r -

ANUL VII Nr. 8 (77) AUGUST 1973

 •
COPERTELE NOASTRE

Revistă de cultură Istorică

Anul VII • Nr. 8 (77)
@
GUCJUSt 1973
00 Pentru prima oară publicat in culori: portret
e a l lui Dimitrie Cantemir , aflat in Muzeul
din Rouen (Franţa}, (Primul porfret, p .29)
Redactor şef Că) 23 August 1944 : pictură de Spiru Chintilă
CRISTIAN POPIŞTEANU (Marele eveniment s-a produs, p. 5)
leclactor t•f adiunct @ Incoruptibilul. Portret de L . Boilly (Ro-
NICOLAE MINEI bespferre - ultima zi inainte de eşafod, p.46)
Colegiul redacfiei (!) Citeva obiecte r omane din sec. II-III e .n . -
DUMITRU ALMAŞ unicate descoperite la Apulum şi Ja Partoş, a-
CONSTANTIN ANTIP flate acum in Muzeu 1 de la Alba Iulia : a) placă
VIRGIL CANDEA votivă epigrafică din epoca romană, dedicată
TITU GEORGESCU zeilor sănătăţii Aesculap ş i Hyg ia; b) piatră
DINU C. GIURESCU d e inel din agat cu inscripţia sarcastică:
ŞTEFAN PASCU "Vagabonzilor, haimanalelor, să tr~iţi 1";
M. PETRESCU-DlMBOVITA c} imaginea unei matroane r omane dm sec.
HI, lucrată in gresie; d) gemă reprezenti~d
ŞTEFAN ŞTEFANESCU un cocoş ; e) cap d e preoteasă romană dtn
sticlă vulcanică ; f) gemă din piatră semi-
preţioasă (Romanismul dacic, p . 30)

SUMAR
O experlentl istorlceşte demonstratl: CARLO SALINARI . . . . . . . . . . . . . . . . 2
23 August 1944- marele eveniment s-a produs: GELU URECHE.... .... 5
"Evo Iuti a din Romlnfa- surprfzl completll" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1673- 1973 DIMITRIE CANTEMIR: 300 ANI DE LA NAŞTERE " A flcut si bfru-
fasci pretuirea neamului": PAUL CERNOVODEANU e Voltaire despre
marele cirturar e Primul portret: ADRIAN CORBU . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Romanismul dacic: CONSTANTIN C. GIURESCU ...................... 30
Car.ol Il a decis - dictatura personali 1: ŞTEFAN FLORIAN . . . . . . . . . . . . . . 39
Robespferre- ultima zi inainte de eşafod: MAX GALLO ..... . . . ... :. . . . 46
"Tiri" , cnejf fi voievozi: SERGIU COLUMBE ANU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Omul - 14 mi lfoane ani?: RICHARD E . LEAKEY .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Intrebarea tuturor intreblrllor: CANTEMIR RIŞCUŢIA ................ 61
Somme- cea mal singeroasl bltllfe: R OBERT COWLEY . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Liga votului universal: VASILE NICULAE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Coalitia sacrl romlno-bulgarl: CONSTANTIN N. VELICHI . . . . . . . . . . . . . . 74
De la Ordinul jartieref la ••• vaporul cu abur: WILHELM VON JANKO. . . . . . 78
Caruselul guvernamental 1930-1932. Furtuna bintui a in adincuri: ION
DRAGOMIRESCU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
ŞI bltrine le ziduri pot vorbi: EUGEN SFETCU.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Ginerele lui Mussolfnl se spovedefte: jurnalul lui Clano . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
e Concursul Magazin istor ic : ginduri şi fapte ale luptltorilor pa şop-
ti fU ••• 37 e Zimbete din cronici ••• 94 e Cirţf sosite la redactie ••• 95
e Pofta Magazin istoric ••• 97
l
 Prezenţa Romdniei socialiste tn
Istoria un iversală , prestigiul tot mai
tnalt de care se bucură pe toate meri-
dianele politica inte rn ă şi e x tern ă a
ţării noastre, personalitatea conducă­
to rului ei, tş i găsesc o elocven tă ilus-
trare şi tn editarea - Tn numeroase
ţări din diferite continente - a lu-
cră rilortovarăşul ui Nicolae Ceauşescu .
Tn şiru l evenimentelor editoriale des-
pre activitatea conducătorul ui parti-
dului şi statului nostru se tnscrie şi
apariţia, nu de mult, tn librăriile ita-
liene, a unui nou volum intitulat
Nicolae Ceauşescu - Scrieri alese .
Este al treilea volum cu texte din
opera secretarului general al Parti-
dului Comunist Romdn, preşedintele
Consil iului de Stat al Romdniei, pe
care, tn răst i mp de numai doi ani,
Editura 11 Calendario de/ Popolo, din
Milano ti pune la dispoziţia cititorilor.
Această succes iune de apariţ i i edi-
CEAUSESCU
toriale relevă tn mod conv ingăto r Scretti scelti
atenţia deosebitd cu ca re opinia publică
i ta liană urmăreşte realizările ţării 1972
noastre şi activitatea prestigioasă a
conducătorului ei. Referindu-se la Ecizlori del Cala 4 Tno
aceste aspecte, directorul general al
Editurii il Ca/endario de/ Popolo,
Nicola Tetti, sublinia că interesul larg suscitat in rtndu/ cititorilo r de apariţia scrierilor
tovarăşului Nicolae Ceauşescu , dorinţa expresă a opiniei publice italiene ,.de a cunoaşte şi
urmări in cont inuare experienţa Rominle i în construirea societăţi i noi, socialiste, precum''

vo lum cuprinzind un ,ir de importante articole

Acum a apărut cel de-al treilea volum".
'i
opera conducătorului ei , ne-au determ inat să asigurăm apariţia, un an mal tîrziu, a unul
cuvîntări publicate in cursul anului 1971.

Noua lucrare inmănunchează, in peste 400 pagini, articole ş i cuvtn tări ale tovarăşului Nicolae
Ceauşescu din cursul anului 1972 . Ea a apărut cu puţin t imp tna inte de vizita oficială pe care con-
ducătoru 1partidului şi statului nostru a făcut-o tn Italia, 1n luna mai 1973, vizită apreciată de ambele
părţ i ca avtnd o deosebită tnsemnăta te tn tntărirea tradiţionalei prieten ii şi a dezvoltdrii colaboră rii
dintre poporul romdn şi poporul italian.
Evoctnd cu acest prilej .,Interesul şi simpatia cu care Italia urmăreşte insemnatele
progrese pe care le inreglstread naţl unea rom Snă", preşedintele Giovanni Leone sublinia : ,.In
acest Interes deosebit pe care Italia 1-a manifestat faţ ă de vizita dumneavoastră, noi vedem
două aspecte: reinnoita prietenle frăţeasci cu o ţară prietenă, care are comune cu noi
rldăclnl ale limbii şi culturii sale, şi Interesul care se concentrează in jurul operei dum-
neavoastră de om de stat, intrucit fmpllnlţl asp ir aţ ii le generale ce aparţin sufletului popoa-
relor, armonlzind propria dumneavoastră orinduire sociali cu principiile externe şi univer-
sale ale suveranltăţll naţionale, Independenţei, neamesteculul in treburile Interne -
principii care constituie elementul esenţial pentru o pace autentici între popoare, pentru
progresul ţării, mal ales pentru masa oamenilor care muncesc". La rtndul său, preşe ­
dintele Nicolae Ceauşescu, exp rimtnd concluzia desprinsă din convorbirile purtiJte cu conducă­
torii italieni, arăta: ,.Am vorbit, in aceste zile, mult despre legăturile străvechi dintre poporul
romin şi poporul italian''· intr-adevăr, aceasta este o real itate. In acela,! timp am discutat
el este necesar si dăm o nouă dimens iune relaţ iil or dintre popoarele noastre''· vorbind de
Istorie, si ne gindim cum putem si acţionăm mal bine pentru a flurl noua Istorie şi Istoria
viitoare a popoarelor noastre".
Ca şi volumele anterioa re apărute tn Italia, noua lucrare din scrierile tovarăşului Nicolae
Ceauşescu este prefaţată de profesorul universitar, reputatul cntic literar marxist Carlo
Sol/nori. Revista Magazin istoric are privilegiul de a prezenta cititorilor săi un interviu tn
exclusivitate cu pre(aţatoru l celor trei volume, interviu luat cu prilejul unei vizite pe care tovarăşul
Car/o Sallnarl a făcut-o tn ţara noastră.
v. 8·
2

- Profitind de şede­
rea dv. in Romlnla, am
dori si vi punem citeva
tntrebirl. Si începem ca
de obicei: sinteţl pentru
prl ma dati in ţara noas-
tri?
- Da. Aceasta este pri-
ma m ea vizită în România.
Din păcate, multiple tre-
buri profesionale nu-mi în-
găduie să stau mai mult de
o săptămină. Dar sint deo-
sebit de mulţumit de a fi
venit şi mulţumesc din ini-
mă pentru invitaţia făcută
de conducerea superioară a
Partidului Comunist Român.
- Aţ 1 putut cunoaşte ,
fie şi intr-o m lei mAsuri,
ţara noastrl? Care vi
sint 1mpres li le?
-După cum spuneam,
am stat puţine zile aici şi,
prin urmare, impresiile mele
nu sint complete. Dar am pu-
tut să-mi fac o idee despre
problemele mari care preo-
cupă poporul dumneavoas-
tră. Ceea ce am văzut apoi
direct, tn timpul vizitei
făcute in citeva judeţe, m-a
ajutat să-mi completez im-
presiile, să-mi dau seama
că R omânia se găseşte in-
tr-un complex proces de dez-
voltare economică . Acestea
se datoresc attt j usteţei pla-
nurilor elaborate de partid,
cit ş i angajării entuziaste
a întregului popor în reali-
zarea obiectivelor acestor
planuri. Este evident, in
acelaşi timp, că profundele
schimbări produse în baza
materială a soc i etăţii ro-
mâneşti sint întovărăş ite de
un efort continuu de ridi-
care a nivelului cultural şi
al perfecţionării permanente
şi pe plan etic a societăţii
socialiste.
La baza succeselor obţi­
nute şi al acelora care se aş­
teaptă în anii următori stă
unitatea dintre partid şi
poporul român, unitate de-
terminată de faptul că
Partidul Comunist Român
a ştiut să fie un partid
profund legat de interesele
poporului său, a ş tiut să
fie un inte rpret al aspira-
ţiilor sale. Un partid care
militează ferm pentru soli-
daritatea internaţională cu
toţi muncitorii, cu toate
forţele democratice, antiim-
perialiste, şi care rezolvă
cu competenţă şi clarviziune
problemele naţionale ale
ţării sale.
Mi se pare că experienţa
P .C.R. demonstrează istori-
ceşte că atunci cind ştiu
să se înfăţişeze ca o forţă
naţi onală şi ştiu să indice
soluţiile juste ale problemei
naţionale, comuniştii reu-
şesc să-şi tnfigă profund
rădăcinile in masele popu-
lare . Mi se pare, de aseme-
nea, demonstrată justeţea
contribuţiilor majore pe
care politica P .C.R. le-a
adus in dezvoltarea miş­
cării munc itoreşti interna-
ţionale .
In calitate de autor
al prefeţei la versiunea
ltallanl a operelor tova-
rlşulul Nicolae Ceau-
şescu, ce puteţi si ne spu-
neţi despre felul cum le-a
prim It publicul Italian?
Scrierile alese ale tovară­
şului Nicolae Ceauşescu care
au fost publicate in Editura
Il Calendario del Popolo
din Milano s-au bucurat de
o primire excelentă din par-
tea publicului italian; o
mărturisesc atît recenziile
din ziare, cit şi întrebările
•
adresate de public vorbito-
rilor la sfirşitul prezentării
lucrărilor in conferinţele de
presă car e s-au organizat
atît l a Roma cit şi la Milano .
Volumele au avut meni-
rea de a face cunoscută
cititorilor italieni, prin scri-
erile şi cuvîntăril e secreta-
rului general al P .C.R .,
poziţia partidului dumnea-
voast ră in problemele com-
plexe a le păcii ş i coexisten-
ţei intre popoare, în lupta
contra imperialismului ş i co-
lo nialismului, tn promovarea
consecventă a principiilor
internaţionalismului p role-
tar, ca şi în a lte pr obleme
majore a le lumii contempo-
rane, reliefînd, in acelaşi
timp, principalele obiective
ale construirii societăţii so-
cialiste multilateral dezvol-
tate, corespunzător co ndiţii­
lor reale şi istorice ale ţării
dumneavoastră .
- Ce ne puteţi spune
despre noua dv. formull
de colaborare cu tova-
rlşul Lulgl Longo privind
redactarea memoriilor sa-
le? Dupl cum ştiţi, in
Magazin istor ic s-a scria
despre aceastl lucrare•.
Intenţionaţi si aplicaţi
aceeaşi formull şi la
redactarea volumelor ur-
mAtoare?
- Da. Formula folosi tă
- întrebări şi răspunsuri -
pentru scrierea memoriilor
tovarăşului Luigi Longo a
avut un succes deosebit.
Comun iştii italieni, ca şi
ceilalţi cititori , s-au aflat
tn faţa unei lucrări simple
şi extrem de atrăgătoare.
Am adoptat această for-
• Magazin Istoric, nf . 6/ 1972 ,
Anale, nr. 4 /1972.
3
mul~ pentru a pune la
indemina cititorilor, nu
pentru ~ la noi ar lipsi
lucr~ri privind istoria parti-
dului nostru- dimpotrivă
avem multe lucrări d e acest
fel, printre care şi op era lui
Paolo Spriano- ci o lucra-
r e care s~ fie ctt mai accesi-
bilă maselor de cititori.
După opt ore de lucru în
fabri că, un muncitor nu
mai reu şeşte să abordez.e
lucrări t eoretice de mii de
pagini. Or, formula tntre-
b~rii şi rbpunsului ţine
atenţia încordată, permite
un dialog direct cu cititorii,
o dezbater e mai vie a ori-
~ror. probleme · ale politicii
partidului nostru .
- Sinteţf, de aseme-
nea, redactor şef al revis-
tei Il Calendario del Po-
polo . Care sint proiec-
tele revistei dv. in viitorul
apropiat?
- In 1973 vom dedica tere, dezm 'nţind astfel min-
jumătate din revist~ artico- c iunile presei burgheze.
lelor despre o importantă - Care sint proiectele
regiune a ţării noastre, E- dv. personale de lucru?
milia (provincie situată in
- Proiectele sint multe,
nordul Italiei) vh ut~ din numai ~ timpul ş i forţele
punct de veder e istoric, geo- nu sint suficiente. Totuşi,
grafic , economic, cultural, tn primul rtnd trebuie să
social, politic (articole care termin cartea cu Luigi Lon-
la sfîrşitu l anului pot fi go (în trei volume) şi tre-
reuni te tntr-un volum) . buie să completez studiul
Este - credem - o iniţia­ consacrat analizei unuia
tiv~ foarte preţioas~ şi
dintre cele mai importante
aceasta din două motive : in romane italiene 1 Promessl
primul rind pentru c~, tn Sposl ("Logodnicii"),
de
următoarele luni, tn Italia, Alessandro Manzoni. Am, de
se vor discuta funcţiile pe asemenea, materialul aproa-
care trebuie s~ le aibă pe gata pentru alte două
organismul administrativ- studii, unul despre Rezisten-
ţa antifascistă şi locul Ro-
regional; in al doilea mei 1n cadrul acestei miş~­
rind, pentru ~ Emilia este ri - altul despre politica
o regiune condusă de noi, culturală a Partidului Comu-
de Partidul ·Comunist Ita- nist Italian de la eliberare
lian, şi vrem să informăm şi pînă astăzi .
masele despre cum conduc Interviu consemnat de:
comunişt ii ctnd sint la pu- Maria COVACI

Profesor ul Car/o Sa- cultural, editorial, ziaris- tivitatea de critic literar la

/inari s-a nc1scut la Montes-
cag/ioso, tn sudul Italiei,
tn an ul 1918. Este profesor
titular la Universitatea de
Stat din Milano, şeful ca-
tedrei de literaturc1 ita-
lianiJ. Este unul din par-
ticipanţii activi la mişcare a
de Rezistenţc1 impotriva fas-
cismului. Din tnsărcinarea
Pa rtidului Comunist Italian,
al cc1rui membru este din
1940, a tndep/init tn anii
Rezistenţei antifasciste func-
ţ ia de comandant al For-
maţiunilor patriotice din
Roma. In aceastc1 calitate a
organizat numeroase acte
de sabotaj şi atentate impo-
triva h it lerişti/ or. Prin-
y y
tle re/evc1m activitatea lui z,aru / Unita. Din 1965
indelungată desfăşuracă ime- prof. Car/o Sa/ina ri con-
duce in calitace de redac-
diat dupc1 rc1zboi Tn
tor şef revista 11 Calendario
del Popolo, fondată tn
1945.
In editura acestei re-
viste din Milano au fost pu-
blicate Tn 1971, 1972 şi 1973
volumele 1, 11 şi respectiv III
din Scrierile alese ale
t ova răşu lui Nicolae Ceau-
şescu, prof. Ca r/o So-
/inari fiind semnatarul pre-
feţei fiecc1rui volum.
Car/o Sa/inari, pedagog
şi critic literar marxist,
este autor a numeroase
lucrc1 ri printre care amin-
t im : Proble me ale realis-
mu lu i, Mituri şi conştiinţa

t re acestea se numara
şi atentatul asupra Coman-
damentului militar german
din V1a Rase/la din Roma.
Pentru merite deosebite Tn
mişcarea de Rez istenţ ă a
fost distins cu numeroase
ordine şi medalii.
Din experienţa sa tn do-
meniul didactic, literar,
cadrul Comisiei culturale
centrale de pe /tngă
C.C. al P.C. I., ca re-
dactor şef al revistei
11 Co nte mporAneo ş i ac-
decadent ismul ui italian , Is-
toria literaturii italiene,
Vocabu larul 1îmb ii ita-
Iiene vorbite şi altele.
Este coordonator şi redac-
tor al /ucrc1rii Scrieri de
e s tet ică ale lu i Marx şi
Engels, al Antologiei, sc rie-
ri lo r lui A. Gramsci etc.

4
 ~~ '

--
1

~ "•
1
~~,
' , ~g ~
1 1
~
•

· ~

... --
--:- ·ţY ....
",, ~ ~~
 • Ce ,tia fi ce nu ftla feful Secţiei "G" • Generalul
Mardare: "Intenţia lui Antonescu - o Imposibilitate"
• s. s. 1. prlme,te un semnal de alarmă • O intrebare
chinuie pe toţi fasci,tll: ce s·a Intimplat la Palat?!
• Nimeni nu mal vorbefte la telefon! • "Din ordinul
generalului Anton ••• " • Directorul Ordinii Publice
refuză să-I salveze pe mare,al • Derută pe intreaga
filiera antonesciană

GELU URECHE

Din primele zile ale regimului anto-
nescian, in condiţii neinchipuit de grele,
comunlttff - anlmaţl de profunde senti-
mente patriotice - s-au ridicat cu hotA-
rire la lupti. Definind sarcinile Imediate
ale clasei muncitoare in cadrul luptei
generale antffascfste a poporului romln,
P.C.R. a lansat un apel cltre toate forţele
patriotice si-şi uneasci eforturile in lupta
contra dictaturii antonesclene, far din
vara anului 1941 fi pentru scoaterea ţirfl
din rlzbolul hitlerist in care fusese tiriti
in pofida voinţei populare. Misurfle pre-
conizate de comunişti: risturnarea regi-
mului mi lltaro-fasclst; incetarea rizbolu-
luf contra U. R.s.s. fi participarea aliturl
de Uniunea Sovietici şi celelalte popoare
Iubitoare de pace la lupta pentru infrin-
gerea Germaniei hftlerlste; recucerlrea 11-
bertiţff şi Independentei naţionale; for-
marea unul guvern af Independenţei na-
ţionale, la care si parti cfpe reprezentanţi
al tuturor forţelor patriotice ; eliberarea
pirţll de nord a Transilvaniei etc. Pentru
realizarea acestora, P.C.R. era gata ,si
colaboreze cu toate partidele, grupirÎie,
personalftiţlle politice, cu toţi patrioţii
romlnf [ ..• ], punind ca singur criteriu al
colaborirfl atitudinea faţl de ocupanţii
hltlerlştl, de dictatura mllltari-Jasclsti şi
de rizbolul criminal contra Uniunii So-
vietice"•.
Factorul cel mal activ in unirea tuturor
forţelor patriotice antfhltlerlste, P.C.R. a
organizat lupta maselor muncitoare, a
mobilizat mii de patrioti la sabotarea
maşinii de rizbof fasciste, dind inilţl­
toare pf lde de erofam şf dragoste de pa-
trie. "Forţele de bazi ale rezistenţei au
fost clasa muncitoare şf ţirinlmea mun-
citoare, care suportau nemijlocit rigorile
regimului; Intelectualitatea inaintati -
oameni de ftllnţl cu renume, profesori de
la unlversltlţlle din Bucureftl, Iaşi, Sibiu,
Timişoara, scriitori şi ziarişti - care
s-a opus ofensivei ideologiei fasciste şf a
• Platronna-prorram a c. C. al P. C. R.,
N 6 septembrie t 94 t .
apArat tradiţiile progresiste, umaniste ale
culturii romlneştl"••. Aliturl de P.C.R.
şf sub directa sa inriurfre au activat o
seaml de partide şf organfzaţlf patriotice,
coallzate, incepind din toamna anului
1943, in Frontul Patriotic Antlhltlerfst
(Frontu 1 Plugarllor, Uniunea Patrloţflor,
MADOSZ, Partidul Soclalfst-Ţirinesc).
Ulterior, la 1 mal 1944, prin acordul de
Front Unle Muncitoresc, realizat Intre
P.C.R. şi P.s.o., s-a asigurat unitatea
de acţiune a clasef muncitoare şf s-a
lmpulslonat desivirşfrea alianţelor pe linia
Frontului Naţional Antlfasclst.
Intensificarea luptei antlfasclste a ma-
selor populare, succesele obţinute de coa-
llţla antlfasclsti pe diferite fronturi au
provocat o acutl crlzi a regimului anto-
nescian. Aceasta s-a manifestat prin spo-
rirea ostllltiţfl unor piturl tot mal largf
faţi de dictatura mllltaro-fasclstl, prin
frlcţlunl ale acesteia cu guvernul hitle-
rist, prin incercirl ale llderllor partidelor
burgheze şi ale cercurilor din jurul mo-
narhului de a gisf o feşlre din sltuaţfa
creati, in inţelege re şi cu ajutoru 1 puteri-
lor occidentale. Atitudinea şefilor P.N.Ţ.
şi P.N.L . a avut o evoluţie lenti şi sl-
nuoasi; Manlu şi Britlanu "vlzuseri in
preluarea puterii de cit re Antonescu o
alternatl vi pentru perioada - pe care
o intrevedeau scurti - de dominaţie a
Germaniei naziste In Europa. Temindu-se
pentru soarta orinduirii ce o reprezentau,
el I-au spriJinit pe Antonescu, au menţinut
legitura cu reprezentanţii Marii Brftanlf
şi Statelor Unite ale Americii, incercind
si le capteze bunivolnţa pentru gislrea
unei soluţii de Ieşire din situaţia grea,
pe o cale care sl excludi participarea
comuniştilor şi tratativele cu Uniunea
Sovietici. Practic, el s-au situat pe o
poziţie lipsiti de realism politic"•••.
cercurile Palatului au crezut o vreme
ci cea mal convenabfli soluţie ar 11 fost
• • nomAnla In anii revoluţiei democrat·populare
1944·19-17, Editura Po litică, Bu cu reşti, t 971,
din 1' · 35.
•• • Op. c lt. p . 37.

6
ca Insuti Antonescu ai semneze armldl- consecinte le ti Implicaţii le sale Imediate
ţful; pe mituri, Insi, ce trfcţfunlle cu i de vii or, a statornicit o platrl de hotar
Antonescu a-au accentuat, sfetnfcff monar-
hului au aJuns la concluzia nectsftiţlf
t
n Istoria contemporani a romAnilor.
Despre organizarea fi desllfurarea aces-
partfcfpirlf Palatului la tnliturarea dicta- tui mare eveniment latorfc, revista noaatri
torului. In acest sena, regele tf cel dfn a scris In nenumirate rtndurf• • • . Arti-
jurul alu au Incercat si se spriJine pe colul de laţi abordeazi o zoni mal puţin
teflf partidelor burgheze; tergfversirfle fi cercetati, Incercind si prezinte modul In
lipsa de hotirtre ale acestora - In tfmp care au reacţionat diferitele organe repre-
ce aftuaţfa se agrava - au determinat sive ti de Informaţii ale regimului miii·
monarhia ai Intre In legituri cu comu- ta ro-fascist In momentul arutirfl ce lor
nfttlf. doi Antonettl. Cititorul va constata Inci
P.C.R. a primit favorabil acest lucru o dati deslvlrflta consplratlvltate In care
ti a acceptat colaborarea, pornind de la a fost pregitl i lnsurec,fa, vasta activi-
necesitatea folosfrff tuturor posfbllftltflor, tate depusi de comunltt pentru a atrage
a coalfzirff tuturor forţelor fi gruplrflor de partea lor toate forţele tnalntate ale
Interesate• dintr-un motiv sau altul, In naţiunii. Printr-o acţiune politici asidui,
acoaterea ţirff dfn rizbolu 1 h.ftlerlst, pen- Infruntind numeroase primejdii, comunft·
tru lnfiptulrea e lfberlrlf patriei. Pentru tff fi celelalte forţe patriotice au deter-
a ae da un curs concret actlvlt iţ ll de pre- minat neutralfzarea sau diminuarea rf-
gitlre a fnaurecţlel , cu acordul P.c.R., ,postef organelor repMslve ale aparatului
a-a constituit un comitet militar care, de stat antonescian; In unele cazuri,
lmpreuni cu reprezentanţii Blocului Na- chiar funcţionari superiori dfn servicii
ţional Democrat (P.C.R., P.s.D., P . N.Ţ. cheie au fost atratf In activitatea de pre-
1 P.N.L.) a stabilit misurlle concrete de gitfre fi tnfiptufre a diferitelor obiective
1 nllturare a guvernului antonescian, struc- ale fnsurecţlef. Declantarea marelui eve-
tura viitorului guvern, a pregitlt primele niment, dupi cum vom vedea, a surprins
documente oficiale ale regelui fi noului servicii le secrete, alte organe de repre-
cuvern. Tactica realisti fi eficienti a siune antonesclene ca fi serviciile germane
P.C.R., care ficuse posibili realizarea unei analoage Intr-o totali stare de confuzie fi
lar1f coaliţii antlfasclste, Incepind cu derutl neputind si mal fa nfcf un fel
comunlttlf fi sflrtfnd cu cercurile Pala- de mlsurf efectl ve pentru a 1 se opune.
tului, a· gribft Izolarea dictaturii antones-
clene, Ufurtnd atragerea In lupti a unor Marlan ŞTEFAN
largi categorff ale populaţiei ţirlf•. Para-
le 1 cu activitatea politici, In vara anului
1944, P.C.R. a fntensfffcat mlsurlle pri- Pină la ora 9, pe biroul lu i Eugen Cris-
vind pregitlrea militari a fnsurecţ lef. In tescu - şefu l Serviciului Special de Infor-
acest sena, a fost elaborat un plan concret maţii (S .S .I.)••••-se adunaseră rapoar tele
de acţiune a tuturor unltiţllor mi litare şi sintezele, cuprinzind cele mai diverse
preconizate a Intra In acţiune, precum fi informaţii culese de către subordonaţii
a formaţiunilor de lupti patriotice. să i tn ultimele 24 ore. Cristescu n u sostse
In Juna august, condiţiile Interne f i incă. la birou . ln absenţa sa, Tra ian Bor-
externe devenlseri prielnice pentru a se cescu -şeful Secţiei "G" din S.S.I. -ve-
trece la lnflptulrea acţiunii pregl tfte cu nit să- 1 vadă, le cerceta cu infrigurare.
atitea eforturi. Starea de maxJml Incor- Interesul deosebit cu care parcurgea docu-
dare revoluJionari a maselor, unit atea de mentele era explicabil, dacă ne gi ndim
acţiune a c asel muncitoare , existenţa for- că Borcescu conducea u n b irou care, t n
maţiunilor de lupti patriotice fi a unlti- cel mai deplin secret, cu legea informaţii
ţllor militare pregltfte pentru Insure cţie , d espre .,afiaţii" germani••••• . Despre
unirea tuturor r.orţelor patriotice, atitu- această activitate ştia numa i Cr istescu şi ,
dinea profund o sti li a marii majorftlţl la cel mai inalt nivel, Ion Antonescu .
a armatei romlne laţi de c.o ntfnuarea ••• Vezi Mapaln tatorle, nr . 5 / t 967; 7-8 / t 968 ;
rizbolulul hitlerist, puternfcele acţiuni 6, 7-8 /1969 i 7 S./ 1970 i 8 / t 971 i 3, 8 / t 972 .
ofensfve ale armatei sovietice care puneau •••• lncâ din primele zile, regi mu l an tonescian
comandamentul german In Imposibilitatea Servicia luat mâsur l pentr u tntârlrea aparatului repres iv.
ul Secret a surerlt mal mu lte restruc turări
de a se retrage trupe de pe front pentru (194 0, t 942, t 943). Pri ntr-o ultlmll botărtre, el
a le opune forţelor lnsurecţlonale, erau trecuse din subordonarea Minist erul u i Afacer ilor
tot atlţla factori care Indicau el sosise Intern e tn subordin ea directii. a Preşedlnţ t el Cons i-
liului de Mini ş tri, a lui Antonescu personal. OdaU
momentul acţiunii hotirttoare••. cu aceasta a ş l primit. titulatura de Servici ul Special
Rod al luptei maselor populare, al de • • Informaţii.
•• • Pt n tru a ne exp Il ca cele r elatate tn con tl-
tuturor forţelor patriotice antllasclste con- nuare, este bine 811. precldm că tn Român ia actlvau
duse de P.C.R., In s urecţia naţionali an- doart t servicii de Informaţii germane, dintre care
tre i ortclale.Acestea efectuau urmllr lr l , execu-
tlfaaclstl armati din august 1944, prin tau arest;trl sub forma "răplrll" unor persoane ş l
tncâlcau brutal atrlbuţllle autorltăţ ll or romăneş tl
• Culegerea de stud Il AUJu at '44, Bucu reşti, t 97 t, Sub pretextul unor "necesitâţi militare·•, ele au
p . 142. cerut mllsurl r estrictive, ares tări şl lnternârl In
•• Ibidem , p . t46 . l agă re, evacullrl de populaţie etc . , pe care chiar

7

S. S. 1. In criză de...
lnfor111aţii
Răsfoind zecile de file, Borcescu înţe­
legea tot mai clar fa ptul că nu va mai
trece multă vreme pînă cînd România va
~une capăt alianţei cu Germa nia hitleristă .
In calitatea pe care o deţinea , ştia mai
~ulţe decit alţii. Conving~rea lui p ornea
Şl dtn c unoa.şterea faptulul că Pa latu l şi
un grup d e generali şi o fi ţer i superiori
pregăte au scoat erea României d in război.
Cu vreo patru-cinci s ăptămtni î n u rmă,
fusese chemat de cătr e colonelu l Gh iţă
Zamfirescu , şe ful Secţiei I din Marele
Stat Ma jor (M.St.M.) care, după unele
tatonări , cu infinite precauţii , şi păstrtnd
rezer.v ele impuse d e n atura evenimentu lui
ce se pregătea, îi solicitase un sprijin.
Surprins şi măgulit de încred er ea ce 1 se
arăt a se, bucuros să-şi as igure un "atu"
pentru ziua d e mîine, după ce ii ceruse
colonelului Zamfirescu d et alii suplimen-
tare care s1-l ajute să a precieze seriozit at ea
planului intreprins ş i , mai cu seamă,
sorţii d e izbt nd ă ai acţiunii , Borcescu
acceptase p ropunerea. Cu aceeaş1 ocazie i
se atrăsese atenţi a asupra necesităţii res-
p~c tării cu stricteţe a secretului acţiunii;
tn special Euge n Cristescu nu trebuia să
bănuiască nimic. Borcescu se obligase,
atunci, să-i prevină pe cei ce-l a borda-
s eră dacă la S .S. I. s-ar afla ceva d espre
preparativele ce aveau loc. Şeful Secţiei
"G" era la curent, deci, cu unele aspect e
ale pregătirilo r ce se făce au . N ici el nu
bănuia, tnsă, ca de altfel nic i un a lt con-
ducător al aparatului represivo-po liţienesc,
că evenimentul pe care ma i mult H intuia
se va produce chiar tn cursu l acelei zile,
P.este doar ctteva ore ş i că la pregătirea
Şl rea lizarea lui o co ntribu ţie hotărîtoare
aveau co muni ş tii.
In linii mari , informaţiile d e5pnnse din
zecile d e file citite era u aceleaşi ; difereau
tntructtva amănunt e le, un ele mici nuanţe .
Era vizibilă d eruta car e cuprinsese apa-
ratul de st at antonescia n , i ncercarea dis-
p erată a celor ma i d e frunte slujitori ai
săi de a-şi asigura, cu orice preţ, o cale
de salva re. Nu-l mira , d eci, aflind că tnsuşi
Mihai Antonescu , vicepreşed intele Con-
siliului d e Miniştri , mtna dreaptă a mare-
şalului I on Anton escu , după ce i ncercase
t ot felul d e ma nevre, intenţiona să-1 tri-
mită la Cairo pe Ovidiu Vlădescu , sub-
auto rităţil e antonesciene le considerau ca n"jUf,ttfl -
cate, vexat '>r ll şi In cercau să It: evit-:. A~>tmem:&.
a'>uzur l a ·J g ~ n erat n e mulţum ir i ~~ rrictlunl Intre
org ~n e l e ra ma.n eş tl de stat , Inc lusiv cele p o Jiţi e ­
n eş tl ş i ce le bltler iste. O asemenea stare de lucruri
explic'\ praze nţa une i atmosrere pot rivnice domina-
ţi e i hltlerls te chiar la mu lte cadre ale aparatului
de stat antonesci an , pozl ţl a unora ra ţ ă de insurecţie
dacl nu b inevoitoare, In mod cert de r~sp i ngere
co labo rării cu hl tler iş t ll In confruntarea care a
a Cu aceste ginduri, aproape de orele
;.vut loc In acele zil e.
8
secretar de Stat la Preşedinţia Consiliului
d e Miniştri , pentru a perfecta cu anglo-
americanii unele chestiuni tn legătură cu
ieşirea României din război. Cele mai
multe informaţii se refereau la discuţii,
înţelegeri şi , mai ales, netnţelegeri Intre
p nncipalele virfuri politice ale burgheziei
române; Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu
erau persoanele cel mai des citate.
Pe la orele 10 a venit şi Eugen Cris-
tescu . Văztndu-1 pe Borcescu, prima sa
gr ij ă a fost să-i ceară ultimele informaţii . •
Rezumtndu-i conţinutul notelor citite cu
puţin timp inainte, acesta a adăugat şi
propriile sale ginduri; trebuia găsită o
formulă prielnică de a ieşi din situaţie;
opinia public ă ura războiul. ..
La scurt timp după sosirea la birou şi
discu ţia cu Borcescu şi cu tncă doi dintre
colaboratorii săi,, Eugen Cristescu a plecat
la Snagov, unde se afla evacuată Preşedin­
ţia Consiliului de Miniştri. NeasttmpăJ:?
Intu iţie ? Şi una şi alta . Prevederea şi
spiritul d e conservare, formaţia profesio-
n al ă şi calitatea sa de şef a l s.s.r. tl
tndemnau să fie cit mai aproape de locul
unde se ho tărau tncă treburile guvernului.
Se gîndea, fireşte , să nu rămtnă tn afara
evenimentelor .
Cele aflate la Snagov nu i s -au părut
incurajat oare ; hotărîrile Consiliului de
Miniştri din dimineaţa acelei zile (de fapt
ultimul consiliu de miniştri antonescian)
1-au indispus de-a binelea. Ştia că unităţ1
intregi ale armatei româ.ne refuzau să
ma i lupte; faptul fusese confirmat de
insuşi Ion Antonescu, care, iritat, mărtu­
r isise că se gtndise să blameze intreaga
a rmată printr-un ordin de zi pe naţiune;
hotăr îse, t otu şi, continuarea războiu lui.
Hotărît lucru , Antonescu nu era in măsură.
sau nu voia să Inţeleagă tn toată complexi~
t atea sa, s itu aţia existentă, se incăpăţtna
să continue un j oc nu numai pierdut,
dar şi periculos, care risca transformarea
ţării tn teatru de operaţii. Generalul
Socrat Mardare, subşef al M.St.M., aflat
şi el la Sn agov, i-a declarat că intenţia
lui Antonescu "era o imposibilitate" . O
asemenea hotărtre a mare~alului mai
demonstra, după părerea lui Mardare, că
Antonescu nu lua tn serios sfatul unor
politicieni care tl tndemnau să iasă din
război ş i să incheie armistiţiu , promiţtn­
du- i sprijin . Mai aflase Cristescu că , tn
num«::le unc hiului său şi al lui Iuliu Maniu,
Gheorgh e Brătianu ti căutase din nou pe
Antonesc u ş i s tătuseră de vorbă vreo trei
sferturi de oră, chiar in dimineaţa acelei
zile, insistind ca dictatorul să facă un
as~menea pas. Încheierea armistiţiulu i de
către Antonescu , păstrarea regimului exis-
t ent - gindea ş i Cristescu - era, tntr-a-
d evh, singura cale convenabilă pentru
el şi ptmt ru alţii ca el.
13,30, după o scurtă abatere pe la prie-
tenul său, generalul Constantin Tobescu
- locţiitorul Inspectorului General al
J andarmeriei, directorul Direcţiunii Sigu-
ranţei şi Ordinii Publice - Cristescu s-a
tntors la S.S.I. A dat ordin ca din fondurile
secrete ale s.s.I. să se servească cadrelor
şi salariaţilor cite o gustare consistentă.
I nainte de sfîrşitul programului a chemat
la el pe toţi şefii de secţii şi funcţionarii
superiori şi le-a spus, tn esenţă, că oricare
va fi situaţia viitoare, el, ca şef, înţelegea
să-şi asume toată răspunderea. Gestul său
era, in parte, urmarea presimţirilor care il
stăptneau tot mai mult in legătură cu
o tminentă schimbare de situaţie, dar,
mai cu seamă, un voit gest cavaleresc;
voia să arate, chipurile, că era gata să
"plătească" el singur pentru nu.me.roasele
şt grelele păcate ale personalulu1 dtn sub-
ordinile sale ...
Între derută şi panică
In jurul orelor 17, după cum se ştie, la
Palat, căpeteniile regimului fascist, Ion
şi Mihai Antonescu, au fost arestate•.
Ce se intimpla in acest timp la S.S.I.?
se ştia, se bănuia ceva in legătură cu o
eventuală arestare a celor doi Antoneşti?
Se intenţiona luarea unor măsuri care să
impiedice producerea acestui act?
Nimeni de la S.S.I. (afară de Borcescu,
care fusese iniţiat in parte) nu se gîndea
la aşa ceva. Un semnal de alarmă s-a
primit, totuşi, la s.s.I., şi chiar inainte
de orele 17. Comandantul militar al tele-
foanelor 1-a sunat pe Borcescu şi 1-a pre-
venit:
- Traiane, la Palat este un consiliu
sub preşedinţia M.S. regelui, la care iau
• Vezi Maguln latorle, nr. 5/1967
Oataşi ai armatei rom4ne lichideaz.d rezistenţe le hitle-
rista din Bucureşti
parte Iuliu Maniu şi Brătianu • •. A fost
chemat la Palat şi mareşalul, tmpreună
cu Ică Antonescu. Ia măsuri să nu li se
tntimple ceva ...
-Bine, nu avea nici <! griJă ...
Borcescu a raportat lut Cnstescu cele
relatate, dar intr-o manieră care să nu-i
trezească nici o suspiciune. "l-am comu-
nicat lui Cristescu că sînt inlormat că
M.S. regele a chemat la Palat pe mare-
şalul Antonescu şi Ică Antouescu, probabil
in vederea găsirii unei so luţii salvatoare.
Nu i-am spus nimic despre Maniu şi Bră­
tianu şi de eventualele măsuri ce ar trebui
luate, tocmai pentru a nu-i sugera nimic
care ar fi dus la denunţarea [informarea)
nemţilor sau de preven1rea mareşalului."
Aflat însă sub impresia hotărtrilor luate
tn Consiliul de Miniştri din dimineaţa
acelei zile, dar cu totul tn afara oricărei
informaţii precise privind pregătirea insu-
recţiei, Cristescu n-a dat crezare posibili-
tăţii prezenţei celor doi Antoneşti la Palat.
El aflase doar că Antonescu hotărtse con-
tinuarea războiului declarînd că pleacă
pe front in inspecţie. "Nu se poate - i-a
răspuns şeful lui Borcescu - mareşalul
Antonescu la ora asta a plecat pe front,
ca să vadă care-i situaţia."
Din motive lesne de tnţeles, Borcescu
n-a insistat prea mult ...
1
Peste aproximativ 35 minute, acesta din
urmă a fost chemat la secţia de informaţii,
de către Jean Melle, Polytis şi It. col.
• • Comun lcarea era eronatli tn parte; după
cum se ştie, Manlu ş i Brătianu n-au participat la
even imentele din dupli-amlaza zilei de 23 August
1944 - n.r.
şl 8/1970.
 Piead d!l artilerie ina.micd distruad de fortel e ina urecţiona l e rom4ne ln zona de nord a. Capitalei
Octavian Râdulescu . Primii d oi, colabo -
ratori ai serviciului, 1-au informat el
Antoneştii au fost ares taţi la Palat ş i că
mai fuseseră chemaţi, probabil tn acel aş i
scop, Piki (Constantin) Z. Vas iliu, gene-
ralul Pantazi şi generalul Şteflea . Cu
intenţia vădită de a-1 deruta pe Crist escu ,
Borcescu i-a comunicat din nou - inten-
ţionat intr-o formă confuz! -că la P a lat ,
odată cu mareşalul, fus eseră convoc aţi
Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu, probabil
pentru un Consiliu de coroanâ, deoarece,
ulterior, au fost c hemaţi ~i generalii
Pantazi, Şteflea şi Piki Vas11iu ...
Aproape de orele 18, temtndu-se de
posibilitatea unui eşec al acţiunii intre-
prinse la Palat şi, implicit, de consec inţele
ce ar fi decurs pentru el, ca unul care a
cunoscut adevărul şi nu 1-a raportat supe-
riorilor sli, Borcescu s-a hotărtt să-i
comunice şe fului slu că nimeni n-a mai
ieşit din Palat, fie pentru că consiliul de
coroanl se prelungea, fie el respectivii
fuaeaerl arestati. tn incheierea informării
sale, a făcut a luzie şi la formarea unui
guvern Sânltescu .. . Gestul său mai are
o explicaţie. Este foarte probabil ca at itu-
dinea sa ambiguă să fi fost determinati
şi de aflarea faptului el lui Cristescu i se
raportase, telefonic, de cltre un agent
despre arestarea Antoneştilor . Deplasarea
maşinilor celor doi demnitari, cu şoferi
ai Palatului, fărâ escortl şi parcarea auto-
mobilelor tn curtea din spate, dlduse
probabil de bănuit .
Succesiunea rapidă a unor comunicări
similare privind arestarea Antoneştilor,
vocea lui Borcescu, vizibil s chimbată, I-au
neliniştit de-a binelea pe Cristescu. A pus
grabnic mtna pe telefon şi a format numărul
lui Piki Vasiliu. Nici un răspuns . Muţenia
acestuia l-a convins de adevărul celor
10
a flat e. Agitat, 1-a c ăutat la telefon pe
generalul Tobescu . L-a găs it . Totala dezin-
~rmare a acestuia nu 1-a liniştit. s-a
deplasat la Inspectoratul General al
J andarmeriei , conştient de faptul el lucru-
rile t r ebuiau bine chibzuite.
Veştile aduse d e Cristescu au avut darul
sl-1 indispun! pe T obescu ; gtndul că
propria sa s ituaţie se afla tn joc 1-a aruncat
p e po ziţia impotrivirii la orice incercare
d e schimbare a regimului.
Dup ă plecarea şefului S .S .I., Tobescu a
ţinut perma nent legătura cu el şi s-au
informat reciproc la telefon despre eveni-
mentele de fa P alat . I-a comunicat lui
Cristescu el , tn două rtnduri fusese invitat,
telefonic , la Palat; prima dată de cltre
coma ndorul Deveselea, a doua oară chiar
de către şeful său, generalul Piki Vasiliu;
refuzase să se duel . Tobescu tşi exprimase
temerea el tn cazul in care ar fi dat curs
invitaţiei , ar fi fost arestat şi tmpuşcat.
Cristescu şi-a arltat convingerea că acţiu­
nea de la Palat nu va reuşi, tntructt armata
german! va ocupa Bu c ureştii şi va aresta,
attt pe rege, ctt şi pe cei care I-au ajutat.
Hotărîţi sl se opună schimbării, amtndoi
au incercat sâ-şi asigure concursul It. col.
Sachelarie Teodorescu , ajutorul generalului
Tobescu , pe care au căutat să-I convingă
de riscul ce-l aştepta tn cazul tn care nu
va ac ţ iona allturi de ei. Apo i, au ordonat
lui Teodorescu să adune t oate cadrele
ofiţereşti ale Inspectoratului tn cabinetul
generalului Tobescu . Dupl ce ofiţerii s -au
strîns, Tobescu le-a comunicat, pe scurt,
că se tncearcă o lovituri de stat, că gene-
ralul P iki Vasiliu este reţinut Ia Palat şi
că el , ca cel mai vechi general, a preluat
comanda Inspectoratului şi el toţi ofiţerii
trebuie să asculte de ordinele sale . A vorbit
apoi Cristescu. Adrestndu-se ofiţerilor
•
 ••
prezenţi, i-a sfătuit să nu asculte decit de
"Ce s-a intimplat la Palat? 1" Prefăcindu­
ordinele lui . Ţobescu, că germanii stnt se mirat, generalul Anton a găsit o ex-
tncă tari in România, că el, unul, se va plicaţie plauzibilă pentru ordinul · de
duce la Legaţia germană să denunţe lovi- a larm are a Regimentului de jandarmi
tura ce se încearcă şi că, cel mult intr-o pedeştri şi a altor unităţi jandarmereşti şi
oră, Capitala va fi ocupată de germani; a evitat să dea vreo explicaţie despre
ca urmare, toţi cei care se vor solidariza situaţia de la Palat . Fireşte, Tobescu
cu acţiunea de răsturnare a mareşalului nu era dispus s ă-1 c readă. L-a anunţat
vor fi ares taţi şi împuşcaţi. A accentuat, p e generalul Anton că a preluat comanda
ln incheiere, că era necesar ca o fiţe rii Inspect oratului şi i-a pretins să nu pără­
jandarmi să nu asculte de ordinele gene- sească localul comandamentului. In acel
ralului Anto n . moment a telefonat colonelul Ariton,
Aşa cum relata gen~ralul Constantin comandantul Regimentului de jandarmi
Anton• , p e la s fî rşitul lunii iunie 1944, pedeştri; aflat la C.M.C., a dat tn repetate
colonelul D . Dămăceanu, in numele celor rinduri telefon, probabil pentru a cere
ce pregăteau marea acţiune, ti solicitase explic aţii suplimentare in l egătură cu
colaborarea. Generalul Anton acceptase misiunea p e care i-o încredinţase gene-
cu sentimentul că numai in acest fel îşi r a lul Anton . Dar Tobescu, intrind .Pe
făcea cu adevărat datoria f aţă de patrie. fir, 1-a sfătuit, pe un ton ultimabv:
Ulterior, a ţinut p erma nent legătura cu .,Dacă mai zăboveşti mult acolo, o să cazi
.,i~gin~rul Ce~uş.u" {Emil . Bod naraş) şi ca o giscăl Şterge-o repede 1... Pleacă
ce tl a lţt . factor~ tmportanţt in pregătirea repede de acolo 1... Du-te la regiment şi
marelut eventment. aşteaptă ordinele m ele 1".
Pentru a impiedica mobilizarea unită­
ţilor de jandarmi şi intrarea lor tn obiec-
Duelul pentru centrala tivele ce le fu seseră stabilite prin planul
intocmit din timp de către C .M.C., in
vederea participării, alături de gărzile
telefonică patriotice ş i a l te formaţiuni ale armatei,
In zma de 23 august, după orele lS, la înfăptuirea ins urecţiei, din ordinul
generalul Anton s-a prezentat la Inspec- generalului Tobescu s-a constituit o echipă
toratul General al Jandarmeriei, declan- operativă formată din patru oameni {doi
şînd , cu unităţ ile tn subordine, exerci- o fiţeri şi doi subofiţeri) sub comanda
ţiul . de a larmare dinainte programat. căpitanului Ionescu Mihail, toţi din Direc-
lnamte de t erminarea acestuia a primit ţia Siguranţei şi Ordinii Publice a l.G.J .
două telefoane consecutive : primul de Aceştia s-au deplasat şi au p us stăpînire
la Palat, cel de-al doilea de la colonelul pe centrala telefonică a Inspectoratului,
Dămăceanu, de la Comandamentul Mili- avind ordin să tm,Piedice orice convorbire
ta~ a.l CaP,italei (C . M.C.). Ora la care le-a tn numele şi dtn ordinul generalu lui
pnmtt, stmultanett atea şi provenienţa Anton, să interzică difuzarea oricărui
lor , 1-au făcut să inţeleagă că s-a tnttm- ordin telefonic privind mobilizarea jan-
plat ceva deosebit, că, mai mult ca sigur darmilor . " ln seara zilei de 23 august
acţiunea despre care ştia că se pregăte~ 1944, pe la orele 20,30-21 - tşi amintea
a tnceput. Prezenttndu-se la Palat i s-a plutonierul Dumitru Smarandache, şeful
adus la cunoştinţă arestarea Anto~eştilor centralei - pe ctnd mă aflam de serviciu
şi a lui Piki Vasiliu şi i s-a cerut, conform in centrala telefonică a I.G.J . şi transmi-
planului stabilit, să intre tn dispozitiv . team nişte ordine telefonice, mi s-a cerut de
Urmau a fi chemaţi la Palat, pentru a de către dl. cpt. Contici ( ...] să fac co-
fi . arestaţi.. generalul T obescu, Eugen mandă cu Batalioanele de intervenţie
Cnstescu ş t colonelul Elefterescu. Ulti- nr . SOl. S02, S03, S04 şi SOS. Am făcut
mul, prefectul Poliţiei Capita lei, a dat imediat comandă cu aceste batalioane.
curs Invitaţiei, ceilalţi doi, după cum După citeva minute a intrat tn centrala
am văzut, n-au . răspuns acestui apel şi telefonică dl. cpt . Ionescu Mihail, tnso-
vor crea greutăţt in plus generalului An- ţit de un grup de gradaţi tnarmaţi. Ctnd
ton tn executarea mis iunii ce ti fusese au intrat tn centrală, dl. cpt. Ionescu,
ordonată. cu o voce speriată şi cu mhnile tn sus,
lnapoindu-se la Inspect orat, generalul a strigat: «Jos căştile şi nu mai vorbeşte
Anto.n s-a a~igurat de concursul cpt . nimeni la telefon 1 Sinteţi reţinuţi la
dispoziţia mea şi orice convorbire o efec-
~umttru Conbci, şeful Biroului 1 orga-
mzare. pupă aceea s-a indreptat spr e bi- tuez eu» . A dat ordin apoi plt. Lara să
roul lut Tobescu, pentru a se convinge stea la uşă afad. cu arma incărcată şi
să nu dea voie la nimeni să intre tn cen-
dacă acesta fusese cliemat la Palat şi
arestat. Spre uimirea sa, acesta se afla trală şi nici la telefonişti să iasă afară ... ".
acolo. Era trecut de orele 19. La curent Din aceeaşi relatare, aflăm că, intre
cu evenimentele, Tobescu 1-a intimpinat timp, Contici ceruse accelerarea comenzi-
cu nestăpînită mtnie, cerindu-i socoteală: lor, .,din ordinul g-ral Anton, pentru că
are să transmită ordine urgente". Relu-
• Vezi MaguJn latorl c, nr . 8/1972. tndu-ş i locul la centrală plt. Smaran-

11

..
dache i-a tăcut imediat legătura cu Bata-
lionul SOS, căr uia Contici a inceput să-i
transmită ordinul . Acelaşi Smarandache
relata: ,.Cpt. Ionescu a ascultat o parte din
convorbire scriind-o pe o bucată de hîrtie
şi la un moment dat m-am pomenit că
mi-a tras fişa şi casca de pe cap, ca să
nu mai pot răspunde d-Iu1 Contici, iar
ce notase pe hirtie, din ordinul transmis
a chemat p e cpt. rez. Doroftei şi l-a
trimis imediat la dl. g-rai Tobescu . In
acest timp i-am dat legătura dl. cpt.
Ionescu cu dl. g-rai Tobescu, cărui a i-a
raportat că dl. cpt. Contici transmite
ordine, din ordinul dl. g-rai Anton la
batalioanele de intervenţie, ca să se depla-
seze t n Capitală . Dl. g-rai Tobescu a dat
ordin la telefon dl. cpt. Ionescu in felul
următor: cSă nu se dea nici o legătură
g-raiu lui Anton şi cpt. Contici, cu nici
o unitate sau persoană» . Aceste cuvinte
le-am a uzit personal la telefon, fiindcă
mă găseam din nou cu casca pe cap şi
fişele deschise".
tn timpul în care centrala s-a aflat
sub s tăpînirea echipei conduse de cpt.
Ionescu, C.M.C. l-a căutat in mai multe
rînduri la t elefon pe generalul Anton.
De fiecare dată, însă, a răspuns c{>t .
Ionescu, spunînd că generalul Anton hp-
seşte, fiind plecat in provincie. Cpt . Con-
tiei a revemt şi el în mai multe rinduri
la telefon, insistînd pentru efectuarea
convorbirilor solicitate şi invocînd nu-
mele generalului Anton. Intimidat, · l a
un moment dat, cpt. Ionescu a consi-
derat (trecuse a proximativ o jumătate de
oră) că e bine să r a porteze lui Tobescu
situaţia creată, pentru a primi noi ordine.
Că.uttndu-1 la tefefon, i-a răspuns genera-
lu l Mihail Iliescu, lăsat de celălalt să-i
ţină locul tn lipsă. Raportindu-i situaţia,
acesta a ordonat să se execute ordinu 1
primit de la Tobescu.
Numai intervenţia personală a genera-
lului Anton a pus capăt acestei situaţii.
,.D·t pă aproximativ 30 de minute [de
la onvorbirea cu lliescu] - tşi aduce
aminte cpt. Ionescu sfîrş itul aventurii
sale - a sosit dl. g-rai Anton [ ...1, însoţit
de dl. cpt. Contici şi tntrebtncfu-mă ce
caut în centrală, am raportat dl . g-rai
Anton ordinul ce l-am primit de la dl.
general Tobescu şi atunc1 domnia sa mi-a
comunicat că a luat comanda Corpului,
arăttndu-mi şi un ordin scr is, după ~are
mi-a ordonat să părăsesc centrala Şl să
ină prezint la Biroul organi zării al .st3;;
tu lu1 Majo r I.G.J ., unde să aştept ordme.
Cu puţin timp înainte, îngrijorat de
posibilitatea aruncării unităţilor de jan-
darmi alătur i de nemţi, generalul Anton
se deplasase 1n mare grabă la Palat şi
raportase generah1 lui Aldea, noul minis-
tru de Interne, c:;ituaţia creată la Inspec-
torat . După unelr căutări, s-a găsit urmă­
toarea soluţie: Piki Vasiliu, fostul şef
12
a l I.G.J ., a fost determinat să-i adreseze
lui Tobescu un ordin scris cu următorul
conţinut: "Generale Tobescu, predai co-
manda Inspectoratului generalului Anton,
iar dumneata te prezinţi la Palatul regal."
In momentul cînd generalul Anton s-a
tntors la Insp ectorat, Tobescu plecase,
dar nu înainte de a fi a nulat toate ordinele.
Era trecut de ora 21 cînd generalul
Anton a început să pună din nou în miş­
care unităţile de ja ndarmi din Capitală şi
din ţară .
Plecaţi la Legaţla germana
•• descoperiţi la•••
Clmpulung • Muscel
La S.S.I., mai tot personalul dispăruse.
Speriate de evenimente, cadrele acestui
serviciu au considerat util să se pună la
adăpost pînă cînd lucrurile se vor limpezi.
Au mai rămas la serviciu Traian Borcescu,
N. Stănescu, numit a doua zi şef al S .S .I. ,
Gh. Mihai şi Florin Becescu . Pe la orele
24, Borcescu a fost ch emat la Societatea
de Telefoane, de către It col. Octavian
Rădulescu şi Dan Brătia"!u, certndu-i-se
să aducă cu el şi condica secretă a numere-
lor de telefon folosite de germani.
Dimineaţa devreme, Traian Borcescu
s-a prezentat la M.St.M. Aici a primit
ordin să treacă , folosindu-se de organele
de Po liţie ş i Siguranţă, la arestarea agen-
ţilor hitlerişti din Capitală şi a tuturor
persoanelor capabile să opună rezistenţă
armată contra noului regim.
Dar să revenim la Eugen Cristescu şi la
generalul Tobescu; ce-au mai făcut între
timp?
La ora 20,30, Cristescu, incurajat şi de
Tobescu, a plecat de la I.G.J . spre Legaţia
germană. La scara sediului I.G .J . a fost
ajuns de Traian Borcescu . Cristescu 1-a
invitat să se urce in maşină. Aflîndu-i
intenţia, acesta 1-a sfătuit să nu se ducă
acolo, "tocma i acum, cînd toată lumea a
rupt orice legătură cu nemţii". Cristescu,
într-o stare de spirit contradictorie, i-a
răspuns că se duce din obligaţie , că a vea
oră de lucru, şi că nu va sta acolo decit
10 minute, după care se va întoarce.
Lucrurile nu au evoluat tnsă aşa. Intre
orele 21-22, Borcescu a primit un telefon
de la Legaţia germană. Era It. col. Proca• ,
• Atitudinea lui Proca din ziua de 23 August
1944, p rezenţa lui, a lătu r i de Eugen Cr lstescu la
Legaţla germană lşi găsesc explicaţ i a In sentimen-
tele sa le pronaziste. Mama sa era de origine ger·
mană, Iar el fusese mul ţi ani ajutor de ataşat
militar la Berli n. Prin intermediul său se realiza
una din l egătu ril e s.s.I. cu Legaţia germ ană din
Bucureşti, In special cu ataşatul militar german
- n.r.

• Ost(Jfi rom4ni asalteazd poziţiile
care-I tnsoţise pe Cristescu ; 1-a întrebat
despre evoluţia .,situaţiei" . Borcescu, aflind
de unde vorbeşte, a refuzat să-i dea infor-
maţii şi. 1-a cerut la telefon pe Crist escu :
.,Nu m-aţi ascultat niciodată; vă r og
acum, nu vă luaţi după Proca şi Tobescu,
plecaţi imediat din Legaţia germană şi
veniţi la serviciu, unde vă voi expune
situaţia." Dar Cristescu nu 1-a ascultat
şi tn aceeaşi noapte a plecat la Joiţa. L-a
chemat la Legaţia germană şi pe Tobescu,
dar acesta n-a zăbovit acolo decit citeva
minute. S-ar părea, cel puţin aşa susţinea
Tobescu, că la legaţie n-a luat legătura cu
nici un ofiţer german; ctt timp a discutat
cu Cristescu au stat intr-o cameră izolată.
Fiind informat de către Cristescu despre
ce s-a tnttmplat in realitate la Palat,
Tobescu a declarat că in faţa unei astfel
de situaţii el, unul , este lămurit şi că se
duce să predea comanda generalului Anton.
S-a inapoiat pentru o jumătate de oră la
birou, după care a plecat şi nu s-a mai
tntors. "Dl. Eugen Cristescu -îşi amin-
teşte acel aşi plt. Smarandache - 1-a sunat
la telefon pe dl. g-rai Tobescu Constantin
de la Legaţia germană şi negăsindu-! la
Inspectoratul General, ne-a spus să ia
maşina şi să meargă la Legaţia germană ,
la poarta din dos şi să intre înăuntru , de
unde urmează a pleca la aeroport, av ionul
fiind gata."
Evident, nu putem da credit ultimei
părţi a acestei relatări: o asemenea inten-
tie nu se făcea publică. Dar cunoscînd
mcidentul produs la centrala telefonică,
din ordinul lui Tobescu, făcînd o legătură
tntre atitudinea de pînă atunci a aces tuia
şi chemarea lui la Legaţia germană, sub-
ofi~e~ul de. la centrală a presupus că cei
do1 1ntenţ1onau să fugă. De aceea, el a
căutat să împiedice această acţiune .
"După citva timp - tşi aminteşte el -
m·a chemat la telefon dl. g-rai Tobescu,
din oraş, ca să-i dau garajul de maşini,
tnsă eu nu i l-am dat, raportindu-i şi
•
hitleriste din împrejurimile Ploieş tilor
d-lui general Anton acest lucru, care mi-a
cerut legătura cu dl . general Tobescu.
S imţind că la t elefon nu este şoferu 1,
d l. g-ra l Tobescu a înch is telefonul, su-
nîndu-mă d in nou şi cerindu-mi garajul .
Auzind că mă î njură la telefon, nu i l-am
dat. După aceea, a m dat gara jul d-lui
g-rai Anton, care a dat ordin ca nici o
maş ină din gar aj să nu iasă fără aproba-
r ea domniei sale".
Ce-au d iscutat Cr ist escu şi cu Tobescu
la Legaţi a ger mană nu este greu de presu-
p us . Intenţiile ş i tentativa lor de a se
op une insurecţiei cu ajutorul forţelor
ger m~ ne erau evidente. Prevenirea germa-
nilor furn izar ea unor date deţinute de ei
1
a u pr ovocat p ierderi tn pius forţelor
insurecţ;onale . Intirzierea intrării unită­
ţilor de ja ndar mi tn dispozitivele ce le
f useseră st abilite, provoc ată de Constan-
t in Tobescu şi de Mihail Iliescu, "a permis
Comanda mentului german [ ... ] s ă- ia o
serie de măsuri ce au peric litat succesul
operaţiunilor întreprinse de armata ro-
mână . ." - menţiona un document a l
Minist erulu i Afacerilor Interne din 27
a ugust 1944
In cursu l zilei următoare, ambii au
părăs it Capit a la , ascunzindu-se intr-un
carti"r a l oraşului Cimpulung-Muscel,
unde au fost descoperiţi cam la o lună de
zile.
"D. .Je ministru, eu nu pot
face aceasta •••"
l n după-amiaza zilei de 23 .august multe
din birourile Ministerului de Interne erau
goale . Ministrul, generalul Dumitru Po-
pescu , după ce s-a intors de la Snagov,
a dat o raită prin minister apoi a stat tn
1
cabinetul său, a lucrat pină puţin <ţupă
orele 18,30, după care a plecat dm mmlS-
13
ter . O oarecare a nim aţie era, totuşi, in
do uă din birouri: în cel a l col. Alexand ru
Mădirj ac - director a l Ordinei Publice
din Secretariatul de Stat a l Poliţiei ş i in
cel a l col. Alexandru Băl ean u - direc-
torul Siguranţ ei in Direc ţiune a Generală
a Poliţiei .
In buoul lui Mădirjac, aflat a lături de
biroul ministrului, se afla lume multă:
prieteni, colaboratori, chiar ş i un frate
de-al său , avocatul H enric Mădirjac. Se
spuneau glume, se bea cafea. ln jurul
orelor 19, a sunat t elefonul secret din
cabinetul ministrului; era de sc hisă uşa
care da spre biroul lui Mădirj ac. A răspuns
la telefon lt . de rez . P atriciu Popescu,
suba lternul lui Mădirjac. Intorc indu-se,
acesta i-a raportat şefului său că este
solicitat la telefon de Ovidiu Vlădescu,
secretar general la Pr eşedinţi a Consiliului
de Miniştri . Intre Mădîrjac şi Vlădescu
s-a ·angajat următoarea convorbire :
-Dumneata, d-le colonel, eşti direc-
torul Ordinii Publice ...
-Da, d-le ministru .
- D-ta, d-le colonel, ştii ce se întîmplă
la Palat?
- Ştiu, d -le ministru, că este un Con-
siliu de coroană .
-Ce Consiliu de coroană d-l e? Acolo
este arestat d -1 mareşa!, d-1 vice-preşedinte
al Consiliului de Miniştr i , d-1 g-ral Vasi-
liu şi alţii, şi , in consec inţă, dat fiind
ca 1itatea ce ai, trebuie să intri cu forţa
armată ca să- i scapi.
- D -le ministru, eu nu pot face aceast a.
- Atunci, te rog să pofteşti imediat
la Preşedinţie .
Scuza că nu se poate duce intrucit nu
era bărbierit, nu i-a fost acceptată, Vlă­
descu retnnoindu-şi ordinul de a se duce
la dtnsul.
Informtnd pe cei prezenţi desţ>re ordi-
nul primit, Patriciu P opescu 1-a spus :
- Sper, d-le colonel, că n-o să inter-
veniţi. ..
- Cum poate să-ţi treacă prin gind
să fac una ca asta? !
Ajuns la Preşedinţie, Mădirjac a fost
primit imediat de Ovidiu Vlădescu:
- D -le colonel, trebuie neapărat să
scăpăm pe mareşa! şi .P.e ceilalţi din
Palat, de aceea să intervti cu două hata-
lioane ...
- D -le ministru, nu trebuie să uitaţi
că in Palat se află M .S. regele şi nu veţi
găsi un ofiţer care să tragă in regele ţării
şi cu atit mai puţin pe mine . . .
- Da, d-le, dar acolo se află şi mare-
şalul. ..
Ovidiu Vlădescu a incercat, fără succes,
telefonul fiind blocat, să vorbească cu
generalul I osif Teodorescu, d e la C.M.C.
Intrarea in biroul lui Vlădescu a colonei-
lor Romeo Zaharia şi Radu D avidescu,
primul - adjutant a l mareşalului şi direc-
tor de cabinet, secundul - şef al cabine-
14 -
tutui milita r a l lui Ion Antonescu, a înde-
părtat p entru moment disc uţi a de la orga-
nizarea unei eventuale · inter venţii pentru
eliberar ea celor ar es t aţ i. Vlădesc u s-a
gîndit, probabil, c ă er a mult mai cuminte
să împartă răs punderea luării unei ase-
menea hotărîri cu cei doi colonei .
Evoluţia evenimentelor - favorabilă
forţelor ins ur ecţion a le - faptul c ă a rmata
trecuse ferm de partea acestora, 1-au de-
terminat pe Vlăde scu să renunţe la inten-
ţiil e sale iniţia le.
Vorbind despre atitudinea lui Mădirjac,
trebu ie să con semnăm, totuşi, că ea putea
fi pusă in legătură cu atitudinea s imilară
a ministrului de Interne, generalul Dumi-
tru P opescu. Pe la orele. 18,30, inainte
d eci de tntîmplarea relatată, Mădtrjac
îi raportase arest ar ea celor doi Antoneşti.
Ministrul nu sc biţase nici un gest de împo-
trivire şi Mădîrj ac tnţele sese ceea ce
trebuia să- n ţeleagă.
După circa o jum ătate de oră de la In-
toarcerea sa la minister, Mădtrjac a primit
un telefon de la colonelul Dămăceanu,
care 1-a invitat la C.M.C . S-a prezentat
acolo împreună cu col . Alexandru Băleanu
- directorul S i~uranţei din Direcţiunea
Genera lă a Po liţ1ei - şi a u fost introduşi
la genera lul Iosif Teodorescu, şeful C .M.C.
Dup ă ce au fost puşi la curent cu eveni-
mentele, li s-a cerut să fie alături de for-
ţele naţionale ş i să-şi fac ă d atoria, pentru
mteresele ţării. Li s-a mai comunicat că
foştii conducători ai Ministerului de In-
terne erau puşi î n imposibilitate de a
mai acţiona, noul ministru fiind gene-
r alul Aldea, iar gener a lul Liteanu subse-
cretar de Stat a l Poliţiei. Cei doi au făgă­
duit concursul lor, as igurîndu-1 pe gene-
r alul Teodorescu de intregul lor devota-
ment şi de executarea Intocmai a ordine~
lor ce le-au fost date.
In torşi la minister , s-au prezentat gene-
ralului Liteanu, venit să-şi ia tn primire
postul , după car e au dat ordin imediat
t uturor poliţiştilor din ţară să se inte-
greze in noua ordine. Ceva mai inainte,
col . Mădtrj ac dăduse ordin lui G<>angă
I onescu -secretar general la Prefectura
Poliţiei Capitalei - să asigure ordinea
tn circumscripţiile poliţieneşti din Bucu-
reşti, recomandindu-i" să se conformeze
dişpoziţiunilor ce vor veni ...
Articolul a fost redactat pe baza ma-
ter iale lor aflate în Arhivele Statului, Bucu-
reşti , .,0 .. , Fond ul "A.. , dosare le 17 474, voi.
1 ; 18 844, voi. 1, file le 60-61, 81 ; 23 o~.
voi. 5, filele 17-18, 23-24, 33, 38, 40, 45-46:
vol. 13, fila 107; 38187, voi. 7, fila232;vol.
11, filele 149-150, 195, 199, 200-202, 211,
222-223 ; 40 010, voi. 2, fila 285: voi. 11,
fi le le 6-8: 108 233, voi. 54, fila 224.
 "Evoluţia "'din România 11
surpr1za completă!"
t V
•
ln paginile care urmeazl reproducem citeva fragmente dintr-un document pro-
•
...
venind din arhivele OKW (Oberkommando der Wehrmacht - Inaltul comandament
al armatei germane a celui de-al 3-lea Relch) intocmit de cavaler prof. dr. P.E. CI
Schramm şi Intitulat Istoria războiului din sud-estul Eu ropei de la 1 a prilie pină la 31
decembrie 1944 , cu o anexă despre război ul din Croaţia di n ia nu arie pină in decem-
brie 1944 , şi cu o a ltă anexă despre războiul din R omânia di n ia nuarie pină tn augus t
11
1944 . La elaborarea anex!l despre Romlnla se semnaleazl fi participarea unul cola-
borator care, dupl toate probabllltltlle, se numeşte dr.Fischer.
Documentul a fost intocmit de Schramm pe baza bllanţurllor fi rapoarte tor
unor organe ale conducerii militare germane, in special WEST-Wehrmachtsfhrunc-
stab (Direcţia operaţii vest a Statutul Major General- n .r. ) , ti cuprinde lnsemnlrl
zilnice privind evenimentele petrecute in perioada mentionati in ţlrlle din sud-estul
Europei, indeosebi despre dezvoltarea mltclril de Rezistenţi naţionali din acute ţlrl,
despre atitudinea fi mlsurfle adoptate de forţele ocupante faţl de lupta antifascistA
desflturatl sub diferite forme de popoarele aflate sub dominaţia nazisti. Preocuparea
centrali a aut~rulul rezultl fi din faptul el Iniţial lucrarea a fost lntltulatl: Lupta
impotr iva mişcării de revo ltă (rezistenţi] in spaţiul sud-estic tn anul 1944 . ŞI eite
de inţetu, deoarece anul 1944 a fost un an hotAritor pentru mlfcarea de Rezistenţi na-
ţionali antifascistA din Romlnla, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, Qrecla, a clrel
lupti avea sl duel la nimicirea truoelor hltlerlste dlzlocate pe teritoriile acestor ţlrl.
Documentele reflectA nelinişte a cresci ndA a comandamentului german nu nu-
mal laţi de infringerile zdrobitoare suferite din partea armatei s ovietice pe principalul
front al celui de-al doilea război mondial , frontul de RAsArit , ci şi faţă de eficacitatea
luptei de Rezistenţi a popoarelor din aceastA zoni a continentului nostru. Ingrijorarea
cercurilor conducitoare naziste este puternic vizibilA şi in legAturA cu situaţia din
RomAnia, aşa cum rezulti din fragm entele pe care le supunem atenţiei cititorului.
Din acestea se degajA, explicit sau Implicit, citeva Idei şi concluzii, pe care socotim
necesar a le pune in evidenţA .
ouvernul hitlerist, dupl cum se ftle, considera vitali menţl nerea RomAniei
in dispozitivul militar german, deoarece ea dispunea de boglţll naturale ce-l erau
necuare şi reprezenta un teritoriu prin care se deschideau doul Importante direcţii
strategice: spre Peninsula Balcanici şi spre Budapesta fi VIena. De aceea, inaltul co-
mandament german flcea toate eforturile pf ntru a impiedica o desprindere strategici
din partea romlni, care I-ar fi zldlrnlcft planurile. El cerea in primul rind cHeii
antonuclene si mobilizeze mereu noi resurse umane şi materiale pentru susţinerea
rAzboiului hitlerist. In acelaşi timp -date fiind divergenţele care aplruserl intr-o serie
de probleme economice şf militare intre guvernul lui Antonucu şi cel de la Berlin,
criza acutl in care se afla regimul de dictaturi fascisti din RomAnia, cit fi evaluarea
stirii de spirit antlhltlerlste crucindl in rindurile poporului romAn, Inclusiv in ar-
matl - clpetenllle naziste preconlzau şi mlsurl de mini forte, cum erau acelea In-
cluse in planul de acţiune " Margarethe 11"; prin acut plan se urmlrea, ala cum rezultl
i din documentul Schramm, ocuparea totall militari şi politici a Rom nlel, spre a fi
f olosltl la discreţie in Interesele Relchulul. Cltre aceasta convugeau mlsurJJe preli-
minare, ca lntercalarea, pe front, a divfzlllor romAne cu cele germane, supravegherea
severi a militarilor romlnl, pe a clror fidelitate nu se mal conta -deoarece se mani-
festau tot mal ostil laţi de continuarea rlzboluluf nedrept- Intenţia de a pune sub o
conducere unici toate forţele , serviciile şi reprezentanţele militare şi civile germane de pe
teritoriul RomAniei, precum şi angajamentul lui Antonescu luat la intilnirea cu HI-
tler de la inceputul lut august 1944 de . a ordona mobilizarea totall şi a transforma In-
treaga ţarl- Indiferent de consecinţe-in teatru de rlzboJ.
Aceste planuri scelerate n-au mal putut fi puse in aplicare, datorltl declantlrll
lnsurecttef naţionale antffasclste armate de la 23 August 1944, lnlţlatl, organizati
fi condusi de Partldu 1 comunist RomAn, in colaborare cu celelalte forţe patriotice,
democratice, antlhltlerlste. "Evolutia din RomAnia - afirmi P.E. Schramm, re- ..
feritor la actul de la 23 August - venise complet prin surprlndert", ceea ce
reprezinti inel o confirmare a lscusfnţel cu care P .c. R., sufletul fi creierul mltclrll
de Rezistenţi antlfasclstl, a actionat pentru mobilizarea tuturor forţelor patriotice, a
luat mlsurlle politice, organiza orice fl de ordin militar in vederea ellberlrfl ţlrll de
..
sub jucul fascist pe calea luptei armate.

11
•
 Istoria războiu1ui. .. a doctorului Scbramm prezlntl lnterea ti pentru faptul el
furnizeazA unele elemente Inedite privind deruta produsl in rindurile cercurilor con-
ducAtoare germane de rAsturnarea de situaţie din Romlnla, Indici pe zile, ore fi chiar
minute mlsurfle militare succesl ve intre prinse de acestea ti totala lor Ineficienţi
faţl de lmpetuozltatea luptei forţelor lnsurecflonale, care, in decurs de opt zile, au
nimicit toate trupel e germane din Interiorul RomAniei. Toate acestea aritau el nu era
vorba de un puci, cum ciutau si acrediteze la inceput sursele naziste, el de o actiune
de masl de amploare , care a decis doborirea dictaturii mi lftaro-fasclste, fetlrea RomA-
niei din rizboful antlsovletlc şi alAturarea el coallflel antfhltlerlste, impreuni cu care
a luptat cu toate forţele umane, materiale fi militare, pinl Ja victoria Istorici asupra
fascismului german.
Constantin ANTIP

" { ... ] Deoarece , duptl capitularea Ita-
liei (8 septembrie 1943) exista temerea
unei defecţiuni atît în Ungaria cît şi în
R omdnia, 1Jirecţia operatii a înaltului Co-
mandament al Statului ."'VVajor al Wehrmach-
tului. pregtltise o acţit4ne «.'vfargarethe 1» îm-
potriva Ungariei, la care u rmau stl participe
românii şi slovacii. In cadrul acestui plan,
armatei române i-ar fi reveni t m isiunea
de a ocu pa zona 11 (Ungaria de Rtlstlrit ,
la est şi sud de Tisa) [ . . .]
La 26 ianuarie, avîndf"-Se în vedere de-
fecţiun ea [ în sensul ieşirii Romdniei din
alianţa cu Germania - n .r .] , pe atunci ipo-
tetictl, a R omâniei a fost elaborat4 Ş'J o
propunere de ocupare a ei «.lVJargareth_e
II»• . Cu ocazia prezentarii propunerii,
Direcţia operaţii a OKW a accentuat c4
ţine cont de premisele politice şi militare
care ar putea duce la o asemenea operaţie
şi că ia drept baztl situaţia din acel moment
şi gruparea de att4nci a forţelor române . Jn
cadrul propunerii se conta ş; pe participa-
rea ungurilor şi a bulgarilor. Pentru ocu-
parea de ctltre trupele germane se lua în
co11Siderare R omânia ftlră Transilvania .
La 29 ianuarie , locţiitorul şefului Direc-
tiei ope raţii a OKW a dispus o modi-
ficare a planului, care trebuia stl aibtl
d1·cpt punct de plecare ocuparea ţarii prin
surprindere. Un s tudiu încheiat la 1 febru-
arie pe aceasttl bază a aj uns la concluzia ctl
efectivele existente ar fi suficiente p entru a
ocupa şi Pdstra instalaţiile cele ma.i imp_or-
tatlte din regiunea petrolifer(} a Ploieştt.lor,
eve·" tual şi portul Constanţa, precum şi
pri1tcipalele vaduri de pe Duntlre, dar nu
şi pentru a ocupa Capitala şi alte obiective
de seamd. Din acest m otiv ar fi fost nece-
sard o pdtrundere mai masivtl a armatei
în R omânia . Pentru ace().Sttl eventualitate
a fo s t prezentată o n oud propunet·e, care
prevedea noi termene . Dintr-o comunicare
a şefului Statului Majo1· General al nuiaţiei,
din 15 februarie a reieşit că şi Comanda-
mentul aviaţiei teatrului de războ i Sud-Est
ftlcuse, din proprie i·niţiativă , propuneri
pentru cazul unei defecţiuni a R omâniei. La
22 febru arie, comunicarea şi propunerile în-
tocmite de c4tre locţiitorul Şl'jului Direcţiei
• Vezi Magazin iatoric, nr . 5/1969 .
operaţii a OKW au fost prezentate şefu­
lui Direcţiei operaţii cu rugdmintea de a
se lua o hottlrîre. La 24 februarie , propune-
rile au fos t comPletate cu o documentaţie mai
detaliattl. Completarea a fost fdcuttl în vede-
rea apropiatei vizite a mareşalului A nto-
nescu din 26-28 februarie , la Castelul Klos-
sheim de lîngtl Salzburg.
Fuhrerul a folosi t acest prilej pentru a
întreba pe conducătotul s tatului român în
ce m4sură ar fi dispus să sprijine, din punct
de vedere militar, o intervenţie germantl în
Ungaria în cazul trddtlrii aces teia [: .. }
Mareşalul nu s-a ldsat atras de aceste in-
tenţii.
Imediat dupd consfatuire, la 28 februa-
rie, Ft"ihreru l a ordonat stl se încheie Pre-
gdtirile pentru planul «Margarethe I» Şi .stl
se suspende pregatirile pentru planul «Mar-
garethe li», care îi fuseserd prezentate în-
tre timp. Fuhrerul ajunsese la convingerea
cd mareşalul ar fi în stare şi totodatd dis-
pus stl împiedice o rdsfu rnare în R omânia
[ ... }
Dar, pentru cazul cd R omânia ar fi ie-
şit din lupttl, s-a c4utat s4 se obţind din
partea Fiihreru lui un decret prin care toate
instituţiile militare şi civile germane exis-
tente în România sd fie subordonate coman-
dantului su periot- al Grupului de armate
Ucraina de Sud. Jv/arele Stat Major al ar-
matei de uscat ceruse ltlrgirca atribuţiilor
.Grupu lui de armate Ucraina de Sud. Luind
în considerare situaţia , şeful Secţiei operaţii
a Marelui Stat Major insista ca aceastd
problemd sd fie clarificatd. Din acelaşi
motiv s-a trec.ut la o examinare f carte aten-
tă a extinderii zonei de operaţii în R omâ1J.ia.
1n legăturd cu vizi ta mareşalului An-
tonescu se afla la Cartierul general al Ft"ih-
rerului locotenent-colonelul von Trotha din
Grupu l de armate Ucraina de Sud, care ~
Jransmis comandantului stlu ordinul ver-
bal de a se pregă ti preluarea Utlilard a
conducerii tuturor serviciilor get mane din
România, la datele calendaristice fixate,
pentrt4 ca, la nevoie , să se dea o soluţie în
sensul acţiunii «l."'vfargarethe» . Mareşalul
Antonescu obiectase împotriva numtlrului
mare de servicii germane. Şeful Comanda-
m entului suprem al ,W ehrmachtului {feld-
mat·eşalul von Keitel - n .r .} a dispus deci o

16
·.
. . '
simplificat'e. Toate unittlţile a,-matei ge1'-
mane depindeau de.fa de gene1'alul ge1'm n,
[ 1'eprezentantul OKW pe ltngtl Comanda-
mentu l sup1'em al at'matei 1'0m4ne- gene1'a-
lul Ha?lsen- n .r .j de Cotn.andatnentul ge1'man
al petrolului 1'0mân şi de Grupul de at'mate
Uct'aina de Sud. In schimb, se1'viciile civile
(reprezen tanţii conce1'tlelo1' etc.) nu erau
înctl toate subordonate Legaţiei { ge1'mane} .
Şeful Canccla,-iei R eichu lui [ Ma1'tin Bor-
man - n .r. ] a fost solicitat sd dea dispozi ţii
corespunzătoa,-e .
Planurile şi intenţiile conducerii get'-
mane au fost îtt.Sd curmate de o întorsăturtl
a evenimentelor, care, la 23 augus t, în ur-
ma unei proclam.aţii a 1'egelui , a dus la
f ormarea unui nou gu vern . In proclamaţie
se spunea că R om4nia a1' f i acceptat t1'ata-
tivele de tJrmistiţiu oferite de Rusia, Anglia
şi America, că aliaţii at' fi 1'ecunoscut ne-
dreptatea Dictatu lui de la Viena, în urma
cărt1ia i se răpise R om4niei Tt'ansilvania .
Aldturi de aliaţi şi cu aj utorul lo1', a1'mata
t'Omână ar ut'ma să tt'eaciJ graniţele stabi-
lite la V iena . Dictatura a1' fi luat sfî1'şit
şi cu ea orice oprima1'e .
Evoluţia din R omânia venise complet
prin surp,-indere. Prin lovitura de s tat,
cei doi Antoneşti au fo s t imediat demişi
şi s-a declarat at'mistiţiul. In pyimul mo-
m ent s-a crezut ctl a1' fi vorba de un puci
efectuat de cercurile Palatului . Dar la 24 au-
gust s-a văzut ·, a apelul regelui corespun-
dea stării de spi"it a poporului şi a arma-
tei şi că, în consecinţa , nu se mai putea
conta Pe continuat'ea rtlzboiului de partea
at'matei germane .
Pent1'U a putea pu1'ta mai depat'te singuri
rdzboiul, problema decisiva era yet1'age1'ea
unitdţilor get'mane ale G,-upului de armate
Ucrama de Sud pe o li?Jie de apărare ca"e
să includtl regiunea pet1'olifertl cu ctlile
de acces, precum şi lichidarea puciului din
Bucureşti, astfel încît să fie menţinuttl
baza pentru rtlmînena unittlţilor get'mane
în R omânia.
Inctl în seara zilei de 23 august, Fuhrerul
a ordonat Comandamentului Grupului de
armate Ucraina de Sud sa foloseasctl toate
forţele şi mijloacele de lupttl ale a1'matei
germane şi •ale unittlţilo1' SS, p1'ecum şi
ale celo1'lalţi germani din Reich şi din
grupul etnic german, pentru a menţine
liniştea , siguranţa şi Ot'din ea în R omânia
şi pentru a respinge manle atac t'US .
Comandamentul german din ~ucu1'eşti
a primit sarcina de a lichida puciul din
Capitala. In acest scop, Div izia 5 anti-
aeriantl urma stl ocupe oraşul Bucur1şti .
La 24 august , orele 4,15 gen eralul german •
a 1'aportat ctl pngtlti1'ile pent1'U executat'ea
ot'dinu lui Fuht'eru lu i fusese1'ă făcute, în
mtlsu1'a în care mai era cu putinţa .
Amit'alul Brinkmann a P1'imit 01'dinul
din partea Comandamentului sup,-em al
marin ei de a ocu pa portul Constanţa . T1'u-
• 'Este vorba de generalu 1-locot enen t Gerstenb e r~ .
z- x•sym Jat.orlc, nr. lflm
pe le aflate acolo i-au f ost subo1'donate .
Comandamentului german al pet1'olului
1'0mân• • i s-a ordonat In aceeaşi zi stl apere
pyoducţia şi transpo1'1Ul p1'oduselo1' pett'O-
lijere p1'in conducta şi pe calea fe1'ată câtn
Giu1'giu , sd asigu"e tratJSPo"tul lor mai
depa"te pe Dunăre şi expedie,-ea u leiu1'ilo1'
m~ne1'ale f:e calea je1'ată p1'in B1'aşov. De
asemenea, t1'ebuia să p1'egiltească p1'eluat'ea
înt"ep,-inde1'ilor de căt1'e forţele ge1'mane .
In sfîrşit, C omandamentului Sud-Est i
s-a dat misiunea siJ ţina la dispoziţie o gru-
pa1'e de fo t'ţe în zona Niş-Belg1'ad (Regi-
mentul 4 B1'andenbu1'g, Compania 468 blin-
data de ce1'ceta1'e şi batalionul 2 din B1'igada
201 autotunu1'i)
Acestea au f ost p1'imele mtlsu1'i luate de
conducet'ea supremtl pentru lichidarea puciu-
lui.
Dupa ce a luat cunoştinţil de proclamaţia
regelui R omâniei din seara zilei de 23 atlgust ,
Ei1'ecţia operaţii a OKW a informat C o-
mandamentul Sud-Est (tmZ Z3,30), pe şeful
M isiunii mi-litare {germane] din Bulqaria
(o ra 23,55) şi pe comandantul · militar
german împuternicit pent1'u Ungaria (o ra
23,57) despye defecţiunea Romdniei .
Comandamentwl Sud-Est a p1'imit tele-
f onic, la ot'ele 23,30 - p1'in maio1'Ul Bru-
dermulle1' - o1'dinul de a concent1'a toate
fo1'ţele libere din Serbia şi C1'oaţia In
1'egiunea Niş- BelgYad şi de a aduna în
1'egiunea Skoplje-Niş pe cele de cat'e se
putea lipsi din Grupul de armate E.
Comandantului mili ta" ge1'man împu-
te1'nicit pent1'u Ungaria i s-a ordonat sa
p1'egateascil de ma1'ş Divizia 8 de cavalerie
SS. La 24 august, ot'a 1,45 el a "apo"tat ctl
tn Budapesta domneşte liniştea şi ca m in is-
trul de Razboi { ungar} va concent1'a toate
trupele disp onibile pent1'u a apa"a «1 eşin­
dul Secuilo1'» [ regiunea t1'ansilvana locu ita
de secui - n . r.}, la not'd de Braşov-Cluj.
Conside1'a aptl1'a1'ea pă,-ţii 1'om4neşti a Tt'an-
silvaniei ca o sat'cină f(e 1'mana . Divizia 22
S S avea 01'din de la R eichsfuhret'ul S S sa
se concent1'eze tn zona Budapesta .
La 24 augu st, orele 1 ,50 , Direcţia
o pe raţii a OKW a ordonat ca at'mata
ge1'mantl din Bulga1'ia să int1'e în p,-ima
faztl a s ta1'ii de alarma [ ... } .
La orele 2,1 O, amit'alul Burckne1' [ dJn
A bwehr} a f ost informat despt'e cont1'a-
mdsurile luate de ctlt1'e Direcţia operaţii
a OKW ia" la o1'ele 10,30 a fost
informat şi şeful Comandamentului Supy~w.
al Wehrmachtului , ca1'e se gtlsea la Bet'lt.n .
C onform comunicatului din 24 august,
o1'ele 10,30, la Bucu1'eşti aveau loc lupte
g,-ele. Acolo t1'ebuie sil fi f ost 7 000-8 000
oameni , sp1'ijiniţi de tancuri şi tunu1'i, ca1'e
se înd1'eptau împot1'iva unităţilor germane
..
•• La 4 Iun ie t 944, şe ful Comandamentului suprem
al Wehrmachtulul (O KW) a numit pe genera lul -loco-
tenent Gerstenberg comandant german al reglun Il 11
petrolifere român e, s ubord onat d lrecl şe ru lu i OKW .
Gerslen herg avea concomitent ş i calitatea de co-
mandant al aviatiei german e d in România . ...
17
...
"•
Incercuite. Grupul de armate Ucraina de
Sud primise deja ordinul s d vind în ajuto1 ul
unitdţilor germane din Bucureşti. Divizia
1 antiaeriantl [Este o eroare a textului
german. !n fapt acolo era dispustl, aşa
cum rezultă şi din însemnările anterioare,
Divizia 5 a . a .-n.r.) a fost retrasd de la
Ploieş ti în direcţia Buc ureş ti (trei baterii
grele şi una uşoard) .
La orele 11,00 a avut loc un atac aerian
asup1·a oraşului Bucureş ti cu 150 avioane
de luptd de diferite tipuri . Efectul lui
politic şi militar nu a putut fi însd fructificat
de conducerea germamJ, deoarece nu
e~istau destule forţe pentru a Pdtrunde
in oraş. Generalu l-locotenent Gerstenberg• ,
ca1'e rtlzbise spre Ploieşti. p1'eluase acolo
[la Bdneasa - n .r .] comanda şi inainta
acum cdtre Bucureşti; el a cerut de urgenfd,
telefonic , la 01'ele 17,30, ca un batalJon
sd fie adus pe calea aerului, batalion cu
care voia sd determine o schimbare javo-
1'abild a situatiei. El atinsese limita de
nord a oraşulus Bucureşti şi se fi~ase acolo
cu forţele sale insuficiente.
La 24 august, Direcţia operaţii a OKW
ordonase ca unitdţile Comandamentului
Sud-Est stl fie t1'ansportate pe calea aeru-
lui, iar la 25 august 01'dinul a fost e~ecutat.
Era tlorba de Batalionu l din R egimentul 4
de paraşutişti «Brandenburg» şi de Batalio-
nul 1 de itlStru cţie al şcolii de mici co-
mandanţi din Niş. Aceste batalioane trebuiau
sd soseascd pe calea aerului de la Zemlin in
ajutorul generalului-locotenent Gers tenberg.
I n plus, Grupul de armate Ucraina de
Sud adusese trei companii pe calea ae1'ului .
Generalul S tahel• • , care venea cu avionul
de la Va1·şot1ia, trebuia stl preia comanda
forJelor germane din preajma 01'a~ ului
Bucu1·eş ti.
Ţitlînd seama de evoluţia precipitattl a
lucrurilor, era însd problematic cd aduce-
rea fo1'ţelor Comandamentului Sud-Est a"
mai fi putut · avea vreun efect favorabil
pentru trupele germane .
Du ptl comunicarea din 25 august a gene-
ralului-locotenent Ge1'stenbe1'g, situaţia era
gravd. R omanii adusesertl 4 000 infanterişti
bine echipaţi şi tancuri puse sub comanda
generalului de tancu1'i I onescu . [Rapoartele
germane au dat un nu1ne greşit , care apo i
a fost repetat tn toate docu1nentele . Coman-
dantul supe1'i01' al t1'upelor romctne de la
Bucureş: i a fost generalul de carp de ar-
mată I osif Teodorescu, i ar comandantul
de1 aşa111entului blindat adus de la Tîrgovişte
a jost generalul de brigadd George Nicolescu
- n .r .], astfel înctt acum trebuia contat pe 60
tancuri. Un atac pentru recuce1'i1'ea oraşului
Bucureşti şi pentru e~ecutareaordinului Fuh-
rerului nu era realizabil în acel moment.
în lipsa armelor grele şi trupelor cu e~pe­
rienţtl de lupttl.
• Vezi Magazin istoric, nr. 8 / t 972.
•• Vezi Magazin istoric, nr . 4/ l 968.
R egiuftea petrolifet·tl e1·a încercuită, tran-
sportul prcducţiei întrerupt. Dupd ce, la
26 august , romanii luaserd in sttlpinire
regiunea Ploitşti, situaţia trebuia conside-
ratd su mbrd .
Nu se mai putea conta pe o cc ntinuare
cu succes a luptei de partea germand .
N oului ţ?uvern 1·oman urma să i se oputld
un cotlt1'aguvern na ţic nal - ca în Italia
lui Badoglio . La 24 august , orele 17,00
s-a comunicat la radio cd un conducdtor
al Gdrzii de fier [ Horia Sima] , condamnat
la moarte de tribunalul romdn, ar fi preluat
guvernul naţicnal . El declarase cd mai
avea in ţard 60 000 - 80 000 aderenţi,
care-i erau c1'edinciqi şi cu care ar fi putut
desfăsu1'a o activitate de partizani. O con-
tramişcare avea întd puţine perspective .
deoa1·ece era de presupus cd generalii romctr.i
erau de partea regelui.
La 24 august. generalul Ke1 man a ccmu-
nicat, de acord cu minist1·ul ge1·man••• ctl
era vorba de o lovitu1'd de stat bine P~'egtl­
titd , în înţelegere cu a1'mala şi cu întf'eoga
opoziJie. Poporul şi a1·mata erau info1'maţi
prin radio şi îşi dddeau adeziunea . !mpotri-
va regelui şi ncului guvern nt4 s-ar fi gtlsit
nici un general pent1'u tm contraguvern [ ... )
Deoarece, în urma atacurilor aeriene
asupra oraşului Buc ureşti, fn cursul cdf'Ora
fuseserd bomba1date şi Palatul Regal şi Pre-
şedinţia Consiliului de Miniştri, gu,,unul
regelui se considera ca fiind în război cu
Germania • • • • , ordinul F uhret·u lui din 24
august a fost completat la 26 august cu o
dispoziţie din partea şefului Comandamen-
tului Suprem al Wehrmachtului . Tol tef'ilo-
riul R omâniei a fost declarat teatru de
operaţii al armatei germane . Generalul
german [ Hansen] a fost în toate PYi-
vinţele subordonat Comandamentului Grupu-
lui de armate Ucraina de Sud . Imputerni-
cirea specială conferi tă comandantului ger-
man al pet"olului din Romdnia Gerstettberg
a fost menţinută . Grupul de armate
Ucraina de S ud urma sd primească indi-
caţii pentru a-l sprijini î·n cea mai largd
mdst4ră" [ ... }
Publlclm in continuare fragmente
din alte documente care retevl in mod
pregnant ingrijorarea cu care nazlşUI
urmlreau starea de spirit din ţara noas-
trl fi din rindul armatei romAne in preaj-
ma şi dupl 23 august 1944
"Fdcînd abstracţie de opoziţia din ţa1'ă,
care şi-a întins întotdeauna antenele înspf'e
partea inamictl şi ultimii romani de încre-
dere încep sd devind şovdielnici în atitu-
dinea lor . Se cautd în genere posibilittlţi
politice salvatoare [ ... )
••• Este vorba de ministrul plenipotenţiar al
celui de-al trellea Relch la Bucureşti , von
Ktlllnger - n .r . .
• •• • Starea de război cu German ta Incepuse
din noaptea de 23 August t944 - n. r .
 Dupd pd1'e1'ea multo1' of'gane milita,.e
gumane vom avea paf'te In Romdnia de
aceeaşi situaţie ca în Italia. Maf'eşaltd
este om de tnc1'ede1'e, el tnst'J nu se poate
impune { . . ·1
Multe o f'gane militaf'e ge,.mane v4d sal-
vaf'ea In ocupai'ea ţ41'ii . Ele scapd lns4
din vedef'e faptul c4 ocupaf'ea nu numai
ct'J p,.etinde fo,.ţe germane, ci şi ct'J, tn acel
caz , va trebui st'J ne aştept4m tn cel mai
scuf't timp la 1'ezistenţ4 şi acţiuni de sabo-
taj . In R omdnia exist4, f4r4 lndoial4,
fo1'ţe crescînde caf'e acţioneaz4 pentru a
impulsiona Romdnia Inspre desp1'inde1'ea de
n oi { ... ]
Datof'itt'J ultimelor evenimente ale 1'4z-
boiului şi a bombardamentelo1' continue,
Romdnia a devenit agitat4 şi nesigu1'4.
Necesitt'J o conducere gef'mant'J f orte { .. . )"*
• • • p,.eun4 cu sui la sa din refugiu la legaţie.
.,Astt'Jzi , 3.8.44 la Of'ele 11 instt"UCtorul
1'egiment~lui de tancuri din Divizia de
tancuf'i tRom4nia Maf'et, ctlpitan Berg-
mann, 1'aporteaz4 urm4toa1'ele incidente:
1. Genef'alul Cornea, comandantul Divi-
ziei de tancuri •Romdnia Ma,.e•, a dat
asea1'4 dispoziţie ca tancurile care se afl4
la aceast4 divizie st'J fie distf'ibuite, tn caz
de lupt4, sef'vanţilor romdni. De asear4,
tancuf'ile stnt deosebit de atent supf'ave-
gheate de ct'Jtre 1'0m4ni . ln parte, 11'upele
romdne dorm tn tancuri, tn parte s-a asigu-
1'at pazt'J dubl4 la fiecare tanc . Un contf'ol
tf'imis n oaptea t1'ecut4 de personalul de
instrucţie german pentf'U verificarea tancu-
rilor a f ost op1'it de c4t1'e o santinel4 1'om4n4,
care i-a dat de lnţeles ct'J acestea a1' fi tancuf'i
1'omdneşti şi nu ge f'mane ,
2. A zi dimineaţ4 li s-a adus la cunoş­
tin ţ4 {de c4tre rom4ni - n .r . 1 ins t1'ucto-
rilo1' { germani- n .r .1 unei companii cd
nu mai au nevoie de sef'viciile lo1' { ... 1 .
3 . Un translato1' i-a comunicat locote-
nent-colonelului , H ossfeld , instf'uctor ad-
junct , ct'J romdnii ar fi primit ordin de a
nu mai tf'age tn avi oane duşmane ~i nici
în trupele pa,.aşutate din avioane . In gene-
ral, t1'upelo1' romdne li s-au 1'idicat muni-
ţiile ; numai santinelele au asupra lor ceva
mai mult de 5 cartuşe .
4 . In noaptea urm4toare, Divizia de
tancuri •R om4nia Mare• inten#oneaz4 s4
fact'J maf'i manev f'e { ...1 Amdnuntele stnt
tnct'J necunoscute .
• t 9H , mal 14. Raportul cpt. r art~lllerl : Situatia
cpncrol1 tn Romc1nia , Intocmit la MareiP Cartier al
FUbrerulu l. Arhi vele Statului , Burureştl, colectia
mlcrortlmf> S .U.A. . rn la 112. Oberltommando der
Wehrmacht , T . 77-i90 , r -55 19, :l 49-3 5'l .
.. •
5 . Atitudinea ofiţerilo1' 1'omdni este deo-
sebit de rezef'vattl .
Se pa1'e c4, de ief'i, ofiţerii gef'mani
sint mult mai atent supf'avegheaţi .
[ ... 1 Comandantul 1'om4n din Roman i-a
cerut asttlzi comandantului local gef'man
ca, In dteva ore, stl-i comunice efectivul
exact al trupelo1' combatante germane .
Acest ultim fapt 1'elatat de c4pitanul
Bergmann s-ar putea s4 fie tn leg4tu1'4
cu semnele amintite şi comentate mai
sus, c4, din paf'tea f'Omdnil~r, ar . exista_
p1'eocup41'i fndf'eptate lmpotrtva alsatulu•
german şi s-af' putea s4 fie vorba de o înţe­
legere cu duşmanul. Pf'in urmare, s-af'
putea ca momentul hot41'tlo1' s4 fie f oaf'te
ap,.opiat :·••
*
* *
'"La data de 23 august, orele 22,30, minis-
t1'ul plenipotenţiar german s-a refntors îm-
Sute de cet4ţeni gef'mani s-au 1'efugiat In
sediul Legaţiei germane . Ef'a şi genef'alul
Hansen acolo .
"La 24 august 01'ele 7,00 le~aţia ef'a
complet izolat4; la 01'ele 10 dsplomattfl
elveţian a ffiCercat s4 telefoneze [la Legaţsa
german4 - n.r.J - telefonul ef'a blocat. L~
orele 17 un tln41' mesager german a sosJt
cu o sc1'isoa1'e la Legaţia elveţian4 certnd
pt'otecţie . Delegatului Legaţiei elveţiene nu
i s -a permis accesul la Legaţia german4 .
In scurt timp dupd aceasta 1'omdnii au
P4truns In Legaţia ge1'man4, ia1' din acest
moment Of'ice info1'maţie a Incetat .
Regele e,.a la Sinaia•• • toat4 regiunea a
fost izolat4 { ... ] Apelul lui Hof'ia Sima
prin radio a fost bruiat . Membrii SS au
f ost desp41'ţiţi de restul soldaţilo1' . Deoaf'ece
unii SS-işti af'uncau tunicile s-a dat o f'din
ca toţi soldaţii g4siţi f41'4 tunic4 s4 fie pri-
viţi ca membrii ai SS { ... 1 De la conduce-
1'ea ţf'upului etnic gef'man au f ost 1'idicate
cartotecile şi lis tele [ ... 1
Ministrul suedez din Bucureşti comu-
nic4: minis t1'ul ;M n K illinge1' s-a sinucis
cu puţin timp Inainte de a fi luat prizo-
nie1' { .. ·1"* •••
GrupaJ de documente realizat de Iosif 1.
ADAM de la Arhivele Statului, Bucureşti;
traducerea: Geor&eh BOLOMEI .
•• 1944, august 3 . Grupul de armate Klrchner,
Secţia 1-a, cltre Grupul de armate WOhler · In(o r·
mare despre atitudinea militurilGr rom4ni din Divttia
de tancuri .. Romt1nia Mare" (at4 de trupele germane.
Arhivele Statului, Bu cureşti, colecţia microfil me
S.U.A., roia t 3t, T .3t2-65, C-7 58 ~ -759 '760.
••• Informaţie evident eronati .
•••• 4 septembrie 1944, din Informarea Statului
major al conducerii armatei germane , KrUPa atrll nl-
t,.te, Arhivele Statului, Bucureşti, colectia ml cro-
rtlme S.U.A. , roia 65, Oberk ommando der Wehr-
macht , T 77-906 , C- 5 G60. 5R2 .
---------------------------------------------~

1873-1873

,,A r ĂCOT SĂ BIR CĂ

PRETmREA NEAMULm"
Dimitrie Cantemir, "Pe vf'emea cînd Maf'te st4ptnea mai cu putef'e dedt
acest vllstar de rlzefl Palas, o astfel de lnttlnif'e se a,-dta a fi mai mult o do,-inţd
moldoveni, nlscut acum dectt o spe,-anţd. Daf' iatd ciJ faptul şi-a gdsit lmplinif'ta
acum, c4 pf'ea luminatul şi p,-ea învdţatul Dimitf'ie Can-
trei veacuri fi precedat temif', pnncipe al 1 mpe,-iului Yusesc , demn ef'edita,- al
de plrlntele fi fratele Moldovei, dînd o pildiJ p,-ectt de demniJ de laudd, p,-e atît
slu In scaunul domnesc de f'af'd, şi-a Inchinat numele ilust1'u ce,-ceti11ilc f' ştiinţi­
al lui Ştefan cel Mare, fice . Ia,- p,-in adeziunea sa, S ocietatea noastf'd a dobîndit
o noud stf'IJlucif'e şi o podoabll netntf'ecutiJ. Ne înclindm
s-a Ilustrat prin re- cu smef'enie ln faţa buneivoinţe ce ne-o acof'dd principell
m arcablla sete de cu 1- nouiJ şi lucf'df'ilof' noastf'e" .
turl fi Tnvlţlturl, prin Din textul Diplomei alecerii lui Dimitrie Cantem ir
lntlnsele cunoştinţe acu- ca membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin, 11 iu-
mulate In cele mai fe- lie , 1714.
lurite domenii (istorie,
filozofie, logici, geo- *
"Pf'ea luminatului [ .. .] şi mult învdfatului Ioan
grafie, filologie, orien- Dimitf'ie. Constantin voevod [ ... ) Cu maf'e bucuf'ie şi pld-
tallstlcl, muzicl), prin cef'e am p,-imit [ . .. ] caf'tea lumindţiei tale, cu atît mai
mult cu cît am f'ecunoscut în aceasta prima roadd a învd-
operele pentru care in- ţ4tuf'ii tale [ ... ] Demnd de laud4 am cuncscut deci ca,-tea
treaga lume ştiinţi­ aceasta, fiind valo,-oasd şi desdvîf'şitd {-nt1U tcate şi tot aşa
fici europeanl contem- o va socoti Of'icine nu va avea ochii sufletului întunecaţi
poran 1 1-a recunoscut de fumul invidiei . Câci ca,-te a ars un f'Ost minunat cît
şi înţelesu,-i înalte [ .. .] ,o exp,-imaf'e limpede, f carte pldcuttl
meritele. şi f'eto,-icd { . ..] , împodobitd îndeajuns cu povestiri şi zicale
Dar, mai Inainte de de ale înţelepţilof' pdgîni şi , tntf'-un cuvînt, attt de plind
toate, pentru noi, cel de înv4Jdluf'4, înctt cei mai mulţi caf'e nu-ţi cunosc inte-
ligenţa { .. .) nici nu VOf' Cf'tde ciJ este f'Odul Ostenelii tale.
de astlzl, apar In toatl CIJldtof'eş te, deci { ... ] p,-ea luminate , întf'u dragostea
mlreţia lor dragostea învdţâtuf'ii şi fii fncredinţat c4 nu dupd mult timp înţe-

20
lepcitmea te va încutlUna, trecîndu-te fn cartea marilor de ţarl ,1 dlrulrea de
sdi eroi" . sine dovedite Tn lupta
Din elog iu l înv!ţatului grec Ierem ia Cacavela (1643
- d u pă 1700) , dascălul lui Dimitr ie Cante mi r, la pe plan politic '' pe
opera acest uia Divanu l sau gilceava î nţe leptulu i c u tlrimul ideilor pentru
lumea, t i p ărit ă la laş i , în 1698. recunoatterea dreptu-
rilor istorice Inaliena-
*
"Domnia lui Dumitraşcu v cdă într-aces faşi chip au
bile ale poporului nos-
tru. Tn opera lui Can-
f ost : fiind el om is teţ , ştiind şi carte turcească bine, se
vestise acumu în tot Ţarigradt•l numele lui de-l chemau. temir- care a deplşit
agii la ospe ţ e le lor cele turceşti, pentru prieteşugt4 ce avea • tot ceea ce intelectuali-
cu dînşii . Alţii zic, ş tiind bine în tambur, îl ckiemau agii tatea româneascl reu-
la ospeţe pentru zicături". şise si dea mal bun,
Log ofătu l Nicolae Cost in, Letop i seţul Ţăr ii Mol-
dovei, ed. M. Kogălniceanu în Cronicele Rom Sniei, pinl la acel moment,
ed . 11, Bucureşti, 1872, p. 89. prin pana cronicarilor
'i clrturarllor el-strl-
*
"Dumitraşcu beizade, jiul lui Cantemir vodtl { .. .] aşa
bate ca un fir ro,u
aceastl subliml dragos-
şti e a dzice bine îtl tamburtl, ctl nici un ţărigrddean nu
pute dzice ca dînsul { ... ] Era om învtlţat [ ... ] Ldcomie te de ţarl, dorinţa de
nu ave mare, lucrurile lui poftie stl fie lăudate [ .. . )" a-,1 sluji şi aplra nea-
Ioan Neculce, Letop i seţul Ţă r ii Mo ldovei, ed. lorgu mul in care se nlscuse.
Iordan, Bucureşti, 1955, p. 237 şi p. 260 Inarmat cu o erudiţie
rar Intilniti in epoca lui
*
,,Sosind la castel, solul a întîlnit pe domn { Antioh chiar la alţi llu~rl în-
Catltemir] care-l aştepta la scară. Coborînd pînă la ultima vlţaţi din Europa, In-
treaptă, a urat [ ... ] bun sosit solului şi l-a poftit cu dînsul vestigind cu rîvni şi
[ ... } Intr-o a doua camera aştepta fratele domnului, Dumi- mlgall cele mal variate
traşcu [Dimitrie Cantemir - n.n.] care a urat bun sosit
solului , aYilttnd c ă este fericit să vadtl persoana lui { ... )
surse documentare -
Intrînd apoi în a patra odaie, s-au aşezat pe un jilţ acoperit -ale antich itlţii greco-
cu perne, la dreapta solul, la stînga domnul . Fratele dom- romane, ale epocii me-
nului, stînd lîngtl sol, a început diverse discuţii cu însoţi­ dievale bizantine, orien-
torii solului asupya datorii lor prieteniei [ ... ) După aceea, tale, apusene, polone,
m-a yugat s ă ne retragem în atldienţă privati!, la care au
asistat şi secYetarul soliei şi fratele domnului, t4n bărbat maghiare ş.a.- spul-
erudit în limba latină şi cu educaţie aleasă, ca şi cum a'Y berând multe teorl i false
fi f ost educat în Polonia! [ ... ) La ospăţ, am mtlt'turisit şi plrerl preconcepute,
despre marile dovezi de bunăvoinţă ce primisem de la domn
şi de politeţea fratelui stlu" .
Din Jurnalul sollei la Poartă a lu i Rafael Lesczyns kl
trimisul regelui Poloniei August 11, la 1700.

*
" [ Dimityie Cantemir era] un om foarte înţelept şi ca-
pabil pentru sfaturi".
Petru cel Mare, jurnal de campan ie .

*
"Dimitt'ie Cantemir, domnul Moldovei, de curînd sosit
Dim ltrle Cantemir a
aplrat cu strlşn lele ade-
de la Moscova [ ... ), este un principe învăţat, a ctlrui con- vlrul Istoric, demon-
vorbire este f oarte Plăcuttl [ . ..) Ţarul [Petru cel Mare} strind originea latini a
are multtl preţuire faţil de domnul Moldovei şi este convins poporului romln şi
că dactl în acea expediţie [de la Prut] ar fi urmat sfaturile
acestui principe, n-ar fi dat greş [ .. .] . Cantemir es te de continuitatea nefntre-
altfel foarte înzestrat, ştie mai multe limbi şi este membru ruptl pe aceste melea-
al Academiei regale de ştiinţe din Berlin. A alc4tuit o guri a scoboritorilor co-
istorie a Turciei în greceşte şi latineşte, care conţine mai lonllor lui Traian de la
multe maxime secrete de stat ale Curţii otomane [ ... ] romanlzarea Daclel şi
aceasttl istorie n-a fost încd publicati% pind acum" . pln 1 la apari ţi a prl

21
•
me lor state feudale ro-
min eşti in frlmintatul
veac X IV. De aceea,
lucrarea Hronicom a
toată Jara Romdnească
(care apoi s-au 1mpărţit
1n Moldova, Tara Mim-
te.niască şi Ardialul) din
descălecatul ei de la
Traian impăratul Ri-
mului [... ] şi pentru
romanii carii de atun-
cea intr-insa aşezin­
du -să, intr-aceiaşi şi
pină acumu necontenit
lăcuesc - al clrel titlu
însuşi defineşte un crez
-trebuie considerati
ca cea mal lumlnoasl
operl a volevodulul clr-
turar : " Pre romano-mol-
do-vlahll noştri -scrie
Cantemir- Roma mal-
ca, din lluntrurlle sale
nlscindu-1, I-au aple-
cat şi I-au crescut;
Traian plrlntele, cu
ob l c~ele ,1 armele ro-
maneştl lnvlţlndu-1, a
Dachll adevlraţl moş­
ten ltorl I-au pus fi cu
curat singe le fiilor sll,
pre Dach ia, care mal
denainte varvarl lera,
au evghen islt-o [ino-
bilat-o]". Aceastl car-
te, care proclama obir-
şia romlnllor "din bun i
şi tari plrinţl romani ",
precum fi "a singelui
curlţenie şi a neamului
evghenle" [nobleţe], a
constituit o flclle cu
care patrioţii de mal
tîrziu au dus mal depar-
te lupta ~ntru afir-
22
D in relatăr i le rez identu lu i Hanovre i in Rus ia
Fr iedr ich C h r ist ian Weber, Memoi res pour servi~
o\ l'histoire de I'Emp·re Russien sous le r~gne de
Pierre le Grand ... , La Hay e, 1725, p. 8 ş i p. 323-324.
*
,,Era un principe învdţat, dupd cum reiese din memoriile
sale geografice, i storice şi arheologice, pe care le-a alctltui t
în timpul calatoriei sale împreuna cu ţarul, la Derbent"
[în Caucaz]
Din re l atări l e geografulu i francez josep h N icol as
De lisle (1688-1767), la 1726.
"Prin~ipele D i~it~ie
*
C~n.temir [ .. . ) s-a consacrat [ la
· C:mstant~nopol} l~mb1.lor o r~entale , a cultivat poezia şi
muzica, pe care ( d~oarece aceasta lipsea la turci) a pus-o
în ordine, i-a adaptat note şi din această cauza a devettit
f oarte Plăcut su ltanului, vizirului şi demnitarilor [ .. . } .
Cîtld Petru 1 venise cu oaste în M oldova, scuturînd stapi-
nirea turcească a trecut de partea lui, pet,tru care vredmcie
i s-a acordat titlul de principe al Sfintului Imperiu rus
şi voievod cu drept de moştenire al M oldovei [ .. .] . !n ziua
de 22 ianuarie 1721 i s-a încredinţat demnitatea de con-
silier intim ţi senator [ .. . } Cît priveşte erudiţia lui , cunoştea
f oarte bine u rm~toa rele ·limbi r .. .), g1'eaca, turca, araba,
turceasca inalta numită Farsi şi cu totul diferitd de cea
vulgară ; la f el latina, ru.teneasca sau mai exact slavona
[ ...] . !n istorie îns4 s-a stradui t mai mult decît Ît1 cele-
llJ.lte ştiinţe. In afard de arta muzicalil, dup4 cum s-a
menfionat mai sus, se desf4ta mai ales cu studiul poeziei.
A ubutit în toate acestea, înctt în 1714 a f ost declarat
m~mbru al Societ4ţii regale berlineze ."
Din VIta et Elog lum Prlnclpls Demetr ll Cantemyr ll,
scr i să pe la 1726-1727 ş i păs traU i n Arh iva Academ i-
e i d in Berlin.
"Luc rările
*
erudite [ ... ] ale prea vestitului principe
Dimitrie Cantemir intitulate : Incrementa atque Decre-
menta Ottomanici Imperii, nu îţi stnt necunoscute [citi-
torule] , zic ale pYincipelui prea inv 4ţat care ne-a f ost Ytlpit
nu de mult de un destin crud, pe care to tuşi ştiinţa lui l-a
sustras de la moarte ş i vrea sa supravieţuias ctl cenuşii sale .
Cu atît mai luminos incepe stl strtlluceasctl aleasa naturtl
a viYtuţii Cantemiriene, care, cu toate obstacolele turceş ti
intimpinate, [ ... } a f4 cut s4 biruiasca o preţuire atît de
scump4 a neamului şi a erudiţiei lui in aşa mdsură , incit
cYedem cd niciodatd nu vom putea preamdri îndestul sufle-
tul unui a tit de mare principe , vrednic sa f i e cinstit duptl
moarte".
Din e log iu l tnv~ţat u l ui grec Mihai l Skendo s Van-
derbech, Praesens Russ i ae literar iae Status ... , voi.
1, NGr nberg, 1727, p. 146.
u
*
Din lucYarile inv aţatului domn al M oldovei DimitYie
Cantemir, Descrierea lui a Moldovei [ ... ) este citata îtl
opera lui Bayer Dlssertatfo de Situ Scythlae, In Corn-
mentarlls Petropolltanls. Istoria turceascA, lucrat4 de el
şi mult ldudată în Verlndertes Russland, ar fi, dup4 cum
afiYma d . Bayey [ .. . } cu comentariile [ ... } excelente, con-
ţinînd multe date asupra celor tnt~mplate la _G_u~tea tu~:
ceasca, precum şi descrierea caracterelor unoY vu•r, , muftu
şialtor miniş tri, care se gtlseau la Curte ht limf'·u l !ndelun- marea fi proplflrea po-
gatei şede1'i a lui Dimitrie tn Turcia". porului romln.
Din comentariile numismatului şi istoricului suedez Mal cunoscuti cercu-
Cari Re inhold Berch din 1735.
rilor de tnvlţaţl ' '
*
"Moldova era ctrmuitiJ atunci de principele Cantemir
[ ... ] cat'e 1'eunea talentele grecilo1' vechi, ştiinţa literelor
mal legati de numele
lui Dimitrie Cantemir
şi a armelor" . a rlmas, o alti lucrare,
Voltaire, Histolre de Char le'l XII tn Oeuvru. seri si fn latineşte, an u-
voi. XVI, Par is, 1878, p. 273. me Descriptio Molda-
*
,.Se poate constata ciJ, independent de Ot'iginea şi dt
faptele sale, Dimitrie Cantemir tne1'ita acest at'ticol şi fn
vlae, adevlratl enclclo-
pedle a principatului
calitatea lui de om de lite1'e { ... } . Istoria Imperiului otoman asupra clrula a domnit,
este pliniJ de triJstJturi attt de interesante, mai ales tn n otele din nefericire at1t ~e
care formeaziJ cea mai mare pat'te a ei, fnctt mi-am propus
de mai mult timp siJ desp,-ind ctteva [vieţi de viziri}" . puţini vreme.

Scriitorul francez abatele Antoine Fran~o i s Prevost Cantemir n-a fost nu-
d'E)Ciles(1697-1763) , autorul celebru lui roman Manon mal un eminent fi mul-
Lescaut, recenz ie în Le Pour et le Contre, ouvrace tilateral teoretician-
perlodique, d'un goOt nouveau, 1740, pp. 157 ş i 292. ,1
filozof, el un om poli-
*
" {Autorul Istoriei Imperiului otoman) este un savant
j udicios. impa,-ţial, nu poate fi nicioliatiJ btlnui t de uriJ .
tic cutezltor; e 1 a in-
cercat si punl fn prac-
Faptele povestite stnt scoase din izvoarele cele mai sigure tici Ideile sale gene-
şi mai autentice. El aşeaziJ faptele cu metodiJ, expune cu roase. Datorltl vitre-
exactitate, pov esteşte tn chip clar { ... }. DezvoltiJ acţiunea, giilor existenţei, trl-
zugrtlveşte pe actori , nu cautiJ siJ tnfrumuseţeze subiectul
pentt'u a distra pe cititori, nu rîvneşte la alt merit decît lnd mal mult pribeag
de a spune adevdrul şi a-l face tnţeles". la Constantinopol, şi -a
Recenzie la apariţia Istoriei Imperiului otoman dat seama, tn Tnsl, l
in M'molres pour l'hlstoire des sclences et des Inima Imperiului oto-
beaux arts, Paris, sept.-oct. 1743, p. 2392 şi urm . man, de sllbiclunlle ' '
*
" Istoria turcilor de pt'intipele Cantemir deptlşeşte tn
auto1'itate şi metodiJ orice operd tratind acelaşi subiect ,
parazltlsm u1 structuri i
acestu 1stat expans Ion lst.
sct'isti In o1'ice limbiJ eu,-opeantl . A fost educat la Constan- Ajungtnd domn al Mol-
tinopol şi obişnuit cu manierele turcilot' şi a cunoscut la dovei, Dimitrie Can-
perfecţie limbile arabiJ, persaniJ şi turciJ şi a fost capabil temir n-a pregetat o
sti-şi ia cunoş tinţele de la izvoarele cele mai autorizate;
nimic din ce este afirmat într-hrsa n-are aparenţa de-a clipi si fncerce a-, 1
fi fals, nimic din ceea ce este esenţial - omss { ... ]. Este aduce la tmpllnlre visul
absolut necesar siJ spun ciJ istoria lui Cantemir face com- de descltutare a ţlrll
pilaţiile lui Knolles şi Rycaut {istorici englezi ai Impe- de sub opreslunea tur-
1'iului otoman} complet inutile" .
Din elog iu l orientalistului eng lez Sir William jones
(1746-1794), Prefatory Dlscourse to an the History
of the Tur ks, Londra, p. 498. ·

*
"lntt'e alfi însemnaţi sct'iitori ai secolului acestuia,
a fos t {. .. ] ş' Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei . Acesta
p,-in capacitatea sa profesionaliJ, prin cultura artelor şi
pt'i.n instructivele sale scrieri, s-a fiJcut cunoscut în toatiJ
Europa {. .. } . El cunoştea limba turceasciJ, persand, arabiJ, Vignetele reproduc achite
(4cute de D. Cantemir t n
elina, greceasca nouiJ, slavona, rom4na şi franceza . Stu- Hmpul expediţ(ri din Cauca:
diile ce le fiJcuse tn istorie, în filozofie şi tn matematiciJ,
tl puneau între cei mai mari învtlţaţi din timpul sdu . El ceascl; de aceea, in
a ajuns sd fie numit şi memb1'u al Academiei de Ştiinţe
din Berlin, iat' apt'oape de moarte principe al Imperiului 1711 a rupt leglturlle
romano-german. Operele lui intelectuale au f ost apreciate cu Inalta Poartl, all-
de mulţi autori ... ". turfndu-se - fn baza
Din e log iul tnvăţatu l ui grec George Ioan Zaviras unul tratat ce-l recunoş­
(1 744-1804) , traducător în greacă la 1795 al lucrării
lui D. Cantemir Evenimentele Cantacuzinilor '' tea drepturile ţlrll sale
Brincovenilor din Ţara Munteneucă. - oastei lui Petru cel

23
 Mare In lupta Impotriva
.,lmpllatorllor agaren ,...
Silit a lua din nou calea
pribegiei, de data a-
ceasta In ţara vecini de
la rlslrlt, Cantemir a
lnţeles si militeze mai
departe pentru patria
lui, Inlocuind spada cu
condeiul fi llslnd opere
ce I-au nemurlt amin-
tirea. Una d in ele a
fost dedlcatl Istoriei A F ft r
implrlţlel otomane, el-
reia, dupl ce 11 arlta
.,creşterea" In evu 1 de
mijloc, prezenta, in mo-
dul cel mal pregnant,
Inceputul .,descrefterll"
temutulul stat al sul-
tanllor, al clrul apus
Inevitabil 1-a Intuit cu
o mare putere de pl-
trundere. Aceastl sa-
vanti lucrare, alcltuitl
In latineşte, tradusi
apoi fi tlplrltl tn
cele mal Importante
limbi de circulaţie lJie
continentului la m ljlo-
cul sec. XVIII, a ris-
pindit In Intreaga Eu-
ropl, faima lui Can-
••
...
temir, ales membru al
Academiei de Ştiinţe Ilus traţie la ediţia rusd a lucrdrii lui D . Cantemir "Sia•
tema religiei mabomed&ne"
berllneze, in 1714.
Pentru a Ilustra apre-
cierea de care s-au bu- *
"Ocupaţiunile lui cele mai plăcute erau istoria ŞJ
curat activitatea fi ope-
arhitectura, iar filozofia ş i matematica erau podoaba de
ra lui Cantem ir - per- citpetenie a minţii lui . El a f ost membru al A cademiei
sonalitate complexl, din Berlin şi în momentul cînd fu primittl în Peterslmrg
Istoric de prim rang, ştirea despre moartea lui, împdratul Carol VI îi dăruise
literat fi filozof - re- titlul şi cJnstea de a fi Prinţ al Sfîntului Imperiu roman" .
producem citeva din cu- "[ .. .] Cunoştinţele lui vaste { .. .) veselia desdvirşild în
vintele elogioase pe care conduittl şi convorbiri , i-au atras iubirea tuturor societă­
le-au avut la adresa ţilor a căro r podoabă a fost ..."

lui unU clrturarl con-
temporani fi un ii d in-
tre cei care I-au urmat.
Paul CERNOVODEANU
,.[Cantemir 4 fost} cel mai înv ăfat bărbat în Rusia ,
tn timPul lui Petru cel Mare" .
Scri itorul rus Nico lae Bantiş-Ka m ensk 1 , Deian ia
Znamenitîh polkovodţev mlnlstrov. .. Petra
Veli kogo, Moscova, 1812.

24
Voltaire · ·despre cărt111'ar
Doi dintre contempor an ii lui Dimitrie vodi Cantemir i s-au părut lui Voltaire demni
de o atenţ i e special ă : Carol XII regele Suediei (1697-1718) 'i Petru cel Mare, ţarul Rusiei
(1682-1725), doi monar hi remarcabili, primul prin neobi,nu ita sa vitej ie 'i indeminare rbboi-
nică, iar cel ă lalt prin stiru itoarele eforturi novatoare de a-şi aduce patria la înălţimea civiliza-
ţiei europene. Istor ia i-a pus de două ori faţă în faţă : la Narva (1700) a fost tnvingitor Carol
Xll,la Poltava (1709) - Petru cel Mare. După această din urmi luptă, regele suedez a trebuit
să pribegeasc ă pr in Imper iul otoman şi abia in 1715 a reajuns in ţara sa.
ln 1731 , Voltai re a ti părit Istoria lui Carol XII , în care a flcut şi unele aprecieri asupra
originii Cantem f reştilor , crezîndu- i greci• , şi asupra politicii urmate de Dimitrie Cantemir.
Fiul acestu ia , An ti oh Cantem ir (1708-1744) , ajuns ambasador al Rus iei la Londra şi apoi la
Pari s, s-a adresat în 1738, direct marelui filozof francez, cerindu-i ca in noua ediţie a Istoriei
lui Carol X II - pe care tocmai o pregătea - să-'i rectifice afirmaţiile; pentru documentare
in ambele chestiun i , i- a trimis Istoria Imperiului otoman - probabil ed i ţia engleză din 1734-
1735 - in care Voltaire putea găsi i nformaţii prec.se 'i amănunţite asupra Imper iului otoman,
pe care Cantem i reşti i TI părăsiseră la 1711. Voltaire se afla pe atunci la Cirey, în "exilul" care a
durat din 1734 pin i în 17•5 ; din această corespondenţi, (nu ne sint cunoscute decît scrisorile
lui Voltaire- cele ale lui Antloh Cantemir se vor f i aflînd, poate, în Franţa) rezultă ci
rectificirffe dor ite de fiul vo i evodulu i-cărturar n-au apărut in ediţia respectivă. Mai tirziu,
însă Voltaire va reveni asupr a afi rmaţiilor sale , in Istoria lui Petru cel Mare.
Redăm aceste do uă preţioase scrisori - în partea lor referitoare la Dimitrie Cantemir
tn versiunea r omineasc ă a Roxanei Verona, după textele tipărite de Sever Zotta, in lucrarea
Despre neamul Cantemireştilor, laşi, 1931.
G. S.
"E~celenţtl vtl sînt deosebit de îndatorat . A ţi binevoit stl-mi faceţi cunoscut un
adevtlr asupra cdruia eram destul de P!ost info rmat . Jar fe lul binevoitor în care aţi
fdcut-o, valoreazd dt adevtlrul însuşi. In prezent , citesc Istoria Imperiului otoman a
principelui Cantemir, tatdl Dv ., pe care voi avea on oarea sd v-o restitui cît de curînd
şi pe11tru care nu pot mulţum~ îndeajuns A lteţei Voastre. Md veţi ierta, sper . cd
m-am înşelat asupra originii voastre.
Multitt4dinea talentelor p rincipelui, tattll Dv., cît şi ale Dv. personal, m -au
fdcut sd md gîndesc ctl trebuie stl descindeţi din vechii greci , şi v-aş f i crezut provenind
mai curînd din neamul lui Pericle decît din cel al lt4i Tamerlan .
Oricum, ţinînd seama de crezul meu dintotdeauna de a aduce omagiu m eritu/ui
personal mai mult decît celui dobîndi t prin naş tere, îmi iau libertatea să v d trimit
copia celor ce-am inserat despre ilustrul Dv. tatd în lucrarea mea Istoria lui Carol
XII , actualmente în curs de retipărire, şi nu o voi trimi te în Olanda, decît dupa ce
voi fi aflat de la unul din secretarii Dv. cd îmi acordaţi aceastd permisiune[ . .. )
Voltaire
Clrey, in Champagne, 13 martie 1739" .
"E~cele'nţtl/ Aflu cu mîhnif'e cd editarea cdr ţii de cdtre L edet este terminati%.
Am comandat introducerea unei plachete privind pe ilustrul vostru tatd, dar do rinţel1
autorilor nu mai sînt e~ecutate de ctltt'e editori, duptl cum nu sînt respectate legile
Divanului de cdtre acei dintre arabi ce pradtl. Am scris şi vei mai scri e încd; dat'
nu rdspund de autoritatea Divanului meu.
Am deosebita cinste de a vd înapoia Istoria otomani pe care E~ce lenţa Voastrd
a binevoit sd mi-o împrumute şi pe care o restitui cu regret . Am învdţat din ea multe
lucruri. Şi mai multe aş afla, însd, dintr-o con versaţie cu Dv. ; cdci ştiu cd sînteţi
doetus sermonls cujuscumque llnguae et cujuscumque artls.••
V tJ înapoiez Istoria otomani prin di ligenţa din B ar-sur-Aube care pleaciJ
miercurea viitoare, la 22 ale lunii; coletul este pe adresa Dv., la locuinţa Dv., şi
de trimiterea lui s-au ocupat serviciile publice din Bar-sur-Aube. Dacd nu vtl parvine ,
E~celetJţtl, puteţi sd reclama ţi birourilor din P aris.
Cît Priveş te graba librarilor, am mai multe motive de nemulţumire . Ei se zo resc
s d ofere ]ructe înctl neco apte, dar, orictt de rtlu le-ar f i gustul, voi avea onoareu,
E~celetJţtl, stl vi le prezint, de îndatd ce voi intra în posesia lor. Ştiu cd aveţi darul
sd faceţi sd apard sub mîinile Dv ., fructe şi flori din toate anotimpurile; limbile
moderne şi cele vechi.· filozofia şi poezia vd sînt la fe l de familiare [ .. . ] .
Printre francezii ce vd cunosc meritele, E~celenţd, nu este unul care sd vd fie,
cu mai mult respect decît mine, prea umilul şi prea supusul vostru servitor,
Voltaire
Clrey, 19 a prii le 1739".
• Vezi, tn aces t număr, articolul lui Paul Cernovodean u.
•• Formulă latlnll. al cărei sens este: ,.erudit pentru a discuta In o:lce lim bă ~i asupra oricăru i
au blect•.

25
i

1
'

1
cît cei stYeini mai cuYat o ştiu, am înţeles şi am
6.

învăţat pre scurt vom pomeni: şi întîi pentYu

Ginghiz maYele han tătărăsc. Anul ieşirii acestui
han foarte greşit iaste la toţi istoricii creştineaşti
(cuvîntul acesta poftesc pre cititoriul să nu-l scrie
asupra mîndrii noastre, căci adecil pre toţi pre
alţii îi socotim gYeşiţi şi ca cum noi numai am fi
negreşiţi, ce să caute cu deadinsul şi atuncea dupe
plăcerea adeverinţei să giudece). Greşit să fie anul,
zicem, căce scriitorii creştineşti îl pun la anul de la
minciunos pyorocul MuhatMd, anii 617, carele
iaste de la mîntuitoriul lumii 1220, caYea de ar fi
adevărat ar trebui eşi rea lui Genghiz han să fie mai
pre urmă decît ieşiyea lui Suleiman şah, tatăl lui
Erdogul şi moşul lui Osman (cari le întîi au stătut
împărat turcilor) cu 6 ani, căci Suleiman şah• •Hogeo Sodi
tn predoslov/o Istorii
au ieşit la anul de la MuhatMd (căyuia arăpeaşte sale ce-/ zice
îi zice higiret) 611, carile iaste de la Christos 1214, Tag ut-tevaruh,
adecd co rono lstori /lor.
ce după adeverinţa tuturor istoricilor tuYceşti,
persieşti şi arăpeşti ( cautl şi la istoYia de noi
făcută în prefaţie) • •. •• predoslovie.
Suleiman şah, moşul lui Sultan Osman, cu cîţiva
ani au ieşit mai pre urmă de cît Genghiz. Şi aşa
fără prepus se dovedeaşte că anul carele însemnează
istoricii creştineşti iaste greşit. Pentru aceasta,
de va vrea cititoriul mai curat să se înştiinţează,
cearce prefaţie istorii noastre pentru creaştirea şi
descreaştirea Curţii A liosmăneşti, că acolo jwe larg
şi mai cu dovadă am arătat, precum ieşirea lui
Genghiz han s-au tîmplat la anul higiret 608,
carile iaste de la Christos 1212, carile caile în al
optule an al lui Theodor Lascar; şi aşa şi Petavie••• ••• Petovte, partea 1,
cartea 11 , capul 3.
amentrelea ascuţit al vreamilor semăluitoriu.
 Omenite cititoriule de al patrulea rînd iaste acum cu ()Cest
de pre urmă, de a-i cercat greşealele acestii trude a noastre,
unele ale noastre, iară altele şi mai multe ale diacului carile
au scrisu de pe izvodu nostru, diacul dară fiind nedeplin
ştiutoriu orthografii româneşti, multă trudă ne-am dat cum
să cade a o îndrepta şi poate încă în ·multe locuti să o fi trecut
cu videarea ce nedejduim că la îndreptarea tipografii (de va
vrea Dumnezău pînă la acea vreame să ne lase cu suflare)
toate să se îndrepteze. Aşijderea în multe locuri va videa citi-
tori'u l că la une mărturii pomenim de numelv istoricului, iară
la ce carte sau la ce cap anume nu însămnăm, ce şi aceasta cu
graba silindu-ne cînd culeagem 1nărturiile din scriitor uitam a
însămna şi capetele în cari le să scriu acea le mărturii, însă
în bună credinţă îi adeverint- că la acel autor aceale mărturii
precum le însămnăm negreşit aş ea le va afla. 1 ară mai mult
ce vom fi greşit te poftim C() cu lină şi blîndă inimă să îndrep-
teaze şi să tocmească. 1 ară mai mult să adauge sau să scază,
poftim să nu indrăznească.

.,..

~,.,r:" 1.... . -

Text autograf de o rară

valoare al lui Dimitrie Cantemir,
aflat ca filă deosebită in
manuscrisu 1 operei Hro nicu 1 vech i mii
a romano- mo ldo-v/ahilo r, cuprinzînd indicaţii date la 1720 pri-
vind tipărirea operei, după ce a făcut a patra revizuire a ma-
nuscrisului transcris de un d iac "nedep 1in ştiutoriu orthografi i
româneşti". (După colecţia de microfilme de la Arhivele Sta-
tului, Bucureşti.)
Selecţia şi transe r ierea textelor : Gabriel a MĂRĂŞOIU şi Vale ria ŞINDELARU
de la Arhivele Statulu i, Bucureşt i .

PRIMUL PORTRET
Iconografia destul de bo-
gataa lui Dimitrie Cantemir,
azi mai mult sau mai
puţin cunoscuta - începe cu
portretul din prima lui tine-
reţe, reprodus p e coperta
acestui nUmar din Magazin
Istoric. Este o pictura in
ulei, cu.. multe calita ţi artis-
tice şi documentare, de dimen -
siunea 1 m X 0,77 m ,
aflata azi la Muzeul de arta
din Rouen {Franţa) .
Dupa datele ce le deţinem
iU la conservatoarea muzee-
lor din R ouen, care a avut
amabilitatea sa ni le comu-
nice, tabloul a intrat în
co lecţia respectiva i mediat
dupa R evo luţia din 1789.
In Catalogul din 1809, el
figura, la nr. 180, ca por-
Iret al unui oarecare domn
de Martainvi lle, de un autor
necunoscut; ulterior, a fos t
chiarat,-ibuit pictot'ului Van -
mour { 1671-1737), dar în
Catalogul din 1911, su b
,.,. 855, apa,-e impo,-tanta
rectificare: " Un domni tor
din Valahia, de un n ecunos-
cut jt·ancez" .
A f ost identif icat pentru
prima oara ca portret ~l lui
Dimi trie Cantemi1' de Maria
Bengescu , ca,-e studia pic-
tura la Paris. N . I ot'ga l-a
menţionat în Revista Istorici
nr. 10- 12, din 1921 şi în
Gautte des Beaux-Arts, t .
IX , 1924. Asupra p ortretu-
lui s-a oprit şi cercetato,-ul
polonez L ossky, care spe,-a ca
auto,-ul sa fie un anumi t pic-
tor polonez.
In 1925, C . 1 . Karadj a
a publicat o scu,-ta n ota
asupra acestei descoperiri,
sub titlul: Contribuţii la
Iconografia Cantemlreştf l or.
Peste t1'ei ani, în · 1928,
Nicolae 1Ot'ga, întt'-un m e-
moriu Prezentat A cademiei
..
( Portrete şi lucruri domneşti
nou descoperite) , a reconfir-
mat descoperi rea Mariei B en-
gescu, referindu-se şi la p or-
tretul în m ezzo-tinto• al lui
Fri tsch , ap arut în prima
ediţie germana a Istoriei Im-
periului otoman (Hamburg ,
1745). Ulterior, I orga a pu-
blicat p ortretul de la R o~#n
în cadrul iconografiei Cante-
mireş ti lor, în Portretele
Domnilor Ro mini (Si biu,
1930) . R ecent , a f ost adus
în ţara un diapozitiv în
culori, executat la R ou en
dup a pictura originala .
Otnd şi cum a f ost fa cut
acest portt'et?
Se ştie ca , în 1688, Di-
mit,-ie Cantemi r a fos t tri-
m is ostatec la P oarta pentru
a garanta d omnia tattllui
sau Constantin Cantemir.
A vea atunci 15 ani, dar nu
e de mi rat'e ca peste 3-4
ani sa i se fi facut acest
po rtret de catre unul din
pictorii straini care lucrau
la I stanbul asemenea por-
trete (aşa cum Vanmour a
luc,-at pentru ambasadorul
F erriol, la 1708, cunoscu ta
serie de portrete , costume
şi scene Publicate apoi în-
tr-un album de gravuri,
de L e Hay, la Paris, în
1714). A vînd în vedere vîrsta
pe care o arata în portret
Dimi trie Cantemir - 18-19
ani - pi ctura n-a putut f i
executata dectt înainte de
p rima lui domnie ( 1693) ,
deci între 1691-1692, ceea ce
ar infirma atri!Juirea ei pic-
torului Vanmaur, care a în-
ce put siJ picteze la I stanbul
dupa 1699. Dimi trie Cante-
mi r avea atunci 26 ani.
Cum a a_iuns acest portret
î n Franţa şi ... la Rouen ?
• Tehnică a gravurl : pe meta l.
S -a încercat (în Gazette
de Rouen, citatiJ de N . I orga
In articolul di n 1924) siJ se
exp lice aceasta p rin vecAile
rapo,-turi existente între B i -
zanţul otoman şi capitala
no1'mand4 .
Este joa1'te p osibil tnsiJ sti
fi ajuns şi prin A n tioh Can-
tem ir, fiul lui Dimitrie Can-
temir , car~ a f ost ambasador
al R usiei la Londra şi Paris
( 1732- 1744), unde a şi
murit . P o1't1'etu l, 1'4mînînd
In Franţa , duptJ Revo luţia
din 1789 a · i ntrat, ca
multe alte op'e,-e de a1'ta ,
în patrimoniul statu lu i f 1'an .
cez, f i ind apoi distribu i t
M uzeului din R ou en , unde
apare în Catalogu l din 1809 .
1n ceea ce priveşte asem 4-
narea cu g1'avu f'a lui F ritsch
din 1745, cît şi cu gYavura
lu i R ein, din a doua ediţie
germana a Descrierii Mol-
dovei ( 1771 ), concordanţa
trasaturilor fizionomice, cu
toata difeYenţa de vîrsttl,
este evidenta şi im presio-
nanta (vezi şi imaginea di n
p. 20) .
D esigur ca acest p ortret
al domnito,-ului şi il14strului
savant rom 4n Dimi trie Can-
temif', din pe,-ioada sa de
fo rmaţie intelectual(}, ar sta
mu lt mai bine î n M uzeul
de Istorie Naţionaltl al
R . S .R . decit î n depozi tul
Muzeului din R ouen - mu-
zeu unde nu este expus - şi
poate ca u n prietenesc de-
mef's pe lînga foru rile fran-
ceze ar gasi u n ecou f avorabil
şi un amabil {!est de repa-
t1'ief'e a acestu i "port1'et de
famili e" , aşa cum s-a pro-
cedat şi cu . osemintele lui
Cantemir, tn 1935, cînd aces-
tea ne-au j os t transmise de
ctltf'e gu vernul U .R .S . S.
Adrian CORBU
Muzeul Unlversltiţff
din Bucureftl
29
 ..
.--~------,,.

ill®~f([i\li!Q ~RJ 001

ID&&il@
- Mal Intii, vi ruglm pei. În ţinutul carpato-da-
si ne vorbiţi despre for- nubian s-au aşezat slavii,
marea poporului romln elemente migratorii care
In cadrul etnogenezei au sf!rşit prin a fi asimi-
celorlalte popoare roma- late de către daco-romani .
nice fi deapre semnifica-
ţia aubatratulul traco-
geto-dac. - Prin urmare, fi noi
sintem rezultatul unei
-Formarea poporului duble aslmlllrl?
român !n spaţiul carpato-
danubian este un proces - Întocmai . Asemenea
asemănător formării celor- actualelor popoare roma-
Prof. un 1'1. dr. docent lalte popoare romanice euro- nice din Europa, şi noi
CONSTANTIN pene: francezii, italienii, stntem rezultaţi dintr-o
spaniolii, portughezii. La
C. G IURESCU toate aceste popoare con-
dublă asimilare, tn sensul
contopirii mai tntti a ele-
statăm , mai !ntti; un elt-
mentului de bază autohton
ment etnic de bază: gal ii, cu elementul roman şi apoi
Personalitate de seaml a
etruscii, celtiberii. La ro- a asimilării elementului
Istoriografiei ~1 vieţii ~tlln­
mini, acest element I-au migrator de către popoarele
ţlflce româneşti, autor a
format daco-geţii, ramura romanice, constituite tn
numeroase studii fi sin-
teze de specialitate, Con- de nord a tracilor. Alături urma primei sinteze etnice
stantin C. Glurescu, este . de acest element de bază amintite ~
binecunoscut cititorilor re- autohton, au venit colo·
vistei noastre. Aflat in al nitUI romani, care au adus - In lucrarea d v. am
optulea deceniu de viaţl, cu ei limba latină populară, intilnit formularea de
dascll ~1 cercetltor, dom- civilizaţia şi cultura ro- roma nfam dacic, referi-
nia sa continui si desfl- mană . Aceşti colonişti au toare la rezultatul etnic,
şoare o activitate fecundl,
asimilat tntr-o perioadă de
lingvistic fi cultural al
dovedind o vitalitate ex- timp variabilă după tmpre-
jurări şi după mulţimea contoplrll elementului
cepţlonall fi o ulm ltoare
numărului lor elementul de autohton cu romanii; ce
receptivitate.
bază autohton, dtnd naştere caracter are acut roma-
Apariţia recenti a cirţll
Formarea limbii şi a po- unor noi sinteze etnice : nlsm?
poru 1u i român in limbile daco-romanii tn Dacia, iar
englezi, francezi ~~ spa- tn celelalte părţi de care
amintim galo-romanii, ro- -Caracterul esenţial al
nioli - o ediţie româ-
ncascl ampllflcatl, ur- manii, iberomanii etc . romanismului din Dacia
Asupra acestor noi sin- rezultă din asimilarea daci-
mînd si apari in acest
an - ne-a oferit prile.. teze etnice s-a exercitat lor autohtoni, a mulţimii
acţiunea elementelor
.
m•-
• ju 1 si adreslm cunoscu- de ţărani daci care au fost
'1
l tului Istoric citeva intre- gratoare - germanice tn atraşi de puterea tmpără­
bir! asupra acelul~i su- vestul Europei şi tn Italia, ţiei romane, de civ ilizaţia
biect. slavice !n sud-estul Euro- romană . Apoi aş dori să

30
relev şi un alt element.
Romanismul din Dacia pre-
zintă tn primul rtnd un
caracter militar. Mulţimea
veteranilor aşezaţi, după
eliberarea din armată, tn
ţinutul carpat o-danubian a
făcut ca tn limba noastră,
spre pildă, noţiunea de "om
tn vtrstă." să. fie redată.
tocmai prin acest termen,
clei bltrin nu tnseamnă. alt-
ceva dectt veteranua, trans-
format după. evoluţia limbii
noastre, tn timp ce la toate
celelalte popoare se utili-
zează. termeni derivaţi din
vetus sau aenex.
- Ce urmlrl a avut
aceastl convieţuire?
- Urmă.ri decisive: naş­
terea poporului r omân .
- Cum se explici
extraordinara putere a
romanismului dacic?
Cum s-a putut ca intr-un
Interval ata de scurt,
165 ani cit a durat
stlpinlrea romani tn
Dacia, el si prlndl rldl-
clnl atit de adinci?
-Răspunsul, după. pă.re­
rea mea, nu poate fi dectt
unul singur : romanismul
a biruit tn Dacia fiindcă. el
i-a ctştigat pe âutohtoni.
Dacă romanii nu izbuteau
să ctştige pentru civilizaţia
şi cultura lor pe daci, s-ar
fi tnttmplat şi tn ţinutul
carpato-danu bian ceea ce
s-a tnttmplat tn Panonia
şi tn Britania: dispariţia
treptată a r omanismului.
- Istoria ne arati el,
tn toate timpurile fi ta
toate popoarele, mulţi­
mea legati, prin tndelet-
nlclrlle el, de plmtntul
care o nrlnette, mulţi­
mea aceasta nu-ti plrl-
aette vatra. Ce argu-
mente noi aduceţi tn
aprljlnul eontlnultlţll
daeo-romanflor pe teri-
toriul veeblf Dacii?
- Vreau să. subliniez şi
tn această convorbire pen-
tru cititorii revistei Maga-
zin latorle aceeaşi concluzie
a tuturor argumentelor r e-
zultind din mărturiile iz-
voarelor istorice, din cer-
cetările arheologice, din
studiul limbii şi a l toponi-
miei: populaţia daco-ro-
mană., provenită. din asimi-
larea dacilor autohtoni de
că.tre coloniştii romani, a
continuat să locuiască., fă.ră.
tntrerupere
•
ţinutul carpa-
to-dună.rean cu centrul tn
Transilvania, ş i după. ce
legiunile şi administraţia
romană. au fost retrase. ln
acest ţinut i-au gă.sit po-
poarele migratorii tnceptnd
cu goţii, continuind cu
slavii şi ispră.vind cu ungu-
rii, turcii vechi şi tă.tarii.
ln acest cadru teritorial s-a
constituit poporul r omAn,
proces de etnogeneză. care a
durat mai multe sute de
ani şi s-a tncheiat tn se-
colul X, odată. cu asimila-
rea completl a slavilor. ln
această. perioadă. izvoarele
bizantine, slave şi maghiare
atestă pe români sub nu-
mele de vlahi şi volohi, net
di~erenţiaţi de celelalte
popoare. Ctnd, cu prilejul
unei sărbătoriri a coloni-
ză.rii saşilor tn Transilva-
nia, unul dintre aceştia a
tntrebat pe un ţă.ran romAn
din pă.rţile Sibiului dacă. ar
putea şi romAnii face o
asemenea slrbltorire, ţă­
ranu 1 romAn i-a rlspuns:
"Noi nu avem ce sl să.rbl­
torim, pentru el nu stntem
veniţi de aiurea: noi stn-
tem de aici". E un ră.spuns
care, izvortt din conştiinţa
popularl, sintetizeazl ad-
mirabil concluzia cercetlrii
ştiinţifice, sintetizează rea-
litatea istorică .
Mai citez două. argumente
importante tn sprijinul con-
tinuită.ţii populaţiei daco-
romane tn spaţiul carpato-
danubian: este mai tntti
topicul Vlatca dat de slavii
migratori ţinutului plduros
dintre stepa Bărlganului şi
aceea a Burnasului, ţinut
strlbătut de ape şi unde
locuia o numeroasă popu-
laţie romanică. Tocmai de
aceea, din cauza acestei
numeroase populaţii roma-
nice, i-au spus slavii sus-
numitului ţinut Vlatea,
adiel "ţara vlahilor" sau
românilor. Este o dovadă
peremptorie de existenţa
strămoşilor noştri tn ctmpia
muntean! tn momentul ctnd
vin succesiv tn aceste
pă.rţi slavii, adiel tn seco-
lele VI-VII. Trebuie ac-
centuat şi subliniat faptul
el, tn afarl de cetatea
transilvan!, strămoşii noş­
tri au locuit continuu, tn
tot rlstimpul cuprins tntre
pă.răsirea Daciei de legiu-
nile şi administraţia ro-
manl şi apariţia cnezatelor
şi voievodatelor româneşti,
regiunea exterioarl Carpa-
ţilor, adiel dealurile şi
şesurile acoperite de plduri
ale Munteniei şi Moldovei.
Vlaşca dintre Bă.rlgan şi
31
 Burnas corespunde perfect
ca sens acelei "Terra Bla-
corum" din sudul Transil-
vaniei pomenită. tn docu-
mente la tnceputul sec.
XIII . Acest topic Vlatca
aruncă. o lumină. puternică.
asupra vieţii tnaintaş ilor
noştri tn ctmpia munteană.
Credem că. ar fi indicat ca
judeţul Ilfov care, pr in
reforma admin istrat ivă. din
1968 a tnglobat o mar e
parte a fostului judeţ Vlaş­
ca, inclusiv capitala lui,
Giurgiu, să. capete pe v iitor
numele de Ilfov-Vlaşca, aşa
cum stnt şi alte j udeţe cu
nume dublu {Bistriţa-Nă.­
sâud şi Caraş-Sever in) .
Un al doilea argument de
reţinut este termenul
plcurl, derivtnd din latinul
plcula. Acest cuvtnt, care
nu există. tn celelalte limbi
romanice, nu s-a putut
tn Muntenia, iar nu tn
dreapta ei unde nici roma-
nii, nici popoarele din evul
mediu nu au avut asemenea
exploatâri.
- Aceste argume nte
noi tntlreac vechea con-
cluzie?
- Intr-adevăr, ele arată.
tncâ odată., fârâ putinţă
de tâgadâ, continuitatea
popul aţiei romanice tn
sttnga Dunârii, tn regiunea
de şes şi de deal din Mun-
tenia şi Moldova.
- Daci a r f i al
numim elemente le con-
stitutive de bazl a le
poporului romln, ca re
ar fi , dupl pl rerea dv.
Ierarhizarea lor?
-Trebuie să. vorbim tn
primul rtnd de geto-dacl :
ei formează. temelia etnică. a
tină., licbâ care s-a impus
autohtonilor geto-daci şi a
dat naştere, printr-o evo-
luţie multisecularâ, limbii
române .
ln rindul al treilea şi
ultimul, vin slavii - anu-
me cei din grupa sud-estică
a selavinilor şi anţilor . Ei
a~ jucat un rol pe care tn
Apus 1-au jucat neamurile
germanice- vizigoţii, lon-
gobarzii, burgunzii etc . şi
au avut aceeaşi soartă,
fiind asimilaţi de popu-
laţiile romanice respective.
ln concluzie, formarea
poporului român şi persis-
tenţa sa tn spaţiul carpato-
danubian unde locuiseră.
strămoşii sâi, daco-geţii, nu
este nici o "enigmă", nici
un "miracol" . Ea se inte-
grează. tn procesul normal
şi general de etnogeneză. a

forma şi pâstra dectt tn poporului nostru, oamenii popoarelor romanice, po-

stinca Dunlrfl, unde pleura
este cunoscută. şi exploatată.
din vreme tndepârtatâ
- avem documente d in
1440 şi 1442 care atestă.
exploatarea ei tn Moldova
şi de la tnceputul sec. XVI,
pâmtntului, masa cea mare
de plugari şi păstori, de
podgoreni şi pescari, de
m ineri şi meseriaşi .
ln r indul al doilea vin
romanii, adică. ostaşii şi
orâşenii, vorbind limba la-
porul nostru c ontinutndu-şi
viaţa n t- intrerupt timp de
milenii, p e terito riul unde
s-a format.
Interviu consemnat de:
Adina BERCIU

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
PLANŞELE NOASTRE
(!)Se spune că după. victoria de la Cr~cy, regele Eduard III al Angliei ar fi instituit
"Ordinul Jartierei a lbastre" (De la Ordinul Jartleref la •• • va porul cu abur, p. 78)
®In primul râzboi mond ial, pe front ul de Vest, trupele aliate au susţinut crlncene
tncleştă.ri cu a r mata germană (Somme- cea mal atngeroaal bltllle, p. 62)

®Aşa arâta, probabil, t r ecâtoarea Olduvai acum două. milioane ani. In medalion-
Paranthropus: reprezenta el oare ramura vegetariană. colateral! a liniei evolutive
omeneşti? (Omul- 14 milioane ani?, p . 56)
•
(1) Desen apârut tn revista socialistă Lumea noul ttllnţlflcl t i literari, nr. 11, d in 1895
(Liga votului universal, p. 70)

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
32
1
 t' [ p~pJ \ .
roln''t
.. -
•oTLl'-
uttt\JtQ.~Il.'-

1
 şi fapte
Ginduri
ale luptătorUor paşoptişti
Un nou concurs MAGAZIN. ISTORIC
Anul revoluţionar 1848 s-a Inscria ca un capitol de frunte nu
numai In Istoria patriei, el şi In aceea a multor altor popoare ale
Europei. In acel context revoluţionar, ţlrlle romAne au reprezentat,
In risirltul Europei, cel mal Inaintat avanpost al marilor m lşclrl
politice şi schlmbirl sociale care cuprlnseserl continentul nostru
Incepind de la marea revoluţie fnncezl din 1789. In legAturi cu
aceasta, Engels arlta el "începînd din 1789 hotarele revoluţiei înain-
tează neîncetat. Ultimele ei avanposturi au fost Varşovia , Debreţ in
şi Bucureşti".
Evocarea evenimentelor de acum cinci pltrlml de veac a dobin-
dit In vremurile noastre semnificaţia unei slrbltorl a tradiţiilor
revoluţionare ale maselor populare. Apleclndu-se cu veneraţie şi
In spiritul devenirii Istorice a Romlnlef In epoca socialismului şi
comunismului asupra contribUţiei dati de pleiada inafntaşllor paşop­
tişti la afirmarea fdealurllor avansate ale acelor timpuri, contem-
poranii anului 1973 au privit revoluţia de la 1818 drept. "o p iatră d e
hotar pe drumul cucerir ii libertăţii sociale şi naţio nale a pop::> rului
român , progresului şi civilizaţiei patriei noastre" .
Magazin istoric a adunat In paginile sale din 1967 şi pinl acum
numeroase mirturll, documente, evocirl consacrate gindului şi
faptelor luptAtorilor paşoptişti. Anlvenarea acestor 125 ani de la revo-
luţia din 1848 ne-a Inspirat In alegerea tematic fi noului nostru concurs.
De data aceasta, cititorii care vor Si participe la concurs trebuie
si rlspundl urmAtoarelor b (şase) lntrebirl, a ciror bibliografie se
glseşte In articolele publicate de revista noastrl In acest an.
Deci, cititorii au din nou cuvintul spre a desemna rlspunsurlle
exacte.

1 3
!n cadrul u1lâ tmtu:iaste adu-
,' 1li'iri ţinute în ziua de 29 martie
184R, din rîndul 11tt1 lţimii s-au
ridicat hotărîte î1ulcmnuri la lup-
tii. Unul dintre t'ineri a spus,
pnnlre altele:
"Astăzi toate naţii le
învie, tre-
buie stt înt! ie şi a
noastră !"
Cine a rostit aceste cuvinte?
2
"Trăi1td. . . într-o epocă de tran-
ziţie, înt re trenllul care piere
şi viitorul care i-nct'Pe a ne luci,
pe11tru noi ideile bătrîne nu ma i
au o putere ..."
Vtl r.ugăm sd indictlţ i autorul
acestei declaraţii rt:1wlu{ io11ill't.

1 - Magazin 1storlc, nr. 1/lm

hail Kog4lfliceanu, referindu-se la Rlspunsurlle, cft m~:l concise,
una din sarcinile importante ale vor fi numerotate ca şi Intrebi-
luptei poporului român, o denu- riie şi, fireşte, vor fi fnsoţite de
mea în mod simbolic "cheia boltei, talonul de participare la concurs.
f4r4 care s-ar pr4buşi tot edificiul
national" Rimlne la latitudinea flecirul
• •
La ce a•ume se referea 4ceastă concurent si participe cu una sau
precizare din programul amintit? mai multe variante, fiind obligat
4 Insi ca pe fiecare dintre ele si o
tnsoţeasci talonul respectiv. .
"Naţiunea română se declară
şi se proclam4 de naJie de sine Termenul ultim de expedlere a
stăt4toare". Această idee centrală rlspunsurllor va fi 31 august,
jigurează în programul adoptat data poştei. Cele sosite dupi aceas-
în cadrul unei mari adunări a ti dati nu vor fi luate In conside-
. revoluţionarilor români din 1848. raţie. Scrisorile vor fi expediate
Despre care adunare este vorba J pe adresa: Magazin istoric, Bucu-
reşti, intrarea Ministerului nr. 2,
5 Sectorull, Oficiul poştal nr. 1. Pe
Cu prilejul semicentenarului re- plic se va menţiona: Pentru
voluţiei de la 1848, una din publi-
concurs.
caţiile socialiştilor români apre-
cia ziua de 3 mai 1848 ca "fiind Desemnarea clştlgitorllor se va
aurora renaşterii naţionale a po- face prin tragere la sorţi, opera-
porului român". ţie ce se va desfişura tn luna
Care este titlul publicaţiei? septembrie; lista clştlgitorilor va
6 fi publicati In nr. 10/1973.
Relatînd atmosfera care domnea La acest al doilea concurs pe
în rîndul participanţilor la adu- anul 1973 se vor atribui urml·
narea de la Blaj din zilele de toarele premii:
3-5 mai 1848, G. Bariţiu scria:
"La opt ore, dîndu-se semn cu PREMIUL I: - 1 apa-
clopotul cel mare al catedralei. rat d~ radio Albatros (Por-
preoţimea cu partea civilă-mi­
litară se adună înaintea catedra- tativ)
lei, unde pe estradă erau puse in PREMIUL II: - 1 apa-
ordine scaunele şi mesele [ ... ] rat de radio Aida
Poporul, la cuvîntul unui june .. .
întru o minut4 se despărţi in PREMIUL III:- 4 apa-
cete şi · uditie". rate de fotografiat Smena
Indicaţi numele acelui june.
PREMIUL IJI: - 10 glo-
buri terestre iluminate elec- 1-1
tric
PEMIUL V: - 20 serviete m
PREMIUL VI:- 20 abo- ti
namente pe un an la ~aga-
z in istoric ~ o
PREMIUL VII: - 30
abonamente pe 6 lt~ni la Ma-
gazin istoric
"M
Q
..............
............
......
.·.· ·.···:·:·
.........
O zi
din viaţa Capitalei

ŞTEFAN FLORIAN

Reintoarcerea prfnţulul Carol, in funie 1930, şi proclamarea lui ca rege a

so1uţlonat criza dfnastfcă, dar a creat numeroase alte probleme de natură poli-
tică. AmbfţJlle şi orgoliul nestăpinft ale fostului "prinţ amorez" I-au impins spre
slvirşlrea unor acte care au lovit grav in drepturile şi Uber1ăţfle cetăţeneşti, au
nesocotit inseşi principii le Constituţiei Romln fel ele atunci. Despre faptul ci
regele era adeptul unul regim autoritar, se ştia inel inainte de urcarea sa pe tron.
Se credea, insi, el odată ajuns in fruntea statului, Carol va deveni mal inţelept şi
nu va forţa nota. Unii sperau şi intr-G pretinsi "capacitate•• a partidelor politice
burgheze de a bara drumul monarhului spre monopolfzarea puterff politice.

Dar, dacă poporu 1 şi reprezentantu 1 interna ţional, a cărui politică expansio-

cel mai fidel al intereselor sale- Partidul
Comunist Român - şi-au spus cu vintul
răspicat, demascînd in că din primu 1
ceas încercările unor exponenţ i a i camari-
lei de a pune in practică planul inst au -
rării unei dictaturi personale a r egelui ,
partidele politice burgheze, s lăb it e de
rivalităţ i ş i lupte interioare, s-au dovedit
incapabile să opună o rezistenţă efectivă.
După 1933, deruta din rindurile princi-
palelor formaţiuni politice a le burgheziei
româneşti a fost accentuată şi favorizată
ş i de ascensiu nea fascismulu i pe plan
nistă a provocat recrudescenţa grupări­
lor reacţionare de extremă dreaptă şi in
viaţa politică din România. Realităţile
din acei ani scot eau in• lumin ă cu acu it a te
necesitatea concentrării tuturor forţelor
democratice şi patriotice intr-un front
comun de luptă împotriva fascismului,
pentru apărarea integrităţii statului ro-
mân, a independenţei sale naţionale . Apre-
ciind lucid dispozitivul forţelor social-
politice din acel moment, P.C.R. a consi-
derat posibilă realizarea unei astfel de
concentrări. " Politica Partidului Comunist

39
dfn Romlnla - releva un manifest din
vara anului 1937 - eate o politici de
stringere in jurul clasei muncitoare a
tuturor mase lor tlrlneştl, mic-burgheze
de la oraşe [ ••• ], funcţionarilor, Intelectua-
lilor, tuturor celor obijduiţi şi nedreptlţlţl
şi tuturor acelor care sint dornici de pace,
democraţie şi progres, intr-un front popular
antlfasc:lst contra pericolului fascismului
şf rlzbolulul, pentru crearea unul guvern
al frontului popular, care si fie in stare
si asigure pacea, pifnea, libertatea fi
plmintu 1 c:e lor ce muncesc:".
Campania electorală şi alegerile din
decembrie 1937 au oferit comuniştilor
posibilitaţea de a pr~mova . linia lor
tac tică, smgura care, prm realtsmul său,
constituia o garanţie pentru victoria
fo rţelor progresiste ş i democratice româ-
neşti. "Luind in considerare pericolul cres-
cind al fascismului şi al politicii sale •e
rlzbol - se arăta tn Declaraţia C.C . al
P.C.R., din 18 noiembrie 1937 - P[artl-
dul] C[omunlst] apeleazl din nou la
toate partidele şi organizaţiile democratice
pentru concentrarea tuturor forţelor, pentru
mobilizarea maselor, pentru a dobori
guvernul Tltlrlscu".
Coalizarea forţelor democratice, patrio-
tice şi antifasciste, dorită de comunişti
şi ce rută de imperativele vremii, începuse
a se înfăptui treptat în timpul campa-
niei electorale. Pe neaşteptate, însă, a
fost anunţată tncbeierea "Pactului de
neagresiune"~ int~e Iul~u Maniu - preşe 7
dintele Partidulu i NaţiOnal Ţărănesc Şl
Corneliu Zelea Codreanu - şeful organi-
zaţiei fasciste Garda de fier . Stupefacţiei
generale - provocată de acest act - i-a
urmat curînd destrămarea înţelegerilor
c u caracter democratic între diverse par-
tide şi grupări politice, încheiate cu trudă,
după indelungate eforturi••.
Faptul că tn urma alegerilor nici unul
dintre partidele politice burgheze nu a
obţinut numărul de voturi necesar pentru
a i se incredinţa formarea guvernului
a dat mtnă liberă lui Carol în a manevra
nestingherit şi a mai face un pas spre
• Vezi Merasla latorle, nr . 9/i 970 .
•• In februarie 1936, cu ocazia alegerilor parla-
mentare par~lale din Jude~ele Mebedlnţl şi Hune-
doara, a-a tnflptult Frontul Democrat : organiza-
ţiile locale ale P . N .Ţ . a-au rallat frontului comun
format de Blocul Democratle, Frontul Plugarllor,
MADOSZ şl unele grupllrl socialiste, obţlntnd un
rbunltorauccea tn alegeri. In aprllle ş llulle t937,
cu ocaz ia alegerilor comunale şi, respectiv, Judeţene,
s-au tnchelat no i acorduri locale de front popular
tntre organizaţii ale Blocului Democratle, P . N .Ţ .,
Partidul Conservator (Gr. Flllpeacu) şi ale radlcal-
ţărllnlştllo r . Ba, mal mult, pornind de la Ideea
necesltlţll tnllturlrll guvernului Tltlrlacu fi de
la raptul el P . N .Ţ . era Interesat tn aceaatl acţ une,
conducerea P .C.R. a lansat maselor o chemare
de a vota tn alegerile parlamentare din decembrie
t 937 pe candidaţii P . N .Ţ . Acesta este momentul
tn care a Intervenit, cu totulsurprlnzltor, semnarea
Pactului de neagresiune", care, de fapt, anula
multe din eforturile de ptnll atunci de stringere
tntr-un singur şuvol a tuturor forţelor politice
progresiste .
40
împlinirea visului său. El a numit un
guvern prezidat de Octavian Goga
-preşedintele Partidului Naţional-Creştin
- secondat de un alt om politic reacţio-
nar, profesorul universitar A .C . Cuza.
In ziua de 28 decembrie 1937, noul
guvern a depus jurămîntul ; primele mă­
suri adoptate ~urtau o puternică amprentă
reacţionar-antisemită . Evenimentele s-au
precipitat . La 5 ianuarie 1938, printr-un
decret-lege au fost dizolvate t oat e comi-
siile de administraţie comunale, judeţene
şi orăşeneşti şi au fost înlocuite cu comisii
interimare formate in majoritatea cazu-
rilor din partizani ai Partidului Naţional­
Creştin. Reprezentanţi ai P .C.R., Parti-
dului Socialist, ai tineretului naţio nal ­
ţărănesc, ai unor orga nizaţii sindicale şi
colective de muncitori din Bucureşti
- tngrijoraţi de evoluţia evenimentelor -
s-au întrunit tn ziua de 16 ianuarie,
la sediul central al Uniunii Democratice
(organizaţie legală de masă, creată şi
tndrumată de P .C.R.). In moţiunea adop-
tată cu acel prilej se cerea ca partidele
social-democrat, naţional-ţărănesc şi ra-
dical-ţărănesc ,. să tladucă in fapt voinţa
propriilor lor cadre ş i mase, realiztnd
frontul democraţiei unite impotriva ofen-
sivei fasciste" . Precizindu-şi poziţia faţă
de politica internă reacţionară a guver-
nului, Scinteia, organul C.C. al P .C.R .,
a publicat tn numărul din 31 ianuarie
articolul intitulat Guvernul Goga, Garda
de Fier fi sarcinile democraţiei, în care
se spunea, printre altele: "Partidul Comu-
nist din Romlnla, neavind alte Interese
decit cele ale poporului romln [ ••• ] va
lupta cu toate fortele sale pentru concen-
trare& tuturor fortelor democratice, in
lupta pentru doborirea guvernului Goca,
unealta •e continuare a politicii antina-
ţionale a recelui Carol, dizolvarea partidu-
lui «Totul pentru ţarl», oprirea propagandei
lui criminale fi arestarea conducltorllor
ali, aplrarea lfbertlţllor constituţionale,
ln•epentlenţel poporului romln [ ••• ],pentru
lmbunltltlrea altuaţlel maselor largi popu-
lare, 11r1lrea llbertlţllor democratice ti
precltlrea maaelor pentru aplrarea in
contra atacurilor lui Hitler ti a fasclamu-
lul Internaţional."
După ani de aşteptări, de intrigi şi
combmaţii asidue, Carol a simţit că sosise
momentul mult aşteptat . Intr-o discuţie
pe care a avut-o cu ministrul de Interne,
Armand Călinescu, la 7 februarie, s-a
arătat decis să instituie dictatura sa.
Avea de partea lui reprezentanţi ai marii
industrii şi finanţe şi ştia că attt liberalii,
ctt şi naţional-ţărăniştii nu vor depăşi
pragul unei rezistenţe pasive. La 9 februa-
rie, in timpul tntrevederii pe care Carol
a avut-o la Palat cu Gh. Tătărăscu,
Armand Călinescu şi Emest Urdăreanu,
s-au stabilit ultimele detalii pentru schim-
bările de a doua zi.

i i n r "
Pentru joi,. 10 februarie, se pregătiseră,
aşada~, eve ntme ~t~ ~u totul neaşteptate .
Nu şti m c tt de hnt ştttă va fi fost noaptea
a~~ea <ţe .9. spre 10 februarie pentru oame-
nu pohhct de atunci, dar lovitura de stat
a monarhului fusese pregătită şi avea să
s~ P.rodu că cu brutalitate, citeva ore mai
ttrztu.~. sugrumînd orgolii, năruind ultime
"dul~.l s peranţe ş i , mai ales , stirnind
ingnJorarea maselor munc itoare, a tutu -
ror forţelor . de~ocra tice şi progresiste .
F~ct nd o analog1e cu precizarea din bule-
tt.nu.l met eorologic publicat in presa de
dtmmeaţă, putem. spune că noaptea de
9 spre 10 februane fu sese, nu numai ca
sta~e. a timpului, c i şi din punct de vedere
r.ohbc.. o n'?a~ţe d~ . "î ngheţ general" .
În ~u.hsele :vt.eţu pohttce s-a pregătit cu
febnhtiate fmtşul cursei lui Ca-rol II spre
in~taurarea dictat~rii sale. Iată, de altfel,
sutta cîtorva evemmente bu cu reştene din
10 februarie 1938•, zi care a insemnat
inceputul unui r egim caract erizat prin
bruţ~le ~tacuri la adresa libertăţilor
p~ hbce Şl . în gene~al a d~mocraţiei, p r in
sftdarea s1stemulut constituţional parla-
mentar burghez.
?eşi ameninţate direct prin actul infăp­
tutt de Carol , partidele politice bur-
gheze, d e teama unei co laborări oneste
~ u co ~uniştii, n-au putut sparge crusta
tzolăru lor de c lasă, mulţumindu- se să
adopte o atitudine de rezistenţ ă pasivă.
Aceasta a fost, d e fapt, p oarta prin care
ş i -a făc ut loc dictatura regală .
• Nu ne propunem o ana li ză a regimului dic ta-
turii regale, el prezentarea principa le lor even lmente
din viata pollt lcl!. a ace lei 7.lle . Pentru cititor ii
Interesaţi In cunoaşterea detallatl!. a acestei oerl oade
Istor ice, reromandl!.m amp la monografie Dletatura
reral it aplirutl!. In t 970, sub semnatura lu i
Al. Gn . Savu.

Orele 6,30:
Radio Bucureşti îşi des-
chide emisiunea. Presa de
dimi neaţă co munică starea
timpului: ,.Presiunea in
scădere cu 2-4 mm . Cerul
variabil, mai mult senin.
Vint slab, din direcţiuni
neh~tă rit e . Tempera tura
s taţtonară, noa ptea îngheţ
general".
Orele 10:
Patriarhu l Miron Cristea
este primit in audi e nţă la
rege . Intrevederea durează
aproape două ore. Cercuri
apropiate Palatului ş i gu-
vernu lui co n s id e ră că pre-
zenţ.a inaltei fe ţe biseri-
ceşti la rege este determi-
nată de intenţia lui Carol
de a-l investi pe patriarh
cu şef ia unui nou guvern.
Dar, deoca mdată, nu se
ştie absolut nimic s igur .
Se păstrează o gravă tăce r e.
Orele tt:
Incepe cons fătuirea Uni-
-:.tnii . si r:tdicatelor agricole
{asoc taţ te a marilor pro-
p~ietari de pămînt) . Intru-
mrea este organizată in
urma numeroaselor ma -
n_ifestări de nemulţumire
Ş l revoltă . a le ţăranilor,
care revendtcă o no uă redis-
tribuire a pămîntului . Re-
pr~zenţanţii marilor pro-
pnetan intruniţi in şedinţă
recomandă declan şarea unei
campanii su s ţinute, chi-
purile, "pentru lămurirea
oP.iniei publice" de "inu -
tilitatea" şi "pericolul" pe
c~re~~ prezintă lupta ţără­
mmu pentru pămînt .
Orele 12:
Intr-una din camerele Pa-
latului regal se desfăşoară
o adevărată tragi-comedie 1
Dar să nu anticipăm . Pri-
mul ministru , Octavia n
G;oga, chemat tn audienţă ,
dtscută cu regele timp de
o jumătate de oră proble-
mele curente ale guvernu-
lui, ca şi unele chestiuni
ale activităţii de viitor.
C~:mştiinc i'os, primul mi-
ms tru face o expunere con-
cisă, dar cit se poate de
cuprinzătoare. Suveranul
îl ascultă in tăcere; din
cînd în cind U intrerupe
cu cite o întrebare . Cimc ,
perfid, Carol intirzie in-
tenţionat mom entul . Ştie
că interlocutoru 1 său nici
nu bănuieş te măcar ce-l
aşteaptă. Intrevederea de-
curge normal; nimic nu-i
dă de-nţeles lui Goga că
s-ar fi schimbat ceva. La
un moment dat se grăbeş­
te să pună in discuţie
problema alegerilor par-
lamentare preconizate pen-
tru inceputu.l lunii martie.
După expunerea situ aţiei,
urmeaz ă adevărata lovitură
de trăsnet: Carol anunţă
aminarea alegerilor parla-
mentare ş i î şi exprimă in-
tenţia de a forma un guvern
n aţ1onal! 1 După minutele
de uimire. şi stu pefacţie,
~ga r esp mge oferta rege-
lut de a face parte din
preco.niz~tul g:uvern naţio ­
nal Ş l iş t orezmtă d emis ia.
Mai tîrziu . Arg~toianu ,
care . luase c unoştmţă de
co nţmutul di scuţi ei din-
tre cei doi, avea să con-
semneze in a mintirile sale:
"După ce a terminat cu
hirtiile (Goga - n.n.] a
cerut regelui voie s ă vor-
bească de puţină politică.
•Era să ţi-o propun•, a
răspuns regele. Goga [ ...]
a a r ătat suveranului că cu
inţ e legerile incheia te cu
puterile sale şi ale lui
Cu za [este vorba de politi-
cianu l ultrareacţionar A .C.
Cu za - n.n.] era sigur
de cel puţin 50 % din vo-
turi . eDa, a repl icat regele ,
dar a legerile trebuiesc amî-
nate.... eDar bine Si re
mi-aţi dat guvernu l' ca să
fac a legeri 1• •Da, dar si-
tu aţia s-a schimbat, agi-
t aţia a sporit, lumea e
n e liniştită; aş vrea să fac
un guvern naţional , din
care, bineînţele s, să faci
parte şi d-ta• . eUn guvern

41
naţional? Dar ctnd?• .Chiar
azi ... • Goga şi-a oferit nu-
maidectt demisia, regele
a primit-o tn principiu
şi 1-a rugat să se mai gîn-
dească ct teva ceasuri asu-
pra participării sale la
guvernul naţional, parti-
cipare pe care o refuzase".
Orgoliul militdros al ţanţo ­
şului suveran ae potrivea de
minune regimului dictaturii
sale personale
Cu aceasta audienţa la
rege se ţermină . Goga pă­
răseşte Palatul şi se tndreap-
tă spre Preşedinţia Consi-
liului de Miniştri. Aici,
contrar obiceiului, intră
prin holul principal salu-
tind publicul aflat pe săli.
lmedtat, dă dispoziţie ca
la orele 17,30 să fie convo-
cat Consiliul de Miniştri.
Confidenţial, unor persoa-
ne din anturajul său le
destăinuie că şi-a prezentat
demisia.
ln aceste tmprejurări,
ctnd Goga mai deţine pu-
terea, deşi formal şi-a tna-
intat demisia , M. Sturza,
fruntaş al mişcării legio-
nare şi viitor ministru tn
guvernul Antonescu, ti cere
să nu dea curs ambiţiilor
monarhului şi să organi-
zeze o revoltă fascistă.
"l-am spus - tşi amintea
Sturza - demisia d-voa-
42
stră nu e tnc1 datA.. Stn-
teţi tncă prim-ministru.
Staţi unde stnteţi. Cămă­
şile verzi şi cămăşile al-
bastre tmpreună [ . .. ] ar
putea alcătui o putere greu
4
de tnlăturat '.
Goga refuză propunerea
lui M. Sturza . Ma i tirziu
va regreta tnsă că nu a
dat curs acestei propuneri.
Orele 14:
Incepe şedinţa obişnuită
.,de ioi" a secţiunilor unite
ale Inaltei Curţi de Casa-
ţie . Pe rol - judecarea
recursului introdus de Iu-
liu Maniu impotriva De-
cretului-lege nr. 88, din
18 ianuarie 1938, prin care
se modifica Legea Elec-
Citiva din membrii noului
guvern alcdtuit c.le Cqrol Il ,
aşa cum i·a surprins (otorr-
porterul ziarului Timpul la
JJ februarie, dupd prima
şedint4 de cabinet :
C. Araetoianu
torală . In faţa celor 33
magistraţi stnt chemaţi re-
preze ntanţi ai tuturor par-
tidelor care s-au prezentat
Comisiei Centrale Electo-
rale cu prilejul examinării
contestaţiilor depuse de
Partidul Naţional Ţărănesc .
Recursul introdus de
P . N. Ţ . reclamă neconsti-
tuţionalitatea decretului
modificator al Legii Elec-
torale şi cere abrogarea lui.
In faţa instanţei supre-
me, punctul de vedere al
naţional-ţărăniştilor este
apărat de avocaţii M. Ghel-
megeanu , N . Stă.nescu, Dem.
Gerota ş i Pascal Toncescu.
Reprezentanţii guvernu-
lui stnt prof. I.V. Gruia
şi N . Ottescu . Procurorul
general C. Viforeann. după
pledoariile avocaţi lor re-
curentului şi ai guvernu-
lui, afirmă el este pentru
prima dată in analele jus-
tiţiei româneşti ctnd un
partid politic atacă hotă­
rtrile unei comisii elec-
torale. Analizind motivele
incidentului, arată că re-
cursu 1 n-are o bază juri-
dică (sic!) şi conchide că
guven:wl are autoritate de-
plină asupra actelor sale.
Orele 14,30:
La Palat tncep consultă­
rile şefil or de partide care
se află tn Capitală şi ale
foştilor prim-miniştri. Ca-
rol ti primeşte in ordine
pe mareşalul Al. Avere-
seu, generalul Arthur Văi­
toianu, Iuliu Maniu, G.G .
Mironescu, prof . N. Iorga,
AL Vaida-Voievod . dr .C.
Angelescu şi Gh. Tă.tărăs ­
cu.
Ot'ele 14,36-15:
"Intrevedere tntre N. Ior-
ga şi ministrul Palatulu~
Jl. Cancicou
Urdăreanu. Iorga ti arată
acestuia greşelile să vtrşite
de gu vernu 1 Goga şi pre-
cizează că "alegerile nu se
pot face intr-o atmosferă
de anarhie". Se dis cută
apoi posibilitatea modifi-
cării Legii Electorale în
sensu 1 introducerii votu-
lui plural . Sînt abordate
chiar probleme de proce-
dură ale viitoarelor ale-
geri, ajungindu-se la con-
sensul ca alegătorul să de-
pună un dublu jurămînt
de credinţă faţă de legile
ţării şi suveran~ la venirea
în sec ţia de votare şi la
plecare.
Audienţa lu1 Maniu la
rege. Iată cum relata el
patriarhului Miron Cristea
discuţia avută cu regele :
.,Maiest at ea Sa Regele m-a
rugat şi pe mine să intru
in ftUvernu 1 pe care-I pre-
zidezi . Aflînd scopul pe
care şi l-a fixat Maiestatea
Sa, am refuzat cu adîncă
durere in suflet . M.S . Re-
gele mi-a comunicat c ă
guvernul prezidat de tine
va înlătur a Parlamentul,
va guverna prin decrete-
legi, va modifica Constitu-
ţia prin decret şi va sus-
penda partidele . Nu avem
nici o îndoială că Maiestatea
Sa va proceda la înfăptuirea
planului s ău urmărit de
atîţia ani, de a institui o
dictatură regală care, fireş­
te, va putea trece, foarte
u şor , într-un desp otism" .
Intuiţie perfec tă a in-
tenţiilor regelui, dar care
nu-l tmpiedică pe şeful
n aţional - ţărănist să se păs ­
treze in limitele rezis tenţei
de princtptu . Şi. poate,
Gh. Tdtdrdscu
nici unul dintre şefii poli-
tici burghezi nu era mai
direct lovit tn orgoliul său
ca Maniu. căci el voise mai
mult decit alţii să fie omul
număru 1 unu in viaţa poli-
tică, aşa cum in alte tim-
puri, şi ce-i drept, şi cu
un alt rege, fusese Ionel
Brătianu . Cîtă resemnare!
Orele 15-15,30:
După audienţa la r ege.
Iuliu Maniu convoacă la
Athenee Palace pe membrii
Biroului politic al P . N . Ţ .
care se află in Capit a lă.
Participă: Ion Mihalache .
dr. N. Lupu, Mihai Popovi-
ci, Virgil Madgearu . Pre-
şedintele P .N . Ţ . menţi o ­
n e ază temeiul refuzulu i s ău
N. I orga
de a face parte din guvern.
In urma discuţiilor, se
hotărăşte, pentru orele 17
convocarea Delegaţiei per-
manente a P . N . Ţ. ş i a
Comitetului Central Exe-
cutiv, pentru orele 10 a
doua zi. După şedinţă,
1. Maniu are una din
lungile ş i ,.fructuoasele" sa-
le consfătuiri politice cu
1. Mihalache .
Orele 16:
Nicolae Iorga este convo-
cat în audienţă la rege .
La un an după această.
întrevedere, dezvăluia,
prin intermediul Memorii·
lor sale, cele discutate :
,.Chemat la Palat, la 4,
arăt regelui ce era in sta~
re să. spuie Cuza- Vodă
(e vorba de Al. Ioan Cuza
- n.n.] la citeva luni de
la alegerea sa ; dar încă.
al treilea suveran dintr-o
A . Cdl i n escu
dinastie 1 Pare mirat ! Ii
spun c ă asemenea dovezi
de cum se înţelegea odată
Monarhia la noi ar trebui
r ăspîndite cu miile in ţară.,
pregătind schimbăril e care
mi se par iminente .
Da, e 1 vrea si le faci.
O spttne cu mare hotărîre .
Va schimba un guvern care
ş i -a luat o s arcină prea
grea şi-ş i strigă prea mult
succesele . li trebuie un
«comitet de patronagiut
pentru noul ministeriu: al
foştilor preşedinţi de Con-
siliu , supt Patriarh . lmi
cere s ă fac parte din el,
şi nu pot decit să răspund
afirmativ. Odată pornit pe
această cale, nu trebuie
să se oprească .. .
La ieş ire intilnesc pe
Vaida" .
Orele 17,30:
Inalta Curte de Casaţie
anunţă. hotărîrea de res-
.pingere a recursului intro-
dus de Maniu împotriva
43
decretului de modificare
a Legii Electorale, califi-
dndu-1 "inadmisibil" .
Orele 18:
Cu întîrziere de o jumă­
tate de oră, se deschide
şedinţa Consiliului de Mi-
niştri. Expunerea şefu lui
guvernului debutează cu
obse rvaţia, nu lipsită de
sensuri pentru acele mo-
mente: "Politica este o
flu c tuaţ ie permanentă, in
care elementul de s urpri ză
int ervine adesea ş i creează
în mod brusc situaţii noi .
Datoria omului politic este
ca aceas tă fluctuaţiune să
nu· pornească de la el".
ln continuare face urmă­
toarea comunicare: ,.Am
fost astăz i în audienţă de
lucru la M . Sa Regele .
M.Sa, după ce a examinat
întreaga situaţie politică,
mi-a făcut cunoscut că
in momentele actuale cre-
de util ca un guvern nou
să se formeze . U n guvern
naţiona l, la care să parti-
cipe toţi foştii prim-mini-
şt ri ai ţării. Am fost invi-
tat, la rindul meu , ca tn
acest guvern prezidat de
I.P.S. Sa Patriarhul s ă
iau ş i eu parte, ca fost
prim-ministru , dimpreună
cu cîţiva membri ai gu-
vernu lui actua l , in cali-
tate de t ehnicieni".
Primul ministru face
apo i o recapitulare a gu-
vernării sale. După termi-
narea şedinfei , O . Goga
pleacă. la Pa at pentru a-şi
înainta oficial demisia.
Intre orele 19-23:
Au loc şedinţe a le sindica-
telo r cro itorilor, sobari lor
şi textili şt il o r afiliate Con-
federaţie i Generale a Mun-
c ii (C.G. M.).
Orele 19,30:
Se desch ide intrunirea pu-
blică co nvo c ată de sec ţiu­
nea U niunii democratice
din sectorul I Galben (cu
sed iul i n st r . Sfintul N i-
colae Te i nr . 37). Scopul
întru n irii acestei organi-
zaţii legale de masă creată
ş i indrumată de P .C.R . :
popula rizarea programu-
lui politic cu care Uniunea
44
democratică urmează să se
prezinte tn alegerile par-
lamentare anunţa te pentru
luna martie. O notă infor-
mativă a Siguranţei, re-
feritor la cele spuse de
vorbitorul Marin Avra-
mescu , arată: "Vorbeşte ca
unul ce a fost conducăt or
al sindicatelor ceferiste din
întreaga ţară, iar tn comi-
tetul Uniunii nu sint dectt
acei cari au fost şi stnt
încă co nducători ai miş­
cării muncitoreşti . Dezvol-
tă apoi punctele progra-
matice ale U niunii demo-
cratice, insisttnd asupra
concentrării forţelor demo-
cratice,pentru înlăturarea
guvernului [Goga-Cuza -
n .n .] , pentru menţinerea
păcii şi a prieteniei cu
Franţa , Rusia şi Cehos-
lovacia".
Orele 19,45:
Lumea marilor afaceri
desfăşoară o activitate fe-
brilă, ne informează ziarul
Timpul: "Bursa a fost ani-
mată. S-au făcut operaţiu ni
numeroase. Rentele au cîş­
tigat uşoare plusuri . Valo-
rile industriale şi petro-
liere susţinute . Acţiunile
Mica s-au urcat de la
1260 la 1285; Letea de la
870 la 885 ; Reşiţa de la
435 la 450; Acţiunile Astra
Ro mână s-au urcat de la
835 la 880 ; Creditul minier
de la 250 la 275; I.R.D.P.
de la 72 la 78".
Ore le 20:
Sub patronajul ministru-
tu i Marii Britanii la Bucu-
reşti , în saloanele Ho-
telului Athen~e Palace se
d eschide balul anual al
Asoc iaţiei anglo-româ.ne
(sediul str. Boteanu nr .3) .
Orele 21:
La sediul Frontului fe-
minin, organizaţie aflată
sub influenţa P .C.R . se
desfăşoară lucrările comite-
tului său ce ntral. Preşedinta
C.C. al Frontului feminin,
vorbind despre propunerile
de colaborare făcute diferi-
telor organizaţii democra-
tice, re marcă faptul că pre-
şedintele Comitetelor ce tă­
ţeneşti, Dem . I. Dobrescu
a acceptat propunerea cu
condiţia fuziunil între cele
două organizaţii.
Orele 22:
Stnt chemaţi tn audienţă
comună la rege Al . Vai-
da-Voievod şi G.G. Miro-
nescu. Şedinţa pentru pres-
tarea jurămîntului noului
guvern care trebuia să în-
ceapă la această oră se
amtnă pentru orele 23,30 .
Devine cunos cută compo-
nenţa nou lui cabinet mi-
nisterial : patriarhul Miron
Cristea preşedintele
Consiliului de Miniştri ;
Gheorghe Tătărăscu - mi-
nistru de Stat şi ad- interim
la Externe; C . Angelescu,
prof. N . Io rga, mareşa lul
Al. A verescu, Al. Vaida-
Voievod, generalul Arthur
Văitoianu şi G.G . Miro-
nescu, t oţi foş ti prim-mi-
niştri - miniştri -de Stat;
Armand Că linescu - In-
terne; prof. I. I o nescu -
Siseşti - Agricultură şi
Cooperaţie ; dr. I. Costi-
nescu -S ănătate ; Voicu
Niţes cu - Muncă ; general
Ion Anto nescu - Armată,
Aer şi Marină ; Victor
lamandi - Educaţie şi
ad-interim la Culte şi
Arte; Mircea Cancicov -
Finanţe şi ad-interim la
Jus tiţie ; Constantin Arge-
toianu - Industrie şi Co-
merţ; general P aul Teodo-
rescu - su bsecretar de
Stat la Ministerul Apără­
rii Naţionale.
.. C.omponenţa primului
guvern al dictaturii regale
a oglindit limpede faptul
c ă noul regim era o ema-
naţie a cercurilor burghezo-
m oş iereşti pro-anglo-fra n-
ceze [ ... ], cabinetul prezi-
dat de Miron Cristea [ ... ]
apare mai clar ca fiind
un exponent al virfurilor
capitalului ş i ale marii
moşierimi, tn el intrind
numeroş i potentaţi bur-
ghezi ş i latifundiari , care,
in acel moment de grea
cumpănă prin care trecea
regimu 1 burghezo -m oş ie­
resc , au t recut peste diver-
genţele de partid ş i de grup.
Este semnificativ faptu 1 că
membrii acestui guvern re-
prezentau peste 40 de mari
 L
stare
\ lnterztcerea c
cu·.:u •
"'"'"u.
t•
societă ţicapitaliste [ ... ]
precum ş i principale le
bănci din ţară ... "
Dupl orele 23:
I. Maniu şi C.Z. Co-
dreanu au . o întîlnire se-
cretă. Maniu, care in noiem-
brie 1937 incheiase un
pact electoral cu şe ful le-
gionar, oferă acum protec-
ţie lui Codreanu in cazul
in care regele ş i-ar pune
in aplicare planul de
înlăturare şi anihilare com-
pletă a Gărzii de fier .
Stnt trecute in rev istă apoi
situaţia politică internă şi
mijloacele de conservare a
Partidului Naţio nal Ţără­
nesc şi a Gărzi i de fier in
noua co njunctură. Se dis-
cută şi despre posibilitatea
cartelăr ii celo r două orga-
ni7aţii şi se hotărăşte ca,
tn cazul cind unul din cei
doi va fi suprimat, cel
rămas in viaţă să-i urmeze
linia politică.
Orele 23,30:
La Palat, sub preşed in­
ţia regelui Carol II , se
intrunesc şe fii partidelor
politice ş i foştii prim-mi-
niştri angajaţi i n acordul
de guvernare. Se dezbate
programul noului guvern
şi se hotărăşte a minarea
fără termen a alegerilor,
pentru "potolirea spirite-
••
...
..
hotărâri a e\ noului ~ ,,
•
Primele
·ttRTl'·'
guvern Fuut·tiun"ra.,ur ,., "'" . \\~ \ ' \
1 ...
'\ni Ut\1111$1 ' ' :•1 \u u nl\1 :i ..tra\ur:t.
l
' \'r\mul ''""-'"'' '.1··
''"'"''' . r\$t
. activităţii politice ~~~t
. : o publlcttflun• de
,n nu ,mpr 1m• n11 1
(.tr· \
1
. 11 unpurlan \ d ( ' l • \ ,...·~Jf gen
l n .;h J •"- I!OI\:1 1 \'tt
1 ra trim"d d.: d . .\rman • 1 estul in ro~rc s'or in4:crca fU· t:\t•
Iru ,t.: ,ntcrnc:. prde"· \ b) n 1 hol•trllrl pttn lnlrrprln -~ ·'
""OI' .,
lc\ c ,hn l •ltrt.l_ll
ţttrl: J,tr'.J ucca ur •
\ 1\llf 1lC JUI
lor" . Se precizează că cu foştii preşedinţi.
Ne roa-
revenirea la un r egim - gă să acceptăm ş i pe min i ş­
parlamentar co n stituţi o na l tr ii care nu ne plac. Nu
este posibilă "ctnd recu le- stau pe gi nduri să spun
gerea m aselor se va fi că- mi displace prezenţa lui
făcut" . Se decide, totodată, Argetoianu şi Patriarhul
să fie dată o proclamaţie declară că nu poate lucra
a r egelui către ţară . cu Iamandi .
Referindu-se la această Regele se va pltnge c ă
şedinţă, N. Io rga not a in am vorbit prea mult in
Memoriile sale: "Cînd vin cursul prestării de jură­
acolo, toată lumea e adu- mint. Ar fi vrut mai multă
nată. Am aflat că, pe solemnitate .
ltngă miniştrii de cari Apoi consiliu prezidat de
mi se vorbise (erau Armand rege, care ne-a înştiinţat
Călinescu, Potircă, Canci- că ne chiamă de două ori
cov) , s-a adus Argetoia nu pe săptămînă cu aceeaşi
şi Iama ndi de la Iaş i. Mă presidare şi că va înlă­
plîng de aceast a lui Urdă­ tura, la nevoie, pe mi-
reanu, car e mă roagă să niştrii nesatisfăcători .
nu mă ooresc la amănunte, Discuţie asupra apelului
căci , d e altfel, e numai său redactat de Tătărăscu .
«O primă etapă» . Spun lămurit că nu-m i
Soseşte ş i A verescu, de
place. S-ar putea numi
altfel bine, deşi sprijinit
pro c lamaţia regelui care
în băţ [ ... ] ; se plinge de
cei şaptezeci şi O.Pt de a ni e agresivă faţă de partide.
a i lui ş i , cind h spun că li spun că p oate Coroana
nu se s imt, el răspunde va avea nevoie de ele, că
•ii s imt eu». Aştept ă m nu se guvernează cu oamen i
mult pe Tătărăscu , din răzleţi. Adaug că nu
nou în favoare, căr ui a re- putem merge l a un regim
gele i-a cerut apelul cătr e t otalitar . Averescu arată
naţie. Dintre liberali intră cum s-a format partidul
în minist eriu ş i dr . C. lui, cum 1-a pus in serviciul
Costinescu . Va ida a impus patriei, cum e mîndru de
pe Voicu Niţescu ş i C. opera făcută prin el" .
Angelescu . Ca un prieten
al meu e pus Siseşti. Orele 23,55:
Ju rămîntu l e precedat de R ad io Bu c ureşti îşi în-
o consfătuire a regelui chide emisiunea.
45
 •

ROBESPIIIBI:
al •
ZI
inainte de eşafod
MAX GALLO

Flprl atit de controvenatl a veacului XVIII, Maxlmlllea Robesplerre•,

cel care, pentru lntraas11enţa prlnclpii.Jor lui revoluţionare, a fost •enumlt lnco-
ruptlbllul, suscltl ti astlzl un viu Interes. Rolul fi locul ocupat •e RoiMaplene In
• Om politic francez, democrat-revoluţionar, Maxlmlllen Robeaplerre (t768-t794) a rost unul
din conducltorll Revo l uţiei burgheze dln Franţa ş l , tn cadru l el, al arip ii lacoblnllor. In perioada
t 793-t 794 a rost cel mal lnrtuent condueltor d ln Comitetul SalvArii Publice ti d ln Convenţ ie,
organele naţionale ale puterll revoluţionare. I n etapa aceuta, numiti tl dictatura lacoblnl, In
care Revoluţia franceză a atins apoceul, Robesplerre, deaflturlnd o vutl activitate de tribun
rad ical, a urmArit al Instaureze o repub lici democratici tl egalitarA. I n urma loviturii de stat
contrarevoluţionari dln 9 tbermldor (27 Iulie) t794l a foat tndeplrtat din Comitetul Salvlrll
Publice şi din Convenţie, Iar adveraarll 81.1 au apecu at sentimentele, lnapllmlntarea ti o anumiti
s tare de confuzie pe care radicalismul tll ntrana lgen ţa lu i Robeaplerre ti a lacoblnllor tn general
It· generaserl la o ser ie de plturl ale popu laţ ie i f l, tn special, parlzlenllor, pentru a-l trimite la
~ h ll o tinl, ImpreunA cu alţi 21 colaborator i al 81.1 (vez i tl Cre. .l ...a).

-.--- ..
--

-
 ~~ ~ă pla.:e istoria 1
Revoluţia franeui din 1789 au fost elarlfleate tn numeroase luerirl de erudiţie.
Dar, chiar daci principalele etape ale aflnnirll tinirulul avocat din Arras sint cunos·
cute in prezent, rlmine o zoni pe care speclallttll n·o abordeazl decit cu prudenţi
sau refuzl s-o adinceasci, fllndcl ea ţine de domeniul Ipotezelor. Aceasti zoni cvasl
necunoscuti este insi eaentrall şi se referi la Robesplerre omul.
Max Qallo - Istoric francez de prestigiu, autor al citorva lucrlrl intre care
Italia lui Mussolini ( 1964), aplrutl in traducere romlneascl la Editura Politici in
1969, Afacerea Etiopiei (1967)- in cartea lntftulatl Maximilien Robespierre. Po-
vestea unui om singuratic• işl propune si separe ceea ce, in conduita şi politica lui
Robesplerre ţine de Istorie, de imprejurirlle determinate şi ceea ce, în opţiunile pe
care le-a flcut, ţine de omul Robespierre, de povestea vietii sale.
Cele trei plrţl ale volumului, Intitulate: Să te naşti , Să lupţi, Să mori - redau
existenţa tumultuoasl a lui Maxlmlllen Robesplerre, care se confundl pe cea mal
mare parte a fulgerltoarel sale traiectorii cu desflturarea Revoluţiei franceze.
Magazin istor ic publici acum Istoria ultimei zile din viaţa lui Robesplerre.
· :Max Gallo, Maxtmlllen R obeaplen e. H11to1re d' untt 101ltude. Llbrairie Acad~m iqu e Perr ln,
Paris, t 9ti8 .

a acestor duşmani ce-l în conjoară, omul

Omu 1 acesta are treizeci şi şase de ani.
Zace lungit pe o masă din sala de audi-
enţe a Com1tetu lui Salvăr ii Publice 1 • I
s-a strecurat sub cap o lădiţă din lemn de
brad, tn care stnt ctte' a resturi de pîine
cazonă trimise de armata din nord1 . A
stat n eîns ufleţit mai bine de o oră. Acum
deschide ochii. Din maxilaru l zdrobit,
singele ti curge şiroaie pe cămaşa tnroşită
ş i pe haina-i albastră de cu loarea ceru lui.
I şi indreaptă. adeseori privirile spre tavan
şi, sprijinindu-se in cotu l sting, incearcă.,
cu mina dreaptă., să. şteargă, cu un săcu leţ
de piele albă. , singele închegat ce i s-a adu-
nat tn colţul buzelor. . Pe stră.zi, mu lţimea, surprinsă. şi tncă
ln jurul l.u i, adunaţi .. roată, .oa~em
tnarmaţi il Iscodesc, unu il hu1du1esc!
alţii ti întind hirtie albă cu care să-ş1
oprească singele din .ra?ă· . . optsprezece, să se pună in mişcare căru-
Pe la orele şase d1mmeaţa se aprop1e
de el un chirurg, ti examinează maxila-
~~. sttng sfă.rimat, ti sc<?ate cîţiva ~i?ţi
Şl-1 bandajează de m~n~u1ală rana. L1v1d!
rănitul nu scoate mc1 un geamă.t, apo1
se lasă să. alunece de pe masă şi se trage
intr-un fotoliu.
Omul acesta suferind, care e pindit cu
neincredere. rănitu 1 acesta care e iscodit ,
care tntruntă, prin tăcerea lui , curiozi-
tatea acestor oameni ce intră. şi ies intr-una.
t) Creat la 6 aprilie 1793, Com itetul Salvării
Publice - cel mal Important organ al dictaturii
revoluţionare democrati ce lacobine - a avut me-
nirea să lupte Impotriva contrarevoluţie! Interne
şi externe. ~ on centrtnd Intreaga putere executivă,
Comitetul Salvă rii Publice a r•u•lt să zdrobească
reacţlunea Internă, a organizat a rmata revoluţio­
nară, care a tnrrtnt coalitia monarhillor europene .
A rost suprimat tn 1795 .
2) Comitetul Salvă r ll Publice se preocupa tn mod
deoseb it de armatele revo luţi ei, care luptau la
hotarele Franţei, de unde şi denumirea după punc-
tele cardinale tn care se aflau.
acesta de treizeci şi şase de ani este
Max imilien Marie Isidore R obesp ierre,
Incoruptibilu l, c u citeva ceasuri inainte
de a fi executat.
Cod mo rte
In ziua aceasta de 10 thermidor a anu-
lui IP, 28 iu lie 1794 . calvarul său va
mai dura vreo zece ore.
De la Tuileries e transpor tat la H otel-
Dieu, unde este pansat din nou . Trebuie
să. fie viu pentr u că lău . Par isul trebuie
să- 1 vadă. pe "tiranul" său prăbuşindu-se.
neliniştită. , tl huiduieşte . Apoi e condus
la Conciergerie•, unde va aştepta ptnă
la sftrşitul după-amiezii , pină pe la orele
ţele. Convenţia 6 n-are dedt un singur
3) Potrivit calendarulul revo luţionar , prima zi a
r epublicii a rost f ixată la 22 septembriE' 1792
( t vendemlaranuli).AnularosttmpărUttn 12lunl
a ctte 30 zile .
4) Inchisoare tn Incinta Pal atulu i de Justitie
din Paris. Folosită de revo luţi e pentru a -şl .tn cb l cl e
adversarii, Conclergerl a a rost de cele mal multe
ori o anticamera. a ghllotlnei.
5) Convenţia Naţională (20 septembrie 1792-
26 octombrie 1795 ), organ reprezentativ care a
su ccedat Adună r ii Legislative ş i a pr oc lamat, la
22 septembrie t 792, Repub lica. ln cadrul Conven-
~l ei Na ţi o nale s-au precizat ce le două orlentl!.rl
principale ale burgheziei din Franţa: partidul
moderat al glrondlnllor (reprezentanţi al marii
burghezii Industriale ş i comerc ia le) şi ce l r adical
al montagnarzllor, tn rrun te cu Iacobin il (reprezen-
tanţi al aripii democ rat-revoluţionare a burgheziei).
Sprljl nlndu-se pe masel e populare din P aris, tntre
31 mal şi 2 tunle 1793, lacoblnll i-au tnrrtnt pe
glrondln 1 ş i au Instaurat dictatura rev olu ţio­
nar-democratică. Duoă lovitura cont rarevo tuţf o ­
nară din 27 Iulie t 7~4 (9 thermldor anul Il) --
tntesnltă de tnlăturarea din Convenţ i e a modera-
ţilor, coduşl de Danton şi a ext rem i şti l or de
sttnga (.,turbaţll"), tn f:unte cu J . Roux şi J . Hebert
- burghezia "noilor tm\Jvfi\ţlţl " a renunţat la
multe din realizările social-politice ale Iacobin Hor .

47
 •
scop: să-1 omoare. Ea a înlăturat piedi-
cile de yrccedură, iar Thuriot 6 a strigat
de la tnbună: "Odată cu capetele com-
plicilor săi, trebuie să cadă astăzi şi
capul acestui mîrşav Robespierre ... Or ice
amînare ar aduce prejudicii Republicii.
Să fie înălţat pe dată eşafodul".
La orele cinc isp rezece, F ouquier-Tin-
vi lle7, judecătorii ş i juraţii care trimi-
seseră la ghilot ină atîţia s uspecţi, proce-
dează la identificarea lui Robespierre ,
Couthon , Saint-J ust• ş i a ce lorlalţi
8
învin şi din timpul nopţii . Vicepreşedintele
tribunalului, Scellier, prezidează şedinţa
ş i se mnează condamnarea la moarte.
Printre osîndiţi este şi Dumas, pre şedi n ­
tele Tribunalului revoluţionar, colegul lui
Scellier. Dar, in mai puţin de douăzeci şi
p J.tru de ore s-a ivit intre ei o prăpastie.
Cea d.intre învingători şi învinşi. Acum
moartea este aproape.
Totuşi, în Paris se răspî ndesc tncă,
din om în om, zvonurile cele mai contra-
dictorii . Lumea se miră că, deşi arestat,
Co nv e nţia 1-a lăsat in viaţă, o zi întreagă, ., Ndddjduiam sd-l 11imereec in inimd , dar
pe R ob espierre ; ea se teme de acţiunea glontele nu i-a zdrl)hil decit ma~ilarul.. ." -
secţii l o r 10 robespierriste, de piedicile ju- a declara t j andarmul M~da, care, in noaptea
de 9 spre J (l thermidor, a tras in R obespierre
ridice pe care le ridică cîţiva fideli de-ai
lui Robespierre şi de adjunctu 1 său ,
Lan ne. Ziarele tipărite in cursu 1 nopţii si ngele meu drumul ce trebuie să ducă
de 9 sp re 10 thermidor nu anunţă altceva ţara mea la fericire", cel care făcu se "legă­
decit punerea lui R obespierre sub stare mîntul că acceptă cu entuziasm această
de arest ş i, prin prudenţă. lor, prelungesc dulce ş i glorioasă soartă" trebuie să îndure
indoiala . Cu ri nd însă, la capătul acestei huiduielile.
st răzi inguste care e strada Saint Denis, "La ghilotină! La moarte !" Suspecţii,
apar căruţele. Atunci mulţimea se îngră­ care au stat ascunşi pînă-n ziua aceasta,
mădeşte, se s imte uşurată . Căruţele îna- ies din ascunzătorile lor , femeile urlă,
intează înce t, hurducîndu-se, pe strada mulţimea de gură-cască st rigă şi se mai
Ferronnerie, apoi intră in strada Fau- aude din cînd în cînd "S-a zis cu maxi-
bourg Saint-Honore, care duce la Piaţa mull" Jandarmii il arată pe R obespierre
R evol uţiei . Intr-o căruţă e Robespierre, c urioşil or, în vreme ce primii condam-
naţi , Saint-Just, Couthon, R obespierre
omul a l că rui nume era simbolu 1 Revo-
Jeune11 , Dumas, si nt exe c utaţi. Şi iată-1
luţiei ş i a l Terorii. Cu capu 1 infăşurat
pe Robespierre. Călăul îi smulge haina
într-o bucată de pînză insîngerată, care-i albastră pe care şi-o pusese pe utneri.
ţine maxilarul, priveşte mulţimea sau , În Piaţa Revoluţiei, mulţimea se înghe-
cop l eş it de durere, inchide ochii, pe jumă­ suie, zgomotoasă. ln ultimul discurs r os-
tate inconştient . Cel care strigase: "Cerul tit la Convenţie, la 8 thermidor, R obes-
care m-a inzestrat c u un suflet însetat de pierre spusese: ,.Ce prieten al patriei va
lib~rtate mă cheamă poate să însemn cu
voi să supravieţuiască in clipa în care
nu-ţi mai este îngăduit s ă s lujeşti ş i să
6) Jacques-Alex is Tburlot - avocat, adept al ape'ri nevinovăţia năpă stuită? De ce să
lui Danton, membru a l Co mitetului alvărll
Publice ptnă tn septembrie t 793, ostil lu i Robes- rămîi la o ordine a lucrurilor în care
plcrre. intriga triumfă mereu asupra adevărului ?"
7) Antoi ne- Quentln Fouquler-Tinvllle - acuza-
tor pu b li c al Tribunalului revoluţi o n ar , Implacabil De la acest discurs nu s-au scurs d ecît
Jn an ii Terorii (mal t 793- lull e 1794), este executat, două zile şi acum el e singur în faţa une i
la rindul lui , In 1795.
8) Arl stld e Coutbon - avocat , deputat In Con- mulţimi ostile. Tot Parisul pare să se
venţie ş i membru al Comitetului alvării Publi ce. fi ridicat impotriva lui . Nimic nu-i împie-
· c alllu ră lui Robespi erre tn 1792.
9) Louis-Antolne Sai nt-Just - cel mal tlnăr dică pe cei cărora el le-a spus "punga-
deputat In Co nvenţie, mem bru al Comi tetului şii" să triumfe . De ce această izolare, acest
Sa l vă r ii Publi ce. De o mare Intransigenţă, a con-
tribuit In mare măsură la o rganizarea armatei martiriu?
revoluţionare. Pentru că a rostit tn C onvenţie Şi, ca şi cum execuţia nu ar fi fost de
r echlzltoriul Impotriva hebertlştilor ş i a dantonlş­
tllor a rost porec lit ş i .,sabia lui Robespi erre". ajuns, că lău 1 se repede la Robespierre şi
1O) Este vorba de secţ iile de sancbiloţl, organ 1-
zaţii revo luţi o n are ale oamen llor simpli din cartie- t 1) Augustin Robespierre - avocat, fratele mal
rele mărginaşe. Ce le mal multe secţii de sancblloţl mi c al lui Maxlmllien , că ruia li răm tne devotat
<'rau cond use de membri al clubului Iacobin. plnă la moarte.

48

-

smulge faşa pătată de singe care-i sus-
ţine maxila ru 1 inferior zdrobit . Maxila rul
cade, si ngele ţîşn eş t e , chipul se scbimo-
noseşte d in pric ina durerii insuportabile.
Şi se aude un ţipăt sfişietor .
Apoi e imbrincit ş i capul cade . Moare
un om d e tre izeci şi şase de ani .
La ora 19 ,30, Co nve nţia se întruneşte
din nou t n şedinţă . Izbuc nesc strigăte de
Saint-J ust, despre dispart tia
cdruia istor i cul M ichele l avea
ad scri e: " Fran ta n u se va
conso la n icioda td cd aceastd
aperantd nu şi-a dat r oadel e..
R dn it, Robespierre este adu
in sal11 de audi ente a Comi-
tetului Salvdrii Pul>li ce
"Tră iască R epublica, p iară trădători i şi
ipocriţii !" . Andre Dummont , membru a l
Convenţ iei , anunţă c ă "sub paloşul legii ,
cap et e le monştri lor au căzut"; T a llien12 ,
t 'l) J ean-L a mbcrt Tallien - unu l d in teroric:t il
care a d evenit u n "putred" , un "nou t mbogăţit "
l n truc tt averea a d obtnd lt -o pr in jaf , R obespl l'rn ·
1-a atacat tn repetate rt ndur i. Ta ll ien a devt'n it
astfe l unu l din adversarii cei mai l n verşunati al
I ncor uptib llu lu 1.
49
unul din iniţiatorii lui 9 thermidor, nu-ş1
mai incape in P.iele de bucurie, ii pof-
teşte pe membni Adunării "să li se ală­
ture concetăţenilor lor şi să împărtă­
şească veselia obştească" .
tn vremea aceasta, la picioarele eşa­
fodului, tntr-o ladă de lemn, au fost rîn-
duite cele douăzec i şi două de capete, iar
trupurile au fost azvirlite intr-o căruţă
ce se îndreaptă spre cimitirul Erranci,
deschis in martie 1794. Stnt aruncate intr-o
groapă comună, iar peste ele se toarnă
var nestins, pentru ca trupul "tiranului"
să nu lase nici o urmă. Cind, prin 1840
robespierriştii vor face s ăpături prin acest
cimitir, inchis de vreo treizeci de ani, nu
vor descoperi nimic. Pe acest teren, un
parc prin care Maximilien se plimbase
cu citeva săptămîni inainte de prăbu­
şirea sa, se dă un bal. tn acelaşi parc,
tntr-o zi de 20 iunie, se plimbase pentru
ultima oară Maria-Antoaneta.
Cind mori infrint,
mori d dou ori
Moartea este adeseori nedreaptă, isto-
ria este intotdeauna dură, însă ele par şi
mai absurde dnd ii izolează astfel
-prin strigătele, ocările şi loviturile celor
mulţi -pe unii, tn cazul de faţă pe
Maximilien Robespierre, care au vrut,
aşa cum a spus Incoruptibilul, "să-şi
jertfească viaţa adevărului" şi pentru care
"dragostea de dreptate, de omenire, de
libertate este o patimă ca oricare alta".
R obespierre, care, la 8 thermidor, agă­
ţat de tribuna Convenţiei, freamătă, sim-
ţindu-se sugrumat de si ngu.rătate, incear-
că, tntr-o ultimă proclamaţ ie, să reunească
Convenţia şi totodată să-şi adune l'uterile
pentru a infrunta destinul. Patebce sint
frazele in care acest om, ce şi-a inchinat
viaţa unei viziuni a Revoluţiei şi a IstoJ-
riei, respinge prezentul ostil şi, tn faţa
scepticilor, a căror simplă existenţă dove-
deşte că el nu poate tnvinge, încearcă să
se co nvingă . "Nu, strigă el, cu vocea-i
ascuţită [ .. .] moartea nu este cîtuşi de
puţin un somn de veci. Cetăţeni, şter­
geţi de pe morminte această cugetare nele-
giuită, care aruncă un giulgiu funebru
peste natură şi care sfidează moartea;
săpaţi-o mai degrabă pe aceasta: moartea
este începutul nemuririi".
Maximilien are nevoie să creadă intr-o
victorie postumă, dar, atunci ctnd alegi
o astfel de moarte, atunci ctnd vrei să
te prezinţi in faţa tribunalului Istoriei,
tnseamnă că n-ai putut să stăptneşti
viaţa.
50
CRONOLOGIE
1768
t mal- La Arraa se naşte Maxlmlllen Ro-
. besoierre.
17tl
se naşte Augustin Robesplerre, fratele lui
Maxlmlllen.
17tl
Robeaplerre este admis la Colegiul Loula le
Grand din Paria.
17'1.
tncepe domnia lui Ludovic XVI (t 774-t 792).
1781
La 23 ani, Robesplerre este licentiat In drept
şi avocat; se reintoar ce la Arras.
1'181
Robespierre este desemnat judecltor la Tribu-
na lu 1 ep tacop tel.
1'181
Robeaplerre eate alea membru al Academiei
din Arraa. PledeazA In proceaul paratrla-
netulul.
1186 .
Robeaplerre publici un memoriu comentat de
ziarul Mercun de France şi premiat de Aca-
demia din Metz .
1788
RAscoala muncitorilor de la manuracturlle din
Lyon.
1'187·1788
PerioadA prerevo luţ lonară.
Robesplerre are 30 ani.
1788
Robeaplerre pubJlcl broşura fitn aaţlunea
artealani deetre neeeeltatea de a reforma
~tiriie din Artola.
1788
18 atrllle - Robespierre este ales deputat In
s .lrlle generale ale Stlril a treia din Artoia .
6 mal - Revoluţia burgbezo-democraticl este
la ordinea zllel. .
Desch iderea Adunlrll Stirilor genera le la
versalllea (care nu mai fuseaerl convocate
din i6t4).
Robesplerre are 31 ani. Se lnataleul la
Versalllea ~~. la t8 mal, urcl, pentru primn
oarl. la o trlbunl parlamentari.
17 tunle - Reprezentanţii Stirii a treia ac
proclaml drept Adunare Naţionali.
u Iulie - Masele Iau cu asalt Butllla, simbol
al despotismului regal fran cez.
4 auraat - ,.Marea Teaml": puternici mişcare
ţlrlneaacl, urmatA de emlgrlrl mulve ale
marii noblllm l. Adunarea Naţionali deve-
niti Conatltuantl voteazA d earilnţarea pri-
vileglllor feudale.
t f aupat -:- Adoptarea de clltre Adunarea
Naţionali Conatltuantă a Deola.raţiei Drep-
turilor omului Şi cetlţeanulul.
6-1 octom•rte- R egele eate alllt al se lnata-
leze la Paria.
nolem•rte- Intemeierea Clubu lui iacoblnllor.
17H
atrllle - Intemeierea Clubului cordellerllor,
avind tn frunte pe Danton, )(arat, Des-
moullna, H6bert.
mal - Robesplerre i se opune lui Klrabeau.
Mirabeau se pune la dlapozlţia Curţii.
mal-tunle - Rlscoa le contrarevoluţionare la
Montauban ş l Nlmes. Robeaplerre are
32 ani.
a~at - Robesplerre primeşte o scrisoare ad-
mirativA de la Salnt-l'uat . Eate alea Jude-
cltor la Versalllea.
1711
tunle- Incercarea lui Ludovic XVI de a fugi
In atrllnltate. Robeapierre este alea acuza-
tor public la Paria.
11 Iulie- "'Masacrul de pe Cimpul lui Marte" :
Garda naţionali, alcltultl din burghezi,

trage In adunarea convocatA de cordeliert.
I ncepe represl unea democra ~ llor (.,Teroar ea
tr i col oră").
1 octombri e - hl Incepe lucrArile Adunar ea
Leglslat h'll .
17ti
1 februarie - Pri ma coa1111e Impotriva r evolu-
din Fr3nţa, rormatA de mooa rh ll le din
ţ i ei
Austria, Prusia <JI Anglia .
20 aprilie - tnceputu l perioadei rAzboaielor
revoluţionare . Fran~a declarA rAzboi Austri ei.
11 Iulie - Organele revo l u ţ ie i proclaml "patrla
In primeJdie''; Incepe Inrolar ea v olu ntarilor .
~ ~ Iulie - Robesplerre alclltul eşt e programul
unei losurectll.
10 augullt - .. A doua revolutie": poporul rAscu-
lat la cu asalt Palatu l Tull erl es. Ludo-
vic XVI şi ramllla sa sint ln c blş i tn turnul
Templl er l1or . Adunar ea LegislativA proclamA
suspenda r ea monarhul ui ş i voteazA convo-
carea Convenţiei Naţionale. Re,·o luţl a preta
pu ter ea.
19 au~uat - Armatele pruslene pătru nd ln
Franţa.
20 aeptembrie - BAtalia de la Valmy. Armata
de voluntar i a Franţei r evoluţi onar e In-
fr inge t rupele pruslene.
Il aeptembrle-1 Iunie 1791 - Guvern glrondin .
Per ioadA de Infruntar e to conducer ea revol uţi ei
Intr e glrondlnl şi montagnar71.
Il aeptembrle- Abolir ea monarhiei. Procla-
marea primei Re,obllcl.
11 deeembrlt •14 Ianuarie 1703 - Procesu l
lui L udovic XVI.
1191
U Ianuarie - Executar ea lut Ludovic XVI.
1 februarie -F ranţa decl ari război Ang liei.
10 martie - Rascoala din Vendeea Impotriva
recru tllr Il or .
8 aprilie - Crear ea Comitetu lui SalYllrii Pub li-
ce.
Robespierre ar e 35 a ni.
Il me l•l Iunie - Glrondlnll sint lolăturaţl.
Montagnar zll Instaur eazA dictatura laeoblnl .
Robesplerr e se declarA Impotriva ., turba ţ i­
lor", In fr untea cArora era Dan t on .
2t Iunie - Votarea noii constlLuţll (Constitu-
ţia an ulUI l> : Instaurar ea unul r egim de
de m ocraţie polillcll .
11 Iulie - Asasinarea lu i Marat de cl tr e
Charlotte Corday .
lll l ulle - Robesplerre este ales membru tn
Comltelul Sa lvllrll P ublice.
ta aur 'u' - Decre tar ea moblllzllrll generale-
recr utarea In masll.
6 aeptembrle ~Convenţia procl. mA "Teroar ea
revo lu ţionari" .
17 ae,tembrle - t.n cad rul Terorii re\·o luţlo n a re
se adopU. Legea r eferitoare la suspect i.
potrivit cAreia Convenpa putea lovi In
toţ i d u şmanii revoluţiei.
1 • ecembrle - Robespierre pledeaz!l. pentru d e-
cretar ea ll ber tAţ ll cultelor .
17M
••rllle - Executarea "turba ţllor" (H6bert e tc.)
şi a cordellerllor ( Danton, Desmoullns e tc.).
28 Iunie - BatAlia de la Fle urus . Arm ata
francezA InvingAtoar e ocupA Belgia.
28 Iulie - Ultimul discurs a l lui Robesplerre
In Conve nţ ie.
21 Iulie (9 tbermldor) - l..ovlturl de stat tn
Conve nţi e. Arestar ea lui Robesplerre şi a
cola boratorilor sil i. l n noaptea de 9 spre
10 tllcrmldor, Incer car ea robespl errlştll or
şi a maselor de sa n c hll oţl de a se r id ica
Impotr iva Cort v e n ţlel. Robespl erre este rA-
ni t.
28 Iulie (10 tbermldor) - Gh llotinarea lui
Robesplerre, Coutbon, Sa lnt-Just şi a a ltor
19 robespierriştl.
Foucheu, B a rrastt, Ta llien şi, in cu -
rînd, Bona parte ti vor supravieţui lui
Ro~espierre şi de~i. intr-un sens, tl vor
tnvmge.
Şi Robespierre, tn ajunul morţii sale,
tn faţa Convenţiei, nu p oate dectt să
tăgădui ască această .,funestă doctrină" ; să
crezi c ă cei care trăiesc sint cei care
izbindesc ptnă la urmă tnseamnă , spune
el, să vre1 "să tnj oseşti sufletele france-
zilor şi să le moleşeşti virtuţile.. . El tre-
buie să proclame că "asupritorii şi uci-
gaşii a părătorilor libertăţii" mor şi ei,
dar tn condiţii diferite . Robespierre le
spune membnlor Convenţiei şi fşi spune
s1eş i : Istoria judecă şi arbitrează . Dar ce
e Istoria dacă nu ceea ce fac din ea urmaşii ?
Acest viit or, care trebuie să-i recu-
noască ş i să-i separe pe ,.apărătorii liber-
tăţii" de .,asupritori" şi punga ş i , se nu-
meşte Fouche, Tallien, Bonaparte şi ei
sint cei care o modelează duJ>ă chipul
lor . Şi tot ei stnt cei care scnu Istoria .
Cind mori tnfrtnt, mori de două ori.
Fără-ndoiall că, în căruţa care-I duce
la eşafod, tăcerea stoicl a Incoruptibilu-
lui, detaşa rea sa tn faţa propriei suferinţe
şi a ostilităţii mulţimii se explică prin
aceastl credinţă tndtrjită că posteritatea
- nemurirea - va şti să-i facă drepta te.
Dar oare nu s-a t nşe l at şi in această pri-
vinţă? C tţi istorici, scriitori , uneori de
bună cred inţă , nu i-au mînjit chipul,
a lb ca varul, cu ura pe care-o purtau
Revoluţiei, vio lenţei tn făurirea Istoriei 1
De aceea el mai ap are ş i astăzi - pentru
o bunl parte din opinia publică- ade-
seori tnvins , mu tilat, ba, mai rău, ţi­
nînd seama d e ceea ce vro ia el să să vh ­
şeascl, asimilat unui personaj istoric ca
atttea altele, undeva tntre Mirabeau 16
şi Danton, Camille Desmoulins11 şi Bona-
parte .
Aşadar , să fi Insemnat oare viaţa lui
Maximilien R obespierre un faliment ptnă
(Continuare In p. 80)
t 3) Joseph FoucM - unul din tre princ ipal ii
organizatori al complotu lui Impotr iva lui Robes-
plerre. S·a lmbogllţlt , ajungind unul din .,p ungaş l " ,
cum 11 numea R obesp lerre. Su prav l eţ u lnd revo-
lu ţie i , a rost ministrul P oliUel tn vremea Dlr~ct o­
ratulul şi a Imperiulu i lui Napoleon, pe care 1 a
trădat tn 18 14, rlmlnt nd m inistru Po liţi e i şi tn
timpul Res tauraţiei.
14) Paul, vlconte de Barras - aventurl~r. tero-
rist, unul din ce l lmb ogăţlţf prin jaf ; Convenţia
1-a tnsll.rclnat cu conducerea trupelor care au asaltat
Prlmllrla, und e se a na Robesplerre ş i prietenii săi,
dupll ce masele de simpatizanţi al Iacobin llor l·au
scos din Inchi soarea Conc lergerl e.
15) Honor6-Gabrl el Rlquettl, conte de Mira ·
heau - om politic francez, princi palul orator al
A •ltul~ r ll Nation ale Constltuante, adept al regimu-
lui mona rll i c·constlt u t Iona 1.
t6) Camlllt' nesmoullns- avocat, lider al mon-
t agnar zllor. A rost ghllotinat lmpreunll cu Danton,
al câru 1 adept a rost, In t 794.
51
 V
"TARI",
CNEJI
ŞI
VOIEVOZI
SERGIU COLUMBEANU
În Trans ilvania, domin aţia maghiară,
care a înlocuit-o p e cea pecenegă, s-a
instituit treptat, in a doua jumăt ate a
secolului XI şi în tot cursul celui următor.
La începu tu 1 veacului XIII, s tăpînirea
regilor unguri a a juns, atit in sud, cit ş i
în răsărit, la lanţul carpatic. Teritoriul
nou mtrat in stăpînirea Coroane i Sfîn-
tului Ştefan a fost împărţit in comitate,
de unde şi termenul de orga n izaţie comfta-
tensi, cu care istoricii au d esemna t mai
tîrziu noua in stituţie. Centrul comita tului
era un castel întărit- cetatea rega lă ­
unde se a fla reşedi nţ a comitelui, şef al
ad mini s traţiei locale. Cetăţii regale ii
reveneau multiple sarcini. In primul
rînd - eco nomică, asigurînd s trîngerea
dărilor datorate de populaţia din ţinutul
dependent de ea, co nsiderat proprietate
a regelui. D in punct de vedere militar,
cetat ea organiza şi întreţinea un detaşa­
me nt de os t aşi, gata s ă răspundă la che-
marea regelui in caz de război, da r şi s ă
impună obştilor săteş ti ascultare faţă d e
autorităţ ile feudale.
52
Editura Albatros preg~teşte apari·
1
ţia în co lecţia Memoria pămîntulu i
românesc, a volum ului Cnezate
şi voievodate româneşti, semnat
de Sergiu Columbeanu. Cartea
pr i veşte mai ales perioada pre-
mergătoare întemeier ii statelor
feudale Moldova şi Ţara Româ-
nească , analizînd şi situ aţia din
Transi !van ia ace l oraşi secole
(X-XIV). Pentru cititorii Ma-
gazinului istoric am ales, în
avanpre mi e r ă, cîteva fragmente
privind for m aţiuni le prest ata le
din Trans ilvan ia - ~a-n u mitele
.,ţări " - şi con d ucătorii lor . Sub-
t itluri le aparţin red acţiei.
Vechea in stituţie a voievodatului nu a
fost desfiinţată , c i a fost păstrată ŞI
adaptată neces ităţil or de dominaţie ale
c uce ri toru lui • . Voievodatu 1 Transilvaniei,
care nu cuprindea în acea vreme toată
provinc ia, ci numai centru 1 ei, aşezat
pe valea Mur eşului Mijlociu, a fost împărţit
in patru comita te: Alba, Turda, Tir-
nava ş i Hunedoara. Din a doua jumătate
a sec. XIII, voievodul şi-a arogat o mare
autori ta te, manifestînd vădi te tendinţe
de autonomie. El judeca, iar uneori chiar
anula hotărîrile regale ş i dădea a ltele,
intocmai ca un m onarh feudal de sine
stătător . I n iera rhia ma rilor dregători
a i regatu lui, voievodu 1 Transilvaniei ocupa
un loc de frunte , fiind a l patrulea după
comitete palatin, cancelar şi banu l Sla-
voniei•• .
Sub această s truct ură administrativă
impu să de regii s trăini , românii con ti·
nuau, îns ă, să -ş i du că viaţa in "ţări"
• Vez i l\lagaz ln Istor ie, nr . 3 / 1973 .
• • Num e le medle,·a l a l Croaţlel.
ş i s ă aibă condu c ătorii lor locali - ju zi ,
c nej i , voievozi.
Una din ,.ţările r omâneşti" de pe teri-
t oriul Tra nsilvaniei era "Ţara Severinu -
lu i", ocupind, în parte , ţinuturile con-
du se odini oa ră în sec. X, de voievo zii
bănăţe ni G la d ş i Ahtum . Acestei s tră­
vechi formaţiuni r o mâneşti i s-a supra-
pus, tn 1230, ins tituţia, stră in ă , a bana-
tului , prelu a tă de regalitatea magh i a r ă d e
la s lavi. Misiunea banat ului de Severin
era de a apăra graniţa ş i d e a constitui
o bază puterni că pentru noi ac ţiuni mili-
t a re. A avut un regim mai aparte, un fel
de semia uto nomie, cuprinzînd sudul Ba-
natului d e azi ş i a pusul Olteniei (jude-
ţul Me h edinţi ) , cu Tu rnu -Severin. Pri-
mul ba n de Severin , Luca este menţ io ­
nat la 1233, intr-o li s tă de dregă t o ri d e
la curtea regală maghiară . În ma i 1237,
pa pa Grigo re IX po runcea căl ugăril or din
ordinul predica t o rilo r ,.ca mulţimea oa me-
nilor din ţ a r a Severinu lu i să fie adu să
prin s trăda niil e deosebitei voastre sî rguinţ e
să primeasc ă învăţătura c redinţe i cat o-
lice ... " . Prin aceas tă dis poziţie, papa
căut a s ă s prijine, din punct de vedere
re lig ios. po litica de consolidare a st a tului
feuda l maghia r în ţinuturile bănăţene ,
ai c ăro r locuito ri era u români de ri t c reş­
tin r ăsă rit ea n (ortodox).
Mai sp re răs ărit , dincolo de Sibiu se
intindea .,Ţa ra F ăgăraş ului", numită în
documente le vremii Terra Blacor~m ("Ţar a
Vlahilor" ). tn 1223 , regele Andrei II a dat
mănăstirii c is t erciene de la Cîr ţ a (Făgă­
raş) " ţinutul luat de la românii" (b la ccis)
de aco lo.
Sen ul celor trei fundatii
..
Mai mult t.' documente, tot din primele
decenii al;: "ce. XIII, pomenesc de "Ţara
Bîrsei". ln 1211. această ,.ţară" a fost
dăruită de Andre i II cavalerilor aparţi­
nînd ordinului t eutonilor . Actul de danie
din 1211 , ca ş i ce le următoare. vorbind
despr(' .,o ţ a ră numită Birsa, in Transil-
va nia, ins pre c umani", pretinde că era
,.deşartă ş i n e l ocuită" , din cauza ., năval e i
păgînil o r", adi că a c umanilor. Cava lerii
aveau misiu nea să ridice cetăţ i ca s ă a p ere
regatul împotriva c umanilor ş i s ă pună
din no u in va loare resursele ţinutu lui .
Dar ne întrebăm : era in ade vlr "Ţara
Birsef" "deşartl şi ne locuiti", sau " pusti e
şi ne1oculti", sau "pustie şf de ş artl", cum
o caracterizeazA in repetate rinduri actele
cancelariei regale maghi a re? Răspunsul ,
categoric negativ, ni-l dau, la o lec tură
ma i atentă , c hiar ace leaşi acte. De pildă ,
cel elin 1211, după ce arată că "Ţara
4 - Magazin Is toric, nr. 8 1973
Bîrsei" este ,.deşartă ş i neloc uită", men-
ţionează dreptul cavalerilor t euto ni de a
lua ,,dijma acestu i p ămînt de la locuitorii
lui de acum ş i ce1 viitori" . Constată m ,
dec i, c ă se face o dis tinc ţie foart e clară
intre " locuitorii de acum" , adică băştinaşii
gl s lţ l acolo de teutonf, şi "cei v ii tori" ,
care, probabil , urmau a fi coloniza ţi . La
fel ş i actul din 1222 ii menţio na ,.oam enii
ce locuiesc i n ţinu tu 1 pomenit" (Ţa ra
Birsei). După ce preciza, astfel, că ţinutul
era locui t , regel e r e nunţ a la o rice d ar e
din partea locuitorilor , in folosu l cavale-
rilor. In sfî rşit , un a lt document , t ot din
1222, a mintea "p e oam enii ce locuiau în
numitul ţinut [Ţara Bîrsei - n.n.] atunc i
cî nd vi s-a făc ut d a n ia voeă ş i casei voastre"
[Ord inul teutonflor - n.n .] .
Colo niza rea cavalerilor t eutoni in Ţa ra
Birsei viza pe de o parte apărarea împo-
triva atacur ilo r p ornite de peste munţi
iar pe de altă parte - sprijinirea expan-
s iunii regat ului feudal maghiar ş i a cat o-
licismu lui la sud ş i la răsărit d e Carpaţi .
În diploma regală din 1222 se arăta că
,.i n numit a ţ a ră a Bîrsei [ ... ], ca întărire a
regatu lui impotriva cumanilor, le-a m dat
voie [teutonil or - n .n .] să-şi ridice cetăţi
şi oraşe de piatră ... " . Mai depa r te, docu-
mentul de limi ta zona de d ominaţ ie a
cavalerilor dincolo de munţi : în răsărit
., pînă la hotarele Brodnicilor", deci în
Mo ldova de Sud , ia r tn Mun tenia pînă la
o linie pornind d e la "izvorul a p ei ce se
ch ea mă Bîrsa ş i d e aci înainte ază pină la
D un ăre", adi că , cu oarecar e a proxim aţ ie,
pî n ă p e rîurile I al o miţa sau Dimbov i ţa .
U n a lt document, di n 1225, după ce subl i-
niază că teutonii ocupă "Ţara Bîrsei ş i
cea de dincolo d e Ca rpaţi" , re l atează ma i
departe despre "o cetate pe care ei o clă­
di seră, dincolo Je Munţii Ca rpaţi. cu multă
trudă şi cheltuie li" . De p e aceste poziţii
î n tărite, cavalerii au dus lupte, .,nu fără
ma ri p ierderi de bunuri şi de oameni",
împotriva ,.păgî nil or"; ei a u trebuit să
co mb ată p e "cumanii ce tulburau adesea
regatul l} nga riei".
Urm e material e ca re par s ă ilustreze
co nfruntăril e militare dintre regatul ma-
gh iar ş i teutoni, pe d e o parte, ş i forma-
ţiunil e p olitice din ţinuturile Cuma niei,
pe de altă parte, sînt cele date la iveală
c.u prilejul s ăpăturilor efectuate în ultimii
a ni de a rheo log ul Dinu V . R osetti pe
şa nti e rul a rheologic de la Cetăţe ni (Argeş).
Aici, pe vechiul drum a l Bra nului , care
lega Braşovul de Ţara Ro mân ească, intr-un
loc unde se s trimtează Valea Dimboviţei ,
p e malul drept a l rîului se afl ă ruinele
unei ce t ăţi ş i a le unei bi sericuţ e săpată in
s tîncă, c un oscută sub numele de "cetăţuia
ş i schitul lui Negru Vodă", intemeietorul
53
legendar a l Ţării Ro mâneşti•. Aşezată pe
colţi pră.păstioşi de s tincă, cetăţuia a vea o
bună p oz iţie strategică . Numeroase virfuri
de săgeţi, resturi de arbaletă, su liţ e, pin-
teni, fragmente d e cămăşi de zale, pot-
coave, sint mărturii elocvente ale luptelor
date aici in mai multe rinduri intre oştile
şi detaşamentele tnarmate venite de la
nord şi cele de la sud de Carpaţi . Se pare
c ă cetatea a fost construită de cavalerii
teutoni pentru a face faţă incursiunilor
pornite din sud . Ulterior a fost preluată
de căpete niile româneşti locale. Ea ar
putea fi , prin urmare, cetatea amintită
tn documentele care pomenesc de stăpt­
nirea cavalerilor teutoni in ţara .,de dm-
colo de munţi" . Tot in cadrul şantierului
de la Cetăţeni au mai fost descoperite
fundaţiile a trei biserici, una probabil
din sec. XV. alta datată tn a doua jumă­
tate a sec. XIII, in timp ce a treia, con-
form indiciilor existente, nu mai era in
picioare la mijlocul veacului XIII , fiind,
desigur , cea mai veche.
Tot acest complex de construtţii- cetate ,
biserici, numeroase locuinţe - ne
duce cu gindul la un centru politic,
militar, administrativ şi religios. Ar fi
vorba, deci - după cum apreciază arheo-
• Vezi şi M•r••ln l•torle, nr. 8 /1970 şl 11 / 1971.
logul Dinu V . R osetti - de .. o reşedinţă
a c ăpete niilor muntene, atestate documen-
t ar in secolul al XIII-lea ... ". Este o 1poteză.
ce va trebui verificată, dar aceasta numa i
după ce investigaţia arheologic! va cîştiga
suficient t eren prin ,.omologarea" rezul-
tatelor ei.
Conflictele repetate dintre r egele Unga-
riei şi teutoni au dus la alungarea aces-
tora din urmă . Regele Ungariei , ca repre-
zentant suprem a l clasei feudale din ţara
sa, a preluat, de comun acord cu papali-
tatea, conducerea directă a expansiunii la
sud ş i la răsărit de Carpaţi.
O a ltă formaţiune , "Ţara Haţ egul ui",
se afla in ţinutul cuprins intre Banatul
Severinu lui şi regiunea Sibiului. Ea este
amintită documentar în anu l 1247, sub
numele de ,.terra H arszoc" existenţa ei
fiind probabil mult mai veche•• .
Aceste formaţiuni politice româneşti
din sudul Transilvaniei ajunseseră în
prima jumătate a sec. XIII la un grad
destul de ridicat d e dezvoltare, atest at
de organizarea lor militară. Astfel , tn
anul 1213, cind ţarul bulgar Borilă Asan
a cerut ajutor regelui magh iar Andrei II,
acesta a trimis o oaste com~ndată de comi-
tele Ioachim a l Sibiului, care "şi-a adunat
saşi, români, secui şi pecenegi", adică
formaţiuni tnarmate ale populaţiilor din
sudul T r ansilvaniei.
Destălnulrile "Regl t lui
de la Oradea..
Cei care conduceau comunităţile rurale
româneşti din ţinuturile Transilvaniei
erau cnejii. Existenţa lor este amintită
•• Vezi 1\hrasln l1torle, nr. t t / l 972.
In p. 5'2 : armd medievald din
co l ec ţiile Muzeului Bran
O biaericd din vrem ea cne)i -
l or : Gurasada ( H u nedoara)

atit in texte contemporane, precum Cin-
tecul de jale al lui Rogerius• cit şi tn
document ele emanate de la autorităţile
feuda le a le vremii. Astfel, tn m a i 1205,
papa lnocenţiu III ar ăta intr-o scrisoare
că "pe pămîntul fiilor cneazului Bela se
află un oarecare episcopat [ .. .] care [ ... ]
nu e supus nici unei mitropqlii". Arhiepis-
copul de Calocea primea misiunea să-1
aducă " la ascultarea scaunului apostolic".
Istoricii cred că cneazul în chestiune s-ar
putea numi Bilea. Acest Bela sau Bilea
. ar fi fost, deci, un cneaz român car e a
trăit in a doua jumătate a sec. XII, avind
sub conducerea lui şi popul aţia româ-
nească de religie ortodoxă , locuind in
judeţul Bihor de astăzi.
Reprezent a nţi ai vechii instituţii a
Cnezatului apar şi în a lte părţi ale Tran-
silvan iei. ln 1270, " fii de cnezi nobili"
si nt in conflict cu nişte oameni aparţinîn d
Cetăţii de Baltă; în 1315, Nicolae fiul lui
Ştefa n , judele din Haţeg, a re un conflict
armat, p entru moşia Bretbonia, din acelaşi
ţinut, cu "cnezil Dan şi St a n islav"; a lţi
doi cnezi din F ileşti - aproap e de Alba-
Iulia - Stanislav şi fratele său Cindea,
se luptă a.Prig in 1326, cu doi nobili ma-
ghiari, fimd co ndamnaţi la plata unei
despăgub ir i de 55 mărci, sumă considera-
bilă pentru acea vreme, şi care , pe de altă
p arte, i l u strează rangul social înalt a l
combatanţilor.
Cnejii sint menţionaţi ş i in părţile
bănăţene (comitatul Can~ului): in 1319 -
"Baciu cneazu 1" ; în 1333 - "cneazul
Bratan din şoşdea". Un Dragomir cneazul
este amintit in 1334, pe lingă Clu j. Toţi
aceşt i cneji işi au originea tn obşt ile
s ăteşti , provenind .d in rîndurile acelor
locuitori a i comunităţilor rurale - mai
puţini la număr - care aveau de inde-
plinit a numi te funcţii in sinul obşt ei ,
indeosebi pe aceea de jude sătesc. Un
important monument juridic transilvan,
Registrul de la Oradea, co nsemnează t n
paginile sale numeroşi juzi săteşti. Astfel ,
locuitorii din satul Vaid a-Cămăraş (jud.
Cluj) au ca judecător pe "Chepa, judele
lor", iar cei d in Berveni p e " judele lor
Vulchi" . I ndeplinind această funcţie,
care, cu timpul, va deveni ered itară,
cnejii-ju zi d in satele româneşti ale Tran-
silvaniei s-au ridicat la o situ aţie econo-
mico-socială. s uper ioa ră. celorlalţi membri
ai obştilor, fără totuşi a se separa încă de
aceştia . ln conflictele cu feudalii, c nejii
erau spr ijin iţi de consăteni, succesul lor
fiind în acelaşi timp şi un succes al comu-
nităţi i.
O fo rmă su perioară a organizării cne-
ziale româneşti din T ra nsilvania a fost
aceea din Maramureş, unde, pe la mijlocul
veacului XIV, se constata preze nţ a a şapte
• Luat tn roule de t H:t rl la t 241, clil ugărul
Rogerlus a scr is această lucrare foar te bogată In
Informat li priv ind ace l au l.
•
c nezate• • . Ele erau aşezate, indeosebi , pe
văile rîurilor, fiind numite cnezate de
vale. Cnejii conducători ai uniunilor de
obşti, deci şi ai cnezat elor d e vale, erau
aleşi de ju zii sau cnejii săteşt i. Adeseori
ei erau realeşi, astfel că , treptat-treptat,
şi d regătoria cnezatu lui a devenit ered itară,
conform vechiului drept românesc nescris
(jus valac.. fcum). Exist a şi un vo ievod a l
tuturor r omânilor din Maramureş (Vayvoda
Olachorum de Maramurlslo) , care conducea
adunarea cnezilor din acest ţinut. Cnejii
loca1i alegeau ca voievod , dintre ei, pe
acela care se bucura de cea mai mare
autoritate şi prestigiu .
Voievozi locali, in afară de cei din
Maramureş, se mai intilnesc şi în alte
părţi a le Transilvaniei, necuprinse în
limitele teritoria le ale marelui voievodat
cu centrul la Alba-Iulia. Astfel , un docu-
ment din 1338 a testă in părţile Oradiei
pe un voievod Bogda n şi fraţii săi, care au
năvălit în fruntea oamenilor lor pe m oşiile
unui nobil maghiar . Un a l t document,
extrem de interesant, din a nu l 1350, certi-
fică prezenţa unui mic voievodat românesc
pe teritoriul comitatului Caraş din B anat.
"Voievodul Lupcin, chemat cu alt nume
Ioa n , fiul lui Iuga" v ine înaintea magistru-
lu i P ous de Zeer, comite d e Caraş, pentru
a-şi susţi ne drepturile asupra mai multor
posesiuni, pe care le deţinea d e la strămoş ii
săi: "posesiuni ereditare" - spune actul.
Ioan voievod invoca in sprijinul său actele
de întărire ale acestor posesiuni, obţinu te
de in alntaşll sll de la regele Bela IV
(1235- 1270) şi de la fi ul acestu ia, ştefan ,
duce al Transilvaniei în perioada 1257-
1270. Documentul constituie, deci, una
din cele mai vechi mărturii scrise de care
dispunem despr e existenţa, în sec. XIII-
XIV, a unei formaţiuni social-politice în
părţile bănăţene, condusă de un voievod.
Instituţia voievodatului tşi mai face
re marcată prezenţa şi p rin faptul că. ter-
menul volevod , care desemna pe co nducă­
t orul militar şi administrativ al unui
ţinut, a devenit , in acelaşi timp, şi un . ..
nume propriu 1 De pildă, în anul 1219 ,
locuitorii satului Roba, de ltngă Jibou,
ascultau de un oarecare dregător cu numele
"Voiavoda". De asemenea, organizarea
c nezia l ă. tşi dovedeşte indelungata ei
persistenţă. şi prin numiri de sate: Kenes,
Kenesd, Kenez, Kenezy sau Chinez, Chiniz.
Desigur, este vorba de sate în care obştea
era condusă. de unul din micii cnezi locali.
Aşadar , in sec. XIII-XIV, românii
din Transilvania au continuat să.-şi d ucă
existenţa in cadru l unor instituţii social-
. economice şi politice create în secolele
precedente. Mai mult încă, regatul feudal
maghia r a recunoscut aceste instituţii,
preluîndu-le, în parte, şi adaptindu-le
noilor împrejurări istorice.
• • Vezi Marasln lstorlo, nr. 2 / t 973 . '
·1
55
 •
RICHARD E. LEAKEY
D irector al Muzeului N a ţ i o na l d in Ken ya

Datele existente arată 1că omul vieţuieşte de cel puţin 14 milioane

arii şi, foarte probabil, chiar mai de mult*·. Inainte de f inalizarea u nor
noi cercetări, nu vom putea afirma categoric unde a apărut fă ptura
umană, dar contează oare atît de mult acest lucru ? O problemă impor-
tantă e~te cum să definim omul

n rover e aprinse. Alţii sint m ai prudenţi şi vor-

Cu clt ne intoar cem m ai departe in
timp, cu atit creşte asem ăn area dintre
strămoşii noştri şi m aimuţele antropoide,
aşa incit la un m om en t dat ne este greu
să deosebim hominidul străvechi de pon-
gidul •• străvechi. De aceea o seamă de
specialişti se preocupă astăzi mai · puţin
să răspundă întrebărilor "cind" şi "unde".
acordind, în schimb, mai multă atenţie
vestigiilor mater iale din diversele etape
prin care a tr ecut omul, pentru a ajunge
in stadiul actual, pe care l-am putea de·
numi de "su praanimal".
Dovezile materiale de care disp unem
sint departe de a fi complete şi este, de-
sigur foa rte greu să tragem concluzii
certe. Unii specialiş ti sint gata să-şi ex-
pună fără echivoc ideile şi interpretarea
pe care o dau unui rest f osil al omului
primitiv, ceea ce duce deseori la dezbateri
• Vezi punctele de vedere exprimate în
şi
Magazin istoric, nr. 3/1970 şi nr. 2/1972 - n .r.
•• Vezi rn1croglosarul.
besc doar in termeni gener ali, fără a se
angaja prea mult.
Evoluţia omului este obiectul unor a-
prige controverse şi circulă m ai multe
teorii în această privinţă .
Un element ese nţi al pentru abordarea
problemei este faptul că m ed iul înconj u-
rător reprezintă un factor hotărîto r pen-
tr u om, ca, de altfel, pentru toate v ieţu i­
toarele ; omul modern descoperă acum
ace5t lucru pe propria lui piele şi se preo-
cupă intens de această problemă •••. In
decur sul ultimelor 14 milioane a ni, me-
diul di n Africa a jucat un r ol important
şi merită să-1 luăm în considerare, ca
fundal al mărturiilor pe care le avem
despre omul primitiv. Deseori se p une
intrebarea : de ce a furnizat Africa atitea
dovezi despr e strămoşii noştri ? Există, in
această privinţă, mai multe răspunsu ri
posibile, corelate intre ele
••• Autorul s e referă la problemele, mult dez-
bătute astăzi , ale mediului înconjurător , PO·
luării etc. - n .r.

ln.şirui ţi
în timp , s trdmoşii omului au manifestat tendinta evidentd df' c reş tere în î~tdltime şi de
indrep tare spre pozitia 1>erticald. Desigur , nu a exis tat o genealogie directd intre exemp larele
prezenta te, el e fiind variante geografice descoper i te l a intimplar e pe o supra(atd mare a lumii
vechi

56
 Continentul african este situat la nord
şi la sud de ecuator şi cea m ai m~re parte
a masei continentale este inconJur atA de
două mari oceane, cu caracteristici cli-
matice aparte. In răsăritul contine~tului,
uscatul se ridică treptat de la mvelul
mării alcătuind o serie de platouri care
se co'ntinuă cu lanţurile de munţi înalţi
din interior. Din munţi, uscatul coboară
destul de repede spre apus, pînă ce a-
junge foarte aproape de nivelul mării şi
o mare parte a jumătăţii de apus a con-
tinentului constituie, de foarte m ult timp,
o zon ă de dmpie. Atît zonele m un toa6e,
cît şi cîmpiile, reprezintă ţinuturi favo-
r abile vietii, deoarece omul s-a putut de-
plasa in. aceste două configuratii geogra:
fice corespunzător nevoilor sale , atunc1
cind s-au produs schimbări climatice care
au influentat tot globul.
u r vieţuire
Cu vreo două milioane de ani in urmă,
intr-o p erioadă foarte rece, făptura ome-
nească exista, deşi intr-o formă destul de
primitivă. In părţile de nord ale Pămîn­
tului inaintarea gheţurilor, atit pe usca t
cît şl pe mare, nu i-a permis să supravie-
ţuiască ; situaţia trebuie să fi fost iden-
tică in regiunile din em isfe ra sudică a
globului terestru, căci şi acolo pătura de
gheaţă era extinsă considerabil. In decur-
sul celor două milioane de ani, clima s-a
schimbat desigur şi la ecuator, ca şi in
preajma acestuia, dar, cu soarele st~ălu­
cind intens pe cer tot anul, pr0bab1l că
porţiuni întinse de ctmpie au putut fi lo-
cuite neintrerupt de om şi de diverse alte
animale.
Intre perioadele glaciare, p ăturile de
gheaţă din nord şi din sud s-au r etras şi
o mare parte din uscat ul de pe glob a
devenit mai secetos şi m ai cald ; probabil
că unele regiuni au fost ch iar complet
lipsite de apă. Jn Africa, zonele muntoase
erau tnsă foarte tntinse şi, ln ciuda con-
diţiilor de deşert din zonele de ctmpie,
omul şi alte an imale au p utut găsi con-
diţii prielnice, deplastndu-se tn regiunile
înalte, unde clima era mai răco roa s ă ş 1 ,
mai a les, unde exista a pă.
Din această imagine foarte genera lă se
poate vedea că, tn decursul unor lungi
perioade de timp, clima Mricii a fost fa-
vorabilă omului. Cu siguranţă că această
situatie n u a fost proprie d oar acestui
continent ; America de S ud, spre pildă,
este, de asemenea, stră b atută de ecuator.
Dar tn Africa au ma i ex istat ş i alţi fac-
tor i, iar asocierea acestora a asigurat con-
servarea fosilelor de care dispunem as-
tăzi.
Astfel, pe platourile din Mrica au exis-
ta t intotdeauna o serie de lacuri cu apă
dulce, destul de puţi n adinci, alimentate
de rlurile care se scurg din munţi. Aceste
lacuri suferă m ari fluctuaţii, deoarece in
zona ecu atori ală prec ipita ţiile au un ca-
r acter sezonier, dar tore nţia l. Rîurile ce
se va rsă in ele transpo rtă sedimente din
zonele învecinate şi le depun la nivele
diferite, tn funcţi e de nivE'lul sezonier al
lacului respectiv. Uşoara în clinaţie a m a-
lurilor acestor lacuri, tn m ajoritate puţin
adinci, a facilitat eşa lonarea la rgă a aces-
tor sedimen te deci şi studiul lor strati-
grafic. Jn sedimentele bogate aduse de
riuri au fost tngropate multe r esturi de
animale şi uneori de oam eni. Inundarea
pe riod ică a acestor depozite din riuri, care
co nţineau oase, ducea la acoperirea ş i
proteja rea acestor a cu sedimente. O d ată
cu scăderea apelor, oasele rămtn eau par-
ţia l acoperite, procesul de descompunere
fiind deseori oprit, ceea ce favoriza fo-
s iliza rea treptată. Adesea lacurile au secat
complet, lăstnd in urma lor straturi de
sedimente care pe a locuri aveau o gro-
sime considerabilă. Actualmente, sedimen-
tele lacustre stnt principalele formaţ ii
cercetate tn Mrica Răsăriteană.
Ex istă şi un alt factor care reprezintă,
probabil, cheia bogatei recolte de fosile
din această par te a lumii. Este vorba de
formarea, pr.in activitate tectonică , rela-
tiv recentă, a marelui graben est-african -
o cicatrice prelungă la suprafaţa Pămîn­
tului, care se Intinde de la Fluviul Zam-
bezi, din Africa de Sud ş i ptnă la Marea
Roşie. El are mai multe ramuri si miş-
57
cările tectonice care i-au dat naştere nu
au avut peste tot aceeaşi amploare. In
urma unora dintre acestea, s-a produs o
eroziune a depozitelor din fostele lacuri,
ia r eroziunea a scos la lumină sedimen-
tele care conţineau resturi fosile bogate.
Dacă pe fundul lacurilor nu s-ar fi format
fa lii (crăpături adinci], cea mai ma re
pa rte a principale lor depozite de fosile
din Africa Răsăriteană nu ar fi fost desco-
perite, Jar noi am fi f ost lipsiţi de multe
din cunoşti nţele pe care le avem despre
t recut.
Informa ţiile despre cele mai vechi for-
me a le "omului" sint totuşi sărace in com-
para ţi e cu cele de care dispunem pentru
alte an imale. tnainte de a avea la dispo-
ziţie exemplare fosile suplimentare, este
p uţin probabil că vom ajunge în situa-
ţia de invidiat, din acest pun ct de vedere,
a calului sau elefantului de pildă, ai că­
ror strămoşi sint cunoscuţi cu toată pre-
cizia.
Primii hominizi africani
Primul hominid primitiv de prove-
nienţă africană "om ologat.. de ştiinţă este
cunoscut sub denumirea de K enyaplthe·
cus wickerl, iar materialul, găsit lcr F ort
Ternan in Kenya şi descris de dr. L .S .B.
Leakey, datează de aproximativ 14 mi-
lioane ani. Resturile de Kenyaplthecus
seamă nă mult cu cele similare găsite la
Siwalik in India (Ramapitbecus punja·
bicus). Din păcate , aşezările in care a fost
găsit Ramapltbecus nu au fost datate tn
mod sati sfăcător şi este imposibil de sta-
bilit car e formă e mai timpurie deş i res-
turile de animale s ugerează că aşezarea
de la Fort Ternan este ceva mai veche.
In aşeză r i ca cele din Insula Rusinga şi
de la Songhor, s-au găsit şi fosile ce pa r
a data de 20 milioa ne a ni. Dar n a tura lor
este problematică . Hominizi sau maimuţe
superioare ? Dr. Louis Leakey susţine că
ele re prezintă un stadiu primitiv de Ke-
nyapithecus, căruia i s-a şi dat n umele
de K enyapithecus africanus.
20 milioane de a ni, deci ! Aceasta este,
probabil, lim ita superioară la care mai
putem spera să deosebim omul de mai-
muta antropoidl.
In prezent, există un gol insemnat in
cunoştinţele pe care le avem, între sfir-
situl miocenului şi ultimele faze ale plio-
cenului în Africa. Omul de la Fort Ternan,
datat la ci rca 14 milioane a ni, este con-
siderat ca aparţinîn d miocenului inferior ;
urm ătoarea etapă din istoria evoluţ iei
omului tn Africa este repreze nt ată l({e o
altă aşeza re din Kenya. Este vorba ' de o
mică localitate, Lothaga m Hill, si tu ată in
nordul Kcnyei, la apus de Lacul Rudolf.
Lothagam a fost d ata tă la 6-5 milioane
a ni ; pe lîngă un exemplar de "om pri-
58
1
Crantut de Australopithecus boisel descopertt
La East Rudotf, in Kenya - virsta : 1,75 mi-
lioane anf
mitiv", a colo au f ost găsite şi alte res-
turi de a nimale.
Exempla r ul de la Lothagam este un mic
fragment de maxilar inferior, in care s-a
păstrat un dinte. Informaţiile obţinute
sint sărace, dar descoperirea arată că
străm oşii omului progresaseră considerabil
faţă de stadiul de Kenyapithecus wickeri.
Piesa a fost găsită de prof. Bryan Patter-
son, de la Muzeul de Zoologie Co mparată
din Harvard. El o consideră ca a partinind
genului de "semioam en i" numit Austra-
lopithecus. Pină ce nu va fi scos la lumi nă
materia l su plimenta r din aceeaşi perioadă .
nu se va p utea spune decit foarte puţin
despre "omul" reprezen tat de maxila rul
de la Lothagam.
Cele mai însemnate depozite de oase
şi cele m a i multe informaţii de care dis-
punem incep din pleistocenul inferior. In
momentul de faţă, pleistocenul este deli-
mitat intre 3-4 milioane a n i i.e.n. (pentru
fazele iniţiale) ş i 10-20000 ani î.e.n. (pen-
tru cele f inale). Date precise nu sint uşor
de obţ inut ş i nici nu au, credem, o mare
im p ortanţă in această dezbate re. Aşezările
africane din pleistocen sint răspin-;iite pe
o zonă foarte întin să, din Republica Sud-
Africană şi pînă in părţile nordice a le
Kenyei şi cele sudice ale Etiopiei. In
Africa, primul homi nid din pleistocenul in-
ferior a fost descoperit în 1924 şi descrie;
în anul urm ător de prof. Raymond Dart.
S-a găsit atunci craniul ş i maxilarul infe-
rior a le unui individ tînăr, intr-o carieră
de calcar din R .S.A. Aşezarea se n u meşte
Taung şi din 1925 numele dat curent exem-
plarului este Copilul de la Taung. Ray-
m ond Dart este cel dintii care a studiat ho-
minidul primitiv re prezentat de oseminte-
le de aici. El a creat denumirea de Aus-
tralopithecus, pentru a desc r i~ genul res-
pectiv.

Homo habU1s. Ma.rttarul tnterior desco-
perit ta Olduval, pe teTttortul de astClzt al
Tanzantet ...
Pină la descoperirea altor fosile umane,
au mai trecut clţiva ani. La sfirşitul anu-
lui 1930, in actuala Republică Sud-A!ri-
cană mai fuseseră localizate şi alte aşe­
zări care conţmeau restun de hominizi.
Dr. Robert Broom şi colegii lui care au
lucrat la Sterklontein au adăugat un vo-
lum considerabil de informaţii. Un alt tip
de hominid descoperit a primit numele de
Paran thropus.
Exem plarele din Republica Sud-Afri-
ca nă au însă dezavantajul că pină in
prezent nu au putut fi datate exact, prin
nici o metodă .
"Zinj" şi contemporanul său
creator de unelte
Majoritatea cercetărilor din Africa Ră­
să ri teană au fost tntreprinse relativ re-
cent şi tn citeva aşezări sint incă in curs.
Pr incipalele puncte de lucru sint situate
in sau aproape de ramura răsăriteană a
marelui gra ben şi se înşiră din defileul
Olduvai, aflat tn Tanzania. extinzindu-se
pînă la extremitatea n ord ică a Lacului Ru-
dolf, din sud-vestul Etiopiei. Cea mai ves-
tită aşezare este Olduvai, unde dr . L.S.B.
Leakey şi soţia lui, dr. Mary D. Leakey,
au scos la iveală o serie de exemplare de
om primitiv şi nenumărate resturi de ani-
male ucise de om pentru hrană. Aici şi
in alte citeva aşezări, au mai fost găsite
şi mari cantităţi de unelte de piatră, de-
seori asociate cu oseminte de hominizi.
Două aşezări, din sud-vestul Etiopiei şi
din nordul Kenyei (Omo şi respectiv East
Rudolf) pr·ezi ntă un interes major. Am-
bele posedă o faună fosilă foarte bogată,
iar succesiunea geolo gi că este aproape
continu ă, pe o perioadă indelungată. Prin-
tr-o metodă m odernă de datare, sedimen-
tele de la Omo şi East Rudolf se înca-
drează in intervalul dintre 4 şi 1,7 mili-
oane ani, complettnd tn mod fericit sec-
ţiunea de la Olduvai, care acoperă inter-
va lul dintre 1,8 milioa ne ani şi 200 000-
300 000 ani.
Cele mai vechi resturi de hominid gă­
site la Omo sint piese dentare izolate. Ele
au fost datate intre 3 şi 4 m ilioane ani
şi deocamdată nu perm it dectt foarte pu-
ţine concluzii.
Lucrările de la Olduvai stnt cele mai
bine documentate. Prima descoperire mai
tnsemnată a fost făcută acolo de dr. Mary
Leakey, tn 1959; este vorba de un cra-
niu intreg de Zinjanthropus, "Zinj", cum
a fost denumit iniţia l , pe scur t. Datat la
1,75 milioane ani, a fost găsit tmpreună
cu sute de unelte de piatră şi cu oase
sparte provenite de la animalele care f u-
seseră mtncate de oameni in această stră­
veche aşeza re (in prezent, denumirea de
Zinjan thropus este tnlocuită tot mai mult
prin Austra loplthecus boisel).
La inceput, s-a crezut că "Zinj" fusese
creatorul uneltelor amintite, d ar desco-
peririle făcute ulterior la Olduvai au mo-
diticat această interpretare şi acum este
aproape sigur că craniul face parte din
resturile "prăzii" unui hominid mai evo-
luat, producător de unelte. MărturH des-
pre acesta din urmă fuseseră descoperite
tn 1960, tot la Olduvai, intr-un strat care a
demonstrat contemporaneitatea celor două
exemplare. El este foarte diferit şi pre-
zintă multe caracteristici mai evoluate
decit ale lui Australoplthecus boisel.
Avea un creier relativ mare şi o mtnă ca-
pabilă de o apucare preci s ă. Piciorul
arată că era vorba despre o fiinţă bipedă.
Exemplarul a fost denumit Homo babi-
lls şi este foarte probabil ca acest hominid
să fi fost autorul uneltelor şi să se fi
hrănit periodic cu vinat şi, poate, de ase-
menea cu r udele lui "mai puţin rafi-
n~te '', australopithecinele aflate în a pro-
piere.
Nu există nici o tndoială că, acum 1 75-
1,8 milioane ani, au trăit la Olduvai d~uă
tip uri deosebite d e om primitiv, iar da-
tele arheologice sugerează că numai unul
din ele confecţiona unelte de piatră.
Vegetarienii pier,
omnivorii inving
Spre sfîrşitul pliocenului, pe platourile
din Africa s-au petrecut o serie de feno-
mene care au provocat modificări esen-
ţiale ale mediului. Zonele propice existen-
ţei au ajuns să fie curind supraaglomerate
şi lupta pentru su pravieţui re a devenit
acer bă. In această perioadă, omul primitiv
poate fi foarte bine imaginat ca o făptură
destul de scundă, care işi agonisea o
hrană variată din surse diverse deseori
folosite şi de a lte animale. '
Cind au de infruntat modificări majore
ale mediului, populaţiile izolate pot reac·
39
ţiona tn diverse feluri şi, probabil, aşa s-a
şi tnttmplat cu unele grupuri de animale,
inclusiv omul. O astfel de populaţie a
fost, desigur, forţată să se a da pteze la
o alimentaţie a proape integra l vegeta-
riană, apeltnd la resurse n esolicitate de
alte specii de animale.
O altă populaţie a trăit lnsă tn condi-
ţii care nu-i ofereau alternat iva vegeta-
riană şi, pentru a supravieţui ca om nivoră,
s-a văzut nevoită să se a dapteze a limentar
corespunzător, procurtndu-şi hrana, de
pildă, din hoituri provenite din prăzile lă­
sate de răpitoa rele m ari, cum erau leii şi
hienele şi, tn parte, prin vlnarea anima-
lelor . Se ridicau, tnsă, probleme grele,
omul fiind o făptură destul de slabă, care
trăia tn general pe ctmpii desch ise. Lipsa
unor canini lungi şi ascuţiţi şi a ghearelor
ti limita posibilităţile . Astfel era ingreu-
nată capacitatea sa de a se hrăni cu hoi-
turi şi de a vina.
Fără dinţi şi fără gheare, omul nu pu-
tea sftşia pielea groasă şi carnea tare a
a n imalelor mari. Pentru a rezolva această
probl emă, ca şi pentr u a se ap ăra, a lelor r eci (g lac i aţii) c u inlt'rvah:
creat uneltele de piatră. Putem presupune
că, dacă nu ar fi găsit modalitatea de a
ut iliza piatra, grupul respectiv ar fi dis-
părut, iar omul din zilele noastre nu ar
m ai fi existat.
Această imagine, foarte generală, ne
permite să ne Inch ipuim cel p uţin două
grupuri principale de "om primitiv", năs­
cute amtndouă din aceiaşi străbuni,
c!ndva, pe la sffrşitul pliocenului. !n ple-
istocenul inferior, reprezentanţii celor
două gr upuri au ocupat, par e-se, aceeaşi
zonă geografică şi m ărturiile fosile arată
că aşa a fost. Trep tat, ele au dobindit
ca ractere distincte, d atorjtă obiceiurilor
lor de alimentare diferite.
Resturile fosile, asociate cu uneltele de
p iatră, ilustrează rem arcabila dezvoltare
a unui homo prim itiv, omnivor, cu circa
un milion ani in u rm ă. Acesta a invins
vicisitudinile şi a su pravieţuit.
In ce priveşte fă p tura vegetariană, ea
s-a schimbat destul de puţin de-a lungul
unei perioade foarte Indelungate. Absenţa
unor modificări semnificative se adaugă
celorlalte dovezi car e justifică părerea că,
la inceputul pleistocenulu i, australopithe-
cii s-au adaptat condiţiilor dintr-o zonă
vE>getarianc\, după care i nsă n u au mai
fost tn stnre să-şi continue e volu ţia şi
" specializar ea", sau a u eş uat in această
incercare, tn aşa fel, incit, pînă la urmă,
au dispărut ca grup .
Informaţiile disponibile referitoare la
diversitatea din cadrul genului homo tn
pleistocenul inf er ior şi mijlociu sint, deo-
camdată, limitate. Materialul din Africa
Ră săriteană şi de Sud nu face dectt să
confirme prezenţa acestui gen, tn acele
timpuri îndepărtate.
60
MICROGLOSAR
ETOLOGIE
ş t.llnţa<'Omportamt-ntului vieţu.itoarclor,
in variabilitatea lui geog rafică şi in t>VO-
J u~la sa IstoricA . •
FOSI LIZAR E -
totalitatea fenome nelor fizice şi t•himice
care au loc după moanea unul organism
animal s au vege tal şi eate duc la pA -
trart>a lui in scoarţa tlămintului , s ub Cor-
m ă de tosilă .
GRABE!'i -
zo n ă scufu ndatâ a scoarţci tere~tre deU-
mltatA de zonde invecinat.c, mal ridi<'ate,
prin talii tlaralclc.
MIOCEN -
a patra pt>rioadă a .-rei terţiare (dup ă pa-
leoccn, eoc·en ş i ollgocen), in care nu
ap:\rut. unele mamifere evoluate (ma~t.o·
don~l, rinoceri, rumegafoare, maimuţe).
PLEISTOCE N -
prima . 1 cea mat l u ngă p e rioade\ a t>rcl
c ua tcrnnrc, cara c te ri z ată , din pun<'t de
vedere climatle, prin altt>rnanţa interva-
calde
(int.erglaciaţll) ; cort'!>pund c, in mar~. pa-
lt-olltlc ulul sau e pocii pietrei cioplite.
PLIOCEN-
ultima perioadă a erei terţiare, In cart>
rauna era foarte asemănătoare c u fauna
actuală.
PONG IZI -
f a milie de maimuţe superioare (gor ila,
cimpanzcul, urangutanul, gibonul de azi.
strămo li l or, precum şi ramurile cola -
terah~ dispărut e) .
STRATIGRAFIE -
studiul rocilor di c;puse in s traturi s u cce-
sive.
TAXONOl\UE -
ştiinţă a principUlor şi legilor dt> c\asl-
flcare a plantelor şi animalelor.
B. R.
~ Ve zi, pentru al ţ i termeni, şl rmc-roglo-
sar ui din nr. 2 1972.
Mărturiile amintite d emonstrează că
omul a avut o evoluţie complicată, pe o
foarte lungă perioadă de timp. E drept,
abundenta denumirilor a creat o oarecare
confuzie ; important este în să să nu fim
prea rigizi tn terminologie ş i in interpre-
tări. Trecutul poate fi studiat - după
părerea mea - atît pe baza resturilor fo-
sile cit şi pe baza comportării făpturilor ,
aşa cum este' dedusă din uneltele de pia-
tră lăsate de diverse grupuri de oamen1
din diferite părţi ale lumii. Bcgăţia des-
coperirilor din multe aşezări ne dă spe-
ranţa că tntr-o bună zi vom putea obţine
o imagine destul de p reci~ ă a diverselor
stadii din evoluţia omului.
 u or
or. CANTEMIR RIŞCUŢIA
Stnt taine Intre pimtnt fi cw, Hora11o,
Pe care mintea-ţi nici ci le-a visat • .
Puţine ,,fraze istorice" se potrivesc mai
bine studiului antropogenezei decit Indem-
nul de acum d ouă secole al naturalistului
Buffon : "Să adunăm fapte pentr u a avea
. idei 1" Istoria teoriei despre descendenta
• omului din regnul animal este o adevă­
ratA epopee a luptei duse de spiritul ştiin­
ţific Impotriva sărăciei faptelor . Astăzi,
cind incepem să tntrevedem procesul in-
dividualizării liniei evolutive a hominizi-
lor din lumea m aimuţelor superioare, nu
putem să nu admirăm intuiţia profundă
a p ionierilor şi continuatorilor studiului
descendenţei uma ne, pe care Julian Hux-
ley 1-a considerat "intrebarea tuturor tn-
trebărilor pentru omenire".
Construirea progresivă a impunătorului
editiciu teoretic al studiului m odern al
filogeniei umane a cerut, fără tndoială, o
deoseb ită agerime, ingeniozitate tehnică şi
judecată profund ă, in cu mpănirea şi Inte-
legerea faptelor . La toate acestea t rebuie
să se mai adauge o tenacitate excepţio­
nală, cerută neapărat de condiţia de ex-
plorator-cercetător. Astfel de in suşiri in-
trunesc din plin şi m embrii echipei celor
cinci paleo-antropologi ,,Leakey, Leakey,
Leakey, Leakey and Leakey", aşa cum
s-a referit la ei, cu admiraţie dar şi cu
umor , antropologul Tobias, la un congrec;
ţinut in 1964 la Moscova.
Dacă astăzi teritoriul Africii s-a dez-
văluit ş tiinţei ca o vastă scenă a procesu-
lui de formare a omu lui, o m are pa rte
din probele materiale ş i interpretă rile
teor etice se datoresc defunctului L .S.B.
Leakey şi colaboratorilor din familia sa.
Intre care se numără şi autorul a rticolului
publicat In numărul de faţă din Magazin
Istoric, Richard E. Leakey.
După cum se poate vedea din acest
articol, antropogeneza pe teritoriul Africii
s-a efectuat tn intervale de timp conside-
rabile, "virsta" omului fiind presupu să la
14-20 m ilioane de ani.
Apariţia, aproape con stantă, tn falezele
de la Olduvai de noi fosile, cu caracte-
ristici tot mai variate şi surprinzătoa re,
a pus echipa Leakey In faţa unor pro-
bleme teoretice din ce In ce mai compli-
cate.
• In traducerea lui Vladhnir Strelnu.
•••
(Shakespeare, Hamlet )
Pentru a putea desemna şi Incadra ta-
xonomie pe noi h ominizi fosili ş i pentru
a uşura urmărirea lor tn trecut, ptnă la
nivelul sep arării lor de trunchiul prima-
telor, L.S.B. Leakey este nevoit să revi-
zuiască nomenclatura şi să lărgească defi-
n iţia genului homo, lucru pe care-I face
cu multă îndrăzneală . După el, genul homo
prez intă o structură anatomică (a centurii
pelviene şi a membrului posterior ) po-
trivit mersului biped şi erect (tn picioare).
Membrele sale anterioare, mai scurte, po-
sedă un deget mare opozabil, apt pentru
o apucare eficace. Capacitatea sa craniană,
deşi IncadratA In modelul evolutiv al ho-
minizilor din acel t imp, cuprinde valori
ceva mai m ari dectt cele ale australo-
pit hecinelor , existind şi alte caractere
importante de diferenţiere . In cadrul aces-
tui gen homo reconturat, L.S.B. Leakey
defineşte specia· homo habills, In a~a fel
incit deosebirile in raport cu a ustra lopithe-
cinele rezultă pregnant.
Ar putea să pară la prima vedere arbi-
trară această rem aniere taxonomică , ţ i­
ntnd seama de numărul totuşi redus de
fosile pentru un interval geologic attt de
m are ; după cum ar putea să pară artifi-
cială scindarea celor două linii evolutive
(homin izi vegetarieni şi hominizi om ni-
vori), bazată pe d educţii poate IncA insu-
ficient asigurate cu descoperiri de probe
materiale. •
Intr-un m oment tn care studiile de eto-
logie a u ajun s să dezvăluie aspecte neaş­
teptate tn comporta mentul maimuţelor su-
perioare actuale, concluziile privind agre-
sivitatea sau componenţa şi procurarea
hra ne i la specii de acum ctteva milioane
de ani cer multă cumpănire critică.
Aceasta nu scade valoarea ipotezelor lui
Richard Leakey despre posibila dezvoltare
p aralelă a d o uă sau chiar mai multor linii
evolutive de hominizi tn pliocen şi pleis-
tocen.
Nu este exclus ca o serie de descoperiri
viitoare din tărîmul , tncă tn m are parte
necunoscut, al antrop ogenezei să dezvă­
luie aspecte cu m ult mai comple xe şi sur-
prin zătoare decit ne putem reprezenta
astăzi.
61
 ••
cea ID&I
• ,_

s1ngeroasa
V

bătălle
ROBERT COWLEY
.. Marele rlzboi" - a fost numiti prima conflagraţie mondiali, înainte ca cea
de-a doua s-o fi depqit prin proporţii fi suferinţe la scara intregii omeniri. Acest
prim rubol mondial - declanfat de puterile lm peria liste avlde si acapareze teri-
torii strllne, colonii, sfere de Influenţi- care a antrenat 33 ţlri cu o populaţie
de peste un mIII ard de locuitori, a costat vieţile a aproape 1O m filoane oameni şi
slnltatea altor 20 milioane, rlnlţl sau gazaţl. Un Im presionant tribut de jertfi
a adus încleştarea rlmas3 în istorie sub numele de .. Biti li a de pe Somme" (1 Iulie -
18 noiembrie 1916). Robert Cowley, autorul rîndurilor ce u.rmeazl, participant
la evenimente, o numeşte .. cea mai sîngeroasl bltllie". Scriitorul american Francls
Scott Fitzgerald, amintind de dlrulrea cu care soldaţii englezi şi francezi au luptat
impotri\·a germanilor, o caracterizeazl drept .. o bltllle de dragoste".
Cu aproape cinci luni inainte, armata germani declanşase o puternici ofensivl
în sectorul Verdunului (nord-estul Franţei), ocupînd, dupl citeva zile de lupte,
fortul Douaumont. In pofida rezistenţei eroice a trupelor franceze, un alt fort din
sectorul Verdunului, Vaux, fusese cucerit. Atacurile germane deveniserl din ce în
ce mal violente, pun ind într-o situaţie tot mal critici aplrarea francezi. Pentru a
incerca o sllblre a preslunW asupra Verdunulul în nordul Franţei, pe Fluviul Somme,
t

a fost inlţiad o ofensivă franco-englez3. Dupl patru luni francezii au reuşit si recu-
cereascl forturile din zona Verdunului, Iar la sfîrşitul anului 1916 si declanşeze o
contraofensivl fi si determine un deznodămînt al bltlllei care si le fie favorabil.
jertfa adusi de aliaţii franco-englezl în bltllia de pe Somme nu a fost deci
zadarnici.
Relatarea lui Robert Cowley nu este nici completl, nici Imparţ iali. Clei acolo,
pe Fluviul Somme, evenimentele de un neînchipuit tragism au fost trllte in tablra
aliati deopotrlvl de englezi ş i de francezi; or, de aceştia din urml autorul nu amin-
teşte decit in treaclt.
Acolo, de-a lungul vechiului drum roman ce uneşte localitlţile Albert şi Bapaume,
mormintele - morminte vechi, ale soldaţilor din anii .. Marelui rlzboi" - te asal-
teazl şi astlzi in cele mai puţin de douuecl de minute in care strlbaţi, cu maşina,
aproape 20 kilometri dintre punctele amintite.
A fost un timp, intre cele două rlzboale, cînd autobuze inclrcate cu oameni se
opreau pe Somme ; azi nu mal vine aproape nimeni. Din cind in cind apar doar cîţiva
vizitatori, ca acel bltrîn soldat care vine, la 1 iulie, ora 7,30 dimineaţa, pentru a
se posta pe locul unde el trecuse dealul. O rlmlşiţl de tranşee a fost phtratl ca un
punct de atracţie pentru turişti. Poţi si te plimbi, si ridici un rest de casei sau o
bucati de schijl şi si te uiţi în jos, spre tranşeele germane, la aproape 200 m mal
departe. Stilpii de fier care au susţinut sirma ghimpată mal rlsar inel din Iarbă,
dar sirma a fost scoasl : se aglţau de ea oile. Se mal dezgroap3 inel vreo zece sche-
lete, Iar cel care se ocupi de mormintele de rlzbol cern pămîntul din jur, sperînd d
descopere o plăcuţi cu numărul matricol al reglmentulul. Pîni in 1971 a fost glsitl
doar o miel parte din cele 73 on nume de pe monumentul de la Thiepval..
' din tre ule mai i mpresionante stcvtniP (o toar a{tce din primul rclZbfJr.
I n pagina alc1tur at4, una
mondtal. Cele patru imagmi, realiUlte l a citet)a secunde una de ct:a l a L14 in(4tişeazc2 debtt l u l unu a
atac al tn(ante r iei britanice . De sua i n 108 . ofiteruL d4 comanda de a tac ( 1) şi u rc4 p r imul ta l azul
tranşeei (2); un soldat e lot)it de u n glonte inc4 inainte de a p dr 4si lranşeea ( .~) .~i moare pe par apet in
timp ce camar azh Lu i i n aint eazd tn aoan4 ( 4)

62

ce te nume fara nume..•
~imitirele răsar pretutindeni, in cele
~a 1 n eaşteptate locuri ; nu numai la ma r-
gm~a ?rumului, dar chiar şi in mijlocul
unu.1 _ci_m p de grîu sau la umbra unei pă­
~unct Izolate. In urmă cu mai bine de o
JUmătate de secol, ci nd a ici s-a dat bătăli a
d e pe Somme , în timpul primului război
mo!ldia J, părea că pămîntul a cela nu va
mai su porta a ltceva decît c imitire. Cinci
luni de tir m asiv de a rtilerie au transfor-
ma t acest e cîmpii bogate intr-un păm î nt
st erp, i n "poat e cea mai groaznic devas-
tat~ regiune d e p e planet a noastră" , cum
sen a poetul E :lmund Blunde n . Wilfred
Owen, un t a lentat scriito r englez care a
l~ptat p e Somm_ e , a privit t r ist a p ersp ec-
tlv.ă a cimpulu 1 d e luptă la puţin t imp
d~pă ce furtuna se p ot olise. Tocma i venise
d.m Angli~ ş i prive liştea trebuie să i se
h părut msuportabil ă. I-a scris mamei
sale: "Cîmpia est e î nsemnată cu cicat rice
ca un trup purtînd semnele unei boli
r e le , iar miasmele si nt ca răsufl area can-
cerului".
Tot ce a re vreo legătură cu bătă li a de
p e So~me t e _ uluieşte: p e isajul d ist rus,
che lt uia la unaşă d e ma t eria l militar
~ăce_lul ilustrat în cifre astro nomice, da;
ş~ mmusc ule le succese r eal izate de o ofen-
S i vă pre l_ung i ţă. D~n iulie ş i pînă la mij-
loc~l lut no•embne 1916, englezii ş i-au
cro1t drum spre localitat ea Albert îna in-
tînd foarte incet . Î n a nul acela nu au
a juns p î nă la Bapaume , deşi t rupele,
tremurind in tran şee l e pline de noroi ş i
i n crater_e l~ ~e ~ombe, p line cu apă , ca re
fo rl!lau hma _ma mtată a fro ntului, pu teau
zăn cel~ ma 1 î nalţe clădiri a le localităţii
1~ r:tuma • 5 km ma1 depar t e. In ace le z ile
n1ct e ng lezii şi nici a liaţi i lo r fra ncezi'
care lu~tau pe Flu~· iul Somme , n-au reuşit
să impmgă inapoi a rmata germană ma i
mult de 11 Jcn:t p e un fronţ lung de 32 km ;
în unele_locun nu au cucent a bsolu t nimic.
A.u numit-o tnsă o vict orie , d eşi p e Somme
d~sputa_ nu a fost t ranşată in favoarea
n1mănu1.
Cot;ttrove.r sele _co nti_nuă ş i în legătură
cu p1e_rdenle. N1m~n_1 nu ştie exact ciţ t
oa~e n~ ~u fost uc•ş • . răniţi sau luaţi
pnzon1en in a cest e P<~:tru luni ş i jumă­
tat ~ ; de-a 1ungu 1 a ntlor a precierile a u
vana t cu sutele de mii. Trei milioane de
oame~i au ! upt~t in t~t~l p e Somme, ca m
o tre1me d m e1 a u p 1en t . Cifra cea ma i
a cceptată a pierderilor est e astăzi 600 000
de fiecar e p arte. Într-o s ingură privinţă
părerile sunt una nime: Somme a fost una
dintre cele m a i singeroase bătălii d in
ist orie.
Să ne gindim doar la mo numentul me-
morial din localitatea Tbiepval . Vizibil
d e _la o dis tanţă d e cîţiva kilometri , t1
poţ1 confunda cu o fabrică . De dep arte,
64
pia t ra de p e p artea de jos a pilo nilor arată
Ioar te ~tocată, d a r c ind urei pe tr ep te,
ro~_ătun le se hansfonnă i n nume , m ii ş i
mu, săpate in m armură. N ume le -
"aceste nume fără nume", cum le spunea
P. oetul
. englez ~iegf~ied Sas~;oon -par că
ţt ş n esc afară d m p tatra a rcului cent ra l
de undeva de atît de sus incit trebui~
să-ţ_i dai capu l mu lt p e sp a t e ca să le
vez1 p e t oate. Acesta est e monumentul
morţilor din Anglia şi Imperiul englez
căzu ţ1 i n ~ătăl ia de p e Somme , care n~
au m_or mm te.--:- sau "cei absenţi", î n
eufern 1smu l stmstru a l Ma rel u i război .
Sint 73 077 nume p e mo numentul de la
T hiepval .
, T -al inrol s
~
"
~,Am uita t. de p acifism , era gata să cred
on ce despre germa ni", scria Robert Gra-
ves• , vi:.t oru 1 scriitor care, mai tîr ziu ,
era cît p e ac i să moară d in cauza răni lor
p r~mite pe Somme. Ş i ca el au fost mulţi.
Vi it oru l t eoret icia n ş i istoric m ilitar
Basil Liddell Hart a plecat în Franţa
avin<l; i n subordine opt ofiţer i tineri ; e l
i ns u ş • avea 2 1 a ni. Cinc i dint re ei au mur it
in p r ima zi a bătăliei, iar r estul inclusiv
Liddt>ll H a rt , au fost răniţ i pînă la sfîr-
ş itu l lunii iulie. Ofiţeri i de linie erau de
obicei c.u un cap mai înal ţi decît oamen ii
p e ~ar e î i coma ndau ; ei. trebuiau să meargă
i namt~a lor la a t ac Şl, purtind uniforme
deosebite, erau u şo r de recunoscut (pnntre
mu lte alt ele, la Somme s-a schimbat şi
a cest lucru : locote ne nţ ii au inceput să
poarte pu ş ti ş i să fie îm b răcaţi ca soldaţii).
Locul atacu lui a fost a les d in motive
p_o litice , nu stra t egice: armatele engleze
Ş l fra nceze s-au i ntilnit la nord d e ma lul
F luv iului Somme , in depa rtamentu l cu
ace laş i nume, iar m a reşa lul J offre, comau-
da~tu l fr ancez, 1-a convins pe Sir Douglas
H a 1g, omologul său eng lez, că cei doi
al iaţi t rebuie să pornească împreună ofen-
siva .
In februar ie 19 16, germa n ii au atacat
la Verdun . D eş i fra ncezii au a runcat în
a cea m aş ină de tocat carne o divizie
după alta, in fringerea părea iminentă dară
nu se ince rca o m a nevră oarecar e: în l ipsă
de a lt ceva, au continuat pregăt.lri le
pe Somme. Furat de imensitatea opera-
ţiei, H aig a incepu t să se convingă. pe el
î nsuşi c ă, in fo nd , era pos ib i lă o străpun­
ge r_e. Vo rbea cu înflăcărare despre cava-
len a pe ca re o va trimite prin liniile
germane, a firmi nd că va ajunge la B apaume
în p rime le zile a le lui iulie.
"Te-ai inro lat ca să mori", m i-a spus bă­
t rînul colo nel, care imi era proprietar la
• Vo lumu l lu i Rober t Graves Eu, Claudiu tmplrat
a a p ăru t. re('en t In li mba ro m â n ă In Ertllura
Albatros . '
Londra , cu puţin timp i nainte de plecarea..
mea p e Somme. El mi-a vorbit despre
războ t o s ingură dată , atund, ş i mă
intreb d ac ă credea cu adevărat c ă, la
virsta mea , tl puteam inţ e l ege .
Morţii de p e Somme erau atit de tineri,
inctt tinere ţ e a lor e ma i dureroasă decît
marele lor număr . U nele referiri din
m !morii sau biografii ne d au o idee cine au
fost ei sau ce puteau să devină . Julian
Huxley [biolog ş i om p olitic englez]
scrie : " M-am dus la Ox fo rd şi mi s-a
oferit un p ost la New College; luam locu 1
fostului meu profesor d e zoologie, Geoffrey
Smith, a cărui ca rieră s trălucită a fost
întreruptă p e Somme" . Harold Macmillan,
fostul prim-ministru conservator, îşi amin-
te şte de prie t enul s ău Edward Tennant,
uc is in septembrie, la virst a de 19 ani.
1 mi d oare
Zilele de vară , ca acel 1 iulie 1916, sînt
înc întătoare in ace a stă parte a lumii.
Toţi supravieţuitorii îş i amintesc cerul
albastru , fără urmă d e nori şi soarele
arzător . Privind dintr-o tranşee , poetul
Siegfried Sassoon a notat in carneţelul
său .,Contemplu un tablou al iadului
luminat de soare ... " In dimineaţa aceea,
şase corpur 1 de armată englezeşti, trei-
sprezece divizii sau 140 000 infanterişti au
intrat tn luptă .
In cele şapte zile precedente englezii
consumaseră 1 627 824 ghiulele, netezind
drumul infanteriei. Se pare în să că nimeni
nu bănuis e in ce măsură germanii înţes a­
se ră coarnele cal caroase d e pe Somme cu
adăpos turi b lindate, ma jorita t ea impene-
t rabile pentru cele mai grele obuze . Unele
erau adinci d e 10- 12 m sub ia rba cenuşie,
înzestrate cu p aturi şi lumină electrică ;
ctteva din adăpos turile of ţ~rilor aveau
pe reţi d espărţitori î mbrăcaţi in creton .
Cind a inceput bombardamentul , sol-
d a ţii germa n i de p e linia frontului s-au
îngh esuit in acest e tuneluri, cu alimente
P. u ţine ş i s paţiu restrtr.s, dar în siguranţă .
In mome ntul in care barajul s-a oprit,
au a lergat spre cele mai a pro.Piate adăpos ­
t uri de tragere , ducind cu et armamentul
ş i lă z i le cu muniţii . Germanii au avut
tn c ă ceva in plus: sîrma ghimpată. Cor-
doane nesftrşite se întindeau pe kilometri
tntregi , attrntnd din stUp in stUp ca un
feston sau pur şi simplu in grămezi. Pe
alocuri sirma a vea ghimpi de mărimea
degetului gros. U n soldat englez îşi amin-
tea: .,E ra attt de deasă, inc it lumina zilei
pătrundea cu greu prin ea . Prin binoclu
apărea ca o m asă neagră" .
Ora atacului a fost s t abilită pentru
7 ,30 dimineaţa. Soare le se ridicase , împrăş­
tiind ce aţa din zori, care ar fi putut să
tmpiedice vizibilita t ea pu şcaşilor duşmani .
Francezii ins i s ta se ră - şi din nou Haig
fusese de acord - ca atacul s ă se fa că la
lumina zilei, infanteria avind a stfel
posibilitatea să vadă efectul bombarda-
mentelor artiluiei. Febrilitatea din aceste
ultime momente p~rea să c rească odată
cu strălucirea atmosferei ş i cu intensitatE a
culorii cerului albastiu de iulie. Mugetul
continuu al tirului s-a incheiat cu explozia
a 11 mine terestre, care a aruncat păm i ntul
şi trupurile sHrtecate la sut e de picioare
înălţim e .
Apoi, brusc, tumultul s-a potolit. Loco-
tenenţii au sărit pe parapete, făctnd semn
soldaţil or din tran ş e e s ă- i urmeze. Infa n-
teriştii scoţieni au pornit in sunetul cim-
p oaielor, ca o apariţie din alt secol; un
batalion inainta tn bubuitul un ei singure
tobe ma ri . Dar, în majorit a t ~a lor, a se-
menea mome nte specta culo2se erau rare
ş i . puteau fi văzut e mai curind i n s ăp­
tămînalele ilustrat e . ,.Am p ornit fără
tntirziet e , spunea un ofiţer al unui alt
batalion, fără zgcmot, fără ţipete , solid
şi cu nădejde, aşa cum era u oamenii
înş i ş i . Ici-colo , ctte un Unăr imi făcea
semn cu mtna, în timp ce eu le uram succes.
Toţi aveau chipurile vesele . Majoritatea
duceau încărcături grele . Incbipuiţi-vă : să
tnaintezi impotriva unui tir puternic, cu
un colac de sîrmă ghimpată pe umeri".
Pentru prima oară pe Somme, automa-
tele şi nu artileria au omorit cei mai mulţi
oameni. Func ţionînd metodic au măturat
mii de soldaţi fără nici un efort, ca palo-
şul fermecat din Ramayana . Oamenii-
cădeau ca spicele, c hiar inainte de a st' ă­
bate c iteva sute de metri pe pămîn t ul
nimănui.
German ii îşi aşezaseră tn mod inteligent
tr a n şeele de· a lungul crestei, de unde
pornea Sn jos cîmpia tntin să . Lingă
Thiepval, un sat pe c are inamicul il trans-
formase tntr-o fortăreaţ~, un ofiţer din
Ulster, pe ncme Crozier , privind printre
copac i (sau ce mai r~măsese din ei),
spunea : [ ... ] ,.Am văzut o privelişte cum
n-am să mai văd vreodată . Şiruri peste
ş iruri de soldaţi englezi zăcînd morţi,
muribunzi sau răniţi pe pămtntul nimă­
nui" . Crozier şi oamenii săi fuseseră ţinuţi
tn rezervă; era ora 8 dimineaţa . Curind,
el a a flat ce se intimplase: ,.Am privit
din nou sore sud, din alt unghi, şi am zărit
grămezi d e e nglezi s uspendaţi pe sirma
nemţilor, in timp ce alţi oameni alergau
să tngroa şe numărul morţilor tn plasa
de păianjen ... Satul Thiepval este mascat
de un zid de cadavre" .
Agăţaţi de strmă, englezii tşi rupeau
hainele tncerc tnd să se elibereze sau aler-
65
 Bombe car zboară
peste tufele de scaieţi
Războ iul a intra t într-o fază nouă
după 1 iulie. Poetul David J ones, care a
luptat intr-un regiment din Ţara Galilor ,
scria: "De atunci încolo lucrurile au luat
o întorsătură şi mai nemiloasă, un aspect
şi ma i sinistru".
Pădurile care mărgineau cîmpia păreau
să polarizeze acţiunea. Englezii erau
obsedaţi să cucerească Nametz, Tr6nes,
Delville, în aceeaşi măsură î n care n emţii
se tncăpăţînau să nu le cedeze. In vremuri
de pace, proprietarii acestor păduri le
foloseau ca r ezervaţii de vînătoare (ceea
ce sint şi astăzi), da'r anii de război şi de
neglijare le transform aseră în obstacole
greu d e trecut.
Pădurea Nametz a devenit p oate cea
mai cunoscută, pentru c ă acolo au luptat
I n odlt,iti in fumul exploziilor, in(anter i~ll i
germ'lni atacd cu înverşunare

gau de colo-colo, c ăuttnd o scăpare şi

erau tmpuşcaţi.
Trecuse o o ră . Fumu l se ridicase, lăs tnd
să se vadă o scenă goa l ă. Un sublocotenent,
Charles Carrington, scria că pe terenu l
,.care trebuie să fi cuprins vreo 10 000
oameni, nu se mai vedea nimeni". Vreo
20 000 oameni au fost ucişi sau au murit
de pe urma ră nil o r : cifra oficială privind
ziua de 1 iulie este de 19 240. Eu am a uzit
că 23 000 sau 24 000 ar fi însă mai aproape
d e realitate.
Totuşi, se realizase ceva. Pe flancul de
sud, a li aţii îşi croiseră dr um in sus pe
Somme. fn sear a de 2 iulie, Haig aprecia
că pierderile sale erau in total de peste
40 000 oameni. I a r tn jurnalul său se
felicita : "Această ci fră nu poate fi con-
siderată mare, avînd în vedere numărul
celor angajaţ i" . Fără îndoială că lipsa de
informaţii precise contribuia la optimis-
mul său timpuriu . Dar mai aproape de
front, acolo unde se putea aprecia adevă­
r ata proporţie a dezastrului , com anda nţ ii
au fost cuprinş i de o deprimare p arali-
zantă . personalităţi ca Liddell H art, iar Graves,
In următoarele ctteva zile, englezii a u J ones şi Sassoon au făcut parte din regi-
fost mulţumiţi să se od ihn ească, pe baza mentele din Ţara Galilor, care au ocupat
mic ilor succese din 1 iulie, lăsînd neocu- cea mai mare zonă a pădurii . Englezii
pate tranşeele evacua te în grabă de n emţi a u intrat tn Nametz la 10 iulie, i n zori.
Să urmărim acţiunea din următoarele
şi dîndu-le posibilitatea să se tntoarcă.
24 ore, prin intermediul ochilor şi urechilor
Comandanţii englezi au trimis atunci soldatului J ohn Ball , erou l poemu lui
impotriva germanilor batalioane lipsite In parantezl, de David J ones. -Oamenii
de entuziasm, peste un teren deja semănat cu gura uscată ca de cretă , se mişcă in
cu cadavre şi, curind , a lte citeva sute de valuri tot mai mici spre pădurea intune-
militari britanici putrezeau la soare. ca tă . Ball se împiedică de sirma ghimpată 1

66
camuflată în hăţi ş. Orice s imţ al ordinii
dispare. S upravi eţ uito ri i înghiţiţi
sint
de densitatea alunişului şi a mără c inişu­
lui de înălţimea unui om. Lupta pentru
pădure se transformă intr-o învă lmăşea lă :
bombe care zboară peste tufele de sca ieţi,
umbre ce nu şii care se mistuie în desiş.
arme automate care ţăcănesc; intri intr-un
luminiş ş i găseşti camarazi morţi de
curî nd, care se deosebesc între ei doar
prin natura mutilăr il or. Copac ii cad
peste răniţi ; iar cei care încearcă să adu că
apă. se întorc cu gamelel e c iuruite de
gloan ţe .
Într-o seară răcoroasă de iulie, Robert
Graves şi-a croit drum printre cadavrele
din pădurea Nametz, căutînd mantale
n emţeşt i pe care să le folosească drept
păt u ri. A î ntîlnit doi oameni care "reu-
şise ră să se st răpungă reciproc cu baio-
nr·tele in acelaşi moment" - o pereche de
Fiecare pas lnainte se s o ldează., in amindowt
taberele , cu tlictime omm eşti
neuitat - şi
erau susţinuţi in po ziţie
verticală de trunchiul de copac lîngă
care muriseră. Graves a adunat mantalele
cu sentimentu l -că fâ.ptuia o fărădelege.
Dar, de fapt , barierele co nvenţionale dintre
vii şi morţi dispăruseră. Cei vii adunau
mincare şi apă de la morţi, luînd şi
cîte o amintire, glumeau şi dormeau ală-
turi de ei şi iş i construiau parapete din
cadavre atunci cînd le lipseau sacii de
nisip .
Dar nu putem părăsi pădurea Nametz
fără să menţionăm încă un element în
catalogul ei de orori: gazele t oxice. în
noapt ea de 17 spre 18 iulie, germanii
au aruncat, pentru prima oară, bombe
cu gaze u cigătoare în locul celor lacrimo-
gene obişnuite, care aveau un puternic
mir?s ~e ceapă. c.ai:ll în ac elaş i timp ,
Bas1l L1ddell Hart I Ş l conducea compania
prin pădure . " Am auzit, d eodată, o serie
de bombe căz înd în jurul nostru, dar
cum nu au explodat cu zgomot, ne-am
închipuit că erau defecte- pînă am simţit
un miros pătrunzăt or de gaze ... Tu:;;ind
puternic , am rămas acolo ca să avertizez
şi s ă î ndrum plu t oanele care veneau după
noi" . În dimineaţa următoare a fost
trimis p e o brancardă: "Mă simţeam prost,
dar încă nu-mi dădeam seama cit de rău" .
Sublocotenentul Liddell H art fusese în
şco ală alergăto r , iar plăm în ii să i puternici
i-au salvat probabil viaţa. Pentru el ,
în s ă, războiul se terminase.
"Cu orice preţ"
Englezii atacau, germa ni i contraata-
cau. Pierderi le britanicilor se s tabi liseră
la o normă de 2 500 pe zi, ale germani lor
cam la ace l aşi num ăr. F ormula "cu orice
preţ" părea să fi in trat în limbajul oficial
a l ambelor părţi , dar cu rezultate tot mai
mici. Comandantu l suprem al germani-
lor, generalul Enrich von Falkenhayn,
anunţa: "Duşmanu 1 nu t rebuie lăsat să
înainteze decît peste cadavre" . .
"Cu orice preţ": ambele comandamente
a u folosit cu u ş urinţă aceste vorbe in
pădurea Delvi llt>, care ş i -a cîştigat f a ima
de locul celei mai cumplite lupte de pe
Somme. Valea "Diavblulu i" a devenit un
infern . Fumul ş i gazele forma u o pîn ză
prin care nu trecea lumina, ia r copacii
continuau să ardă în ciuda p loilor torcn-
ţiale. Acei 154 a cri de teren au mistuit
şase divizii germane .
 ,.Cu orice preţ": în iulie ş i august a li aţii
au obţinut, sac rificînd 23 000 oameni,
aproximativ 1 ,5 km pătraţi de cîmpie
răsco lită de cratere, in jurul satului
P ozieres. Frank Richards, care a luptat
ca infanterist şi care mai · tirziu a scris
interesante amintiri de război, descrie
o sce nă care s ună ca o satiră n eag ră a
războiului . Richards ş i compania sa se
aflau intr-o tranşee săpată intr-un cimitir,
cind i-a surprins un baraj german: "Obu-
zele azvirleau din morminte cadavre
ş i coşci uge, iar unii dintre oamenii noşt n
u c iş i zăceau acum alături de ele. Nu
puteam decit să ne stăpînim şi să supor-
tăm . Un o buz a făcut explozie chiar
tn a fa ra tranşee i, nu departe de mine.
U nui solda t , o schijă i-a smuls o bucată
de obraz . A fost lovit ş i în burtă , dar ma i
era încă co nş tie nt . Doi camarazi ai săi
deliberau dacă s ă-1 scape de chin sau nu ;
din fericire n-au mai trebuit s-o facă; a
murit îna inte ca ei să se h otărască. Unul
din brancardierii noş tri a înnebunit şi a
început să se dezbrace. Scotea urlet e
i ngrozitoare, a trebuit să ne luptăm
cu e 1... ..
"Cu orice preţ" . La s fîrş itul lunii iulie ,
Haig scria. în jurna lul său: "In timpul
luptelor din iulie a m pierdut cu 120 000
mai mulţi oame ni decît dacă nu am fi
atacat. Nu este în s ă un motiv care să
justifice îngrijorarea în legătură cu posi-
bilitatea noast ră de a continua ofensiva".
Faptul că unii oameni puteau privi aceste
cifre cu atîta detaşare , a fost unul din
cele m a i îngrozitoare luc ruri în l egătură
cu Somme. Aparenta lor indiferenţă poate
c ă nu era dectt o reflectare a prăpast i ei
care ex ista între co ndu căt ori ş i co ndu ş i .
Originea lor, predominant din clasa bogă­
t aşi lo r , izolată de masele pe care le co-
mandau , nu îi pregătise să acţioneze in
alt m od. G enera lii englezi ai ,.Marelui
răz boi" era u persoanele care co nsiderau
că 75 lire pe a n co nstituia un salariu
bun pentru un munc i t or ş i care vedeau
cartiere le de cocioabe doar prin fereastra
unui tren expres.
Somme avea aspectul unui dezastru
natural m ai mult decit al une i lupte .
N imic , nici măcar introdu cerea unei a rme
secrete dec isive - tancul - nu putea
rezolva impa~ ul .
o tactică rudimentară . In plus, unii din
co l oş ii aceia delicaţi erau deja uzaţi in
urma numeroaselor ore de probă.
In loc să concentreze maşinile pentru a
realiza străpu ngerea într-un singur punct,
H a ig le-a împărţit in grupuri împrăştiate
p e un front întins pe 16 km. In unele
locuri, tancurile mergeau inaintea infan-
t eriei, curăţ ind calea, iar in altele se
tirau în urm ă, la o distanţă respec tu oasă,
însoţite de un ofiţer ş i şase soldaţi, care
dăd eau la o parte răniţii din calea lor .
Maşinile se defectau repede, se înţepeneau
în cratere sau deasupra tranşeelor germane,
îşi pi-erdeau direcţia ş i trăgeau a supra
propriilor lor oameni, ascultau ordine
confuze sau se învîrteau fără rost , pină
er au lovite. Viteza lor redusă le făcea
ţinte sigure.
Oricit d e nefolositoare a fost această
armă secretă, ea a oferit presei un material
de senzaţie. Intr-o dimineaţă, un avion
de recu noaştere a raportat că văzuse un
tanc "urmat de numeroase trupe brita-
nice" pe strada principală a satului Flers,
care se a fla la 2 ,4 km in spatele liniei
frontului german. Corespondenţii au tran-
smis această informaţie îmbogăţită cu
un am ănunt: trupele ovaţionau. Acest
lucru a aprins imaginaţia publicului
englez, oferindu-i lui Haig un triumf de
publicitate care ii fusese refuzat toată
v ar a. Pentru un moment, acei oameni
Mdş l ile de gaze sint purlale dt~opolrivd de cai şi
de cdldreti

Sfirsitul si uitarea
.J> ..

Tancul MARK I era destul demare casă

transporte un echipaj de un ofiţer ş i
şapte so ld aţi. Spre const ernarea lui Wins-
t o n Churchill , care a a tras atenţia că folo-
sirea armei secrete er a prematură, Haig
a hotărît să utilizeze tancurile intr-o a
treia încercare de a sfărîma frontul
german, l a 15 septembrie . E chipajele
nu prea erau instruite şi nu aveau dec it

68·
care ovaţionau au tnecat volumul cresctnd
de critici şi au lăsat o poartă deschisă
iluziilor . Căci mii de familii continuau să
primească pachete cu ultimele efecte ale
celor ucişi, uneori zdrenţe dintr-o uni-
formă instngerată, bune de ingropat tn
păruse tn mocirlă şi oamenii mergeau
unul tn urma celuilalt, de-a lungul unei
cărări improvizate din scinduri. Pămtn­
tu 1 părea că adunase relicvele evenimen-
telor din toamna aceea; o grămadă de
dărămături pe locul unui sat, cioturi de

•••
.....
,.
••
•••
....•
•••• •

In bdtdlia de pe S omme, englezii au folosit , pentru. lntfia oard, o "armd secretd": tancurile

curtea casei . Cite visuri n-ar fi fost spul- copaci , şi mai ales cadavre, pretutindeni
berate, dacă cei de acas ă ar fi ştiut că cadavre netngropate. Ctte o ghiulea cădea
,.trupele care ovaţio nau" tn urma tancului tn noroi, ctte un om se scufunda, dar şirul
erau doar un grul> de prizonieri nemţi. .. trecea pe Ungă el ; nu era un loc unde să
Septembrie. Plolle de pe Somme nu se te opreşti. Apoi c ă.rarea s-a sftrşit şi bata-
mai sftrşeau . Istoria ofictală. consemnează. lionul a trecut peste o tnă.lţime, tn mod
că. soldaţii luptau "tn noroi ptnă la brtu··· miraculos acoperită tncă. de iarbă. La
şi pentru a inainta trebuiau să. se tragă. poalele dealului, un om striga că. s-a
afară. unul pe celă.lalt. Thiepval a fost afundat ptnă. la genunchi tn noroi.
cucerit, dar englezii se mai aflau tncă. pe Sergentul H .H. Munro (Saki), cunos-
un teren acoperit de morţii din 1 iulie. cutul autor de povestiri, • care s-a tnecat
Informaţiile secrete 1-au convins pe Haig tn mlaştină., alături de alţi so ldaţi, a
că duş manul era gata s ă. cedeze , dacă fost poate una din cele mai importante
aliaţii menţineau presiunea (tntr- adevăr, pierderi ale literaturii engleze din timpul
ptnă la s ftrşitul ră.zbo iului , germanii n-au primului război mondial. Batalionul lui
mai avut, pe frontul de Vest, efective Munro a luat parte la ultima acţiune ofi-
attt de restrinse) . Noroiul devenise tnsă. cială. de pe Somme, o ofensivă desfă.şu·
aliatul lor şi principalul duşman al engle- rată. între 13 şi 18 noiembrie, care i-a
zilor . Drumurile s& t opeau tntr-o clisă. surprins pe germani: date fiind condiţiile
adtncă, hrana ş i muniţiil e trebuiau c ă.rate terenului şi arrotimpului, alte atacun nu
pe sănii improvizat e din foi de tablă , iar mai erau de conceput.
caii şi caUrii se afundau ptnă. la burtă. şi Bătălia de pe Somme a inceput tntr-o
trebuiau s ă fie împuşcaţi . "Locurile uscate, dimineaţă cu soare şi s-a terminat pe
folosite drept punct e de sprijin, se dove- ză.padă ş i întuneric .
deau adesea a fi cad avre" - tş i amintea In romlnette de:
Edmund Blunden . Any FLOREA
Să. urm ă.rim un batalio n tnainttnd spre
• Volumul lut H .H . Munro Ll&hloane ti aupraJI .
linia frontului , î ntr-o noapt e pe la sfir- chloane a apărut tn lim ba ro mână tn Editura pentru
şitul lui oct ombrie. U ltimul drum dis- Literatură Universa lă , Buc ure şti , 1969 .

5 -- Magazin Istor ic, n r. 81 19'73 69

 • •
a

GA VOTUL
UNIVERSAL
VASILE NICULAE

Preluat3 de la revoluţionarii democraţi

paşoptişti, care, prin glasul celu i mai
autorizat reprezen t ant al lor, N icolae
831cescu, susţi neau .,domnia poporului
prin popor", revendicarea votulu i uni-
versal s-a situat in fruntea tuturor docu-
mentelor programatice socialiste. Ea Iz-
vora din an al iza intreprins3 de frunt~li
m işc3rii noastre muncitoreşti asup r a sis-
temului electoral anacronic ş i antipopular,
existent in România în ultimele decenii ale
secolului XIX, ş i care s-a perpetuat pîn3
;n 1918.
Contradicţiile Constituţiei

Inceptnd din anul 1884, corpul electoral

era împărţit, atît p entru Adunarea Depu-
taţilor, cit şi pentru Senat, în mai mu lte
colegii. Legea electorală din iunie 1884• ,
trecu tă prin Parlament la insiste nţe le
p rimului ministru I.C. Brătianu, stabilea
p entru cele două camer e ale Parlamentului
următoarele bariere cenzitare:
Pentru desemnarea reprezentanţi lor in-
Adu na rea Deputaţilor, alegătorii erau-
repartizaţi in trei colegii .
Colegiul 1: votau alegătorii cu veni-
t uri anuale de cel puţin 1 200 lei; desem -
• Constituţia şi legea elec to rală votate tn 1866,
după detronarea lui Cu1.a, tmpărţeau corpul e lecto-
ra l In 4 colegii, pentru Adunarea Deputatilor ş i
In 2 co lt>~ii , pentru Senat.
nau 75 deputaţi. Colegiul 11: votau a le-
gătorii din oraşe care plăteau o dare
anu3:l~ către stat d.e la 20 lei în sus (erau
s~ut~ţ 1 de cens ce1 care practicau profe-
s~u~l ,.lib~re" .. -: medici, avocaţi, zia-
nştl -. ohţern m retragere, pensionarii
statu lut); desemnau 70 deputaţi. Cole-
gl,u 1 1.11: cu prindea două categorii de ale-
găton: direcţi - cei care aveau venituri
funciare a nuale de peste 300 lei şi stiau
carte ..(erau s.cutiţ i de ce ns tnvăţăto;ii ş i
preoţu rurah) ; restu 1 alegători lor votau
Indirect (desemnau mai întîi 1 delegat la
50 persoane şi acesta se prezenta la reşe­
d~nţa judeţului resp ectiv, pentru a vota
d trect). În total , Colegiu l I II (deci co-
virşi~~area maj oritate a populaţ iei R o-
mâmet) desemna 38 deputaţi (adică ju-
mătate din număru 1 celor trimişi de pri-
vi l egiaţi i Colegiului I).
Pentr~ alegerea reprezentanţi lor in Se-
nat ex1stau două colegii: din primul
făceau parte alegătorii cu venituri de
p este 2 000 lei, din cel de-al doilea -
alegătorii cu venituri între 800 şi 2 000 lei .
După cum se poate constata , sistemul
electoral cenzitar, bazat pe avere, practic
î nl ătura din viaţa politică a ţării marea
m.ajoritate a poporului şi mai ales ţără­
mmea.
Prevederile legii electorale nu numai că
avantajau tn mod vădit clasele privilegiate
- burghezia şi moş i e rimea - dar
ve11:~au î n contradicţie flagrantă cu prin-
cipnle fundamentale alee Co nstit u ţ iei , car e
proclama prin artico lul 10: "Nu existi in
stat nici o deosebire de clasi. Toţi romAnii
sin~ egali inaintea legii şi datori a con-
tribui firi deosebire la dirlle şi sarcinile
publice", iar prin artico lul 31: "Toate
puterile statu lui ema ni de la naţhtne " .
Clasele dominante şi partidele p oliti ce
de guve rn ămin t susţineau un astfel de
sistem electoral deoarece el reprezenta o
pavăză solidă a regimului politic b ur-
gh~zo-moşieresc, la adăpostul căre ia legi~­
laţta ~ota tă de Parlament reprezenta
emanaţ 1a concretă a co ncepţiilor şi a
intereselor lor de clasă.
În vederea apărării şi conso lidării re-
gim~ lu i existent, burghezia şi moş ierimea
resp mgeau ideea modificării sis temului
e lectoral, sub motivul lipsei de ,.pregătire"
a poporului de a se folosi in mod con-
şt ie nt de libera exprimare a sufragiu lu i
îr:t a legeri . J .~psa de "pregătire'' er a mo-
ttvată d e mvelul cultural deosebit de
scă7. ut a l m aselor. Iar situaţia în care
se a fl au ţăra n ii şi muncitorii era tocmai
conseci nţa politicii de clasă a burgheziei
şi moşierimii, interesate în me nţ inerea
poporului muncitor în bezna inculturii ,
departe de instituţiile legislative şi exe-
cutive care pretindeau că acţionează în
numele tuturora, fără însă a-i reprezenta
pe toţi în aceeaşi măsură .
Riposta socialiştilor
Misiunea de a demasca adevăratul
caracter al sistemului e lectoral cen zitar,
de a . dem~nstra ne.cesitatea l egi ferăr ii vo-
tul~.ll . untversa l. ş t-a asumat-o mişca re a
soc 1~hstă, pa~tldul politic al proletaria-
tulut. Parte 1ntegrantă a lupte i pentru
democ:.atizarea regimului social-politic
,?-1 ţăru , ~cordarea de dr.ep ~ uri ş i libertăţi
mtregulu1 popor muncttor, lea iferarea
dreptului de vot universal a cocstituit un
obiectiv principal in activitatea mişcării
noastre socialiste î ncepînd cu primele sale
f orme o rganizate de man ifestare ş i pînă
în decembrie 19 18, ci nd s-a înfăptuit
reforma sufragiu lui universal.
Socialişt ii a u demonst rat, cu date ş i
cu fapte incontestabile, extrase din sta-
tistici oficiale, că sistemul cenzitar nu
permit.ea formarea unui Parlament r epre-
zentaţtv pentru intreaga naţiune. Ei a u
do_yedtt ~ă Adunarea Deputaţilor şi, cu
at1t mat mu lt, Senatul , erau compuse
in covirşitoa rea lor majoritat e din per-
soane ostile intereselor maselor largi ale
poporu lui. Semnificativ în această di-
recţ ie - arătau socia l işti i - era faptul
că la Colegiul III, colegiul "ţărănesc"
cum era el considerat, nu se a legeau
dec~ t 38 deputaţi, i n timp ce Colegiile
I Şl II dădeau împreu nă 145 mandate.
!n plus, la Colegiul III ingerinţele şi
presiunile di n partea adminis traţiei erau
cele mai flagra nte, făcînd ex trem de
dificilă pătrunderea e lementelor munci-
toreşti sau ţărăneşti in forul legislativ
a l statului.
Faţă de tota lu l populaţiei ţării, num ă­
r u 1 alegătorilor direcţ i, care reuşeau s ă
străbată peste limitele impuse de cenzul
electoral, era foarte mic, incit ,.reprezen-
taţiunea naţională" , cum era denumit in
mod obişnuit Parlamentul, nu avea de
fapt un caracter cituşi de puţin reprezen-
tativ. într-o cuvintare rostită in Camera
Deputaţilor, in decembrie 1895, depu-
tatul socialist V.G. Morţun arăta că la
scrutinul electoral des făşurat cu numai o
lună in urmă, numărul a l egăto rilor p entru
Adunarea De putaţilor fusese de 13 493 -
la Colegiul I , 29 976 - la Colegiul II şi
34 328 - la Colegiu l III (18 867 direcţi
şi 15 461 indire c ţi) in total 77 797, la
o populaţie de aproximativ 5 milioane
locuitori.
În aceste condiţii , lupta socia liştilor
pentru vot universal apare ca p erfect
legitimată de necesitatea· înlăturării unui
obstacol serios in calea afi rmării proleta-
riatului , a ţărănimii , a mişcări i munci-
toreşti in viaţa soc i al-po litică a ţării .
71

A
Intr-un front com~n
Pronunţtndu -se pentru vot univer~al ,
50c i a liş tii au demo nstrat necesitatea obtec-
ti vă a acest ei re forme, incl usiv faptul că
mase le la rgi a le p op orului , contrar celor
s u s ţinute de ideologii claselor dominante,
era u pr egăti t e ~pre a .se folosi de . _acesţ
drept, sp re a-ş t tr imtte adevăraţn săt
r !pre ze nta nţi in Par lamentul ţării . Pentru
a-ş i sp ori şa nse l e de izb i ndă, ei au ini-
ţia t o campa nie d e co ncen tr~re a efo~tu­
rilor tutu ror elementelor ş t grupănlor
democra tice tn lupta pentru sufragiul
u niversal.
!ncă din a nu 1 1891, presa socia l istă
s-a pro nun ţat pentru constituirea unei
orga ni zaţii la rgi de acţi une, în vederea
impunerii acestei . reforme. Evident . o
asemenea o rga n izaţte nu putea să cupn_n-
d ă, alăt u ri de soc i a li şt i , decit grupănle
democra t e care aveau înscrise i n programe
această revendicare. Intre acestea se
a flau : P a rtidul R a dical-Democrat, condus
de G. Panu , cu organu l său de presă
Lupta ; grupa rea rep u blica n ă din jurul
zia rului AdevArul, precum şi o grupare ~
li berali lo r-de mocraţ i din jurul ztarulut
RomAnul ş i a l directorului acestuia Vin-
tilă C.A . R osetti.
Formula organ izatorică a Lfgff votului
universal a vea să se contureze î nsă ceva
m ai ttr ziu , la tnceput ul ~ nu lu i __ 1894 .
F ap t ul a fost determinat de m te nstftcare~
ac ţ iunilor socia liş til or tn favoarea votulu1
universa l, ca urma re a h o tărî r ilo r Congre-
sului de crear e a P .S.D .M .R . din 1893.
L a 9 ianuarie 1894, Cons iliul General al
P .S.D .M.R . a luat ho tărîrea ca partidul
"al Intre In tratative cu celelalte gruplrf
democratice f i liberale pentru a pune
bazele unei Lfgl a votului uni versal".
P .S .D .M .R . a p rimit adeziunile repu-
blicanilor ş i ale r adicalilor ş i a respins
oferta d e cola bora re făcută de gruparea
lib e ral - de zidentă din I aş i , condusă de
George S corţescu , direct orul ziar u lui Evt-
nfmentul. Aceast a se p ro n u n ţase pentru o
so luţie in ter medi a ră: crearea u nui singur
colegiu elect oral p entru ştiu torii de carte.
Tot la 9 ia nua rie 1894 a avut loc, tn
Sala ,.Dac ia" din Capit a l ă, o ma re intru-
nire p entru vot universal , la care, alături
de socia liştii I. Năd ejde, C. Miile, Anton
B aca lb aşa şi a l ţii , a luat cuvtntu l şi
direct oru 1 zia rului Adevlrul, Al. V. Bel-
dima n . In moţiunea adoptată se sublinia
că p artic ip anţii la întrunire, .,tncred ln-
ţaţf el nu au nimic de atteptat de la ve·
chile partide politice, aprob l alian ta gru-
pArilor democratice in acopu 1 de a alcltuf
o Lfgl pentru votul obştesc" .
tn t ot cursul a nulu i 1894 şi în prima
j um ă t a t e a celui urm ător , socialiştii au
72
susţinut continuu iJeea formării ligii.
Treptat au reuşit să-şi apropie noi ade-
renţi - Partida ţărănească, condusă de
C.Dobrescu-Argeş (ce avea ca organ de
presă Gazeta ţlran llor), precum şi d isi-
denţa liberală ieşană de la Evenimentul,
care declarase tntre timp că renunţă la
ideea colegiului unic.
La 21 mai 1895. organul P.S.D.M.R.
Lumea noul a publicat un apel, tipărit
apoi şi răspîndit in foi volante în Capi-
tală ş i• in ţară, prin care chema pe toţi parti-
zanii votului universal să adere la ligă .
Peste o săptămînă, Ioan Nădej de a tri-
mis o scrisoare lui Vintilă C.A. Rosetti,
propunindu-i ca întrunirea reprezentan-
ţilor grupărilor politice aderente la ideea
constituirii ligii să aibă loc la sediu l
redacţiei ziarului RomAnul, in semn de
omagiu şi recunoştinţă faţă de lupta
pentru drepturi politice pe care a dus-o,
de-a lungul întregii sale vieţi, C.A. R o-
setti, intemeietorul ziarului.
Radicalii bat in retragere
Intre timp, însă, radicalii şi republi -
canii şi-au retras adeziunile, pe motiv
că nu pot face parte dintr-o orga nizaţie
care urma să cu prindă şi gruparea condusă
de C. Dobrescu-Argeş. Acesta era învinuit
in coloanele ziarului Adevlrul de unele
nereguli financiare. Adevărul este că ra-
dicalii căutau un pretext pentru a se
eschiva de la acţiuni concrete in favoarea
votului universal şi a ascunde maselor
orientarea vădit preconservatoare a acestei
grupări tn general, şi a lui G . Panu tn
special. Substratul atitudinii radicalilor
a fost bine sesizat de către socialişti:
"Cum ar fi putut radicalii, aliaţi cu gu-
vernul [ conservator - n.a.], face parte
din Liga votului universal, cind la a le-
geri aveau al fie neaplrat pe o llstl cu
conauvatorff sau mlcar cu junfmlftll fi ,
deci, s flfţf a ascunde sub obroc Ideile
lor po tltlce democratice?".
C. Dobrescu-Argeş şi-a retras şi el
adeziunea, chipurile ca urmare a cam-
paniei tntreprinse !mpotriva sa.
In aceste tmprejurări, la 25 iunie 1895,
la redac ţia ziarului RomAnul , a avut loc
tntrunirea de constituire a Ligii votului
universal. Au participat doar delegaţi din
partea ziarelor Lumea noul, RomAnul şi
Evenimentul. Printre cei prezenţi se aflau
socialiştii I. Nădejde, Deodat Ţăranu,
Al. Ionescu, I.C. Atanasiu, G .D. Pen-
c ioiu ş i liberalii-democraţi Vintilă C.A.
Rosetti, Vasile 1\1. Kogăl ni cea nu, G eorge
Scorţescu. Participanţii la intrunire au
adoptat ş i o rezoluţie, in care erau defi-

nite scopurile ligii şi mijloacele de rea-
lizare a acestora: "1. Prima inda'torlre a
tuturor membrilor din ligi este populari-
zarea ti sus1fnerea principiului votului
universal, pr n o lupti neincetati, prin
Intruniri, ziare t i broturl ; 2. Orice membru
al ligii, oricare ar fi credinţele sale poli-
tice, va fi. dator a s u sţ ine , oriunde fi pre-
tutindeni, chestia votului universal tn in-
tregimea el ; 3. Orice membru al ligii va
fi dator a susJin e in mltcarea electorali
cl(estla votulu universa l, luind angaja-
mente formale in ace as ti prl vlnţi. tn
lupta electorali, membrii te obligi a da
sprlllnullor candidaţilor ligii in toate locali-
tiţi e unde candidatura acestora va ff
pusi de corn ltetu 1 local, in inţe legere cu
cel central , ru pin gind ali a n ţ ele parţial e
cu orice partid care a r combate pe candi-
daţii ligii".
De la Ligă la Uniune
parlamentară
Chiar din momentul formării ligii,
conducerea P.S.D.M.R. a iniţiat acţiuni
concrete tn sprijinul angaja mentelor pe
care ş i le-a asumat. Consiliul General al
partidului a hotărît a se mobiliza "toate
organiza ţ iil e social-democratice din ţari
si dea tot concursul. lor _pentru propiş frea
ligii fi si lucreze pentru infffnţare a de
secţii şi ciştlgar e a de nof adere nţi .,. La
redacţia organului de presă al partidului,
Lumea nou l, au început să sosească
numeroase scrisori de aderare din partea
muncitorilor, funcţionarilor, micilor m e-
seriaşi, st ud en ţilor, co m ercianţilo r etc.
Raportul Consiliului General al P.S.D.M.R.
la Con~resul IV, din aprilie 1897, arăta
că socialiştii au strtns "mal multe m ii
de lsclllturl pentru aceasti reformi". Cu
l>rilejul alegeri lor parlamentare din no-
Iembrie 1895, P.S.D.M.R. a depus candi-
daturi proprii tn jud e ţele Iaşi, Galaţi,
Ilfov, R oman, Fălciu, Brăila şi Tu tova,
ur mind ca tn celelalte judeţe socialiştii
să susţină candid aturi le altor membri ai
ligii.
Dar acţiunile practice ale ligii n-au
putut confirma intru totul aşteptările.
Par tenerii politici ai socia liştilor nu aveau
nici forţa, nici influenţa politică şi nic i
baza de masă necesare realizării unor
acţiuni cu aport decisiv tn lupta pentru
obţinerea votului universal.
tn aceste co ndiţii, socialiştii au luptat
deschis ş i in Parlament pentru ob ţinerea
votului universal, combinînd astfel ac-
ţiunea parlament ară cu campaniile extra-
parlamentare . Începînd din 1895, V.G.
Morţun a p rezentat, patru ani co nsecutiv ,
un amendament prin care cerea "Introdu-
cerea votului un iversal cu reprezentare
proporţ l o nali" . Cu toată opoziţia majori-
-·
tăţilor parlamentarE-" nstile acestei reforme
şi tn pofida presiuni lor exercitate de liderii
partidelor burghezo-moşiereşti asupra depu-
taţilor lor tn Parlament, amendamentu l a
întrunit, an de an, tot mai multe ade-
ziuni: de la 10 tn 1895, la 45 t n 1897
(la un total de 100 voturi exprimate) .
Erau insuficiente tnsă pentru ca amenda-
mentul să poată fi adoptat. In afara lui
V .G. Morţun, tn favoarea votului universal
au mai votaţ Vintilă C.A ... Rosetti, Vasile
M. Kogălmceanu , C. Dobrescu-Argeş
G . Scorţescu, Titu D. Frumuşeanu, I. Pro:
copiu, I.G . Lecca şi alţi deputaţi. Pe
baza adeziunilor obţinute, t n decem-
brie 1896 s-a constituit, tot din iniţiativa
lui V.G. Morţun, Uniunea parlamentari
a sufra glulul universal , reunind pe toţi
deputaţii care se pronunţau pentru vot
universal şi se angajau s ă susţină, tn
Adunarea Deputaţilor, înfăptuirea acestui
deziderat.
In perioada următoare, sub auspiciile
uniunii, care, tn scur t timp avea să preia
atribuţiile LfgJI votului universal, s-au
o rganizat la Bu c ureş ti , Galaţi, Ploieşti,
Craiova, Roman, Piatra Neamţ, Piteşti
şi în alte oraşe, ma ri întruniri şi mitin-
guri populare şi s-au răspîndit numeroase
broşuri şi manifeste de propagandă. Cu
toate aceste eforturi, încercarea de impu-
nere, pe cale parlamentară şi extraparla-
ment ară , a reformei votului universal nu
s-a putut realiza. Dar ea n-a rămas fără
ecou . Dimpotrivă, a avut urmări pozi-
tive: a atras atenţia Parlamentului asupra
necesităţii acordării dreptului de vot
universal şi a reuşit să formeze în întreaga
ţară un curent de opinie favorabil refor-
mării radicale a sistemului electoral din
R omânia.
Activitatea Lfgff votului universal , ca
şi aceea a Uniunii parlamentare a sufra-
glulul univers a l, poate fi apreciată ca
prima incercare a partidului politic a l
proletariatului din R omânia de a realiza
un punct important din programul său
de acţiune - tn cazul de faţă votul u ni-
versal - prin spargerea fro ntului par t i•
delor politice ale cla.selor dominante ş i
realizarea unui sistem de a lianţe care,
fără să lezeze individualitatea organiza-
ţiei politice muncitoreşti, să-i creeze
posibilităţi concrete de transpunere tn
practică a unui deziderat ce interesa
marea m asă a poporului.
La inceputul secolului nostru, lupta
proletariatului pentru accesul maselor la
drepturi politice a fost încununată de
succes; în 1918 clasele dominante au fost
silite să acorde dreptul de vot universal.
73
..

COALITIA
-- SACRA --~
ROIVIANO-BULGARA
Prof. dr. CONSTANTIN N. VELICH I
Dupl 1860, intre revolut lonarfl bulgari al vremii, personalitatea lui Gh . s.
Rakovskl era, desigur, cea mai de seaml. Activitatea desflşuratl de el pinl atunci,
attt in ţarl , cit ti in strlinltate, ziarele scoase - in s pecial Dunavski lebed
(care aplruse la Belgrad) - il flcuserl foarte cunoscut.
In 1863, Rakovskl s-a stabilit la Bucureşti, legind relatii de pr ietenie şi
colaborare cu numeroase persona litlţ i a le vieţii politice şi culturale din RomA-
nia•. Prezenta sa in capitala de pe Dimb oviţa nu era un fapt neobişnuit; multi
conationall al sli trliau prin satele ş f oraşe le noastre.

mărind eliberarea Bulgariei, dar nu pr~ n

" Casa ţăranului român revoluţie, ci pe cale diplomatică sau p rm

fost desch isă bulgarului ••. "
O formă de împotrivire faţă de împilare
şi asuprire a p opoarelor din Balcani,
aflate sub jug otoman, a fost emigrarea.
Bulgarii şi-au găsit adăpost mai a les la
nord de Dunăre. Plecaţi in timpul războa­
ielor ruso-turce de la finele secolului XVIII
şi i n prima jumătate a celui ur mător,
mulţi bulgari au trecut in ţara noastră;
au fost bine primiţi la noi şi au căpăt at
c hiar unele privilegii. Gindul eliberării
de sub jugul otoman îi frămînta pe toţi
atit pe cei plecaţ i, cit şi pe cei rămaşi
pe pămtntul natal. Dar cum emigraţia
nu era, din punct de vedere social-econo-
mic, un grup omogen, nici că ile preconi-
zate pentru dobindirea indep endenţei nu
erau unitar e . Ţăranii bulgari - adăpos­
tiţi prin satele noastre - s-au ~î ndit
mereu, ca şi fraţii lor săraci aşezaţt prin
oraşe , la lupta armată. De aceea au fost
alături de corpurile române de voluntari
care au luptat în războaiele ru so-turce
contra osmanltilor. El ementele tnstă rite
au acţionat mai ales pe cale diplomatică.
Pe toţi i-a tns ufleţit însă ridicarea la
luptă a românilor tn 1848. In Ţara Româ-
neasc ă mulţi dintre emigraţii bulgari,
mai ales ţăranii exploataţi de boieri şi
arendaşi, au luat parte activă la revoluţie.
Fr u ntaşii emigraţiei s-au aflat in strînse
l egături cu revoluţionarii români.
t n timpul războiului Crimeii•• , marii
negustori şi arendaşi bulgari, conduşi de
Hristo Gheorghiev, a u alcătuit cu spri-
jinu l comandamentu lui rus organizaţia
Epltropla bulgari. I n 1862, aceasta s-a
reorganizat sub numele de Dobrodetelna
drujlna ("Societatea d e binefacere"), ur-
• Vez il\fagasln IIJtorle, nr. 5/1973 .
•• A avut loc Intre aoll 1853-1 856 şi a rost
purtat de Turcia , Anglia, Franţa, Austri a şi Pie-
mont, Impotriva Rus iei - n. r .
intermediul unui r ăzboi ruso-turc. Revo-
luţia era acce ptată doar in extremis, in
acest caz declanşarea ei urmind să aibă
loc doar tn prezenţa armatei ruse; în
noul st at .bu lgar, puterea trebuia să fie
pyeluată, desigur, de către marea burghe-
z te .
Î n 1863, cînd R akovski s-a stabilit tn
România, emigraţilor bulgari li se c rea-
seră condiţii favorabile pentru a-şi inten-
sifica acţiunile tn direcţia dobtndirii
independenţei ţării lot. Dori nţa lor
era îmbrăţişată cu căldură de masele popu-
lare româneşti, de numeroase personalităţi
politice, incepind cu domnitorul Cuza
şi continuind cu Mihail Kogălniceanu,
C.A. Rosetti, B .P. Hasdeu, Cezar Bolliac
etc . Aşa se explică şi faptul că Rakovski
a căpătat foarte re.Pede aprobarea de a
scoate un ziar bihngv (româno-bulgar)
Biduştnost ("Vi itorul")•••. . .
Democrat convins, Rakovskt a susţi­
nut prin acest ziar reformele lui Cuza.
El a demascat clerul fanariot de pretu-
tindeni ş i a sprijinit secularizarea pe care
a făcut-o domnitorul român. Cu citeva
luni înainte de publicarea decretului
Legii rurale, Rakovski, care afirmase că ·
tn vremuri grele, "casa ţâranului român
a fost deschisă bulgarului cu cea mai mare
ospitalitate", scria: "Noi credem că nu
poate exista un adevârat român [ ...),
care să spună că ţăranului nu trebuie să
i se dea pămînt, că nu trebuie [ ...] sâ
aibă din ce să trăiască şi să fie liber, cu
drepturi egale ... "
In ziarul editat de R akovski , Hasdeu
a publicat două articole în care cerea
dizolvarea Camerei boiereşti reacţionare
şi "votarea noii Constituţii" . E ste expli-
••• Primul număr al acestei publicaţii a
apârut la 8 martie 186'•, la Bu cureşti - n.r.

74
cabil de ce Cuza a susţinut ziarul, proba-
bil ş i băneşte, dar m a i ales de ce, la
cer erea expresă a Porţii, nu 1-a suspen-
dat şi nici nu l-a izgonit din ţară pe revo-
luţionarul bulgar . Mai mult, domnitorul
i-a promis arme pentru pregătirea unei
cete de 750 oameni, in fruntea căreia
R akovski urma să treac ă Dunărea, pen-
tru a -i răscul a pe bulgari. La rindul
său, văztnd intri~ile ce se urzeau .pentru
detronarea dommtorului , Rakovskl 1-a
înştiinţat pe acesta d e iminenta primejdie.
Într-o convorbire pe care Rakovski a
avut-o, în 1867, cu prietenul său K .
Ţankov, i-a spus, referindu-se la Cuza:
.,El îmi promisese formal că va ajuta
moral ş i material cauza eliberăr ii noastre
( .. .] Principele Cuza era dispus să pri-
mească [probabil în Şcoala militară­
n.a.] cîţiva bulgari , care [devenind] ofi-
ţeri , urmau să treacă Dunărea in fru ntea
unor cet e bine înarmate şi echipate cu
toate mijloacele necesare, pentru a provo-
ca o răscoală mai ser ioasă . E ra gata să
facă toate sacrificiile, deoarece socotea
că [ş i] prin a ceast a va putea scăpa R omânia
de tributul ş i vasalit atea otomană ş i
într-un moment potriv it s-o proclame
independentă ... "
Panaiot Hitov, prieten nedespărţit al
lui Rakovski, a reprodus , tn memoriile
sale, o convorbire a acestuia din urmă
cu domnitorul român :
- [Rakovski] Păzeşte-te, căci vei fi
legat şi scos din Bu cureşti.
- [Cuza] Dă-mi scris c ă voi fi scos.
- [Rakovski] Nu pot să-ţi dau scris,
dar te vei convinge tu însuţi.
După detrona rea lui Cuza, R omânia
s-a găsit într-o situaţie grea, unirea însăşi
fiind p eric litată• . Se zvonea că Poarta
ar concentra trupe la Dunăre ş i că aces-
tea vor trece fluviul. La Paris s-a convo-
cat o conferinţă internaţională , care urma
să propună m ăs uri corespunzătoare noii
situaţii.
!n acest răstimp s-a creat la Bucureşti
Comitetul Central Secret Bulgar (C.C.S.B.).
Fruntaşii emigraţiei bulgare, î n memo-
riile lor , au redat insufic ient de clar
î mprejurările înfiinţării acestui organism .
Unii dintre ei au relatat că, în m artie
1866, pentru a pa ra o lovitură din p artea
Turciei, Ion Brătianu s-ar fi adresat lui
Rakovski, tntrebîndu-1 dacă ar putea orga-
niza un corp de volunta ri bulgari pentru
a sprijini armata română in eventuali-
tatea unui atac turcesc. Rakovski ar fi
răspuns pozitiv, dar pînă la urmă , Bră­
tianu, sfătuit ş i de unii mari bogătaşi
bulgari, du şmani a i lui R akovski , ar fi
î ntrerupt tratativele cu acesta; ba mai
mult, 1-ar fi pus ş i sub urmărirea poli-
ţiei. Din această cauză, revoluţionarul
bulgar ar fi fugit la Brăila , apoi la Galaţi,
• Vezi ~Iagazln Istoric, nr. 4 / 1972.
şi mai apoi a trecut in Rusia . In absenţa
lui, discuţiile a r fi fost continua te de prin-
c ipalu 1 său colaborator, Ivan K asabov.
La ca pătul acest or tratative s-a intemeiat
Comitetul Central Secret Bulgar, care
împreu n ă cu Comitetul Secret RomAn-
compus din persoane care puseseră la
cal e înlăturarea lui Cuza - au format o
Coalitie RomAn e-Bulgari! ·
E ste adevărat că acest Comitet Central
Secret Bulgar a luat n aştere în urma
detronării lui Cu za ş i ca urmar e a ati-
tudinii îngrijorătoare a Porţii , c ăreia i-ar
fi convenit revenirea Principatelor la
starea dinainte de 1859 . Documente certe
ne oferă d ate prin care putem preciza însă
c ă , din febr uarie ş i pînă t n vara a nului
1866, nu a u putut avea loc disc u ţi i tntre
Brătianu ş i Rakovski. Pînă la începutul
lunii mai, Brătianu nu s-a aflat în ţară ,
iar Rakovski, la rîndu-i, a lipsit din Bucu-
reşti în perioada d e la sftr şitul lui martie
şi pină la finele lui iulie 1866 . Discuţii
s-au dus, într- adevăr, dar intre C.A. Ro-
setti ş i I van Kasabov, iar înfiinţarea Co-
mite tu luf Secret Bulgar n-a avut loc in
martie, ci abia i n a doua jumătate a lunii
ma i , deoarece abia a tun ci au început a
se face co ncentrări de trupe turceşti la
Dunăre.
A contribui cu averea
şi viaţa
Convorbirile dintre C. A . Rosetti şi
Ivan Kasabov au avut loc la redacţi a
ziarului RomAnul şi apoi în casele lui
Constantin Cioctrlan, prieten politic a l
lui C.A. Rosetti. După ma i multe discu-
ţii s-a ajuns la o tnţeleger e pentru care
s-a 'redactat ş i un document, păstrat tn
mai multe variante, fără deosebiri esen-
ţiale de text. Int re altele, documentul,
tn şapte punct e, preciza: "Se formeazl
comitetul Secret Bulgar cu condlţlunlle
urmAtoare:
1. Persoanele urmAtoare adiel •.• cons-
tituie Comitetul Central Bulgar din Bucu-
reşti şi care va avea relaţlunf directe cu
comitetul RomAn (de aceeafl naturi)
reprezentat de C. Clocirlan, Qr. Serurfe
şf E. Carada.
11. Comitetul Central Bulgar din Bucu-
reşti va forma inci un Comitet Central
intr-unul din oraşele principale ale Bul-
gariei şf altul in Serbia, avind ace.te
doul Comfte,te relaţfunl directe cu Comi-
tetul Central din Bucureşti fi fiind sub
auspiciile luf.
III. Fiecare din aceste trei Comitete
Centrale va forma comitete sucursale in
statu 1 unde existi şi care vor fi in re la-
ţlunf directe cu comitetul respectiv cen-
tral de care depind.
IV. Scopul menţionate lor comitete, attt
centrale, cit şi sucursale va ff a prepara
75
spiritele pentru o revoluţlune necesari
contra fnamfculuf comun al popoarelor
creştine din Orient. Semnalul revolutiei
in Bulgaria il va da Comitetul Central
Bulgar dfn Bucureşti , dupA înţelegerea
cu comitetul RomAn , atunci cind va iz-
bucni revoluţiunea in ţlrile vecine, adiel
in Romlnfa, Serbia, Montenegro, Herţe­
govina, Epir şi Albania, care impreunA
cu Bulgaria, a splrl a forma state auto-
nome şi Independente".
J?regătire a mi şcării urma să se reali zeze
pnn :
" 1. Propagarea prin emisari şi pregltf-
rea spiritelor in toatl Bulgaria .
2. Formarea (cind com itete le romAn şi
bulgar din Bucureşti vor crede necesar)
şi dirijarea de grupe in Bulgaria şi mal
cu se ami in Munţii Balcanuluf. Aceste
grupe vor menţine for/ele şf glrzlle ina-
micului in lncertltud ne perpetuA, cind
pe de alti parte Comitetul Central de alei
[ Bucureşti ] , prin foi volante, va propaga
mltcarea, far comitetele de acolo vor
secunda opera prin toate mijloacele posi-
bile, procurind contlngente.
3. Comitetul Central va face apel la
patriotismul bulgarilor s pre a contribui
cu averea şi viaţa.
4. Detallurfle modulul de acţiune pot
fi multiplicate şi a slmflate cu circum-
stanţele, dar totdeauna prin ştirea Comi-
tetului Central RomAn.
5. Casa acestei actfunl va fi ţlnutl la
un casier numit efe ambele comitete;
banff trebulncloşf se vor libera de dinsul,
dupl ordine scrise ale ambilor preşedinţi.
Z iar e .~i t ipt7ri turi bul otlrtş t i
76
6. Comitetul Romlr işl rezervA dreptul
de a se pune in comunicare cu celelalte
comitete ale na1funflor s la ve ş i gre ce şi a
ţine relaţlunea mtre ele şi bulgari pentru
acţiunea comuni, cum şi pentru inţelegerea
asupra momentului mlşclrff. Nici o cer-
care Izolati nu se va face firi involrea lui".
La pu nctul V li se prevedea:
"Pinl ce Comitetul Central din Bucu-
reşti va dobindi mijloace proprH şi sufi-
ciente, Comitetul RomAn se obligi a il
procura toate necesarifle, precum şf bani,
arme, munlţff de rlzbel, imbrlclmfnte şi
mijloace de existenţă, precum şf mijloace
pentru întreţinerea a unuia sau mal mulţi
emisari in Europa şi concursul presei
europene.
Fiind el este cu putinţA ca, dIn circum-
stanţe neprevlzute, RomAnia sl-şf dobin-
deascA intr-un alt mod (afarl de rlzbel
cu Turcia) Independenţa şi si formeze
un stat liber şi suveran, se in datoreşte
şi atunci comitetul Central RomAn (ce 1
menţionat) a implini şi a se ţine strict
de articolul precedent (adlcl VI).,.
"Comitetul Secret"
lucrează pe faţă
tn vara anului 1866, H.akovski, aflat
în Rusia, a luat de mai multe ori legătu ra
cu K asabov, i nterestndu-se dacă poli-
ţia românească il mai căuta. P r imi nd
asigurări că totul fusese dat u i tării,
Rakovski a por nit spre Bucu reşti. Deci,
apdru te in Romdnia, in a doua Îllmt'llall' a secolului trecut
intr-adevăr , in mar t ie 1866 revoluţi o ­ In primu l rind, partea bulgară a prt-
na rul bulgar fu sese urmărit de poliţia m it banii pro m i şi (600 ga lbeni) ş i ş i -a
ro mânească, da r nu în legătură cu a c ţiu­ form a t filia le la R use, Tirnovo, Şu me n
nile pregătitoa re realizării coaliţiei, aşa ş . a . ca şi t n sînul comu nit ăţilor bulgar e
cum foarte mulţi au a firmat ; era cunoscut din o ra şe le noas t re Giurgiu, Brăil a , Plo-
de toţi ca un prieten şi admirator al lui ieşti et c. In al doilea rind , guvernul
Cuza, ca un re vo luţ ionar ce n-ar fi stat român nu s-a a mes tecat în t r eburile
pe gindur i pentru a da o mină de ajutor C.C .S.B . Kasabov t ns u şi a firma că, intr-o
tn cazul izbuc nirii unei mişc ări p entru discuţie pe care a avut-o cu I on Brăti a nu,
readucerea fostului domn . Nu trebuie s ă acesta ti recomandase ca bulgar ii s ă lucreze
uităm că t n frunt ea guvernului se a fla cu mare atenţie şi in taină , pentru a nu-i
atunc i principele D .Ghika, cunoscut pen- s imţi P oarta , prom iţt ndu -i ca guvernul
tru vederile sale reac ţionare, care pusese român să nu i n terv ină.
sub urmărirea po liţiei pe t o ţi cei a p ropiaţi Intre Rakovski şi K asabov au inter-
lui Rosetti şi c unoscu ţi pe ntru l egăturile ve nit divergenţe şi cel dintii a pus ime-
lor cu revo luţio n a rii italieni Mazzini şi diat bazele unei noi o rga n izaţ ii , cu ade-
Ga ribaldi. R evenit la Bu cur eş ti , Rakov- văr a t re vol uţ io n are. Autorităţile române
ski n-a fost de acord cu textu 1 ş i spiritu 1 au avut din nou aceeaş i atitudine b inevoi-
Coaliţiei, ş i prietenia cu K asabov s-a toare , tngă<.lu ind alcătuirea p e t eritoriu 1
rupt. De altfel, in a fa ra lu ~ Kasabov, care nostru a cunoscutelor cet e de ha iduc i
lu crase cot la co t cu R a kovsk i, împărtă­ bu lgari . Din cauza tmbolnăvirii lui R a-
ş indu-i ideile, ce ilalţi membri ma i de kovski, acestea au trecut sub comanda
seamă ai Comitetului Central Secret Bul- lui P anaiot Hitov şi Fi lip T otiu . Curind a
gar erau c unosc uţi ca oameni ce nu mer- apărut şi broşura lui R akovski intitulată
geau ferm pe o linie revol u ţio nară. Mai Haiducii bulgari, ceea ce a insemnat un
tirziu , cî nd Kasabov s-a retras ş i condu- indemn direct la intensificarea luptei
cerea Comitetului a fost pre luată de K isi- arma t e pentru independenţă. L a 29 apri-
mov ş i alţii , o rganiz aţia a pornit pe linia lie 1867 , P a na iot Hitov , cu ceat a sa, a
greşită a co laborării cu P oarta, propu- trecut D u năr ea pe lingă O lt eniţ a; ace-
nind instit uirea unui regim de dualism laş i lu cru l-a făcut ş i Filip T otiu , cu ceat a
turco-bulgar . Curînd a apărut ş i un ziar sa, trecind tn Bu lgar ia, pe la Şiştov .
- Narodnost ("Xa ţiu nea") -ca re se inti- Protestele energice a le Porţii n- au inti-
tula în mod deschis organ a l C.C.S.B . midat guvernu l român - acuzat de compli-
fapt ce demo nstra că acest comitet nu citate-şi acesta n-a oprit trecerea unei a
mai era cît uşi de puţin secret. Şi t o tu ş i treia cete, de 125 oameni, conduşi de H agi
imp or tanţa C.C.S.B . a fost foarte mare . Dimitri . Atitudinea binevoitoare a Ro-
mâniei a mers atit de departe, tnctt pro-
testele energice şi repetate a le Porţii, că­
Uniti •
In Idealuri rora li s-au adăugat cele a le Franţei şi Aus-
t r iei, au s ilit gu vernu 1 român să dem i-
Actul Coaliţiei Sacre n-a fost nic iodată
sioneze.
semnat, deoarece între timp s-a petrecut,
Chiar şi după aceea, C. A. R osetti şi
in p a rte, ceea ce era prevăzut în a rt.
prietenii săi politici au continuat să cola-
VH: România, chiar dac ă nu -şi cucerea
ind epende nţ a, reuşea, oarecum , să solu-
boreze cu revoluţ ionarii bulgari, uşu­
ţioneze criza- primejdia războ iului cu
rindu-le contactul cu Mazz ini şi Gari-
Turcia ivită <.lupă detronarea lui Cuza baldi. I ntr-u n cuvint, ei a u aplicat preve-
fiind înlătu r a tă la mijlocul lunii mai . derile acestui tratat de alianţă sui-gene-
Dar, c: u toate că doc ument ul n-a fost ris permis deş i el nu fusese niciodată
semna t, partea române asc ă a răm as fi - semnat; mai pu ternică decit această for-
delă angajamentelor luate. E st e a ceas t a
ma li tate era dor inţa de liber tat e şi inde-
un punct de onoa re , atît pentru oameni i pendenţă a celor d o uă pop oare, deopo-
p olitici liberali democraţi ai vremii , ci t trivă lovite în dezvoltarea lor liberă de
ş i pentru factorii de conducere ai ţării jugul străin.

77
 ~

DE LA ORDINUL JARTIEREI
LA... VAPORUL CU ABUR
WILHELM von JANKO

Prezentlm in continuare• citeva fragmente din lucrarea lui Wilhelm von

Janko Fabel und Geschichte ("Fabuli şi Istorie") . De data aceasta autorul ineearcl
al dovedeascA netemelnlcfa unor legende ţesute in jurul citorva evenimente care,
la vremea lor, au trezit o atenţie deosebfti. Perpetua ti apoi, legenda s-a substituit
adevlrulul istoric, care cu greu mal poate fi reconstituit in adevAratele sale
dimensiuni.
Demn de reţinut ni se pare, şi in cazurile de faţl, nu faptul daci Istoria
probeazl sau nu legenda, el doar capacitatea-mereu exfstentl in Imaginaţia
colectfvl--de a plstra vie, sub formi anecdotici, intimplarea care altfel, consem-
nati doar in documente, e sortiti si riminl un rece şi deplrtat fapt. De aceea,
prezentind constatlrlle autorului menţionat, nu IntenţionAm a "zdrobi" vreo Jegendl.
CI doar, allturind-o faptului Istoric, si oferim cititorului o perspectivA mal generoasl
asupra unor lucruri indeobşte cunoscute. Clei c:fne nu a auzit de Ordinul jartlerel,
de oul lui Columb sau de vaporul cu abur? Şi ciţi nu cunosc adevlrul despre
toate acestea! Şi totuşi •••
1. L.

qui mal y pense ("Afurisit in privinţa. alegerii acestei

O panglică
de catifea albastra
Despre instituirea Ordi-
nului J a rtierei • • circulă
tn mod curent două ver-
siuni, ambele pline de fan-
t ezie . Conform uneia din
ele, care se bucură de o
mai largă răsptndire, fap-
t ele s-au petrecut tn 1346
tn timpul unei fastu oase
serbări la c urtea regală
engleză. Dansind, contesa
de Salisbury şi-a pierdut
jartiera albast ră de pe pi-
ciorul sting. Cavalerul ei,
re~el e Eduar d III a l An-
ghei, a ridicat-o curtenitor
şi a inminat-o posesoarei.
Cîţiva dintre martori , amu-
zaţi ş i s urprinşi de nepre-
văzutul s itu aţ iei, nu s-au
putut ab ţine de a nu face
unele a luzii ironice la cele
tnttmpla t e. R egele, au zin-
du-le, a exclama t aproape
ameninţător : Honny soft
• Vezi Magasln Istoric, nr.
7/ 1973.
•• Order o( the Garter ("Ordi-
nul Iartl eret") - tnaltă deco-
raţie brltan l c ă aco rdată tn ge-
n e ra 1 suveran llor, şe fil o r de
s tate; membrilor ram ii le i regale.
Numa r ul beneficiarilor este li-
mitat la 26. Băr baţii poartă
ordi nul la genunchiu l sting ,
femeile -la braţul drept.
fie cel ce se gîndeşte la
rele!"), adăugînd că inten-
ţionează să acorde acelei
panglici albastre un pres-
tigiu, care să-i facă pe
cei prezenţi nespus de feri-
ciţi dacă vor avea dreptul
să o poarte. După scurt
timp. el a instituit Ordi-
nu l J artierei, căruia i-a
dat drept deviză amintitele
cuvinte: Honny soft qui
mal y pense.
Dacă această variantă
surprinde prin pitorescul
ei, cealaltă pare, în schimb
mai demnă de crezare, d eşi
nici în privinţa ei nu se
poate da vreo garanţie,
nefiind adeve rită de un fapt
istoric cert. Conform aces-
tei versiuni, în bătălia de
la Crecy, în 1346, unde
acelaşi Eduard III a re-
purtat o victorie hotărî­
toare tmpotriva francezi-
lor, el ar fi dat semn alu 1
de atac printr-o jartieră
a lbastră tnfiptă in vîrful
unei s uliţ e. Spre a co nsfinţi
amintirea acestei victorii,
Eduard a instituit apo i
"Ordinul J artierei a lbas-
tre", adăugîndu-i acel mot-
t o mult discutat (probabil
cu int enţia de a preveni
orice interpretări greşite
panglict) .
Nici istoricii timpului
ş i nici st atutele ordinu lui
nu oferă vreun punct de
sprijin cu privire la verosi-
militatea acestor două ver-
siuni. Dimpot rivă , in sta-
tutele întocmite chiar de
regele Eduard se precizea-
ză cu toată claritatea că
"a instituit acest ordin
spre cinstirea lui Du mne-
zeu, a Sfintei Fecioar e şi a
Sfintului martir Gheorghe,
patronul Ang liei", în a l
23-lea an al domniei sale .
Al cui a fost
"oul lui Columb" 7
O altă anecdotă care se
bucură de mare popu larita-
te este cea cu pnvire la "oul
lui Columb" . Se pare tnsă
că celebrul ou nu a aparţi­
nut binecunoscutului navi-
gator genovez, ci sculptoru-
lui şi a rhitectului italia n
Bru nellesch i ( 1377-1446) .
Faptele s-au petrecut la
Florenţa, in 1421 , la o
adunare a arhitecţilor , in-
truniţi spre a discuta pla-
nurile de construire a cu-
polei bisericii Santa Maria
del Fiore. Brunelleschi par-

78
t ic ipa ş i el la intrunire .
I n cartea sa intitulată
Biografii de artişti , apă­
ru tă î n 1550. Giorg io Va-
sari povesteşte că, atunc i
cînd Bruoellesch i şi-a p re-
zentat proiectul cupolei,
propunind sol u ţ ii noi, î n-
d răz neţe, colegii s ăi i-au
cerut s ă le înfăţişe ze mo-
de le ş i dese ne a mă nunţi te.
Spre a d a o r ip ostă acest ei
vic lene pre tenţii, B r unel-
lesch i a p ropus co nfraţi l or
s ă i s ă rezo lve prob lem a
oarecare , iar a cu m or ic ine ,
f ie el u n biet cro ito raş ,
simt e ch emarea de a de-
veni descoper it or de ţări
necunoscute" . Da r cum ca r-
t ea sa desp r e Columb a
apărut abia d up ă 21 a ni
de la ti p ăr irea Biografiilor
de artişti a lu i Vasari,
chia r aces t fap t ne îndrep-
tă ţeşt e s ă devenim neî n-
c rez ăto ri faţă de Benzoni
ş i faţ ă d e .. . ..oul lui Co-
lumb".
D a r să r even im la P a pin.
Orig ina r d in Fra n ţa, e l a
plecat, du pă r evocar ea E d ic-
tului d in Nant es•, in Ger-
m a nia, unde a t răit la
curtea la ndgra fului K arl
von H essen ş i şi-a conti-
nu a t cercet ăril e d e fizică .
Se spune c ă oraşului K as-
sel i-ar fi r evenit onoarea
d e a fi văzut , pentru prima
oară, un vapor cu a bur ş i
că Fulda ar fi fos t fluviul
p e a le cărui a pe a plutit
tnti ia d a tă un asemenea

De dnt . .. de
e Leoatd l'i lip po
pouesten Bru nelleschi ?
CII
celebru l ou:
de CriAto{or
Columb
sau ...

as tăzi atî t d e cu n oscută vas, d eşi, se adau gă, in-

- a ou lu i care stă pe Denis Papin, cercarea a r fi eşu at.
unul d in vîrfuri . Robert Fulton Din scrierile lui P apin
Această istor ioară se po- r e iese insă clar că el şi-a
triveşte foar te bine cu rea-
exprimat la incepu t d oar
şi alţii ... intenţia d e a construi un
lit a t ea . deoarece cupola bi- vapor cu a bur, dar că ,
seri c ii are, înt r- adevăr , fo r- D01 bărbaţi s tn t am int i ţi tn rea lita t e, n-a ajuns ni-
m a u nui ou tur t it la una ca f iind inventatorii vapo- ciodată s-o înfăptuiască .
ru lu i cu abur : Denis Papi n
d in ex tre mităţi l e lui . (1647-1714) ş i Robert Fui-
Ace laş i lucru est e confir-
Se pare că Ben zo ni a ton (1765-18 15) . Nici lui m at şi d e re latările lui
fost primul istor ic care , Papin ş i nici lui F ulton L eibniz ş i a le lui U ffen-
nu li se cu vine în s ă tn bach, car e p recizează că,
menţio n î nd intimplar ea cu
spre a-ş i pune în mişc are
oul , a legat -o de numele exclus ivitate aceas tă g lo- ambarcaţiunea cu care a
lui Colu m b , cor elînd -o într- rie , deş i u ltimu lu i i se p ornit d e la K assel sp re
datorează, intr-adevăr , o
un m od lipsit de orice jus- exper im ent a r e reu ş it ă a Miinden (cam p e la 1707) ,
tif ica re cu următ oare l e r î n- unu i asemenea proiect. Se in susul F luv iului F ulda,
duri dintr-o scr isoare a ştie că in anul 1805, Ful- P apin nu s-a folosit de vreo
ce lebrului explorator căt re ton şi- a oferit i nve n ţia maşină cu abur, c i de ro ţi
cu ci r~ă .
I sabela şi Ferdinand a l lu i Nap o leon l, dar c ă
E ste cunoscut f aptul că
Sp aniei , datată 7 iu lie acest a , d e o bicei atit de ideea fo losirii aburu lui tn
1503 : "Timp de şapte perspicace, a r espins-o, con- p ropu lsa r ea vaselor m a ri-
a ni , p la nu l m eu a fost sid erind-o drept o hi meră time este mult m a i v eche,
privit , la curtea Domn ii- ş i numindu-1 p e F ul t on
lor-Voastre , ca o farsă şarl atan . • Vezi 1\laraaJn htorlc, nr. 3/
f 973.

79
 primele informaţii tn aceas-
tl privinţă dattnd tncă de
pe timpul lui Carol V . In
anul 1540, Blasco d e Garay
gratificat .Pe Garay cu ase-
menea epitete, c i 1-a răs­
plătit cu generozitate dtn-
du -i 200 000 ducaţi ş i
fost considerat un timţ> ca
inventator al maşinii cu
abur . Branca ş i Savary
tn sec . XVII, Huli , New-

.. . şt Robert
F ulton,
D oi amtndoi
inventa tori: pasionati
Denia de tmbltnz i rea
Papin .. fortei
a burului

.
i-a propus tmpăratului o achittndu-i , in plus, su-
maşinăne care să deplaseze mele cbeltuite pentru rea- comen , J ouffroy d 'Abbans,
vasele fără c trmă şi fără Watt in sec. XVIII-XIX
vele . Incercarea a. fost fă­ lizarea proiectului. Garay şi alţii şi-au legat numele
cută abia tn 1543 dar , deşi şi-a lua t ba nii şi invenţia, de diferite invenţii bazate
tncununată de succes, Ca- pierztndu-şi urma tn uitare. pe utilizarea puterii abu-
rol V n -a pus preţ pe La diferite intervale rului. Iar după Fulton,
viitoarele avantaje ale in- şi-au făcut apariţia şi a lţi care a adus motoru lui cu
venţiei . Spre deosebire însă abur importa nte perfecţio­
oam eni de ştiinţă preocu- nări , au urmat Dupin, Ma-
de Napoleon, care tl cali- paţi de folosirea forţei
ficase pe Fulton drept un aburulu i: De Caus (1576- restin şi al ţii. Incit "va-
şarlatan, Carol V nu 1-a porul cu abur" are foa r te
1626), de exemplu, a mulţi părinţi.

ROBESPIERRE: ULTIMA ZI fNAI TE DE EŞAFOD

(Ut'mal'e din p. 51 )
şi tn intenţ.ie? Aceşti c inci ani [1789-
179.4]. d~ patimă po.litică , aceşti c inci ani
ero iCI ŞI inflăcăraţi , să nu fi fost dectt
un poem a l disperării, poemul unui om
care este infrtnt pînă la urmă de forţele
p e care n-a putut să le stăpînească de
vreme ce a su combat?
Şi d e ce să se fi lăsat , el , care vedea
a~eseo~i attt d e depa~ te, p~adă eşecului?
Dm virtute? Da r prima v irtute a unei
p o litic i nu este reuş ita ei i n realitate,
tn prezent ?
Robespie rre, meteor pas ionat, simbol
al une i revoluţii care dă naştere in m od
necesa r şi unor indiviz i de teapa lui
Cambaceres ş i S ieyes 17 , victimă fo l osită
de cei dibaci p entru a-şi croi ei drum,
erou ptnă la urmă tras pe sfoară şi ap oi
t 7) Emmanue l-Ioseph Sl6y~s- una d intre prin-
c ipale le fi guri de la Inceputul Revolu tiei franceze .
A rost au forul celebrei broşuri Ce este Starea a treia.
A s u pra vieţuit revo lu ţiei şi tn t 799 a devenIt consu 1
a lăt uri de Napoleon Bonaparte) .
80
condam nat. şi părăsit de cei prudenţi,
mască glonoasă pe care o clasă meschină,
ca ~ă ~ed~că .o clipă, şi~o pune spre a-şi
găsi ahaţi prmtre săraci?
. ~hiar Napoleon spun~a de.s pre Incorup-
tibil că a fost ,.ţapul ISpăŞitor al Revo-
luţiei ".
Omul acest a de treizeci şi şase de ani,
care, la 10 thermidor, nu mai era decit un
trup mutilat peste care se turna var nestins,
n-a fost deci decit o victimă? Inşelat de
s ine tnsuşi, de propriile sale "principii",
incremenit, in faţa realităţii in mi şcare
a vieţii multiple , într-o atitudine înghe-
ţată , care nu putea să-1 ducă decit la eşec?
Cambaceres, fost membru al Conven-
ţiei , regicid, apoi arhicancelar al impe-
riului, cind a fost întrebat de Napoleon,
devenit împărat, despre căderea lui R obes-
pierre, i-a răspuns: .,Sire, a fost un proces
judecat, dar nu pledat" .
Prezentare şi tra ducere de:
Sanda Mlhăescu-BOROI ANU
Caruselul guvernamental 1930-1932
FURTUNA BINTUIA IN ADINC Rl
ION DRAGOMIRESCU

Efectele crizei economice mondiale din anii 1929-1933 s-au reslmţlt cu

deosebitA Intensitate şi in Romlnla. una din consecintele crizei a fost fnstabllftatea
politici, manifestati, in primul rind, prin desele scftlm blrl fi remanieri guverna-
mentale . Criza politici s-a complicat şi mal mult dupl restauraţfa din 8 funie
1930, prin acţiunile lui Carol 11 care vizau sllblrea principalelor gruplrl politice,
in vederea lnstaurlrll unul regim personal. A urmat un adevlrat "carusel guverna-
mental": numai in perioada funie 1930-funle 1932 s-au schimbat patru cabinete
ministeriale, la care se adaugi numeroasele remanieri.
In numlrul trecut al revistei am relatat evenimentele politice petrecute Intre
Ianuarie 1930-octombrle 1930, cind guvernul naţlonal-ţlrlnlst condus de Iuliu
Manlu a fost nevoit si demisioneze. Contlnulm prezentarea principalelor aspecte
ale vieţii politice cu prinsi intre octombrie 1930-lunle 1932, marcati de tnlsprfrea
mlsurllor antfpopulare luate de cabinetul naţional ţlrlnlst in frunte cu o. o. Mlro-
nescu, ca şi de formaţia condusi de lorga-Argetofanu.

Camarlla la lucru
Majoritatea conducerii P .N .Ţ. n -a re-
nunţat însă la deţinerea, in continuare, a
frinelor puterii. La 10 octombrie, un n ou
guvern naţi o nal-ţărănist , diferit de cel
precedent m a i mult prin schimbarea in-
t~rvenită în distribuirea portofoliilor mi-
ntsteria le, d e punea jurămîntul. Din vechea
~chipă lipseau Maniu şi Vaida-Voievod ,
ta: preşed inţia era asigura tă iar d e G .G.
Mtronescu . "Moştenirea" economica-finan-
ciară era precară : la sfîrş itul lui oct ombrie
încasările statului reprezentau d oar jumă­
t~te din prevederi, iar golul bugetar se
clfra la aproximativ 12 miliarde; c ifrele,
d em ne de crezut , erau co municate chia r
de. ~rimu l minis tru şi de Mihai Popovici,
mtmstrul de Finanţe.
D eschiderea Parlamentu lui la 15 no-
iembrie a avut loc intr-o atmosferă sum-
bră . Mesajul regal era incoerent, indem-
nind p e p o liticieni " ma i ales la lucru îm-
pr eună , la «uniu ne frăţească• . Se f ăgă­
duise lucruri multe , prea multe. Cine le
va face?" se intreba cu îndoială unul din-
tre deputaţi.
Datoria publică internă ş i externă atin-
sese exorbitanta c ifră de a proximativ
130 mili arde lei, de peste şase o ri m ai
m a re dectt bugetul anual a l s tatului.
Guvernul i şi propun ea să intocmească
un buget de "austeritate" , in stare să asi-
gure plata "cuponulu i" datoriei externe
car e se c ifra la pest e şase miliard e lei
anual.
Ca. o d!v~r~iune,. menită să distragă
ate!lţ 1a opm1e1 p ubhce, cond u căto rii miş­
cănlor de extremă dreaptă agitau tn
Parlament naţionalismul şovin ş i proslă­
veau fasc ismul. La 13 decembrie A .C. Cuza
a vorbit timp de peste şase ore despre
"virtuţil_e" nazi~mul!-li care ctştiga teren tn
~ermama . N 1mem n-a oprit tribulaţi­
ile bătrînului reacţionar nic i a doua zi
ct nd el ~i-a continuat peroraţia .
Cama! t.la regală . cont~nua recrutarea
de aco hţ1 . C:arol tş t expr~ma convingerea
că .. o anum1tă . del'!locraţ te [regimul par-
la mentar constttuţto nal - n .a.] ti pare un
lucru d~ trecut (anacronic] , deşi ţin la
di?S~ ce1 d e l~ ~uvern." ln intenţia rege-
lut Şl a caman le t , guvernul Mironescu ar
fi tre~uit să fie un cabinet de tranziţie
spre ~1ctatura personală , care să pună tn
pr~chcă . un pr~gram alcătuit d e Arge-
to~a~u ş~ de ~ lţ1 ~ameni politic i , econo-
mtştl Ş l soc10logt de dreapta . Planul
urmărea să "asaneze" economia ţării prin
măsuri antipopu lare: scăderea numărului
salariaţilor statu lui şi a lefurilor acestora·
colaborarea intensă cu capitalurile străi~
n e; conversiunea datoriilor agricole ( mă­
s ură care trebuia să favorizeze tn primul
r~nd pe m arii latif~ndiari) . Pe plan ?Oli-
h c, programul carhst condamna r eg1mul
parlam.e ntar bazat pe partide politice ş i
precQntza formarea uno r guverne tn afara
ace~tora; i n P a rlament , deputaţii urmau
a h desemnaţi de primul ministru iar
a legerile să fie făcute d oar p entru a ~ati-

81
fica această stare de lucruri. "Ordinea
constituţ ională tnsăşi [ ... ] voia să o schim-
be regele nou : mai puţini deputaţi aleşi
şi ieşiţi din altceva dectt din psihoza mul-
ţimilor, iar tn Senat Coroana să aibă drep-
tul de a alege" - iată cum rezuma Iorga
intenţiile lui Carol II. Partidele politice
urmau si fie dizolvate, căc i argumenta
Argetoianu, "acţiunea lor asupra maselor,
tn opoziţie, este tot atit de dăunătoar e
ca acţiunea lor la guvern".
Faţă de manevrele camarilei, P .N .L.
declara tntr-un manifest publicat tn toamna
anului 1930, că nu putea .,tnţelege şi
accepta soluţiuni dictatoriale Şl măsuri
exc epţionale din orice parte ar veni ele".
Apariţia manifestului a provocat diver-
genţe tn stnul partidului: vechii brătie­
nişti au condamnat ingerinţe le camari-
lei;. alţi lideri liberali : Argetoianu, Fra-
nasovici şi, tn parte Tătărăscu, s-au deso-
lidarizat de manifest şi au preconizat
preluarea şef iei P .N .L., care aparţinea
lui Vintilă ' Brătianu, de către Duca sau
dr . Costinescu. Aceste lupte intestine au
dus, mai tirziu, la ieşirea lui Argetoianu
din partid ; in 1932 el va in fiinţa o nouă
grupare politică, U niunea Agrară.
Intre timp, ~ocul de culise continua.
S-au incercat diferite combinaţii : M . Po-
povici i-a propus lui Iorga "formarea unui
guvern cu ţărăniştii şi alte elemente".
I n Cameră, avea loc- după afirmaţia
lui Iorga- o "ctinească luptă pentru
locuri de onoare". M. Popovici şi G. Miro-
nescu spuneau că "se tem de o lovitură de
sus" [din partea regelui- o .a.] . Faţă
de politica nepo~mlară a guvernului,
Gr . Iunian a dem1sionat din guvern la
19 noiembrie.
Bugetu 1 pe anul 1930 se incheia cu un
deficit record : 5 ,8 miliarde lei. Depu-
taţii, tn imensa lor majoritate, au votat
măsurile antipopulare propuse de guvern,
care aruncau un nou val de greutăţi asu-
Iuliu Maniu, omu l "providential", care pen tru
a veni la putere promitea: democraţie , ordine,
libertate etc .. .
82
pra populaţiei muncitoare. La sftrşitu l
lunii decembrie, Parlamentul a aprobat
prima .,curbă de sacrificiu", aplicată tn
1anuarie 1931, care consta in reducerea
lefurilor salariaţilor publici şi instituirea
unui nou impozit, ceea ce atrăgea după
sine scăderea salariilor cu 10 pînă la 23%.
Concomitent, s-a hotărit concedierea unui
mare număr de muncitori şi funcţionari.
Toate aceste acţiuni erau dictate de "con-
silierii tehnici" ş i "experţii" străini , re-
prezentanţi ai capitaliştilor ce furniza-
seră Imprumuturile contractate incepind
din 1929 şi care puneau mai presus de
orice plata ratei anuale a datoriilor con-
tractate de statul român.
Situaţia grea in care se zbătea ţara tl
făcea pe Iorga să noteze cu amărăciune,
la sfirşitul anului 1930 : "Lumea e săracă,
tristă şi fără încredere tn viitor"
Stratagema regelui
Anul 1931 a debutat cu mari frămtn­
tări sociale . "Curba de sacrificiu", mări­
rea impozitelor şi incasarea lor prin fo-
losirea forţei publice, valul noilor conce-
dieri- toate acestea au provocat puter-
nice demonstraţii şi adunări de protest
ale muncitorilor din întreaga ţară. La
29 ianuarie, peste 10 000 muncitori de la
Atelierele "Griviţa" au demonstrat sub
lozincile: Vrem piine l jos curba de sacri-
ficiu 1 jos cine furi ntunca !. La C.F .R.,
numărul celor concediaţi in anii 1927-
1930 era de aproape 30 000, reprezentind
un sfert din totalul salariaţilor . In Valea
Prahovei, cifra şomerilor se ridica la apro-
ximativ 20 000; tn Valea Jiului, aproape
80% din mineri rămăseseră fără lucru.
La Craiova, tntr-o mare adunare, ţăranii
au protestat împotriva noilor impozite
şi, după cum relatau ziarele, manifestan-
ţii au strigat: Nu Ieşim la munci 1
.. . şi "pumnul de (itr" al primului guvern t4rC1-
nist ( 1928-1930) ministrul de Interne Al.
Vaida-Voievod
 Guvernul şi Parlam ~ ntul se zbăteau tn
neputinţă . Soluţiile propuse frizau ridico-
lul: un deputat, animat d e sentimente
.,filantropice", a cerut votarea u nui credit
de 30 milioane lei pentru ajutorarea celor
aproximativ 300 000 şomeri. Aceasta ar
fi insemnat că unei familii i-ar fi revenit
cam vreo sută de lei, ceea ce echivala cu
preţul a ... 16 kg ptine . Situaţia tncasări­
lor statului era sub orice nivel : preşedin­
tele guvernului, G. Mironescu , aprec ia
că ele nu atingeau dectt o treime din cifra
f ixată . Din această pric ină, M . Manoiles-
cu, ministrul Industriei şi Come r ţului
considera ca, tn curtnd, "se va ajunge la
n eplata lefilor".
Intre timp, guvernul ducea trat ative fe-
brile pentru obţinerea unui nou tmprumutde
p este hotare. So luţia nu erainsă~ecttu n pa-
leativ in stare să prelu ngească ztlele numă­
ra te a le cabinetului Mironescu . La 10 mar-
tie marile bănci occidentale au a cordat
tncă ' 53 milioa ne dolari (aproximativ opt
m iliarde le i), c u condiţia expresă a plăti­
rii la timp a ratelor datorate anual. Cum
am văzu t, cifra acestui "cupon extern"
era de circa 6 miliarde lei, d eci trei sfer-
turi din i mprumut se intorceau imediat
la credito r il Măsura guvernului a fost
combătută chiar de unii parlamentari
reprezenttnd opoziţia democrată: "Lupu,
indelung, il atacă (imprumutul - n .a .]
violent". Intr•O discuţie cu I orga, Titu-
lescu a avut o opinie identică: "imprumu-
tul , care nu (ne] as igură măcar pe d oi
ani , e o greşeală.''. Totuşi, cu o mare majo-
ritate de voturi, Parlamentul şi-a dat
acordul faţă de această măsură , pe cit de
ineficace, pe atît de inrobitoare. Viaţa
politică cunoştea o ag itaţie sterilă. Se
D.R. I ounite8cu, lider al P ..v.r .:
JUde ţe şt de cir cum.scriptii nu -şi primiserd (in
1931 ) sal ariile de un an de zile... "
\lihai Popot•tri, (ru 11 lCI:i Il r(lnist, minutru in
Ot4vernele din 7unoada J9J0-1932. .,Specia-
litatea": Finantele (de(tcit bugetar in primul
an de grtve rnare S,8 miliarde lei)
discuta la nes ftrş i t despr e un proiect de
lege contra cametei şi un a ltu l privind
legea avocaţilor . Pt"int re legile votate
era şi una car e... impunea s ubscripţia
publică pentr u ridicarea unor m onu-
mente regilor Carol I şi Ferdina nd .
Ultimele zile a le lunii martie au a dus
sftrşitu l guvernului Mironescu . Tezaurul
public era gol . Pentru cheltuielile curente
s -au luat două treim i din fondul de rul-
ment a l Ministeru lui de F inanţ e; ba chiar
şi 300 m ilioane de la Casa de ajutor
C.F.R. Puternicele greve a le metalurg iş­
tilor de la "Lema t t re", la car e s-au r a liat
ş i munc itorii a ltor u zine bucureştene au
d etermin'l.t luarea unor m ăsuri exce pţio­
na le : Camera era păzită d e t rupe. F a li-
m entul guvernului era im inent şi inevi-
tabil, deşi liderii P .N . Ţ . n-a r fi vrut s ă
lase puterea din miini. Pent ru rege insă,
instabilitatea guver namenta lă- t rei ca-
binete tn decurs de zece luni - er a cel
m ai bun pretext t n i ncercar ea de a-şi
instaura dictatura persona lă . Guvernul
Mironescu a sfîrşit la menta bil la 4 aprilie
1931. Pretextul 1-a găsit r egele, care 1-a
indemnat pe M . Manoilescu să demisio-
n eze in semn de protest că Parlam entul
i-a respins un p roiect de lege. Strata~ema
a prins antrenind căderea tntregulu1 gu-
vern .
Carol L-a c e at la pa a
Zilele care au urmat s-au caracterizat
prin îndelungate pertractări tnt~e rege şi
şefii de partide. Form~ la l ut Ca:r ol :
guvern de concentrare sau "untune
"
..... Medicii de
Vtrgil MadgeaTIL secretar general al P .N .r ..
principalul specialis t a l partidului in problt·
mele de politicd economicd
83
naţională" , cu care 1-a însărcinat pe N ico-
lae Titulescu a dat greş, majoritatea
liderilor politici refuzind să par ticipe la
o astfel de combinaţie. Fiecare dintre ei
tşi tnchipuia că .,poate cere cele mai
năpraznice lucruri. Odată ce e vorba de
Ministeriu Naţional. .. " După zece zile,
Carol i-a chemat la palat, tn audienţă
colectivă, pe toţi şefii de partide. "Regele
apare tn mare uniformă, foarte impună­
tor. Incepe a citi un apel care se preface
in ordin, in admonestări. De la inceputul
domniei a vrut un guvern al tuturor J;>ar-
tidelor. E supremul moment să-1 a1bă.
[ .. .] Cine nu-l ascultă, dovedeşte lipsă de
patriotism. El işi va aduce aminte de
aceast a . .. "
Au urmat tncă alte patru zile de inc~n:­
cări ale lui Titulescu, soldate tot pnn-
tr-un eşec. In ultima instanţă, Carol a re-
curs la un guvern de tranziţie, un cabinet
de "tehnicieni" . Denumită guvernul "Uniu-
nii naţionale", .noua formaţie avea c~
preşedinte pe Ntcolae Iorga, care era Şl
ministrul Instrucţiunii Publice, ales de
rege pentru marele prestigiu de c~re
savantul se bucura. Conducerea efectivă
tnsă avea s-o deţină un devotat al lui
Carol, C. Argetoianu, ministru de Finanţe
şi ad-interim la Interne . In afara aces-
tuia, rege le se sprijinea in acţiunea sa pe
M. Manoilescu, ministrul Industriei şi Co-
merţului, Iuliu Haţieganu şi generalu l Ion
Răşcanu- miniştri de Stat, Ion Pangal, A ~tg us l 193 1 : {altmentul Bdncii B erkov.:1L: tiin
subsecretar de Stat, toţi oameni de incre- fl lLCtLTf'Şti
dere ai palatului.
Noua echipă era insă lipsită .de suport a supra guvernării, sub puternica presiune
financiar şi politic pute~n.ic. Dm ~c~astă a clientelei politice pusă pe căpătuială,
cauză a apelat la spnjmul pohbc al ca şi a cercurilor monopoliste străine cre-
P .N .L., cu care a incheiat mai tirziu un ditoare, formaţia guvernamentală s-a vă­
cartel electoral şi o tnţelegere de colabo- zut, incă de la inceput, in faţa unor greu-
r are. Dar cum Parlamentul era compus, tăţi insolubile. Producţia industrială tşi
in imensa lui m ajoritate, din deputaţi continua cursu 1 descendent, inregistrtnd
naţio nal-ţărănişti , guvernul .a ~o nyocat doar aproximativ jumă tate din nivelul
noi a legeri, desfăşurate la 1 lUOle Ş l sol- anului 1928. Deşi tn 1931 exportul cres-
date cu victoria coaliţiei I o~ga-Argeţo­ cuse cantitativ cu aproximativ 40%, va-
ianu. Campania electorală Ş l al egen ~e loarea sa era cu 40% mai mică deci t
s-au caracterizat prin grave abuzun. tn 1929 ; importul fusese redus c u 60%:
Intr-o scrisoare publică, Averescn acuza Totuşi, deficitul buget a r c re ştea. ~u~a 1
guvernul ~e falsifica.rea re~ultatelor; Ma- la C.F.R. el se cifra la peste 1 mthard
niu aprecta că acestea ar h fost "u n scan- le; cu 1.0ate că numărul salariaţilo r fusese
d a l european". Insuşi I orga era n~~oit .să redus din n ou cu aproape 10%. Fis<:al~t~­
admită acest fapt: ,,La Cameră, Jalan1a, tea atinsese un trist record : cea ma1 ndl-
tn mare parte îndreptăţită a abuzurilor cată din Euro pa acelor ani. In iunie 1931,
electorale" . Totuşi, chiar in aceste condi- ziarul Ade vlru 1 scria: "fiscalismul nu
ţii , Blocul Muncitore sc-Ţărănesc- o;ga- numai că a ajuns la limita puterii d~ plată
nizaţie co ndusă de P.C.R. -.a ?bţmut a contribuabilului român , dar a Şl depă­
c inc i locuri de deputaţi. La 19 lUnle tnsă, şit-o cu mult, contribu~n~ tn mare. m~­
Parlamentu 1 a invalidat mandatele lor. sură la agravarea c nze1 econonnce .
Şedinţa respectivă a fost prezidată de Plata "cuponului extern" devenise ~pec­
A. C. Cuza, c u "o excepţio nală e nergie" . trul guvernanţilor. Ptnă şi Argeto1anu,
Poate şi de aceea, drept reco mpensă exasperat de această s ituaţie , a fost
guvernul i-a obţinut de la rege cordonul nevoit să- i spună expertului Roger A~­
" Coroane1." ... b oin : "Am fost sub turci, am sufenţ
Incă de la formare , cabinetul prezenta ocupaţia germană; acum sintem s upuş~
slăbiciuni serioase. Alcătuire hibridă, lip- bancherilor apuseni ( ... ] dar cu cit ne-aţ 1
sită de omogenitate şi de o concepţie clară cumpărat?".

84

lJeşt .,tezaurul e secat" - cum se ex-
prima primul ministru - Parlamentul
vota sume importante pentru noile uni-
forme ofiţereşti, ridicol inzorzonate. Ve-
niturile statului erau tot ma i redu se.
Ţărănimea, vîndută cămătarilor, resim-
ţea tot mai acut co nsec inţele c rizei; d epu-
tatul G. Taşcă decla ra că "ar ajunge un
chibrit, ca să aprinză satele". Cra hul ban-
car nu era prea depa rte; una din marile
bănc i bucureştene, Banca B erkowitz a
fost nevoită, in august, să-ş i închidă
ghişeele . Incepind din m a i 1931, aceasta
era cea de-a patra b a ncă in stare de fa li-
ment. La 21 octombrie, a căz ut cu un
imens scandal ş i Ba nca Marmorosch-Bla nk,
deţinută de unul dintre intim ii regelui .
Pentru salvarea ei, Argetoia nu .,a stăruit
cu d isperare".
M . Manoilescu, acum guvernator a l Bă ncii
Naţionale, m otiva incercarea cercurilor
financiare ş i politice de a-l salva pe Blank
pe considerentul că banca acestuia .,a
împărţit ba ni la toată lumea politică,
nereclamîndu-i. Sînt milioane ch eltuite
pentru acţiuni p olitice ... " Ci rdăş ia din-
tre grupurile financ iare ş i p a rtidele poli-
tice burgheze era ş i in acest caz evid entă.
Nu era singura dovadă a tncrengăturii
de interese care ti lega pe anumiţi miniş­
tri - şi în special pe Argetoia nu - de
marele capital. In toamna anului 1931,
un coleg a l acestuia, N. Vasilescu-Karpen,
ministrul Industriei ş i Comerţului, se
6 - Magazin Istoric, nr. 8 1973
plingea că Argetoianu l-a împiedicat să
determine scăderea preţului la zahăr.
Explicaţia era s implă : ministru 1 de Fi-
n anţ e fusese in Consiliul de administraţie
al F abricii de z ahăr din Ghidigeni ş i
con tinua să fie legat de interesele patro-
natului din această ramură indu s tri a lă .
Conflictele de interese dintre diferitele
grupări politice, pe tem a co n cesionării
unor lucrări de interes public, luau pro-
po rţii scandaloase. Astfel, tn legătură cu
contractul încheiat cu societatea s uedeză
Svenska Vogaktiebolaget p entru construi-
rea a 732 km şosea, o serie de deputaţi
s-au acuzat r eciproc în Parlament de a fi
profitat de pe urma co ncesiunii. Alterca-
ţiile , după cum nota I orga, s-au trans-
format in bătaie sadea: "Cum de la
tribună Mareş face pe Popovic i şi Lugo-
şianu «profitori>) P opovici, îl apucă de
git, il pălmuieşte, il l oveş t e cu pumnii,
pentru ca la rîndu 1 său să fie apucat de
cap".
rn noiembrie 193 1' defic itul bu~etar
a l statului era evalu at la 6 miharde
lei. <;a ş i predecesorii să i, Argetoianu
propunea aruncarea tuturor greutăţilor
prin care trecea ţ ara pe spinarea celor ce
munceau . "Un buget de paralizie gene-
r ală", aşa îşi intitula Argetoianu bugetul
pentru a nul 1932: noi impozite, de 12%,
"armo niza rea sala riil o r" (o n ouă "curbă
de sacrificiu"). licenţi e re a unui număr de
învăţători; inchiderea cămine lor univer-
sitare, a tuturor şcolilor n ormale ş i a unui
număr cit mai ma re de şco li secundare;
micşorarea cu un sfert a efectivului func-
ţionarilor publici; r evizuirea t abelelor
pensionarilor etc.
Incolo, Argetoianu se arăta "mulţămit
cu s ituaţi a generală".
.. E e umilitor"
Guvernul a pus în prac ti că o mare
parte din aceste măsuri începînd chiar din
ianuarie 1932, cind s-a aplicat noua
.,c urbă d e sacrific iu". Curînd, a adău gat
noile impozite. Cu t oate acestea, gestiu-
nea financ i ară a statului se deterio ra con-
tinuu. In primu 1 trimestru, încasările nu
erau decît " jumăt ate din ce a fost a nul
trecut'' . U nele categorii d e salariaţi: cadre-
le didactice, medicii etc. nu fu sese ră
plătiţi de luni de z ile. Un an mai tirziu,
liderul ţărănist D .R . Ioaniţescu rel ata:
"Am găsit restanţe de hrană ş i materia le
la spitale ş i sanatorii tn valoare de 100
milioane lei [ ... ] Medicii de judeţ e ş i de
circumscripţii nu-ş i primiseră salariil e
şi cheltuielile de transport d e un an de
zile ... " La Cameră , deputatul C. Ţoni
interpela violent guvernul în legătură cu
nepla t a salariilor învăţătorilor; in inc inta
acelu iaşi for, o delegaţie de profesori uni-
85
versitari rec lamau vehement aceea~ i reven-
dicare . In stradă- "manifestaţie zgomo-
to as ă cu geamuri de automobile sparte",
ca răspuns la noua mărire a impozitelor.
La sat e, situaţia devenise deosebit de
critic ă . O statistică a Ministerului de
J u s tiţie din 1932 arăta că totalul datorii-
lor agricole se cifra la peste 52 miliarde
lei , din care 37 reveneau ţăranil o r cu mai
puţin d e 10 ha. In medie, fiecare asemenea
debitor avea de plătit 6 600 lei la hectar,
ceea ce întrecea, in multe cazuri, însuşi
pr e ţu 1 d e vinzare a a cestei s upraf e ţe de
pămînt . D e teama unei explozii r ev o luţio­
na re, guvernul a incerc at să ia unele mă­
suri p entru uşurarea s ituaţiei ţărănimii.
La 15 februarie 1932, Parlamentul a
votat Legea p entru sus pendarea execută­
rilo r s ilite, care a fost apoi prelungită
pîn ă la 1 mai acelaşi an. De la lege făc eau
însă exce pţie datoriile la fise şi cele pen-
tru a re nzile neachitate.
După dezbateri in Parlament, care au
dura t mai multe luni, la 19 aprilie 1932
a fost. votată Legea p entru asanarea dato-
riilo r agricole, cunoscută şi sub n umele
d e Legea conversiunii datoriilor agricole.
D ecizia a fost luată din mai multe motive,
dintre care cel mai important era teama
de o răsc oală ţărăne ască . Legea era de-
osebit de avantajoasă pentru chiaburi ş i
moş ieri a le căror datorii - contractate
pentru achiziţionarea de pămînt ş i m a -
ş ini - se reduc eau pînă la 50%.
Legea a stirnit însă nemulţumirea
cer~ urilo r m onopoliste străine care se
temeau că , preluind a ceste sarc ini finan-
c ia re tn plus , statul român nu va mai
,· e u ş i să achite la timp imprumuturile
~' u nt ract ate. B :m cherilor străini li s-au
a l ă turat ş i unele c ercuri capitaliste autoh-
tone, ce! a ce a făcut ca legea să fie anu-
, a tă . în schimb, Camera a luat o mă s ură
,, <adicală" pentru asanarea economiei:
··t 20 aprilie 1932 a votat o lege care
;-,rea importul merelor din California ...
~· .~organizarea finanţelor ş i haosul eco-
•~'- nt ic ajuns es eră la apogeu. Argetoianu
·na i s pera totuşi: "o comisiune cu Rist•
' în frunt e] va veni să ne cerceteze finan-
ţele in vederea unor amînări de plăţi",
ş i vedea tn a ceas ta o soluţie salvatoare.
Dar in discuţia cu preşedintele Consiliu-
lui d e Miniştri, Rist a fost foarte catego-
ric : "cei care nu plătesc vor vedea ce
urmă ri a re aceasta". Adept al unor noi
măs uri de împovărare a. oamenilor muncii,
Arget o ia nu a cons iderat că presiunile
expertului francez ii erau deosebit d e
utile p entru reducerile bugetare pe care
• Charl cs Rls t unul din expertii monopolurilor
s tră in e care ai!Ordas eră Imprumut uN n.omân le i.
86
le preconiza. Grigore G...fencu era ş i el
de părere ca "francezii să f acă ordine in
finanţe", fiind de a cord cu Rist care "ne
dec lară fără chibzuială in mtnuirea fi-
nanţel or publice" . Iorga conchidea:
" . .. E aşa de umilitor. .. ".
Raportul întocmit de experţii străini
prevedea: reducerea sau sus pendarea tem-
po rară a plăţii salariilor , concedierea
a 30% din totalul munc itorilor şi funcţ io­
narilor , sporirea taxelor de co nsumaţie
etc . In plus, experţii străini cereau a sigu-
r area plăt irii cu regularitate a dat oriei
externe; ca garanţie pretindeau contro-
lul asupra finanţelor statului r omân .
Minat de fric ţiunile perma nente care
au exist a t intre Iorga ş i Argetoianu,
a fla t tn faţa unor dificultăţi economice
ş i sociale insurmo ntabile, din ce in ce
mai impopular prin măs urile potrivnic e
intereselor maselor, guvernul "tehnic ie-
nilor" a demisionat la 3 1 mai 1932. Criza
guve rnamentală s-a produs prin refuzul
lui Iorga de a publica raportul experţilor
s tră ini, pe care-1 considera ofensator pen-
tru ţară. •
Criza politică - expresie a dificultăţi­
lor social-economice, insolubile cu mij-
loacele specifice p artidelor claselor d omi-
nante - avea să continu e cu intensit ate.
R evenit la putere , P a r t idul Naţional
Ţără nesc a a d o ptat tn lunile car e a u urma t
noi m ăs uri m enite să arunce efectele
c rizei economice pe seama maselor p opu-
lare ş i să ap ere interesele claselor do mi-
na nte. Inăs prirea co ndiţiilor de muncă şi
de viaţă , ingust area drepturilor ş i liber-
t ăţil o r democrat ice a u determ inat ripost a
en e rg ică a maselor munc itoare. Avîntul
r evo luţio nar a l acelor ani avea s ă capete
o expresie culminantă in ia nu arie-f~­
bruarie 1933 cînd , sub conducer ea P arti-
dului Comunist R omân, s-au des făşurat
eroicele lupte ale c efer iş til o r ş i p etr oliş ­
tilor•. Această viguroasă mişcare politică.
s-a tnscris cu litere de foc in ist o ria prole-
tariatului din R om â nia avi nd un larg
răs unet internaţio nal.
• Vez i 1\fagazln Istoric, nr. 2/ 1968, 2/ 197 1 ş i
2/ 1973 .
MICROFIŞIER BIBUOGRAFIC
Nicolae Iorga : Memorii, v ol. VI ;
Supt trei regl ; Enclclopedia României,
vol. IV, 1943 ; z. Ornea : 'flrănlsmul.
Studiu s ociologic ; A l. Gh. Sav u : Dic·
tatura regall ; Aro n Petrlc : Criza
dlnastlcl (ln Analele ln.s tltutuluJ de
Studii Istorice şi Social-Politice de pe
UngA c.c. al P.C.R., nr. 2-311968 ; z ia-
r ele : Dimineaţa, Adevărul , Universul,
Ureptatea.
 ;

IIIUI~I Clio

ŞI BĂTRINELE ZIDURI POT VOR

Ajuns sub bătrîna arcadă, r ise m~năs tire a care mai tirziu vechile z iduri, un gard din
în par te ru i nată, zidurile s -a numit M ărcuţa. Pisan i a elemente de beton prefa-
mu lt isecu la re începură să - mi mănă stirii aminteşte de jupî_ bricat. Din păcate, după ce
poveste as că intim plăr 1 des- neasa Vişana, fata lui Marcu s-au cheltuit vreo două mi-
pre care mai am intesc doar armaş u, nepoata lu i Dan lo-
lioane şi jumătate de lei pentru
lucrări de resta urare a aces-
le gen de le ( poate că, totuşi, gofătul. Vişanei i se mai spu -
tu i monument istoric, bătrîna
cercetări le viitoare vor con- nea şi .. M ărcu ţa" şi de aici, se mănăstire care adăposteşte
f irma e xistenţa unor galerii pare, vine numele tran sm is între fo rt i f i caţii le ei şi un palat
care se intilnesc intr-o fîntînă, pînă in zilele noastre . De fapt, domnesc (construit de· Alexan -
sau faptul că apa izvoru- e ra o mănăstire fortifi cată dru lpsilanti) rămîne prea
lu i de lîngă mănăst ir e ajungea cu important rol strateg ic . p u ţ i n accesib i lă publicului . As-
zilnic pe mas a domnitorulu i) M ănăstirea a cunoscut, mai tăzi, se ajunge acolo pe un
şi hrisoavele ingălbenite şi tirziu, şi fr ămîn tăr i le domniei drum ocolit, ŞI de puţ i n i
zdrenţuite . altor cirmuitori a i Ţării Ro- remarcat, cu toate că s- ar
B ătrînele z id uri îmi vorbiră mâne şti (Matei Basarab, Şe r­ putea deschide o cale de
despre o intimplare pe care ban Cantacuzino) , pe care, acce s d irect din şoseaua Pan -
m arto:- i i o plasează in toamna la nev o ie, i- a şi ocrotit. Bă­ telimon . Tn aceast ă zonă a
anului 1594, cind Mihai Vi - trînele ziduri au străju i t î n- ţă rii, Mărcuţa este s ingura
mănăstire fo rt i f i cată care a
teazul a făcut primul pas tîmplări petrecute la 1821,
pe calea care ave a să ducă la iar ulterior la umbra lor şi - a ajuns î ntreagă pin ă in zile le
inde pend enţ a Ţ ă r i i Româneşt i: petrecut u lt imii CU"' i d in viaţă noas t re.
refuzul de a ma i plăti tributul Mihai Eminescu (pierzin d im- Valor ificarea acest ui in -
şi suprimare a cred itorilor p or tanţ a strateg i că, măn ăst i­
teresan t monument istoric ar
s trăini adunaţ i in casele logo-
atrage atenţ i a călăto r ilor asu-
rea bucureşteană a fost folo -
pra citorva pagini de frămîn­
fătului D an (con vo care a lor si tă in u ltima jumă tate a
tată, dar glori oasă istorie a
la reşedinţa vistierului nu le secolului trecut şi în primele poporulu i nostru, ar putea
putea tre zi bănuieli ) . decade ale secolului nostru reprezenta un punct de atrac-
Pr e si mţ ind p arcă vijelio- ca spital). ţ i e pentru tur i şti i care folo-
ş i i ş i e r oic ii an i a i domn iei Vizitind de curind aceste sesc acea poartă de intrare
lui ·Mihai Viteazul, logofă­ locuri, in faţ a mea a apăru t , a Capitale i.
t ul D in D ani lov ici ctito- alăt uri şi rău potrivit cu Eugen SFETCU

O colec11e MAGAZIN ISTORIC - o veritab ilă enclclopedle

a marilor probleme de Istorie naţionali şi universali

Pentru a o avea la indemină - nu uitaţi să reinnoiţi abonamentul

dv. pină la data de 17 a fiecărei luni. După cum ştiţi ABONAMENTELE
se fac la ofici ile poştale, factorii poştali, difuzorii din întreprinderi,
din institutii şi de la sate. Cititorii din străinătate se pot abona prin
" ROMPRESFILATELIA"- Serviciul Import-Export oresă - Bucureşti
- Calea Gri viţei nr. 64-66, P.O.B. - 2001.

87
 Ginerele JURNALU
lui Mussollni LUI
se spovedeşte CIANO
Inci şase luni de rizbol: mal-noiem- ajunul mare lut triumf sco ntat in Egipt.
brie 1942. Este perioada unul nou şi In aparenţi, Clano inregistreazA perlpeţfffe
disperat efort al nazlştflor de a obţine un cazu lui cu o stranie oblectl vita te, ca şi
rezultat decisiv pe frontu 1 de Est, perioada cum ar comenta o competiţie sportivi -
ultimului lor marş inainte pe teritoriul ce-l drept, de un tip mal special. In rindu-
Uniunii Sovietice, pini in Inima Caucazu- rile lui se simte totuşi satisfacţia ginere lui
lul şi pinl la Stalingrad, oraşul de pe in sfirşft capabil si-şi la intr-un fel revanşa
Volga, al cirul aplritorl vor Intra simultan asupra unul socru despotic, gnţle cirufa
in lstorf'e şi in legendA. Ofensiva hitleristA are parte de o situaţie privilegiati, dar şi
inregistreazA unele succese Iniţiale, dar, de numeroase muştrulufelf şi umilinţe.
cu prudenta dobinditA printr-o lungi şi Peste un an, nof1e sate ranchlune acumulate
amari experlenţi, Clano nu se mal oboseşte vor juca un rol de seami in doborirea de
nici micar si le consemneze. In schimb, ta putere a duce lui.
cu o percepţie ascuţlti de aceeaşi expe- Dincolo insi de mari le evenimente sau
rienţA , el inregistreazA toate simptomele de me sct\lnele intimplAri, dincolo de por-
premonftorff ale vfftoru lui dezast ru al tretele sinistre şi groteşti ale clpdenfllor
Relchu lui: demoralizarea so ldaţllor tri- naziste şi fasciste, pe care Cfano le gra-
mişi la moarte in urmArirea unei victorii veazi cu o fncfslvftate crescindA, din pagi-
din ce in ce mal s pectrale, dureroa sa n fie ce urmeazA se degajA prezenţa mereu
deceptie a populaţiei civile din Germania, mal accentuatA a unul sentiment pe care
treziti la realitatea unor suferinte pe care aceste cipetenlf il incearcA in faţa intorsi-
cel inşelaţl de Fiihrer le crezuseră rezervate turii luate de rlzbof, mal intii pe tron tu 1
exclusiv popoarelor din tabAra adversi, de Est, apoi şf pe cele lalte teatre de lupti:
lenta dar lne luctablla dezagregare a clic li teama fa ţi de prlbu şfrea care se apro pie.
din jurul Fiihrerulul, in sinul cAreia Nicolae MINEI
conflicte le se inteţesc pe misurl ce creşte
Iuţeala de lunecare pe panta infringerff.
t Regimul fascist din Italia nu o duce
.\ Jussolini tn aşteptarta zadarnic4 a unei intrt!ri
nici el mal bine. jurnalul ministrului siu triumfale i n Egipt
de Externe ne dezvilule acum una dintre
cele mal monumentale bufonerfJ ale riz-
bolulul. Convins (ca şi Cfano, de altfel)
ci ofensiva din Iulie a lui Romme 1 va
duce la cucerirea Egiptului, Musso llnf
pleaci in Libia, unde aşteapti momentul
cind işl va putea face Intrarea trlumfali
In Cairo. Aşteptarea dureazl trei siptlminl,
in cursul tirora ducele pregiteşte minu-
ţios impirţlrea, pini la ultimul fir de
pir, a bllnfi unul urs aflat inci in plini
pidure. Ursul refuz! , insi, si se lase
vinat şf Musolllnl se inapofazi la Roma,
cu propria sa coadi intre picioare. Un
detaliu picant, pe care ginere le slu il
omite, poate din caritate: pentru proiectata
paradl din capitala Eglptu lui , dlctatoru 1
şi-a pregAtit un splendid armAsar alb, cu
harnaşamentul din pfe le de cordoba, In-
crustati cu pietre preţioase. Mindrul Bucefal
a fi cut şi e 1 ca le intoarsi, dar som ptuoase le
lui veşminte au dispArut s ubtlllzate de un
amator de gluvaerurl - rimas necunos-
cut - dfn anturajul duceluf.
In acest timp, familia Petaccf continui
ai-şi faci de cap, traffcind acum aurul cu
kilogramele. Afacerea se descoperi şi
Mussollnf e pus ta curent cu ea, exact in

88
 MAI 1942
l.V. Nu întîlneşti nici
un bdrbat valid în ora~ele
şi tîrgurile Germaniei: nu
vezi dedt femei , copii, bd-
trîni şi muncitori strdini,
sclavi mai bine -zis. Vizitînd
o tabdrd de muncitori ita-
lieni, Edda a vdzut unul
care era rdnit la ambele
braţe, de pe urma loviturilor
unui vdtaf niţeluş cam bt·u-
tal [ .. .)
Pierderile în Rusia sît,t
grele. Ribbentt~op vo1·beşte
de 270 000 morţi, generalul
Marras de 700 000. Punînd
la socoteald şi pe cei muti-
laţi, degera ţi sau bclnavi
nerecuperabili , aiungi la
aproape trei milioane .
Avt.aţia britanicd între-
prinde raiduri puternice.
R ostock şi Lt"J.beck au f ost
literalmente rase de pe faţa
pdmîntului . Koln a suferit
distrugeri grave. Nemţii rds-
pund, bombardînd - dar
mai puţin violent - o raşele
engleze. Totuşi , asta nu
consoleazd pe cetd.ţenii R eich-
ului, care au luat bt4nul
obicei de a da mereu lovi-
tut•i altora , dar nu şi de a
încasa ei înşişi . Ceea ce îi
face pe mulţi dintre nemţii
care au devas tat j umdtate
din EuroPa sd se plîngd
de brutalitatea englezilor,
care distrug loc uinţele a
numeroase ,.familii prusace
nevinovate" [ ... 1
11 .V. Demoralizarea Utt.-
gurilor se reflectd. clar într-o
anecdotd care circulă la
Budapesta. Ministrul Unga-
riei la Washington declar il.
rdzboi Statelor Unite, dar
funcţionarul care primeşte
comu.nicarea nu prea e la
c~rent cu situaţia 'în Eu1'oPa
şt. pune cîteva Îtltrebdt'i:
"Ungaria e republicd ?" -
"Nu, e regat" - "Atunci
aveţi un re~e ?" - "Nu,
avem un amt.ral " - "Aşa­
1
dar, av eţi o flotd ?" - "Nu,
nici nu avem ieşire la mare"
- "Dar av eţi revendicdt'i ?;'
- "Da" - "La adresa cui ?
A Statelor Unite ?" - " Nu"
- A Rusiei )" - Nu"
" . "
- "Atunci la adresa cui ?"
1) Aluzi e la faptul că In frunt ea
Ungari e i antebe li ce, se a ria ,
cu titlul de regent, Mlkl os
Horthy, rost amiral In fl ota
austroungară .
- "A R omciniei /" - "Deci, Populaţii întregi masacra te,
veţi declaya rdzboi Romd- femei violate , copii ucişi:
niei ?" - "Nu, cu ea sfntem iatd ce se întîmpld zilnic.
aliaţi" [ ...1 Acestor fapte li se opune
18. V . Duce le îmi telefo- f erma hotărîre a bolşevicilor
neazd. pentru ca s d.-i spun de a lupta pînd la capdt ,
Eddei "sd. nu tJOrbeascd ct4 deoarece au ce1'titudinea vic-
n imeni, absolut cu ni meni, toriei. In plus, m 01'alul
despre ceea ce a v dzut în nemţilor ar fi mult mai
Germania" . Iatd. de ce : regele coborît decît ne închiPuim
i-a spus lui Mussolini : noi { ...1
"R oma vuieşte cd. întt'-un
spital din Germania , se afld IUNIE 1942
internat un muncitor italian 2.VI. [ ... 1 R icca1·di îmi
cd.rui a i s-au tdiat dege- debiteazd un lung rechizi-
tele " { ...1 toriu împotriva familiei Pe-
Lucrurile met'g prost în tacei şi a dubioaselor afaceri
Slovenia: înalttd comisar ale doctorului Marcello.
cere trimiterea alto1' 24 000 M i -a artltat un document
soldaţi. Se pare cd tt'upele interesant: un s ub ofi ţer de
noastre nu mai Po t trece cara binieri scrie, într-un ra-
pe strd.zile Liubltanei: în po1'1 adresat superiori lor sdi:
spatele fiect'f 1'ei Ufi al fie- "Dl . Cuta1'e i-am uitat
1
1
edrei ferestre, h pîndeşte numele, este un escroc, dar
cîte o a1'md. [ . ..1 fiind amantul unei anume
20.V. [ .. ·1 Generalul Ame P etacci, care e amanta duce-
îmi t1'ansmite, cu titlu con- lui, nu ne putem lega de
fidenţial, doud. 1'aPoarte ale eltt. De necrezut şi , t otuşi 1
generalului M arrăs asupra adevdrat: am citit raportul
stdrii de spi"it a armatei cu ochii mei [ ... )
gef'mane , cat·e ar fi foarte
1'ea , din toate punctele de 3.VI. Optimismul creşte
vedet'e. Demoraliza1·ea s-ar la Palatul Veneţia 4 în legd-
fi rdspîndi t pretutindeni şi turd. cu ope<Kaţiile din Libia 6 •
perspectiva de a petrece încd. Ducele crede astdzi cd ~ncer­
o i af'nd. pe frontul de E s t cui rea Tobrukului e imi-
umple pe soldaţi de o veri- nentd şi cd vom putea
tabild deznddejde. Pînd. şi împinge ofensiva pînd la
acum, tlUmeroşi ar fi cei
care preferd. să se sinucidă, 4 ) Reamintim eli Palatul Vene-
ţia era reşedlnta lui Musso-
decît sd se inapoieze pe
front r.. ·1
5)
llnl ş i, prin extensie, 11
desemna pe d le ta tor ln suş l .
E vorba de ultima o rensivă
23 .V. Ducele, i ndignat, a trup elor A."<ei In Africa de
îmi telefone ază în legtlturtl N'ord, declanşată la 27 mai ,
cu Shi1'ato1'i , care a făcut
2 p e linia Bir H achelm-El
într-adevă1' declaraţii i ncali- Oaza la . tu peri oad a 5- 12
lun ie, R omme l a Inregistrat
ficabile. El a spu s că ]apo- primele succese, retragerea
ni a t1'ebuie s ă domine lumea brltan le il or In ce pind la 1 4 tu-
şi cd Mussolini şi Hi tler n le. P este o săptămlnâ ,
garnizoan a sud-arrtcană de
trebuie sd. se resemneze cu la Tobruk a capltulat. Patru
aceas tă si tuaţie { ... ) z ile mal tirziu, genera lul
27 .V . La întoarcerea din englez Aucblnleck , coman-
dantul suprem al Fo rţe l or
Rusia , Sorrentino 8 îmi co- aliate in Ori entul Mijlociu,
munictl impresiile şi P1'0 - prelutnd direct conducerea
nosticurile sale . Primele nu Armatei 8, s-a stabilit p e o
lini e de apărare nord-sud d e
sînt de loc frumoase, cele- 11ngli E 1 Alameln (l ocalitate
lalte - de loc 1'econfo rtante. egl pteanli, situată pe coasta
Desct'ie atît de viu şi zgudui- Medi terane l , la 9 km sud-
vest de A lexand r ia) plnă la
tor bt'Utalitatea germanilor, depreslunea Qattara. Tenta-
care tinde stl ia fot'mele tivele lui R omm el d e a
s trăpung e aceas tă bari eră
t4nei crime contitlue, încît defensivă ( 1-1 0 Iuli e ş i
aproape nu-ţi vine sd.-l crezi. 30 august - 2 septembr lr)
au stirnit mult optimism
2) Tosbio hl ra torl fu sese a m- la Berlin ş i la Roma (vezi
basado rul .Tapon le i la R oma tn se mnărll e ulteri oare a le
( 1937- i 94 1). lui Clano), dar au eşu at din
·1) Lamberto orrentlno era re- cauza marilor pierrt er i lnre·
porter a l re,· ist ei săptăml­ g istrate şi a dericlentelor de
na le Tempo. aprov lzlonare.
89
Marsa Matruh 8 • Dacă sînt
trandafiri ... ,
Nemţii i-au interzis lui
Alfieri s ă se ducă lu Kăln
şi Z-au silit sd se opreascd
în gara Dusseldorf. E clar
că distrugerile stnt attt de
mari, tncît germanii preferd
ca ambasadorul nostru să
nu le vadă . Noaptea trecutd,
Essen a fost de asemenea
bombardat, la fel de violent,
pare-se [ ... ].
S.VI. Grandi8 îmi spune
că mîine, la Consiliul de
miniştri , oda tă ct' creşterea
impozitului suplimentar,
cotltribuabilii vor fi obligaţi
să-şi facă declaraţia fiscald
sub prestare de jurămîtt.t.
Asta înseamnă introducerea,
în sistemul tt.ostru fi scal,
a sancţiunilor penale pentru
cei în f1'attdă. La noi,
metoda va fi inaplicabilă,
căci toatd lumea va depune
jurdmînt pe declaraţii false.
1n cotJSecinţd, dacd închidem
ochii, ne facem de rîs, iar
dac ă vrem sd aplicdm legea,
va trebui să mărim închiso- I n ltriloriile ocu pate din U.R .S.S. nariştii jefu-
iesc populatia ci t:ild ...
rile şi să consacrăm jumă­
tate ditt. buget pentru ht·ana
deţint,ţilo r r .. .] Se pare chia1' că ttn colonel de temut că ei vo r ocupa
toatd Dalmaţia 12 • E multă
9.VI. Serviciul nostru de ~erman, aghiotant al lui
informaţt.i a descoperit un R intelen ar fi şi el ameste- agi taţie şi în districtul F it4-
r .. .]
1

centru de spionaj la Ambasa- cat Îtl această afacere me13 [ .. .].

da germană. A şi fost arestat lO.VI. [ ... ) Situatia e 21.VJ. Tob1·uk a căzut ş i
Dr. Sauer ataşatul cultural, foarte, foarte încordată în et'glezii au lăsat 25 000 pri-
care a mărturisit totul , in- Dalmaţia. După ce au zdro- zonieri în mîinile noastre.
sistînd to tuşi asupra faptu- bit o brigadă a noastră la E venimentul se prezintă pen-
lui că nu acţionase pentru Knin , rebelii înaintează t1'U n oi ca un ma1·e su cces 1

bani, ci din ură împotriva spre Zara . Bastianini 11

1 0
1
cu numeroase consecinţe po-
fascismului şi nazismului&. care a venit în g1'abă la sibile [ ... }
R oma, pretinde c ă ne lip- R iccardi îşi reia atacu-
6) Ma rsa Matruh, mi că locali- seş te minimul de trupe ncce- rUe impot1'iva fam,iliei Pe-
tate portuară eglpteană la tacei. O acuză de trafic
rrontieracu Libia, rurttri cată sat' pentrtl a ţitze piept
dr urltan lei ca bază a Arma- 1'dsculaţilor astfel -încît e
1 ilicit de c~ur , de care n -ar
t ei 8 , a rost ocupatii de fi străi1~ Buffarini, cel Puţin
trupe le Axei dIn Iu lie ptnă ciu lui de transmisiuni al î 11 calitate de protector.
tn nl)iemb rl e 1942. Am basad e i germane la Roma .
7 J Aluzi e la pro,·crbul Itali an Jurnalul se ln şaHl ş i tn alte F oarte arfăgos şi încăpăţî­
Seson ro · ~ . (ior jranno (.. Da că privinţe : arestatu l nu a nat, R iccardi e ·î n stare s ă
stnt trandafiri, vor Infl ori"), mărturisit decit că era an- pro·ooace tm scandal . Sit
In sensul : dacă e ceva bun, tifascist . l n el uda torturilcr
se va vedea mai tirziu . la care 1-a supus, Gestapoul 1 2)Dalm a tia : regiune tii n
8) Contele Dino Grand 1 (născut nu a putut smulge n imic R . . F . Iugos lavia , s itUată
ln 1895) unul dintre organi - In plus ti e la e l. Condamnat de-a lungul a circa 1400 km
zatorii partid u 1u 1 rasr.lst, a la moarte ş i executat tn din litoralul răs~rite an al
rost ministru de E"te rnt! septemurle 1942 , dr. Sauer )fării Ad r latice. In timpu l
( 1929- 19:12), ambasadot la a dus ln mormint tain a rh boiului ocupau111 ra scl~tl
Lond ra ( 1932-1 939) şi m !- l egăturil o r sale. Singu rul italieni au creat un ,.guvcr-
nistru de Ju stiţie ( 1939- lucru pe care 1-a aflat servi- n.lrnlut·· al Da lrnati r i, de la
194 3). La ultima şedinţ ă a ci ul de inrorma111 ltall an Split la Novigrad ş i rtul
Marelui consi liu rasclst (25 ( • . J.M .) a rost că "spionul" Zrmanj a, cuprln 7l lld şi a -
Iuli e 1943), a condus grupul stabilise un contact direct proape toate insul e le dai-
care 1-a răsturnat pe Musso- cu ataşatul militar brltan le ma te, cele d it• l a r~ u 1 Dubrov-
llni de la putere, r efuglln - din E l veţia. nikulul ş i Rok<t Kotorska.
du-se apoi In Portugalia J r1J Zara : num e le Italian al 13) Fi umr : nume[(• Ital ian a l
sub n urnele de Domen 1co portului Zadar , pe coasta 1m portan tu 1u 1 oru~ in li ustrla 1
Gall e. lugos lav ă a Măr ii Adr latlce . 1 port Ri jc ka ti in Croat la
9) Dr. Albert Sauer nu era 11 ) Giuseppe Bastianini era din (R .S .F . Iugoslav ia) , precum
ataşat cultural , aşa cum 1 94 t ~g uvernato r" al Da lma - şi al di stri c tului corespun-
crede Ciano, c i şeful servi- t iei. zător.

90
'
vedem cum se vot' sfî1'şi
toate astea 1 [ . .. ]
22.VI. Ducele e înt1'-o dis-
poziţie excelenttl şi se p1'e-
g tlteş te s tl plece în Af1'ica [ ... )
23.VI. [ .. .] S-a descope1'it
o tna1'e cont1'abandtl de au,.
în Spania, prin inte1'mediul
cuYieYului diplomatic . Am
confiscat 18 kg, pe cat'e
le-am p,-edat poliţiei. De-
nunţul a f ost ftlcu t de R i c-
ca1'di. Toate pe1'soanele a-
mestecate în aceasttl aface1'e
aparţin bandei Petacci , ct~
Buffat'ini în plus. Ftl1'tl
comenta1'ii .
24.VI. Afacet'ea cu au,.ul
P etacci se complicd . R icca1'-
di a vo1'bit despe ea dt4celui ,
pe cat'e Buffa1'ini însd îl
prevenise. Duptl ct4m s·usţine
R iccardi, Muss olini e f oa1'te
indignat de cele întîmplate
şi a ordonat U1'mtlrirea vi1JO-
va;ţ~lor confot'm legii, f41'tl
n'c' o c.rt4ţa1'e pentru pe1'-
soanele resp ective. Dat' dupd
Buffat'ini, ducele e fu1'i os
pe R iccardi pentru cit a
pt'ovocat un scandal dintr-o
problemă cat'e tnbuia re-
zolvattl altfel, cu discreţie.
P ent1•u a în ct4.1'ca şi mai
mult iţele , p1'ea celeb1'ul
d1'. Petacci a ieşit din umbră ,
ad1'eSîtld lui Buffarini, R ic-
cardi şi du celui o scrisoare
violentd., în ca1•e 1'evendictl
pent1'u el însuşi "me1'itt4l
f ascis t şi tlaţional al ope1'a-
ţiei" şi copleşeşte cu inju1'ii
~roso lane pe cei ce vor sd-i
puntl piedici. Treaba asta
nu poate sfîrşi decît prost:
-interesant de v ăzut citJe se
va alege cu oasele rt4pte din
cau za ei [ ... ]
26.VI. Mussolini e mulţu­
mit de evo luţia operaţiilo r
în Libia, dat' îl deYanj eaztl
foarte mult ctl btltălia ia
numele lui R ommel, deve-
nind astfel o victo1'ie mai
cu rînd germantl decît i ta-
liantl. A 11ansa1'ea lt4i R om -
mel la gradul de ma1'eşal
"se datoreşte evident dorinţei
lui H itle1' de a sublitlia
caracterul ge1'man al bătă­
liei". Ducele e fu1'ios pe
Graziani, care "a s tat m ereu
la adăpost, la 60 trepte sub
Ptlmînt , în tr-un mormînt
roman ditl Cirene"l4 [ ... ] in Egipt. O reacţie etzglczd.
Mussolini spertl că "peste brtl~etl şi tleprev~zută, ne
15 zi le, 11e vom putea ins ta la o bltgă sd ne op,--z.m la El
la Alexandria" . Alamein { ... ] .
S -au pregătit dec laraţia 6 .VII. J\..1ă în to1·c la R oma.
de. independenţtl a Egiptu- 11'! aer .Plt.tteş te o vagd neli-
lt4,16, documentele de schim- m.ş te d'l-11. cat4za opririi tloas-
bare a guvermtlui de la tre la El Alamein . Dom-
Cairo etc. ; mai vo rbim des- neş te team a ctl, 1>ie1·zfnd
pre asta duptl ce ocup4m elant4l iniţia l, R ommel nu-şi
Mat'sa Mat1·t~h { ... ] va putea reltta ofensiva.
28.VI. Operaţiile în Libia 1~z deşert, citze se opreş te e
se desfăşoară cu mare 1'apidi- p~erdut. Să. nu u i tdm cd ,
tate : Marsa Matrt4/J a cdzut . pentrt~ a a.Jtmge la 1\Jarsa
Drumul spn Delta N i lului M atruh , f ieca1'e picdlu1'ă de
e acum deschis. benzi·n d trebu ie stl strdbald
29.VI. Mussolini a Plecat aproape 200 km pe ttn drttm
în Libia . - controlat de aviaţia inamicd.
R icca1•di îmi 1'elatează pe O violenttl indigtlare
la1'g con vo rbi1·ea cu ducele domneş te la mi11iste1·ele de
pe tema traficului cu aur R ăzboi , Marinei şi Aviatiei
al familie i Pe tacei . Se pare din cauza co·m portd,-ii nem-
cd. ducele a ordotzat doct01'U- ţilor în L ibia : au adt4na t
l~~ P etacci să se abţitlă pe toattl prada , ptmî11d pretu-
vutor de la 01'ice combitzaţi e ti nde?ti avize şi santinele,
de aces t soi . Om vedea. Da1• as tfel că vai de cel ce se
md. între b dactl R iccardi ap,-opie. Singurtd care a
nu s-a hazardat cam mtdt . ret.tşi t s ă înhaţe o grămadă
O frază a lui m-a i mp1•esw - de lt'Crt41'i e, fireşte , Cat al-
nat : "In timp ce disctttam lero, care t1'imi le totttl cu
cu ducele, aveam în faţa avio1zu l în Italia . Ortce
m ea un Ot1'l umilit . Nu n e s-ar spune, Cavallero ntt e
mai aflam pe acelaşi plan, tm mare s trateg, da,-, cînd
eu eram ctt doud tt'ep te e vo1•ba de ş terPeli t ceva
deasupra lt4i " . E foarte pri- îi î ntrece pînd şi pe nemti
mejdios s ă te crezi cu dou.ă [ ... ]
trepte deasupra lt4i Musso - 8 . VII . { ... ] P avolini îmi
lini [ ... ) poves teş te ctl, pentrtt tzunta
SW'01'ii Cia1•ei P e tacei
IULIE 1942 M u ssolitzi a manifestat u ~
2. VII. Mussolini fmi tele- interes itlfin.i t mai mare
grafiază instrucţit4ni Pe?lt1'u decît pentrtt căsătoriile pro-
a n egocia ctt ~ennani i viito- p riilor săi copii. A mers
rul statut politic al E giptu - p înd acolo în cît, la m iezu l
lui şi a le proptme ca nopţii, a telefo·nat la mi-
R otnmel să f ie m tmi t co- nis terul Presei, ca stl afle
mandant mi li tar şi tttl ita- cum va fi 1'edactatd CJ'O-
lian - admi·n is t1'a tor ci - tlica JJUnţit î n ziaru l Mcs-
vil [ ... ) sagero { ... )
20. VII . Mussolini se
3.VII. Hitler răspunde cd
e de acord cu R ommel , dar îtztoarce la R oma astit sea-
că-şi 1'ezerv d p e mai tîYzitt rd18 . Inapoierea lui, ca şi
răspunsul privind admitzis- ştirile din Libia, au convins
tratorul italian, c ăci numi - Pttblicttl cd visele noastre
rea lui dePinde de f elt4l cttm frumoase cu p rivire ta Egipt
s-au spu lbera t . I n ttnele
va fi reprezentat R eichul cerct41'i de la statul maior
se ia în co·nsiderare oportu-
14 ) Ci ren e: an t ică cetate gre- ni tatea u.nei re trageri [ ... ]
cească di n L ibia , In a p ro -
pierea rronliere f cu E g iptu l. 23. VII. Ducele se dez-
I S) Egi p tu l ş i-a dob tnd ll rorm a l lănţf tie împotriva militari-
In d epen dent a In 1922, dar lor, care u l-a1' f dc1tt de rîs
Ang li a, rosta putere " pro-
tectoare·• a con ti nuat să a doua oard , momi1zdu-l pe
deţi nă po ~ iţ l ile -c ll e i e ln vln ţa.
p olill că ş i economic~ a t ă r ll, 111) l ntre 9 şi 19 Iu li e, Ciano a
ptnă la de tronarea rege l ui stat la. l.fYorno; In acest
J<'aru k ( 1952) !:l i p roclam area inten·aJ 11u .1 făcut lnsem -
Rt:pub l icii (HI53). nă r i 111 jurnal.
91
front î ·n lr-f'n m ome·n t tlepo-
t rivit" (alu zie şi la depla-
sarea lui ftl Albania, pe
v remea dnd ne bdteau
grecii ). De data aceasta, a
ordonat lui Cavallero sd-i
telegrafieze cu vîntul T evere
Îtl clipa cînd va socoti cd
înaintarea trupelor tlOas tre
pînd la Catlalul de Suez e
neîndoielnicd . Parola a sosit
la 27 iunie. Plecarea a
întîrziat cu doud zile din
cauza tlnui ciclon , care fd-
cea i mfosibild cdldtoria C14
avionu . O datd ajtlns acolo,
ducele şi- a da t seama ctl
lucrU1'ile ?JU merg bitze [ ... }
AUGUST 1942
1. VITI. [ ... ] Situaţia în
Sicilia devine serioasd; ţd ra­
nii re/t4Zd sd mai livreze
grîul şi, în cîteva 1'Înduri,
au tras asup,,a agetlţilo r
însdrcina ţi cu colectarea lui .
P e baza rapoa"telor întoc-
mite de Stltltllatea publicd,
Buffarini a ardtat lui Mt4S-
solini cd , în diferite g1'u-
Pu1'i de munci to1'i , încep sd
se co'tlstate edeme provocate
de foame.
6. VIII. [ ... ]Situaţia în
R omaţ!na 11 e proastd şi tz.esi-
gu rd { ... ] De vină pa" a
fi femeile din familia Musso-
lini, ca1'e îşi vî1'd nast4l î n
treburile locale. Li s-a
aldturat acum şi Clara
Pe tacei: de la R imin i, unde-şi
petrece vacanţa la băi,
ea j udecd, ot'dOtlă şi se
ţine de i nt1'igi. Are ca facto-
tum pe t4n ant4me Spisani,
maestru d e dan.s Îtl nişte
s tlli de mîtla a treia.
Pe seama ei, se poves tesc
episoade ridicole. După
cît se pare, s-a dt4S de curînd
la Bt4dapesta, lucn4 verosi-
mil, deoarece vrea sd -şi anu-
leze cdsdt01'ia 1 8 . lntrebatd de
citleva ct4m a decurs voiajtd,
Clara a rdspt4ns: "Nu
am participat la tlici o
recepţie, la 11.ici o festivi tate .
17) R o magna : parte din regi u-
nea Ern llla , situată pc llto ·
rai ul de nord -vest a l M ă rii
Ad rlatice.
I S) Divo r ţ ul Cllnd Interzis In
Italia, ce l ce d !spuneau d e
m ijloace le m a t erial e n ece-
sare se adresau uneori trfbu·
na le lor din U ngar ia şi eho-
slovaci:~, pentru a obţine o
desplrţire că re ia autorităţile
rasclste li recunoş tea u
1.11 Il ta te a.
92
... iar cdlt!ii SS comit asasina te tn masd
M-am dus acolo în cel ttz.ai
s trict i tz.cogtz.ito" [ ... ]
31. VIII. A seard, la ora
8, R ommel a declanşat
ofetlSiva în L ibia18 • Şi-a
a les bitz.e zit4a şi ora, cînd
nimeni nt4 se mai aştepta
la Utl atac şi dnd , pe m,esele
e'n glezilor, îşifdcuserd apari-
ţia sticlele ct4 whisky. Musso-
lini ntHe pronunţ<% , dar e de
un destlvîrşit optimism [ ... ]
SEPTEMBRIE 1942
1. IX. Nimic foarte not4.
ln Egipt, englezii se ret1'ag
spre mare şi nt4 ofrt4t~ decî t
o slabd rezis tenţd [ ... )
2 . IX . R ommel e oprit
ditl cauza lipsei de carbt4-
1'anţi . !n doud zile, trei
dintYe petrolierele noastre
au jos t scufunda te . Caval-
lero susţi'tle c ă asta tz.u va
-m odifica cu tlitnic m ersul
ope1'aţiilor şi cd se vor gdsi
alte mijloace petllrt4 a tri-
mite benzind în Africa. 1n
locul petrolierelor, prea
t1şo r de reperat, vom f olosi
vase obiştnti le şi c/tiay nave-
spital . E un truc vechi,
care 1'euşeş te doar o bucattl
de v ret11e. In orice caz,
Cavallero susţi 'tle că R omm el
va ajt4nge, de data as ta ,
phld la Catz.altll de Sttez.
3 . IX . R ommel conti'nud
s d stea pe loc şi, ceea ce-i
şi mai prost, navele n,oastye
continut% sd fie scuf t4ndate:
n oaptea trecută , iar am
1 9) Cian o greşeşte: nu e Yorba
de Libia , căci Rommel se
vala· a ria In Egipt tncă din iunie
(' ez 1 nota n r . 5).
pierdut doud. Cavallero îşi
Pr.oclamd .mai departe opti-
mumul p n e asigttrtl cit,
ît~tr-o sdptdmînit, înait~ta­
r
rea va fi relt~atd. R eh1.tors
azi din Africa, R intelento
e mai Pttţin precis : totul
se rarefiazd acolo, nt4 numai
carburanţii. Dt4pd parerea
lui , actiunea de acum e o
a'l!ent~rd care se poa~e sfî rşi şi
bmepr4t4. Mussoltni e po-
som orît : de tYei zile mt mai su -
fld o vorbd despre Egipt{ ... }
4. IX. Ceea ce se Îtltîmpld
ît~ Africa tlu e clar . R ommeL
îşi retrage flancttl drept sub
loviturile aviatiei etlgleze,
dar tancurile itzatnice tlf4
a" intrat în luptă. Noaptea
trectttd, ne-au fost sct4/Ut1.-
date alte dotl d nave. Apro-
vizionarea e grea. Rinteletl
crede c ă ofensiva va trebui
amÎnatfl si ne dieU { ... )
21J) Generalul Ernst von Rlnte-
len era a t aşat militar al
Relchului tn ltalia.
2 1 ) P e frontul din Afr ica a,·use-
srră loc tntre timp Impor-
tante schlmhări In ta băra
britanic<\. I.a LJ august
t 942, generalul Bernard Law
::\l on tgomt>ry a rost numit
tn fr untea Armater R, iar
la 15 august generalul ll a·
rolcl Ale'<andt>r a luat locul
lui Auchln leck, dcvenirld
comanclan t suprem a 1 Fo rt e-
lor britanice In Orientul
:\1 ijloclu. tn zorii zilei de
3 1 a ugust , Rommel a atacat
pe flan cu 1 sud le cu zece
d lv iz l i germano-ltallene, din -
tre care pa tru blindate . n Is·
puntnd de ~apte dtvfzil,
dIntre care două bllndatr,
)lontgomery a re7istat ru
ten a(• it a te pe tnă 1ţi 111 i le de
la .\lam Y.:J llalra . t n S('ara
 9. IX. { ... ] M-ussolmi
vorbeş te despre operaţiile
din Africa: iileea de o{M~.Siva
a / o1t abandonafil, cel
puţin pentru o vreme . sa
sperdm cil inamic-ul nu va
profita prea mult de fJ$ta .
.Duceli e f-urios pe R ommel
care, conform -unor rela~
tdri ale engle.eilor , a acu zat,
fntr- o telegrama, pe dţiva
dintre oftţerti noş tri ca ar
fi dezvdluit planurile sale
duşmanul-ui . Cp. de obicei,
&ind e vorbp. de o victorie, o
suta de generali r6vendictf.
..
... - !\?
...
I n Afr ica d~ No rd, soldatii hitlerişti , tncoltiti,
sint l uati prizonieri tn numdr din ce fn ce mai mare
paternitatea ei, dar n imeni
nu vrea sd-şi asume rds-
punderea unui eşec . A cum,
---
de 2 septembrie, Romme l a
re nunţat. la atac şi a In ceput
să -ş i retragli trupe le. Mont-
go mery a tr imis av iatia să
le bombardeze, dar a refuzat.
să le u rm ărească cu Infante-
ria şi blindatele, temtndu -se
de o capcană şi pierzind
astfe l un bun pril eJ de a-şi
Infringe rapid Inam icu l. Bâ-
tcllla de ta Alam E l Hatra
s-a In cheiat la 7 septembri e
şi brltan le ii au trecu t la
o fensiv ă ab ia la 23 octom-
br ie .
stnt certuri mari tn AjriCJJ
şi Kesselring a fugit la
Berlin, pentru a dii vina
pe R ommel . Se vo rbeşte
chiar de o eventualtf reche-
mare a acestuia [ ... ]
27. IX. [ ... ] Duce le fşi
dd seama cd evenimentele
m ilitare au zdr-uncinat mo-
ral-ul popula fiei . 1ndeosebi
rezistenţa sovseticd la Stalin-
grad Pune masele pe gtnduri,
/d&tnd-u~le stl tnţeleagil ma-
rele ataşament al ruşilo r
faltl de regimul lor, tn slujba
ctJruia tşi pun toate excep-
} --
......
•
..
ţionalele lor calitdţi şi tot
spiritul lor de sacrificiu .
Ducele a p.-imit vuita lui
R ommel, care i-a declarat
cd pleactf în concediu pe
şase sdptdmîni . Mussolini
e convins cd nu se va mai
întoa.-ce în Africa 11 [ •.• )
22) Ca mal totdeauna , Mussollnl
se ln şe la
In prevlzl unll esale.
După o absenţă de aproape o
lu nă, Rommel s-a Inapoiat
pe front , din ord inul lut
Hitl er la 25 octombri e, In
plină desfăşurare a ofensivei
britanice.
Dineu pentru comemo-
t'at'ea Pactului tripartit . A t-
m osfertl destul de încdrcattl .
Singu.-ul fapt demn de rele-
vat e gafa lui Cavallero.
Pentru a intra ln graţiile
ambasadorului japonezii,
i -a spus ctJ, la Stalingrad,
Axa a în.-egist.-at succese.
1ntre engleza lui Cavallero
şi cea a lui Hot'ikiri, acesta
din Ut'mtl a pricePut cd
S taling<radul a Jost ocupat.
Z vonul s-a .-dspftndit tn toat4
sala, ptntJ ce nemţii, spre
marea ruşine a lui Caval-
Zero, şi -au luat osteneala stJ-l
dezminttl. B ottai l-a vdzut
pe un general japonez apro-
piind-u-se de ataşatul mili-
tar adjunct al Germaniei,
ca sd-l felici te Pentru vic-
torie. 1ntr-o ita!iand asprtJ,
de tip militar, neamţu[ i-a
1'/lspuns : "Nu vo rbiţi p.-os-
tii /" [ ...1
30. IX. De la Berlin şi
Viena ne sosesc .-apoarte
f oa,-te p esimiste. Chiar şi
A lfieri, cu mulţi de "dacd"
şi de .,dar", dupd obiceiul
lui, spune ctl treburile merg
prost şi c4 ofensiva de vartJ
tn Est nu şi -a atins scopul.
P e de alttf parte, bombar-
damentele aeriene terorizea-
z4 populaţia get'mand şi,
adesea, ti jJa1'a lizeazil e~i.s­
lenţa r...)
OCTOMBRIE 1942
7. X . Dr . K esterer, des-
pre care H immler spune
eli. e un "Budha magic" şi
care vindecd orice boald prin
masaje, mi-a povestit azi
di mineaţd cd H immler şi Rib-
bentrop sînt la cuţite, dar
cd pt'imul e puternic, tn
v reme ce cel de-al doilea va
fi lichidat, fiind "nebun şi
bolnav". Nici mdcar Hitle1'
nu-l mai p.-imeşte aproape
de loc. S -at' putea s ll fie
adevdf'at, cel puţin în parte,
cdci R ibbentrop s-a of>us din
rdsputeri cdldtoriei lui Him-
mler tn Italia" şi se mai
(Continuare tn p. 96}
23) ln acea epoca. , ambasadoru l
1apon lei In Italia er a 7enbel
Horlklrl.
U) E prima menţiune din Jurnal
asupra acest e i călătorii, care
nu a durat decit tre i zil e şi
nu 1-a l ăsat lui Clano o
Impresie d eose bită .
93

Rubrici r edactati cu concursul cititorilor
• Cauză
In timpul primului răz­
boi mondial, R aymond
Poinca r~. preşedintele gu-
vernului francez, făcea o
vizită pe front. ln apro-
pierea p rime lor linii, tn-
soţitorul său, un căpitan,
ii vorbea numai in şoaptă.
La un moment dat,. Poi n-
care întrebă:
-Duşmanul e chiar atît
de aproape?
-Nu. La doi ki lome-
tri. ..
-Şi atunci de ce vor-
beşti in şoaptă?
- Sint atit de răgu ş it
incit nu pot vorbi mai
tare ...
• Prezenti de spirit
In momentu 1 debarcării
tn Egipt, IuliusCaesar (10 1-
44 î .e.n). a alunecat şi
a căzut. In clipa cind
era intins la pămînt i-a
trecut prin minte că intim-
plarea ar putea fi interpre-
tată de unii soldaţi ca de
rău augur pentru luptele
viitoare. De aceea s-a pre-
făcut că tntr-adins s-a aple-
cat spre ţărt n ă pe care a
cuprins-o apoi cu braţele
strigind: ,.Pămtnt al Afri-
cii, te îmbrăţişez 1".
Teodor VljDEA,
Cluj
• Corespondenti
După primele zile de Ia
publicarea romanului Mf-
zerabflif, Victor Hugo nu
aflase de la editorul său
nici o veste despre pri-
mirea pe care P.uhlicul o
făcuse cărţii. Îngrijorat,
romancierul ti scrise intr-un
fel original: pe o foaie de
94
1 celebru . In e l au dormit
10
• D. MITU,
cron1c
hîrtie a caligr a fiat doar
un singur semn : "? " . Ed i-
torul, p ricepind despre ce
este vor ba, ti t rimtse un
răsp uns la fel de " laconic":
o fi lă imac ul at ă, ceea ce
insemna: ,.Nu şti u nimic".
Horea Valeriu DU REA,
A1'ad
• Tncurcătură
Fiind in t recere prin
Ziirich , Nicolae Iorga a
int rat i n p răvă li a unu i
anticar. Aici a cerut să i
se a rate lucrările mai in-
semnat e despre istoria po-
poarelor din sud-estul E u-
ropei. Anticarul i-a oferit
Istoria Imperiului otoman ,
sc risă de Iorga.
-Nu mă interesează, a
spus savant u 1.
Intr igat de refuz, negus-
torul i-a oferit alte opere,
a le ace lu iaşi auf or . Răs ­
p u nsu l lu i Iorga a fost ,
din nou, negativ.
Atins in amorul propriu,
anticaru 1 i-a replicat oaspe-
telui:
-V-am oferit tot ce
aveam mai de preţ . Nu v i
se pare că mă ofensaţ i p rin
refuzul dv.?
Izbucnind in ris, Iorga
i-a explicat de unde venea
încurcă tura. A doua zi ,
tntr-una din v itrinele an-
ticariatului, puteau fi vă­
zu te, puse la loc de frunte,
operele marelu i savant pur-
tind au tograf u 1 acestuia.
Prof. Eugen NĂSTAS E,
Comuna Schela, jud. Galaţi
• Pat celebru
Într-un muzeu , ghidul
explica unui grup de tu-
rişti:
- Acest a est e un pat
Goethe , Napoleon , Rossin i
ş i B a l.zac.
- Cred că dormeau foar-
t e prost , înghes uiţi toţi
pa tru la un loc - a re-
plicat un mucalit .
Bucu1'eşti
• FIII ..Nababului"
Abia ven it la p utere i n
1905, G . Gr. Cantacuzino
("Nababul") a ş i i nceput
să-ş i căpătuiască fiii . Pe
unul dintre e i , Mişu Can-
tacu zino , l-a numit preşe­
d inte a l Comisiei interi-
ma re a oraşul u i Bu cureşti.
Nu i-a fost greu primulu i
ministru : un simplu ordin
ş i 1ucrurile s -au a r a nj at .
Cu ce lălalt fiu , Grigoraş , a
a vut a ltă ambiţie: să-1
facă orat or . Debutul lui
la Iaş i, t n fe'brua rie 1905 ,
a fost în s ă execrabil. Ceea
ce l-a făc ut p e un re-
dact or a l revist ei Fur-
nica să s pună că , oric it
a r fi de i nflue nt Nababul ,
el poate s ă facă pe c ineva
locţi i to r de prima r in Bu-
cureşt i, d ar orat or , ba 1
D. JONAŞCU,
Ploieşti
• Alternativă
D u pă o serie de t nfrtr.-
ger i t n luptele cu grecii,
Darius III, regele perşil or
(336-330 t .e.n .) a propus
pacea. Alexa nd ru cel Ma re
(rege a l Macedoniei intre
336-323), dorind s ă-ş i su-
pună defin itiv adversarul ,
n-a accep tat. Intr-o discu-
ţie, P a rmenion , unul d in-
t re genera li i macedoneni,
i-a spus marelui cuceritor :
- Eu, dac ă aş fi Alex an-
dru cel Ma re , aş accepta
propunerea lu i Darius.
La care Alex a ndru a
r ip ost at:
- Şi eu , dacă aş fi
P armenion , aş accepta ...
Alexandru PAULENCU,
SuceavtJ
 ASPECTE MILITARE ALE
MIŞCĂRII REVOLUŢIONARE
DIN 1821 , ediţia a II-a revă­
zută, Editura Militară, Bu-
cu reşt i, 1973. Lucrarea, scri-
să de Dan Berlndel şi colo-
nel in reze rvă Traian Muta-
şcu, anali zează des făşurarea
evenimentelor din 1821, evi-
denţiind fap tu l c ă mişcarea
revoluţion ară condusă de
Tudor Vladimirescu n-a
co ns tituit o s impl ă ră s ­
coa l ă, c i a fost de fapt
prologulrevolujiei d in 1848
in ţ ă rile romane . Car tea
s ubliniază, t o todată, con-
s t a tarea că mişca re a din
182 1 n-a insemnat doar o
izbucnire spontană , c i o
acţ i une o rgan i zată, dirijată
pe baza unui pla n unitar,
demonstrind că Tudor
Vlad imirescu, remarcabilul
co ndu căt or a l mişcării ,.a
ştiut să-şi proporţioneze
scopul cu mijloacele, s ă
acţ ioneze r epede ş i cu ho-
tărî re ş i să ia mă s urile
cele mai potriv ite I?entru
r ezolvarea noilor s 1tuaţi i
- uneori neaşte ptate -
create in c ursu l desfăş u­
r ări i ac ţiunilo r revoluţio­
nare" .
VICTORIA DE LA
MIDWAY, Editura P o li-
tică, Bucureş ti , 1973 . Car-
tea c unosc ut ului publicist
Walter Lord evocă una
din marile bătălii navale
ale celui de-al do ilea răz­
boi mo ndial: co nfruntarea
dintre flota ame ri cană şi
cea jap o neză în zilele de
4 -6 iunie 1942 în apro-
p ierea Insulelor Midway.
S fîrş ită prin înfrînge rea
flotei ja poneze, bătălia de
la Midway a cons tituit,
totodată, momentul de
cotitu ră in d esfă şurarea răz­
boiului din P ac ific, ra-
portu l de fo rţe schimbin-
du-se in favoarea arma t e-
lor alia t e, care au benefi-
ciat astfel de răga1.ul ne-
cesar c o mpl etări i forţelor
şi pregăti rii ofensivei ce a
dus, in final, la infringerea
J aponiei.
DIN CULISELE RĂZ-
BOIULUI SECRET, Edi-
tura Politică , Bucureşti,
1973. P lasate in etape dife-
rite a le istoriei contem-
porane, ma joritatea episoa-
delor relatate in cartea
autorului V. P. Boro-
vl~ka, aparţin perioadei
de luptă a popoarelor con-
tra fascismului german.
Din ga leria persona jelor
prezentate se d etaşează fi-
gurile unui Gordon Lo ns-
dale sau Kim Philby o fi-
ţe ri ai servic iilor sovietice
de info rmaţii, c ărora le
s înt consacrate capitole spe-
ciale . Un a lt g rup de
povestiri se r eferă la ci-
t eva operaţii de mare ră­
s unet desfăşurate în tim-
pu l celui de-a l doilea răz­
boi mondia l pe teritoriile
Franţei inva date, Elveţiei ,
sau chiar a l Germaniei,
unde, in st rîn să l egătură
cu mişcările de Rezistenţă
d in ţările r espective, mem-
brii r eţelelor de inform aţii
se s trăduiau să descopere
şi să facă cunoscute coali-
ţi e i a nt ihitleriste, cu un
ceas mai devreme, s tnge-
r oasele planuri a le impe-
rialis mului n azist german .
ISTORIA LAGĂRULUI
DE CONCENTRARE DE
LA DACHAU. 1933-1945,
Editu ra Politi că, Bucu-
reşti , 1973 . Lucrarea gene-
ralu lui belgian Paul Ber-
ben r econstituie , pe baza
documentelor existente şi
a măr tu riil or unor supra-
vieţuitori de la Dachau,
istoria acestui l agăr , în-
fiinţ at pe teritor iul Germa-
ni ei î n 1933 ş i ca re i n
viziunea hitleri stă, trebuia
să ser vea scă drept " l agăr
model". U n model sinistru,
i n care moar tea ş i cele
m ai cumplite atrocităţi
erau menite să asigure re-
zolvarea "problemei vitale"
a fas ciştilor germani, pe
care Himmler o formula
drept " lupta pentru exter-
minarea oamenilor de rasă
inferioară din intreaga
lume".
Car tea scoate totodată
tn evidenţă faptul că, ma i
puternică dectt moartea,
la Dac hau, ca şi în a l te
lagăre de concentrare, ca
pretutindeni in confrunta-
rea cu fascismu l, s-a dove-
dit a fi solidaritatea şi
c redinţa în om, în trium -
fu l valorilor nepieri toare
a le progr esului ş i demni-
tăţii.
COLONIZĂRILE HAB-
SBURGICE IN BANAT.
1716-1740, Editu ra Fa-
ela, Tim işoara , 1972. Lu-
crarea conf. dr. Au re 1 Ţinti
abordează prima p erioadă
a co lon izării austriece î n
Ba nat (1716-1740), pro-
punindu- ş i după cum măr­
turiseşte autorul " să con-
tribuie la cunoaşterea aces-
teia in istoriografia noas-
tră ş i a r ealităţi lor in care
ea s-a desfăşurat". Folo-
sind o bogată documen-
taţie cartea prezintă situa-
ţia de mog r a fi că rea l ă a
Banatului din acea vreme.
Arătînd in co ns iste nţ a unor
teze privind depopularea
regiunii in p erioada colo-
nizăril or, cercetarea eviden-
ţiază, i n acelaş i timp, con-
tinuitatea populaţiei băşti­
n aşe în aceste ţinuturi.
IZVOR DE ISTORIE ANTICĂ.
Analiză asupra odginii ,
ist oriei ş i d ezvo ltării tra-
gediei greceşti, cartea ln i
Guy Rachet: LA TRAGE-
DIE GRECQUE, Payot,
Paris , 1973, se impune in-
contestabil, pn n tre ar,elc <· •
pariţii editonale car e s us-
cită un larg interes atit
printre specialiştii cărora le
es te în primu 1rînd ad resată ,
cit şi in rîndurile marelui
95
public. Autorul argumen-
tează o nouă teză, extrem
de interesantă şi capti-
vantă privind originea tra-
gediei pe care nu o vede
legată tn mod exclusiv de
practicile cultului dioni-
siac, ci o co nsideră născută
din tradiţiile rămase de
la popoarele indo-europene.
Is toria tragediei va fi
permanent raportată, pe
de o parte, la istoria şi
la tradiţiile popoarelor ve-
cine şi pe de altă parte,
la istoria politică, socială
şi economică a Greciei an-
tice, cu referiri speciale,
aşa cum este firesc, la
istoria statu lui-cetate Ate-
na, centru cultural şi
politic de primă impor-
t anţă.
lntr-un capitol care con-
stituie, de fapt, substanţa
intimă a că rţii, Guy
Rachet prezintă, adesea cu
contribuţi i ş i interpretări
personale, crea ţia acelora
care au definitivat şi au
GINERELE LUI MUSSOLINI SE SPOVEDEŞTE
( Urmare din p. 93)
agi td şi acum ca prog1'amul
recepţiilor sit fie redus la
mimmum [ ...}
9. X . Lungit convorbire
cu generalul Ame, şeful ser-
viciului de informaţii mili-
ta1'e. E foarte pesimist. T oa-
te datele culese, ca şi deduc-
ţiile ce se pot trage din
ele, arattl ctl anglo-saxonii
pregtltesc o debarcare masivd
tn Africa de Nord, de unde
intenţioneazd sd lanseze o
ofensivtl tmpot1·iva Axei .
L ogic, prin poziţia sa geo-
grafictl, Italia e primul
lor obiectiv . Cît timp vom
avea puterea stl rezistdm
unei acţiuni ofensive grele,
se1'ioase şi metodice, venind
din aer ş " de pe mat·e ? [ ... }
11. X. lt primesc pe
Himmler la gard. Vine de
pe fronltd de Est. Nu-şi
ascunde bucuria ctl se afld
din n ou într-un oraş fru-
m os , St4b Utl cer albastru.
Amintirea fronlt4lui e şi
96
dat gloria eternă tragediei:
Thespis ale cărui piese au
fost reprezentate in cea de-a
61-a Olimpiadă (536-535
şi 533-532 i.e.n .) şi al
cărui merit esenţial pare
să fi fost separarea acto-
rului de cor ; E schil , care
a participat in anul 500
i.e.n . la primul său con-
curs ş i care a adu s un al
doilea actor, a dat o mai
mare folosire măştilor
şi a inventat cothurn lf;
Sofocle, învingător în con-
pentru el un coşma1' şi nu
se fereşte s-o sputt.d [ ... }
14 . X. Plecarea lt'i Him-
mler [ ... } Peste dteva zile,
tJa vetli la R oma Goe1'itzg,
ca sd-şi ia soţia, care acum
se afld la Napoli. N e-a
anunţat ctl nu va sta decît
doutl 01'e, cd tlu vt·ea pe
nimeni la gat•d şi ctl do -
reşte stl meargtl la Mussolitli
luni , la ora 11. Sic! [ ... }
19. X. Mussolini tocmai
se P''egdtea stl meat'gtl la
Palatul Veneţia, pentru a-l
primi pe Goering, cînd Mac-
kensen l-a inf01'mat cd ma-
reşalul Reichului st4ertl, din
noaptea trecutd, de un acces
de dizente1'ie atît de violent,
îndt "nu-i e cu putinţă stl
se ddice de pe t1•on nici
mdcar zece minute". Expre-
sia nu e tocmai-tocmai res-
pectu oas ă, dar e textuald.
Bismarck a repetat-o şi el
pe Utl ton ironic. Trebuie
stl ''ec utloaştem cd aceastd
maladie nu prea cad1•ează
cursul din anul 468, au-
tor a 11 5 piese, a introdus
al treilea actor, decorurile
pictate şi a mărit numărul
coreu ţilor la cincisprezece
şi, in sfîrşit, 'Euripide,
debutant în anul 455,
autor a 78 piese in care a
adus un plus de interiori-
zare şi observaţie psiho-
logică.
. Tragedia.greacă este tnsă
. ..
şt expresia unor op1n11
politice ferm exprimate:
ideile democraţiei ateniene
a secolului V î.e.n.- seco-
lul lui Pericle - au lăsat
urme profunde tn con-
ştii nţa autorilor de atunci
care au reflectat in piesele
lor apogeul şi apoi declinul
Atenei. Sint tot atitea ele-
mente analizate pe larg şi
cu o mi nu ţie ştiinţifică
apreciabilă de către cer-
cetătoru l ~i scriitorul de
talent care este Guy Ra-
chet.
cu fastuoasa ingimfare a
R eichsmarschallului [ ... ]
23 . X. Genova a fost
f oarte grav lovită de aviaţia
etlglezd, deşi numai vt'eo
doutl.zeci de apa1'ate au pa1'-
ticipat la atac [ .. .]
24. X. Englezii au atacat
in Africa. Pentru moment,
veş ti le ne stnt favorabile.
Pe u scat, inam<Jcul nu a
tm·egistrat nici un succes.
Totuşi, genet'alul von Stum-
me , care-l fnlocuia pe
Rommel, a fost ucis • 16
Genova şi Milano au su-
fet'it din nou g1'ele bombar-
damente aeriene.
( Va urma)
25) Ofensiva brltanlcâ la El
Alamein a Inceput la 23
octombrie , ora 21 ,30 , prin-
tr-un foarte dol cnt tir de
artil eri e. Cu un ele flu ctuaţii,
bătălia a con tinuat ptnă la
5 noiembrie, cind R ommel a
dat primel e ordine de retra-
gere. Tnlocultorul său tem-
porar, genera lul von Stum·
me, nu a rost ucis, ci a
murit din cauza unul atac
d~ cord , In timpul unul
bomba rdame nt .
 oşt
DOMNUL "DUDUI~' DI N SCAUN
DINICĂ CIOBOTEA, profesor la Şcoala genera.l4
din corn . Secu, jud. Dolj, ne comunicd o instmnare
manuscria4, privitoare la 184&, gdsitd pe o carte de
ut bisericesc din satul Comdnicea, comuna Secu,
tipdritd tn 1831 la Mc1n4stirea Neamt. O transcriem
integral: .,Sl se ştle ctnd a rost moarte In vaci de
au murit de n·au rlmas, şi tot plmtntul a fost
aşa, şi rilnd moarte lnoameni rllnd holerl şi flfnd
că tntr-aceastl vreme au rost oştiri (muscalil şi
turcii şi nemtii-ungurii) tn vreme cit era alei
guvernul de au dudult domnu din scaun . 1.-au
dudult Allsand (Alexandru Goleacu·Arlpilă. - n.r.)
şi Magheru!; şi tndat au fugit şl el de frica oştlrl·
lor; şi la un an tn locul prlnţulul George Blbeacu
s-a aşeut alt prinţ Barbu Ştirbei, şi sint şi fraţi.
Eu am tnslmnat atei câ slova să va pomeni şi
mina va putred. IsclUt Ma~el sin George Buţl
parac 11 ~eru 1" •
Autorul tnsemndrii, devenit , cfliva ani mai t!rziu
poet şi tnv4ţ4tor, era caracterizat de contemporam1
drept un ,.Undr dar cu şhintd de bdtrtn".
A PATRA COPIE
ION VULCAN din Tlrgu Mureş, ne aemnaleaz4
cd la Arhir ele S tatului, Jt' iliala 1irgu Mureş a fost
identificat un exemplar al Proclamaţiei redactat4
de Simion Bărnuttu in primdvara anului 1848,
fiind cea de·a patra copie a acestui docu~t exiatent4
in tar4, dt,pd cum ne in(ormeazd cititorul nostru.
IN AMINTI R EA LUI CANTEMIR•••
CONST. A 'IITACHE din Burureştl, originar
dira. locurile nafterii şi copildrtn Lui Dimitrte Cante-
mir (fostul tinut Fdlciu) 1 amintind serbdrile care
au. avut loc acolo tn 1923, ta comemorarea a eoo ani
de la moartea marelui cdrturar moldollean, propune:
1~ ridic~rea unui monu.~t pe locul (o1tului aat
S&hştem ; IJ atribuirea numelui Slllşten laau Cante-
mlreştl unui sat din fmpr~jurimi.
•••ŞI HARTA ACESTUIA
SORIN DUMITRAŞ din Galaţi, ne tntreab4
unde fi clnd • ·a tipdrit harta Moldovei alc4tuH4
de D . Cantemir . Vreme de aproape doud 1ecolt Dea-
crlptlo Moldavtae a fost publicatd, tn diveru lfmbt,
tmpreun4 cu o h:;~rtd eronat atribuitd autorului.
Harta oriainald, qravatd tn Olanda, tn 1131, prin
grHa lui Anttoh, (eul domnHortllui, a (oat det~operit4
tn 192tJ, la Biblioteca NaJionald âtn Paria, de
geogra(ul romdn George Vf aan .
CITITORI DIN STRAINATATE
Depe mel(agurt mai mult aau mai putin tndepdr·
tale , primim mereu corespondtnld de La cititori ai
reviatei . lat4 doud exemple primlte ctle mai recent,
1cri.se direct in limba romc2nd şi pe care le reproducem
ca atare:
HARRY KHACHIKIAN ili6 N. Vermont
Avenue, ID r, I.os Angeles, Ca Jtrorn la 90029 :
,.Sper d scrisoarea mea să nu vl surprindA prea
mult, odată ce chiar In revista Maaazin i!Ctoric
există rubrica Poşta Maqa~inului.
Citesc cu multă plăcere această revistă, tnd
de la primele numere apărute In t R67 şi continui
să o citesc, chiar şi aici In noua -mi patrie adoptlYă ,
tiind abonat şi primind cu regularitate numerele
arestel reviste .
<\m gllslt, maltntotdeauna , tn paginile el multe
articole lntere.Qante din trel·utul mullor popoare
şi naUunl de pe toL globul''.
Vom tine aeama de BU.geshil e d v. , pentru care rc1
mulţumim .
FRIE DE SCHMIDT, 2 Hamburg 73, Schoene-
bergerslr. 60 B.R.D.: ,.Am avut ocazia de a tnvlta
limba românl prin prieten 1 şi tn citeva curaurl la
universitate. Sint atudentlla facultatea de tatorlt>.
Am avut ocazia de a arunca o privire In revista
Maualin istoric. MI-a pllcut foarte mult şl atnt
Interesati de a citi aceastA re' lstl.
Dorinta mea este urmAtoarea:
V-aş ruga a·ml trimite această revlatl lunarl
prin poşt4 ImpreunA cu nota de platl pe care o vol
aculta tn m!lrcf. Nu ştiu dacl exlstl ar.eastl posthi·
lltate.
Sper ca. dorinta mea ,.a fi ImplinitA.
Puteţi sl-mt daţi un rlspuns dacă exlatl poal·
billtatea sau nu?
Mulţumesc roartt> mult".
Evident, posibilitatea exilt4 fi dorinta dv. 'Oa fi
tmplinit4.
RE GIMENTUL LUI PENEŞ CURCANUL
M. DRAGO:MlRESCtr din Craiova, conteattl
identitatea lui Pentf Curcanul- eroul poetiei Lui
A le~andri - cu aerqentul t:aaluian C. Turranu,
mort fn 193e (rezi Ka~arln tstorl,., nr. 1/U67).
Core•pondentul noatru auetine rl!, tntr·o a-:ri1oore,
pare·te inedit4, Vasile Alecaandri aratd rcl modelul
pentru eroul poeziei sa.Je a fost din a1t regiment
moldovean - ft Dorobanţi -care, dupl cercetlrlle
mele, avea garnizoana la Roman, aşa el Informa-
torul poetului POate al\ rl rost chiar din Mlrcqtl;
or, Turcanu tlcuae parte din Regimentul 13 Doro-
banţi. Din confruntarea ~lel lui Alecaandrl cu
expunerea Istorici dln lucrarea lui T. Vllclrescu,
Luptele rom4"ilor tn rezbelu.l 1871·1&1& (ed. 1877)
rezultA o asemănare perfectA mal alea tn ceea ce
priveşte cel de-aJ patrulea atac din 30 august, tn
1
urma Clrula a fost cuceriti reauta Grlvlţa 1. Dar
Ja acest atac a participat Regimentul 14 Doroban-
ţi, In timp ce regimentul lui 'l'urcanu era In re·
zerva Dlvlzel 4".
Dar tmde exact u a(ld acrîaoarea lui A lectandri
la COTI vd Tt(eriei'
UN D NEVINOVAT
lO:S P};TRE din Mogllrt>nl, jud . Argeş, ne
scr1e re!, ''orbind despre replica Columnei lui Traian,
de la Munchen (nr. 6 / 197'1), am fi reprodus grtf.if
fn cifre r omane, data 1780 din inscripţia gratatd tn
partea ~uperioar4 a pieaet: Dl(CCLXXX, ceea ce
ar tn1emna 1!!80, tn loc de ltDCCLXXX, cum ar
fi fo•t cor ect. De vind ar (i, dtci, acel D putt Inaintea
l ui li, deoarrct in Bcrierea romand o ci{rd in{erioard,
pua4 fnamtea untia .superioare, acade din aceasta
din urma propria ei t•aloare. Deci D (6no J tnaintea
lui M (1000 J tnseamn4 600 .
1ntr·adeo4r, Qfa gldluie,te regula. Numai cel,
tn cazul de fal4:
t. Nici un cunoac4tor al notatiei ci/'rice romane
nu ar•crie, ~tru JUIJ, DMDCCLXXX - (ormuld
greoaie şi inuHl complicafd - ci MCCLXXX;
2. Sdrmanul D de dinaintea lui M nu are nici o
rind. El nuae leaad de dat4, ci de litera preC'edmtd A,
cu care formeazd laolalt4 cunoacutele initiale A.D.
( Anno .l)omint). De altfel, ambele litere • nt urmate
de cfte un punct.
FARA INADVERTENTE
GH. N. RĂDUCANU din Bucureşti: "Stnt
cititor al revistei .Maga%in i1toric de Ja Infiintare.
Aceastl acrlaoare tml orerl prileJul de a fetrctta
pe toţi redactorii, care se stră.duteac ca revista
Maaalin i.storic s~ fie o ,.Incintare" pentru cititori.
CiteodatA., foarte rar de altfel, se strecoarl InsA
unele Inadvertenţe, ca de exemplu· tn art !cotul
,,Carol Il şi Garda de fier", de dr. Florea Nedelcu
la pag. 8t se spune el Mihail Stelescu a rost ucis
de o bandl de legionari la t6 Iulie t936, pe clnd
se afla In spitalul Brtncoveneac, Iar la pag. 85 se
97
apune cA Mihail Ste leacu a rost executat la 30 noiem-
brie t 938. Care e adevârul? Aştept rl\spuna la
Poşta M.l."
Ne bucur4 mult bunele cuvinte ale tov. Rdducanu
ca şi conaecven ta d-aale f idelita te fat4 de Maga1ln
Istoric . Cit d~spr e inadverten ţe, orictt de ra1'e ar fi,
noi M-am lipsi bucuroşi de ele. Aici, lns4, nu e
nici una: la p. 8 1 8e vorbeş te deapre uciderea lui
Stelescu, pe cind ta p . 86 e menţionat4 executarea
ucigaşilor lui Stelescu.
TREI PER ECHI DE OMONIMI
Dr. NICOLAE BUDRIC.J.. din Bucure<J1 1, are,
cu privire La Petru cel Tfndr şi Petru $chiopul,
unele neldmuriri nd8cute din consultar ea unor surae
ulnrice şi literare.
I n primul rtnd, permiteţi-ne o recomandare de
o rdin - 84 zicem - metodic: nu fol oaiţi, ca izvor
de informaţii, ca aurs4 de documentare, pe Odobescu,
Aguletti etc. Merituoşi la vremea l or - fiecare
tntr-o anumit4 direcţie - ei atnt totuşi depdşiti de
cercetdrile ultimelor şapte-opt decenii. injurul lui
Petru ul Ttndrşi Petru $chiopul a fost, in ~v4r, o
confurie care a durat mult timp , pin4 a fost l4murit4
d• finitiv de I orga şi S toica Nicolaescu. Confuzia a
p>rnit de la faptul c4 cei doi Petru a~eau pdrinti
pe un Mircea şi o Chic;Una, numai cd pdrinţii lui
Petru cel Tlndr (n. cea. 1641) au (o8t Mircea Cloba-
nul (m.t669) - (iullui Radu cel Mare- şi doamna
CblaJna - [iica lui Petru Rareş , tn vreme ce pdrinţii
lui Petru &;>chiopul (n. cea. 16JO) au fost Mlrrea
pretendmtu l domn efemer tn 1609 - 1610 - fiul l ui
Mihnea cel Rdu - şi doamna Despfna ; tntructt
Despina şi Chiaina stnt , de fapt, unul şi acelaşi
nume - primul grecesc, a l doilea slaronl'sr, insnn-
nind prlnclpesâ - e Lesne de tnte les cum s-a ndscut
confuzia.
Pentru prech:dri genealogice, puteţi consulta arti-
co lul profesortdui 1. Ionaşcu din reviata Studll
1)1 artico le de istorie, nr. 1/197t.
SATUL LUI BO GDAN
$TEFAN DEIAC din Sebeş (Alba) , M semnalea.zd
cd satul Ctth<Ja din ,\laramureş - l ocul de origine
al Lui Bogdan 1 - se num,şte azi comuna Bogdan-
Vodd. D-sa consider4 necesar ca pe Mrţile admin is-
trative Şl t u ristice vechiul nume sd figureze în paran-
te%4 , ltngd ce l nou, p !ntru a nu pr01)0Ca derutd tn
rlndul t urtş til or .
De asem!nea, tov. Deiac ne in(ormeaz4 cd locuitorii
c>munei Bogdan-Vodd pregdtesc tndltarea unei
atatui a voieoodului .
COMPANIILE REGIMENTULUI
SIMION MI CU din B raşov, ne trimi te citeva
date despre compoziţia R!gimentului de grdniceri
r omdni de la Or lat (Sibiu) despre car e s-a scris La
Poş ta Magatln Ist oric, tn nr. 4 11913: .,Pe o carte
religtoasâ din biblioteca blaerlclf din Ţloţarl,
Jud . Braşov , se afll o n o tlţli care aratâ locurile
unde erau can tonate cele t 2 compan il ale acestui
r egimen t ; astfel, compania t la R acojdea, 2 la
Haţeg, 3 la Arp aşul de Sus, ' la CuJir, 5 la 11na,
6 la Orlat (sediu l reglmentulut), 7 la Racov lţa,
8 la VJş•ea de 1os, 9 la L isa, iO la Mârglnenl,
tt . la Ohaba 1)1 t2 la Ţtnţarl; aceasta din urmă
era alclltultă din trei plutoane, d ouă la Ttnţarl
şi unul la Toban".
"NUMEROTAREA" SUVE RANILO R
MIHAI FLOREA din Bucureş ti , işi exprimd o
nedumerire: "C ine 1-a Investit pe Bogdan de Cuhea
cu titulatura de Bogdan I? Istoria (mâ refer la
98
Istorici)? Nu Il eate rezervat suveranului dreptul
de a ae Intitula 1, II etc .?". lntr-adevdr, tn Occi·
dent, suver anii ae intitulau "al doilea , al trrileG
etc. ca nume" (le deu;\ l~me, le tro1sl6me etc. du
nom); evident, cel dintii nu c4p4ta "titlul" (dac4-l
putem numi aşa) dectt dup4 aparitia auccuorilor
omonimi şi tocmai pentru a-l deoaebi de ei. I n tdrile
noastre 1 domnitorii nu au avut acut obicei, aşa c4
iatorich stnt cei ce, Sn mod conventional , "numeTo·
tea:4" ooieoozii care poart4 nume identice.
UNDE-I VADUL?
EMIL BARBU din Cluj, - semnaleaz4 o fnad-
t>trtenţ4 t%is tentd ln Dicţionarul enciclopedic român l
-editia 1968 . .,La pag. 805 din voi. IV - scrfe co-
rupon.dentul nostru- ae mentioneazA existenţa unei
localltâţl Vad (In care tradiţia apune cl Ştefan cel
Mare a Jnmntat o episcopie ortodoXă) pe teritoriul
fostului raion Slghet, actualmente jud. llaramuret.
tn realita te cred el este vorba de localitatea Vad
dtn )ud . Oluj (fostul raion Dej) , sltuatâ pe valea
Someşulul, la i6 km vest de oraşul DeJ" . Observa-
ţia dv. este exact4. De alt/el, Micul dicţionu enci-
clopedic, Tecent apdrut, conaemmazd " coor donatele•
corecte ale Vaduhti.
r
AUTORUL DEFINITIEI
IOANA CHERCI U din Bucureşti, ne tntreab4
cine l -a definit pe Mirua cel B dtrtn drept ,.principele
ceL mai puternic şi cel mai viteaz" : o cronic4 otoman4
aşa cum ljusţine Barbu C4mpina (nr. 1J197J) aau
istoricul L eunclavius, aşa cum aratd Istoria poporului
român sub redacţia acad. Andrei Otetea r
Istoricul german Leunclavius ( J ohannes Uuenk ·
l ein , 1633-1693 ) şi-a scris o)'>era pe baza cronicil or
otomane pe care le-a cunoscut la t remea sa. Aatfel, e
p:>sibil s4 fi transcris pasaje din cTonicel e aecolu-
lui XV - tn apeţ4 - şi din cronica citat4 de Barbu
Cc1mpina.
ISTORIE PE DUNARE
CADRELE DIDACTICE de l a Şcoala generald din
satul Sm1rdan, corn . C toclneştl, jud. Ialomlţa, ne
comunicd - informatie pe care-o apreciem şi -i dorim
reuşit4 deplin4 - c4 sint pe punctul de-a termina o
c:er cetare monogra(icd intitulatd: Istoria satelor
rlverane Dunlirll (tn aectorul Spanţou-C4l4rQfi).
In acest acop au (cnt u tilizate pute 1 200 documente
inedite, tnuptnd cu sec. XVI şi ptn4 tn prezent,
numeroase hdrţi, prospecte, documente epi(JTa(ice etc.
Printre •atele studiate se a(l4 şi Grddiştea, denumit
tn trecut Cacomeanca, Manuc Mdnucu şi care, Of4
cum atest4 şi aceate u ltime denumiri, a aparţinut
(partial) lui Manuc-B eu. fiind vindut tn 1831 de
cdtre urmaşii acestuia. Plecînd de l a o infonnaţie
publicatii tn Magazin istoric de cdtre cititorul şi
co laboratorul noatru E. Panighiant deapre Manuc-
B ev, alc4tuitorii monografiei au luat legdtuTa cu
autorul notei respective , obţintnd n oi date şi infor-
maţii pentru care, şi pe a u aat4 cale, cadrele didactice
din satul Smtrdan ti aduc cu~nitele mulţ umiri
pentru sprijinu l acordat .
AVETI DREPTATE 1
Prof . C.D. VASILIU din Bucureşti: numele
col onelului rom4n c4ruia s-a predat Oaman Paşa
(nr . 6/1913) e Mlhal - nu Grlgore - C . Cerche%
( 1839-1884) .
•
MARTIN GHEORGHIU din Turda, la suizarea
pe care ne-o face ţi, co l abor atoar ea noastrd Valentina
Costa'ke con(irmd cd in 1861, DimitTie Ghica era
 •

Preşedintele ConaiUului de Miniştri şi minbtru de
Finante tn guoernul Tirit Româneşti nu al Moldo~ri
(nr . 6 / 1913 ) .
NU AVETI DREPTATE!
SORIN BOLDEA din Bucureşti, eate de p4rere
c4 citatul din Simion B4rnut1u, reprodua tn arupajul
coneacrat Republicii (nr. 1!\1912) nu poate fi
datat 1810. Citatulse attseşte (!i tn lucrarea Monarbfa
d e Hohenzollern vlzutli de contemporani, Editura
Politic4, Bucureşti, 1968, p . JO, iar anul indicat
eBte 1810 .
MULTUMIM •••
şi aprecierile primite de la DAN
Pentru Bugestiîle
FALEAN, Bucureşti; IOVANOVICI ION, com .
Moldova-Veche, Jud . Caraş ·Severin: ION PESOAR.U,
Bucureşti; CONSTANTIN NlCA din Buzlu; dr. NI-
COLAE DICULESCU din Floreştl, Jud . CluJ ; G.
VICTOR din Craiova; TRIF PASCU T.I.M. Braşov
- şantierul Oradea; VASILE RAFTU din Constan-
ţa; TIBERIU GABOR din Slcele, Jud . Braşov ;
AXINTE MURGULET din Roman, Jud . Neamţ ;
IOAN T ĂTARU din Piteşti: Z. BARDASU din
Zalău, Jud . SllaJ i COCA PETRU, GALLIN RADU,
Bucureşti : tn acest ultim caz, am comunicat foru-
rilor tn drept propuntrea do .
CITITORII SEMNALEAZA
Am transmis Direcţiei monumentelor istorice şi
de a1'f4 din cadrul Conailiului Culturii şi Educa ·
ţiei Socialiste BUi%drile deapre ~eBtiaii ammintate
cu diatruaerea, primite de la:
UN OITITOR care semn.e<l%4, dar ne ro·aa4 s4-i
p4atr4m anonimatul - Pietrele funerare din turnul
din J)(ll"ettl c4minwui apUal CclliMfti, com. Flo-
reşti, ittd . Prahooa.
NA'l'ALIA ClOBANU, din Tjmişoara: BiBerica
din satul Gr4j(Uni, jud. Vaslui .
VASILE BALAN, din Sibiu: clopotul turnat tn
1'1'1'1 din Batul Rezleu, com. Juptneşti, jttd. Gorj.
PANTELIMON ANDRITOIU, din com. Ollnicu,
jud. Go"J : biserica din. lem" dadnd din IU8 din
Balul Didileşti jud . Gorj.
GEORGE CONSTANTIN din Bucure~tl: am
tnatntat scrisoarea du. spre cercetarea şi ar>izarea
Directiei monumentelor ietorice şi de artd din cadru l
Consiliului Culturii şi Educaţiei Sociali1te.
CONDITIA PROMPTITUDINII
Ruadm imiBtmt pe coreapondenţll noştri care
nu-şi dactllografl arl textele al ne ecrle clt mat
citeţ , pe o singuri. faţl a colii de blrtle şi cu spatii
suflr. fente tntre rinduri. Munca de duci/rare a
multora dintre BCrilorile primite la redactie m r4pefte
un timp pe car1 l-am putea utiliza mai cu foloB
pentru cititori. In mod inm t4bil, autorii misi~l c r
din cateaoria .,ilizibil4.. llOr trebui B4 ae fnarmez.e
cu mai mult4 r4bd4re tn aşteptarea rdspumurilor,
fie ele directt sau prin Poşta Magazin istoric.
I N JURUL CONCURSULUI
VASILE MALOŞ din RldluU, j ud. Suceava;
Al. CRĂCIUN din Coman&, jud . Ilfov; PETRU
IOAN din BlrJad; EMIL EUOENIU DUMITRACHE
din Piteşti şi NICULAE GOGONETE din Bucureşti:
1) Ctnd 18 882 conctt1'enti dau r4Jpunsuri exacte,
eate inevitabil •4 u recura4 la procedeul tro~rii la
eortL Aşa cum era şi firuc, cei care au rc!Bpuni corect
la toate tntrebdrile - şi numai ei! - au participat
la tragerile pentru toAte premiile (11, III, Il' etc.)
Duiaur, unii au awt şanBa •4 ctştiae, celorlalti
rdmtntndu·le satufacţia moral4 (de loc nealîjabil4)
de a fi qdait BoluţHle exacte la cele trei probleme.
2) Cititorii care au f1'imia un num4r mai mare it.
rc!Bpunsuri corecte, tnaotite de taloanele rupecti~e
au aout num4rul coreapunzdtor de particip4ri l4
tragerea de sorti. De exemplu, numele concurmtului
X. Y., care 4 trimia uce rc!Bpunluri lmpreun4 cu
cele uce taloane, a (oat reprnentat de uce ori tn urna
din care s-au extra• numele ctştfa4torilor. J) Din •
p4cate, c~nditiile tehnice de aparitie a Te~iatef nu
permit o tiJ)4rire BeJ)<1ratc2 a talonului . Dup4 cum
a-a putut constata, fns4, decupa?Va lui nu a .mutilat"
nici unul dintre te.l·teleaau cli~elenumdrului 1/1913.
*
VASILE IRINEU, din Alba Iulia : con(Tuntarea
tnsemn4rilor lui Take Ionescu, Al. MarQhilomon
şi I . Gh. Duca ( "Oonalllul de coroanA de Ia Cotro-
ceni•, nr . fl Jl97J), precum şi aparatul critic au foa t
prea4tite de colaboratoarea nOOBtr4, Llvla Dandara.
Nicolae MINEI

CE CI i L TO
• Gh. Lazir - strAlucit ctitor de şcoalA romAneascA e Punţi
peste veacuri : de la Miron Costin la Dimitrie Cantemir e 30
septembrie 1938: dramatica vinere neagrA de la MUnchen e Au rei
Vlaicu - o glorie şi o nAdejde • BarJcade pe strAzile Parisului
• Liberalii vor si dea, pentru a nu lf se smulge: cauzele adinci
ale unor frimintiri politice din 1913-1914 e 50 ani de la
rAscoala antffasclsti din Bulgaria e Am fost un kamlkadze:
din lnsemnirile unul candidat la sinucidere ••• militari e
Documente ale Istoriei: Corpus Iurls Cfvills e Marii moguh şi
vremea lor de glorie e Intrigi şi mihniri: partea a doua a in-
semnlrilor lui Valeriu Branişte (1923) e Ginerele lui Musso-
lini se spovedeşte: ultima parte din jurnalul lui Cfano
99
 CONTENTS
• A Hl storlcally Demonstrat-
ed Experlence . An Intervlew
wlth Proressor Carlo Sallnari,
Italy .................... 2
GELU U R ECH E Romania, Au-
gust 23 , 1944 : The Mllltary-F:t-
sclst Reglme ls Conrused ...... 5
• Forelgn Arcblves a bout Ro-
mania and Sou th-Eas te rn Eu-
rope In August 1944 ....... . 15
• Dimitrie Cantemir - 300
Years S lnce H ls Blrth. Do-
cum ents, Autographlc Texts,
T estlmonl es or His Contempo-
rarles' Aoprectatlon ...... 20
CON TANIJ.'IN C. GIDR ESCU
Dac lan Romanlsm ...... .. 30
ŞTEFAN FL ORIAN Bucharest ,
l<'e bruary 10, 1938: The Roya l
Dl ctatorshlp I s Established .. 39
M\ X OALLO Robesote.rre .. 46
SERGI U COLUl\IBEANU Pre-
S tate Structures 1n 13th and
14th Ce ntury Transylvania . . 52
RI CH\RD E . LEAK EY. CAN-
TEMIR RI ŞCUTIA Chronlcle or
the Hlstory or Mllnklnd .. .. 56
ROBE RT COWLEY 1916, the
Battl eor theSomme . ... .. . . 62
VASILE NICULAE Romanlan
Soclallsts and Thel r Struggle
for Uni versal SurrragP. : . . . 70
CON TANTIN N. VELI CHI Tbe
Romanlan-Bulgarlan Sacr ed
Coalltl on .. .. ..... .. . . ... 74
WJJ~ U EL M VON JANK O Fa-
mous W ords Tbat W ere Never
Sa lt1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
ION D R A 0 0 1\UREC)CU Roma-
nia 1930-1 932. The 1\fe rry-Go-
Round of Cabinet Reshurrting 81
CIANO Dlary .......... . ... 88
SOMMAIRE
• Un 1 e xp~rl encP h lstorlque-
m :J nt d ~ m 'l ntree. Une lnterv lew
avec le pr.'lfesseur ltall en Carlo
Sa llnarl ............ . ... 2
GELU UR ECHE Roumanl e , 23
AcOt 1944 . Le reglm e mllltalrP.
f:lsclste e n deroute ..... . .... 5
• Archlves ~trang~re s sur la Rau-
mani e e t le sud-est de l'Europe
en AoOt 1944 .. . . . ... .... 15
• Dimitrie Cantem ir - 300 ans
depu ls sa nalssance. Documt>nls ,
textes autograpbes, temolgnagl's
ABONNEMENTS : ROMPRESFILATELI A - Serviciul Import - Export pres~, Bucureşti,
Calea Grivitei nr. 64-66, P.O.B. - 2001
azln
torlc
B ucureş ti , intrarea Minister u-
l ui nr. 2, et. IV. - Sectorul 1,
Oficiul poşta l nr. 1, telefon
16 68 72, 15 16 68
Apare lunar, ae ll•ette de vtnure la ehloş eurlle de difuzare a presei. Abonamentele se fac la
olleltle pottale, f~etorll pottall, difuzorii din Intreprinderi, lnstltuţU ti de la aate . Preţul
unul numlr s lei, abonamentul pe 1 luni - st lel, pe un a n - M lei.
Tiparul executat la Combinatul poligrafic "Casa Scînteii• -
100
d 'esli me d e 11 part d e ses con-
t e mporalns .... . . .. ...... 20
CON TANTIN C. GI URE CU Le
romanlsme daclque ........ 30
Şl'EFA~ FLORlAN Bucarest,
le 10 fevrl e r 1938: L'lnstau-
ratl on d e la dl ctature r oyalc 39
~~\ X OALLO Robespl erre .. .. 46
SE RGIU COLUl\l DEANU Forma-
tl ons prectsdant l'~tat dans la
Transylvanl .! des X Ilie e t X IVe
Sl ~C l {'S . ... .. ..... . ....... . 52
RICHA R D E. Llo~ AKEY. CAN-
TEl\llR RI ŞCUTIA Ch ron lqu e d e
la prehlstolre d{' l'huma n lt~ .... 56
ROBE RT COWLE.Y 19 16, la
bata Ili e de la Som m e . . .... 62
VASlLE NICULAE L es socla-
llstes T)Umalns et la lutte pour
le s uffrage unl verFel .. .. .. 70
CON TANTI N N. VELI <'III La
salnte coalltion r oumano-bul-
gare . . . . . . ... . . .. ... .. .. 74
WlLIIELl\1 VON JANKO .M ot~<
ce l ~ br es qul n'ont jamals ~ 16
d 1ts .. ... ............. i 8
I ON DBAOOM I RE CU Rouma-
n le 1930- 1932.. Le caroussel
des r emanl e ments gouverne-
me ntaux ................ 8 1
CIANO Journal ....... . .... . . 88
(o
• OnbiT nposepeHubln ucTopu.!n .
liRTepBbiO naeT UTanbRHCKIIil
npoctlrc"'op Raono Ca:mnapu .. . . 2
1' . Y P EKE PyMbiHIIR , 23 Aory-
CTa 1944 r . Tiposan ooeuHo-
ct~amncrcKoro pc>uuMa . . . . . . . . 5
• HROCTpaRRble ap:<nobl npO
PyMbiRHIO n !Oro-aocTO'!HYIO F. o-
pony a aaryCTe 1944 -ro rana 15
• nuMliTPIIe RauTeMnp - 300
n eT co nun po»fneuun. ,lloKy-
MeHThl, pyKonucrt , COU;tCTCnb-
CTBa COo peMeHHIIt<OI\ .. .... '2.0
K .It . IlatYP ECKY Jlat<uncKstlt
poMaHH3M .. . ........ .. 30
IU . '"JIOP HSIH ByxapecT, 10
(flespann 1938 r .: ua4ano Kopo-
neocKon mtKTaTvpbl . . ... . 39
1\f. l'AJIJIO PoOern&ep .... 46
C. KOJlYl\rRflHY Tiperocy-
naPCTBeRHbllt CTPI'n B Tpa llCHJJb-
B3111fU XIII · XIV RO . • • • 52
P .n. JIHRJ.i. 1~. PHniKY IUf fl
CTPaBUI.lbl ua npeu~opnn 4eno-
aeKa . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
P. JtAYJUf 19 16 r. : CO!o1HCKl\A
OHTB& 1 1 ••1. • • • •
•• • • • • • 62
R E D A C T O R I : Ioan Dragom irescu, Ştefa n
Sorin Gorovel. Vasile Şimandan, Marian Ş tefan,
Ioana Ursu. Domnica Zavoicinschi
SECRETAR GENERAL DE REDACTIE: Valeriu
Buduru
P REZENTAREA GRAFICA : Radu Ion P opescu
TEHNOREDACTOR : Anton Tă nase
B. HIIKYJIAE PyMNBCKHe cc-
llHanHCTbl u OOţb~a aa sceoOsuee
ronocooaaue ............. . 70
K.H . R EJI DK lf CsnmeHubllt py-
Mbluo..OonrapcKHil co!Oa . . .. 7~
R. fl HKO HaoeCTuue u ape4e-
BHR , KOTOpble s e npouauocu-
nucb ................... . 78
H • .lPAI'Ol\fiiPECKY PyMl>IUHI'f
1930-1 932 rr . Tipaoure.'lb\.'TBen-
nan Kapyce ,., . . . ............ 81
I' • 11AH0 .1nell HIIK . . . . . . . 88
IN A._T
• Eine von der Geschlchte b e-
stAllgte Erfabrung. Eln Inter-
vlew mit Professor Car lo Sall-
narl, ltalien ........ .... .. 2.
GELU UR ECHE RumAnlen, 23.
Augus t 1944. Verwirrung In der
faschlstlschen Mll; tirreglerung .. 5
• Ausll1ndiscbe Archl ven Uber
Ruml1nien und SUdosteuropa 1m
August 1944 ......... .. ... 15
• Dimitrie C;: ntemlr - 300 Jab-
re selt sel ner Geburt. Doku-
m ente, autographl 3cbe Schrtr-
ten, Beweise der SchAtzung set-
ner Ze i tgenossen ............ 20
CON TANTIN C. OIUR ESCU
Der daklsche RomanfEmus .. 30
ŞTEF..lN FLORJAN Bukarest,
10. Februar 1938: Dle kOnlgll-
r he Oiktaturwird elng! fUbrt .. 39
!\l AX OALLO Robespf e rte . . 46
ERGIU COLUM8EANU Vor-
staatllche F ormationen lm Trans-
sllvanlen des 13.-14 . Jabrbun-
derts .. . . .... ... . . .... . 52
RICHARD E. LEAK EY. CANTE·
1\llR RI ŞCUTIA Chron 1k d er
Vorgeschlcbte der Menschhelt 56
ROBERT COWLEY 1916, dle
Sommeschlacbt .......... 62
VASILE NICULAE Dle rumltnl-
schen Soz fallsten unt1 C: er Kampf
rur das allegemeineWahlrecht 70
CONSTANTI N N. VELICBI Df e
ru mlin tsc!l-bu lgarfscbe belllge
Koa 11 ti on .. . .... . .. ...... 71t
W ILH ELl\1 VO ~ J ANKO BerUhm-
t e AussprUcb:!, die nlcht ausge-
sprochen wurden ........... . 78
ION DR AGOl\l R ESCU Rumlinf en
1930-19 32. Das Karussell der
Kll.b lnettswechsel ........ 8 1
Cl AN O Tagebuch ........ 88
Bucureş ti
• ®