Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Dosar cu lucrări la disciplina Sisteme Expert în

Contabilitate

Îndrumător ştiinţific,
Prof. univ. dr. Ioan Andone
Student,
Adumitroae Eugen

Iaşi, 2012
 CUPRINS
CUPRINS........................................................................................................................................2
1. RECENZIE.................................................................................................................................3
2. REFERAT ŞTIINŢIFIC: INSTRUMENTE DE ACHIZIŢIE A CUNOAŞTERII..............4

ABSTRACT...................................................................................................................................4
KEYWORDS.................................................................................................................................4
2.1 Introducere.............................................................................................................................4
2.2 Instrumente de achiziţie a cunoaşterii....................................................................................4
2.3 Instrumente inteligente integrate pentru achiziţia cunoaşterii..............................................6
2.4 Concluzii.................................................................................................................................7
2.5 Bibliografie.............................................................................................................................7
3. STUDIU DE CAZ ŞI PROTOTIP DE SISTEM EXPERT ÎN DOMENIUL
PRODUCŢIEI ŞI COMERCIALIZĂRII DE BUNURI..................................................................8

3.1 Identificarea problemei..........................................................................................................8

3.2 Achiziția cunoașterii...............................................................................................................8
3.3 Scopuri....................................................................................................................................8
3.4 Calificatori...........................................................................................................................11
3.5 Variabile...............................................................................................................................12
3.6 Reguli....................................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................19

2
 1. RECENZIE

Artificial Intelligence in Accounting and Auditing:

Knowledge Representation, Accounting Applications and the Future, vol. III
by Miklos A. Vasarhelyi, Markus Wiener Publishers, New Jersey, 1994
ISBN 10 digit: 1-55876-078-4; ISBN 13 digit: 978-1-55876-078-3

Miklos A. Vasarhelyi is the editor of the artificial intelligence in accounting. He is professor

of accounting at the Graduate School of Management at Rutgers University. and auditing. This
volume focuses on the areas of accounting applications, knowledge representation and the future of
the field and is divided into five parts: the first encompasses two surveys of the literature that
position the current state-of-the-art of the field. The second section looks at Knowledge Elicitation
and Representation through two articles that use the analysis of verbal protocols applied to the
financial area. Expert systems rely on forms of knowledge representation for inference..
The third section of this book introduces an emerging paradigm of audit research that has
great import for the next generations of applications of Artificial Intelligence and Expert Systems.
While early expert systems focused on probability-based rules and their use in inference and expert
knowledge representation, more recent developments in the field accept the fact that these have to
coexist with deterministic situations, operations research models and the actual set of rigid rules of
the empirical relational system. The fourth section introduces two papers that further emphasize the
accounting side of these applications. McCarthy, Rockwell, and Wallingford present an idea paper
that relates events-based accounting to decision support systems. The fifth and last section of the
book looks at the future through three future-oriented papers.
In conclusion, systems have been abandoned in practice, as they did not resolve the real
problem of practice, under certain conditions presented absurd results, were too threatening to the
users, required too large of a continuing investment for its full deployment, had an inadequate
knowledge base, the inferencing mechanisms were inadequate, etc. On the other hand, with the
advent of substantial and progressive intelligence in corporate systems it is essential that intelligence
be improved in audit systems. Consequently, we predict a great future for Artificial Intelligence and
Expert Systems in auditing.
Reviewd by Adumitroae Eugen

3
 2. REFERAT ŞTIINŢIFIC: INSTRUMENTE DE ACHIZIŢIE A
CUNOAŞTERII
ABSTRACT

Tools of knowledge acquisition refer to specialized intelligent software products, in its various
stages of knowledge acquisition, being helpful to cognotician or expert.
Intelligent tools for knowledge acquisition and encoding substantially reduce working time and
cognotician efforts, which lies only central coordinating role. Usually, intelligent tools to support
cognotician in his work are four types: editors and interfaces, controllers, graphics editor and
knowledge acquisition aid.

KEYWORDS

intelligent instruments, knowledge acquisition, cognotician, integrated intelligent tools for

knowledge acquisition

2.1 Introducere

Modelul de bază al achiziţiei cunoaşterii implică o echipă de lucru, în care cognoticianul, prin
metode specifice sau instrumente potrivite, solicită cunoaşterea de la expert, o rafinează şi o
reprezintă în baza de cunoştinţe.1
Extragerea sau colectarea cunoaşterii este un termen utilizat pentru fazele de identificare şi
conceptualizare, putând fi realizate prin metode manuale, semiautomate şi automate, având la
dispoziţie diverse instrumente de achiziţie a cunoaşterii, instrumente ce le vom aborda în
continuare.2

2.2 Instrumente de achiziţie a cunoaşterii

Instrumentele de achiziţie a cunoaşterii se referă la produse program inteligente specializate în

achiziţia cunoaşterii în diferitele ei faze, fiind de mare ajutor cognoticianului sau expertului.
Instrumentele inteligente pentru achiziţia şi codificarea cunoaşterii reduc substanţial timpul de
lucru şi efortul cognoticianului, căruia îi revine doar rolul de coordonator central. Achiziţia şi
codificarea cunoaşterii cu instrumente inteligente este redată schematic în figura următoare:
1
Andone, I., (coord.), Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie. Metodologie şi studii de caz, Editura
Economică, Bucureşti, 2001, p. 157
2
http://www.revistaie.ase.ro/content/23/Velicanu.pdf, Velicanu, M., Lungu, I., Muntean, M., Spre noua economie
digitala prin inteligenta afacerii, 17.01.2012.

4
 Figura nr. 1 Achiziţia şi codificarea cunoaşterii cu instrumente inteligente în sprijinul
cognoticianului
(Sursa: Andone, I., (coord.), Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie. Metodologie şi studii de caz, Editura
Economică, Bucureşti, 2001, p. 158)

În cazul acestora, cognoticianul îndeplineşte următoarele sarcini:3

 Consiliază expertul în procesul de colectare a cunoaşterii şi le stabileşte parametrii de
lucru adecvaţi;
 Gestionează instrumentele pentru achiziţia cunoaşterii şi le stabileşte parametrii de lucru
adecvaţi;
 Validează bazele de cunoştinţe în colaborare cu expertul şi instrumentul dedicat acestui
scop;
3
Andone, I., Tabără, N., Contabilitate, tehnologie şi competitivitate, Editura Academiei Române, București, 2006, p.
247

5
  Instruieşte utilizatorii pentru folosirea sistemului expert şi dezvoltă proceduri operaţionale
de instruire.
Instrumentele inteligente menite să sprijine cognoticianul în munca sa sunt de patru tipuri:
editoare şi interfeţe, controloare, editoare grafice şi ajutoare în achiziţia cunoaşterii.
Editoarele şi interfeţele cuprind editoarele de texte şi editoarele de baze de cunoştinţe
specializate în introducerea cunoaşterii în baza de cunoştinţe. Aceste instrumente dispun de
depanatoare şi mecanisme de trasare şi explicare a liniilor de raţionamente ale expertului.
Controalerele de consistenţă şi testarea automată a cunoaşterii permit revizuirea bazei de
cunoştinţe prin selecţia schimbărilor dorite.
Editoarele grafice sunt pentru achiziţia cunoaşterii pictoriale (imagini), de exemplu, PIKA
(Pictorial Knowledge Acquisition) pentru obţinerea obiectelor structurate grafic într-o interfaţă
multinivel.
Ajutoarele în achiziţia cunoaşterii asistă cognoticienii la crearea şi modificarea regulilor din
baza de cunoştinţe. De exemplu, TEIRESIAS care utilizează o interfaţă în limbaj natural ce ajută la
testarea şi depanarea cunoaşterii, descoperă inconsistenţele (regulile conflictuale) şi oferă capacitate
de explicare.

2.3 Instrumente inteligente integrate pentru achiziţia cunoaşterii

Aceste tipuri de instrumente se datorează observaţiei că participanţii la achiziţia cunoaşterii joacă

roluri multiple, pe care uneori şi le pot schimba. În categoria acestor instrumente intră KADS şi
Auto-Intelligence.4
KADS (Knowledge Acquisition Documentation System) ajută la achiziţia, structurarea, analiza şi
documentarea cunoaşterii. Creşte în felul acesta productivitatea cognoticianului. Instrumentul se
utilizează în cadrul laboratorului de specialitate de la Universitatea din Amsterdam.
Există însă şi instrumente inteligente cu rol de interfaţă, precum KAT (Knowledge Analysis
Tools), capabil să transforme fiecare piesă de cunoaştere într-o regulă specifică formatului acceptat
de către generatorul LEVEL 5 şi NEXTRA, un instrument de achiziţie a cunoaşterii utilizat ca
interfaţă de intrare în generatorul Neexpert-Object.

4
Andone, I., Ţugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe-bănci şi marketing, Editura
Economică, Bucureşti, 1999, p. 128

6
2.4 Concluzii

Instrumentele de achiziţie a cunoaşterii joacă un rol deosebit în ajutarea cognoticianului, în

diversele faze ale achiziţiei. Astfel, cognoticianul este fie consiliat, fie ajutat la gestionarea bazei de
cunoştinţe sau sprijinit în instruirea utilizatorilor pentru folosirea sistemelor expert dezvoltate.
În opinia mea, instrumentele inteligente sunt vitale pentru buna desfăşurare a etapelor planificate
de fiecare expert umane în parte, contribuind la respectarea paşilor normali de urmat al achiziţie
cunoaşterii pentru dezvoltarea unui sistem expert.
Astfel, fără editoare şi interfeţe, editoare grafice sau ajutoarele în achiziţia cunoaşterii,
cognoticienii nu ar putea crea sau modifica regulile din baza de cunoştinţe.

2.5 Bibliografie

1. Andone, I., Ţugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe-bănci şi

marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999
2. Andone, I., (coord.), Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie. Metodologie şi
studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001
3. Andone, I., Tabără, N., Contabilitate, tehnologie şi competitivitate, Editura Academiei
Române, București, 2006
4. http://www.revistaie.ase.ro/content/23/Velicanu.pdf, Velicanu, M., Lungu, I., Muntean,
M., Spre noua economie digitala prin inteligenta afacerii, 17.01.2012.

7
 3. STUDIU DE CAZ ŞI PROTOTIP DE SISTEM EXPERT ÎN DOMENIUL
PRODUCŢIEI ŞI COMERCIALIZĂRII DE BUNURI
3.1 Identificarea problemei

Managerul unei firme poate solicita oricând să fie informat cu privire la evoluția indicatorilor ce
caracterizează performanța activității de producție și comercializare. Indicatorii de apreciere a
performanțelor economico-financiare ale întreprinderii se pot determina pe baza Contului de profit
și pierdere.
Cifra de afaceri, marja comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată sau producția
vândută sunt o parte dintre soldurile intermediare de gestiune ce caracterizează performanța
activității de producție și comercializare. Între aceste solduri de gestiune se pot stabili diverse relații
numite rapoarte dinamice.
Analiza soldurilor de gestiune și a rapoartelor dinamice dintre indicatorii valorici ajută la
stabilirea poziției firmei, a performanțelor acesteia. Prototipul creat va oferi informații privind
vânzările, consumurile, viteza de rotație a mărfurilor. Aceste informații vor fi utile în luarea
deciziilor privind procesul de aprovizionare, de comerț, stabilirea prețurilor, etc.

3.2 Achiziția cunoașterii

Cu ajutorul cunoașterii non-documentare (cunoștințele expertului), cât și a cunoașterii

documentare (literatura de specialitate, legislația în vigoare, documente – Contul de profit și
pierdere) s-a realizat achiziția cunoașterii.

3.3 Scopuri

C1: Întreprinderea se caracterizează prin creștere economică, cifra de afaceri are tendința de
creștere reala.
C2: Poziția strategică a întreprinderii este consolidată în raport cu concurenții.
C3: Nu ați optat pentru analiza cifrei de afaceri.
C4: Creșterea vitezei de rotație a stocurilor de mărfuri a determinat sporirea performanței
activității de comerț.
C5: Marja comercială s-a menținut constantă datorită politicii de prețuri înalte și a volumului
scăzut de vânzări.
C6: Rata marjei comerciale s-a diminuat datorită politicii de prețuri scăzute și volumului mare al
vânzărilor.

8
 C7: Rata marjei comerciale a crescut și a determinat îmbunătățirea poziției concurențiale.
C8: Nu ați optat pentru analiza marjei comerciale.
C9: A crescut valoarea producției realizate de întreprindere într-un exercițiu, indiferent dacă
producția a fost vândută, stocată sau utilizată.
C10: Există producție greu vandabilă, ofertă neadaptată cererii, lipsă de avantaje competitive în
raport cu concurența.
C11: Creșterea producției exercițiului este consecință a majorării producției vândute și a
diminuării stocului de produs, ca efect a îmbunătățirii politicii de produs, al pătrunderii pe noi piețe .
C12: Nu ați optat pentru analiza producției exercițiului.
C13: Există o variație rapidă a valorii adăugate și o diminuare a consumurilor intermediare.
C14: Valoarea adăugată și producția exercițiului variază în același ritm; consumurile intermediare
sunt constante.
C15: Valoarea adăugată variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație a
producției exercițiului; consumurile intermediare cresc.
C16: Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și
producția exercițiului.
C17: Valoarea adăugată și cifra de afaceri variază în același ritm; consumurile intermediare sunt
constante.
C18: Valoarea adăugată variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație a cifrei de
afaceri; consumurile intermediare cresc.
C19: Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și cifra
de afaceri.
C20: Cifra de afaceri și valoarea adăugată variază în același ritm; consumurile intermediare sunt
constante.
C21: Cifra de afaceri variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație al valorii
adăugate; consumurile intermediare cresc.
C22: Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre cifra de afaceri și valoarea
adăugată.
C23: Există o variație mai rapidă a producției vândute comparativ cu variația producției
exercițiului; diminuare a consumurilor.
C24: Producția vândută și producția exercițiului variază în același ritm; consumuri constante.
C25: Producția vândută variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație al
producției; consumurile cresc.

9
 C26: Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre producția vândută și
producția exercițiului.

10
 Fig. nr. 1. Introducerea scopurilor

3.4 Calificatori

Q1: Doriți efectuarea analizei cifrei de afaceri? DA/NU

Q2: Doriți efectuarea analizei marjei comerciale? DA/NU
Q3: Doriți efectuarea analizei producției exercițiului? DA/NU
Q4: Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și producția
exercițiului? DA/NU
Q5: Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri?
DA/NU
Q6: Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată?
DA/NU
Q7: Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre producția vândută și producția
exercițiului? DA/NU

11
 Fig. nr. 2. Ecran obținut la introducerea primului calificator

3.5 Variabile

1. Cifra de afaceri – CA
2. Venituri din exploatare – VE
3. Venituri totale – VT
4. Variația marjei comerciale – DMC
5. Venituri din vânzarea mărfurilor – VMF
6. Cheltuieli privind mărfurile – CMF
7. Rata marjei comerciale – RMC
8. Variația producției exercițiului – DPE
9. Indicele valorii adăugate – IVA
10. Indicele producției exercițiului – IPE
11. Indicele cifrei de afaceri – ICA
12. Indicele producției vândute – IPV

12
 Fig. nr. 3. Ecran obținut în urma introducerii variabilei “Indicatorul producției vândute”

3.6 Reguli

IF Doriți efectuarea analizei cifrei de afaceri? DA

AND [CA]>0,8*[VE]
THEN Întreprinderea se caracterizează prin creștere economica, cifra de afaceri are tendința de
creștere reala.
IF Doriți efectuarea analizei cifrei de afaceri? DA
AND [CA]>=7,5*[VT]
THEN Poziția strategică a întreprinderii este consolidată în raport cu concurenții.
IF Doriți efectuarea analizei cifrei de afaceri? NU
THEN Nu ați optat pentru analiza cifrei de afaceri.
IF Doriți efectuarea analizei marjei comerciale? DA
AND [DMC]>0
AND [VMF]>[CMF]
THEN Creșterea vitezei de rotație a stocurilor de mărfuri a determinat sporirea performanței
activității de comerț.
IF Doriți efectuarea analizei marjei comerciale? DA

13
 AND [RMC]>0
AND [VMF]<100
THEN Marja comercială s-a menținut constantă datorită politicii de prețuri înalte și a volumului
scăzut de vânzări.

Fig. nr. 4. Ecran obținut în urma introducerii regulii nr. 5

IF Doriți efectuarea analizei marjei comerciale? DA
AND [RMC]<0
AND [VMF]>100
THEN Rata marjei comerciale s-a diminuat datorită politicii de prețuri scăzute și volumului mare
al vânzărilor.
IF Doriți efectuarea analizei marjei comerciale? DA
AND [RMC]>0
AND [VMF]>100
THEN Rata marjei comerciale a crescut și a determinat îmbunătățirea poziției concurențiale.
IF Doriți efectuarea analizei marjei comerciale? NU
THEN Nu ați optat pentru analiza marjei comerciale.

14
 IF Doriți efectuarea analizei producției exercițiului? DA
AND [DPE]>0
THEN A crescut valoarea producției realizate de întreprindere într-un exercițiu, indiferent dacă
producția a fost vândută, stocată sau utilizată.
IF Doriți efectuarea analizei producției exercițiului? DA
AND [DPE]>0
AND [IPV]<100
THEN Există producție greu vandabilă, ofertă neadaptată cererii, lipsă de avantaje competitive în
raport cu concurența.
IF Doriți efectuarea analizei producției exercițiului? DA
AND [DPE]>0
AND [IPV]>100
THEN Creșterea producției exercițiului este consecință a majorării producției vândute și a
diminuării stocului de produs, ca efect a îmbunătățirii politicii de produs, al pătrunderii pe noi piețe .
IF Doriți efectuarea analizei producției exercițiului? NU
THEN Nu ați optat pentru analiza producției exercițiului.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și producția
exercițiului? DA
AND [IVA]/[IPE]>1
THEN Există o variație rapidă a valorii adăugate și o diminuare a consumurilor intermediare.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și producția
exercițiului? DA
AND [IVA]/[IPE]=1
THEN Valoarea adăugată și producția exercițiului variază în același ritm; consumurile
intermediare sunt constante.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și producția
exercițiului? DA
AND [IVA]/[IPE]<1
THEN Valoarea adăugată variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație a
producției exercițiului; consumurile intermediare cresc.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și producția
exercițiului? NU

15
 THEN Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și
producția exercițiului.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri? DA
AND [IVA]/[ICA]>1
THEN Există o variație rapidă a valorii adăugate și o diminuare a consumurilor intermediare.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri? DA
AND [IVA]/[ICA]=1
THEN Valoarea adăugată și cifra de afaceri variază în același ritm; consumurile intermediare
sunt constante.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri? DA
AND [IVA]/[ICA]<1
THEN Valoarea adăugată variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație a cifrei
de afaceri; consumurile intermediare cresc.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri? NU
THEN Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre valoarea adăugată și cifra
de afaceri.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată? DA
AND [ICA]/[IVA]>1
THEN Există o variație rapidă a valorii adăugate și o diminuare a consumurilor intermediare.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată? DA
AND [ICA]/[IVA]=1
THEN Cifra de afaceri și valoarea adăugată variază în același ritm; consumurile intermediare
sunt constante.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată? DA
AND [ICA]/[IVA]<1
THEN Cifra de afaceri variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație al valorii
adăugate; consumurile intermediare cresc.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată? NU
THEN Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre cifra de afaceri și
valoarea adăugată.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre producția vândută și producția
exercițiului? DA
AND [IPV]/[IPE]>1

16
 THEN Există o variație mai rapidă a producției vândute comparativ cu variația producției
exercițiului; diminuare a consumurilor.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre producția vândută și producția
exercițiului? DA
AND [IPV]/[IPE]=1
THEN Producția vândută și producția exercițiului variază în același ritm; consumuri constante.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre producția vândută și producția
exercițiului? DA
AND [IPV]/[IPE]<1
THEN Producția vândută variază într-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de variație al
producției; consumurile cresc.
IF Doriți efectuarea analizei raportului dinamic dintre producția vândută și producția
exercițiului? NU
THEN Nu ați optat pentru efectuarea analizei raportului dinamic dintre producția vândută și
producția exercițiului.

Fig. nr. 5. Textul de start la începerea sesiunii de consultare

17
Fig. nr. 6. Afișarea rezultatelor în urma consultării sistemului expert

18
 BIBLIOGRAFIE
1. Andone, I., Ţugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe-bănci şi
marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999
2. Andone, I., (coord.), Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie. Metodologie şi
studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001
3. Andone, I., Tabără, N., Contabilitate, tehnologie şi competitivitate, Editura Academiei
Române, București, 2006

19