Proiect didactic

Data: 20. 10.2017

Liceul Teoretic „C. A. Rosetti”

Profesor: C. Marin

Clasa: a XI-a D

Subiectul: Paşoptismul - spiritul, emoţia şi culoarea unei epoci

Tipul: lecţie introductivă

Scopul: formarea competenţei manifestării de sine prin învăţare integrată;

Competenţe generale:

· utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;

· argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;

Competenţe specifice:
2.2 Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unei viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă ,
reflectate în operele studiate;

2.3 Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de către colegi sau de critici şi istorici literari;

3.2 Integrarea cunoştinţelor privind limba şi literatura într-o viziune coerentă asupra culturii româneşti;

Obiective operaţionale cognitive:

· să descrie moştenirea trecutului istoric şi cultural;

· să identifice elemente de civilizaţie şi de cultură specifice începutului de sec. al XIX-lea;

Competenţe transdisciplinare:

a) Competenţe general-metodologice:

interpretarea unui text

b) Competenţe metacognitive:
tehnici personale de învăţare

c) Competenţe afectiv-atitudinale:

interes pentru învăţare

1
 atitudine pozitivă faţă de performanţele personale

d) Abilităţi pragmatice:

iniţiativă personală

Strategia didactică:

a) metode de lucru, transdisciplinare: dramatizarea, investigaţia, dezbaterea, jocul de rol, conversaţia, explicaţia, exemplul;

b) metode și tehnici de evaluare utilizate în cadrul învățării transdisciplinare: desene, redactarea unei reviste,
autoevaluare, fishbowl.
Forme de organizare: activitate frontală şi pe grupe;

Resurse:

timp: 50 de minute;

componenta umană: 25 de elevi;

componenta materială: tehnică audio-video, instrumente de scris;

Bibliografie:

Călinescu, George, (1986), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Editura Minerva;

Cărtărescu, Mircea, (2006): Levantul, Editura Humanitas, Bucureşti;

Cornea, Paul, (2008): Delimitări şi ipoteze, Editura Polirom, Iaşi;

Cornea, Paul, (1972): Originile romantismului românesc, Bucureşţi, Editura Minerva;

Gane, Constantin, (2016): Amărâte şi vesele vieţi de jupânese şi cucoane. Boieroaice din Moldova şi Ţara Românească în veacurile

XVI-XIX, Editura Corint, Bucureşti;

Ghica, Ion, (2014): Scrisori către V. Alecsandri, Editura Humanitas, Bucureşti;

Manolescu, Nicolae, (1997): Istoria critică a literaturii române, I, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române.

Mihăilescu, Vintilă, (2017): De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc, Editura Polirom, Iaşi;

Moretti, Franco, (2016): Grafice, hărţi, arbori, Editura Tact, Cluj-Napoca;

Pârvulescu, Ioana, (2011): În intimitatea secolului 19, Editura Humanitas, Bucureşti;

Petrescu, P. Pop, (2007): Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a situaţiilor de învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;

Designul orei

2
 “Literatura devine memoria vie a unei naţiuni”

Alexandr Soljeniţîn

Etapele Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii

lecţiei didactice si
metode de lucru
Moment salutul, prezenţa;
organizatoric

- elevii sunt familiarizaţi cu

Captarea rugăciunea domnească din
- solicită copiilor să rostească:
atenţiei timpul orelor destinate
Pater noster - rostirea celor
„Dimensiunii religioase a
două texte.
Deşteaptă-te, române! existenţei”

- versurile imnului (doar

primele două strofe)

Călători prin istorie, încercăm să - vor explica ce au lucrat:

(re)descoperim cine suntem. Vom deveni
1. istoricii s-au documentat, - biblioteca vie,
pentru o oră, poate chiar şi pentru un
căutând informaţii relevante
Verificarea anotimp mai lung, o bibliotecă vie. Prin
temei urmare, este şi o întâlnire despre cărţi. despre epoca studiată;
Încercăm recuperarea unei istorii prin
2. conservatorii blocaţi în
2.2 Compararea, pe prisma pasiunilor noastre, a preocupărilor, a investigaţia,
balcanism, la Porţile Orientului,
baza unor criterii afinităţilor şi a interesului pentru un timp
vin cu aromele tari ale unei lumi
apus, dar al cărui parcurs trebuie actualizat,
clar formulate, a care este parte din natura
pentru a da un sens viitorului. Paşoptiştii au
unei viziuni despre noastra identitară;
pregătit epoca modernă, au simţit şi au trăit
lume, despre explicaţia,
cât pentru multe generaţii. Prinşi undeva, 3. progresiştii i-au pus în
condiţia umană sau între lumi, au reuşit să şi scrie, în rarele
lumină pe cei care şi-au cântat dramatizarea,
despre artă, momente de răgaz, preocupaţi să modeleze
în versuri nostalgia depărtărilor,
reflectate în un destin pentru noi, cei de acum.
care au acţionat animaţi de
bibliografia
“Deşteaptă-te române…” dorinţa schimbării, a rescrierii
parcursă;
destinului;
Răsunet, descântec sau cuvânt ziditor?!
- fiecare grup devine carte; în jocul de rol,

interiorul unui grup pot fi mai

multe voci, discursuri, percepţii
asupra realităţii descrise;

4. poporul solicită cărţilor să-şi

3
 dezvăluie tainele, în funcţie de desene

Stabilirea
interese, curiozitatea stârnită sau
verigii de nevoia de a şti, dar cum fiecare
legătura cu grup devine parte din popor,

subiectul orei
turnirul rescrierii unui timp
apus, viu datorită emoţiei
şi anunţarea
regăsirii prin evocare, nu va ţine
obiectivelor
cont de împărţirea colectivului
urmărite
clasei în funcţie de sarcinile de
lucru diferite, ci se va manifesta
ca unitate, ca întreg;
2.3 Compararea
5. gazetarii au punctat cele trei
propriei interpretări
aspecte urmărite pe parcursul
a textelor studiate
lecţiei, într-o pagină de jurnal:
cu altele, realizate
de către colegi sau a) spiritul care rezidă în ceea ce
de critici şi istorici îi animă pe oamenii acestei
Titlul: Paşoptismul - spiritul, emoţia şi
literari; epoci, adevărul despre propria
culoarea unei epoci
lor istorie şi identitate; să îţi
cunoşti părinţii, originile,
începuturile devine o datorie
urmărită cu religiozitate, iar
3.2 Integrarea reciclarea trecutului, un
cunoştinţelor instrument padagogic; istoria, ca
privind limba şi Obiective care trebuie să se concretizeze la
timp articulat, este dimensiunea
sfârşitul orei:
literatura într-o în care se desfăşoară şi creşte o
viziune coerentă cultură majoră;
asupra culturii
1. moştenirea trecutului
b) emoţia este dată de trăirea pe
româneşti;
care o transmit acţiunile,
2. elemente de civilizaţie şi de cultură
demersurile, manifestările
specifice începutului de sec. XIX;
sufleteşti ale oamenilor epocii;

c) culoarea se constituie din

evocarea istoriei parcurse, prin
elementele de civilizaţie şi
cultură specifice;

- solicită copiilor să scrie pe o apostilă - completează apostilele şi apoi fishbowl

4
 un gând sau o idee, pe baza datelor aşază într-un bol darurile; apoi,

Obţinerea
aflate de-a lungul turului bibliotecii, pe fiecare extrage ce îi rezervă
performanţei care vor să o lase moştenire celor destinul;
şi a feed- cărora noi putem să le fim deschizători
back-ului
de drum;

- prezentarea revistei ca produs final al

acestui demers didactic;

exerciţiu
- se vor descrie pe ei înşişi prin
- le cere elevilor să aprecieze ce i-a introspectiv
intermediul emoţiilor care-i
impresionat de-a lungul orei;
încearcă atunci când vorbesc
despre patrie, istorie, conştiinţă
naţională;

Asigurarea - de redactat o scrisoare adresată unui - notează tema.

retenţiei
paşoptist, de care se simt ataşaţi
şi a sufleteşte, în care să surprindă spiritul,
transferului emoţia şi culoarea prezentului trăit;