Professional Documents
Culture Documents
TOTAL 12/01/2022
denumire / destinatie cameră T inter. °C 22 Necesar termic total W 1,105 W/mc 29.38 W/mp 73.44
perete 1 4.30 2.50 10.75 9.75 B 3.10 -12 111.00 0.00 1.038 P perete 2 3.50 2.50 8.75 7.75 B 3.10 -12 88.23 0.00 1.038
fereastra 1 1.00 1.00 1.00 5.00 T. Premium -12 40.80 0.045 1.200 E fereastra 1 1.00 1.00 1.00 5.00 T. Premium -12 40.80 0.045 1.200
fereastra 2 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 R fereastra 2 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
fereastra 3 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 E fereastra 3 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
usa 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 T usa 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
I
perete 3 2.50 0.00 0.00 B 3.10 -12 0.00 0.00 1.038 E perete 4 2.50 0.00 0.00 B 3.10 -12 0.00 0.00 1.038
fereastra 1 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 X fereastra 1 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
fereastra 2 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 T fereastra 2 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
usa 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 E usa 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
R
perete 5 2.50 0.00 0.00 B 3.10 -12 0.00 0.00 1.038 I perete 6 2.50 0.00 0.00 B 3.10 -12 0.00 0.00 1.038
fereastra 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 O fereastra 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
usa 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200 R usa 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
perete 7 4.30 2.50 10.75 10.75 S 0.70 22 0.00 1.000 P perete 8 3.50 2.50 8.75 8.75 S 0.70 22 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200 E usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200
usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200 R usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200
E
perete 9 2.50 0.00 0.00 S 0.70 22 0.00 1.000 T perete 10 2.50 0.00 0.00 S 0.70 22 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200 I usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200
usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200 I usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200
N
perete 11 2.50 0.00 0.00 S 0.70 22 0.00 1.000 T perete 12 2.50 0.00 0.00 S 0.70 22 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200 E usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200
R
perete 13 2.50 0.00 0.00 S 0.70 22 0.00 1.000 I perete 14 2.50 0.00 0.00 S 0.70 22 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200 O usa 0.00 0.00 T. Vechi 22 0.00 0.080 1.200
R
podea 1 4.30 3.50 15.05 15.05 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 P tavan 1 4.30 3.50 15.05 15.05 T3 3.80 20 127.44 15.05 1.038
podea 2 0.00 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 L tavan 2 0.00 0.00 0.00 0.00 T3 20 0.00 1.038
podea 3 0.00 0.00 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 A tavan 3 0.00 0.00 0.00 0.00 T3 20 0.00 1.038
podea 4 0.00 15.05 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 N tavan 4 0.00 0.00 0.00 0.00 T3 20 0.00 1.038
podea 5 0.00 15.05 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 S tavan 5 0.00 0.00 0.00 0.00 T3 20 0.00 1.038
E fereastra 1 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
E fereastra 2 0.00 0.00 T. Premium -12 0.00 0.045 1.200
Aveti mai jos o serie de marimi si valorile lor, conform SR 1907, asa cum le utilizeaza si acest program. O parte provin din pag. Culise, o parte sint rezultatul unor formule de calcul, iar o alta parte sint constante ce pot fi introduse de operator. Atentie sa nu stergeti din greseala vreo formula.
Cei care au cunostinte in domeniu isi pot adapta si mai bine calculele la experienta si nevoile lor, ca si in pagina Culise. Iar cei care se pricep mai putin, aveti grija ce date introduceti aici ! Modificati DOAR daca : 1. sinteti sigur pe ceea ce faceti, sau 2. doriti doar sa vedeti cum
afecteaza modificarea unei valori rezultatul final, dupa care dati un "UNDO" = Ctrl+Z.
Punct Cardinal Nord AT 69.10 λ mediu 1.50 A usi ext. 0.00 Qi1 341 V - volumul camerei 37.63
Ao 5.000 Ap 15.05 ms 0.80 n-nr.desch. 0 Qi2 97
Rm 3.22 Rp 1.87 ns 1.20 Qu 0 L rosturi 10.00 QS 277.34
Ac 6.400 Abc 6.80 V 3/4 6.35 alege destinatia camerei: ρ aer 1.20 QT 686
Adaosuri 1.114 R bc 0.77 camere de locuit Cp 1,011 QT*adaosuri 764
Abcj 7.80 nao 0.00022 QT*adaosuri + Qi 1,105
Modul de stabilire al gradului de izolatie al peretilor exteriori sau planseelor -- orientativ!
Grosime Grosime
Material component Strat izolator
( cm ) ( cm )
Pe cei cu adevarat interesati ii invit sa-si calculeze si mai exact rezistenta termica a peretilor sau a planseelor, cu ajutorul tabelului
din dreapta ( col. T-W). De asemenea, pt. cei care nu stiu, aveti si mai in dreapta o serie de definitii ( K, R, λ ), precum si o serie de
formule de calcul simplificate din acest domeniu. Nota : programul face calculele pierderilor de caldura conform formulelor din
SR 1907, care sint mult mai "stufoase" !
3. Daca planseul spre pod este alcatuit din grinzi de lemn, de 10-15-20
cm grosime, se poate pune material izolator intre grinzi, in general vata
la rola, cat mai etans. Iar sub tavan, se poate completa cu alt strat de
izolatie, de 15-10-5 cm, poate chiar un pic mai gros, pt compensarea
puntilor termice inerente, pina la atingerea valorii Rc.
3. Daca planseul spre pod este alcatuit din grinzi de lemn, de 10-15-20
Atentie sa nu le confundati: Podul este cm grosime, se poate pune material izolator intre grinzi, in general vata
zona nelocuita si neincalzita dintre la rola, cat mai etans. Iar sub tavan, se poate completa cu alt strat de
invelitoare si tavanul ultimului nivel izolatie, de 15-10-5 cm, poate chiar un pic mai gros, pt compensarea
locuit / incalzit !!! puntilor termice inerente, pina la atingerea valorii Rc.
Si ii rapesti viitoarei tale pisici un palpitant 3. Tavanul camerei este alcatuit chiar din panouri sandwich, cu panta
teren de joaca si de vanatoare, in zilele lina, fara pod. Aceste panouri (aproape) ca pot oferi singure, cu PUR la
ploioase :)) interior, valoarea Rc minim recomandata.de 5 mpK/W, de pe la 12 cm
grosime in sus. Cel putin asa se lauda producatorii...
orientativ! Tip constructiv fereastra - orientativ.
nseelor, cu ajutorul tabelului cu 3 foi de sticla (pachet maxim 40 mm grosime), cu 2 foi LowE (sau LowE si 4S) si
R, λ ), precum si o serie de Tripan bun Argon, pe lemn stratificat (70 mm grosime), AL cu rupere punte termica sau PVC cu 5-6
camere (maxim 76 mm grosime), cu doar 2 garnituri de etansare.
dura conform formulelor din
sapa de deasupra ei (cu cu 3 foi de sticla (minim 46 mm), cu 2 foi LowE (sau 4S+LowE), cu Argon, cu baghete
Tripan casa
olistiren extrudat de 5 cm calde Warm Edge (nu din AL!), pe lemn stratificat (90 mm) sau PVC cu 6-7 camere
Rc= 1,2 mpK/W) SAU…
pasiva (minim 82 mm), cu 3 garnituri, si (eventual) cu module termice in profile.
S si Argon, cu tamplarie AL cu
PVC cu 3-4 camere (max. 65 1.70 0.588
nsare.
10
Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale (corectate) a
unui perete sau planseu, in functie de straturile care il compun:
d λ
Material component
cm ! W/mK
aer interior - flux termic orizontal (prin perete) sau de jos in sus (prin tavan) --- 8.000
41.50
Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete (sau mai multi, vezi cel. AA27 - AA28)
ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W/m cub si W/m patrat, pt. o camera cu dimensiunile si
ferestrele de mai jos :
Temperatura interioara 20 ⁰C
Formula simplificata de calcul a pierderilor de caldura printr-un perete cu / fara geam este :
Q = [ 1 / ( R perete din calcul tabel * coeficient punti termice ) ] * (suprafata perete - suprafata geam) *
( T interioara - T exterioara ) + K geam * suprafata geam * ( T interioara - T exterioara )
R = d/λ
m2K/W
0.1250
0.0115
0.0000
0.0000
0.0000
1.2766
0.0000
0.0000
2.5000
0.0054
0.0833
4.0018
0.80
3.2014
col. H/T
pereti ext.
1.00
Procent din
total pierderi
de caldura :
0%
100%
vezi si Formule
λ
0.034
0.036
0.21
0.18
0.9
1.1
1.3
1.5
1.7
1.9
D E F I N I T I I de BAZA:
Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este e
termic ( notata si U ).
K = coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-u
diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.
λ = (coeficientul de) conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh care
grosime de 1 m, in timp de o ora, la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete a
λ efectiva = valoarea teoretica a conductivitatii termice a unui material; se calculeaza in laborator de catre produc
materialul in stare perfect uscata; de obicei este valoarea care apare pe eticheta pr
λ calcul = valoarea reala, folosita in calcule, a conductivitatii termice a unui material; este mai mare decit λ efectiva
de exploatare ale materialelor.
Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de R =
materialului respectiv, si este inversul lui K . Depinde de grosimea materialului analizat. Cu ajutorul lui se pot compara
elemente de constructie eterogene cu grosimi diferite si cu conductivitati termic
Rc (notata si R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta termica te
termice.
În prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecţie termică Rc , pt. asigurarea unui confort term
prin pierderile de caldura sunt mărite mai mult, conform C107/1 mod
2. Tamplarie exterioara
3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri
4. Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite
5. Pereti adiacenti rosturilor inchise
6. Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)
Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omoge
mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit restul elementului de
3* Imbinarile in T dintre peretii exterori si peretii interiori, imbinarile dintre peretii exteriori si placi sau plansee
4* Gaurile din peretii exteriori in care se fixeaza termosistemul, cu dibluri de plastic
5* Rosturile dintre blocurile de caramida sau BCA, atat cele prizontale, cat si cele verticale.
2* lipsa mortarului (sau mortar insuficient, cu goluri) in locasul de mortar, la caramizile cu locas de mortar
3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in
4* izolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata minerala "turtita"
circula aerul de la o placa la alta, vata minerala afectata de umiditate etc.
5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid, spaleti etc.
6* materiale de constructie (BCA, caramizi, vata etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii (mai ales
proprietatile termoizolante.
7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent amplasa
8* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul "A
9* neumplerea cu spuma poliuretanica a golurilor ramase in spuma de montaj dupa indepartarea icurilor de fixare a tamplar
10* ETC.
, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea K = coeficient de transfer
otata si U ).
al; este mai mare decit λ efectiva si tine cont de umiditatea naturala in conditiile normale
ale materialelor.
pt. asigurarea unui confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie termica
mai mult, conform C107/1 modificat:
le.
locas de mortar
osturi mai dese si mai mari decit in cazul bucatilor "standard".
eral; zone de vata minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate
aleti etc.
utina sau prost / neglijent amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)
penal" - vezi poza de la articolul "Asa NU" de pe blog !)
partarea icurilor de fixare a tamplariei
F O R M U L E simplificate : Aframe
1 canat
Q = K x S x ΔT ⁰C
2 canate
###
1 d
K = ; R teoretica = L bagheta
Rc λc 1 canat
2 canate
d = grosime
coeficientul de rezistenta material
inversul termica 3 canate
transfer termic rezistentei teoretica
termice
corectate, reale λc = conductivitate
termica de calcul, reala
Rc = R teoretica x π
n n
ЛT t1/t2 ЛT t1/t2
q t 1 / t2 = q 75/65 x f =
ЛT 75/65 ЛT 75/65
ЛT 75/65 ЛT 75/65
unde :
ЛT t1/t2 =
t 1 + t2 - t interior
2
Exemple :
ЛT 75/65 =
75 + 65 - 20 = 50
2
ЛT 50/40 =
50 + 40 - 20 = 25
2
ЛT 90/70 =
90 + 70
- 20 = 60
2
1.3 1.3
25
f 50/40 =
50
= 0.5 = 0.4061
1. Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valo
clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile
calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie
0.6 1 1.5 2.1 2.7 3.4
clasificarea gradului de izolare : FS S S-M M M-B B
valorile rezist. termice minim 0.30 0.71 1.11 1.61 2.31 3.21
( R ) pt. fiecare nivel : maxim 0.70 1.10 1.60 2.30 3.20 4.50
valoarea de calcul a rezistentei 0.33 0.78 1.22 1.77 2.54 3.53
termice ( R c ) pt. peretii exteriori : 0.25 0.59 0.92 1.33 1.91 2.65
2. Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza QT = fluxul termic prin transmisie,
Punct Cardinal Nord Sud Est Vest N-E N-V S-E S-V
coeficienti * 5.00 -5.00 0.00 0.00 5.00 5.00 -5.00 -5.00
3. Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod sau fara, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona
4. Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incape
Rm 0.60 0.70 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00 2.30 2.60
Ac 16.20 14.25 12.30 11.00 9.70 8.90 8.35 7.75 7.45 7.00 6.60
Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare
se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, coresp
5. Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara lo
Zona in localitate inafara localitatii Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la a
eoliana v v ⁴⁄₃ v v ⁴⁄₃
I 8.0 16.00 10.0 21.54
II 5.0 8.55 7.0 13.39
III 4.5 7.45 6.0 10.90
IV 4.0 6.35 4.0 6.35
6. Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de i
adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura pr
H(m)
h (m) ≤4 6 8 ≥ 10 <-- valori SR
0 - 4,5 4,5 - 7 7-9 9 - 10… <-- valori program
0.0 0.768 0.645 0.574 0.530 0 - 0,5
1.0 0.490 0.430 0.398 0.377 0,5-1,5
2.0 0.448 0.380 0.347 0.327 1,5 - …
^ valori SR
7. Valorile recomandate pt. nao = numarul de schimburi de aer necesar in incapere in conditii de confort fiziologic :
Acest Lmax se va calcula separat pt fiecare camera in parte, astfel: Lmax = PI*(2*H-h)/2
H= 1.0 Astfel, cu aceste date de intrare, valoarea
Exemplu pt Camera:
h= 0.0 lui Lmax pt Camera va fi:
10. "Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, fara nici o legatura cu vreun STAS, adresata celor care
supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Repre
marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata de valoarea rezultata din calcule facute de acest program.
13. Rezistente termice normate ale straturilor de aer neventilate (in mpK/W):
Asta ca sa vada si cei care cred ca aerul este cel mai bun izolator termic, in orice conditii si la orice grosime !!
Sunt unii care isi lasa cativa centimetri de aer (3-5 cm) intre izolatie si rigips, sau intre izolatie si al doilea perete din
apa, si ca sa izoleze termic mai bine, ca doar aerul este bun izolator. Ei bine, se inseala! Stratul ala de 5 cm de aer a
sau al caramizii GVP slaba. Evident ca ar fi fost mai bine, dpdv termic, sa puna si acolo izolatie termica, daca tot a
exterioare in sistem perete exterior - spatiu 10-15 cm - perete interior, atunci acel spatiu este obligatoriu sa il u
De asemenea, sunt unii care tind sa considere ca stratul de aer dintre izolatie si finisajul peretelui in sistemul fatadelo
termica totala a peretelui. Fals! Pe langa faptul ca acel strat de aer nu prea se poate numi "neventilat
zentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului
nerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.
P7
1.20
1.2
1.00 0.80
1.00 1.25
0.045 0.040
12 14 18 22 30
0.51 0.49 0.48 0.47 0.46
%
- 24 ⁰C
u = zona IV cu albastru inchis= zona V
spatiu de
depozitare
exterior
: 2,50m: ultimul nivel
inaintea mansardei
: 2,50m: ultimul nivel
inaintea mansardei
pod NEizolat (acoperis al podului, n
termic intre capriori)
al podului izolat termic intre capriori). Daca inaltimea este foarte
mai merita facut. Si asa ai greu acces in el. Iar mansarda sa fie NU exista tavan inclinat al mansardei!
inalta pina sus, la coama. In acest caz, mansarda este ca un
t termic al mansardei etaj clasic dar cu suprafata mai mica
fata de etajul de dedesubt!!!
nat izolat termic al mansardei
SAU:
olat (acoperis al podului, neizolat
termic intre capriori)
nat al mansardei!
da este ca un pod NEizolat (acoperis al podului neizolat termic intre capriori)
prafata mai mica
tavan izolat termic al mansardei
POD
perete exterior al mansardei, izolat termic
risul podului
Mansarda
1,80 - 2,50 m
perete pod NEizolat (acoperisul podului +
exterior
mansarda peretii laterali ai podului NEizolati termic
1,30 - 2,50 m (spatiu de depozitare)