UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Student: Antonescu (Moise) Diana Nicoleta

Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID/IFR
Program de studii: Pedagogia învațamantului primar și preșcolar
An II – Etică și integritate academică – prof. Anca Petrescu

TEMA
Traducerea (din limba engleză sau franceză) a unui articol științific pe tema eticii și integrității în
educație - max. 5 pagini traduse.Analiza și sinteza (rezumatul) articolului tradus, în 1 -2
pagini. Fișierul încărcat de fiecare student va cuprinde:
- articolul original;
- traducerea acestuia (integrală sau parțială, în funcție de dimensiunile artciolului ales),
- analiza personală.

Articol original:

https://link.springer.com/article/10.1007/s00265-016-2207-y

Intellectual theft: pitfalls and consequences of plagiarism

James F. A. Traniello & Theo C. M. Bakker

Behavioral Ecology and Sociobiology volume 70, pages1789–1791 (2016) Cite this article:

“…you work hard for what you want in life… your word is your bond and you do what you say.”
Michelle Obama, 2008
“…you work hard for what you want in life… your word is your bond and you do what you
say.”Melania Trump, 2016
Publishing fraudulent data and presenting ideas attributed to other researchers without appropriate
recognition violates scientific ethics (Gross 2016). Falsifying data is a serious transgression
because it is always intentional and thoroughly undermines the scientific enterprise. Is plagiarism
equally offensive misconduct? As Editors-in-Chief of Behavioral Ecology and Sociobiology, we
address concerns of plagiarism raised by Associate Editors and/or ad hoc referees. This is a
highly significant issue because publications are the “ultimate product of research and their citation
is often used to assess success and impact in a discipline; Researchers …. rely on their
predecessors, while the extent of use of one scientist’s work, as a source for the work of other
authors, is the verification of its contributions to the growth of human knowledge” (Masic 2012).
Clearly, “Science depends on trust, credit, and attribution” (Anonymous 2009a). Yet a recent
analysis reports that 30 % of polled scientists are aware of instances of plagiarism committed by
colleagues (Pupovac and Fanelli 2015). What influences authors to manipulate sources of
information and break such an important law of our global research community?
Although plagiarism might be defined in terms of the minimal number of words used consecutively
in a sentence, it is not restricted to verbatim copying. The precise nature of prof essional
misconduct comprising plagiarism has been debated in respect to authorship and credit
(Anonymous 2009b). For Behavioral Ecology and Sociobiology, plagiarism is well-defined in the
instructions for manuscript preparation under the category of “Ethical responsibilities of authors”:
No data, text, or theories by others are presented as if they were the author’s own (“plagiarism”).
Proper acknowledgements to other works must be given (this includes material that is closely
copied (near verbatim), summarized and/or paraphrased. Quotation marks are used for verbatim
copying of material, and permissions are secured for material that is copyrighted.
The ethical responsibilities of authors considering submitting a manuscript are also unambiguous:
“Authors should refrain from misrepresenting research results which could damage the trust in the
journal, the professionalism of scientific authorship, and ultimately the entire scientific endeavor.”

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Student: Antonescu (Moise) Diana Nicoleta
Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID/IFR
Program de studii: Pedagogia învațamantului primar și preșcolar
An II – Etică și integritate academică – prof. Anca Petrescu

Nevertheless, we receive submissions to Behavioral Ecology and Sociobiology in which sentences

have been copied and redundancy in language can be seen in multiple publications from the same
research group (“self-plagiarism,” see below). After authors have been notified of such plagiarism,
we may find that revised manuscripts fail to address the very problem for which authors had been
admonished and instructed to correct. This is distressing and disturbing. Plagiarism has serious
consequences. Editors may refuse to evaluate future submission from authors that have violated
ethical standards. If an article has been published online, an erratum may be placed with the
article, or in severe cases, the article may be retracted. The author’s institution may be informed.
Integrity can be compromised and reputation negatively impacted.
Ideas, words, and images are protected by patents, copyrights, and tradema rks to secure the
financial advantages of innovative thinking and invention. Although scientific patents may be highly
lucrative and infringements may hence be driven by the incentive of wealth, unethical conduct in
behavioral ecology is unlikely to carry a similar benefit, although integrity and reputation should be
ranked higher than monetary return. “Wrongful copying in literature or academia is called
plagiarism by writers and scholars and copyright infringement by lawyers and judges”
(Stearns 1992). For research leading to marketable products or other clinical appl ications, the
legal consequences of violations are readily understood. Intellectual property in any form,
however, must be recognized and its ownership respected, even if damages related to its theft are
less tangible and difficult to litigate.
Plagiarism is not a victimless academic crime. Individuals may benefit either financially or socially
(or both) by misrepresenting the work of another as one’s own if it leads to more articles appearing
in the literature, reduces time to publication, or has other career enhancements. The costs of such
behavior are borne by the original authors. Attitudes toward plagiarism by researchers who also
serve as teachers and mentors can impact education, potentially giving the impression of
approval. Inappropriate standards might be modeled by undergraduate and graduate students,
postdoctoral associates, and junior colleagues. The roots of plagiarism and the belief that copying
is a minor offense may indeed be rooted in undergraduate training (Newton 2016). Plagiarism
denigrates scholarship at multiple levels.
Plagiarism is not causally monolithic. Unconscious plagiarism may occur when individuals make
mistakes distinguishing their response from the response of others due to psychological errors
involved in source recall (Hollins et al. 2016). Authors may also be susceptible to unintentional
plagiarism if work schedule demands and disorganized records coincide to confuse sources of
information (Nicholls, 2014). Preparing a paper in English, if it is a second language, can
contribute to copying (Ewing et al. 2016). Self-plagiarism or text recycling (Moskovitz 2016) may
result from dividing the results of a broad study into marginally publishable components to
increase the appearance of productivity, under the motivation that the quantity of papers will be
assessed in faculty or staff evaluations. Some journal editors report that author recycling of
portions of their own prior publications is acceptable (Kravitz and Feldman 2011). Although this
has led to debate, every effort should be made to avoid self-plagiarism. None of these
explanations justifies plagiarism; all result from lowering standards of scholarship.
The path leading to compliance with ethical standards for manuscript preparation may be obscured
by computer word processing software that facilitates rapid and potentially uncritical “cutting and
pasting” of text from multiple sources (Naughton 2012). Enabled by this technology, the desire and
professional need to be productive and the anxiety it can generate may blur career aspirations and
adherence to ethical standards if authors are not continually cognizant of sources of information
and similarities in text.
Some may argue that there are limitations to the written expression of concepts and methods.
Although presenting the essence of sexual selection, kin selection, or foraging theory may seem
rote, authors should not become intellectually complacent, but rather continually strive toward
producing a creative narrative that best reflects their work in the context of existing literature. And
while describing techniques that involve the use of reagents, microscopy, sequence analysis, and
other techniques may appear invariant, routine methods described in prior publications do not

2
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Student: Antonescu (Moise) Diana Nicoleta
Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID/IFR
Program de studii: Pedagogia învațamantului primar și preșcolar
An II – Etică și integritate academică – prof. Anca Petrescu

need to be presented with the same word-for-word account for the sake of clarity and accuracy.
Appropriate parent papers can be cited.
Our position is that plagiarism constitutes significant scientific misconduct, and we take it
seriously. As an ethical breach, plagiarism is not innocent or naïve and explainable by cultural
variation in attitudes toward it. Copying text and/or ideas does not represent poor paraphrasing or
a lapse of attentiveness caused by user friendly word processing tools. Any willingness to lower
ethical standards because plagiarism may be unintentional or a by-product of the ease of access
to web-based information does not alter its pervasive negative impact. Plagiarism degrades
creativity.
Just as the language of science has been globally normalized to English, there are international
ethical standards for professional conduct in science. Cultural or disciplinary differences in how
plagiarism is viewed (Ehrich et al. 2016; Moskovitz 2016) or its acceptance in any form cannot be
justified. Ignorance cannot explain plagiarism, because information on misconduct is readily
available on line from the Committee on Publication Ethics (http://publicationethics.org/). Authors
must acknowledge the significance of publishing their work as well as their obligations to ethical
standards in the community and make every effort to submit high-quality manuscripts that reflect
this effort. Moreover, authors must realize that reviewers have an authoritative understanding of
relevant literature and will detect plagiarism, whether or not software is used to do so. The same
attention and concern paid to ensuring that a study is optimal in design, conceptual framing,
statistic modeling, and interpretation, and that inferences are supported by data, must be applied
to manuscript preparation to eliminate plagiarism.
Given the skepticism and denialism that science often receives from larger social and political
audiences outside of our discipline, published work must uniformly be presented with rigor and
care. Researchers should not arm opponents with any arguments to deny or marginalize science
as a process or way of communicating. Authors have a responsibility to be honest and transparent
to ensure their publications are of the highest quality, recognizing that avoiding the pitfalls of
plagiarism is integral to excellence in science. All contributors to a multi-author article are
responsible for its content—including plagiarism.
When you prepare a manuscript, ask yourself introspectively are these ideas and words my
own? before you submit your work for critical review. We encourage prospective authors to
become aware of the ethical principles of plagiarism and know its consequences. Plagiarism
cannot be excused or editorially sanctioned.

3
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Student: Antonescu (Moise) Diana Nicoleta
Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID/IFR
Program de studii: Pedagogia învațamantului primar și preșcolar
An II – Etică și integritate academică – prof. Anca Petrescu

Traducere:

Furtul intelectual: capcanele și consecințele plagiatului

James FA Traniello &Theo CM Bakker

Ecologie comportamentală și sociobiologie volumul 70 , paginile 1789–1791 (2016) Citați în acest

articol

„...muncești din greu pentru ceea ce îți dorești în viață... cuvântul tău este legătura ta și faci ceea
ce spui.”Michelle Obama, 2008

„...muncești din greu pentru ceea ce îți dorești în viață... cuvântul tău este legătura ta și faci ceea
ce spui.”Melania Trump, 2016

Publicarea datelor frauduloase și prezentarea ideilor atribuite altor cercetători fără o

recunoaștere adecvată încalcă etica științifică (Gross 2016 ). Falsificarea datelor este o încălcare
gravă, deoarece este întotdeauna intenționată și subminează complet întreprinderea științifică.

Este plagiatul abatere la fel de jignitoare? În calitate de editori-șefi de ecologie

comportamentală și sociobiologie, abordăm preocupările legate de plagiat ridicate de editorii
asociați și/sau arbitrii ad-hoc. Aceasta este o problemă extrem de semnificativă, deoarece
publicațiile sunt „produsul final al cercetării și citarea lor este adesea folosită pentru a evalua
succesul și impactul într-o disciplină; Cercetătorii se bazează pe predecesorii lor, în timp ce gradul
de utilizare a lucrării unui om de știință, ca sursă pentru lucrările alto r autori, este verificarea
contribuțiilor sale la creșterea cunoștințelor umane” (Masic 2012 ).

În mod clar, „știința depinde de încredere, credit și atribuire” (Anonymous 2009a ). Cu

toate acestea, o analiză recentă arată că 30 % dintre oamenii de știință intervievați sunt conștienți
de cazuri de plagiat comise de colegi (Pupovac și Fanelli 2015 ). Ce îi influențează pe autori să
manipuleze sursele de informații și să încalce o lege atât de importantă a comuni tății noastre
globale de cercetare?

Deși plagiatul poate fi definit în funcție de numărul minim de cuvinte folosite consecutiv
într-o propoziție, acesta nu este limitat la copierea textuală. Natura precisă a abaterii profesionale
care cuprinde plagiatul a fost dezbătută în ceea ce privește calitatea de autor și credit
(Anonymous 2009b ). Pentru Ecologia Comportamentală și Sociobiologie, plagiatul este bine
definit în instrucțiunile de pregătire a manuscrisului la categoria „Responsabilități etice ale
autorilor”:

Nu sunt prezentate date, text sau teorii ale altora ca și cum ar fi ale autorului („plagiat”).
Trebuie acordate mulțumiri adecvate altor lucrări (aceasta include material care este copiat
îndeaproape (aproape textual), rezumat și/sau parafrazat. Ghilimelele sunt folosite pentru copierea
textului a materialului, iar permisiunile sunt asigurate pentru materialele care sunt protejate prin
drepturi de autor.

Responsabilitățile etice ale autorilor care se gândesc să trimită un manuscris sunt, de

asemenea, fără ambiguitate:

„Autorii ar trebui să se abțină de la denaturarea rezultatelor cercetării care ar putea afecta

încrederea în reviste, profesionalismul autorului științific și, în cele din urmă, întregul efort
științific.”

4
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Student: Antonescu (Moise) Diana Nicoleta
Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID/IFR
Program de studii: Pedagogia învațamantului primar și preșcolar
An II – Etică și integritate academică – prof. Anca Petrescu

Cu toate acestea, primim trimiteri la Ecologie comportamentală și Sociobiologie în care

propozițiile au fost copiate și redundanța în limbaj poate fi văzută în mai multe publicații ale
aceluiași grup de cercetare („autoplagiat”, vezi mai jos). După ce autorii au fost anunțați cu privire
la un astfel de plagiat, putem descoperi că manuscrisele revizuite nu reușesc să abordeze
problema pentru care autorii au fost avertizați și instruiți să o corecteze. Acest lucr u este
tulburător. Plagiatul are consecințe grave. Editorii pot refuza să evalueze trimiterile viitoare de la
autori care au încălcat standardele etice.

Dacă un articol a fost publicat online, poate fi introdusă o eroare cu articolul sau, în cazuri
severe, articolul poate fi retras. Instituția autorului poate fi informată. Integritatea poate fi
compromisă, iar reputația poate fi afectată negativ.

Ideile, cuvintele și imaginile sunt protejate de brevete, drepturi de autor și mărci

comerciale pentru a asigura avantajele financiare ale gândirii și inve nției inovatoare. Deși
brevetele științifice pot fi foarte profitabile și, prin urmare, încălcările pot fi determinate de
stimulentul bogăției, este puțin probabil ca comportamentul lipsit de etică în ecologia
comportamentală să aibă un beneficiu similar, deși integritatea și reputația ar trebui să fie clasate
mai sus decât rentabilitatea monetară. „Copiarea greșită în literatură sau în mediul academic este
numită plagiat de către scriitori și savanți și încălcarea drepturilor de autor de către avocați și
judecători” (Stearns 1992 ). Pentru cercetările care conduc la produse comercializabile sau alte
aplicații clinice, consecințele legale ale încălcărilor sunt ușor de înțeles.

Proprietatea intelectuală, sub orice formă, trebuie totuși recunoscută și dreptul de

proprietate respectat, chiar dacă daunele legate de furtul acesteia sunt mai puțin tangibile și dificil
de litigiu.

Plagiatul nu este o crimă academică fără victime. Indivizii pot beneficia fie din punct de
vedere financiar, fie social (sau ambele) prin prezentarea greșită a muncii altuia ca fiind proprie,
dacă aceasta duce la apariția mai multor articole în literatură, reduce timpul de publicare sau are
alte îmbunătățiri în carieră. Costurile unui astfel de comportament sunt suportate de autorii
originali.

Atitudinile față de plagiat ale cercetătorilor care servesc și ca profesori și mentori pot
avea un impact asupra educației, dând potențial impresia de aprobare. Standardele neadecvate ar
putea fi modelate de studenții de licență și absolvenți, asociații postdoctorali și colegii juniori.
Rădăcinile plagiatului și credința că copierea este o infracțiune minoră pot fi într -adevăr
înrădăcinate în formarea de licență (Newton 2016 ). Plagiatul denigrează bursele la mai multe
niveluri.

Plagiatul nu este cauzal monolitic. Plagiatul inconștient poate apărea atunci când
indivizii comit greșeli distingând răspunsul lor de răspunsul celorlalți din cauza erorilor psihologice
implicate în amintirea sursei (Hollins et al. 2016 ). Autorii pot fi, de asemenea, susceptibili la
plagiat neintenționat dacă cerințele programului de lucru și înregistrările dezorganizate coincid
pentru a confunda sursele de informații (Nicholls, 2014 ).

Pregătirea unei lucrări în limba engleză, dacă este o a doua limbă, poate contribui la
copiere (Ewing et al. 2016 ). Autoplagiatul sau reciclarea textelor (Moskovitz 2016 ) poate rezulta
din împărțirea rezultatelor unui studiu amplu în componente care pot fi publicate marginal pentru a
crește aspectul productivității, sub motivația că cantitatea de lucrări va fi evaluată în evaluările
facultății sau ale personalului. Unii editori de reviste raportează că reciclarea de către autori a unor
părți din propriile lor publicații anterioare este acceptabilă (Kravitz și Feldman 2011 ). Deși acest
lucru a condus la dezbateri, ar trebui depuse toate eforturile pentru a evita autoplagiatul. Niciuna
dintre aceste explicații nu justifică plagiatul; toate rezultă din scăderea standardelor de bursă.

5
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Student: Antonescu (Moise) Diana Nicoleta
Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID/IFR
Program de studii: Pedagogia învațamantului primar și preșcolar
An II – Etică și integritate academică – prof. Anca Petrescu

Calea care duce la conformitatea cu standardele etice pentru pregătirea manuscrisului

poate fi ascunsă de software-ul computerizat de procesare a textului care facilitează „decuparea și
lipirea” rapidă și potențial necritică a textului din mai multe surse (Naughton 2012 ). Activate de
această tehnologie, dorința și nevoia profesională de a fi productive și anxietatea pe care o poate
genera pot estompa aspirațiile de carieră și aderarea la standardele etice dacă autorii nu cunosc
în permanență sursele de informații și asemănările din text.

Unii ar putea argumenta că există limitări la exprimarea scrisă a conceptelor și metodelor.

Deși prezentarea esenței selecției sexuale, a selecției rudelor s au a teoriei exploatării hranei poate
părea de fapt, autorii nu ar trebui să devină complezenți din punct de vedere intelectual, ci mai
degrabă să se străduiască continuu să producă o narațiune creativă care să reflecte cel mai bine
munca lor în contextul literaturii existente. Și, în timp ce descrierea tehnicilor care implică
utilizarea de reactivi, microscopia, analiza secvenței și alte tehnici pot părea invariante, metodele
de rutină descrise în publicațiile anterioare nu trebuie să fie prezentate cu ace lași raport cuvânt cu
cuvânt din motive de claritate și precizie. Pot fi citate documentele corespunzătoare ale “părinților”.

Poziția noastră este că plagiatul constituie o abatere științifică semnificativă și o luăm în

serios. Ca o încălcare etică, plagiatul nu este inocent sau naiv și explicabil prin variația culturală a
atitudinilor față de acesta. Copierea textului și/sau a ideilor nu reprezintă o parafrazare proastă
sau o lipsă de atenție cauzată de instrumentele de procesare a textului u șor de utilizat. Orice
dorință de a reduce standardele etice, deoarece plagiatul poate fi neintenționat sau un produs
secundar al ușurinței de acces la informații bazate pe web nu modifică impactul negativ general al
acestuia. Plagiatul degradează creativitatea.

Așa cum limba științei a fost normalizată la nivel global în engleză, există standarde etice
internaționale pentru conduita profesională în știință. Diferențele culturale sau disciplinare în ceea
ce privește modul în care este privit plagiatul (Ehrich și colab. 2016 ; Moskovitz 2016 ) sau
acceptarea acestuia sub nicio formă nu pot fi justificate. Ignoranța nu poate explica plagiatul,
deoarece informațiile despre conduita incorectă sunt ușor disponibile online de la Comitetul pentru
etica în publicații ( http://publicationethics.org/ ).

Autorii trebuie să recunoască importanța publicării lucrării lor, precum și obligațiile lor față
de standardele etice în comunitate și să depună toate eforturile pentru a trimite manuscrise de
înaltă calitate care reflectă acest efort. Mai mult, autorii trebuie să realizeze că recenzenții au o
înțelegere autorizată a literaturii relevante și vor detecta plagiatul, indiferent dacă software -ul este
sau nu utilizat pentru a face acest lucru. Aceeași atenție și preocupare acordată asigurării faptului
că un studiu este optim în proiectare, încadrare conceptuală, modelare statistică și interpretare și
că inferențe sunt susținute de date, trebuie aplicate pregătirii manuscrisului pentru a elimina
plagiatul.

Având în vedere scepticismul și negarea pe care știința le primește adesea de la un public

social și politic mai mare din afara disciplinei noastre, lucrările publicate trebuie prezentate în mod
uniform cu rigoare și grijă. Cercetătorii nu ar trebui să înarmeze oponenții cu niciun argument
pentru a nega sau a marginaliza știința ca proces sau mod de comunicare.

Autorii au responsabilitatea de a fi onești și transparenți pentru a se asigura că publicațiile

lor sunt de cea mai înaltă calitate, recunoscând că evitarea capcanelor plagiatului este parte
integrantă a excelenței în știință. Toți contribuitorii la un articol cu mai mulți autori sunt responsabili
pentru conținutul acestuia, inclusiv pentru plagiatul.

Când pregătiți un manuscris, întrebați-vă introspectiv “sunt aceste idei și cuvinte ale
mele?” înainte de a vă trimite lucrarea pentru revizuire critică. Încurajăm autorii potențiali să
devină conștienți de principiile etice ale plagiatului și să cunoască co nsecințele acestuia. Plagiatul
nu poate fi scuzat sau sancționat editorial.

6
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Student: Antonescu (Moise) Diana Nicoleta
Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID/IFR
Program de studii: Pedagogia învațamantului primar și preșcolar
An II – Etică și integritate academică – prof. Anca Petrescu

Analiza personală

Articolul de față analizează sitiația plagiatului și impactul pe care il poate avea acesta
pe termen lung, atat asupra materialului în sine (acesta neaducând informații noi), cât și asupra
societății și a mesajului pe care acesta îl poate transmite.

Pe langă încălcarea eticii, care poate avea urmări legale asupra autorului, cumva
acesta își asumă și deteriorarea imaginii companiei pe care el o reprezintă. Din experiență
personală pot confirma faptul că autorul, dar și cel pe care acesta îl reprezintă (în numele caruia
eventual poate scrie), își pierde credibilitatea și originalitatea. În această sitiaț ie mă va “ajuta” să
ma reorientez în situația în care voi avea de ales pe viitor sau să mă retrag din a accesa o sursă
care cuprinde alte surse la care aș putea avea acces direct.

Consider că verificarea lucrărilor înainte ca acestea să fie publicate est e importantă,

intrucat daca plagiatul se descoperă după, reputația va fi afectată și pot apărea, de asemena,
efecte financiare negative.

Se mai pune și problema mesajului pe care lucrările plagiate îl pot transmite

viitoarelor generații, celor care se uita către autori luandu-i ca exemplu. O data ce aceștia
tolerează un asftel de comportament de la cineva din breaslă, înseamnă ca este acceptat și ei vor
aborda asemănător lucrările pe care le vor efectua în cariera lor.

Autoplagiatul sau reciclarea textelor din dorința de a aprofunda o anumită

situație/problemă, este de dezbătut dacă sa fie considerată ilegalitate sau nu. Au fost descoperite
și situații în care, desi autorul își propusese sa revizuiască problema tratată, concluziile au fost că
acesta nu a reușit să o abordeze cu success. Există situații în care totuși autoplagiatul este
acceptat.

Obligativitatea de onestitate, transparență și încredere în regulile etice, îi revine

autorului. Recenzenții, pe langă vasta și bogata experiență pe care o au în specialitatea în care
evaluează, beneficiază și de ajutor ethnic, utilizand diverse programme de verificare și identificare
a plagiatului.

Ca și autor, o data ce ai decis să scrii o lucrare, îți asumi că ideile expuse sunt ale
tale, altfel nu vor exista scuze în ceea ce privește suportarea consecințelor de orice natură.