VRforDrugRehabilitation - Train The Trainer Manual - V2

f
Project No: 2018-3-TR01-KA205-061550
VRforDrugRehabilitation:
Developing and Using Virtual Reality
Technology for Rehabilitation of Drug Users
in Probation Service
TRAIN THE TRAINER MANUAL

It is a must to have training certificate of VRforDrugRehabilitation Programme from
master trainers in order for you to apply VRforDrugRehabilitation program. You
should contact all partners for collaboration if you are interested in having practitioner
training. All rights related to VRforDrugRehabilitation project are reserved to the
project partners.
AUTHORS:
Prof. Dr. Gorkem YARARBAS1, Psychologist Inci Derya YUCEL2, Teacher Ozge
DURMAZ CALISKAN2, Assoc.
1
Ege University Institute on Drug Abuse, Toxicology and Pharmaceutical Science
2
Republic of Turkey Ministry of Justice General Directorate of Prisons and
Detention Houses Izmir Probation Directorate
VRforDrugRehabilitation Project, 2018-3-TR01-KA205-061550. This publication

reflects the views only of the authors and the Project partners, and the Turkish
National Agency and European Commission cannot be held responsible for any use
which may be made of the information contained therein.
Date:
- 1st September 2020-

LIST OF FIGURES 5
FOREWORD 7
BACKGROUND 8
PURPOSE 9
1. TRAINING ADULT LEARNERS 10
2. INTRODUCTION TO VIRTUAL REALITY APPROACH IN

ADDICTION FIELD 12
2.1. EPIDEMIOLOGY 12
3.2. SOME KEY TERMINOLOGY IN ADDICTION FIELD 12
3.3. EXPLAINING THE ADDICTION 13
3.3.1. REWARD SYSTEM 14
3.3.2. PHYSIOLOGICAL REGULATION 15
3.3.3. RECEPTORS 15
3.3.4. PARTS OF THE BRAIN RELATED TO ADDICTION 16
3.3.5 WITHDRAWAL SYNDROME: 20
3.4. CHANGE CONSISTS OF STAGES 21
3.5. USING VIRTUAL REALITY TECHNOLOGY IN ADDICTION FIELD 23
3.5.1. WHAT IS VIRTUAL REALITY? 23
3.5.2. HOW TO USE VIRTUAL REALITY TECHNOLOGY IN ADDICTION FIELD? 23
3.5.3. MINDFULNESS PRACTICES WITH VIRTUAL REALITY 24
3.6. ADVANTAGES AND DISADVANTAGES OF USING VIRTUAL REALITY IN
ADDICTION INTERVENTION FIELD 26
3.6.1. ADVANTAGES 26
3.6.2. DISADVANTAGES 27
4. STRUCTURE OF VRFORDRUGREHABILITATION PROGRAMME 27
4.1. HOW TO STRUCTURE A PRE-INTERVIEW? 27

4.1.1. INFORMED CONSENT FORM 27
4.1.2. CASE REPORT FORM (DEMOGRAPHIC INFORMATION FORM) 28
4.1.3. WARWICK-EDINBURGH MENTAL WELL-BEING SCALE- WEMWBS 28
4.1.4. FIVE-FACET MINDFULNESS QUESTIONNAIRE (FFMQ) 28
4.1.5. CHANGE STAGES FORM 28
4.2. FLOW OF THE VRFORDRUGREHABILITATION PROGRAMME 29
5. TECHNICAL PREPARATION FOR TRAINERS BEFORE THE

TRAINING 30
5.1. INSTALLATION OF VIRUTAL REALITY SOFTWARE OF THE

VRFORDRUGREHABILITATION PROGRAMME 30
5.2. VRFORDRUG REHABILITATION – CASE REGISTRATION PROGRAMME FOR
EXPERTS 32
5.2.1. THE FEATURES OF VRFORDRUGREHABILITATION-CASE REGISTRATION PROGRAMME 32
5.2.2. INSTALLATION OF THE CASE REGISTRATION PROGRAMME OF THE VRFORDRUGREHABILITATION 34
5.2.3. IMPLEMENTATION OF THE CASE REGISTRATION PROGRAMME OF THE VRFORDRUGREHABILITATION 35
6. TRAIN THE TRAINER SECTIONS IN

VRFORDRUGREHABILITATON 39
6.1. PREPARATION OF VRFORDRUGREHABILITATION SESSIONS 39

6.2. IMPLEMENTATION OF SESSIONS OF VRFORDRUGREHABILITATION 39
6.2.1. FIRST SESSION 39
6.2.2. SECOND SESSION 40
6.2.3. THIRD SESSION 40
6.2.4. FOURTH SESSION 41
6.2.5. FIFTH SESSION 41
6.2.6. SIXTH SESSION 41
6.3. METHODS OF SOLVING POSSIBLE PROBLEMS DURING THE SESSIONS 42
6.4. CASE REPORT EXAMPLE 42
6.5. TRAINER TRAINING-ASSESSMENT TOOLS OF VIRTUAL REALITY IN DRUG
ADDICTION REHABILITATION (COURSE-1) 43
6.6. TRAINER TRAINING ABOUT HOW TO USE AND ADAPT VIRTUAL REALITY
TO PROBATION SYSTEM REHABILITATION MODELS (COURSE-2) 44
6.7. TRAINER TRAINING OF USING VRFORDRUGREHABILITATION MODEL FOR
DRUG USERS (COURSE-3) 44
7. READING SUGGESTIONS 46
8. BIBLIOGRAPHY 47
9. ANNEXES 55
ANNEX 1: CASE INFORMATION FORM 55

ANNEX 2: THE FIVE FACET MINDFULNESS QUESTIONNAIRE – FFMQ (IN
ENGLISH) 59
TURKISH) 62
ROMANIAN) 64
PORTUGUESE) 66
ANNEX 6: STAGES OF CHANGE FORM 68
ANNEX 7: WARWICK EDINBURG MENTAL HEALTH SCALE – WWEMHS 70
ANNEX 8: IMPLEMENTATION FLOW OF THE VRFORDRUGREHABILITATION
PROGRAMME 74
ANNEX 9: QUALITATIVE QUESTIONS OF VRFORDRUGREHABILITATION
PROGRAMME FOR EXPERTS 75
ANNEX 10: QUALITATIVE QUESTIONS OF VRFORDRUGREHABILITATION
PROGRAMME FOR PATIENTS 77
ANNEX 11: HANDOUT-1 (IN ENGLISH, TURKISH, ROMANIAN, PORTUGUESE) 79
LIST OF FIGURES
Figure 1. Kolb Cycle (Kolb,1984)
Figure 2. Axial MRI view of nucleus accumbens and it’s subdivisions in the
brain.
Figure 3. Prefrontal cortex of the human brain (National Institute of Health).
Figure 4. Approximate location of ventral tegmental area in human brain.
Figure 5. Sagittal orientation of human brain, the arrow indicates amygdala

location.
Figure 6. Stages of Change
Figure 7. FFMQ Screen of VRforDrugRehabilitation Programme

Figure 8. Demographic Information Form of VRforDrugRehabilitation
Programme
Figure 9. Second Page of Demographic Information Programme of

VRforDrugRehabilitation Programme
Figure 10. Langugae Selection Screen at the Case Registration

Programme of the VRforDrugRehabilitation Programme
Figure 11. First Step in the Installation of The Case Registration
Figure 12. Second Step in the Installation of Case Registration

Figure 13. Language Selection Screen in the Implementation of the Case

Registration Programme of the VRforDrugRehabilitation Programme
Figure 14. Recording Case Screen at the Case Registration Programme
of the VRforDrugRehabilitation Programme
Figure 15. Demographic Information Form Screen at the Implementation
of Case Registration Programme of the VRforDrugRehabilitation
Programme
Figure 16. Second part of Demographic Information Form Screen at the

Implementation of Case Registration Programme of the
Figure 17. FFMQ Screen in the Implementation of the Case Register

Pragramme of VRforDrugRehabilitation Programme
Figure 18. Change of Stages Screen of the Case Registration Programme

of VRforDrugRehabilitation Programme
Figure 19. WEMWBS Screen of the Case Registration Programme of

Figure 20. Sessions Creating Screen of the Case Registration Programme

of VRforDrugRehabilitation Programme
FOREWORD
The Train the Trainer Manual was developed by Izmir Probation Directorate with
contribution of all the project partners in the project titled “VRforDrugRehabilitation:
Developing and Using Virtual Reality Technology for Rehabilitation of Drug Users in
Probation Service” – No. 2018-3-TR01-KA205-061550, financed by EU ERASMUS+
programme.
ERASMUS + is an EU programme for Education, Training, Youth and Sport (2014-

2020). This publication has been accomplished during the project's lifetime,
implemented with the financial support of the European Commission by the ERASMUS
+ programme.
VRforDrugRehabilitation project (more details on https://www.vr4drugrehab.org/) is co-

financed by the European Commission under the “ERASMUS + KA2 – Cooperation for
Innovation and Exchange of Good Practices KA205 – Strategic Partnership for youth”.
It aims to support youth workers by promoting the quality of Virtual Reality (VR)
technology for drug addiction rehabilitation, in probation contexts for young adult
offenders. Given the large use of drugs among juvenile offenders, prison and probation
settings are important settings for the provision of responses addressing drug use.
The partners of the VRforDrugRehabilitation project are District Governorate of Torbali

(DGT), Izmir Probation Directorate, Qualify Just - It Solutions and Consulting Lda
(Innovative Prison Systems- IPS), Ege University Institute on Drug Abuse, Toxicology
and Pharmaceutical Science (BATI), European Strategies Consulting and
Savunmasan.
BACKGROUND
The project VRforDrugRehabilitation: Developing and Using Virtual Reality Technology

for Rehabilitation of Drug Users in Probation Service aims to support youth workers by
promoting the quality of Virtual Reality (VR) technology for drug addiction rehabilitation,
in probation contexts for young adult offenders. Given the large use of drugs among
juvenile offenders, prison and probation settings are important settings for the provision
of responses addressing drug use.
The project assumes that using life-like scenarios in virtual environments would help
users who have stopped using drugs make progress while coping with craving
situations, ensuring stress management, reducing anger management problems and
expressing his/her feelings and thoughts in a healthy way. It is the first project to
prepare, apply and share a methodology for drug rehabilitation by using virtual reality
technology in European countries and Turkey. Starting from 2017, idea for the project
works has been carried out with the collaboration of Ege University Drug Abuse,
Toxicology and Pharmaceutical Science Department and the Izmir Probation
Directorate.
The project is mainly based on the Research-Action method by K. Lewin. The project
aims to develop the following Intellectual Outputs:
IO1. Research and proposal of the best structure and implementation

methodology for drug users in rehabilitation
IO2.Creation of a Virtual Reality (VR) software programme for drug addiction

rehabilitation, developing methodology of using VR technology for drug users
and adapting to current rehabilitation in probation system as a new methodology
IO3. Charting A New Trainer Training for youth worker experts about how to use
VR technology for drug addiction rehabilitation
IO4. Development of VRforDrugRehabilitation Pilot Programme

PURPOSE
This manual will guide the probation experts and other experts who work/study in the
addiction field involved in The VRforDrugRehabilitation Project to be trained as
trainers, and therefore train others.
The Train the Trainer manual is divided in 7 main parts:
Training of Adult Learners (Andragogy): Within this part important education

concepts and techniques were included, as well as how to design and develop an
effective training course. It aims to support trainers on how the preparation and
instruction should be during the training of educators. (experts who work/study in the
addiction field) who will work with addicted people by using the
VRforDrugRehabilitation Programme.
Virtual Reality Approach in Addiction Field: In this section, addiction was explained
in detail with topics such as the reward system and physiological regulations etc. to
support trainers in increasing their knowledge in the addiction field. Then, different
perspectives on addiction rehabilitation were reviewed. In the end, its combination with
virtual reality was explained.
Structure of VrforDrugRehabilitation Programme: In this section, the scales and
forms used in the program were explained. Then, information about the flow of the
VrforDrugRehabilitation Programme was given.
Technical Preparations for Trainers Before Training: First of all, how to install the
program was shown. Then the way to apply was explained step-by-step which were
supported by images.
Train the Trainer Sections: After explaining what needs to be prepared before the
sessions as trainers of the VRforDrugRehabilitation Programme, each of the 6
sessions was explained one by one in detail. Afterwards, it was explained what to do
in case of problems that may arise during the sessions, and case examples were given
for a better understanding.
Reading Suggestions
Bibliography
1. TRAINING ADULT LEARNERS
According to Malcolm Knowles, there are differences in the learning ways between
adults and children. In 1988, the term “andragogy” was used by Knowles to distinguish
between pedagogy and adult learning. At its core, the theory, which includes five
assumptions and four principles of andragogy about adult learners, has grown over
time and has been adapted many times.
From a historical perspective, all knowledge, according to popular opinion in the late
seventeenth century, derives from experience. John Locke (1690), believed that the
mind was a "blank slate," at birth, and that all knowledge was learned through sensory
experience. Thorndike devised the law of effect, which stated that learning occurs
when it has a positive impact on the individual, as well as the law of exercise, which
stated that repetition reinforces learning. Skinner (1954) established that a basic
stimulus-response paradigm with a reward to ensure an adequate response to a
stimulus could be used to demonstrate distinct forms of learning. Chomsky (1975)
contends that behaviorist experiments do not fully explain how higher-order skills like
language learning are acquired. Our brains are wired, according to Chomsky, to learn
higher-order skills, which we may then develop and enhance via practice. Piaget, a
cognitive constructivist, investigated the various types of knowledge that a young
person might acquire at different stages of life (Piaget, 1952).
There was a corpus of studies toward the end of the twentieth century that suggested
adults learn differently than children and that andragogy was a better term for this
process than pedagogy. Adults and children are thought to be different in terms of their
motivation to study. Despite the fact that the explanations are no longer obvious,
Knowles (Knowles et al. 2005) claimed that adult learners differ from child learners in
six ways:
• The need to know
• The learners’ self-concept
• The role of the learners’ experiences
• Readiness to learn
• Orientation to learning
• Motivation
Concrete experience
(FEELING)
Testing implications Observations and

of concepts in new reflections
situations (DOING) (WATCHING)
Formalisation of
abstract concepts
and generalisations
(THINKING)
Figure 1. Kolb Cycle (Kolb,1984)
Various approaches and categories emerged as a result of years of research and

discussion.
Many competency-based curriculum and training programs are built on behavioral

theories (Thorndike 1911; Skinner 1954). A change in behavior is triggered by a
stimulus in the environment.
Learning is centered on the mental and psychological processes of the mind, not on
behavior, according to cognitive learning theories. So, Cognitive learning theories
concerned with perception and information processing. (Piaget 1952; Bruner 1966;
Ausubel 1968; Gagne et al. 1992).
Experiential learning has affected adult education by making educators responsible for
generating, providing access to, and organizing events in order to assist learning.
There are four stages of expperiential learning: concrete experience, reflective
observation, abstract conceptualization and active experimentation (For further
reading, you can find resources in reading suggestions).
In the end, thanks to all that, there are important points to consider for designing
training contents for adults. Adults learn best in an air in which they feel both safe and
tested (Imel, 1994). The powerful educator will accomplish a harmony between being
well disposed and testing the understudies, so that the understudies feel good in the
class yet not so loosened up that they neglect to assume a sense of ownership with
their learning. It is especially critical to offer grown-up understudies the chance to share
pertinent encounters.
2. INTRODUCTION TO VIRTUAL REALITY APPROACH IN

ADDICTION FIELD
2.1. Epidemiology
Substance Use Disorder (SUD) and behavioral addiction are prevalent in many
countries and require a multidisciplinary approach. Unfortunately, only a minority
(7.1%) of patients even in high income countries, receives adequate treatment.
According to the 2021 European Drugs Report;
- Around 83 million or 29.9% of adults (aged 15-64) in the European Union are
estimated to have used illicit drugs at least once in their lifetime.
- Experience of drug use is more frequently reported by males (50.6 million) than
females (32.8 million).
- The most commonly tried drug is cannabis (47.6 million males) and (30.9 million
females).
- An estimated 17.4 million young adults (ages 15-34) used drugs in the last year
(16.9%).
2.2. Some Key Terminology in Addiction Field
Craving:
The prolonged presence of substance induces changes in brain-cell function. In the

absence of substance, those changes cause an imbalance in brain activity that results
in craving.
Intoxication:
It is the term used to describe any change in perception, mood, thinking processes and
motor skills that results from the effect of a drug(s) on our central nervous system.
Withdrawal:
It is the process of cutting out, or cutting back on, addictive substances, such as drugs
or alcohol, or behaviors such as gambling.
Tolerance:
It is the decrease in the effect of a drug as a consequence of repeated exposure.
2.3. Explaining the Addiction
Addiction is defined as a chronic, relapsing disorder characterized by compulsive drug

seeking and use despite adverse consequences (National Institute on Drug Abuse
(NIDA). Addiction is considered a brain disease because the substance used changes
the structure and function of the brain.
Changes related to these deteriorations in the brain in people who use substances can
be long-lasting and lead to harmful behaviors (National Institute on Drug Abuse-NIDA).
For example, cigarettes, alcohol or other substances.
Addiction is not only with substance use, but there are also some behavioral addictions
other than substance; such as gambling, internet, food, sex, shopping addiction etc.
Substance use is a very important problem that causes physical, social, psychological
harm and legal problems.
The rates of substance use are increasing in many European countries and around the
world.
Geographical location in substance trade is an important factor in the spread of

substance use.
2.3.1. Reward System
There are mechanisms that regulate the reward response (reward system) in the
affected brain.
One of the very basic elements of learning is the reward system.
For example, the child performs a behavior, receives a positive verbal response from
her/his mother as a reward, and as a result, the child does the same behavior again,
and the child's behavior is reinforced.
The reward system is basically a physiological mechanism with a very important

function. In addiction, this mechanism is abused.
The main neurotransmitter responsible for the reward response is dopamine.
Dopamine does not only function in the reward system, but it also has a function in the
cardiovascular system that determines heart contractility and pulse rate.
It is known that dopamine has a very fundamental role in the regulation of reward
response in addiction-related processes, between synapses (spaces between brain
cells (neurons) and functional basic unit in the brain.
Dopamine-related processes are common to all addictive substances.
The effects of an addictive substance are one thing, the addictive effects are another
thing.
Which means….
Although alcohol, tobacco, gambling and other illicit substances use dopaminergic
pathways and common systems in terms of addiction mechanisms, the effects of the
substances are different from each other.
E.g; Psychostimulants “stimulate” people, alcohol and some drugs can have
suppressive effects called “sedation” that aggravate people, bring them closer to sleep.
In other words, although the effects are the opposite, their addictive effects are
common, but the intoxication properties of the substances and the effect of the
substance on the person can be completely separated.
Addiction is a neural adaptation process that occurs due to repetitive substance use
(repetitive related behavior pattern in behavioral addictions).
When the brain is exposed to a continuous effect; a structural change occurs in the
brain.
2.3.2. Physiological Regulation

Allostasis and homeostasis are two processes involved in physiological regulation.
Homeostasis is the ability of a biological system to maintain a dynamic internal

balance according to changes in the internal or external environment. Homeostasis is
the state of maintaining a stable physical and chemical environment within a living
organism. Therefore, it keeps all the conditions of the body at their optimum values.
Some examples of such conditions are blood glucose level, body temperature, fluid
balance, pH of extracellular fluids, ion concentration, etc.
Allostasis is the process of maintaining homeostasis. Allostasis is a regulatory

process responsible for maintaining balance through change.
There is a structural change in allostasis.
A structural change occurs in the formation of addiction.
A new structural change may occur in the end of addiction.
The formation of addiction is a process, but also ending the addiction is a process.
2.3.3. Receptors
Every neuron in our brain has receptors on its surface that receive signals from nearby
neurons. And these receptors can be affected by drug use (NIDA).
For example, if nicotine reaches the brain, there are nicotinicacetylcholine receptors to
which it binds, and as a result of binding, nicotine shows its effect in the brain.
Repetitive substance intakes may include changes in the number of these receptors,
in the prevalence of representation areas in the brain, or in the sensitivity of the
receptor.
For instance; repetitive use of alcohol - increasing the dose needed to achieve the
same effect
2.3.4. Parts of the Brain Related to Addiction

Addiction treatments means a new process of adaptation and change.
Nucleus Accumbens:
-It is part of the limbic system.
-It is responsible for sexual arousal.
- It is responsible for the emergence of the effects of pleasant substances.
-Its effects are largely related to dopaminergic connections.
INAc Core, INAc Shell, rNAc core, rNAc shell are the four subdivisions of nucleus
accumbens (Nac):
Figure 2. Axial MRI view of nucleus accumbens and it’s subdivisions in the brain (Wang et al., 2019)
Prefrontal Cortex:
It is where information from different sources is organized and combined and the
behavior to be revealed is decided.
-The human prefrontal cortex carefully collects, integrates, formulates, applies,

supervises, modifies, and judges information in all nervous system activities.
-In the evolutionary process, the more advanced species have grown in volume.
-Prefrontal cortex and age variables are correlated with each other. As the individual
ages, the prefrontal cortex develops.
The prefrontal cortex is the part that takes the longest to develop during human
development. Myelination continues until puberty.
-Child or a young adult may have difficulty in making the right decision in their behavior
due to the immaturity of prefrontal cortex development.
-Drinking driving-decision making
For example, after spending time in a bar with his/her friends by drinking alcohol, a
young adult may decide to ride a motorcycle to have some fun in spite of its danger.
Figure 3. Prefrontal cortex of the human brain (National Institute of Health).

VTA (Ventral Tegmental Area):
- It is the region where the dopaminergic cell bodies of the mesocorticolimbic system
originate.
- Associated with natural and drug-related reward circuits
- Motivation, orgasm
- Has neurons that extend to many brain areas
Figure 4. Approximate location of ventral tegmental area in human brain (Duvernoy, 1995)
Amygdala:
Amygdala
Figure 5. Sagittal orientation of human brain, the arrow indicates amygdala location (He et al. 2014)
The region with a primary role in the formation of emotional memory and emotional
reactions.
- It is a part of the limbic system.

- It plays a role in the creation and storage of memory related to emotional
processes (eg, fear conditioning).
Example of monkey-snake fear (snake-monkey experiment in psychology; monkeys

are afraid of snakes, monkeys with damaged amygdala are not afraid of snakes).
Addictive substances increase dopamine in the nucleus accumbens very quickly and
in very high amounts compared to natural processes. In other words, the main factors
that determine the potential for addiction are the dopaminergic burst in the nucleus
accumbens, the magnitude of the explosion and the rate of the explosion. The more
explosive it has, the higher the potential for addiction.
For example, when a cigarette is smoked or inhaled, nicotine reaches the brain in an
average of 7 seconds, and a dopaminergic explosion occurs in the brain in 10 seconds
when taken intravenously.
In such a rapid burst of dopamine;
Addictive processes lead to dopamine suffocation of the nucleus accumbens.

Meanwhile, the hippocampus memorizes this quick sense of satisfaction. The
amygdala develops conditioned responses to the stimulus (lighting a cannabis
cigarette with one's hand, bringing it to the mouth, holding it, spilling the ashes,
smoking cannabis environment, emotional changes (anger, stress, excitement, etc.).
The brain's reward system is intertwined with motivation and learning as well as with
pleasure. Addictive substances and behaviors overload these circuits.
Addiction is explained by both the dopaminergic system and the environmental

transmitter, as well as behavioral domains, and these referral/therapy interventions
exist.
Repetitive encounters with addictive substances or behaviors cause neurons in the

Nucleus accumbens and PFC to create the behavior of seeking and pursuing the
effect.
Dopamine is the basis for motivation, learning, or the maintenance of certain behaviors.
Natural boosters can be eating, sexual behavior, exercise, and other boosters for
achievement/pleasure. While these boosters usually require a longer and more
laborious process, the dopamine discharge through the substance is sudden and
explosive (10 times!).
As a result, the brain, which easily reaches dopamine and other neurotransmitters,
determines a kind of preference.
But, this easy way leads to structural and functional damages in the brain.
2.3.5. Withdrawal Syndrome:

Physiological adaptation processes (allostasis processes) that occur as a result of
repeated substance use result in the organism's inability to function normally in the
absence of the substance.
There are withdrawal syndrome situations that vary according to the properties of the
substances, continue for different durations and occur in different severity.
This is related to the difference in the changes that occur in the adaptation processes.
For example, symptoms such as tension, irritability, feeling of frustration, loss of

attention, and excessive appetite increase in tobacco withdrawal.
2.4. Change Consists of Stages:
- The Transtheoretical Model (TTM) is an integrative, biopsychosocial model to

conceptualize the process of intentional behavioral change.
- The Transtheoretical Model determines the Stages of Change. Stages of
change approach is used in the addiction field commonly.
- Behavioral change can be thought of as occurring as a progression through a
series of stages.
- Previous research has measured a number of cognitive and behavioral markers
that have been used to identify these stages (TTM; Prochaska & DiClemente,
1983; Prochaska, DiClemente, & Norcross, 1992).
Stages of Change:
● Precontemplation
● Contemplation
● Preparation
● Action
● Maintenance
Progress
Precotemplation Maintenance
Contemplation Preparation Action
Relapse < Laps

Figure 6. Stages of Change
Pre-contemplation Stage
People in this stage aren't planning on changing a problem behavior (or starting a
healthy one) anytime soon (usually attributed to the next six months).
Precontemplators are frequently uninformed about the dangers of their actions. Many
people also fail at making changes, becoming frustrated and regressing back to the
Precontemplation stage. The TTM's inclusion of the Precontemplation stage is
significant since people in this stage make up a big percentage of those who participate
in risky or unhealthy activities. The TTM can help guide treatment and preventative
initiatives by addressing the needs of these people instead of disregarding them.
Contemplation Stage
When a person realizes that they have a desire to change a certain behavior, he or
she enters the Contemplation stage (typically for the next six months). Individuals
consider the benefits and drawbacks of changing their habit at this stage.
Contemplators also make up a high percentage of persons who participate in
unhealthy behaviors, as ambivalence about the benefits and drawbacks of change
keeps many people stuck in this stage. One strategy to assist Contemplators in
progressing toward taking action to improve their behavior is to resolve their
ambivalence.
Preparation Stage
When people reach the Preparation stage, the benefits of trying to change a problem
behavior exceed the drawbacks, and action is planned for the near future, usually
within the next thirty days. Many people in this stage have tried, but failed, to change
or improve their behavior over the last year. Preparers frequently have a strategy in
place, but they may not be fully committed to it. Individuals in this stage can benefit
from a variety of classic action-oriented behavior change programs.
Action Stage
Typically within the last six months, the Action stage represents the start of actual
change in criteria behavior. According to the Transtheoretical Model, an individual is
halfway through the process of behavior change at this moment, which is where many
theories of behavior change begin. This is also the time when they're most likely to
relapse and regress to an earlier stage. Relapse back to problem behavior is likely if
an individual has not fully prepared for change and committed to their chosen plan of
action.
Maintenance Stage
When people have successfully acquired and maintained behavior change for at least
six months, they are said to be at the Maintenance stage. While the possibility of
relapse is still present in this stage, it is less so, and as a result, people need to put in
less effort to change.
Many other theories disregard a component of behavior change that The Stages of
Change addresses: change is a process that occurs over time. While progress through
the Stages of Change might be linear, it is more frequent for it to be non-linear. Rather
than progressing through the phases in a regular order, people frequently recycle
through them or regress to previous stages from later ones. Change happens at its
own pace, more often in spurts than at a steady pace. It is not uncommon for someone
to spend years in pre-contemplation and then move quickly to Action.
2.5. Using Virtual Reality Technology in Addiction Field

2.5.1. What is Virtual Reality?
VR is a computer-generated simulation. It is generally images and sounds illustrating
a real environment in which an individual can have interactions through its special
equipment. VR is also able to represent and display sensations and voices and with
the use of headsets, it can make users feel the sensation of a virtual world (Segawa et
al., 2020).
2.5.2. How to Use Virtual Reality Technology in Addiction Field?

Treatment and psychoeducational interventions should be arranged according
to the stage of change which the substance addicted patient is in. Thus, the right target
is determined in ending the patient's addictive behavior. In this respect, the
VRforDrugRehabilitation Program is assumed to be in the pre-contemplation or
contemplation phase to quit substance use by young adults in conflict with the law, and
in this context, the content of the VRforDrugRehabilitation program was created.
Individuals diagnosed with substance use disorder (SUD) experience several
relapses after interventions and a lower quality of life because of the chronic nature of
these disorders. Therefore, there is an urgent need to conduct more research to
expand assessment and treatment approaches. Virtual reality (VR) is emerging as one
of the technological keys, it is increasingly accessible, and easy-to-use, and has
recently attracted attention because of its potential utility for individuals with SUD. Until
recently, VR was limited by its cost and by the quality of the multimedia content. In
these systems (Playstation4 VR, Oculus Quest, etc.), a different model and sector has
recently emerged with the increasing interest of the video game industry in this
technology. Decreasing costs and increasing power are making it useful for performing
an ecological assessment of cognition, emotions, and behavior in real-time.
Virtual Reality is a technological tool which is used for interventions for addicted
patients.
- Substance (cannabis, opioid, MDMA etc.)

- Alcohol
- Tobacco
- Food etc.
2.5.3. Mindfulness Practices with Virtual Reality
There are also other approaches by using virtual reality such as mindfulness.
Mindfulness has been applied as clinical interventions based on the notion that it is a
method for training attention and awareness (Kabat-Zinn,1982) to cope with
addiction problems and to provide stress management in daily life.
Different types of meditation practice may be associated with unique frequency

patterns, reflecting the form of attention (Dunn et al., 1999)
For instance;
Mindfulness = increased alpha power, increased gamma activity or decreased alpha

and beta (Hinterberger et al., 2014)
As mindfulness may be considered to be a method of attention training and emotion

regulation, corresponding neurophysiological states may be observable.
Patterns of EEG activity to particular meditative states have been investigated. A
commonly reported feature of meditation has been theta and alpha event-related
synchronization (Fell et al., 2010), which are regarded as markers of internally directed
attention processing (Shaw, 1996)
According to a systematic review study; mindfulness is associated with increased

alpha and theta power in both healthy individuals and in patient groups.
This co-presence of elevated alpha and theta may signify a state of relaxed alertness
which is conducive to mental health (Lomas et al., 2015)
Mindfulness interventions study on dependence, craving, and other addiction-related

symptoms as well as improving depression, anxiety, and perceived stress and emotion
regulation difficulties.
Studies generally indicate that a combination of a mindfulness intervention together

with treatment as usual (TAU) (including active treatments) would be the best treatment
option (Santa et al., 2018).
Understanding the link between mindfulness and neural correlates in addiction can
inform the refinement of Mindfulness-Based Interventions (MBIs) to produce larger
clinical effects and additional long-term therapeutic benefits.
An emerging body of research suggests that MBIs have so far proved effective in
reducing craving, reward sensitivity, stress reactivity and negative affect on a
general level in substance use disorder (SUD).
On the other hand, using mindfulness techniques is a very innovative tool to use it on
VR environment for patients with addiction.
According to Navarro-Haro et. al; a group of participants who are mindfulness experts
(N=42) did mindfulness exercises in VR environments and after VR experience,
participants reported significantly less sadness, anger and anxiety. Also, they reported
being significantly more relaxed. Participants reported a moderate to strong illusion of
going inside the 3D computer generated world (i.e. moderate to high “presence” in VR)
and showed high acceptance of VR as a technique to practice mindfulness.
Table 1. Means with Standard Deviations (SD) and within-Group Comparisons for State of Mindfulness and
Emotional State (Navarro-Haro MV et al., 2017)
2.6. Advantages and Disadvantages of Using Virtual Reality in

Addiction Intervention Field
2.6.1. Advantages
- It is cost-effective in terms of time and location.
- Many visual and auditory stimulus items can be provided to the patient in a way that
creates a realistic effect.
- It provides a safe environment for the patient for application.
- It is an innovative and promising approach in the healthcare system.
- The VR glasses have a user-friendly hardware feature that is easy to wear.
- Addiction interventions, which include psychoeducational studies, provide the

opportunity for more permanent learning in the VR environment compared to classical
intervention methods (such as PowerPoint presentation or verbal expression).
- It may reduce lack of motivation and/or attention when it is compared to the traditional
interventions.
- It may cost less time of a session for both expert and patient since its intensive
stimulis.
2.6.2. Disadvantages
- It is expensive.
- It is unreal.
- It is not suitable for every patient. It is not suitable for people with severe substance
use, visual impairment or epilepsy.
- Before each intervention to the patient, it requires technical (charging, checking for
malfunctions, checking for software-related error codes, etc.) and hygiene cleaning
preparation procedure.
How to use virtual reality in drug addiction rehabilitation in probation and

other correctional settings?
VRforDrugRehabilitation Program is a structured, individually applied psychoeducation
program based on the Transtheoretical Model and mindfulness which consists of a
total of 6 sessions.
Within the scope of the project, this program was tested and validated in the probation
and penitentiary institutions in Turkey, Portugal and Romania with substance use
problems between the ages of 18-30. In addition, studies are continuing to make it
applicable to different age groups with the cooperation of all project partners with the
supervision of Ege University Institute on Drug Abuse, Toxicology and Pharmaceutical
Science.
3. Structure of VrforDrugRehabilitation Programme
3.1. How to structure a pre-interview?

The following forms are applied to the patient/client/user the day before the 1st session
or the day of the 1st session.
3.1.1. Informed Consent Form

The participant is informed about all aspects of the program before being admitted to
the program with the Informed Consent Form by the expert. Written informed consent
about voluntary participation in the study is obtained from the participant. Since the
features of this form may vary according to the country and institution characteristics,
it is suggested that it be shaped by the institutions themselves according to their needs.
3.1.2. Case Report Form (Demographic Information Form)

It is the form that includes questions about the participant's demographic information
after the participant signs the informed consent form. The form will be filled on in the
computer in the web interface to be used by the expert. The participant will be asked
verbally by the expert and the answers will be noted down in the computer environment
by the expert.
3.1.3. Warwick-Edinburgh Mental Well-Being Scale- WEMWBS

The Warwick-Edinburgh Mental Well-Being Scale will be available on the web
interface. The participant will be asked verbally by the expert and the answers will be
noted down in the computer environment by the expert. WEMWBS is a measure of
mental well-being focusing entirely on positive aspects of mental health. As a short
and psychometrically robust scale, with no ceiling effects in a population sample, it
offers promise as a tool for monitoring mental well-being at a population level.
3.1.4. Five-Facet Mindfulness Questionnaire (FFMQ)

The participant will be asked verbally by the expert and the answers will be noted down
in the computer environment by the expert.
The Five Facet Mindfulness Questionnaire (FFMQ), a multifactorial scale developed

by Baer et al. (2006), has been widely used owing to its practical psychometric
properties.
The five factors of the FFMQ are: observe, describe, act with awareness, non-judging,
and non-reactivity.
There are original FFMQ and short forms. There is not short form of FFMQ in each
partner country (Portuguese, English, Turkish and Romanian). Thus, each FFMQ scale
will be used in the expert web surface and it will differ due to its language.
3.1.5. Change Stages Form

The Change Stages Form will be located in the Expert web interface. The participant
will be asked verbally by the expert and the answers will be noted down in the computer
environment by the expert. It is a form created by the project team using the
Transtheoretical Model, which is thought to contribute to the interpretation of the pilot
study according to the scales.
3.2. Flow of the VrforDrugRehabilitation Programme
The scenario flow has been created and are based on Prochaska's Transtheoretical
Model, Prochaska and DiClemente's stages of change (Prochaska et al., 1997) and
Kabat-Zinn's mindfulness approach (Kabat-Zinn & Chapman-Waldrop, 1988). The
process of becoming addicted involves forming a new habitual behavior as opposed to
adapting or stopping an existing behavior. The transtheoretical model proposes that
healthy behavior change consists of pre-contemplation, contemplation, preparation,
action, and maintenance stages. The scenario assumes that the user is at least in the
pre-contemplation or contemplation stage.
Mindfulness is a cognitive skill of paying attention to internal phenomena (e.g.,

thoughts, emotions) or external phenomena (e.g., walking, talking) in a way that is
intentional rather than automatic, non-reactive rather than reactive, and accepting
rather than judgmental (Kabat, 1990). Mindfulness training (MT) has begun to show
benefits in several psychiatric disorders, including depression, anxiety and more
recently, in addictions. Breath awareness, concentration or focused attention,
emotional expression, feedback of performance, mind-body dialogues, mindfulness
meditation, physiological measures are the main key elements on mindfulness
techniques that are generally used in addiction therapy (Kitson et al., 2018).
Evaluation of the addiction process includes what affects the movement towards
addiction, how addictions arise, and what needs to be corrected in the recovery
process as a result.
For this reason, certain scales and forms will be applied in this program to be
compatible with the scenario.
● Warwick Edinburgh Mental Well-Being Scale-WEMWBS

● Five-Facet Mindfulness Questionnaire-FFMQ
● Stages of Change Form
● Demographic Information Form (Case Report Form)
will be applied to the participant.
- The scenario flow consists of sessions with or without VR that the user must
attend at certain frequencies. In order to switch to the next session, the previous
session must be completed.
- The user will join each session once.
- The starting point is designed as a cabin in the forest and a door which is
opened to the nature environment. The user will be accompanied by a virtual
human avatar in each session. The door of the cabin opens to the nature
environment (seaside/beach, forest, etc.). In the cabin, in the woods or by the beach
at every session.
4. TECHNICAL PREPARATION FOR TRAINERS BEFORE THE

TRAINING
4.1. Installation of Virutal Reality Software of The

1- First of all, we download the "Oculus" application, which is available in the Appstore
and Playstore, to the phone. Then we need to log in to the application with the Oculus
Developer account.
2- You can open an Oculus Developer account from the link

https://developer.oculus.com/sign-
up/?login_redirect_uri=https%3A%2F%2Fauth.oculus.com%2Flogin%2F&redirect_uri
=https%3A%2F%2Fdeveloper.oculus.com%2F. Phone number etc. it is necessary to
enter information. Such as Using this account, we log into the Oculus application on
the phone.
3- You must then merge this account in the Oculus app on the phone with a Facebook
account with the phone number you just entered to create an account.
4- You can now open the glasses. You must introduce these glasses to the Oculus app
on the phone. You can do this by clicking the "Devices" button from the buttons at the
bottom of the application. After adding the device, you must activate the "Developer
Mode" in the interface.
5- Now we can install our ".apk" application on the Oculus Quest 2 VR headset. For
this we need a computer. You must install the Oculus Developer Hub application on
the computer.
6- You can download the Oculus Developer Hub application from the link
https://developer.oculus.com/downloads/package/oculus-developer-hub-win
7- After the installation is complete, you must log in to this application with the same
Oculus Developer account. Then you have to connect the VR glasses to the computer
with a cable.
8- After the glasses match the application on the computer, you can now click on the
"App Distribution" tab in the application interface and drag our ".apk" extension file to
the interface that opens. The glasses still need to be connected to the computer during
this process.
9- In this whole process, there will be situations where we need to give approval for
the pairing from the glasses in cases such as the application on the phone and the
application on the computer and the pairing of the glasses. In those parts, it is
necessary to give approval from the glasses and make progress.
10- After our application with the ".apk" extension is installed on the glasses, we need
to turn on the hand tracking setting in the interface of the glasses before opening the
application. This setting allows us to control the glasses with our hands instead of the
controls for the glasses. In our application with the ".apk" extension, this setting should
be turned on because there is a hand control. After turning on this setting, we need to
put the controls vertically on the table.
11- You can now run the application with the ".apk" extension that you installed from
the Oculus Developer Hub application or the applications installed in the glasses.
4.2. VrforDrug Rehabilitation – Case Registration Programme for
Experts
The data to be obtained from young adult individuals who took probation measures in
the pilot study of the VRforDrugRehabilitation Programme are stored in The Case
Registration Programme.
4.2.1. The features of VRforDrugRehabilitation-Case Registration Programme:

- Easy and user-friendly digital recording by the expert
- Ability of the specialist to control the case follow-up and historical records
- Inclusion of forms and scales specific to the VRforDrugRehabilitation Program
within the program
- Storing the information of the cases in a secure environment
- Basic statistical analysis can be done by an expert
- Follow-up of case report summaries by institution managers
Figure 7. FFMQ Screen of VRforDrugRehabilitation Programme

Figure 8. Demographic Information Form of VRforDrugRehabilitation Programme
Figure 9. Second Page of Demographic Information Programme of VRforDrugRehabilitation Programme

Figure 10. Langugae Selection Screen at the Case Registration Programme of the VRforDrugRehabilitation
Programme
4.2.2. Installation of The Case Registration Programme of the

VRforDrugRehabilitation
First of all, download the Case Registration Programme from the link to your computer
which the VRforDrugRehabilitation Project team will provide you, and then open the
program by clicking the program icon on your desktop.
Make sure that you check if your windows security defender settings are suitable for
downloading the program.
Figure 11. First Step in the Installation of The Case

Registration Programme of the VRforDrugRehabilitation
Programme
Click “I accept the agreement” and “Next”.
Figure 12. Second Step in the Installation of Case Registration Programme of the VRforDrugRehabilitation Programme
4.2.3. Implementation of The Case Registration Programme of the

VRforDrugRehabilitation
1st Step: Select the language to use on the first window when you click the icon of the
programme on your desktop:
Figure 13. Language Selection Screen in the Implementation of the Case

2nd Step: Click the “Create New Record” to register a case.
Figure 14. Recording Case Screen at the Case Registration Programme of the
3rd Step: Insert each element of the demographic information of the case. Then click
“Add Interview” button.
Figure 15. Demographic Information Form Screen at the Implementation of Case

4th Step: Insert the date of interview, notes and previous psychoeducation
programmes which she/he attended before if she/he did. Then, click “Save Form”
button.
Figure 16. Second part of Demographic Information Form Screen at the

Implementation of Case Registration Programme of the VRforDrugRehabilitation
Programme
5th Step: Give instructions of the Five Facet Mindfulness Questionnaire (FFMQ) to the
case and register her/his answers to the Case Register Programme by clicking one of
the sections (from 1 to 5). Each answer must be inserted. Then, click the “Save Form”
button.
Figure 17. FFMQ Screen in the Implementation of the Case Register Programme of
6th Step: Give instructions of the “Change Stages Form” to the case and register
her/his answers to the Case Register Programme by clicking one of the sections (From
1 to 3). Each answer must be inserted. Then, click “Save Form” button.
Figure 18. Change of Stages Screen of the Case Registration Programme of

7th Step: Give instructions of the “Warwick Edinburgh Mental Wellbeing Scale-
WEMWBS” to the case and register her/his answers to the Case Register Programme
by clicking one of the sections (From 1 to 5). Each answer must be inserted. Then,
click “Save Form” button.
Figure 19. WEMWBS Screen of the Case Registration Programme of

8th Step: After 7th Step, you will return to the main window automatically and you can
add your case sessions by clicking right on the Case’s or Expert’s name with “Create
Session” button or show data of your case with “Show Case Information Form”.
Figure 20. Sessions Creating Screen of the Case Registration Programme of VRforDrugRehabilitation Programme
5. TRAIN THE TRAINER SECTIONS IN

VRFORDRUGREHABILITATON
5.1. Preparation of VRforDrugRehabilitation sessions

All hardware related to virtual reality technology must be available for the application.
Virtual reality glasses, the computer on which the case registration program is installed,
and if PC-VR is to be used instead of mobile VR, the link cable connecting the computer
and the virtual reality glasses should be kept ready. It should be checked whether the
charge of all electronic devices is sufficient. Handouts should be prepared for session
breaks. If possible, all the necessary features for any standard individual interview
room should be located in the room.
5.2. Implementation of Sessions of VRforDrugRehabilitation

The objectives and content study of each session in the 3-month (6 sessions) virtual
reality technology supported psychoeducation program for adult drug addicts were
carried out within the scope of the VRforDrugRehabilitation Project and are as follows:
5.2.1. First Session

The purpose of this session is to provide to the patient; is to encourage them to
reevaluate their thoughts and feelings that lead to change. In the first session, an
Avatar (organic modeling in human form and talking to the diver) makes a
psychoeducation-based presentation, examining the existing behavior pattern of the
substance addicted individual diving into the virtual reality environment and evaluating
the potential for change with risk-reward analysis. Avatar (organic modeling in human
form-adult male individual-in the role of expert/trainer) welcomes the diver (adult with
substance use problem wearing VR glasses) in a cabin in a forest. Then, the avatar
gives a monolog speech to the substance addict (patient wearing VR glasses) diving
about known false beliefs about substance use in a sitting position in a forest, and it is
aimed to facilitate the understanding of the content of psychoeducation with a
metaphorical expression over a scale in a VR environment. After the corresponding
monolog of the avatar, the session ends. An information note in PDF format is given to
the patient by the specialist at the end of the session, as a reminder to continue what
they have learned in the virtual environment in daily life.
5.2.2. Second Session

It aims to teach the individual mindfulness-based exercise in order to make a
commitment to change the behavior pattern of the substance addicted individual and
to contribute to the development of a plan and strategy for change. Thus, it is aimed to
develop strategies that can be used when faced with daily stressors, which are risk
factors for substance use in daily life. In this session, Avatar, which aims to teach the
"Aware Breathing Exercise", gives instructions to the diving participant (adult individual
with substance use problem). Mindful Breathing Exercise is a mindfulness-based
exercise that can contribute to an adult who quits substance use in coping with stressful
situations. The diver (adult with substance use problems wearing VR glasses)
welcomes the diver in a virtual environment with Avatar (organic modeling in human
form-adult male individual-in the role of expert/trainer) in a cabin in a forest, and then
follows the instructions of the Avatar aware breathing exercise to the diver in the beach
environment. gives to the individual. Then the session ends. An information note in
PDF format is given by the expert at the end of the session, as a reminder to continue
what they have learned in the virtual environment in daily life.
5.2.3. Third Session

In the third session, it is the period when the individual implements the plan, takes
steps to change the existing behavior pattern and starts to create a new behavior
pattern. It is aimed to implement change strategies, restructure the plan when
necessary, and maintain its commitment to change decisions when faced with
difficulties. While learning mindfulness exercises, the monolog based on mindfulness
about family relations is given to the diver by the Avatar, in order to contribute to the
reconciliation of his daily life. Then, a mindfulness exercise called "Gatha" is taught to
the diver under the direction of the Avatar, and the session ends. An information note
in PDF format is given by the expert at the end of the session, as a reminder to continue
what they have learned in the virtual environment in daily life.
5.2.4. Fourth Session

In the fourth session, it is the period when the individual implements the plan, takes
difficulties. While learning mindfulness exercises, the monolog based on mindfulness
about business life is given to the diver by the Avatar, in order to contribute to the
reconciliation of his daily life. Then, a mindfulness exercise called "Tagging Thoughts"
is taught to the diver under Avatar's instructions and the session ends. An information
note in PDF format is given by the expert at the end of the session, as a reminder to
continue what they have learned in the virtual environment in daily life.
5.2.5. Fifth Session

In the fourth session, it is the period when the individual implements the plan, takes
difficulties. The individual is taught a mindfulness exercise called "Tagging Emotions"
to the diver under the direction of the Avatar, and the session ends. An information
note in PDF format is given by the expert at the end of the session, as a reminder to
continue what they have learned in the virtual environment in daily life.
5.2.6. Sixth Session

In the sixth session, the "Five-Factor Wise Awareness Scale" to assess the level of
mindfulness learned from the second session, the "Warwick Edinburgh Mental Well-
Being Scale" to measure the level of mental well-being, and the qualitative aspect of
not using substances, to evaluate the change process and the “Change Stages Form”
will be applied to the patient by the specialist. The information obtained from the patient
will be processed into the Expert Registration Program (this is the computer program
that includes the forms and scales within the scope of this research).
5.3. Methods of solving possible problems during the sessions

If there are sessions that cannot be completed due to possible technical problems
(breakdown, power outage, etc.), the session should be restarted after the technical
problems are resolved.
5.4. Case Report Example

5.4.1 Qualitative questions of VrforDrugRehabilitation Programme
There are 5 qualitative questions below which should be asked to the
client/patient/probationer/parolee after each session of the VRforDrugRehabilitation
Programme by the expert. Take notes during or after the session as much as you can
under these questions, please.
An example of an introduction speech for an expert:
“Now there are some open-ended questions I want to ask you. It will take about 5
minutes on average. I want you to share the first things that come to mind in as much
detail as possible. Okay?”
Expert: “How was this virtual reality experience for you?”
Patient: “This virtual reality experience was very good for me. First time I've
experienced such a thing.”
Expert: What else? (boosting question)
Patient: “There were moving objects. It felt real but sometimes it was hard for me to
follow.”
Expert: “What do you think about this psychoeducation program?”
Patient: “I think it has been a useful program. Good luck to you. It may benefit patients.”
Expert: ”Did anything disturb you during the session? If so, can you please describe
it?
Patient: “No, nothing bothered me.”
Expert: “What are your expectations from this psychoeducation program?” (Only at
the first session it will be asked)”
Patient: “It may be useful to me. Actually, I don't think I need much. But I can still learn
things that I don't know, albeit a little. I think it's worth attending.”
Expert: “What gains do you think you have from this psychoeducation program?” (Only
at the last session it will be asked)
Patient: “I learned mindfulness exercises. I hope I can apply it in my daily life as much
as possible. Also, I did not have such detailed information about the negative
consequences of the substance and its effects on the brain. Learning new information
made me feel good.”
5.5. Trainer Training-Assessment Tools of Virtual Reality in Drug

Addiction Rehabilitation (COURSE-1)
The aim of the first course is to introduce the candidate trainers to the basic concepts
of addiction, the general objectives of the VRforDrugRehabilitation Program and its
advantages on the addicted people in correctional settings and to teach assessment
methods, using VR technology, which are applied in substance misuse rehabilitation
interventions. Trainees (psychologists, social workers, etc.) will learn some technical
elements of VR therapy. In this framework, the first course includes to teach VR
fundamentals and therapy fundamentals, technical elements of VR in therapy,
Technical elements of VR in therapy, Putting VR therapy into practice (2 stages), Work
session: Continuation case study, Work session: Continuation case study contains.
Unlike the assessment tools that experts currently use in the probation system, the
VRforDrugRehabilitation Program, which is a VR technology supported program in the
field of addiction, receives training on what kind of assessment tools can be used and
how they should be used.This course consists of 5 full days in total.
5.6. Trainer Training about How to Use and Adapt Virtual Reality to
Probation System Rehabilitation Models (COURSE-2)
The aim of this course is to provide in-depth conceptual training to practitioners of the
VRforDrugRehabilitation Program. In this context, applied training is given to the
practitioner candidates about the transtheoretical model and mindfulness approach
and exemplary practices. While each session of the program is explained, it is
supported by both VR experience and theoretical narration.
5.7. Trainer Training of Using VRforDrugRehabilitation Model for Drug

Users (COURSE-3)
In the third phase of the course, the aim is; To contribute to the candidate participants
in finding solutions to the difficulties they encounter in using virtual reality equipment
and to provide an environment for them to practice solution methods by simulating
possible problems. VRforDrugRehabilitation Program; It is a program where
practitioners must use at least intermediate digital competencies. Each stage of the
course builds on these existing intermediate digital skills. This course consists of 5 full
days in total.
Virtual Reality Goggles
Virtual Reality Goggles; a head-mounted device that provides a virtual reality

environment for the user who wears it on her / his head. Virtual Reality Goggles; a
head-mounted device that provides a virtual reality environment for the user who wears
it on her / his head. Virtual reality googles products used by the patient in the
VRforDrugRehabilitation Program must be maintained according to appropriate
hygiene, technical and safety standarts. Virtual Reality Goggles; a head-mounted
device that provides a virtual reality environment for the user who wears it on her / his
head. Virtual Reality Goggles comprise a stereoscopic head-mounted display
(providing separate images for each eye), stereo sound, and head-motion-tracking
sensors. Virtual reality goggles products used by the patient in the
VRforDrugRehabilitation Program must be maintained according to appropriate
hygiene, technical and safety standards. If Virtual Reality Goggles are set to PC-VR, it
can be connected to a computer with a link cable and thus higher quality results can
be obtained compared to the mobile-VR application. However, according to technical
conditions and different comfort preferences, it may vary from institution to institution,
from practitioner to practitioner or expert. Participants who will be trainers/educators
are taught by the master trainers how to use the VR goggles device in practitioner
training and are supported by workshops.
Controller
Generally, VR goggles products are offered for sale in the market with 2 controllers for
right and left hand. However, in this first version of the VRforDrugRehabilitation
Program, the controllers are designed to be used only by the specialist to open the
relevant software program and make it ready for the patient. So sick; During the
VRforDrugRehabilitation Program, it will not need any controller devices. Thus, the
patient will have a very comfortable basic technical experience. Participants who will
be trainers/educators are taught by the master trainers how to use the controller
devices in practitioner training and are supported by workshops.
6. READING SUGGESTIONS
Bordnick, P. S., Copp, H. L., Traylor, A., Graap, K. M., Carter, B. L., Walton, A., et al.
(2009). Reactivity to Cannabis Cues in Virtual Reality Environments. J Psychoactive
Drugs, 105-112.
Budney AJ, Hughes JR, Moore BA, Novy PL. Marijuana abstinence effects in
marijuana smokers maintained in their home environment. Archives of General
Psychiatry. 2001;58:917–24.
Carter BL, Tiffany ST. Meta-analysis of cue reactivity in addiction research. Addiction.
1999;94:327–40.
Culbertson, Christopher S., et al. "Virtual reality cue exposure therapy for the treatment
of tobacco dependence." Journal of CyberTherapy and Rehabilitation, vol. 5, no. 1,
2012, p. 57
Drobes DJ,, Tiffany ST. Induction of smoking urge through imaginal and in vivo
procedures: Physiological and self-report manifestations. Journal of Abnormal
Psychology. 1997;106(1):15–25.
Kim, D.-Y., and Lee, J-H. (2015). Development of a virtual approach-avoidance task to
assess alcohol cravings. Cyberpsychol. Behav. Soc. Netw. 18, 763–766
Lundahl LH, Borden KN, Lukas SE. Marijuana cue-induced craving in cannabis
dependent adolescents in psychiatric treatment; Paper presented at the College on
Problems of Drug Dependence; Scottsdale. AZ. 2001
Niaura R, Shadel WG, Abrams DB, Monti PM, Rohsenovv DJ, Sirota A. Individual
differences in cue reactivity among smokers trying to quit: Effects of gender and cue
type. Addictive Behaviors. 1998;23(2):209–24.
Niaura R, Abrams D, Demuth B, Pinto R, Monti P. Responses to Smoking-related

stimuli and early relapse to smoking. Addictive Behaviors. 1989;14(4):419–28.
Tiffany ST, Cox LS, Elash CA. Effects of transdermal nicotine patches on abstinence-
induced and cue-elicited craving in cigarettc smokers. Journal of Consulting and
Clinical Psychology. 2000;68(2):233–4.
7. BIBLIOGRAPHY
Archer, M. S. (2012). The reflexive imperative in late modernity. Cambridge University
Press, Cambridge.
Ausubel, D. (1968). Educational psychology: A cognitive view. Holt, Rinehart &

Winston, New York.
Baer, R. A., Smith, G. T., Hopkins, J., Krietemeyer, J., & Toney, L. (2006). Using Self-
Report Assessment Methods to Explore Facets of Mindfulness. Assessment,
13, 27–45. doi:10.1177/1073191105283504
Bandura, A. (1977). Social learning theory. General Learning press, New York.
Benson, A. D. (2003). Assessing participant learning in online environments. In S.

Aragon (Ed.), Facilitating learning in only environments (pp. 69-77). New
Directions for Adult and Continuing Education, No. 100. San Francisco: Jossey-
Bass.
Boston, C. (2002). The concept of formative assessment. ERIC Clearinghouse on As-

sessment and Evaluation College Park: MD. (ERIC Reproduction Service No.
ED470206). Retrieved May 20, 2009, from http://www.ericdigests.org/2003-
3/concept. htm
Brookfield, S. D. (2000). Transformative learning as ideology critique. In, J. Mezirow &

Associates (Eds.), Learning as transformation (pp. 125-150). Jossey-Bass Inc,
San Francisco, CA, 125–148.
Bruner, J. (1966). Toward a theory of instruction. Belkap Press, Cambridge, MA.
Choi, J., & Hannafin, M. (1995). Situated cognition and learning environments: Roles,
structures and implications for design. Educ Technol Res Dev, 43, 53–69.
Chomsky, N. (1975). Reflections on language. Pantheon Books, New York.
Coffield, F., Moseley, D., Hall, E., & Ecclestone, K. (2004). Learning styles and
pedagogy in post-16 learning: A sytematic and critical review. The Learning and
Skills Research Centre, London.
Coffield, F., Moseley, D., Hall, E., & Ecclestone, K. (2004). Learning styles and
pedagogy in post-16 learning: A systematic and critical review. Retrieved May
20, 2009, from http://www.lsda.org.uk/files/PDF/1543.pdf
Conti, G. J., & Kolody, R. C. (1999). The relationship of learning strategy preference
and personality type. In A. Rose (Ed.), Proceedings of the Adult Education
Research Conference (pp. 86-90). Northern Illinois University, Dekalb, IL.
Retrieved May 18, 2009, from
http://www.adulterc.org/Proceedings/1999/99conti.htm
Conti, G. J., & Kolody, R. C. (2004). Guidelines for selecting methods and techniques.
In M. W. Galbraith (Ed.), Adult learning methods: A guide for effective instruction
(3rd ed.) (pp. 181-192). Malabar, FL: Kreiger Publishing Company.
Cross, K. (1981). Adults as learners: Increasing participation and facilitating learning.

Josset-Bass, San Fransisco, CA.
Crowe, J. (2000). Evaluation of adult learners: Ethical issues. New Horizons in Adult
Education, 14. Retrieved May 20, 2009, from
http://www.nova.edu/~aed/horizons/ vol14n3.html
Davis, S. M., & Franklin, S. V. (2003). Assessing the impact of student learning style
preferences. Proceedings of the 2003 American Association of Physics
Teachers Physics Education Research Conference. Retrieved May 20, 2009,
from http://arxiv.org/ PS_cache/physics/pdf/0608/0608296v1.pdf
Dembo, M. H., & Howard, K. (2007). Advice about the use of learning styles: A major
myth in education. Journal of College Reading and Learning, 37, 101-108.
Dunn, R., & Dunn, K. (1998). Practical approaches to individualizing staff development
for adults. Westport, CT: Praeger.
Dunn, B. R., Hartigan, J. A., & Mikulas, W. L. (1999). Concentration and mindfulness
meditations: unique forms of consciousness? Applied Psychophysiology and
Biofeedback, 24, 147–165. doi:10.1023/a:1023498629385
Dunn, R. (2000). Practical approaches to using learning styles in higher education.

Westport, CT: Bergin and Garvey.
Durning, S. J., & Artino, A. R. (2011). Situativity theory: A perspective on how
participants and the environment can interact: AMEE Guide no. 52. Med Teach,
33, 188–199.
Duvernoy, H. M., Vannson, J. L., Bonneville, J. F., Cabanis, E. A., Cattin, F., Guyot, J.,
& Iba-Zizen, M. T. (2015). The Human Brain Stem and Cerebellum. Springer
Publishing.
Duvivier, R. J., Van Dalen, J., Muijtjens, A. M., Moulaert, V. R. M. P., Van Der Vleuten,
C. P. M., & Scherpbier, A. J. J. A. (2011). The role of deliberate practice in the
acquisition of clinical skills. BMC Med Educ, 11, 101.
Fell, J., Axmacher, N., & Haupt, S. (2010). From alpha to gamma: Electrophysiological
correlates of meditation-related states of consciousness. Medical Hypotheses,
75, 218-224. doi: http://dx.doi.org/10.1016/j.mehy.2010.02.025
Gagne, R. M., Briggs, L. J., & Wagner, W. W. (1992). Principles of instructional design.
Harcourt Brace, Orlando, FL.
Hart, R. (1992). Children's participation: From tokenship to citizenship. UNICEF,

Innocenti Essays No. 4. Florence, Italy.
He, Y., Chen, J., Pan, Z., & Ying, Z. (2014). Scalp Acupuncture Treatment Protocol for
Anxiety Disorders: a Case Report. Global Advances in Health and
Medicine, 3(4), 35–39. https://doi.org/10.7453/gahmj.2014.034
Hinterberger, T., Schmidt, S., Kamei, T., & Walach, H. (2014). Decreased
electrophysiological activity represents the conscious state of emptiness in
meditation. Frontiers in Psychology, 5, 99. doi: 10.3389/fpsyg.2014.00099
Hoban, J. D., Lawson, S. R., Mazmanian, P. E., Best, A. M., & Seibel, H. R. (2005).
The self-directed learning readiness scale: A factor analysis study. Med Educ,
39, 370–379.
Honigsfeld, A., & Dunn, R. (2006). Learning-style characteristics of adult learners. The
Delta Kappa Gamma Bulletin, 72, 14-17, 31
Huang, Y. C. (2006). E-portfolios: Their impact on self-directed learning and computer

technology skills on preservice teachers. (Doctoral dissertation, University of
Missouri - Saint Louis, 2006). Dissertation Abstracts International, 133, AAT
3298785.
Imel, S. (1994). Guideline for working with adult learners. (ERIC Digest No. 154)
Kabat-Zinn, J. (1982). An outpatient program in behavioral medicine for chronic pain

patients based on the practice of mindfulness meditation: Theoretical
considerations and preliminary results. General Hospital Psychiatry, 4, 33-47.
doi: http://dx.doi.org/10.1016/0163-8343(82)90026-3
Kabat-Zinn, J., & Chapman-Waldrop, A. (1988). Compliance with an outpatient stress

reduction program: Rates and predictors of program completion. Journal of
Behavioral Medicine, 11, 333–352. https://doi.org/10.1007/BF00844934
Kabat-Zinn, J. (1990). Full catastrophe living. Using the wisdom of your body and mind
to face stress, pain, and illness. New York: Guilford Press.
Kitson, A., Schiphorst, T., & Riecke, B. E. (2018). Are You Dreaming? Proceedings of
the 2018 CHI Conference on Human Factors in Computing Systems - CHI ’18.
doi:10.1145/3173574.3173917
Knaak, W. C. (1983). Learning styles: Applications in vocational education. National

Center Publications, The Ohio State University. Columbus, OH. (ERIC
Reproduction Service No. ED229 573).
Knowles M. (1988). The adult learner: A neglected species. Gulf, Houston, TX.
Knowles, M., Holton, EI., & Swanson, R. (2005). The adult learner:the definitive classic
in adult education and human resource development. Elsevier, Burlington, MA.
Kolb, D. (1984). Experiental learning. Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ.
Kolb, A. Y., & Kolb, D. A. (2005). The Kolb learning style inventory. Version 3.1: 2005
Technical specifications. Boston: Hay Group. Retrieved May 20, 2009, from
http://www.learningfromexperience.com/images/uploads/Tech_spec_LSI.pdf
Kolb, D. A. (1976). Learning style inventory. Boston: McBer & Co.
Kolb, D. A. (1985). Learning style inventory: Self-scoring inventory and interpretation

booklet. Boston: McBer & Co.
Kusurkar, R. A., & Ten Cate, O. T. J. (2013). AM last page: Education is not filling a
bucket, but lighting a fire: Self-determination theory and motivation in medical
students. Acad Med, 88, 904.
Land, R., Meyer, J. H. F., & Smith, J. (2008). Threshold concepts within the disciplines.
Sense Publishers, Rotterdam and Taipei.
Lave, J., & Wenger, E. (1991). Situated learning: Legitimate peripheral participation.
Cambridge University Press, New York.
Lemire, D. (2000). Research report--A comparison of learning styles scores: A

question of concurrent validity. Journal of College Reading and Learning, 31,
109-116.
Locke J. An essay concerning human understanding. Thomas Basset, London 1690
Lomas, T., Ivtzan, I., & Fu, C. H. Y. (2015). A systematic review of the neurophysiology
of mindfulness on EEG oscillations. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 57,
401–410. doi:10.1016/j.neubiorev.2015.09.018
Lyons, R., Kysilka, M. & Pawlas, G. (1999). The adjunct professor's guide to success
surviving and thriving in the college classroom. Boston: Allyn and Bacon.
Maslow, A. (1954). Motivation and personality. Harper and Row, New York, London.
Mezirow, J. E. (1978). Perspective transformation. Adult Education (USA), 28, 100–

110
Mezirow, J. E. (1990). Fostering critical reflection in adulthood: A guide to

transformative and emancipatory learning. Jossey-Bass, San Fransisco, CA.
Mezirow, J. (1995). Transformation theory of adult learning. In M. R. Welton (Ed.), In

defense of the lifeworld (pp. 39-70). New York: State University of New York
Press.
Moran, J. J. (1997). Assessing adult learning: A guide for practitioners. Malabar, FL:
Krieger.
Navarro-Haro, M. V., Lo ́pez-del-Hoyo, Y., Campos, D., Linehan, M. M., Hoffman, H.

G., & Garcı ́a-Palacios, A., et al. (2017). Meditation experts try
VirtualRealityMindfulness: A pilot study evaluation of the feasibility and
acceptability of Virtual Reality to facilitate mindfulness practice in people
attending a Mindfulness conference. PLoSONE 12: e0187777
Norman, G. R., Grierson, L. E. M., Sherbino, J., Hamstra, S. J., Schmidt, H. G., &
Mamede, S. (2018). Expertise in medicine and surgery. In K. A. Ericsson, R. R.
Hoffman, A. Kozbelt, & A. M. Williams (Eds.), The Cambridge handbook of
expertise and expert performance (pp. 331–355). Cambridge University Press.
Norman, G. R. (1999). The adult learner: A mythical species. Acad Med, 74, 886–889.
Norman, G. R., & Schmidt, H. G. (1992). The psychological basis of problem-based

learning: A review of the evidence. Acad Med, 67, 557–565.
Perry, W. G. Jr., (1999). Forms of ethical and intellectual development in the college
years. Jossey-Bass, San Fransisco, CA.
Peters R. The concept of motivation. Routledge, London 1966
Piaget J. (1952). The origins of intelligence in children. International University Press,

New York.
Pitts, J. (2009). Identifying and using a teacher-friendly learning-styles instrument. The

Clearing House, 82, 225-331.
Prochaska, J. O., & DiClemente, C. C. (1983). Stages and processes of self-change

of smoking: Toward an integrative model of change. Journal of Consulting and
Clinical Psychology, 51, 390–395. https://doi.org/10.1037/0022-006X.51.3.390
Prochaska, J. O., DiClemente, C. C., & Norcross, J. C. (1992). In search of how people
change: Applications to addictive behaviors. American Psychologist, 47, 1102–
1114. https://doi.org/10.1037/0003-066X.47.9.1102
Prochaska, J. O., DiClemente, C. C., & Norcross, J. C. (1992). In search of how people
change: Applications to addictive behaviors. American Psychologist, 47, 1102–
1114. doi:10.1037/0003-066x.47.9.1102
Reeves, T. C. (2000). Alternative assessment approaches for online learning
environments in higher education. Journal of Educational Computing Research,
23, 101-111.
Rochford, R. A. (2003). Assessing learning styles to improve the quality of

performance of community college students in a developmental writing
program: A pilot study. Community College Journal of Research and Practice,
27, 665-677.
Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2000). Self-determination theory and facilitation of intrinsic
motivation, social development and well being. American Psychologist, 55, 68–
78.
Schön D. (1983). The reflective practitioner: How professionals think in action. Temple
Smith, London.
Schön D. (1987). Educating the reflective practitioner. Jossey-Bass, San Francisco,

CA.
Segawa, T., Baudry, T., Bourla, A., Blanc, J.-V., Peretti, C.-S., Mouchabac, S., &
Ferreri, F. (2020). Virtual Reality (VR) in Assessment and Treatment of
Addictive Disorders: A Systematic Review. Frontiers in Neuroscience, 13.
doi:10.3389/fnins.2019.01409
Sieber, V. (2009). Diagnostic online assessment of basic IT skills in 1st-year

undergraduates in the Medical Sciences Division, University of Oxford. British
Journal of Educational Technology, 40, 215-26.
Skinner B. (1954). The science of learning and the art of teaching. Harvard Educ Rev,
24, 86–97.
Stake, R. 1995. The Art of Case Research. Thousand Oaks, CA: Sage Publications.
Ten Cate, O. T. J., Kusurkar, R. A., & Williams, G. C. (2011). How self-determination
theory can assist our understanding of the teaching and learning processes in
medical education. AMEE guide No. 59. Med Teach, 33, 961–973.
Thorndike, E. (1911). Animal intelligence. Macmillan, New York.

Vygotsky, L. (1978). Mind in society: The development of higher psychological
processes. Harvard University Press, Cambridge, MA.
Wang, Y., Yan, K. J., Fan, C. X., Luo, X. N., & Zhou, Y. (2019). Altered functional
connectivity of the nucleus accumbens subdivisions in amphetamine-type
stimulant abusers: a resting-state fMRI study. BMC
Neuroscience, 20(1). https://doi.org/10.1186/s12868-019-0548-y
Weiner, B. (1992). Human motivation: Metaphors, theories, and research. SAGE,

Newbury Park, CA.
Wenger, E. (1998). Communities of practice: Learning, meaning, and identity.

Cambridge University Press, New York, NY.
Wilson, A. P. (1993). The promise of situated cognition: An update on adult learning

theory, SB Merriam. Jossey-Bass, San Fransisco, CA.
Yardley, S., Teunissen, P. W., & Dornan, T. (2012). Experiential learning: AMEE guide
no. 63. Med Teach, 34, 102–115.
Yin, R. (1994). Case Study Research: Design and Methods (2nd edition). Beverly Hills,
CA: Sage Publications.
8. ANNEXES
3.3. Annex 1: Case Information Form
Participant:
Age:
Gender:
Female( ) Male( ) Other( )
Marital status:
Single( ) Married( ) Divorced( ) Widow( ) Separated( )
Place of birth: …………….
Job: ……………..
If working, position/task at work: …………..
Education Status:
Primary ( ) Secondary School ( ) High School ( ) Undergraduate ( ) Postgraduate ( )
Do you have children?:
Yes ( ) No( )
Mother's educational status:
Illiterate( )
Literate( )
Primary school ( )
Middle School ( )
High school ( )
Licence ( )
Graduate ( )
Father's education:
Illiterate( )
Literate( )
Primary school ( )
Middle School ( )
High school ( )
Bachelor's degree ( )
MA graduate ( )
How many siblings does she/he have? ………………….
With whom does she/he live?
Family(spouse/child or parent) ( )
Friend( )
Alone ( )
Other ( ) ………………
Raised by whom?
Mom and dad ( )
Mother only ( )
Just dad ( )
Grandparents ( )
Other relative ( )
Dormitory/institution ( )
Other ( )
Does he/she work?
Yes ( )
No ( )
If yes, :
has a regular job ( ) has an irregular job ( )
Do you have social security?
Yes ( )
No ( )
Does anyone have a drug/alcohol use problem?
Yes ( )
No ( )
If yes, Who?
Friend ( )
Father ( )
Mother ( )
Brother ( )
Relative ( )
Do you have a previous history of treatment application related to substance or alcohol

use?
Yes ( )
No ( )
If yes:
How long has he been treated in total?
Has he completed his last treatment? Yes( ) No( )

Which of the following do you think is effective in starting to use substance/alcohol?:
Circle of friends ( )
Family neglect and/or abuse ( )
Substance/alcohol use in the family ( )
Economic problems ( )
Psychological problems ( )
Other ( ) ……………………….
3.4. Annex 2: The Five Facet Mindfulness Questionnaire – FFMQ (in
English)
Very
Please rate each of the following statements Never or
Rarely Sometimes Often often or
with the number that best describes your own very rarely
true true true always
opinion of what is generally true for you. true
true
When I’m walking, I deliberately notice
FFQM
1 the sensations of my body moving.
1 2 3 4 5
(OBS)
FFQM I’m good at finding words to describe
2 my feelings. (D) 1 2 3 4 5
FFQM I criticize myself for having irrational or
3 inappropriate emotions. (NJ-R) 5 4 3 2 1
FFQM I perceive my feelings and emotions
4 without having to react to them. (NR) 1 2 3 4 5
FFQM When I do things, my mind wanders off
5 and I’m easily distracted. (AA-R) 5 4 3 2 1
When I take a shower or bath, I stay
FFQM
6 alert to the sensations of water on my
1 2 3 4 5
body. (OBS)
FFQM I can easily put my beliefs, opinions,
7 and expectations into words. (D) 1 2 3 4 5
I don’t pay attention to what I’m doing
FFQM
8 because I’m daydreaming, worrying, or
5 4 3 2 1
otherwise distracted. (AA-R)
FFQM I watch my feelings without getting lost
9 in them. (NR) 1 2 3 4 5
FFQM I tell myself I shouldn’t be feeling the
10 way I’m feeling. (NJ-R) 5 4 3 2 1
I notice how foods and drinks affect my
FFQM
11 thoughts, bodily sensations, and
emotions. (OBS) 1 2 3 4 5
FFQM It’s hard for me to find the words to
12 describe what I’m thinking. (D-R) 5 4 3 2 1
FFQM
13 I am easily distracted. (AA-R)
5 4 3 2 1
I believe some of my thoughts are
FFQM
14 abnormal or bad and I shouldn’t think
5 4 3 2 1
that way. (NJ-R)
I pay attention to sensations, such as
FFQM
15 the wind in my hair or sun on my face.
1 2 3 4 5
(OBS)
I have trouble thinking of the right
FFQM
16 words to express how I feel about
5 4 3 2 1
things. (D-R)
FFQM I make judgments about whether my
17 thoughts are good or bad. (NJ-R) 5 4 3 2 1
I find it difficult to stay focused on
FFQM
18 what’s happening in the present. (AA-
5 4 3 2 1
R)
Very
Never or
very rarely
true
true
When I have distressing thoughts or
FFQM images, I “step back” and am aware of
19
the thought or image without getting 1 2 3 4 5
taken over by it. (NR)
I pay attention to sounds, such as
FFQM
20 clocks ticking, birds chirping, or cars
1 2 3 4 5
passing. (OBS)
FFQM In difficult situations, I can pause
21 without immediately reacting. (NR) 1 2 3 4 5
When I have a sensation in my body,
FFQM it’s difficult for me to describe it
22
because I can’t find the right words. 5 4 3 2 1
(D-R)
It seems I am “running on automatic”
FFQM
23 without much awareness of what I’m
doing. (AA-R) 5 4 3 2 1
FFQM When I have distressing thoughts or
24 images, I feel calm soon after. (NR) 1 2 3 4 5
FFQM I tell myself that I shouldn’t be thinking
25 the way I’m thinking. (NJ-R) 5 4 3 2 1
FFQM I notice the smells and aromas of
26 things. (OBS) 1 2 3 4 5
FFQM Even when I’m feeling terribly upset, I
27 can find a way to put it into words. (D) 1 2 3 4 5
FFQM I rush through activities without being
28 really attentive to them. (AA-R) 5 4 3 2 1
FFQM
29 images, I am able just to notice them
1 2 3 4 5
without reacting. (NR)
I think some of my emotions are bad
FFQM
30 or inappropriate and I shouldn’t feel
5 4 3 2 1
them. (NJ-R)
I notice visual elements in art or
FFQM nature, such as colors, shapes,
31
textures, or patterns of light and 1 2 3 4 5
shadow. (OBS)
FFQM My natural tendency is to put my
32 experiences into words. (D) 1 2 3 4 5
FFQM
33 images, I just notice them and let them
1 2 3 4 5
go. (NR)
FFQM I do jobs or tasks automatically without
34 being aware of what I’m doing. (AA-R) 5 4 3 2 1
FFQM images, I judge myself as good or bad
35
depending what the thought or image 5 4 3 2 1
is about. (NJ-R)
FFQM I pay attention to how my emotions
36 affect my thoughts and behavior. OBS) 1 2 3 4 5
Very
Never or
very rarely
true
true
FFQM I can usually describe how I feel at the
37 moment in considerable detail. (D) 1 2 3 4 5
FFQM I find myself doing things without
38 paying attention. (AA-R) 5 4 3 2 1
FFQM I disapprove of myself when I have
39 irrational ideas. (NJ-R) 5 4 3 2 1
Scoring:
(Note: R = reverse-scored item)
Subscale Directions Your Score TOTAL Your score item Avg.

Observing: Sum items
1 + 6 + 11 + 15 + 20 + 26 + 31 + 36
Describing: Sum items
2 + 7 + 12R + 16R + 22R + 27 + 32
+ 37.
Acting with Awareness: Sum
items
5R + 8R + 13R + 18R + 23R + 28R
+ 34R + 38R.
Nonjudging of inner experience:
Sum items 3R + 10R + 14R + 17R +
25R + 30R + 35R + 39R.
Nonreactivity to inner experience:
Sum items 4 + 9 + 19 + 21 + 24 +
29 + 33.
TOTAL FFMQ (add subscale
scores)
3.5.
3.6. Annex 3: The Five Facet Mindfulness Questionnaire – FFMQ

(in Turkish)
Beş Faktörlü Bilgece Farkındalık Ölçeği-Kısa Formu (BFBFÖ-K)
Lütfen aşağıdaki sorulara, size uygunlukları açısından, 1-5 aralığındaki

puanlardan yalnızca bir tanesini işaretleyerek cevap veriniz. Önemli olan,
soruları cevaplandırırken, size en uygun cevabı içtenlikle işaretlemenizdir.
1-5 aralığındaki her bir puanın ifade ettiği anlamlar, aşağıdaki çizelgede
verilmiştir.
1 2 3 4 5
(Hiçbir (Nadire (Hemen Her
Zaman) n) (Bazen) (Sıklıkla) Zaman)
1 2 3 4 5
1. Saçımda esen rüzgarı, yüzüme vuran güneşi ya da

buna benzer duyumları fark eder ve dikkatimi bir
süreliğine onlara veririm.
2. Doğadaki ya da bir tablodaki ışıkları, gölgeleri,
dokuları, desenleri, renkleri, vb. fark edebilirim.
3. Çevremdeki kokuları, aromaları fark ederim.
4. Dikkatimi kuş cıvıltılarına, geçip giden araba

seslerine ya da saatin tik-taklarına veririm.
5. Olaylar hakkında neler hissettiğimi ifade

edebilecek doğru kelimeleri bulmakta güçlük
çekerim.
6. Herhangi bir anda nasıl hissettiğimi, genellikle,
ayrıntılarıyla tanımlayabilirim.
7. Doğru sözcükleri bulamadığım için, bedenimde

bir şeyler hissettiğimde, onları tanımlamakta
güçlük çekerim.
8. Yaşadıklarımı ve hissettiklerimi kelimelerle

ifade edebilmek, benim doğal bir özelliğimdir.
9. Dikkatim kolayca dağılır.
10. Dikkatimi, o anda olup bitenler üzerinde tutmakta güçlük çekerim.
11. Hayallere daldığım, kaygı duyduğum ya da

dikkatim dağıldığı için; dikkatimi o an yaptığım
şeye veremem.
12. Bir iş yaparken aklım başka yerlere gider ve dikkatim kolayca dağılır.
13. Bazı duygularımın kötü ya da uygunsuz

olduğunu ve bunları hissetmemem
gerektiğini düşünürüm.
14. Kendi kendime, o sırada düşündüğüm şekilde düşünmemem gerektiğini
söylerim.
15. Bazı düşüncelerimin kötü ya da anormal

olduğuna ve bu şekilde düşünmemem
gerektiğine inanırım.
16. Aklımdan kaygı/endişe veren düşünce veya
hayaller geçtiğinde, o düşünce veya hayalin
neyle ilişkili olduğuna bağlı olarak kendimi
“iyisin” ya da “kötüsün” şeklinde yargılarım.
17. Zor durumlarda; hemen tepki vermeden önce, kendimi biraz
durdurabilirim.
18. Duygularımı, onlardan etkilenmeden, onların peşine takılmadan

gözlemleyebilirim.
19. Rahatsız edici düşüncelerim ya da hayallerimin

etkisi altına girmeden, geri adım atıp, onların
farkına varabilirim.
20. Düşüncelerim ya da hayallerim rahatsız edici olsa bile kısa bir süre sonra
sakinleşirim.
(in Romanian)
INSTRUCȚIUNI: Vă rugăm să citiți clientului următoarele întrebări cu voce tare una

câte una sau să tipăriți formularul și să solicitați să fie completat. Dacă preferați să citiți
itemii, cereți beneficiarului să aleagă doar unul dintre scorurile din intervalul 1-5 și
marcați răspunsul pe formular și înregistrați răspunsurile aici. Este important să vă
asigurați că răspunsurile sunt sincere. Semnificația fiecărui scor în intervalul 1-5 este
dată în tabelul de mai jos.
1 2 3 4 5
1. Când merg, observ deliberat mișcările corpului meu.
2. Mă pricep să găsesc cuvinte care să descrie ceea ce
simt.
3. Mă critic pentru că am emoții iraționale sau
nepotrivite.
4. Îmi observ sentimentele și emoțiile fără să trebuiască
să reacționez la ele.
5. Când fac lucruri, mintea mea plutește și sunt ușor
distras.
6. Când fac duș, rămân atent la senzația de apă de pe
corpul meu.
7. Îmi pot pune cu ușurință convingerile, opiniile și
așteptările în cuvinte.
8. Nu sunt atent la ceea ce fac pentru că visez cu ochii
deschiși, îmi fac griji sau sunt distras.
9. Îmi urmăresc sentimentele fără să mă pierd în ele.
10. Îmi spun că nu ar trebui să mă simt așa cum mă simt.
11. Observ cum alimentele și băuturile îmi afectează
gândurile, senzațiile corporale și emoțiile.
12. Mi-e greu să găsesc cuvintele care să descrie ceea
ce gândesc.
13. Sunt ușor distras.
14. Cred că unele dintre gândurile mele sunt anormale
sau rele și nu ar trebui să gândesc așa.
15. Sunt atent la senzații, precum vântul care se plimbă
în părul meu sau soarele de pe față.
16. Am dificultăți în a găsi cuvintele potrivite pentru a
descrie ceea ce simt cu privire la anumite lucruri.
17. Pot să apreciez dacă gândurile mele sunt pozitive
sau negative.
18. Mi-e greu să rămân concentrat la ceea ce se
întâmplă în prezent.
19. Când am gânduri sau imagini tulburătoare, „fac un
pas înapoi” și sunt conștient de gând sau imagine
fără să fiu copleșit de acestea.
20. Sunt atent la sunete, cum ar fi ticăitul ceasului,
ciripitul păsărilor sau zgomotul mașinilor.
21. În situații dificile, mă pot opri fără să reacționez
imediat.
22. Când am o senzație în corpul meu, îmi este greu să
o descriu pentru că nu găsesc cuvintele potrivite.
23. Se pare că funcționez „pe pilot automat”, fără prea
multă conștientizare a ceea ce fac.
24. Când am gânduri sau imagini tulburătoare, mă simt
calm la scurt timp după.
25. Îmi spun că nu ar trebui să gândesc așa cum
gândesc eu.
26. Observ mirosurile și aromele.
27. Chiar și atunci când sunt foarte supărat, pot găsi o
modalitate de a exprima ce simt în cuvinte.
28. Mă grăbesc să finalizez activitățile, fără să fiu cu
adevărat atent la acestea.
29. Când am gânduri sau imagini tulburătoare, pot să le
observ fără să reacționez.
30. Cred că unele dintre emoțiile mele sunt negative sau
inadecvate și nu ar trebui să le simt.
31. Observ elemente vizuale în artă sau natură, cum ar fi
culori, forme, texturi sau modele de lumină și umbră.
32. Tendința mea naturală este să-mi exprim
experiențele în cuvinte.
33. Când am gânduri sau imagini dureroase, le observ și
apoi le las să plece.
34. Execut sarcinile și activitățile automat, fără să fiu
conștient de ceea ce fac.
35. Când am gânduri sau imagini necăjitoare, mă judec
ca fiind bun sau rău, în funcție gândul sau imaginea
experimentate.
36. Sunt atent la modul în care emoțiile mele îmi
afectează gândurile și comportamentul.
37. De obicei, pot descrie cum mă simt în acest moment
în cel mai mic detaliu.
38. Fac lucruri fără să acord atenție la ceea fac.
39. Mă contrazic atunci când am idei iraționale.
(in Portuguese)
INSTRUÇÕES: Por favor, leia as seguintes questões em voz alta para o participante,
uma a uma, ou imprima o formulário e peça ao participante que marque no formulário
com o método de autorrelato. Se preferir ler os itens verbalmente para o participante,
peça para que ele escolha apenas uma das pontuações na faixa de 1 a 5 em termos
de adequação e marque a resposta do participante no formulário, por favor. Se vai
registar as respostas do participante verbalmente, grave as respostas do participante
aqui, por favor. O importante é garantir que o participante dê, com sinceridade, a sua
resposta mais adequada. O significado de cada pontuação no intervalo de 1 a 5 é
fornecido na tabela abaixo.
1 2 3 4 5
1. Quando faço coisas, a minha mente vagueia e
facilmente me distraio.
2. Não presto atenção ao que estou a fazer
porque estou a sonhar acordado/a,
preocupado/a, ou então distraído/a.
3. Observo os meus sentimentos sem me perder
neles.
4. Distraio-me com facilidade.
5. Acredito que alguns dos meus pensamentos
são anormais ou maus e não deveria pensar
dessa forma.
6. Presto atenção às sensações, tais como o
vento no meu cabelo ou o sol no meu rosto.
7. Tenho dificuldade em pensar nas palavras
certas para expressar o que sinto sobre as
coisas.
8. Tenho dificuldade em manter-me
concentrado/a no que está a acontecer no
presente.
9. Quando tenho pensamentos ou imagens
perturbadores, "afasto-me" e estou consciente
do pensamento ou imagem sem ser
absorvido/a por ela.
10. Presto atenção aos sons, tais como o tic-tac
dos relógios, o chilrear dos pássaros, ou a
passagem dos carros.
11. Em situações difíceis, consigo fazer uma
pausa sem reagir imediatamente.
12. Quando tenho uma sensação no meu corpo, é
difícil para mim descrevê-la porque não
consigo encontrar as palavras certas.
angustiantes, sinto-me calmo/a logo a seguir.
14. Digo a mim próprio/a que não devia estar a
pensar da forma como estou a pensar.
15. Noto os cheiros e aromas das coisas.
16. Penso que algumas das minhas emoções são
más ou inapropriadas e não as deveria sentir.
17. Noto elementos visuais na arte ou na
natureza, tais como cores, formas, texturas, ou
padrões de luz e sombra.
18. A minha tendência natural é de colocar as
minhas experiências em palavras.
angustiantes, julgo-me como bom/boa ou
mau/má, dependendo do que se trata o
pensamento ou imagem.
20. Normalmente posso descrever o que sinto
neste momento com considerável detalhe.
3.9. Annex 6: Stages of Change Form
No Expressions Answers
Not Partially Suitable

Suitable Suitable
1 I remove anything that reminds me of substance

use from my home or workplace.
2 I see ads on TV about how society is trying to

help people avoid substance abuse.
3 I calm myself down when I feel the urge to use

substances.
4 There is someone around me to talk to who

understands my problems with substance use.
5 I feel pressure to not use drugs.
6 I think that the people around me will be better

when I don't use substances.
7 I avoid situations and environments that

encourage me to use substances.
8 When thoughts about substance use come to

my mind, I try to think of other things.
9 When I want to talk about my substance use,

there is someone who listens to me.
10 I get upset when I hear stories about substance

abuse.
11 I get worried when I hear stories about

substance abuse.
12 I have intense feelings about how much my

substance use is harming people I care about.
13 I need information about substance use and its

adverse effects.
14 When I have to deal with stress, I do something
else instead of using substances.
15 I have someone I can count on to help me when

I have problems with my substance use.
16 I tell myself that if I try hard enough, I can stay

away from substance use.
17 I think messing around with things is a good way

to stay away from substance use.
3.10. Annex 7: Warwick Edinburg Mental Health Scale –
WWEMHS
Turkish:
Yönerge: “Lütfen birazdan size okuyacağım ifadeleri son 2 hafta içerisinde hissettiğiniz
duygu ve düşüncelerinizi dikkate alarak cevaplayınız.” şeklinde hastaya yönerge
veriniz ve hastaya aşağıda yer alan ölçeğin ifadelerini okuyunuz, hastanın yanıtlarını
ilgili alanlara işaretleyiniz.
Nadiren
Sık sık
zaman
zaman
Bazen
Hiçbir
Her
İFADELER
1 2 3 4 5
1. Gelecek hakkında iyimser duygular taşıyorum.
2. Kendimi yararlı buluyorum.
3. Kendimi rahat hissediyorum.
4. İnsanlara ilgi gösterdiğimi hissediyorum.
5. Kendimi enerjik hissediyorum.
6. Sorunlarla kolayca başa çıkabiliyorum.
7. Açık ve ayrıntılı şekilde düşünebiliyorum.
8. Kendimi iyi hissediyorum.
9. Kendimi insanlara yakın hissediyorum.
10. Kendimi güvende hissediyorum.
11. Farklı fikirlere uyum sağlayabiliyorum.
12. Sevildiğimi hissediyorum.
13. Yeni şeylere ilgi duyuyorum.
14. Kendimi neşeli hissediyorum.
Turkish translation by Ahmet Şahin, Ali Sabancı and Ramazan Gök, 2018.
Romanian:
Scala Warwick-Edinburgh pentru starea de bine

mentală (WEMWBS)
Mai jos sunt niște afirmații despre sentimente și gânduri.
Vă rugăm să marcați căsuța care descrie cel mai bine experiența dvs. din ultimele 2
săptămâni.
AFIRMAȚII Deloc Rareori Uneori Deseori Mereu
Sunt optimist/ă în ceea ce privește viitorul. 1 2 3 4 5
Mă simt folositor/-toare. 1 2 3 4 5
Mă simt relaxat/ă. 1 2 3 4 5
Mă simt interesat/ă de alți oameni. 1 2 3 4 5
Am energie suplimentară. 1 2 3 4 5
Mă descurc bine cu problemele din viața
mea. 1 2 3 4 5
Gândesc cu claritate. 1 2 3 4 5
Mă simt bine cu mine însumi/ însămi. 1 2 3 4 5
Mă simt apropiat/ă de alți oameni. 1 2 3 4 5
Mă simt încrezător/-toare. 1 2 3 4 5
Sunt capabil/ă să iau propriile decizii
asupra lucrurilor. 1 2 3 4 5
Mă simt iubit/ă. 1 2 3 4 5
Sunt interesat/ă de lucruri noi. 1 2 3 4 5
Mă simt bucuros/bucuroasă. 1 2 3 4 5
Warwick-Edinburgh Mental Well-Being Scale (WEMWBS) © NHS Health

Scotland, University of Warwick and University of Edinburgh, 2006, all
rights reserved.
Portuguese:
Versão Portuguesa da Escala de Bem Estar Mental de Warwick-Edinburgh
(WEMWBS)
Em baixo encontram-se algumas afirmações sobre sentimentos e pensamentos.
Por favor assinale com uma cruz a resposta que melhor descreve a sua experiência em relação a cada uma delas nas
2 últimas semanas.
Afirmações Nunca Raramente Algumas Frequente- Sempre

vezes mente
Tenho-me sentido otimista em relação
ao futuro
Tenho-me sentido útil
Tenho-me sentido relaxado
Tenho-me sentido interessado pelas

outras pessoas
Tenho tido energia de sobra
Tenho lidado bem com os problemas
Tenho conseguido pensar de forma clara
Tenho-me sentido bem comigo mesmo
Tenho-me sentido próximo de outras

pessoas
Tenho-me sentido confiante
Tenho sido capaz de construir as minhas

opiniões sobre as coisas
Tenho-me sentido amado
Tenho-me sentido interessado em coisas

novas
Tenho-me sentido alegre
“Warwick-Edinburgh Mental Well-being Scale (WEMWBS)
© NHS Health Scotland, University of Warwick, University of Edinburgh and University Fernando Pessoa and City
Council of Viana do Castelo 2012, all rights reserved”
3.11. Annex 8: Implementation Flow of the
VrforDrugRehabilitation Programme
3.12. Annex 9: Qualitative Questions of VRforDrugRehabilitation
Programme for Experts
There are some qualitative questions below which should be filled by the
expert after the sessions with all cases of the VRforDrugRehabilitation
Programme. Take your answers as interview/session notes during or after the
session as much as you can under these questions, please.
1. How were the pre-interviews with the cases for you as an expert during
the before the sessions?
2. How were the first sessions with the cases for you as an expert during
the pilot programme?
3. How were the second sessions with the cases for you as an expert
during the the pilot programme?
4. How were the fourth sessions with the cases for you as an expert during
5. How were the fifth sessions with the cases for you as an expert during
6. What gains do you think the cases have from this

VRforDrugRehabilitation programme?
7. Share your thoughts about your positive and negative experiences
during the sessions as having the expert role, please.
3.13. Annex 10: Qualitative Questions of VRforDrugRehabilitation
Programme for Patients
There are 5 qualitative questions below which should be asked to the

client/patient/probationer/parolee after each session of the
VRforDrugRehabilitation Programme by the expert. Take notes during or after
the session as much as you can under these questions, please.
An example of introduction speech for expert:
“Now there are some open-ended questions I want to ask you. It will take
about 5 minutes on average. I want you to share the first things that come
to mind in as much detail as possible. Okay?”
Expert: “How was this virtual reality experience for you?”
Patient: “This virtual reality experience was very good for me. First time I've
experienced such a thing.”
Expert: What else?(boosting question)
Patient: “There were moving objects. It felt real but sometimes it was hard for me to
follow.”
Expert: “What do you think about this psychoeducation program?”
Patient: “I think it has been a useful program. Good luck to you. It may benefit patients.”
Expert: ”Did anything disturb you during the session? If so, can you please
describe it?
Patient: “No, nothing bothered me.”
Expert:“What are your expectations from this psychoeducation program?” (Only at

the first session it will be asked)”
Patient: “It may be useful to me. Actually, I don't think I need much. But I can still learn
things that I don't know, albeit a little. I think it's worth attending.”
Expert: “What gains do you think you have from this psychoeducation
program?” (Only at the last session it will be asked)
Patient: “I learned mindfulness exercises. I hope I can apply it in my daily life as much
as possible. Also, I did not have such detailed information about the negative
consequences of the substance and its effects on the brain. Learning new information
made me feel good.”
3.14. Annex 11: Handout-1 (in English, Turkish, Romanian,
Portuguese)
English Handout 1
VRFORDRUGREHABILITATION
PROGRAMME
HANDOUT-1
The purpose of the VRforDrugRehabilitation programme is to
provide you with some suggestions and exercises that can help you stay
away from substance use. There are some information below which may
contribute to your process during and after this programme in your life.
FALSE BELIEFS ABOUT SUBSTANCE USE

People who use or are considering starting a substance may have
some false beliefs about substance abuse and its treatment. Focus on
whether you've had these thoughts or which ones you've had before
below, please.
The first false belief is that “I am not addicted”. However, anyone

can become addicted. Addiction is a disease that has a biological aspect
and affects the brain.”
The second false belief is the phrase "There's nothing wrong with
using it once". Even using the substance once poses many risks and
harms to the life of the individual. We can say that this erroneous thought
is the biggest reason for individuals who quit the substance to start using
it again as before.
Another false belief is that "There's nothing wrong with occasional

use". Substance-addicted individuals usually start with the intention to
use the substance occasionally, but later experience severe addiction
symptoms.”
The erroneous stereotype of “I can control it” is common among
individuals who have just started substance use or who are considering
quitting and starting again. It is a false belief that he will control himself
by not taking substances in substance-using environments. Because the
environment in which the substance is used, conversation and many
stimuli can encourage people to use substances. The safest way for
individuals who decide not to use substances is not to enter any
environment where substances are used or can be used.
Another erroneous thought is that “Using substances only harms

the person himself”. Using substances directly or indirectly harms the
individual, as well as the family and society in which he lives. Family
problems increase. The individual's adaptation to society and productivity
decrease. Illegal drug use and other criminal tendencies may increase.
ADVANTAGES AND DISADVANTAGES OF CHANGE
There are some information below about the consequences of

substance use and the positive aspects of quitting. Read them
carefully, please.
Substance abuse usually develops over time and causes

problems in many areas such as physical, psychological health,
social relationships, family and job loss, which the person cannot
fully realize.
Substance abuse progresses gradually. If a person who uses

substances for the first time does not see this behavior as something
negative, it may turn into a routine of his life and substance addiction
may occur in a short time. In addition to all these, the individual; may
experience legal problems related to a different criminal behavior
due to substance use or under the influence of substances. The
transformation from substance use to substance addiction may not
be a process that the individual can control. For this reason, it is very
important for the individual who uses substances to receive
professional counseling and treatment.
After quitting the substance, it is necessary not to use it at all

and to adopt new healthy habits. For this, the individual should
prepare and plan for himself. Not using the substance at all anymore
and being determined about it; It enables people to regain positive
interpersonal relationships, successful work and professional life,
physical and psychological health.
Scientific Information and Negative Stereotypes

About Substance Use and Addiction
There are some scientific information and negative stereotypes about

using substance below. Read them carefully, please:
1. “Not using substances helps the individual to gain positive family

relationships in his/her life.”:
Individual quitting the substance; increases the positive developments in
family relationships. Individual; can be more constructive and controlled
in expressing their feelings and thoughts within the family. The individual
becomes more willing to take steps to resolve conflicts with family
members.
2. “Using the substance, albeit occasionally, is harmful both physically and

psychologically.”:
The term “occasional substance use” can be expressed by most
substance users. This is highly misleading and a big mistake of thinking.
Using the substance occasionally; It means that substance use is still in
the life of individual and carries the risk of increasing the frequency of
substance use and the severity of addiction in the near or future.
Substance abuse is not a matter of will. Anyone can become addicted. No
one uses substances to become addicted. For all these reasons, an
individual who is addicted or rarely uses a substance should completely
stop using it.
3. “Quitting the substance increases the self-confidence of the individual.”:
“Contrary to what is generally believed by drug users, using drugs causes
self-confidence problems. Quitting the substance allows the individual to
gradually gain self-confidence about his/her own competences and skills.
A life without substance; It prepares the environment for the individual to
discover their own potential.
4. “Not using the substance prevents problems with short and long-term
memory.”:
Scientific research shows that substance use causes memory problems.
5. “Quitting the substance increases interpersonal communication skills.”:
Individuals who use substances experience many losses in their social
lives. They prefer to spend time with people who use substances. On the
other hand, they may have difficulty in catching opportunities to establish
deep friendships.
6. “Not using the substance; It reduces or eliminates the individual's risk of
mental illnesses such as anxiety, depression, and psychosis.”:
Substance use causes many mental illnesses and a person may not realize
it when they start using the substance. Therefore, an individual who uses
substances means that he is taking a risk of contracting a mental illness.
7. “Quitting the substance; It supports getting away from pessimistic
thoughts, feelings and attitudes.”:
A lifestyle without substance use; It helps to stay away from the anxiety,
negative and hopeless attitudes caused by the substance.
8. “Using the substance helps to get away from troubles.”: (NOT TRUE)
On the contrary, using substances causes physical, social, psychological
and judicial problems and the person may not be able to foresee this. It is
best to decide to quit the substance immediately and get expert support
for this.
9. “Using the substance gives pleasure.”: (NOT TRUE)
Many substances affect the 'reward center' of the brain and cause a state
of artificial joy. A properly functioning reward system supports the ability
to enjoy the events of daily life. E.g., Eating, spending time with loved
ones, doing sports motivates people to repeat these behaviors. The state
of artificial joy caused by the effect of the substance causes a cycle of
addiction that gives short-term pleasure but causes unhealthy behaviors
to be reinforced.
Get ready for change, stay healthy!
VRforDrugRehabilitation Project Team
Contact Details:…………….………………………….
Turkish Handout 1
MADDE BAĞIMLILIĞI İÇİN

SANAL GERÇEKLİK İLE
REHABİLİTASYON PROGRAMI
OKUMA ÖDEVİ-1
VRforDrugRehabilitation programının amacı, madde
kullanımından uzak durmanıza yardımcı olabilecek bazı
öneriler ve egzersizleri size sunmaktır. Yaşamınızda; bu
program sırasında ve sonrasındaki sürecinize katkı
sağlayabilecek bazı bilgiler aşağıda yer almaktadır.
MADDE KULLANIMI İLE İLGİLİ YANLIŞ İNANÇLAR

Madde kullanan veya başlamayı düşünen bireyler,
madde kullanımı ve tedavisi hakkında bazı yanlış inanışlara
sahip olabilmektedir. Lütfen aşağıda bu düşüncelere şu
anda ya da geçmişte sahip olup olmadığınıza odaklanın.
Birinci yanlış inanç, “Ben bağımlı olmam” şeklindedir.
Halbuki herkes bağımlı olabilir. Bağımlılık biyolojik yönü
olan ve beyni etkileyen bir hastalıktır.
İkinci yanlış inanç, “Bir kere kullanmaktan bir şey
çıkmaz” şeklindeki ifadedir. Maddeyi bir kere kullanmak bile
bireyin yaşamı için birçok riski ve zararı doğurur. Maddeyi
bırakan bireylerin de tekrar eskisi gibi kullanmaya
başlamalarındaki en büyük nedenin bu hatalı düşünce
olduğunu söyleyebiliriz.
Bir diğer yanlış inanç ise “ara sıra kullanmakla bir şey
olmaz” şeklindedir. Madde bağımlısı bireyler genellikle
maddeyi ara sıra kullanma niyeti ile başlar fakat sonraki
dönemlerde ileri düzeyde bağımlılık bulguları yaşar.
“Ben kontrol edebilirim” şeklindeki hatalı kalıp yargı ise
madde kullanımına yeni başlayan ya da maddeyi bırakıp
tekrar başlamayı düşünen bireylerde sık görülmektedir.
Madde kullanılan ortamlarda madde almayarak
kendisini kontrol edeceği yönündeki düşünce yanlış bir
inançtır. Çünkü madde kullanılan ortamın kendisi, sohbet ve
birçok uyaran kişiyi madde kullanmaya teşvik edebilir.
Madde kullanmamaya karar veren bireylerin seçebileceği en
güvenli yol, madde kullanılan ya da kullanılabilecek hiçbir
ortama girmemesidir.
Şimdi ise “Madde kullanmak, sadece kişinin kendisine
zarar verir.” şeklindeki hatalı düşünceyi ele alalım. Madde
kullanmak, bireyin hem kendisine hem de içinde yaşadığı
aile ve topluma doğrudan ya da dolaylı şekilde zarar verir.
Aile içi problemler artar. Bireyin topluma uyumu ve
üretkenliği azalır. Yasa dışı madde kullanımı ve diğer suç
işleme eğilimleri artabilir.
DEĞİŞİMİN AVANTAJLARI VE DEZAVANTAJLARI

Aşağıda madde kullanımının sonuçları ve bırakmanın
olumlu yönleri hakkında bazı bilgiler bulunmaktadır. Onları
dikkatlice okuyun, lütfen.
Madde bağımlılığı genellikle zamanla gelişir ve
çoğunlukla insanın kendisinin tam olarak fark edemediği
fiziksel, psikolojik sağlık, sosyal ilişkiler, aile ve iş kaybı gibi
birçok alanda problem yaşamasına neden olur. Madde
bağımlılığı aşama aşama ilerler. İlk defa madde kullanımı
olan insanın bu davranışını olumsuz bir şey olarak
görmemesi halinde, yaşamının bir rutini haline dönüşebilir
ve kısa zamanda madde bağımlılığı oluşabilir. Tüm bunlara
ek olarak birey; madde kullanımı nedeni ile veya madde
etkisinde farklı bir suç davranışı ile ilişkili adli problemler
yaşayabilir. Madde kullanımından madde bağımlılığına
dönüşüm, bireyin kontrol edebileceği bir süreç olmayabilir.
Bu nedenle madde kullanan bireyin profesyonel
danışmanlık ve tedavi alması çok önemlidir.
Maddeyi bıraktıktan sonra hiç kullanmamak ve yeni sağlıklı
alışkanlıklar edinmek gerekir. Bunun için birey kendisi için
hazırlık ve plan yapmalıdır. Maddeyi artık hiç kullanmıyor
olmak ve bunda kararlı olmak; insanın olumlu kişilerarası
ilişkilerini, başarılı iş ve meslek yaşamını, fiziksel ve
psikolojik sağlığını geri kazanmasını sağlar.”
MADDE KULLANIMI VE MADDE KULLANIM

BOZUKLUĞU HAKKINDA BİLİMSEL BİLGİLER
VE KALIP YARGILAR
Aşağıda madde kullanımına ilişkin bazı bilimsel bilgiler ve
olumsuz kalıp yargılar bulunmaktadır. Lütfen dikkatlice
okuyunuz.
1. “Madde kullanmamak; bireyin yaşamında olumlu aile
ilişkileri kazanmasına yardımcı olur.”:
Bireyin maddeyi bırakması; aile ilişkilerinde olumlu
gelişmeler yaşamasını artırır. Birey; aile içinde duygu ve
düşüncelerini ifade etmede daha yapıcı ve kontrollü
olabilmektedir. Birey aile üyeleri ile çatışmaları çözmek için
adım atmada kendini daha istekli hisseder.
2. “Maddeyi ara sıra da olsa kullanmak hem beden sağlığı

hem de psikolojik açıdan zararlıdır.”:
Maddeyi ara sıra kullanma terimine madde kullanıcıları
arasında sık rastlanmaktadır. Bu, oldukça yanıltıcıdır ve
büyük bir düşünce hatasıdır. Maddeyi ara sıra da olsa
kullanmak; madde kullanımının hala bireyin yaşamında
olduğunu ifade eder ve yakın ya da ileri bir zamanda madde
kullanım sıklığını, bağımlılık şiddetini artırma riski taşır.
Madde bağımlılığı bir irade meselesi değildir. Herkes bağımlı
olabilir. Hiç kimse bağımlı olmak amacı ile madde kullanmaz.
Tüm bu nedenlerle madde bağımlısı ya da nadiren de olsa
madde kullanan bir bireyin madde kullanımını tamamen
sonlandırması gerekmektedir.
3. “Maddeyi bırakmak bireyin özgüvenini artırır.”:

Genelde madde kullanıcıları tarafından sanılanın aksine
madde kullanmak özgüven problemlerine neden olmaktadır.
Maddeyi bırakmak bireyin kendi yeterlilikleri, becerileri
hakkında aşama aşama özgüven kazanmasını sağlar.
Maddesiz bir yaşam; bireyin kendi potansiyelini
keşfetmesine ortam hazırlar.
4. “Maddeyi kullanmamak kısa ve uzun süreli hafıza ile ilgili

problemlerin önüne geçer.”:
“Bilimsel araştırmalar madde kullanımının hafıza
problemlerine neden olduğunu göstermektedir.”
5. “Maddeyi bırakmak kişilerarası iletişim becerilerini

artırır.”:
Madde kullanan bireyler, sosyal yaşamlarında birçok kayıp
yaşar. Madde kullanan kişilerle zaman geçirmeyi tercih
ederler. Öte yandan derin arkadaşlık ilişkileri kurma fırsatları
yakalamakta güçlük yaşayabilmektedirler.
6. “Maddeyi kullanmamak; bireyin kaygı, depresyon, psikoz

gibi ruhsal hastalıklara yakalanma riskini düşürür ya da
ortadan kaldırır.”:
Madde kullanımı, birçok ruhsal hastalığa neden olur ve kişi
bunu maddeyi kullanmaya başladığı sıralarda fark
edemeyebilir. O nedenle madde kullanan bir birey ruhsal bir
hastalığa yakalanma ile ilgili risk alıyor demektir.
7.“Maddeyi bırakmak; Karamsar düşünce, duygu ve

tutumlardan uzaklaşmayı destekler.”:
Madde kullanımı olmayan bir yaşam tarzı; maddenin neden
olduğu kaygı, olumsuz ve umutsuz tutumlardan uzak
durmaya yardımcı olur.
8. "Maddeyi kullanmak sıkıntılardan uzaklaşmayı sağlar.”
(DOĞRU DEĞİL!):
Aksine; madde kullanmak, fiziksel, sosyal, psikolojik, adli
sıkıntılar yaşanmasına neden olur ve kişi bunu baştan
öngöremeyebilir. En iyisi maddeyi hemen bırakmaya karar
vermek ve bunun için uzman desteği almaktır.
9. “Maddeyi kullanmak keyif verir.” (DOĞRU DEĞİL!):

“Birçok madde beynin "ödül merkezini" etkiler ve suni bir
neşe haline neden olur. Düzgün işleyen bir ödül sistemi,
günlük yaşam olaylarından keyif alma becerisini destekler.
Örneğin; yemek yemek, sevdikleri ile vakit geçirmek, spor
yapmak, kişileri bu davranışları tekrar yapmaya motive eder.
Madde etkisi ile oluşan suni neşe hali, kısa süreli zevk veren
ancak sağlıksız davranışların pekişmesine neden olan
bağımlılık döngüsüne neden olur.”
Değişime hazır olun, sağlıklı kalın!

VRforDrugRehabilitasyon Proje Ekibi
İletişim: …………….………………………….
Portuguese Handout 1
PROGRAMA VRFORDRUGREHABILITATION
PANFLETO-1
O objetivo do programa VRforDrugRehabilitation é fornecer-lhe algumas sugestões e

exercícios que o/a podem ajudar a manter-se afastado/a do consumo de substâncias. Há
algumas informações abaixo que podem contribuir para o seu processo durante e após este
programa na sua vida.
FALSAS CRENÇAS SOBRE O CONSUMO DE SUBSTÂNCIAS
As pessoas que consomem ou estão a considerar consumir uma substância podem

ter algumas crenças falsas sobre o abuso de substâncias e o seu tratamento. Concentre-se
em saber se já teve estes pensamentos ou quais os que já teve antes, por favor.
A primeira falsa crença é que "não sou viciado/a". No entanto, qualquer pessoa pode
tornar-se viciada. O vício é uma doença que tem um aspeto biológico e afeta o cérebro.
A segunda falsa crença é a frase "Não há nada de errado em consumir uma vez".
Mesmo o consumo da substância uma vez representa muitos riscos e danos para a vida do
indivíduo. Podemos dizer que este pensamento erróneo é a maior razão para que os
indivíduos que abandonaram o consumo da substância comecem a consumi-la novamente
como antes.
Outra falsa crença é que "não há nada de errado com o consumo ocasional". Os
indivíduos viciados em substâncias geralmente começam com a intenção de consumir a
substância ocasionalmente, mas mais tarde experienciam sintomas graves de dependência.
O estereótipo errado de "Eu consigo controlá-lo" é comum entre indivíduos que

acabaram de começar a consumir substâncias ou que estão a considerar desistir e recomeçar.
É uma falsa crença de que se controlará ao não consumir substâncias em ambientes que o
fazem. Porque o ambiente em que a substância é consumida, a conversa e muitos estímulos
podem encorajar as pessoas a consumir substâncias. A forma mais segura para os indivíduos
que decidem não consumir substâncias é não entrar em qualquer ambiente onde as
substâncias possam ser consumidas.
Outro pensamento errado é que "de substâncias só prejudica a própria pessoa". O

consumo de substâncias prejudica direta ou indiretamente o indivíduo, bem como a família e
a sociedade em que vive. Os problemas familiares aumentam. A adaptação do indivíduo à
sociedade e a sua produtividade diminuem. O consumo ilegal de drogas e outras tendências
criminosas podem aumentar.
VANTAGENS E DESVANTAGENS DA MUDANÇA
Há algumas informações abaixo sobre as consequências do consumo de substâncias e os

aspetos positivos de desistir do consumo. Leia-as cuidadosamente, por favor.
O abuso de substâncias geralmente desenvolve-se com o tempo e causa problemas em

muitas áreas tais como a saúde física, psicológica, relações sociais, família e perda de
emprego, que a pessoa não pode realizar plenamente.
O abuso de substâncias progride gradualmente. Se uma pessoa que consome substâncias

pela primeira vez não vê este comportamento como algo negativo, pode transformar-se numa
rotina da sua vida e a dependência de substâncias pode ocorrer num curto espaço de tempo.
Além de tudo isto, o indivíduo pode experienciar problemas legais relacionados com um
comportamento criminoso diferente devido ao consumo de substâncias ou sob a influência de
substâncias. A transformação do consumo de substâncias em dependência de substâncias
pode não ser um processo que o indivíduo possa controlar. Por esta razão, é muito importante
que o indivíduo que consome substâncias receba aconselhamento e tratamento profissional.
Depois de deixar de consumir a substância, é necessário não a consumir de todo e adotar

novos hábitos saudáveis. Para tal, o indivíduo deve preparar-se e planear por si próprio. Não
consumir mais a substância e ser determinado sobre ela permite que as pessoas recuperem
relações interpessoais positivas, trabalho e vida profissional bem sucedidos, saúde física e
psicológica.
Informação Científica e Estereótipos Negativos acerca do consumo de Substâncias e

Dependência
Existem algumas informações científicas e estereótipos negativos sobre o consumo da

substância abaixo. Leia-os cuidadosamente, por favor:
10. "Não consumir substâncias ajuda o indivíduo a obter relações familiares

positivas na sua vida":
Ao abandonar o consumo da substância o indivíduo aumenta os desenvolvimentos
positivos nas relações familiares. Pode ser mais construtivo e controlado na expressão
dos seus sentimentos e pensamentos no seio da família. O indivíduo torna-se mais
disposto a tomar medidas para resolver conflitos com os membros da família.
11. "O consumo da substância, embora ocasionalmente, é prejudicial tanto física

como psicologicamente":
O termo "consumo ocasional da substância" pode ser expresso pela maioria dos
consumidores da substância. Isto é altamente enganador e um grande erro de
pensamento. O consumo ocasional da substância significa que o consumo ainda está na
vida do indivíduo e acarreta o risco de aumentar a sua frequência e a gravidade da
dependência num futuro próximo. O abuso da substância não é uma questão de vontade.
Qualquer pessoa pode tornar-se viciada. Ninguém consome substâncias para se tornar
viciado. Por todas estas razões, um indivíduo que é viciado ou que raramente consome
uma substância deve parar completamente de a consumir.
12. "Parar o consumo da substância aumenta a autoconfiança do indivíduo":

Ao contrário do que geralmente se acredita dos consumidores de drogas, o consumo
causa problemas de autoconfiança. O abandono do consumo permite ao indivíduo ganhar
gradualmente autoconfiança sobre as suas próprias competências e aptidões. Uma vida
sem consumo prepara o ambiente para o indivíduo descobrir o seu próprio potencial.
13. “O não consumo da substância evita problemas de memória a curto e longo

prazo":
A investigação científica mostra que o consumo da substância causa problemas de
memória.
14. "Deixar de consumir a substância aumenta as capacidades de comunicação

interpessoal":
Os indivíduos que consomem substâncias experienciam muitas perdas nas suas vidas
sociais. Preferem passar tempo com pessoas que consomem substâncias. Por outro lado,
podem ter dificuldade em apanhar oportunidades de estabelecer amizades profundas.
15. "Não consumir a substância reduz ou elimina o risco do indivíduo de

desenvolver doenças mentais como a ansiedade, a depressão e a psicose":
O consumo da substância causa muitas doenças mentais e uma pessoa pode não se
aperceber disso quando começa a consumir a substância. Portanto, um indivíduo que
consome substâncias significa que está a correr o risco de contrair uma doença mental.
16. "Deixar de consumir a substância apoia o afastamento de pensamentos,

sentimentos e atitudes pessimistas":
Um estilo de vida sem o consumo da substância ajuda a afastar a ansiedade, atitudes
negativas e desesperançadas causadas pela substância.
17. "O consumo da substância ajuda a fugir aos problemas": (NÃO É VERDADE)
Pelo contrário, o consumo de substâncias causa problemas físicos, sociais, psicológicos
e judiciais e a pessoa pode não ser capaz de prever isto. É melhor decidir abandonar
imediatamente o consumo e obter apoio especializado para o efeito.
18. "O consumo da substância dá prazer": (NÃO É VERDADE)
Muitas substâncias afetam o “centro de recompensa” do cérebro e provocam um estado
de alegria artificial. Um sistema de recompensa que funciona corretamente apoia a
capacidade de desfrutar dos eventos da vida quotidiana. Por exemplo, comer, passar
tempo com os entes queridos, praticar desporto motiva as pessoas a repetir estes
comportamentos. O estado de alegria artificial causado pelo efeito da substância provoca
um ciclo de dependência que dá prazer a curto prazo, mas que reforça comportamentos
pouco saudáveis.
Prepare-se para a mudança, ação e mantenha-se saudável!

A equipa do Projeto VRforDrugRehabilitation
Detalhes de contacto: angela.fernandes@prisonsystems.eu
Romanian Handout 1
SESIUNEA 1 VR
FIȘĂ SESIUNEA 1
Scopul programului VRforDrugRehabilitation este de a vă oferi câteva sugestii și
exerciții care vă pot ajuta să stați departe de consumul de substanțe. Mai jos sunt
câteva informații care pot contribui la acest proces în timpul și după acest program.
Credințe false despre consumul de substanțe
Persoanele care consumă sau intenționează să consume pot avea unele credințe false
despre abuzul de substanțe și despre tratamentul dependenței. Gândiți-vă dacă ați
avut toate aceste gânduri sau doar unele dintre ele.
Prima credință falsă este că „nu sunt dependent”. Cu toate acestea, oricine poate
deveni dependent. Dependența este o afecțiune care are un aspect biologic și care
afectează modul în care funcționează creierul.
A doua credință falsă este „nu se întâmplă nimic dacă consum doar o dată”. Chiar
dacă consumi o singură dată există multe riscuri și consecințe. Putem spune că acest
gând eronat este cel mai important în cazul indivizilor care renunță la consum, ca mai
apoi să înceapă să consume din nou.
O altă credință falsă este că „nu este nimic în neregulă cu utilizarea ocazională”.
Persoanele dependente de substanțe încep de obicei cu intenția de a folosi substanța
ocazional, dar mai târziu au simptome severe de dependență.
Stereotipul eronat „dețin controlul” este comun în rândul persoanelor care tocmai au
început consumul de substanțe sau care se gândesc să renunțe și totuși consumă din
nou. Este o credință falsă că deții controlul doar pentru că nu consumi în anumite
situații. Mediul în care este utilizată substanța, conversațiile și diverși stimuli pot
încuraja oamenii să consume. Cel mai sigur mod pentru persoanele care decid să nu
mai consume este să nu intre în niciun mediu în care sunt utilizate sau pot fi utilizate
substanțe.
O altă eroare în gândire este „utilizarea substanțelor dăunează doar persoanei
care consumă”. Utilizarea substanțelor dăunează direct sau indirect individului,
precum și familia și societatea în care acesta trăiește. Problemele familiale cresc, iar
adaptarea individului la societate și productivitatea scad. De asemenea, consumul
ilegal de droguri și alte tendințe infracționale pot crește.
Avantajele și dezavantajele schimbării
Mai jos puteți regăsi câteva informații despre consecințele consumului de substanțe și
aspectele pozitive ale renunțării la consum. Vă rugăm să le citiți cu atenție.
Abuzul de substanțe se dezvoltă de obicei în timp și cauzează probleme în multe
domenii, cum ar fi sănătatea fizică, psihologică, relații sociale, pierderea familiei și a
locului de muncă, consecințe pe care persoana nu le poate realiza pe deplin.
Abuzul de substanțe progresează treptat. Dacă o persoană care consumă pentru
prima dată nu vede acest comportament ca fiind ceva negativ, acesta se poate
transforma într-o rutină a vieții sale, iar dependența de substanțe poate apărea într-un
timp scurt. Pe lângă toate acestea, pot apărea probleme juridice legate de consumul
de substanțe sau sub influența substanțelor. Trecerea de la consumul de substanțe la
dependentă poate să fie un proces pe care individul să nu îl poate controla. Din acest
motiv, este foarte important ca individul care consumă să beneficieze de consiliere și
tratament profesional.
După renunțarea la substanță, este necesar să nu mai consumați deloc și să adoptați
noi obiceiuri sănătoase. Pentru aceasta, persoana ar trebui să se pregătească și să-și
planifice singur viitorul cu gândul la consum zero și să fie hotărât cu această decizie -
permite oamenilor să recâștige relații interpersonale pozitive, munca și viața
profesională, precum și sănătatea fizică și psihologică.
Informații științifice și stereotipuri negative cu privire la consumul de substanțe
și dependență
În această secțiune puteți găsi câteva informații științifice și stereotipuri negative
despre consumul de substanțe. Vă rugăm să le citiți cu atenție:
19. Persoanele care nu mai consumă substanțe câștigă relații familiale

pozitive
Persoana care renunță la consumul de substanțe are evoluții pozitive în relațiile de
familie. Individual, pot fi mai constructivi și au mai mult control în exprimarea
sentimentelor și gândurilor în cadrul familiei. Astfel, individul devine mai dispus să ia
măsuri pentru rezolvarea conflictelor cu membrii familiei.
20. Consumul de substanțe, chiar și ocazional, este dăunător atât fizic, cât și
psihic.
Exprimarea „consumul ocazional de substanțe” este folosită de majoritatea
consumatorilor și reprezintă o eroare de gândire. Utilizarea substanțelor ocazional
înseamnă că un anumit consum încă există, ceea ce prezintă riscul de a crește
frecvența consumului și severitatea dependenței în viitorul apropiat. Abuzul de
substanțe nu este o chestiune de voință. Oricine poate deveni dependent, dar nimeni
nu consumă substanțe pentru a deveni dependent. Din toate aceste motive, o
persoană dependentă sau care rareori consumă droguri ar trebui să înceteze complet
consumul.
21. Renunțarea la consumul de substanțe crește încrederea în sine a
individului.
Contrar a ceea ce se crede în general, consumul de droguri provoacă probleme de
încredere în sine. Renunțarea la consum îi permite individului să câștige treptat
încredere în sine, în special cu privire la propriile sale competențe și abilități. O viață
fără consum pregătește mediul în care individul își poate descoperi propriul potențial.
22. Renunțarea la consumul de substanțe previne problemele ce pot apărea
cu memoria de scurtă și lungă durată.
Cercetările științifice arată că: consumul de substanțe cauzează probleme de
memorie.
23. Odată cu renunțarea la consumul de substanțe, cresc abilitățile de
comunicare interpersonală:
Persoanele care consumă substanțe suferă multe pierderi în viața lor socială,
deoarece preferă să petreacă timp cu persoane care consumă substanțe și pot avea
dificultăți în a stabili prietenii semnificative.
24. Renunțarea la consum reduce sau elimină riscul de dezvolta tulburări
mintale, cum ar fi anxietatea, depresia și psihozele.
Consumul de substanțe provoacă multe tulburări psihice de care persoana nu este
conștientă în momentul în care consumă pentru prima dată. Prin urmare, o persoană
care consumă droguri își asumă riscul de a dezvolta o tulburare mintală.
25. Renunțarea la consum susține îndepărtarea de gânduri, sentimente și
atitudini pesimiste.
Un stil de viață fără consum de substanțe ajută la diminuarea anxietății, a gândurilor
negative și a atitudinilor fără speranță cauzate de consum.
26. Consumul de substanțe te ține departe de probleme: (FALS)
Dimpotrivă, consumul de substanțe cauzează probleme fizice, sociale, psihologice și
penale și este posibil ca persoana să nu poată prevedea aceste riscuri. Cel mai bine
este să decideți să renunțați imediat la consum și să obțineți sprijin de la experți în
acest demers.
27. Consumul de substanțe oferă plăcere (FALS)
Majoritatea substanțelor afectează „centrul de recompensă” al creierului și provoacă o
stare de bucurie artificială. Un sistem de recompense care funcționează corect sprijină
abilitatea de a te bucura de evenimentele din viața de zi cu zi (de exemplu: mâncarea,
petrecerea timpului cu cei dragi, practicarea sportului) și îi motivează pe oameni să
repete aceste comportamente. Starea de bucurie artificială cauzată de efectul
substanței provoacă un ciclu de dependență care dă plăcere pe termen scurt, dar
determină consolidarea comportamentelor nesănătoase.
Pregătiți-vă pentru schimbare, aveți grijă de dumneavoastră!

Echipa Proiectului VRforDrugRehabilitation
3.15.
3.16.
3.17.
3.18.
3.19.
Portuguese)
English Handout 2
PROGRAMME
HANDOUT-2
You are in a period when you are more open to some changes in your life
after you quit the substance. Congratulations for that! VRforDrugRehabilitation
Programme aims to support you in this matter. For this, you have been learning
some mindfulness-based exercises during this programme to increase your
stress management which you may need after giving substance up in your life.
Mindfulness is an approach that teaches us to stay away from negative
emotions that constantly occupy our minds and disturb us, to realize our
thoughts and feelings without judging ourselves, and to focus on the present
moment without dwelling on the past and the future. Mindfulness is a skill that
can be developed. For this, you have been learning some basic exercises in this
programme. Reading these handout notes and having mindfulness practice
regularly will make it easier for you to benefit more from the program and getting
or increasing your stress management skills.
Mindful Breathing Exercise

Guideline
“Now take a deep breath.”
“Let your breath return to its normal and natural flow.”
“Focus on the points where your feet touch the ground.”
“Let your hands rest on your legs or in a comfortable position.”
“Your back is in a straight and relaxed position.”
“Your sitting position supports your back.”
“Now slowly direct your attention to your breath.”

“Notice every breath you take.”
“Try to find the point in your body where you most clearly experience the
feeling of breath.”
“Where do you notice your breathing best?”
“Some people notice their breathing most clearly with the heaving of their
chest or stomach… Others feel it at the tip of their nose or in their throat. There
is no such thing as a right or wrong point.”
“You're just trying to discover where you most clearly feel the flow of your
breath.”
“After discovering the point where you feel your breath most clearly, observe
the inward and outward movements of your breath with curiosity.”
“And you can silently say to yourself...”
“I am breathing in” and “I am exhaling” throughout each exhalation.”
“Where is your mind right now?”
“You will immediately be able to notice that your attention has shifted from
your breath.”
“Maybe you thought you couldn't do this exercise or you felt bored. This is
perfectly natural and not a problem. Without struggling with this situation and
without judging yourself, just realize that your mind is distracted.”
“Don't try to stop the thoughts that come into your mind...”
“Refocus gently and non-judgmentally whenever your attention drifts away

from each breath.”
“In this exercise you are learning to notice when your thoughts are pulling you
out of the present moment and then patiently, gently, and curiously turn your
attention to your breath.”
--Finish the exercise.--

Try to memorize this exercise by reading it 3-4 times to get benefit from that
guidance above to have practice easily in your daily life own your own. We
recommend you to practice this exercise wherever you are in a comfort place
frequently. Remember, the more you practice, the more you will improve your
mindfulness skills. Thus, you will improve your stress management skills which
you may need to manage your cravings/relapse to re-use substance in your life
whenever you have.
Get ready for change, action and stay healthy!

VRforDrugRehabilitation Project Team, Contact Details:
Turkish Handout 2

OKUMA ÖDEVİ-2
Maddeyi bıraktıktan sonra hayatınızda bazı
değişikliklere daha açık olduğunuz bir dönemdesiniz.
Tebrikler! Madde Bağımlılığı için Sanal Gerçeklik ile
Rehabilitasyon Programı size bu konuda destek olmayı
amaçlamaktadır. Bunun için, maddeyi bıraktıktan sonra
yaşamınızda ihtiyaç duyabileceğiniz stres yönetiminizi
artırmak için bu program sırasında farkındalık temelli bazı
egzersizler öğreniyorsunuz.
Mindfulness (bilinçli farkındalık), zihnimizi sürekli

meşgul eden ve bizi rahatsız eden olumsuz duygulardan
uzak durmayı, kendimizi yargılamadan düşünce ve
duygularımızı fark etmeyi, geçmiş ve geleceğe takılmadan
şimdiki ana odaklanmayı öğreten bir yaklaşımdır.
Farkındalık geliştirilebilir bir beceridir. Bunun için bu
programda bazı temel egzersizleri öğreniyorsunuz. Bu
çalışma notlarını okumak ve düzenli olarak farkındalık
egzersizi yapmak, programdan daha fazla yararlanmanızı ve
stres yönetimi becerilerinizi kazanmanızı veya artırmanızı
kolaylaştıracaktır.
Farkında Nefes Egzersizi

Yönergesi
"Şimdi derin bir nefes al…ver..."

“Nefesinin normal ve doğal akışına dönmesine izin ver.”
"Ayaklarının yerle temas ettiği noktalara odaklan."
"Ellerin bacaklarının üzerinde ya da rahat bir pozisyonda
dursun."
“Sırtın dik ve rahat bir konumda.”
“Oturduğun yer sırtını destekliyor.”
"Şimdi dikkatini yavaşça nefesine yönlendir."
"Her nefes alışverişini fark et."
“Bedeninde nefes hissini en net şekilde deneyimlediğin noktayı
bulmaya çalış.”
“Nefesini en iyi nerede fark edebiliyorsun?”
“Bazı insanlar nefes alışverişlerini en açık şekilde göğsünün
veya karnının inip çıkışı ile fark eder. Bazıları ise burnunun
ucunda ya da boğazında hisseder. Doğru ya da yanlış nokta
diye bir şey yoktur.”
" Sadece nefesinin akışını en net şekilde nerede hissettiğini
keşfetmeye çalışıyorsun "
“Nefesini en net şekilde hissettiğin noktayı keşfettikten sonra,
nefesinin içeri ve dışarı doğru olan hareketlerini merakla
gözlemle…”
" Ve her nefes alışverişin boyunca “nefes alıyorum” ve “nefes
veriyorum” şeklinde kendine sessizce içinden söyleyebilirsin."
Her nefes alışverişin boyunca "nefes alıyorum" ve "nefes
veriyorum".
“Zihnin şu anda nerede?”
“Dikkatinin nefesinden kaydığını hemen fark edebileceksin.”
“Belki bu egzersizi yapamayacağınızı düşündün veya sıkıldın.
Bu tamamen doğal ve sorun değil. Bu durumla boğuşmadan ve
kendini yargılamadan sadece zihninin dağıldığını fark et.”
“Aklına gelen düşünceleri durdurmaya çalışma...”
“Dikkatin her nefesten uzaklaştığında, nazikçe ve yargısız bir
şekilde nefesine yeniden odaklan.”
" Bu egzersizde düşüncelerinin seni şimdiki andan ne zaman
çekip çıkardığını fark etmeyi ve sonra sabırla, nezaketle ve
merakla dikkatini nefesine döndürmeyi öğreniyorsun.”
—Bitiş—
Bu egzersizi 3-4 kez okuyarak ezberlemeye çalış ve yukarıdaki rehberden

faydalanarak günlük yaşamında kendi kendine pratik yap. Bu egzersizi nerede
olursan ol, rahat ettiğin bir yerde sık sık uygulamanı öneririm. Unutma; ne kadar
çok pratik yaparsan, bilinçli farkındalık becerilerini o kadar çok geliştireceksin.
Böylece, maddeyi yeniden kullanma yönündeki aşermelerini/ tekrar madde
kullanımını önlemeyi yönetmen için ihtiyaç duyabileceğin stres yönetimi
becerilerini geliştirebileceksin.
Değişime hazır olun, harekete geçin, sağlıklı kalın!

İletişim:…………….………………………….
VRFORDRUGREHABILITATION PROGRAMME
PANFLETO-2
Encontra-se num período em que está mais aberto a algumas mudanças na sua vida depois
de ter deixado de consumir a substância. Parabéns por isso! O Programa
VRforDrugRehabilitation tem como objetivo apoiá-lo nesta matéria. Para isso, tem vindo a
aprender alguns exercícios baseados na atenção para aumentar a sua gestão do stress que
poderá necessitar depois de ter desistido da substância na sua vida.
O mindfulness é uma abordagem que nos ensina a ficar longe das emoções negativas que
ocupam constantemente as nossas mentes e nos perturbam, a perceber os nossos
pensamentos e sentimentos sem nos julgarmos a nós próprios, e a concentrarmo-nos no
momento presente sem nos determos no passado e no futuro. O mindfulness é uma habilidade
que pode ser desenvolvida. Para isso, tem vindo a aprender alguns exercícios básicos neste
programa. A leitura destas notas informativas e a prática regular do mindfulness ao stress
facilitar-lhe-ão o benefício do programa e a obtenção ou aumento das suas capacidades de
gestão do stress.
Exercício de Respiração de mindfulness

Orientações
“Respire fundo.”
“Deixe a sua respiração voltar ao seu fluxo normal e natural.”
“Concentre-se nos pontos em que os seus pés tocam o chão.”
“Deixe as suas mãos descansar sobre as pernas ou numa posição confortável.”
“As suas costas devem estar numa posição direita e relaxada.”
“A sua posição sentada deve apoiar as suas costas.”
“Agora lentamente dirija a sua atenção para a sua respiração.”
“Repare em cada respiração.”
“Tente encontrar o ponto do seu corpo onde experiencia claramente a sensação de

respiração.”
“Onde nota melhor a sua respiração?”

“Algumas pessoas notam a sua respiração mais claramente com o levantar do peito ou do
estômago... Outras sentem-na na ponta do nariz ou na garganta. Não existe um ponto certo
ou errado.”
“Está apenas a tentar descobrir onde sente mais claramente o fluxo da sua respiração.”
“Depois de descobrir o ponto onde sente mais claramente a sua respiração, observe com
curiosidade os movimentos internos e externos da sua respiração.”
“E pode dizer silenciosamente a si mesmo...”
“Estou a inspirar" e "Estou a expirar" ao longo de cada exalação.”
“Onde está a sua mente neste momento?”
“Poderá de imediato notar que a sua atenção se desviou da sua respiração.”
“Talvez pensasse que não conseguia fazer este exercício ou sentia-se aborrecido. Isto é
perfeitamente natural e não é um problema. Sem se debater com esta situação e sem se
julgar a si próprio, basta perceber que a sua mente está distraída.”
“Não tente parar os pensamentos que lhe vêm à mente...”
“Reoriente a sua atenção suavemente e sem julgamento sempre que a mesma se afasta de
cada respiração.”
“Neste exercício está a aprender a reparar quando os seus pensamentos o puxam para fora
do momento presente e depois pacientemente, suavemente e curiosamente vira a sua
atenção para a sua respiração.”
--Fim do exercício--
Tente memorizar este exercício lendo-o 3-4 vezes para beneficiar da orientação acima para
ter facilmente na sua vida diária a sua própria prática. Recomendamos-lhe que pratique este
exercício em qualquer lugar onde se encontre frequentemente num local de conforto. Lembre-
se, quanto mais praticar, mais irá melhorar a sua capacidade de atenção. Assim, irá melhorar
as suas capacidades de gestão do stress, das quais poderá necessitar para gerir os seus
desejos/recuperação de consumo na sua vida, sempre que os tenha.

Romanian Handout 2
FIȘĂ SESIUNEA 2
Sunteți într-o perioadă în care sunteți mai deschiși la unele schimbări din viața dvs.
după ce ați renunțat la consum. Felicitări pentru asta! Scopul programul
VRforDrugRehabilitation este de a vă susține în această alegere. Așadar, ați învățat
câteva exerciții bazate pe mindfulness în cadrul acestui program pentru a vă spori
șansele unei gestiuni adecvate a stresului asociat cu renunțarea la consumul de
substanțe.
Mindfulness este o abordare care ne învață să stăm departe de emoțiile negative care
ne ocupă în mod constant mintea, să devenim conștienți de gândurile și sentimentele
noastre fără să ne judecam și să ne concentrăm asupra momentului prezent, fără să
ne oprim asupra trecutului și viitorului. Mindfulness este o abilitate care poate fi
dezvoltată. Astfel, ați învățat câteva exerciții de bază în acest program. Citirea acestor
note informative și practicarea regulată a mindfulness-ului vă vor face să beneficiați
mai mult de program și să obțineți sau să vă sporiți abilitățile de gestionare a stresului.
Exercițiu de respirație mindfulness

“Acum respirați adânc”
“Lăsați-vă respirația să revină la ritmul normal și natural.”
“Concentrați-vă pe punctele în care picioarele dvs. ating podeaua.”
“Lasăți-vă mâinile să se sprijine pe picioarele dvs. sau într-o poziție
confortabilă.”
“Spatele să fie într-o poziție dreaptă și relaxată.”
“Poziția dvs. așezată vă sprijină spatele.”
“Acum îndreptați-vă încet atenția către respirație.”
“Observați fiecare respirație.”
“Încercați să găsiți punctul din corpul vostru în care experimentați cel mai clar
senzația de respirație.”
“Unde observați cel mai bine respirația?”
“Unii oameni observă respirația cel mai clar în ridicarea pieptului sau a
stomacului ... Alții o simt în vârful nasului sau în gât. Nu există un punct corect
sau greșit.”
“Încercați doar să descoperiți unde simțiți cel mai clar fluxul respirației.”
“După ce ați descoperit punctul în care vă simțiți respirația cel mai clar,
observați mișcările interioare și exterioare ale respirației.”
“Și vă puteți spune în tăcere...”
„„Inspir” și „expir” pe parcursul fiecărei respirații.”
“La ce vă gândiți acum?”
“Veți putea imediat să observați că atenția s-a mutat de la respirație.”
“Poate ați crezut că nu puteți face acest exercițiu sau că o să vă plictisiți.
Aceste gânduri sunt perfect naturale și nu sunt o problemă ... Fără să vă luptați
cu această situație și fără să vă judecați, realizați doar că mintea voastră este
distrasă.”
“Nu încercați să opriți gândurile care vă vin în minte”
“reorientați-vă cu blândețe și fără prejudecăți ori de câte ori atenția dvs. se
îndepărtează de fiecare respirație.”
“În acest exercițiu învățați să observați când gândurile dvs. vă scot din
momentul prezent și apoi cu răbdare, cu blândețe și curiozitate îndreptați-vă
atenția spre respirație.”
--Finalizați exercițiul--
Încercați să memorați acest exercițiu citindu-l de 3-4 ori astfel încât să-l puteți
reproduce ori de câte ori simțiți nevoia. Pentru început, vă recomandăm să încercați
acest exercițiu în momentele în care vă simțiți calm si relaxat. Țineți minte, cu cât
exersați mai des, cu atât abilitățile de mindfulness se vor îmbunătăți. Prin urmare,
mindfluness vă va îmbunătăți și abilitățile de gestionare a stresului necesare în
gestionarea impulsului de a consuma.
Pregătiți-vă pentru schimbare, aveți grijă de dumneavoastră!

Echipa Proiectului VRforDrugRehabilitation
Portuguese)
English Handout 3
PROGRAMME
HANDOUT-3
You are in a period when you are more open to some changes in your life after you quit the
substance and you are endeavoring for it. Congratulations once again and congratulate
yourself please!
Remember that to be able to create opportunities to practice what you learned about mindful
breathing exercise in your daily life in the last session. The goal here is to notice your thoughts
and feelings, to observe without judgment and try to control them.
Trust yourself on that you will develop this skill by practicing the exercises you have been
learning in this program often!
You may find some recommendations about family relationships and close relationships which
you can use in your daily life.
How lucky we are to have a mother and father who gave birth to us. Some of us
also have children. Everyone has a mother, a father, or at least an elder to replace
them. There are always positive, happy memories as a child. With a mother, father,
siblings, or a relative or a close friend… Everyone has a history with their parents or
the people they spent time with while growing up. If our past is not beautiful, we can
create a beautiful past. So if you live this moment deeply, tomorrow this moment will
be a good moment and this moment will be a good past. We are living in the present
moment and remembering the past well is the first step towards making the past
better. So, I hope you can live like this throughout this program, whenever you think
about the time you're in. Right now, you are at ease.. at peace..…and in the
environment you are into…After leaving to read this handout, when you return to your
routine, we hope that this peaceful moment will remain as a memory that you will add
to your beautiful past.
If we are a parent we should take good care of our children and as a child we
should take good care of our parents. Sometimes if we just show our respect and
gratitude, we can already make others happy. Parents, caregivers; If we do something
for their children and appreciate it as their children, we make them happy. But if we
think that it is their duty, we cannot make them happy. Sometimes we have a difficult
moment with others and it becomes too much and we suffer. Sometimes we get angry
at each other, parents and children, sometimes anger turns into hatred and we don't
even want that person to exist. Sometimes we want to get away from our family. We
may not want any relationship with them. Because they hurt us. Sometimes parents
may want to get away from their children. But where does this divergence go?
Although we do not want them to exist, they, our parents, are still within us. The best
thing to do, then, is to come back to ourselves to deal with our suffering and hardship.
We can't escape. If we run, we run forever, but then the wound, the suffering is still
there. Therefore, if you have a problem with your children or if you are having
problems with your parents, the best way is to look at your wound, your pain, and get
back to yourself. First, we return to our body.
We learn to enjoy our breath, relax our body and see where the wound
accumulates in our body, where the suffering accumulates in our body, and gradually
we learn to take good care of our surroundings. Maybe what caused the source of the
pain happened once or twice, but you may keep remembering it over and over.
Actually, that's why you're suffering, you can't stop thinking, but here you can stop
thinking by focusing on your body. You can start to reduce your difficulties, to heal
yourself. We have to go back to look at our emotions, we have to go back to deal with
our anger. We have to come back…breathing carefully, stepping carefully on the
street…
GATHA EXERCISE
In today's work, we would like to introduce you to a 'gatha', a meditation poem. Gatha's
purpose is to help you focus your mind on your breath. The mind is like a river of competing
thoughts. You can think of Gatha as a ladder or a rope that leads to the edge of this river. So,
Gatha will make it a little easier for you to climb the river's edge every time.
As you begin to increase your attention to your thoughts, you will realize that there are
two kinds of "states of mind". We can call these the "thinking mind" and the "observing mind".
We spend most of our time trapped in the thinking mind. The thinking mind is active when we
plan, judge, or worry.
We are trying to increase the power of the watching mind together with conscious
awareness. The observing mind is activated when we are aware of the feelings, thoughts, and
emotions in the "now", in the "now." The observing mind provides present awareness and
distracts the thinking mind from its worries, plans, and judgments. But since we use our
thinking mind more, it is much more powerful than our observing mind at first. And it often
intervenes when we try to strengthen our observing mind. The thinking mind is like an active,
excited puppy. It runs from place to place and never stands still. Gathas are tools we use to
distract our thinking mind so we can activate and strengthen our observing mind by taking
advantage of this opportunity. It's like throwing a bone at your dog to keep him in a stable
place, to calm him down. It is much easier to observe the dog when it is quiet and still.
At first, you may be skeptical of Gatha and find it pointless. Try to observe this
reaction, your thinking, and try to stay open-minded, and pay attention to what happens when
you use Gatha. Generally, people who practice this exercise find Gatha very useful.
In this meditation I will guide you using Gatha, but first I want to tell you how the
process will work. We will begin by silently repeating a set of phrases. During the meditation,
please align these words with your breathing. So that each line corresponds to an inhale or
exhale. After a few breaths, we will focus even more and start using all the words. I know this
may sound confusing, but it will become clearer as I guide you. Please don't worry.
Another thing is that you really need to smile at the moment during the smile segments during
this exercise. If you smile at that moment, observe in yourself how you feel, what effect it has. So
when you smile at that moment, try to pay attention to what happens in your body. Now lean back and
sit in an upright position.
GATHA MEDITATION POEM – GUIDANCE

Take a deep breath and allow your breathing to return to its normal, natural flow. Get into a
comfortable position in your chair, feet on the floor, hands on your knees, back straight and
relaxed. Direct your awareness to your breath. As we continue to watch your breath, we will try
to harmonize each line of the gatha, the meditation poem, with your breathing.
I know I'm breathing in.
I know I'm breathing out.
As I breathe, I calm my body and mind.
I smile as I exhale.
I am currently living.
I know this is a precious moment.

(Remember to do 3 reps, allow yourself silence for a while.)
When your mind begins to wander, return to your words and your breath.
Silence (wait 10 seconds)
Now let's reduce each sentence to a single word and say it again with our breath and repeat this poem
2-3 times. When you say the word "I'm smiling", notice if there are any small changes in your body and
emotions. If your mind is wandering, come back to your breath and words.
I'm breathing in...
I'm exhaling...
I'm calm...
I'm smiling...
I'm in the present...
I'm in a precious moment...
I'm breathing... I'm breathing out... I'm calm... I'm smiling... I'm in the moment... I'm in a precious
moment...(Repeat these words every few minutes. Continue below 3-5 minutes before the end of
the meditation.) If you feel that your attention is somewhat balanced now, you can try to let go
of the words and let your awareness come back to just your breath. If your mind is wandering
and you have trouble focusing, you can always come back to the words in this poem you learned.

Turkish Handout 3
MADDE BAĞIMLILIĞI İÇİN SANAL

GERÇEKLİK İLE REHABİLİTASYON
PROGRAMI
OKUMA ÖDEVİ-3
Maddeyi bırakman ile birlikte yaşamında bazı değişimlere daha açık
olduğun bir dönemdesin ve bunun için çabalıyorsun. Seni bir kez
daha kutlarım ve sen de kendini tebrik et lütfen!
Son oturumda farkında nefes egzersizi hakkında öğrendiklerini

günlük yaşamınızda uygulamak için fırsatlar yaratabilmeyi unutma.
Buradaki amaç, düşüncelerini ve duygularını fark etmek,
yargılamadan gözlemlemek ve onları kontrol etmeye çalışmaktır.
Bu programda öğrendiğin egzersizleri sık sık uygulayarak bu

beceriyi geliştirmen konusunda kendine güven!
Günlük yaşamında kullanabileceğin aile ilişkileri ve yakın

ilişkiler hakkında aşağıda bazı öneriler bulabilirsin.
Ne şanslıyız ki bizi dünyaya getiren bir anne ve babamız vardır.

Bazılarımızın çocukları da vardır. Herkes bir anneye, babaya ya da en
azından onların yerine koyduğu büyüklere sahiptir. Çocukken
mutlaka olumlu, mutluluk dolu anılar yaşanır. Anne ile, baba ile,
kardeşler ile ya da bir akraba veya bir yakın arkadaş ile… Herkesin,
kendisini yetiştirenler ile ya da büyürken birlikte vakit geçirdiği
insanlar ile bir geçmişi vardır. Eğer geçmişimiz güzel değil ise güzel
bir geçmiş yaratabiliriz. Yani yaşadığın bu anı derinden yaşarsan,
yarın bu an güzel bir an olur ve bu an güzel bir geçmiş olur. Şu anda
şimdiki anı yaşamaktayız ve geçmişi güzel hatırlamak, geçmişi daha
güzel yapmanın ilk adımıdır. Bu yüzden umarım bu program boyunca
böyle yaşayabilirsin, içinde bulunduğun zamanı her düşündüğünde.
Şu anda rahatsın, huzurlusun ve bu ormandasın. Bu ormandan
çıktıktan sonra, evine ya da işine döndüğünde bu huzurlu anın, güzel
bir geçmişine katacağın bir hatıra olarak kalmasını dilerim. Eğer bir
ebeveyn isek çocuklara iyi bakmalıyız ve bir çocuk olarak da anne ve
babamıza iyi bakmalıyız. Bazen sadece saygımızı, minnetimizi
gösterirsek, zaten başkalarını mutlu edebiliriz. Anne-babalar, bakım
verenler; çocukları için bir şeyler yapar ve çocukları olarak bunu
minnetle karşılarsak onları mutlu ederiz. Fakat bunun onların görevi
olduğunu düşünürsek, onları mutlu edemeyiz. ….. Bazen
başkalarıyla zor bir anımız olur ve bu zorluk çok fazla olur ve acı
çekeriz. Bazen birbirimize, anne-babalara ve çocuklara kızıyoruz,
bazen öfke nefrete dönüşüyor ve o kişinin var olmasını bile
istemiyoruz. Bazen ailemizden uzaklaşmak isteriz. Onlarla hiçbir
ilişkimiz olsun istemeyebiliriz. Çünkü bize acı vermişlerdir. Bazen de
ebeveynler çocuklarından uzaklaşmak isteyebilirler. Fakat bu
uzaklaşma nereye doğrudur? Biz onların var olmasını istemesek de,
onlar, anne-babalarımız yine de içimizdedirler. O halde yapılacak en
iyi şey, çektiğimiz ıstırap ve zorlukla ilgilenmek için kendimize geri
dönmektir. Kaçamayız. Eğer koşarsak, sonsuza kadar koşarız, fakat
o halde yara, ıstırap hala orada olur. Bu nedenle, çocuklarınla bir
sorununuz varsa veya sen ebeveynlerinle sorun yaşıyorsan, en iyi
yol yarana, acılarına bakmaktır ve kendine geri dönmektir. Öncelikle
bedenimize döneriz, nefesimizin tadını çıkarmak, bedenimizi
rahatlatmak ve yaranın bedenimizde nerede biriktiğini, ıstırabın
bedenimizde nerede biriktiğini görmeyi ve yavaş yavaş çevremize iyi
bakmayı öğreniriz. Belki acının kaynağına neden olan şey bir iki kez
olmuştur fakat tekrar tekrar hatırlamaya devam ediyor olabilirsin.
Aslında bu yüzden acı çekiyorsun, düşünmeyi durduramıyorsun
fakat burada bedenine odaklanarak düşünmeyi bırakabilirsin,
yaşadığın zorlukları azaltmaya, kendini iyileştirmeye başlayabilirsin.
Duygularımıza bakmak için geri dönmeliyiz, öfkemizle ilgilenmek için
geri dönmeliyiz. Dikkatli nefes alarak, dikkatle sokakta adım atarak
geri dönmeliyiz.”
GATHA MEDİTASYON ŞİİRİ EGZERSİZİ
Bugünkü çalışmamızda sana bir ‘gatha’ yani bir meditasyon

şiirini tanıtmak isteriz. Gatha’nın amacı zihnini nefesine odaklamak
için sana yardımcı olmak. Zihin birbiri ile yarışan düşüncelerden
oluşan bir nehir gibidir. Gatha’yı bu nehrin kenarına çıkan bir
merdiven veya bir halat olarak düşünebilirsin. Yani Gatha senin her
seferinde nehrin kenarına tırmanmanı biraz daha kolaylaştıracaktır.
Düşüncelerine dikkatini artırmaya başladığında iki çeşit “zihin

hali” olduğunu fark edeceksin. Bunları “düşünen zihin” ve
“gözlemleyen zihin“ olarak adlandırabiliriz. Zamanın çoğunu
düşünen zihinde hapsolmuş şekilde geçiririz. Düşünen zihin biz plan
yaparken, yargılarken ya da endişelendiğimiz sırada aktif şekilde
çalışır.
Bilinçli farkındalık ile beraber izleyen zihnin gücünü arttırmaya

çalışıyoruz. Gözlemleyen zihin “şimdi”de, “şu an”da yer alan
hislerin, düşüncelerin ve duyguların farkında olduğumuzda aktifleşir.
Gözlemleyen zihin şimdiki zaman farkındalığı sağlar ve düşünen
zihnin endişelerinden, planlarından ve yargılarından uzaklaştırır.
Ancak biz düşünen zihnimizi daha çok kullandığımızdan, ilk başta
gözlemleyen zihnimizden çok daha güçlüdür. Ve biz gözlemleyen
zihnimizi güçlendirmeye çalışırken genelde araya girer. Düşünen
zihin hareketli, heyecanlı bir yavru köpek gibidir. Oradan oraya koşar
ve asla sabit durmaz. Gatha’lar düşünen zihnimizi oyalamak için
kullandığımız araçlardır, böylece gözlemleyen zihnimizi bu fırsattan
yararlanarak aktifleştirebilir ve güçlendirebiliriz. Bu tıpkı köpeğinizi
sabit bir yerde tutmak, sakinleştirmek için ona kemik atmak gibidir.
Köpeği sessiz ve sabitken gözlemlemek çok daha kolaydır.
İlk başta Gatha’ya şüpheyle yaklaşabilir, anlamsız bulabilirsin.
Bu reaksiyonunu, düşünceni gözlemlemeye gayret et ve açık görüşlü
kalmaya çalış, ve Gatha’yı kullandığında neler oluyor buna dikkat et.
Genellikle bu egzersizi uygulayan kişiler Gatha’yı çok faydalı
bulmaktadır.
Bir grup söz dizisini sessizce tekrarlayarak başlamalısın

Meditasyon süresince bu sözleri lütfen nefes alış verişinle uygun
hale getir. Böylece her bir satır, nefes alışına veya nefes verişine
denk gelsin. Birkaç nefes sonra, daha da odaklanacağız ve tüm
kelimeleri kullanmaya başlayacağız. Biliyorum bu kulağa kafa
karıştırıcı gelebilir ama seni yönlendirdikçe daha da anlaşılır olacak.
Lütfen endişelenme.
Bir diğer şey de, bu egzersiz sırasında gülümseme bölümlerinde
gerçekten de o anda gülümsemek gerektiğidir. O an gülümsersen
nasıl hissettiğini, ne gibi bir etkisi olduğunu kendinde gözlemle. Yani
o an gülümsediğinde vücudunda olan şeylere dikkat etmeye çalış.
Şimdi arkana yaslan ve dik bir pozisyonda otur.
GATHA MEDİTASYON ŞİİRİ YÖNERGESİ

Derin bir nefes alıp ver ve nefesinin normal, doğal akışına dönmesine
izin ver. Sandalyende rahat bir pozisyona gel, ayakların yerde, ellerin
dizlerinde, sırtın dik ve rahat. Farkındalığını nefesine yönlendir.
Nefesini izlemeye devam ederken gathanın yani meditasyon şiirinin
her bir satırını nefes alışverişinle uyumlu bir hale getirmeye
çalışacağız.
Nefes aldığımı biliyorum.
Nefes verdiğimi biliyorum.
Nefes alırken bedenimi ve zihnimi sakinleştiriyorum.
Nefes verirken gülümsüyorum.
Şu anda yaşıyorum.
Bunun değerli bir an olduğunu biliyorum.
(3 tekrar yapmayı unutma ve ardından bir süre sessizliğe izin ver.)
Zihnin gezinmeye başladığında sözcüklerine ve nefesine geri dön.
Sessizlik (10 saniye bekle)
Şimdi her cümleyi tek bir kelimeye indirgeyelim, nefesimizle bu şiiri

tekrar söyleyelim ve 2-3 defa tekrarlayalım. "Gülümsüyorum"
kelimesini söylediğinde, bedeninde ve duygularında küçük
değişiklikler olup olmadığına dikkat et. Zihnin dağılıyorsa, nefesine
ve sözcüklere geri dönebilirsin.
Nefes alıyorum...
Nefes veriyorum...
Sakinim...
Gülümsüyorum...
Şu andayım...
Değerli bir andayım...
Bu kelimeleri bir kaç dakikada bir tekrar et. Meditasyonun

bitiminden 3-5 dakika önce devam edin.) Eğer şimdi dikkatinin biraz
da olsa dengelendiğini düşünüyorsan, kelimeleri bırakmayı
deneyebilirsin ve farkındalığının tekrar sadece nefesine gelmesine
izin verebilirsin. Eğer zihnin geziniyorsa odaklanmakta güçlük
çekiyorsan, her zaman bu öğrendiğin şiirdeki sözcüklere geri
dönebilirsin.
Değişime hazır olun, harekete geçin, sağlıklı kalın!

İletişim:…………….………………………….
PANFLETO-3
EXERCÍSIO GATHA
No trabalho de hoje, gostaríamos de vos apresentar 'Gatha', um poema de meditação. O

propósito de Gatha é ajudá-lo a concentrar a sua mente na sua respiração. A mente é como
um rio de pensamentos concorrentes. Pode pensar em Gatha como uma escada ou uma
corda que leva até à margem deste rio. Assim, Gatha facilitar-lhe-á um pouco a subida à borda
do rio de cada vez.
À medida que começa a aumentar a atenção nos seus pensamentos, aperceber-se-á de que
existem dois tipos de "estados de espírito". Podemos chamar-lhes "a mente pensadora" e a
"mente observadora". Passamos a maior parte do nosso tempo presos na mente pensadora.
A mente pensadora é ativa quando planeamos, julgamos, ou nos preocupamos.
Estamos a tentar aumentar o poder da mente observadora juntamente com a consciência. A

mente observadora é ativada quando estamos conscientes dos sentimentos, pensamentos e
emoções no "agora". A mente observadora proporciona a consciência presente e distrai a
mente pensadora das suas preocupações, planos e julgamentos. Mas como usamos mais a
nossa mente pensadora, ela é muito mais poderosa do que a nossa mente observadora no
início. E intervém frequentemente quando tentamos fortalecer a nossa mente observadora. A
mente pensadora é como um cachorrinho ativo e excitado. Ela corre de lugar em lugar e nunca
fica parada. Os gathas são ferramentas que utilizamos para distrair a nossa mente pensadora,
para que possamos ativar e fortalecer a nossa mente observadora, aproveitando esta
oportunidade. É como atirar um osso ao seu cão para o manter num lugar estável, para o
acalmar. É muito mais fácil observar o cão quando ele está calmo e imóvel.
No início, poderá ser cético em relação a Gatha e achá-lo inútil. Tente observar esta reação,
o seu pensamento, e tente manter-se de mente aberta, e preste atenção ao que acontece
quando usa Gatha. Geralmente, as pessoas que praticam este exercício acham Gatha muito
útil.
Nesta meditação guiar-vos-ei usando Gatha, mas primeiro quero dizer-vos como o processo
irá funcionar. Começaremos por repetir silenciosamente um conjunto de frases. Durante a
meditação, por favor alinhe estas palavras com a sua respiração. Para que cada linha
corresponda a uma inspiração ou expiração. Após algumas respirações, concentrar-nos-emos
ainda mais e começaremos a utilizar todas as palavras. Isto pode parecer confuso, mas tornar-
se-á mais claro à medida que o oriento. Por favor, não se preocupe.
Outra coisa é que é realmente necessário sorrir no momento durante esse exercício. Se sorrir
nesse momento, observe em si mesmo como se sente, qual o efeito que isso tem. Portanto,
quando sorrir nesse momento, tente prestar atenção ao que acontece no seu corpo. Agora
incline-se para trás e sente-se numa posição vertical.
POEMA DE MEDITAÇÃO GATHA - ORIENTAÇÃO
Respire fundo e deixe a sua respiração voltar ao seu fluxo normal e natural. Ponha-se numa
posição confortável na sua cadeira, pés no chão, mãos nos joelhos, costas direitas e
relaxadas. Dirija a sua consciência para a sua respiração. Enquanto continuamos a observar
a sua respiração, vamos tentar harmonizar cada linha do gatha, o poema de meditação, com
a sua respiração.
Eu sei que estou a inspirar.
Eu sei que estou a expirar.
Enquanto respiro, acalmo o meu corpo e a minha mente.
Sorrio ao expirar.
Estou a viver.
Eu sei que este é um momento precioso.
(Lembre-se de fazer 3 repetições, permita-se o silêncio durante algum tempo).
Quando a sua mente começar a vaguear, volte às suas palavras e à sua respiração.
Silêncio (aguarde 10 segundos).
Agora vamos reduzir cada frase a uma única palavra e dizê-la novamente com a respiração e
repetir este poema 2-3 vezes. Quando diz a frase "Estou a sorrir", repare se há pequenas
mudanças no seu corpo e emoções. Se a sua mente está a vaguear, volte à sua respiração e
às palavras.
Estou a inspirar...
Estou a expirar...
Estou calmo...
Estou a sorrir...
Encontro-me no presente...
Encontro-me neste momento precioso...

Estou a inspirar... Estou a expirar... Estou calmo... Estou a sorrir... Estou no momento... Estou
num momento precioso...(Repita estas palavras de poucos em poucos minutos. Continuar 3-
5 minutos antes do fim da meditação). Se sente que a sua atenção está um pouco equilibrada
agora, pode tentar largar as palavras e deixar a sua consciência voltar apenas à sua
respiração. Se a sua mente está a vaguear e tem dificuldade em concentrar-se, pode sempre
voltar às palavras deste poema que aprendeu.

Detalhes de contacto:
Romanian Handout 3
SESIUNEA 3 VR
FIȘĂ SESIUNE 3
Sunteți într-o perioadă în care sunteți mai deschis la unele schimbări în viața dvs. după
ce ați renunțat la consum. Felicitări încă o dată și felicitați-vă și dvs.! Scopul sesiunii
este să vă observați gândurile și sentimentele, să observați fără a judeca și să încercați
să le controlați.
Aveți încredere că veți dezvolta această abilitate exersând des exercițiile pe care le-
ați învățat în acest program!
Puteți găsi câteva recomandări despre relațiile de familie și relațiile apropiate pe care
le puteți folosi în viața de zi cu zi. Și anume, cât de norocoși suntem să avem o mamă
și un tată care ne-au născut. Unii dintre noi avem și copii. Toată lumea are o mamă,
un tată sau măcar un bătrân care să-i înlocuiască. Există întotdeauna amintiri pozitive
și fericite în copilărie – cu mama, tata, frați, o rudă sau un prieten apropiat... Toată
lumea are o istorie cu părinții sau cu oamenii cu care și-a petrecut timpul în copilărie.
Dacă trecutul nostru nu este frumos, putem crea un trecut frumos. Deci, dacă trăiți
acest moment profund, mâine acest moment se va transforma într-un trecut frumos.
Trăim în momentul prezent și amintirea cu drag a trecutului este primul pas spre a-l
îmbunătăți. Așadar, sper că puteți trăi așa pe parcursul acestui program, ori de câte
ori vă gândiți la timpul în care vă aflați. În acest moment, ești în largul tău... în pace...
După ce ați finalizat sesiunea, când vă veți întoarce la rutina dvs., sperăm că acest
moment liniștit va rămâne ca o amintire pe care o vei adăuga trecutului frumos.
Dacă suntem părinți, ar trebui să avem grijă de copiii noștri și, în calitate de copil, ar
trebui să avem grijă de părinții noștri. Uneori, dacă ne arătăm respectul și recunoștința,
îi putem face deja pe alții fericiți. Uneori avem un moment dificil cu cei din jurul nostru,
care poate deveni prea mult și astfel intervine suferința. Uneori ne enervăm unul pe
altul, părinți și copii, iar uneori furia se transformă în ură și nici nu vrem ca acea
persoană să existe. Uneori vrem să scăpăm de familia noastră. Este posibil să nu
dorim nicio relație cu ei. Pentru că ne-au rănit. Uneori, părinții ar putea dori să se
îndepărteze de copiii lor. Dar până unde merge această divergență? Deși nu vrem să
existe, ei, părinții noștri, sunt încă în noi. Atunci cel mai bun lucru de făcut este să ne
întoarcem la noi înșine pentru a face față suferinței și greutăților noastre. Nu putem
scăpa. Dacă alergăm, alergăm pentru totdeauna, iar rana, suferința este încă acolo.
Prin urmare, dacă aveți o problemă cu copiii dvs. sau dacă aveți probleme cu părinții,
cel mai bun mod este să vă priviți durerea și să vă întoarceți la voi înșivă. În primul
rând, ne întoarcem în corpul nostru.
Învățăm să ne bucurăm de respirație, să ne relaxăm corpul și să vedem unde se
acumulează rana și suferința în corpul nostru și, treptat, învățăm să avem grijă de
mediul care ne înconjoară. Poate ce a cauzat durerea s-a întâmplat o dată sau de
două ori, dar amintirea s-ar putea să fie constant vie. De fapt, de aceea suferi, nu poți
să nu te mai gândești, dar aici poți să iei o pauză, concentrându-te asupra corpului tău,
poți începe să îți reduci dificultățile, să te vindeci. Trebuie să ne întoarcem pentru a ne
privi emoțiile, trebuie să ne întoarcem pentru a face față furiei noastre. Trebuie să ne
întoarcem, respirând cu atenție, pășind cu atenție...
Exercițiul GATHA
În sesiunea de astăzi v-am prezentat un poem de meditație„ gatha ”. Scopul poemului
Gatha este să vă ajute să vă concentrați mintea asupra respirației. Mintea este ca un
râu de gânduri concurente. Vă puteți gândi la Gatha ca la o scară sau o frânghie care
vă conduce la marginea acestui râu. Deci, Gatha vă va ajuta să ajungeți la malul râului
mai ușor de fiecare dată.
Pe măsură ce începeți să vă sporiți atenția asupra gândurilor, veți realiza că există
două tipuri de „stări de spirit”. Le putem numi „mintea gânditoare” și „mintea
observatoare”. Ne petrecem cea mai mare parte a timpului prinși în mintea gânditoare.
Mintea gânditoare este activă atunci când planificăm, judecăm sau ne îngrijorăm.
Încercăm să creștem puterea minții observatoare împreună cu conștientizarea.
Mintea observatoare este activată atunci când suntem conștienți de sentimentele,
gândurile și emoțiile din „acum”. Mintea observatoare oferă conștientizare prezentă și
distrage mintea gânditoare de grijile, planurile și judecățile sale. Dar, din moment ce
ne folosim mintea gânditoare mai mult, este mult mai puternică decât mintea observare
la început și intervine adesea atunci când încercăm să ne întărim mintea
observatoare. Mintea gânditoare este ca un cățeluș activ, entuziasmat. Aleargă dintr-
un loc în altul și nu stă niciodată pe loc. Gatha sunt instrumente pe care le folosim
pentru a ne distrage mintea gânditoare, astfel încât să putem activa și întări mintea
observatoare, profitând de această oportunitate. Este ca și cum ai arunca un os
câinelui tău pentru a-l ține într-un loc stabil, pentru a-l liniști. Este mult mai ușor să
observi câinele atunci când este liniștit și tăcut.
La început, s-ar putea să fii sceptic cu privire la Gatha și să-l găsești inutil. Încercați să
observați această reacție, gândirea dvs. și să încercați să rămâneți cu mintea deschisă
și să acordați atenție la ceea ce se întâmplă atunci când utilizați Gatha. În general,
persoanele care practică acest exercițiu consideră Gatha foarte util.
În această meditație vă voi ghida folosind Gatha, dar mai întâi vreau să vă spun cum
va funcționa procesul. Vom începe prin repetarea în tăcere a unui set de fraze. În
timpul meditației, vă rugăm să aliniați aceste cuvinte la respirație. Astfel încât fiecare
frază să corespundă unei inspirații sau expirații. După câteva respirații, ne vom
concentra și mai mult și vom începe să folosim toate cuvintele. Știu că acest lucru
poate părea confuz, dar va deveni mai clar pe măsură ce vă ghidez. Vă rog să nu vă
faceți griji.
Un alt aspect este că va trebui să zâmbiți cu adevărat în timpul segmentelor de
zâmbet din acest exercițiu. Dacă zâmbești în acel moment, observă ce simți, ce efect
are. Deci, atunci când zâmbești, încearcă să fii atent la ceea ce se întâmplă în corpul
tău. Acum rezemați-vă pe scaun și stați cu spatele drept.
MEDITAȚIA GATHA
Respirați adânc și permiteți respirației să revină la fluxul normal și natural. Stați într-o
poziție confortabilă pe scaun, picioarele pe podea, mâinile pe genunchi, spatele drept
și relaxat. Îndreptați-vă conștientizarea către respirația dvs. Pe măsură ce vă urmăriți
respirația, vom încerca să armonizăm fiecare linie a gatha, poemul de meditație, cu
respirația dvs.
Știu că inspir.
Știu că expir.
În timp ce respir, îmi calmez corpul și mintea.
Zâmbesc în timp ce expir.
Trăiesc în prezent.
Știu că acesta este un moment important.
(Se repetă de 3 ori versurile de mai sus, cu pauze de câteva secunde)
Când mintea începe să rătăcească, reveniți la cuvintele și respirația dvs.
Acum, să reducem fiecare propoziție la un singur cuvânt și să le rostim odată cu
respirația noastră, repetând versurile de 2-3 ori. Când spuneți cuvântul „zâmbesc”,
observați dacă există mici modificări în corpul sau emoțiile dvs. Dacă mintea rătăcește,
reveniți la respirație și la cuvintele...
Inspir ...
expir ...
sunt calm ...
zâmbesc ...
sunt în prezent ...
sunt într-un moment important ...
Inspir ... expir ... sunt calm ... zâmbesc ... sunt în prezent ... sunt într-un moment
important ...... Dacă simțiți că atenția dvs. este oarecum echilibrată acum, puteți
încerca să renunțați la cuvinte și să vă lăsați conștientizarea să revină doar la
respirație. Dacă mintea rătăcește și aveți probleme cu concentrarea, puteți reveni
oricând la cuvintele din această poezie pe care ați învățat-o.
Pregătiți-vă pentru schimbare, acțiune și aveți grijă de dvs.!

Echipa VrforDrugRehabilitation
Portuguese)
English Handout 4
PROGRAMME
HANDOUT-4
WORK LIFE
“Settle a comfortable position where you are now, please and start to read this handout.
You will find some recommendations about work life below which you may need in your
daily life.
Working at work is one of the things that occupies our mind and body the most
in our daily life. If we do not have a job, it will tire our minds and it is not beneficial for
our body to be unemployed and inactive. Although people go to work for the need to
earn money, they also want to enjoy their work. When he enjoys his work, he becomes
more productive, he feels productive and powerful. In fact, on the way home, he
becomes happier and reflects this positive atmosphere around him. On the other hand,
at work, sometimes or most of the time, you may need to spend at least 10 hours with
some people, your co-workers or your boss, whom you do not even want to pass
through the same door. For thousands of years in human history, communities have
lived together, ate together, tried to survive together. Today, we spend a significant part
of our time at work and interact with people at work. There should be courtesy, respect
and compassion during this interaction. Because in the business environment,
obligations are at the forefront rather than options. The work environment distances us
from ourselves. The respect and courtesy we show when interacting with other people
at work is important. Or the self-respect and self-compassion you show yourself during
the work you do is very valuable. If you are currently unemployed or not happy at work,
please pay more attention to discovering and developing your own skills. What do you
need about your business life or career? While thinking about these, try to focus without
judging yourself and get ready to make a decision. You can share your decisions with
people you trust or write them down.
LABELING THOUGHTS EXERCISE
Now we recommend yo to spend some time developing your ability to

work with the thoughts that are constantly running through your minds with
“labeling thoughts exercise” guidance below.
If you still find yourself struggling to notice and release thoughts as they arise,
this meditation can be of great help. Thoughts draw our attention away from the
present moment into a world of worries, judgments, memories, and plans.
“Thoughts throw us away from the totality of our experience of the present
moment into a world of concerns, judgments, memories, and plans. We will use
“tags” to help you recognize and let go of your thoughts when they arise.
Labeling or naming a thought helps
bring the thought into awareness of the observing mind. This makes it easier
for you to follow the thought without being distracted by it. The
simplest way to use labels is to silently say to yourself "thinking” whenever

you become aware that you're thinking, and gently return your attention to your
breathing.”
If you find that your thoughts are focused on things like judgment or planning,
it may be helpful to apply labels like "judging" or "planning" to your thoughts.
Other tags such as "remembering" or "asking" may also be useful. It's not
worth spending a lot of time deciding which tag to use. If you find yourself
doing this, label them all as “thoughts” and return to your breath.
Remember, we're not trying to stop our thinking, we're just trying to get better
at recognizing it. This meditation is essentially about practicing mindfulness
and returning to the present time and time again.
Try to memorize the guidance below by reading 3-4 times, please.

LABELING THOUGHTS EXERCISE-GUIDANCE
“Take a deep breath…”
“And check your sit…”
“Both feet touch the floor,..”
“Hands resting on knees,…”
“Back straight and relaxed…”
“Slowly, gently direct your attention to your breath.”
“Keep breathing in your normal natural flow.
“Don't try to change anything.”
“Now, when you're ready, find the part of your body where you feel the easiest
to breathe and gently direct your attention to that point.”
“Continue to monitor your breath by noticing the sensations in this body

point.”
“Carefully watch each inhale and each exhale.”
“When you notice your mind wandering, label them as “thinking” and let them
go, without judging your thoughts or yourself.”
“Focus your attention again on the body area where you feel the easiest to
breathe.”
“Breath is the anchor that stabilizes and stabilizes you, and every time you
focus, it helps you realize whatever you are experiencing right now and live
with full awareness.”
“When your mind wanders again, try to notice your thoughts appearing.”
“Try to give labels to your thoughts as they arise by silently telling yourself
“thinking” , ”judging” or… “planning”. And then let them go.”
“Bring your attention back to your breath.”
“If your mind begins to wander, notice this, label your thoughts, and gently
refocus your attention on the feeling of breathing.”
“Breath is your awareness-raising anchor that connects you to your current

experience.”
“Where is your mind right now?... Can you accept every thought, can you
notice it? Do you allow your thoughts to pass, to go away without being judged
or clinging to them any longer?”
“When you notice your thoughts, label them and focus on your breath again in
the here and now, allowing them to slowly drift away.”

Turkish Handout 4

OKUMA ÖDEVİ-4
İŞ YAŞAMI
Şu anda bulunduğun yerde rahat bir pozisyon al ve lütfen bu
okuma metnini okumaya başla. Aşağıda, günlük yaşamında ihtiyaç
duyabileceğin iş yaşamı ile ilgili bazı önerileri bulacaksın.
Günlük yaşamımızda zihnimizi ve bedenimizi en çok meşgul

eden şeylerden biridir işte çalışmak. Eğer bir işimiz yoksa bu hem
zihnimizi yorar hem de bedenimiz için işsiz olmak, hareketsiz kalmak
faydalı değildir. İnsanlar, iş yerine para kazanma ihtiyacı için gitseler
de, yaptığı işten keyif almayı da isterler. Keyif alarak yaptığı işte, daha
verimli olur, kendini üretken ve güçlü hisseder. Hatta eve giderken
daha mutlu olur, çevresine bu olumlu havayı yansıtır. Öte yandan iş
yerinde bazen ya da çoğu zaman bazı insanlarla, aynı kapıdan bile
geçmek istemediğin iş arkadaşlarınla ya da patronunla birlikte belki
de en az 10 saat vakit geçirmen gerekebiliyor. İnsanlık tarihinde
binlerce yıldır, topluluklar birlikte yaşıyorlar, birlikte yemek yiyorlar,
birlikte hayatta kalmaya çalışıyorlar. Günümüzde vaktimizin önemli
bir bölümünü iş yerinde geçirmekteyiz ve iş yerindeki insanlarla
etkileşim halindeyiz. Bu etkileşim sırasında nezaket, saygı ve
merhamet olmalıdır. Çünkü iş ortamında seçenekler yerine
zorunluluklar ön plandadır. İş ortamı bizi kendimizden uzaklaştırır. İş
yerinde diğer insanlarla etkileşim kurarken gösterdiğimiz saygı ve
nezaket önemlidir. Ya da yaptığın iş sırasında kendine gösterdiğin öz
saygı ve öz şefkat çok değerlidir. Eğer şu sıra işsizlik yaşıyorsan ya
da iş yerinde mutlu değilsen lütfen kendi becerilerini daha çok
keşfetmeye ve geliştirmeye önem ver. İş yaşamınla ilgili ya da meslek
edinmenle ilgili nelere ihtiyacın var? Bunları düşünürken kendini
yargılamadan odaklanmaya çalış ve karar vermeye hazırlan. Verdiğin
kararları güvendiğin insanlarla paylaşabilirsin ya da yerlere not
edebilirsin.
DÜŞÜNCELERİ ETİKETLEME EGZERSİZİ

Şimdi, aşağıdaki “düşünceleri etiketleme egzersizi” rehberliği
ile sürekli olarak aklından geçen düşüncelerle çalışma yeteneğini
geliştirmek için biraz zaman ayırmanı önermekteyiz.
Hala düşüncelerini ortaya çıktıklarında fark edip gitmelerine izin

vermekte zorlanıyorsan, bu meditasyon sana çok yardımcı olabilir.
Düşünceler, dikkatimizi şimdiki andan endişeler, yargılar, anılar ve
planlar dünyasına bizi çeker.
Düşünceler, dikkatimizi şu anı deneyimlememizin bütünlüğünden

alarak kaygıların, yargılamaların, hatıraların ve planların dünyasına
bizi atar. Düşünceleriniz ortaya çıktığında farkına varmak ve onları
bırakmak adına sana yardımcı olmak için “etiketleri” kullanacağız.
Bir düşünceyi etiketlemeniz veya isimlendirmen, düşünceyi
gözlemleyen zihnin farkındalığına getirmene yardımcı olur. Böylece
düşünce tarafından uzaklaştırılmadan düşünceyi izlemen daha
kolay hale gelir. Etiketleri kullanmanın en basit yolu, düşündüğünün
farkına her vardığında kendine sessizce “düşünce” demek ve
dikkatini nazikçe tekrar nefesine vermendir.
Eğer düşüncelerinin yargıda bulunma veya planlama gibi konulara
odaklandığını fark edersen, düşüncelerine “yargılama” veya
“planlama” gibi etiketleri uygulaman daha yararlı olabilir.
“Hatırlamak” veya”istemek” gibi diğer etiketler de faydalı olabilir.
Hangi etiketi kullanacağına karar vermek adına çok zaman
harcamak faydalı değil. Eğer böyle yaptığını fark edersen, hepsini
“düşünce” olarak etiketle ve nefesine geri dön. Unutma,
düşünmemizi durdurmaya çalışmıyoruz, sadece bunun farkına
varmada daha iyi olmaya çalışıyoruz. Bu meditasyon, aslında,
düşüncelerimizin farkına varmanın pratiğini yapmak ve şu ana
tekrar tekrar geri dönmek ile ilgili.
Lütfen aşağıdaki yönergeleri 3-4 defa okuyarak ezberlemeye çalış.
DÜŞÜNCELERİ ETİKETLEME EGZERSİZİ REHBERİ
"Derin bir nefes alıp ver…"

“Ve oturuşunu kontrol et…”
“İki ayak yer ile temas halinde..”
"Ellerin dizlerinin üzerinde..."
“Sırtın düz ve rahat bir konumda …”
"Yavaşça, nazikçe dikkatini nefesine yönlendir."
“Normal doğal akışında nefes almaya devam et.
"Hiçbir şeyi değiştirmeye çalışma."
"Şimdi, hazır olduğunda, bedeninde nefes almayı en kolay
hissettiğin bölümü bul ve dikkatini nazikçe o noktaya
yönlendir."
“Bu beden noktasındaki hisleri fark ederek nefesini izlemeye
devam et.”
"Her nefes alışını ve her nefes verişini izle."
“Zihninin dolaştığını fark ettiğinde, düşüncelerini veya kendini
yargılamadan, onları “düşünmek” olarak etiketle ve
uzaklaşmalarına izin ver.”
“Dikkatini tekrar nefes almayı en kolay hissettiğin beden
bölgesine odakla.”
"Nefes, seni dengeleyen bir çapadır ve her odaklandığında, şu
anda deneyimlediğin her şeyi fark etmene ve tam farkındalıkla
yaşamana yardımcı olur."
“Zihniniz tekrar dolaştığında, düşüncelerinizin ortaya çıktığını
fark etmeye çalış.”
“Kendine sessizce “düşünmek”, “yargılamak” veya…
“planlamak” diyerek düşüncelerine etiketler koymaya çalış ve
ardından gitmelerine izin ver."
"Dikkatini tekrar nefesine verin."
"Zihnin gezinmeye başlarsa, bunu fark et, düşüncelerini
etiketle ve dikkatini nazikçe yeniden nefes alma hissine
odakla."
"Nefes, seni mevcut deneyimine bağlayan farkındalık artırıcı
çapandır."
“Zihnin şu an nerede?... Her düşünceyi kabul edebiliyor
musun, fark edebiliyor musun? Düşüncelerinin
yargılanmadan ya da onlara daha fazla bağlanmadan geçip
gitmesine, gitmesine izin veriyor musun?”
“Düşüncelerini fark ettiğinde onları etiketle ve yavaşça
uzaklaşmalarına izin vererek yeniden şu anda ve burada nefesine
odaklan.”
Değişime, harekete geçmeye ve sağlıklı kalmaya hazır olun!

VRforDrugRehabilitation Proje Ekibi
İletişim Bilgileri:…………….………………………….
PANFLETO-4
VIDA DE TRABALHO
"Encontre uma posição confortável e comece a ler este folheto. Encontrará algumas
recomendações sobre a vida profissional abaixo das quais poderá necessitar na sua vida
diária.
Trabalhar é uma das coisas que mais ocupa a nossa mente e o nosso corpo na nossa vida
diária. Se não tivermos um emprego, isso cansará a nossa mente e não é benéfico para o
nosso corpo estar desempregado e inativo. Embora as pessoas vão trabalhar pela
necessidade de ganhar dinheiro, elas também querem desfrutar do seu trabalho. Quando
desfruta do seu trabalho, torna-se mais produtivo e poderoso. Na verdade, a caminho de casa,
torna-se mais feliz e reflete esta atmosfera positiva à sua volta. Por outro lado, no trabalho,
por vezes ou a maior parte do tempo, pode precisar de passar pelo menos 10 horas com
algumas pessoas, os seus colegas de trabalho ou o seu chefe, que nem sequer quer passar
pela mesma porta. Durante milhares de anos na história da humanidade, as comunidades
viveram juntas, comeram juntas, tentaram sobreviver juntas. Hoje em dia, passamos uma
parte significativa do nosso tempo no trabalho e interagimos com as pessoas no trabalho.
Deve haver cortesia, respeito e compaixão durante esta interação. Porque no ambiente
empresarial, as obrigações estão na vanguarda em vez de opções. O ambiente de trabalho
distancia-nos de nós próprios. O respeito e a cortesia que demonstramos quando interagimos
com outras pessoas no trabalho é importante. Ou o autorrespeito e a autocompaixão que se
demonstra durante o trabalho que se faz é muito valioso. Se estiver atualmente desempregado
ou não tiver satisfeito no trabalho, preste mais atenção à descoberta e desenvolvimento das
suas próprias competências. De que precisa na sua vida laboral? Enquanto pensa nisto, tente
concentrar-se sem se julgar e prepare-se para tomar uma decisão. Pode partilhar as suas
decisões com pessoas em quem confia ou escrevê-las.
Exercício de Rótulo de Pensamentos

Agora recomendamos-lhe que passe algum tempo a desenvolver a sua capacidade de
trabalhar com os pensamentos que estão constantemente a correr nas suas mentes com a
orientação de "exercício de rótulo de pensamentos" abaixo.
Se ainda se encontrar a lutar para reparar e libertar pensamentos à medida que estes surgem,
esta meditação pode ser de grande ajuda. Os pensamentos desviam a nossa atenção do
momento presente para um mundo de preocupações, julgamentos, memórias e planos.
"Os pensamentos afastam-nos da totalidade da nossa experiência do momento presente para

um mundo de preocupações, julgamentos, memórias e planos. Usaremos "tags" para o ajudar
a reconhecer e a deixar ir os seus pensamentos quando eles surgirem. Rotular ou nomear um
pensamento ajuda a trazer o pensamento à consciência da mente observadora. Isto facilita-
lhe o seguimento do pensamento sem se distrair com ele. A forma mais simples de usar
rótulos é dizer silenciosamente a si próprio "pensar" sempre que se torna consciente de que
está a pensar, e voltar suavemente a sua atenção à sua respiração".
Se verificar que os seus pensamentos estão centrados em coisas como o julgamento ou o

planeamento, pode ser útil aplicar rótulos como "julgar" ou "planear" aos seus pensamentos.
Outros rótulos tais como "lembrar" ou "pedir" também podem ser úteis. Não vale a pena gastar
muito tempo a decidir qual dos rótulos quer utilizar. Se se vir a fazer isto, rotule-as todas como
"pensamentos" e regresse ao seu fôlego.
Lembre-se, não estamos a tentar parar o nosso pensamento, estamos apenas a tentar
melhorar o seu reconhecimento. Esta meditação tem essencialmente a ver com a prática da
atenção e com o regresso ao presente, uma e outra vez.
Tente memorizar a orientação abaixo, lendo 3-4 vezes, por favor.

RÓTULOS DE PENSAMENTOS EXERCÍCIO-ORIENTAÇÃO DE EXERCÍCIOS
“Respire fundo…”
“E verifique como está sentado…”
“Coloque ambos os pés no chão...”
“As mão pousadas nos joelhos,…”
“Costas direitas e relaxadas…”
“Lentamente, dirija suavemente a sua atenção para a sua respiração...”
“Continue a respirar no seu fluxo natural normal...”
“Não tente mudar nada...”
“Agora, quando estiver pronto, encontre a parte do seu corpo onde se sente mais fácil de
respirar e dirija suavemente a sua atenção para esse ponto.”
“Continue a monitorizar a sua respiração, notando as sensações neste ponto do corpo.”
“Cuidadosamente, tenho em atenção cada inspiração e expiração.”
“Quando notar a sua mente a vaguear, rotule como "pensamento" e deixe-os ir, sem julgar
os seus pensamentos ou a si próprio.”
“Concentre novamente a sua atenção na área do corpo onde se sente mais fácil de
respirar.”
“A respiração é a âncora que o estabiliza, e cada vez que se concentra, ajuda-o a perceber
o que quer que esteja a experienciar neste momento e a viver com plena consciência.”
“Quando a sua mente vagueia novamente, tente notar o aparecimento dos seus
pensamentos.”
“Tente dar rótulos aos seus pensamentos à medida que eles surgem, dizendo
silenciosamente a si próprio "pensando", "julgando" ou... "planeando". E depois deixe-os ir.”
“Traga a sua atenção de volta à sua respiração.”
“Se a sua mente começar a vaguear, repare nisto, marque os seus pensamentos, e volte a
concentrar a sua atenção na sensação de respiração.”
“A respiração é a sua âncora de sensibilização que o liga à sua experiência atual.”
“Onde está a sua mente neste momento?... Consegue aceitar cada pensamento, consegue
repará-lo? Permite que os seus pensamentos passem, desapareçam sem serem julgados
ou se agarrem a eles por mais tempo?”
“Quando notar os seus pensamentos, rotule-os e concentre-se novamente na sua
respiração no aqui e agora, permitindo que se afastem lentamente.”

Romanian Handout 4
SESIUNEA 4 VR
FIȘĂ SESIUNEA 4
Munca
Așezați-vă într-o poziție confortabilă și citiți acestă fișă informativă. Veți putea găsi
informații utile și recomandări cu privire la locul de muncă pe care le puteți aplica în
viața de zi cu zi.
Munca este unul dintre lucrurile care ne ocupă cel mai mult mintea și corpul în viața
noastră de zi cu zi. Dacă nu avem un loc de muncă, ne va obosi mintea și nu este
benefic pentru corpul nostru să fim șomeri și inactivi. Deși oamenii merg la muncă
pentru nevoia de a câștiga bani, vor să se și bucure de munca lor. Când se bucură de
munca sa, muncitorul devine și se simte mai productiv și puternic. De fapt, în drumul
spre casă, el devine mai fericit și reflectă această atmosferă pozitivă în jurul său. Pe
de altă parte, la serviciu, uneori sau de cele mai multe ori, poate fi necesar să petreceți
cel puțin 8 ore cu unele persoane, colegii dvs. de muncă sau șeful dvs., persoane cu
care în mod obișnuit nu ați petrece timpul. De mii de ani în istoria umanității,
comunitățile au trăit împreună, au mâncat împreună, au încercat să supraviețuiască
împreună. Astăzi, ne petrecem o parte semnificativă a timpului la muncă și
interacționăm cu oamenii de la locul de muncă. În timpul acestei interacțiuni ar trebui
să existe curtoazie, respect și compasiune deoarece la locul de muncă obligațiile sunt
în prim plan mai degrabă decât opțiunile. Mediul de lucru ne îndepărtează de noi
înșine. Respectul și amabilitatea pe care le manifestăm atunci când interacționăm cu
alte persoane la locul de muncă sunt importante. Sau respectul de sine și compasiunea
de sine pe care vi le arătați în timpul muncii sunt foarte valoroase. Dacă în prezent
sunteți șomer sau nu sunteți fericit la locul de muncă, vă rugăm să acordați mai multă
atenție descoperirii și dezvoltării propriilor abilități. De ce aveți nevoie la locul de muncă
sau în carieră? În timp ce vă gândiți la acestea, încercați să vă concentrați fără să vă
judecați și pregătiți-vă să luați o decizie. Puteți împărtăși deciziile cu oameni în care
aveți încredere sau le puteți nota.
Exercițiu de etichetare a gândurilor
Acum vă recomandăm să petreceți ceva timp pentru a vă dezvolta capacitatea de a
lucra cu gândurile care vă trec în mod constant prin minte, cu ajutorul ghidul de mai
jos „exercițiul de etichetare a gândurilor”.
Dacă încă vă luptați să observați și să eliberați gândurile pe măsură ce apar, această
meditație poate fi de mare ajutor. Gândurile ne atrag atenția de la momentul prezent
într-o lume plină de griji, judecăți, amintiri și planuri.
Gândurile ne îndepărtează de totalitatea experienței noastre din momentul
prezent într-o lume de preocupări, judecăți, amintiri și planuri. Vom folosi
„etichete” pentru a vă ajuta să recunoașteți și să renunțați la gândurile dvs.
atunci când apar. Etichetarea sau denumirea unui gând ajută la aducerea
gândului în conștientizarea minții observatoare. Acest lucru va face mai ușor
să urmăriți gândul fără a fi distras de el. Cea mai simplă modalitate de a folosi
etichete este să vă spuneți în tăcere „nu gândi” ori de câte ori deveniți
conștient că vă gândiți, și să vă întoarceți ușor atenția asupra respirației.
Dacă descoperiți că gândurile dvs. se concentrează pe lucruri precum
„judecare” sau „planificare”, ar putea fi util să aplicați etichete precum
„judecare” sau „planificare” gândurilor voastre. Alte etichete, cum ar fi „nu
uita” sau „nu întreba”, pot fi, de asemenea, utile. Nu merită să petreceți mult
timp în decizia ce etichetă să folosiți. Dacă observați că petreceți prea mult
timp, etichetați-le pe toate drept „gânduri” și reveniți la respirație. Amintiți-vă,
nu încercăm să ne oprim gândirea, ci doar încercăm să o recunoaștem mai
bine. Această meditație se referă, în esență, la practicarea atenției și la
întoarcerea la prezent, de nenumărate ori.
Încercați să memorați exercițiul citindu-l de câteva ori
“ Respirați adânc...”
“ Și verificați-vă postura...”
“ Ambele picioare ating podeaua,..”
“ Mâinile sprijinite pe genunchi,…”
“Spatele drept și relaxat…”
“ Încet, îndreptați-vă ușor atenția către respirație.”
“ Continuați să respirați într-un flux normal și natural.”
“ Nu încercați să schimbați nimic.”
“ Acum, când sunteți pregătit, identificați partea corpului în care vă simțiți că
vă este cel mai ușor să respirați și îndreptați-vă ușor atenția către acel punct.”
“ Continuați să vă monitorizați respirația observând senzațiile din acest punct
al corpului.”
“ Urmăriți cu atenție de fiecare dată când inspirați și expirați....”
“ Când vă observați mintea rătăcind, etichetați-le drept „gânduri” și lăsați-le să
plece, fără a vă judeca gândurile sau pe voi înșivă.”
“ Concentrați-vă din nou atenția asupra zonei corpului unde simțiți cel mai ușor
că respirați.”
“ Respirația este ancora care vă stabilizează și, de fiecare dată când vă
concentrați, vă ajută să vă dați seama de tot ceea ce experimentați acum și să
trăiți cu deplină conștientizare.”
“ Când mintea rătăcește din nou, încercați doar să observați că apar gânduri.”
“ Încercați să dați etichete gândurilor pe măsură ce apar, spunându-ți în tăcere
„gânduri” ... „judecare” sau ... „planificare”. Și apoi lasă-l să plece.”
“ Aduceți-vă atenția înapoi la respirație.”
“ Dacă mintea începe să rătăcească, observați acest lucru, etichetați-vă
gândurile și reorientați-vă ușor atenția asupra senzației de respirație.”
“ Respirația este ancora dvs. de sensibilizare care vă conectează la experiența
actuală.”
“ Unde vă este mintea acum? ... Puteți accepta fiecare gând, îl puteți observa?
Puteți permite gândurilor să treacă, să plece fără a fi judecat?”
“ Când vă observați gândurile, etichetați-le și concentrați-vă din nou pe
respirație aici și acum, permițându-le să se îndepărteze încet.”
Pregătiți-vă pentru schimbare, acțiune și aveți grijă de dvs.!
Echipa VRforDrugRehabilitation
Portuguese)
English Handout 5
PROGRAMME
HANDOUT-5
Labeling Emotions Exercise

Just as you learned last week to use the label "thinking" when we notice
our thoughts, we can use the label "feeling" when we feel strong emotions.”
The process of labeling the emotion puts a distance between us and the
feelings. It reminds us that we are not feelings. Instead, it reminds us that
emotions, like everything else in the world, are events that arise, change, and
end.”
You can use the labels "worry" or "stress" to help strengthen the
observing mind. Thus, you can create an opportunity for yourself to watch while
thoughts and feelings flow in a river. Instead of fighting the feelings and trying
to get them to go, you will be able to observe with curiosity how it changes.
Maybe instead of trying to change or end it, you will get enough distance for
yourself and relax, you will feel the experience of focusing on the present
moment.
Labeling Emotions Exercise-Guidance

“Take a deep breath.”
“Check your seating.”
“Your feet are on the ground,..”
“Your back is straight and relaxed,..”
“Your hands are on your knees.”
“Pay attention to the sense of breath and try to discover the place
in your body where you feel the easiest to breathe…”
“Start watching your breath by focusing your attention on this
point.”
“As you watch your breath, your mind may wander and thoughts
may arise.”
“Recognize these thoughts and label them by trying to apply the
new technique you learned last week.”
“Thinking… Judging… Planning…. Wanting….”
“Gently let these thoughts go away without spending too much time
on them.”
“And come back to your breath.”

“Sometimes you may notice that along with the thoughts, there are
also some feelings and emotions. Can you label these feelings just
as you label thoughts? Can you notice your emerging emotions?
Calmness… Worry… Stress… Happiness… Gratitude…
Excitement… Boredom…”
“Gently label your emotions and then continue to watch your
breath, trying to refocus on the body point where you feel the
easiest.”
“Focus on. Are your thoughts emerging? Do you notice some
emotions along with these thoughts? If there are, tag them and go
back to your breath...”
“Where is your mind right now? Focus on. Label your thoughts and
feelings and gently let them walk away.
“Notice your breath again and direct your focus to your breath.
Each breath is the anchor that helps you stay in the here and now.”
Try to memorize this guidance above by reading 3-4 times and we
strongly recommend you practice it in your daily life frequently.
You have successfully completed The

VRforDrugRehabilitation Programme. Congratulations! You will
complete the next steps with your expert. We recommend that you
read the information notes given to you frequently. We hope you
will often practice what you learned here during this programme e
in your daily life. Many people who quit substance use experience
difficulties in certain areas of their lives. There is a lot of scientific
evidence that the mindfulness approach and exercises are very
beneficial for individuals who quit substance use. Please do not
forget to apply what you have learned in this program while trying
to cope with the difficulties you may encounter in your next life
intellectually and emotionally! We are sure it will benefit you. Take
care of yourself!”
Stay healthy! Good bye!

Turkish Handout 5
MADDE BAĞIMLILIĞI IÇIN SANAL

GERÇEKLIK ILE REHABILITASYON
Duyguları Etiketleme Egzersizi
Geçen hafta, düşüncelerimizi fark ettiğimizde “düşünme” etiketini
kullanmayı öğrendiğimiz gibi, güçlü duygular hissettiğimizde de “duygu”
etiketini kullanabiliriz. Duyguyu etiketleme işlemi hislerle aramıza mesafe
koyar. Bize, bizim duygu olmadığımızı hatırlatır. Onun yerine, duyguların
dünyadaki her şey gibi ortaya çıkan, değişen ve biten olaylar olduklarını
hatırlatır. “Endişe” ve “üzülme” etiketlerini gözlemleyen zihni güçlendirmeye
yardımcı olmak için kullanabilirsin. Böylece düşünceler ve duygular bir nehirde
akıp giderken, kendine bunları izleme fırsatı yaratabilirsin. Duygular ile
savaşmak ve gitmesini sağlamaya çalışmaktansa nasıl değiştiğini merakla
gözlemleyebileceksin. Belki de onu değiştirmeye veya bitirmeye uğraşmak
yerine, kendin için yeterince mesafe elde edip rahatlayacaksın, şimdiki ana
odaklanma deneyimini hissedeceksin.
Duyguları Etiketleme Egzersizi Rehberi

“Derin bir nefes alıp ver.”
“Oturuşunu kontrol et.”
“Ayakların yerle temas halinde,..”
“Sırtın dik ve rahat,..”
“Ellerin dizlerinin üzerinde.”
“Dikkatini nefes hissine ver ve bedeninde nefesini en kolay
hissettiğin yeri keşfetmeye çalış…”
“Dikkatini bu noktaya odaklayarak nefesini izlemeye başla…”
“Nefesini izlerken zihnin gezinmeye başlayabilir ve düşünceler
ortaya çıkabilir.”
“Geçen hafta öğrendiğin yeni tekniği uygulamaya çalışarak bu
düşüncelerini fark et ve onları etiketle.”
“Düşünmek… Yargılamak… Planlamak... İstemek…”
“Bu düşüncelerin üzerinde fazla zaman geçirmeden nazikçe
uzaklaşmalarına izin ver…”
“Ve nefesine geri dön...”
“Bazen düşüncelerle birlikte bazı hisler ve duygular olduğunu da
farkedebilirsin. Bu duyguları da tıpkı düşünceleri etiketlediğin gibi
etiketleyebiliyor musun? Ortaya çıkan duygularınızı fark edebilir
misin? Sakinlik…Endişe… Stres… Mutluluk… Minnettarlık…
Heyecan… Sıkıntı…”
“Nazikçe duygularınızı etiketleyin ve sonra nefesinizi en kolay
hissettiğiniz beden noktasına yeniden odaklanmaya çalışarak
nefesini izlemeye devam et...”
“Fark et. Düşüncelerin ortaya mı çıkıyor? Bu düşünceler ile birlikte
bazı duyguları fark ediyor musun? Varsa eğer onları etiketle ve
nefesine geri dön...”
“Zihnin şu an nerede? Fark et. Düşüncelerini ve duygularını etiketle
ve nazikçe uzaklaşmalarına izin ver.”
“Yeniden nefesini fark et ve odağını nefesine yönlendir. Her bir
nefes senin şu anda ve burada kalmana yardımcı olan çapan...”
Yukarıdaki metni 3-4 kere okuyarak ezberlemeye çalışmanı ve
günlük olarak sık sık pratik yapmanı önermekteyiz.
Madde Bağımlılığı için Sanal Gerçeklik ile Rehabilitasyon Programı’nı
başarı ile tamamladın.
Tebrikler! Bundan sonraki adımları uzmanın ile tamamlayacaksın. Sana
verilen bilgi notlarını sık sık okumanı tavsiye ederiz. Umarım burada
öğrendiklerini günlük yaşamında sık sık uygularsın. Madde kullanımını bırakan
pek çok birey, hayatlarının belirli alanlarında zorluklarla karşılaşmaktadır.
Madde kullanımını bırakan bireyler için bilinçli farkındalık yaklaşımı ve
egzersizlerinin çok faydalı olduğuna dair birçok bilimsel kanıt bulunmaktadır.
Hayatının geri kalanında karşılaşabileceğin zorluklarla bilişsel ve duygusal
olarak baş etmeye çalışırken lütfen bu programda öğrendiklerini uygulamayı
unutma! Sana fayda sağlayacağından eminiz. Kendine iyi bak!"
Sağlıklı kal! Hoşça kal!
VRforDrugRehabilitation Proje Ekibi
İletişim Bilgileri:…………….………………………….
PANFLETO-5
Exercício de Rotulagem das Emoções

Tal como aprenderam a usar o rótulo "pensar" quando reparamos nos nossos pensamentos,
podemos usar o rótulo "sentir" quando sentimos emoções fortes".
O processo de rotular a emoção coloca uma distância entre nós e os sentimentos. Lembra-
nos que não somos sentimentos. Pelo contrário, recorda-nos que as emoções, como tudo o
resto no mundo, são acontecimentos que surgem, mudam e terminam.
Pode usar os rótulos "preocupação" ou "stress" para ajudar a fortalecer a mente observadora.
Assim, pode criar uma oportunidade para si próprio ao observar enquanto pensamentos e
sentimentos fluem num rio. Em vez de lutar contra os sentimentos e tentar fazê-los
desaparecer, poderá observar com curiosidade como estes mudam. Talvez em vez de tentar
mudar ou acabar com isso, conseguirá distância suficiente para si próprio e relaxar, sentirá a
experiência de se concentrar no momento presente.
Emoções de Rótulos - Guia de Exercícios
“Respire fundo.”
“Verifique como está sentado.”
“Verifique se os seus pés estão bem assentos no chão...”
“Verifique se as suas costas estão direitas e relaxadas...”
“As suas mãos devem estar a descansar nos joelhos...”
“Preste atenção à sensação de respiração e tente descobrir o lugar no seu corpo onde se
sente mais fácil de respirar…”
“Comece a observar a sua respiração, concentrando a sua atenção neste ponto.”
“Enquanto observa a sua respiração, a sua mente pode vaguear e os pensamentos podem
surgir.”
“Reconheça estes pensamentos e rotule-os, tentando aplicar a nova técnica que aprendeu
anteriormente.”
“Pensamento… Julgamento… Planeamento…. Desejar…”
“Deixar passar suavemente estes pensamentos sem gastar muito tempo com eles.”
“E volte à sua respiração.”

“Por vezes pode reparar que, juntamente com os pensamentos, existem também alguns
sentimentos e emoções. Pode rotular estes sentimentos tal como rotula os pensamentos?
Consegue notar as suas emoções emergentes? Calma... Preocupação... Stress...
Felicidade... Gratidão... Excitação... Tédio…”
“Rotule suavemente as suas emoções e depois continue a observar a sua respiração,
tentando recentrar-se no ponto do corpo onde se sente mais fácil.”
“Concentre-se. Os seus pensamentos estão a emergir? Nota algumas emoções juntamente
com estes pensamentos? Se existem, rotule-as e volte à sua respiração...”
“Onde está a sua mente neste momento? Concentre-se. Rotule os seus pensamentos e
sentimentos e deixe-os ir embora suavemente.”
“Repare novamente na sua respiração e direcione o seu foco para a sua respiração. Cada
respiração é a âncora que o ajuda a permanecer no aqui e agora.”
Tente memorizar esta orientação acima lendo 3-4 vezes e recomendamos vivamente que a
pratique frequentemente na sua vida diária.
Concluiu com sucesso o Programa de Realidade Virtual e Consumo de Substância

no ambiente de Realidade Virtual. Parabéns! Recomendo-lhe que leia com frequência as
notas informativas que lhe são dadas. Espero que pratique frequentemente o que aprendeu
aqui na sua vida diária. Muitas pessoas que deixaram de consumir substâncias
experienciaram dificuldades em certas áreas das suas vidas. Há muitas provas científicas de
que a abordagem e os exercícios de mindfulness são muito benéficos para os indivíduos
que deixaram de consumir substâncias. Não se esqueça de aplicar o que aprendeu neste
programa enquanto tenta lidar com as dificuldades que poderá encontrar na sua próxima
vida intelectual e emocionalmente! Temos a certeza de que isso o beneficiará. Cuide de si!"
Mantenha-se saudável! Adeus!

Romanian Handout 5
SESIUNEA 5 VR
FIȘĂ SESIUNEA 5
Exercițiu de etichetare a emoțiilor
Așa cum am învățat săptămâna trecută să folosim eticheta „gândire” atunci când ne
observăm gândurile, putem folosi eticheta „simțire ”atunci când simțim emoții
puternice.
Procesul de etichetare al emoțiilor pune o distanță între noi și sentimente. Ne amintește
că nu suntem sentimente. În schimb, ne amintește că emoțiile, ca orice altceva din
lume, sunt evenimente care apar, se schimbă și se termină.
Puteți utiliza etichetele „vă faceți griji” și „nu vă faceți griji” pentru a
ajuta la întărirea minții observatoare. Astfel, vă puteți crea oportunitatea de a
privi cum gândurile și sentimentele curg exact ca un râu. În loc să luptați cu
sentimentele și să încercați să le faceți să plece, veți putea observa din
exterior, curios, cum acestea se schimbă. Poate că, în loc să încercați să le
schimbați sau să eliminați, vă veți distanța suficient de mult astfel încât să vă
relaxați și veți simți experiența concentrării asupra momentului prezent.
Exercițiu de etichetare a emoțiilor
“ Respirați adânc.”
“ Verificați-vă postura”
“Ambele picioare ating podeaua..”
“Spatele este drept și relaxat,..”
“Mâinile sunt așezate pe genunchi.”
“ Acordați atenție simțului respirației și încercați să descoperiți locul din corpul
vostru în care simțiți cel mai ușor să respirați …”
“ Începeți să vă urmăriți respirația concentrându-vă atenția asupra acestui
punct.”
“ Pe măsură ce vă monitorizați respirația, mintea poate rătăci și gândurile pot
apărea.”
“ Recunoașteți aceste gânduri și etichetați-le încercând să aplicați noua
tehnică pe care ați învățat-o săptămâna trecută.”
“ Gândire ... Judecare ... Planificare ... Dorință ...”
“ Lăsați cu blândețe aceste gânduri să dispară fără a petrece prea mult timp.”
“ Și reveniți la respirația dvs.”
“ Uneori puteți observa că, împreună cu gândurile există și unele sentimente și
emoții. Puteți eticheta aceste sentimente la fel cum etichetați gândurile? Puteți
observa emoțiile care apar? Calmul ... Îngrijorarea ... Stresul ... Fericirea ...
Recunoștința ... Emoția ... Plictiseala ...
“ Etichetați-vă emoțiile și apoi continuați să vă observați respirația, încercând
să vă concentrați din nou pe punctul corpului în care vă simțiți cel mai ușor.”
“ Concentrați-vă. Încep să vă apară gânduri? Observați unele emoții împreună
cu aceste gânduri? Dacă există, etichetați-le și reveniți la respirație ...”
“ Unde este mintea acum? Concentrați-vă. Etichetați-vă gândurile și
sentimentele și lăsați-le cu ușurință să se îndepărteze.
“ Observați-vă din nou respirația și îndreptați-vă concentrarea către respirație.
Fiecare respirație este ancora care vă ajută să rămâneți aici și acum.”
Încercați să memorați acest ghid repetându-l de 3-4 și exersând ori de câte ori
aveți ocazia.
Ați finalizat cu succes programul de realitate virtuală și abuz de substanțe în

mediul VR. Felicitări! Vă recomand să citiți frecvent notele informative care vi s-
au oferit. Sper că veți practica adesea ceea ce ați învățat în viața de zi cu zi. Mulți
oameni care renunță la consumul de substanțe întâmpină dificultăți în anumite
domenii ale vieții lor. Există o mulțime de dovezi științifice că abordarea și
exercițiile de mindfulness sunt foarte benefice pentru persoanele care renunță
la consumul de substanțe. Vă rugăm să nu uitați să aplicați ceea ce ați învățat în
acest program în timp ce încercați să faceți față dificultăților pe care le puteți
întâlni din punct de vedere intelectual și emoțional! Suntem siguri că vă vor
aduce beneficii. Aveți grijă de dumneavoastră!
La revedere!
Echipa VRforDrugRehabilitation
Project No: 2018-3-TR01-KA205-061550
VRforDrugRehabilitation:
Developing and Using Virtual Reality
Technology for Rehabilitation of Drug Users
in Probation Service
TRAIN THE TRAINER MANUAL

VRforDrugRehabilitation - Train The Trainer Manual - V2

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

VRforDrugRehabilitation - Train The Trainer Manual - V2

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

f

Project No: 2018-3-TR01-KA205-061550

TRAIN THE TRAINER MANUAL

VRforDrugRehabilitation Project, 2018-3-TR01-KA205-061550. This publication

- 1st September 2020-

1. TRAINING ADULT LEARNERS 10

2. INTRODUCTION TO VIRTUAL REALITY APPROACH IN

4. STRUCTURE OF VRFORDRUGREHABILITATION PROGRAMME 27

4.1. HOW TO STRUCTURE A PRE-INTERVIEW? 27

5. TECHNICAL PREPARATION FOR TRAINERS BEFORE THE

5.1. INSTALLATION OF VIRUTAL REALITY SOFTWARE OF THE

6. TRAIN THE TRAINER SECTIONS IN

6.1. PREPARATION OF VRFORDRUGREHABILITATION SESSIONS 39

ANNEX 1: CASE INFORMATION FORM 55

Figure 1. Kolb Cycle (Kolb,1984)

Figure 3. Prefrontal cortex of the human brain (National Institute of Health).

Figure 4. Approximate location of ventral tegmental area in human brain.

Figure 5. Sagittal orientation of human brain, the arrow indicates amygdala

Figure 6. Stages of Change

Figure 7. FFMQ Screen of VRforDrugRehabilitation Programme

Figure 9. Second Page of Demographic Information Programme of

Figure 10. Langugae Selection Screen at the Case Registration

Figure 12. Second Step in the Installation of Case Registration

Figure 13. Language Selection Screen in the Implementation of the Case

Figure 16. Second part of Demographic Information Form Screen at the

Figure 17. FFMQ Screen in the Implementation of the Case Register

Figure 18. Change of Stages Screen of the Case Registration Programme

Figure 19. WEMWBS Screen of the Case Registration Programme of

Figure 20. Sessions Creating Screen of the Case Registration Programme

ERASMUS + is an EU programme for Education, Training, Youth and Sport (2014-

VRforDrugRehabilitation project (more details on https://www.vr4drugrehab.org/) is co-

The partners of the VRforDrugRehabilitation project are District Governorate of Torbali

The project VRforDrugRehabilitation: Developing and Using Virtual Reality Technology

IO1. Research and proposal of the best structure and implementation

IO2.Creation of a Virtual Reality (VR) software programme for drug addiction

IO4. Development of VRforDrugRehabilitation Pilot Programme

The Train the Trainer manual is divided in 7 main parts:

Training of Adult Learners (Andragogy): Within this part important education

Testing implications Observations and

Figure 1. Kolb Cycle (Kolb,1984)

Various approaches and categories emerged as a result of years of research and

Many competency-based curriculum and training programs are built on behavioral

2. INTRODUCTION TO VIRTUAL REALITY APPROACH IN

According to the 2021 European Drugs Report;

2.2. Some Key Terminology in Addiction Field

The prolonged presence of substance induces changes in brain-cell function. In the

It is the decrease in the effect of a drug as a consequence of repeated exposure.

2.3. Explaining the Addiction

Addiction is defined as a chronic, relapsing disorder characterized by compulsive drug

For example, cigarettes, alcohol or other substances.

Geographical location in substance trade is an important factor in the spread of

One of the very basic elements of learning is the reward system.

The reward system is basically a physiological mechanism with a very important

The main neurotransmitter responsible for the reward response is dopamine.

Dopamine-related processes are common to all addictive substances.

2.3.2. Physiological Regulation

Homeostasis is the ability of a biological system to maintain a dynamic internal

Allostasis is the process of maintaining homeostasis. Allostasis is a regulatory

There is a structural change in allostasis.

A structural change occurs in the formation of addiction.

A new structural change may occur in the end of addiction.

2.3.4. Parts of the Brain Related to Addiction

-It is part of the limbic system.