Bilet nr.

Citeste textul cu voce tare:

 
In ceea ce priveste conceptia cromatica, saltul este si el evident de la simbolismul suplu al
procedeelor expresioniste, care inregistreaza culoarea lucrurilor ca poarta spre adevarul lor, la
exactitatea absoluta si rece a culorii, invelis superficial si iluzoriu etans, despartit de adancimea
lucrurilor. Se dovedeste, astfel, ca paradoxal adevarata valorificare spectaculoasa a unor concepte
expresioniste, cu ample perspective de integrare a artei in cotidian, se va produce in arta
constructivista si a formelor figurative […]. Existenta unui „real” al profunzimilor si tendinta de
a-i acorda dimensiunea absolutului, sarcina de a-l cunoaste si de a-l face activ prin expresie, se
converteau pentru artistul expresionist intr-o a doua natura. Se contura, astfel, un nou „mod de a
fi“ al artistului, in raport cu realitatea, in care arta se reafirma drept o valoare a vietii, valoarea
organica si constitutiva, cu infinite implicatii. Era o atitudine care sublinia voit legaturile artei
moderne cu valorile vietii in general, ceea ce implicit insemna depasirea individualului si, sub o
forma sau alta, cuprinderea dimensiunii sociale.”

(Amelia Pavel, Expresionismul si premisele sale)

1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul
citat:

a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?

b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul artei? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.
 
Bilet nr.1

1.a. Textul se adreseaza unui receptor avizat, un cititor care este interesat de fenomenele artistice
din arta picturala, cum este expresionismul. Un cititor obisnuit poate fi, de asemenea, interesat de
acest text, de informatiile stiintifice pe care le contine.

b. Textul de mai sus este de tip argumentativ, un indiciu fiind termenul premise din titlu care
conduce la ideea ca autoarea studiului expune, in mod argumentat, o teorie asupra
expresionismului in pictura.

c. In textul de mai sus identific opinii si argumente, de exemplu: in expresionism se schimba

statutul culorii, „de la simbolismul suplu la exactitatea rece a culorii”, arta este vazuta, de artistul
expresionist, drept o valoare a vietii, „valoarea organica si constitutiva” etc.

2. Conceptul de arta se refera la totalitatea creatiilor artistice individuale sau colective,

anonime sau faimoase ale oamenilor, realizate pe parcursul evolutiei istorice a umanitatii.
Expresie a constiintei si a sensibilitatii artistului, arta prezinta viziunea particulara a acestuia
asupra realitatii percepute. Arta, mai ales in expresia ei vizuala, a picturii, este un martor tacut
sau revoltat al istoriei umanitatii. Arta serveste
mai multor scopuri.
In primul rand, arta, si, mai ales, pictura, este un pandant al istoriei. Creatiile artistice
prezinta perspectiva artistului asupra evenimentelor istorice carora le este contemporan sau pe
care alege sa le fixeze pe canava, pentru conservarea memoriei. Nu putine sunt portretele care
prezinta imaginea unei perso nalitati monarhice, istorice etc. Realizate, de regula, la comanda
autoritatii statale, aceste picturi prezinta, dincolo de amanuntele portretului, elemente de
vestimentatie, de mediu de viata, toate acestea oferindu-ne o imagine asupra momentului istoric
surprins.
Ororile provocate de violenta se reflecta, de asemenea, in pictura si este suficient sa
amintim de opera plastica a lui Pablo Picasso, Guernica, pentru a ne demonstra teoria.
In al doilea rand, creatiile artistice servesc unui scop mai nobil, ele fiind forme de
revelare si de educare a spiritului artistic al consumatorilor de arta. Arta are, asemenea literaturii,
o finalitate estetica si un sens cathartic, ea fiind cea care vindeca, conduce la expurgarea
gandurilor negative si la apropierea de idealul de frumusete si de adevar pe care-l cauta oamenii.
Bilet nr.2

Citeste textul cu voce tare:

Mult zgomot pentru nimic este o piesa care se preteaza la numeroase interpretari, fiind
una dintre operele nemuritoare ale literaturii universale. Andrei serban o aduce pe scena Teatrului
de Comedie intr-o adaptare inovatoare si amuzanta, imbogatind piesa prin numeroase schimbari
in relatie cu vremurile contemporane si prin care propune trimiteri catre societatea romaneasca
actuala.
Mult zgomot pentru nimic a fost scrisa intre 1598 si 1599 si este una dintre celebrele
tragicomedii ale lui William Shakespeare. Piesa originala urmareste procesul de curtare a lui
Hero, o tanara nobila, de catre Claudio, un lord florentin. Claudio starnise gelozia fratelui bastard
al printului Don Pedro, prin actele sale de eroism dintr-o recenta campanie militara. Astfel, Don
John, fratele bastard al lui Don Pedro, le intinde o capcana lui Don Pedro si Claudio pentru a ii
face sa creada ca Hero i-a fost infidela lui Claudio in noaptea de dinaintea casatoriei. Claudio o
„demasca“ pe Hero in ziua nuntii, iar ea lesina de rusine. Tatal si verisoara ei decid sa propage
minciuna ca Hero a murit, pentru a-i face pe Don Pedro si Claudio sa regrete umilirea lui Hero.
Intre timp, doi dintre complicii lui Don John sunt auziti vorbind de catre niste jandarmi, iar
calomnia lansata la adresa lui Hero este demascata. Leonato, tatal lui Hero, nu ii spune lui
Claudio despre inocenta fiicei lui, facandu-l sa creada ca o va lua de sotie pe verisoara lui Hero
(Beatrice), si ca Hero este in continuare moarta. La nunta, Beatrice si Hero intra in scena
mascate, iar toate cele intamplate sunt scoase la iveala.
Piesa se termina cu nunta dubla dintre Hero si Claudio si dintre Beatrice si Benedick.
Povestea de dragoste dintre orgoliosul Benedick si apriga Beatrice este un subplot care
oglindeste in revers relatia dintre Hero si Claudio, deoarece, pe masura ce aceasta se deterioreaza
din cauza planurilor lui Don John, relatia dintre Benedick si Beatrice infloreste.
Adaptarea lui Andrei Serban a acestei comedii shakespeariene are ca rezultat un text
revigorant si actual. Schimbarile sunt minime, dar cruciale, pastrand esenta originalului
shakespearean, dar adaptandu-l la vremurile noastre.
Una dintre inovarile majore tine de folosirea elementelor multimedia. Andrei Serban
adauga scenelor shakespeariene ascultari pe ascuns, aparté-uri si monologuri, folosind sapte
camere video plasate pe scena. Au fost adaugate, in spectacol, cateva dansuri si momente
muzicale ce animeaza atmosfera, care, de altfel, impleteste sobrul cu comedia.

(Mara Ciuntu, Andrei Serban inoveaza in amor, Observator cultural nr. 940/2018)

1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul
citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul teatrului in educarea tinerilor? Motiveaza-ti raspunsul.
Bilet nr.2

1.a. Receptorul textului dat este un cititor obisnuit, care este interesat de actualitatea culturala si
de fenomenul teatral. Textul citat are un scop informativ pentru ca prezinta informatii despre
spectacolul teatral Mult zgomot pentru nimic, realizat de Andrei Serban.

b. Textul citat apartine stilului jurnalistic (publicistic), dat fiind ca prezinta informatii din
realitatea contemporana, detalii privind locul, data, amanuntele de continut ale spectacolului
teatral, iar limbajul este accesibil. Referentul este real. Fiind un text cu valoare de cronica
teatrala, el contine impresiile de spectatoare a autoarei textului. Autoarea este de parere ca
spectacolul la care a asistat este unul de valoare.

c. In textul citat se etaleaza opinia autoarei textului, jurnalista Mara Ciuntu, fata de piesa de
teatru vazuta. Se prezinta si fapte: jocul actorilor, interventiile media etc. Jurnalista considera ca
regizorul roman Andrei Serban a respectat textul piesei, dar a adus si inovatii, care au fost
inspirat alese, respectiv elementele media, muzicale, coregrafice. Acestea au dat spectacolului
specific de modernitate.

2. Consider ca teatrul are un rol major in educarea tinerilor, din mai multe motive.

In primul rand, teatrul are o functie educativa, prin etalarea spectacolului slabiciunilor si
defectelor umane. Principiul antic potrivit caruia „Ridendo castigat mores” (Prin ras se indreapta
moravurile) se regaseste si astazi, in teatrul modern, care propune o versiune subiectiva si
edulcorata a realitatii moderne. Spectacolul sentimentelor umane, etalat pe scena de teatru, este
un prilej fascinant de educare si de infrumusetare a sufletului uman, care, eliberat de emotiile
negative, se purifica si se innobileaza. in al doilea rand, teatrul, asemenea filmului, reprezinta o
modalitate agreabila de petrecere a timpului liber. Spre deosebire de film, care, zgomotos si
excesiv vizual, nu lasa loc pentru reflexie, teatrul reprezinta ocazia de a medita asupra
slabiciunilor umane, asupra avatarurilor dragostei, asupra dramatismului existentei umane etc.
Dincolo de contextul informativ, cred ca teatrul are si potential formativ, functionand
asemenea unei oglinzi care prezinta defectele umane. Teatrul conduce la un proces de
autocunoastere, prin relevarea defectelor si a viciilor, care sunt comun umane. Teatrul se poate
dovedi o sursa de inspiratie pentru alegerea unei viitoare profesii sau cariere, cu atat mai mult cu
cat spectacolul modern presupune, adesea, participarea activa a spectatorului, care devine ad-
hoc, actor, participant direct la actul artistic.