Abusir, la doar 30 de minute de mers cu mașina la sud de platoul Giza, este

unul dintre cele mai enigmatice situri din Egiptul Antic. Enigmatic, deoarece
deține printre cele mai incontestabile dovezi ale pierderii vechii utilizări a
tehnologiei înalte pentru prelucrarea granitului și a granitului
trandafir. Viteză, presiune, material, am investigat la fața locului!
Per Ousir
Acest sit arheologic este renumit pentru piramidele sale din dinastia V.,
numele „Abusir” provine de la „Per Ousir”, Casa lui Osiris. Site-ul în sine este
situat la câteva sute de metri de Abu Ghorab; un alt site misterios pe care îl
vom împărtăși și cu tine.

Doar cinci piramide sunt accesibile în Abusir. Cele ale faraonilor Sahourê,
Niouserrê, Néférirkarê, Néferefrê și cea a reginei Khentkaous II, fiind evadate
din 2015.
În prezent închis turiștilor, am reușit totuși să petrecem câteva ore la fața
locului pentru a livra câteva constatări remarcabile

Primul lucru care lovește la sosirea la piramida Sahu-Rê, cea mai nordică din
Abusir, este haosul total. O încurcătură inexplicabilă de realizări de calcar,
alabastru, granit și granit trandafir. Nimic nu are sens. De-a lungul
descoperirii, și despre asta este vorba în acest articol, ne-am întâlnit față în
față cu numeroase găuri de foraj în granit.
Loviți instantaneu de amintirile noastre din școală, am încercat să ne dăm
seama cu ce viteză trebuiau micii egipteni să rotească, manual, unealta
pentru a găuri granitul. Apoi ne-am amintit de ceea ce văzusem la Giza
(click aici pentru a citi articolul) și am încercat să fim logici: dacă descoperiri
diferite cu caracteristici diferite (tăieturi în Giza, găuri forate în Abusir) arată
toate dovezi ale tehnologiei, atunci vom fi pragmatic. explorați din nou
opțiunea tehnologiilor înalte străvechi pierdute

Pentru a face acest lucru, trebuie să fim sinceri și să examinăm tehnicile

moderne de foraj cu carote.
Tehnologia modernă în Egiptul Antic?
Astăzi, pentru găurirea granitului, folosim mașini hidraulice cu vârf de
diamant sub presiune. Aceasta este prima anomalie. Egiptologii susțin că
egiptenii antici tăiau granitul folosind ferăstraie de cupru, apă și
nisip. Amenda. Tăierea granitului, separarea unui bloc de piatră în 2 bucăți,
nu ne îndoim de acest lucru. Este realizabil. Dar pentru a atinge nivelul de
precizie întâlnit la Abusir, munca manuală nu este suficientă. Nu este
suficient în ceea ce privește presiunea și regularitatea. Pentru a tăia granitul
astăzi, încercăm să atingem o presiune asupra capului de foraj de
18-30lbs/sqi. Care este o presiune de 226 până la 380 lbs pentru o gaură de
foraj cu diametrul de 4 inci... Cum puteți aplica o astfel de presiune cu mâna
păstrând o unealtă mobilă pentru ca aceasta să efectueze efectiv găurirea?!

De asemenea, ar trebui să se uite cu atenție la rata de penetrare a

dispozitivului de foraj pentru a măsura această realizare incredibilă, cu atât
mai mult încât nu vorbim de o gaură izolată, ci de numeroase apariții.
De la William Matthew Flinders Petrie la Chris Dunn
După cum a menționat William Matthew Flinders Petrie în timpul
cercetărilor sale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, „nivelul atins este uimitor”

În toate acele găuri forate, putem vedea caneluri. Aceste caneluri ajută la
determinarea puterii mașinilor. Spațiul dintre cele 2 caneluri indică cât de
departe merge mașina după fiecare rotație de găurire. Spațiile dintre
caneluri în Abusir sunt între 1/25 de inch și 1/10 de inch.

În 1983, Chris Dunn l-a intervievat pe domnul Donald Rahn de la Rahn

Granite Surface Plate Co din Dayton, Ohio. Rahn a indicat că, pentru a găuri
granit, foloseau capete de foraj la o viteză de revoluție de 900 rpm (15 rps)
mergând 1 inch în rocă la fiecare 5 minute (300 de secunde). Cu alte cuvinte,
2/10000 de inch pentru fiecare revoluție [(1inch/300s)/15rps]. Uneltele
folosite de egipteni au fost deci 180 (pentru 1/10 inch între caneluri) până la
450 (pentru 1/25 inch între caneluri) de ori mai performante decât
tehnologia noastră modernă din 1983. Acest lucru este cu adevărat uimitor.

Sperăm că, mai recent, noile tehnologii au permis o descoperire clară, la fel
ca aceasta https://www.youtube.com/watch?v=JhXl8rrVzTU aducându-ne
mai aproape de ceea ce făcea Egiptul Antic.
În acest videoclip, vedem o gaură de 10 inch forată în doar 3 minute (180 de
secunde). O adevărată ispravă! Să facem același calcul. Dar de data aceasta
vom lua o viteză de revoluție de 1200 rpm/20 rps, cu 33% mai rapidă decât
în 1983. [(10 inch/180s)/20rps] = 1/18inch pe secundă sau 1/360 inch pe
revoluție față de 1/25 inch pe revoluție în Abusir. Suntem încă de 14 ori mai
puțin eficienți decât egiptenii cu caneluri separate de 1/25 de inch.

Dar ce înseamnă cu adevărat „de 14 ori mai puțin eficient”? Înseamnă că, în
timp ce mașinile noastre moderne cu vârf de diamant au completat o
revoluție și au găurit 1/360 de inch, unealta egipteană a găurit deja 1/25
inch, de 14 ori mai mult. Dar asta înseamnă în principal că, dacă ambele
unelte au aceeași viteză de rotund pe secundă, 20 rps, după doar 10
secunde, unealta noastră modernă a avansat cu 1/18 de inch, în timp ce
unealta din Egiptul Antic a progresat cu... 8 inci!! Pe scurt, lucrarea cu piatră
pe granit, așa cum o vedem astăzi în Abusir, a fost realizată cu unelte care
pătrundeau în piatră, așa cum ar face un stilou în untul moale. Aceasta este
o metaforă pe care o folosim în fiecare zi, dar în acest caz, este adevărul
absolut. (deoarece utilizăm sistemul metric, sperăm că conversiile noastre în
inci nu au greșit niciun calcul)

Egiptenii antici sau civilizația pre-potop?

Pare puțin probabil ca egiptenii dinastici să fie cei din spatele celor mai
avansate realizări găsite în Abusir. Nu contestăm mastaba (Khekeretnebti,
Tisethor, Hedjetnebou, Netjerirenrê, etc...) care caracteristici sunt mai ușor
de atins pentru cea de-a 5-a Dinastie Egipteană, dar ne confruntăm din nou
cu probabilitatea unei civilizații foarte avansate înainte de potop. O
civilizație foarte avansată pre-potop care a ocupat Țara lui Osiris înainte de
a dispărea, lăsând în urmă rămășițele de înaltă tehnologie antică care au
fost șterse pe măsură ce mileniile au trecut.