MARIN PREDA; MOROMETII ROMANUL POSTBELIC ROMAN OBIECTIV / REALIST Jc, igi trage seva din spatiul mitic yi magic al toate aceste aspecte in romanele sale: Moromesii” si ,Marele -1 satului roménesc) Marin Preda se apropie de Liviu 4, intre cei doi prozatori existh re prozator al lumii ru Marin Preda, mi copilariel sale, reflectind singuratic”, Desi prin problematica (lu Rebrean, prin unghiul de vedere din care este surprins® lumea ru si deosebiri de esenja. Fafa de firanul devorat de pasiunea posesiunit, Marin Preda aduce in proza ¢ nou realitate umand, centrata pe familie, pe conflietcle din interiorul acesteia si romvinea: Schimbarite produse In nivel socal si istoric, intre o lume veche, traditional i o lume nowt, care anuleazd imaginea jaranului roman (Opera literara “Moromesii” este roman prin amploarea actiunii, desfiguratS pe mat multe planuri, cu: un conflict complex, la cate particips numeroase personaje; este wm roman obiectiv, Fealist prin: tem, structurd (inchist), specificul secvenfelor descriptive, realizarea personajelor tipice, dar depageste modelul realismului elasic, prin: spiritul critic st polemic (parodie, ludic etc.) si prin elemente ale modernitafii Un prim argument, care incadreazé opera “Moromerii" in specia roman realist-obiectiy al periondei postbelice, il observa la mnivelul temei. Titlul agzzi tema familii in centrul rermanului, inst evoluia si criza familici, sunt simbolice pentru transformérile din satul voaniese al vremit, Astfel ca romanul unei familii devine si um roman al deruralizérii satulul” {Nicolae Manolescu: ,Arca lui Noe”), 0 fiesci a viet rurale dinaintea si de dupi cel de- doilea wraboi monuial. © alta tema este criza comunicarii, de fapt absenta unei comuniciri reale intre tlie Moromete si familia sa, respectiv falsul dialog al ui Hie Moromete cu lumea satulut "AT doilee argument, ce reda apartenena operei “ Moromefii” la specia roman realist-obiectiv at perioadei postbelice, 1! remarcim la nivelul constructiet scenariului narativ. Proza reais Gbiectiva se realizeaza prin narafiunea In persoana a IH-x. Perspectiva narativa auctoriali presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implict in, faptele prezentate. Naratoral Prnniscient stie mai mult decit personajele sale i, omniprezent, controleaza evolufia for ca un regizor universtl; el plismuieste traicctorile existenfei personajelor, dar acestea acfioneach siutomat, ca nigte marionete. Autorul foloseste focalizarea progresivi, de la cea extern’, prin prezentarea riguroasa si detaliat a reperelor spatiale si temporale ale acti, ta focalizarea interné fila focalizarea zero, care domina discursul epic $i oferd 0 imagine completé a unet lumi. Romanul “Moromerii” este structural in douk volume. Desi modalitatea artistica si problematica interesanti a Yelor doud volume difsri, rontanul este uniter, deoarece reconstituic imaginea satului romanese intr-o perioadd de erie, in preajma ceius ic-a izboi mondial (deceniile IV-V1). Volumul I este structurat in trei pArfi, cu 0 aefiune concentrati, care se desfisoara pe parcursul veri, cu (rei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Riizboi Mondial, Prima parte, de siimbaté seara pind duminich noaptea, confine scene simbolice, ilustrand monografic viata rurald: cina, tdierea saledmului, intalnirea duminicala din poiana lui locan, hora etc. Partea a doua se derulenzi pe parcursul a douk siptiméni, ineepand eu plecarea lui Achim eu oile, Ia Bucuresti Parten a treia, de la seceris pind In sfirsitul verii, se incheie cu fuga celorlali biel la Bucuresti. Cele trei piir{i conferh echilibrul compozitici, Fiecare parte ineepe eu prezent de ansamblu: masa, prispa, respectiv secerisul, Deserierea cinei se realizenzi Tent, prin acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei pare a surprinde un moment din existenta familie’ tradijionale, condusi de un tata utoritar, dar ,semnele” din text dezvaluie adevaratele relatii dintre membrii familici. Moromefii se aflé In cing, stréinyi in jurul unei mese mici, joase gi rotunde (forma mesei ar trebui si simbolizeze perfectiuiea, armonia din cadrul acestei familii), agezati “ant Tayi altal, dupa fire si neant”. Cel (vel frafi vitregl stau spre partea din afar a tindei, ca sf cumn ar fi gata in orice clipa sa se scoale de la masit si si plece”, prevestind parck fuga la Bucuresti; in partea dinspre vatri, aproape de oalele cu mancare, sti Catrina, avind Hing en wm WLpe Niculae, pe Hinea si pe Tita, copii ftcupi cu Moromete”. Autoritaten familiei este sugeratt Pick de acun, deoerece «Moromete sidtea paroh dessupra ixtnror”, in eupul mesel, pe pra stipinind eu privirea pe fiecare, Atmosfera este tensionata, fiecare dintre membrit sii an rnemulfumiri care mocnese si oricdnd pot si izbucneascd in conflicte ce vor zgudui puternie familia, tramarea ei. O alt scevenfd epich cu valoare simbolicé este accea a tii i | | tru a ac , fird a vinde pimdnt sav of. TAierea saledmului, duminich in zori, in timp ce in cimitir femeile isi pling mort ducdnd la saledmului, Hie Moromete taie saledrmul pentru a achita o parte din datoriile familie’ prefigurenzd destriimarea familiei, prtbusirea satului tradi(ional, risipirea iwzilor tui Moromete. TAieren saleimului este o scend memorabilia romanului, att prin maiestria constructiei din detalii ce se aduna progresiy, lar gi prin simbolistica ei dramaticd, ncesta fiind primul semn clar al declinului familie Moromete, dar si al satului traditional, ramas parct fir8 pttare; saledmul are rolul arborelui cosmie, ancorat adine in pimfnt, dar corola urea inspre ‘cosmos; se interfereazi astfel dowd lumi, cea teluried si cea celestA, saledmul avand funetia de “axis mundi”, In momentul thierii salcimului se distruge contactul cu lumea sacra pierde si incepe drama unui om, Moromete, a unei familii si, extrapolind, a satului romfnese. Lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, haosul se instaleazi treptat. in scena secerigului se observa un anume ritual al muncii ,franului roman, un ritual magie in care ficcare moment al muncii iunobileazé Fiinfa. Téranul lui Marin Preda este un un om eare faureste si mentine prin munca sa tradifia. Este infitigath intr-o whomo faber”, manieri originala (prin inregistrarea si acumularea de detalii ale existentei familiale yirdnesti) 0 realitate arhetipalt: migcirile, gesturile, pregatiren si plecarea la cmp se integreazi unui ritual strivechi, Secerigul este trait in acelagi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic specific colectivitatii traditionale. Accasti scend prezint& asadar aspeete din viata satului traditional, constituindu-se intr-o adevirati monografic a obicciurilor si a ritualurifor statornicite din timpuri strivechi. Culegerea roadelor piméntului este un moment de bucurie, de consonant’ deplind a ommului cu ritmurile naturii, Inima adevirati a satului este poiana Ini focan, locu! unde se adund gospodarii, cei care sunt ,nici siraci, nici bogati”, intre care Moromete, Cocosili si Dumitru al lui Nae, citese ziarul si comenteazit politica i cu umor, dupa Iegi anume, numai de ei stiute. In fa(a fierdiriei lui Tocan ,se afla 0 poianii mare”, unde, in fiecare duminie’, , fveau loc adundrile cele mai zgomotoase”, iar ,élacit de Ia ele lipsean Moromete sau Cocosili, nu erau prea reusite”, este locul descitusirii de evenimentele din cursul zilei. Poiana lui Locim devine astfel un simbol al spiritualitagii {aranului, tran dornie dea sta la sfat. Volummul al Il-lea reia personajele principale, adiugindu-le altele noi, urmérindu-le 1 al Vi-lea al secolului al XX-lea, Marin Preda pierde din epicul fiind dispersat, fragmentat, sinuos; el nu mai pani rAbdgtor sau nu cu semnificatia profundi a satulu evolujia destinului pan’ in deceniul coeren{a narativi in yolumul al I-lea, 928 o lume noud, ci doar 0 comenteaza, © tezhate. Problema tit ii din primul volum, nu mai este esenta epiculi, ci, acum, este importanta ideca, diseursul satului tradiional, fata de care autorul, ca gi lie Moromete, se simte strain, fn volumul al IF-lea, structurat in cinei p&rfi, se prezinta viaja rurala intr-o perioad de un sfert de veac, de Ja inceputul anului 1938, pana spre sfarsitul anului 1962. Prin tehnica rezumativ’, evenimentele sunt selectionate, uncle fapte si perioade de timp eliminate (clipsa), timpul naraglunii cunoayte reveniri (alternan{a). Actiunea romanului se concentreazi asupra celor dou momente istorice semnificative: reforma agrari din 1945, cu preficerile pe care le aduce si transformarea socialist” » agriculturii dup 1949, perceput ca un fenomen abuziv. O istorie oud, tulbure gi violent, transforma radical structurile de via si de géndire ale féranilor. Satul {adifional intri intr-un ireversibil proces de disolufic. Marin Preda a rcusit sa dea celor doud volume unitate, echilibra gi armonie, reconstituind imaginea vietii (iranului romén Inainte si dupt al Il-lea raizboi mondial. Prozatorul uilizeaza 0 guid narativa si psihologich larga, de la dialog la monolog adresat si monolog. i autointrospectie, conferind romanutui virtuli ale prozei de ereajic i ale prozei de analiza psihologicd, Stilul exceleaza prin oralitate, prin ironia subtilt sau aseufiti, crefind uneori 0 atmosferd tragi-comied, iar expresivitaten verbelor actualizeazs futimplivile, desi timpul, privit NA ay vain despre destrimarea swee” in relafie cu omul gi cu istoria, ameninfa linistea interioard a lui !lie Moromete si zguduie din temetii tradifiile milenare ale satului romnesc; asadar, romanul ,Moromerit’ este un roman realist psihologic, cdruia stilul anticalofil ii confera precizie, concizie si claritate, Un alt argument, ce reliefeazt apartenen{a operei “Moromeyii" la specia roman realist: obiectiv al perioadei postbelice, i identifica la nivelul acfiunii ‘Actiunea volumului I este plasata cu trei ani inainte de inceperea celui de-al doilea rizboi mondial intr-un sat din Cimpia Dunirii, Siligtea Gumesti, intr-o perioald in care timpul avea cu oamenii nesfaryité ritbdare”, iar vinta taranilor ,se scurgea aici fara conflicte mari’, Axa fundamentali a volumului { 0 constituie ideea timpului care, ingaduitor cu oamenii la inceputul operei, revine simetric (roman circular), in final, rasturnind imaginen .vietii tihnite”: ,fimpul nu mai avea ribdare”. Romanul se bazeazi pe relafia omului eu timpul, umanita{ii cu istoria, la rispfintia dintre epoci, cind societatea se afla sub presiunea unor evenimente zguduitoare. Autorul contureazi imaginea dramatic a satului rominese, surprins in tragismul evenimentelor ce vor sparge tiparele existenfei sale stravechi, prin disparitia (arinimii tradifionale, a clasci sociale fundamentale aflate in declin si supust destramarit de edtre istorie Actiunea primului volum este structuratt pe mai multe plan plan se afla Morometii, 0 familie numeroasé, micinata de nemuljumiri mocnite, Taran mijlocas, Mie Moromete incearcd si piistreze intreg, cu prejul unui trai modest, pimdntul familiei sale, pentru a-L transmite apoi baietilor: Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, din prima cfsitorie, Paraschiv, NilA gi Achim, isi dorese independen{a economica. Fi se simt nedreptififi pentru ca, dup moartea mamet lor, lie s-a insurat cu alti femeie, Catrina, si cd are inca trei copii: Tita, Hlinea si Niculae jndemnaji de sora lui Iie, Maria Moromete, zisi Guica, cei trei baicti pun la cale un plan distructiv. Ei intenfioneaza s& plece la Bucuresti, fri stirea familiei, pentru a-si face un rost. In acest scop, ci Vor si ia oile cumpérate printr-un imprumut la banc& 91 al e4ror lapte constituie principala hrand a familiei si cali, indispensabili pentru munca la cémp. Prin vinzarea oilor gi a cailor, ar objine un capital pentru a incepe viaja Ia oras. Datoria la banca nefiind achitath, face ea planul celor trei baiefi si dea o grea loviturd familie’. Achim ii propune tatalui si-I lase sf plece cu oile la Bucuresti, si le pase in marginea oragului gi s4 véinda laptele gi brinza la un pret mai bun In capitalé. Moromete se las convins de utilitatea acestui plan, amand achitarea datoriei la banch yi vinde o parte din lotul familie pentru a-si putea plati impozitul pe pimint (.foncierea”). Ins Achim vinde oile 1a Bucuresti si asteapté venirea frajilor. Dup& amanirile generate de refuzul Jui Nild de a-si lisa tatAl singur in preajma secerigului, cei doi fug cu caii gi cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit s4 vanda din nou o parte din pamdnt pentru a-gi reface gospodiria, pentru a pliti foncierea, rata la banca gi taxele de gcolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic. Planurile secundare completeaz actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresed social: boala lui Botoghin§, revolta tranului sire Tueurlan, familia chiaburului Tudor Rétsu, dae fiica iui, Polina, si Baried, urmata de cAsitorie care nu jine cont de constringerile sociale, discupiile din poiana lui Locan, rolul institugiilor gi al autoritigilor in satul interbelic Volumul al II-lea incepe cu 0 intrebare, la care nu are cine si-i rlispunda: tu bine sau in ru se schimbuse Moromete?”, Este evident metamorfozarea tui Mie Moromete, eare nu reuseste sd inteleagi noile timpuri, accentul strimutindu-se astfel pe fiul cel mic, Niculae Conflictul dintre tata st fili cei mari trece in planul a} doilea Conflict! principal opane mentalitates traditional’ si mentalitatea inypusa, colectivisti. Personaje-reflector pentru cele dowd mentalitati sunt Hie Moromete (cel din urmd fdran™) » fial sha, Niculae Vechea imagine a hui Ilie Moromete este distrus4, fiind inloeuiti de o alta, lipsita de glorie. Autorstatea lu ln sat se diminueaz4, iae unitatea distrus§ a familiei nu se reface. Ceilahi pheant isi schimbd otitudinen fay de lie Moromete. Foti pricteni as murit san ban pitcisit, iar cel noi fi par mediocri Vechibe dugenkais se sting. Tudor Balosu devine binevoitor fad de el Cica murise, fird ca telatile on Graicle sii sé se schimbc, iar acesta nu se duce nici te iamormintarea «|. Moromete se apuich de hegrs, treburile ti morg bine, eying bani fram i, dar retmge pe Niculae de la yonald pe sootiv e& wii aduce michon beneficia”. Toath energia tatAbui se concentreazs in incercarca de wi adusce seast Pe Nisotii (ugar De aces cumnpiira ta loc plminturile vindvee odinioars s+ pleack la Racurestipentra asi convinge si revind in sat, Paraschiv care lucreaza ca sudor de tramvaie, Nild, ca portar la in bloc si Achim care are wn mic magazin de ,Consum alimentar", resping incercarea de reconeilicre n tatalui. Mai mult decdt atét, ailénd de propuneres facut fiilor, Catrina fl pardseste gi se duce si locuiasca la fata ci din prima cisatorie. Destramarea familiei continua cu moartea lui Nilt in rizboi, Fetele se csitoresc, dar soful Titei, desi seapa din rAzboi, moare intr-un accident stupid tn sat. Fiul cel mic, Niculae, wun antimorometian ca filosofie a existengei", reprezints in roman mentalitatea impusd, colectivist®. Cautindu-si eul, devine adeptul ,unei noi religii a binelui sia rdului, cum erede ci este nove dogma, socialista. Discufiile dintre (ati si fu au semnificatia unci confruntiri intre doud concepfii de ving, intre doug civiliza(ii, Niculae se indepirteaza din ce ince mai mult de tatal su. Se inscrie in partidul comunist, este trimis la 0 scoali pentru activist gi se intource in sat cw o sarcind de Ia ,judejeand”, st supravegheze buna funefionare a primelor forme colective de munca: stringerea cotelor si predarea lor cAtre stat, Dar se isc o agitatic agresiva in timpul careia un sitean moare Tnecat in apele ritului de Ia marginea satului. Idealist, se orienteazd cu dificultate in fesitura de intrigi pusti la cale de oportunisti de profesie. Aga ch activistul Niculae Moromete este destituit, se retrage din viala politica, isi continu’ studiile si ajunge inginer horticol, Pe de altA parte, Hie Moromete igi pierde prestigiul de altidata. Traieste o iubire tirzie cu Flea, sora mai mici a fostei lui sofii care a fost toati viaja indragostitt de el. Apoi se implicit in viafa social-politica a satului, sprijinind candidatura tui Tugurlan in functia de presedinte al Sfatului Popular, pentru ca acesta sii tempereze acjiunea de colectivizare. Moromete se stinge incet, traindu-si ultimii ani de viaya in singuritate si ticere. Céizut Ia pat, el isi exprim’ inaintea mortii crezul de viata, adresindu-se medicului intr-o manierd inedit4, specifica filozofiel moromeliene: ,Domnule... ew totdeauna am dus 0 viata independentit”. Romanul se incheie zece ani mai tdrziu. Niculae a devenit inginer horticol si este casatorit cu o fatd din sat, Mérioara, fica ui ‘Adam Fantnd, care ajunge si ea asistent® medicala, La inmorméntarea tatilui, Niculae afla de inca, sora lui, c& Nie se stinsese ineet, Miri a fi suferit de vreo boala. fn finalul romanulvi, tatal gi fiul se impaca in visul baiatului Un ultim argument, care confirma faptul ci opera “Moromefii" este un roman realist- obiectiv al perioadei postbelice, este evidenfiat de tehniea constructiei personajului principal. Sef necontestat al unci familii numeroase (sofia ~ Catriva, copiii din prima cisdtorie: Paraschiv, Nila si Achim gi copiii din cea de-a doua cisitorie: Hinea, ‘Tita si Niculae), Ilie Moromete este un simbol al tatilui care triieste neputincios drama destramérii familie’ sale si complevul instraindrii; este ,un (dran absolut” care se considera Centrul Universului si crede c& modul siu de via\S este cel mai bun posibil; din aceasta cauz8, apare mult mai puternic& drama pierderii vechilor valori morale. Considerat un (dran filozof”, care contempli viata ea pe un spectacol uperior, fiind spectatorul si actorul ciruia fi place sii fie ascultat, Iie Moromete este teligent, profund, demn, %2ndu-si drome storie’ si rimanind, pind la sfirsit, o Figur’ de iit in concluzie, romanul ,,Moromerii”, veritabilA saga a unei familii de ,Arani din spafiul rural interbelic, fixeazi in eternitate o realitate pierduta, aceea a satului romAnese traditional pe cale de disparifie, a ultimilor {arani athaici, autentici, eare dispar treptat in negura devoratoare a timpulut gi & unei istorii necrujétoare. WI 39 +