CAMIL PETRESCU: ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBO! ROMANUL INTERBELIC ROMAN SUBIECTIV/MODERN, DE FACTURA PROUSTIANAIDE ANALIZA PSIHOLOGICA fn eseul “Nowa structurd yi opera Ini Margel Proust", publicat in volumul “Teze si antiteze”, Camil Petrescu avanseazi argumentele unei noi structuri narative care s& reflecte viziunea modem& supra viefii sufletesti a omului ca fenomen unic, irepetabil si inefabil”. In acest eseu, Camil Petrescu face vn examen critic al vechilor direcfii narative in care naratorul este omniscient si omniprezent. Structurile vechiului roman nu se sincronizeaz cu filozofia si stinfa secolului al XX-lea. Valorificand experien(a lui Proust gi filozofia lui Bergson si Musser), Petrescu pledeaza pentru romanul de observare a Vielil interioare, respectiv pentru romanul psihologic in care scriitorul descrie realitatea in masura in care 4 eunoscut-o printr-o experienfa proprie. In noul roman, se pune accent pe autenticitate care presupune exprimarea cu sinceritate a faptelor traile, a ceea ce a gindit sau simi serittorul, Astfel, persoana inti devine eroul-narator “eu mu pot vorbi onest deca la persoana I". Timpul naratiunii este timpul prezent si subiectiv (interior) care actualizeazA ginduri si fapte trecute, inglobZindu-le in cele prezente, totul flind subordonat memoriei, singura care poate da sentimentul coneretului. Utilizarea persoanei intai imprima textului un caracter subiectiv gi conduce la identitatea intre planul naratorului gi cel al personajelor. Tnscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, ale c&rui noi direcjii isi propuneau sincronizarea literaturii roméne cu literatura europeand (principiul sincronismului), recomandand seriitorilor trecerea de la tema ruralé la cea urband, de la personajul din mediul rural, de regulf, oameni simpli, f@rani, la personaje din clasa intelectualilor, din mediul urban, Camil Petreseu se va inspira din mediul citadin si va ctea erou! intelectual, lucid, analitic, introspectiv, in romanele sale Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rézboi” (1930) si ,Patul lui Procust” (1933). Un prim argument, ce reda incadrarea operei ,,Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de razboi intr-un roman subiectiv, modern, de facturd proustiand, de analizi psihologica, il observam Ia nivelul temei care surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveazd prin constientizerea unei drame puternice, accea a omenirii ce trBieste tragismul unui réizboi absurd, vizut ca iminen\a a morfii. De asemenea, titlul sustine stratul tematic al romanului, unind cele doua parji ale sale gi rednd participarea personajului la cele dou’ modalitili de cunoastere: cunoasterea prin Eos si cunoasterea prin Thanatos, Cuvdntul ,noapte”, repetat de dout! ori in titlu, reda simbolie incertitudinea, indoiala, nesiguranja, necunoscutul si tainele fiinfei umane. Cele dow’ “snopli” sugercazai cele doud etape din evolufia personajului principal, dar nu gi ultimele, intrucét, in final, Stefan Gheorghidiu renun{é la tot trecutul su, att in plan sentimental, cat si in plan material, flind disponibil sufleteste pentru o nous experienfa existentiala, ‘Al doilea argument, care confirma apartenenja operei ,Ukima noapte de dragoste, tnidia noapte d carboi |g tornanul subiectiv, modern, de factura prouswaisi, de analize pe hivelul constructiei scenariului narativ. Perspectiva narativa este ,impreund cu” si se caracterizenzi prin existenfa unui narator care este prezent in jstorie si ca persona}-actor, prezentarea universulul operei din punct de vedere al naratorului-personaj se numeste perspectivi actoriala si presupune un eu" central care structureaz& discursul prin intermediu! subiectivitayii si permite ancxarea unui now teritoriw in discursul narativ: psihicul uman_(constientul si inconstientul); personajul-narator relateaza faptele in care este implicat ca protagonist, fiind un narator necredibil, pentru ca, intenfionat saw involuntar, ofers 0 perspectiva subiectiva asupra celor relatate; asadar, relatarea se face la persoana intéi, seoténd in relief Irdirile protagonistului, ca reflex al unor evenimente exterioare, trecute insé, prin reflectare la nivelul constiinfei in plan secund; de aici rezulté toate caracteristcile romanului subiectiv, esential diferite de ale romanului obiectiv; in aceste condijii, naratorul foloseste preponderent focalizarea interna, concentréndi se asupra propriei experienfe de viaja, evidengiate pe dou’ planuri, relativ simetrice in arhitectura inerioard @ romanulu. drama unei iubiri esate si experienja rzboiului. In romanul sublectiv prevaleaz& dimeusiunea temporala a prezentarii evenimentelor; specifica este acronia, suspendarea linearitati evenimentelor, datorati memoriei involuntare, prin cate amintirile se inregistreaza spontan, nedirijat, nefiind cdutate intenjionat; de accea, sunt prezente multe analepse (Intoaiveri in trecut), care urmeazl fluxul constiinei si relativizeaza timpul; spafiul isi pierde, astfel, in romanul subiectiv, rolul predominant bu eoiugiva, in reuaredim la wwin constituirea cadrului ae} ‘memorici involuntare. Ua alt argument, ie re apartenena opeei Ultima n la romanul subiectiv, modem, de factura prow: de analiza psihologica, este reli % acfiunii ew digresiunes (perspectivismul) in romanul sublectv accent nu mal eerie analiza psihologicd, naratorul indreplandui atenfia cfire experienja interioart. Relatatea si povestiven sunt inocuite, ta proza moderna, et analiza si inexpretara, de unde impresia de epic evenimenial sae in favoarea analizei, Perspectiva narativa ,.év8mijata”, rlativiza’, este o adevaraté inovatie in ,peisajul romédnesc al vremit", jar narajiunea In persoana 1, singular, homodiegetied, devine modul de expunere dominant Partea inti, reprezentata de prima parte a ttlului,Ultima noapte de dragoste(..)", este yistoria geloziel lui Stefan Gheorghidin” (George Calinescu), erosul devenind aici un dureros mijloc de cunoaslere, un ,pat procustian” generator de suferin{a. Volumul J, ,Ultima noapte de dragoste (.), a fost nnumitde eriticul literar Constantin Ciopraga monografiaindoieii, deoarece intreaga sa problematica este concentra in fraza cu care se deschide capitolul ,Diagonalele unui testament”: Bram insurat de doi ani si jumatate cu 0 colegé de la universitate si baimuiam ca més inseald.”. Informatia se reia si se complica pentru a aimliza 0 poveste de iubire: dragostea de studengi saraci dintre Stefan Gheorghidiu si Ela, paradisul iubirii implinite, o mostenire neasteptata, intrarea in viaja mondend a afacerilor, instrtinaren sofiei, despirfiri, impiicari, banuieli si suferinfe. In fond, nu existi o inregistrare propriu-zist a evenimentelor, ci a stirilor sufletesti ale lui Gheorghidiu, pe baza unor pretexte: excursia la Odobesti, 0 masa familiala, 0 plimbare la gosea, o scend la curse. Gheorghidiu trdieste o iubire absolut, care pentru el este © modalitate de cunoastere. Din perspectiva iubirii absolute, indoiala este si ea traité In modul cosmic: prabusire lduntrica, ruperea axei sufletesti. De aceea, Ela este la inceputul romanului 0 adevarata proiecfie a feminitajii, ipostaza angelica, ca mai apoi si se transforme intr-una demonicd. Partea a doua, reprezentata de ultima parte atithului (..) intdia noapte de rézboi”, este ,un jurnal de campanie” (George Calinescu), in care razboiul ii araté tanarului o alti fai decat cea presupus’, roicé, generdnd, astfel, un alt conflict interior al nepotrivirii.,(..) intdia noapte de rizboi”, cartea a doua romanului, a fost numité un adevarat jurnal de campanie, care Incepe, de fapt, din primele pagini $i include o lung& parantezd retrospectiva (istoria iubirii), pentru ca apoi, iubirea si rézboiul si se impleteasci in pregcuptrile interioare ale lui Gheorghidiu. Respectind principiul autenticiii, Camil Petrescu include in roman o experien{& personala: 0 parte din oamenii gi faptele descrise au existat in realitatea participéirii autorului la Primul Razboi Mondial, Transfigurata artistic, aceasta experienf& capatt © dublé semnificajie: una esenfiala pentru drumul interior al personajului gi alta, general umand, ca act de acuzare pentru absurdul conflagrafiei. Deci pe Gheorghidiu noua experienta il imbogtteste interior, el reconsiderindu-si atitudinea faa de sine, faféi de Ela gi fat de lume. De asemenea, naratorul prezintt 0 iniagine demitizaté a rézzboiului; nu descrie batilii mari si atitudini eroice, ci swrprinde si analizeazA frica, superstitia, insensibilitatza Ia durere. lasitatea, panica, dar gi spiritul de camaraderie. curajul, solidaritatea. in loc de eroism gi fapte mareje, Gheorghidiu observa incdierari neinsemnate, cadavre anonime gi gestuti fara injeles, intrebandu-se mereu: ,,Acesta este adevaratul rizboi?”. Perspectiva lui Gheorghidiu asupra réboiului este una ironic, uneori, comicul e caragialian sau atinge absurdul. Daca prima parte este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casitorit si nici nu triise 0 poveste de iubire dramatica pana la serierea romanului, partea a doua, insd, este construita dupa jurnalul de companie al scriitorului Imprumutat eroului, deci, o experien( traité, Camil Petrescu fiind ofifer al armatei roméne in timpul primului rfzboi mondia! Romanul este, agadar, structurat pe doudi planuri: cel exterior in care se prezintA societatea romfineased in contextul rézboiului si cel interior, analitic ce traverseaza organic textul fa nivel compozijional, intreaga carte fiind un roman analitic, de cunoastere si de erties social. Un ultim argument, ce reliefeazi ineadrarea operei ,Ultiina noapte de dragoste, intaia noapte de ‘boi" in romanul subiectiv, modern, de facturd proustian’, de analiz’ psihologic’, il remarcim la nivelul construcfici personajului principal. Crearca acestwia propune modifietri majore alt de personajul clasie prin fhlocuirea portretului fizic detaluat gi a coresponden(cior artificiate dintre pe tril Fzic gi cel moral cu detalii fizice semnificative in trairile personajclor, prin deplasarea interesului spre onflictul gi portretul interior, prin interesul osupra lumii interioare, la nivelul constin(ei si prin wilizarea ichnicilor moderne de analiz& psihologica: intronpeotia, monologul interior, fluxul constiinjci, memoria Afcetiva. $tefon Gheorghidiu traieste drama luciditaqi si a aspirafiei spre absolut, ir, prin intermediul lui, I+ of. devine spajiu interior, supus determindrilor gi osvlajilor temporal ale te de dragoste, intdia noapte de rizboi”autorul introduce un now tip de personaj in literatura romana, intelectualul inadaptat, care {n niciun fel cu societatea medioera $i meschind fn care patrunde impreund cu Ela, descoperind,astel, ck femeia ideala, iubirea absolut nu exist; el thieste, agadar, in lumea ideilor pure, cdici vede idel. lubjren este simyitt ca autosugestie, Stefan Gheorghidiu refcdind mitul lui Pygmalion; negaren eapaciti de ag crea femeia dup& liniile unui tipar prestabilit, are drept urmare o acuta constinfa a nepotriviti. Stefan Gheorghidiu esueazi, fn plan sentimental, nefiind infeles tn relatia de cuplu, iar, in plan social, eroul este un inadaptat, deoarece idealurile lui nu se pliazi nimicniciei societifi, un pat procustian care incearc uniformizarea tuturor, fapt ce-1 revoltd pe eroul insetat de absolut, erou care a vizut Idei, De asemene. experien{a razboiului fi aduce revelalii dureroase, dar il salveaza din ceroul strdmt al iubirii pentru Ela, prin cunoasterea morfii ca ultim absolut, in final, divortul si renunfarea la amintiti constituie 0 negare a impului iubitii, fiind disponibil sufleteste pentru o noua experienfi existentiald. Stefan Gheorghidiu nu poate fi considerat un invins, deoarece reugeste s& deptiseasca gelozia care ameninfa si! dezumanizeze, se inal{& deasupra societafii dominate de interese materiale, meschine, traind 0 experien{a superioard, aceea a dramei omenirii, siita sf indure un rizboi tragic si absurd O alta trisitura a romanutui subiectiv, modem, de factura proustians, de analiza psiholo identifica la nivelul stilului caracterizat prin claritate, sobrietate, frazi scurtd gi nervoasi, plini de dinamism, de temperament, fiind analitica si intelectualizata, Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil, naratorul neinfrumuse{énd limbajul artistic, deoarece incearca si prezinte duritatea rizboiului, di personala in iubire, esecul dureros in plan social. Stilul anticalofil, fre ortografie, far compoziie, fara stil si chiar fara caligrafie”, pentru care opteazi romancierul sus{ine autenticitatea limbajului, Seriitorul nu refuz4 corectitudinea limbii, ci efectul de artificialitate, ruptura de limbajul cotidian pe care o provoca emfaza din limbajul personajelor din romanul traditional fn opinia mea, prin formula narativa abordaté in ,,Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de razboi”, Camil Petresou schimba viziunea asupra unor teme, precum iubirea si rizboiul, din literatura traditional, Asemenea scriitorilor inovatori de la inceputul secolului al XX-lea, Camil Petrescu polemizeaza cu romanul rural (activeazA cadrul citadin si personajul lucid, analitic, tipul intelectualului inadaptat) si cu romanul traditional de razboi (demitizeaza imaginea eroied a razboiului si infhigeazt, din perspectiva combatantului, situafiile absurde produse de o strategie incompetent, sentimentul de frie’ exacerbat, ororile gi efectele rizboiului). in concluzie, Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rizboi” este un roman psihologic modern, avand drept caracteristici unicitatea perspectivei narative, relatarea la persoana 1, Ia timpul prezent, subiectivitatea, apelul la memoria afectiva gi autenticitatea trait nu se potriveste t |