Revista - 4 2015

Cuprins Contents
Editorial Editorial
Solidaritate, încredere, speran]` 7 Solidarity, Trust, Hope
Colonel dr. Mircea T~NASE Colonel Dr Mircea T~NASE
{tiin]` militar` Military Science

Perspective asupra evolu]iei 11 Perspectives on the Evolution
[i influen]ei conceptului and Influence of the Hybrid Warfare
de r`zboi hibrid (II) Concept (II)
General de brigad` (r.) Brigadier General (r.) Dr Viorel BU}A
dr. Viorel BU}A Colonel Valentin VASILE
Colonel Valentin VASILE
Interoperabilitatea – cheia succesului 22 Interoperability – The Key to Success

în atingerea obiectivelor in Achieving NATO’s Goals (II)
de c`tre NATO (II) Colonel Dr Olivian ST~NIC~
Colonel dr. Olivian ST~NIC~
Întrebuin]area metodei scenariilor 32 The Use of Scenario Method

în planificarea opera]iilor desf`[urate in Planning the Operations Conducted
în mediul opera]ional de tip hibrid in Hybrid Operational Environment
Maior Dan-Lucian PETRESCU Major Dan-Lucian PETRESCU
3
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2015
Geopolitic` • Geostrategie Geopolitics • Geostrategy

Securitate interna]ional` International Security
Schimbarea caracteristicilor conflictelor 43 The Change in the Characteristics
armate moderne [i implica]iile of Modern Armed Conflicts
pentru politica na]ional` de ap`rare (I) and the Implications
Contraamiral de flotil` for the National Defence Policy (I)
dr. Constantin CIOROBEA Rear Admiral (LH)
Dr Constantin CIOROBEA
Implica]iile militare ale amenin]`rilor 54 Military Implications

la adresa securit`]ii în procesul of Security Threats
de planificare a ap`r`rii (I) for Defence Planning Process (I)
Colonel dr. Gheorghe B~JAN Colonel Dr Gheorghe B~JAN
Reflectarea conceptului Smart Defence 63 The Reflection of the Smart Defence

în domeniile infrastructurii Concept in the NATO Members
[i al achizi]iilor în for]ele aeriene Air Forces’ Infrastructure
ale statelor membre ale NATO (II) and Procurement Domains (II)
C`pitan-comandor Lieutenant Colonel (AF)
Cosmin-Liviu COSMA Cosmin-Liviu COSMA
Opinii Opinions
Despre transformarea militar` 71 On Military Transformation
– pledoarie pentru ACT – Arguments in Favour of ACT
Colonel Daniel PETRESCU Colonel Daniel PETRESCU
Mecanisme de management 83 Crisis Management Mechanisms

al crizelor \n cadrul NATO in NATO
Maior Andrei-Ciprian ZOTA Major Andrei-Ciprian ZOTA
Dezvolt`ri contemporane cu impact 94 Contemporary Developments

asupra securit`]ii Uniunii Europene Having an Impact
C`pitan Robert-Ionu] STANCIU on the European Union Security
Captain Robert-Ionu] STANCIU
4
Cuprins
De la Garmisch la Bruxelles. 110 From Garmisch to Brussels.
Be active! Ask questions! Be active! Ask questions!
Alina PAPOI Alina PAPOI
Conexiuni euroatlantice Euro-Atlantic Connections

- Reprezentan]a Militar` - Romanian Military
a Rom#niei Representation
la NATO [i UE - to NATO and the EU -
R`zboiul hibrid – forme de manifestare116 Hybrid Warfare – Ways of Manifestation
[i contracarare and Counteraction
din perspectiv` euroatlantic` from the Euro-Atlantic Perspective
General-locotenent Lieutenant General
dr. ing. Gheorghe SAVU Dr BEng Gheorghe SAVU
For]a NATO de R`spuns 128 NATO Response Force

– o nou` abordare – A New Approach
Comandor Vicen]iu C~T~NEANU Captain (N) Vicen]iu C~T~NEANU
Comandor Constantin SAVU Captain (N) Constantin SAVU
Sprijinul na]iunii gazd` 136 Host Nation Support in the Context

în procesul de adaptare a NATO of NATO Adaptation Process
Locotenent-colonel Cristian CEAU{U Lieutenant Colonel Cristian CEAU{U
Interoperabilitatea NATO 145 Interoperability between NATO

cu statele partenere and Partner States
în perioada post-ISAF. in the Post-ISAF Period.
Prezent [i perspective Present and Perspective
Locotenent-colonel Marcel-Petru IVU} Lieutenant Colonel Marcel-Petru IVU}
Locotenent-colonel Lieutenant Colonel Florian IANO{IU
Florian IANO{IU HANGAN HANGAN
Agen]ia NATO pentru Comunica]ii 154 NATO Communications

[i Informatic` and Information Agency
– sprijin pentru „For]a NATO 2020” – Support for “NATO Force 2020”
Locotenent-colonel Lieutenant Colonel
ing. Stelian CRISTEA BEng Stelian CRISTEA
5
Pagini de istorie militar` Pages of Military History

În avanpostul luptei 160 In the Outpost of the Fight for Survival
pentru supravie]uire – Actions to Consolidate
– ac]iuni de consolidare Romania’s National Defence
a ap`r`rii na]ionale a României between 1938 and 1940 (VI)
în vâltoarea anilor 1938-1940 (VI) Colonel Dr Dan PRIS~CARU
Colonel dr. Dan PRIS~CARU
Ac]iunile submarinelor 168 Actions of the Submarines

în Marea Mediteran` in the Mediterranean Sea
în primii doi ani ai marelui r`zboi (I) in the First Two Years
Comandor of the Great War (I)
dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO Captain (N)
Dr Olimpiu Manuel GLODARENCO
Din activitatea poli]iei speciale 173 The Special Police Activity

de campanie de la Odessa. in Odessa Campaign.
1943-1944 (III) 1943-1944 (III)
Dr. Pavel MORARU Dr Pavel MORARU
Activitatea Diviziei I Cavalerie 184 The Activity of the 1 Cavalry Division

st
în al doilea r`zboi balcanic (1913) in the Second Balkan War (1913)

Daniel Silviu NICULAE Daniel Silviu NICULAE
Evenimente editoriale 195 Editorial Events
Premiile revistei GMR 197 GMR Journal Awards
Coresponden]` GMR 207 GMR Mail
6
Solidaritate, încredere,
sperantã,
L
umea noastr` se schimb` de la o zi la alta, dar este obligat`
s` mearg`, indiscutabil, înainte. Multe dintre limitele conven]ionale
ale cunoa[terii au fost dep`[ite, iar progresele [tiin]ei [i tehnologiei
au deschis noi dimensiuni [i perspective de afirmare a fiin]ei umane, tot mai fascinat`
de aceste noi orizonturi [i tot mai preocupat` de existen]a altor forme de via]`
[i civiliza]ie în univers.
Ce facem îns` cu via]a pe P`mânt? Care mai este pre]ul acesteia? Cum lupt`m
s` o p`str`m [i s` ne bucur`m de ea? Cum o l`s`m genera]iilor viitoare?
Pentru c`, iat`, lumea civilizat` este zguduit` [i [ocat` de ac]iuni violente, izolate
sau conjugate, în numele unor percepte dogmatice care glorific` barbaria [i violen]a
[i care, din p`cate, continu` s`-[i g`seasc` noi prozeli]i.
Dup` recentele atacuri teroriste de la Paris [i de la San Bernardino,
SUA, care nu pot fi calificate altfel decât atacuri împotriva condi]iei umane,
lumea civilizat` î[i plânge martirii într-o exemplar` solidaritate în fa]a suferin]ei
[i î[i înt`re[te voin]a de ripost`. Toleran]a, oricât de mult ar fi invocat`
ca [i virtute uman`, nu justific` ignorarea sau minimalizarea primejdiei.
În acela[i timp, solidaritatea impune responsabilitate [i dialog
pentru detensionarea încord`rii [i reconstruc]ia încrederii între diferi]ii actori
de pe actuala scen` geopolitic`, angaja]i – cu formule proprii, acceptate sau contestate
de c`tre ceilal]i protagoni[ti – în solu]ionarea (sau complicarea!?) unor conflicte
regionale. Cooperarea este o condi]ie sine qua non în ac]iunea comun`
împotriva terorismului [i doar efortul conjugat al tuturor for]elor, al întregii lumi
civilizate, va duce la o rezolvare corect` a acestei atât de complicate ecua]ii.
România, ]ar` membr` a structurilor de securitate euroatlantice, este al`turi
de alia]ii sì în ac]iunile de ripost` [i combatere a acestui flagel. Intensificarea
m`surilor de securitate intern` reprezint` primul pas, obligatoriu, în acest demers,
în care puterea întregului este condi]ionat` de capacitatea de reac]ie a fiec`rui element
constitutiv, în parte.
7
Greu încercat`, la rândul sù, de o tragedie de propor]ii – incendiul dintr-o sal`

de spectacole din Bucure[ti, în care [i-au g`sit sfâr[itul tragic câteva zeci de persoane,
alte multe fiind grav r`nite [i, probabil, mutilate ireversibil –, România a dovedit
c` este parte a unui sistem în care spiritul de sacrificiu [i fraternizarea cu cei afla]i
în suferin]` sunt valori definitorii. {ocul emo]iei colective a trebuit s` fie repede
dep`[it [i ac]iunea de salvare a victimelor a devenit imperativ major la nivel na]ional,
de[i consternarea în fa]a acestui dezastru generat de ignoran]` [i incon[tien]`
persist`. Gre[elile dor [i nu trebuie repetate.
Angajamentul [i puterea de d`ruire a militarilor pentru a-i ajuta pe cei afla]i
în mare suferin]` au fost, din nou, exemplare. Ofensiva pentru via]`, declan[at`
la nivelul întregului sistem de interven]ie în situa]ii de urgen]`, i-a avut în prima linie
[i pe profesioni[tii Spitalului Universitar de Urgen]` Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Zborurile umanitare de urgen]`, executate de avioanele militare de transport
ale armatei române, dar [i cel pus la dispozi]ie de c`tre NATO – au fost, la rândul
lor, un exemplu de conectare [i angajare la pulsul, deosebit de accelerat
în aceste zile, al na]iunii. În una dintre cele mai mari opera]iuni medicale
din ultimii ani, armata român` a pus la dispozi]ie nu numai capacit`]ile sale tehnice,
ci [i profesionalismul [i efortul nemijlocit al speciali[tilor sì.
Solidaritatea în fa]a durerii nu a fost doar declarativ`. Drapelul tricolor
a fost coborât în bern` în teatrele de opera]ii, în semn de respect [i fraternizare
cu familiile îndoliate, iar sângele donat de militarii români, al`turi de miile de concet`]eni,
a contribuit la salvarea unor vie]i aflate în primejdie.
Sub cenu[a fierbinte a incendiilor [i exploziilor din Europa [i din America
a ren`scut flac`ra speran]ei [i a încrederii.
Fie ca anul care vine s` aduc` lumin` [i lini[te în inimi, în case, în ]ar`, în lume!
La mul]i ani!
@ Colonel dr. Mircea T~NASE
8
Solidarity, Trust,
Hope
O
ur world is changing from day to day, but it is indisputably bound
to go forward. Many of the conventional boundaries of knowledge
have been overcome and the progress of science and technology
has opened up new dimensions and perspectives for the human being, increasingly
fascinated by these new horizons and more and more concerned with the existence
of other forms of life and civilisation in the universe.
But what about life on Earth? What is its value? How do we strive to preserve
and enjoy it? How do we leave it for future generations? Because the civilised
world is shaken and shocked by violent, isolated or concerted, actions in the name
of dogmatic precepts glorifying violence and barbarity, which, unfortunately,
continue to find new converts.
Following the recent terrorist attacks in Paris and San Bernardino, the USA,
which cannot be described otherwise than attacks against the human condition,
the civilised world mourns martyrs in exemplary solidarity in the face of suffering
and strengthens its determination to fight back. Tolerance, however much it may be
invoked as a human virtue, does not justify ignoring or minimising danger.
At the same time, solidarity requires accountability and dialogue to ease tensions
and rebuild trust between the different actors on the current geopolitical scene,
engaged – having own formulas, accepted or challenged by other players –
in settling (or complicating!?) certain regional conflicts. Cooperation is a sine qua non
condition in the joint action against terrorism and only the concerted effort
of all the forces, of the entire civilised world, will lead to a fair resolution
of this so complicated equation.
Romania, a member country of the Euro-Atlantic security structures, stands
by its allies in the actions meant to respond to and counter this scourge.
The intensification of domestic security measures is the first step required
in this process, in which the strength of the whole is conditioned by the response
capability of each and every constituent.
9
Experiencing itself a tragedy of proportions – the fire in a concert hall

in Bucure[ti, in which dozens of people tragically perished, many others being
seriously injured and probably irreversibly mutilated –, Romania proved to be part
of a system in which the spirit of sacrifice and fraternisation with those who suffer
are defining values. The collective emotion shock had to be quickly overcome
and the action to rescue the victims became a major national imperative.
However, the consternation regarding this disaster generated by ignorance
and recklessness persists. Mistakes cause suffering and they should not be repeated.
The commitment and dedication of the military to help those in great need
were again exemplary. The offensive for life, launched in the entire system
of intervention in case of emergencies, had the professionals at “Dr Carol Davila”
Central Military Emergency University Hospital in the front line too.
The humanitarian emergency flights, executed by the Romanian Armed Forces
transport aircraft as well as by the one provided by NATO, were also examples
of commitment and connection to the pulse of the nation, which was very fast
in those days. In one of the largest medical operations in recent years, the Romanian
Armed Forces contributed not only the technical capabilities but also
the professionalism and direct effort of their specialists.
The solidarity in the face of suffering was not just declarative. The tricolour
flag was lowered to half-staff in the theatres of operation, a sign of respect
and fraternisation with the bereaved families, and the blood donated by the Romanian
troops as well as by thousands of fellow countrymen contributed to saving lives
in danger.
Under the hot ashes of the fires and explosions in Europe and America,
the flame of hope and trust has revived.
May the coming year bring light and peace into hearts, homes, in the country,
in the world!
Happy New Year!
English version by
Diana Cristiana LUPU
10
PERSPECTIVE ASUPRA EVOLU}IEI
{I INFLUEN}EI CONCEPTULUI
DE RQZBOI HIBRID (II)
General de brigad` (r.) dr. Viorel BU}A
Colonel Valentin VASILE
„Der Krieg ist also ein wahres Chamäleon, weil er in jedem

The authors show that the multiple konkreten Falle seine Natur etwas ändert”25.
dimensions and facets of hybrid warfare
Carl von Clausewitz
determine the North Atlantic Alliance
to undertake efforts to ensure
the member states security. The flexibility Perspectiva britanicq
of the command and control structures,
the reconfiguration of operative units,
asupra rqzboiului hibrid
the increase in the expeditionary Centrul pentru Doctrine, Concepte [i Dezvoltare
force projection and rapid reaction al Ministerului britanic al Ap`r`rii estima,
capabilities, the equipment, ammunition
and military assets pre-positioning are în studiul Future Character of Conflict, publicat
all necessary but not sufficient measures. în anul 2010, evolu]iile caracteristicilor r`zboiului
In addition to these measures, NATO pân` în anul 2029, precum [i posibilele consecin]e
and member states have to develop
and implement integrated strategies ale acestora. Instabilitatea regional` generat`
to allow counteracting hybrid de statele e[uate, accentuarea divergen]elor
warfare, which exceed the sphere interetnice [i interconfesionale, ac]iunile grup`rilor
of competence of the military
commands, having a political, extremiste, terorismul, intensificarea competi]iei
economic, diplomatic, informational, pentru resurse [i modificarea echilibrului
cultural and humanitarian nature. de putere la nivel interna]ional sunt motivele
Keywords: hybrid warfare; care ar putea conduce la apari]ia unor conflicte.
asymmetrical threat; regular and irregular
warfare; crisis management
De[i tipologia viitoarelor conflicte nu poate fi
anticipat` cu precizie, este posibil ca, în viitor,
General de brigad` (r.) prof.univ.dr. Viorel Bu]a – Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti.
Colonel Valentin Vasile – loc]iitorul [efului Direc]iei informare [i rela]ii publice, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
25
„R`zboiul este deci un adev`rat cameleon, pentru c`, în fiecare caz concret, \[i schimb` cu ceva natura”,
traducere \n edi]ia \n limba rom#n`, Carl von Clausewitz, Despre r`zboi, Editura Militar`, Bucure[ti,
1965, p. 69.
11
r`zboaiele s` se desf`[oare în zone de opera]ii mult mai largi, for]ele armate

urmând s` se confrunte simultan cu mai multe tipuri de amenin]`ri [i cu diferi]i
adversari, cu for]e militare conven]ionale, forma]iuni paramilitare, mi[c`ri insurgente,
grup`ri extremiste, organiza]ii teroriste. Studiul men]iona c`, „în viitor, se va accentua
caracterul hibrid al conflictelor…, adversarii vor încerca s` exploateze vulnerabilit`]ile
noastre utilizând o varietate larg` de tehnici asimetrice, de la cele mai avansate
pân` la cele mai vechi. Aceste forme de conflict transced accep]iunea comun` în prezent
despre ceea ce înseamn` ac]iuni neregulate [i regulate; paradigma conflictului
s-a schimbat [i trebuie s` ne adapt`m modul de ac]iune dac` dorim s` avem succes“26.
În pofida elaboratelor studii [i analize dedicate conceptelor de amenin]are
hibrid` [i de r`zboi hibrid, conservatorismul [i pragmatismul britanic nu se dezmint,
o examinare critic` a acestora fiind realizat` de Paul Latawski, profesor
la Departamentul de Ap`rare [i Rela]ii Interna]ionale al Academiei Militare Regale
Sandhurst.
În articolul The Inherent Tensions in Military Doctrine, Latawski considera
c` „marile idei la mod` s-ar putea s` nu fie cu totul noi în istoria militar`, dup` cum
nici impactul acestora s` nu fie atât de profund încât s` modifice natura sau caracterul
r`zboiului. Istoria îns`[i face testul critic al realit`]ii, care permite diferen]ierea
jargonului gol de schimbarea revolu]ionar`. Doctrina trebuie s` fie un corpus intelectual
viu, care î[i extrage preceptele din experien]a trecutului, este permanent actualizat`
pentru a r`spunde cerin]elor prezentului, evolueaz`, se dezvolt` [i, dac` este necesar,
ofer` noi modalit`]i de gândire [i de ac]iune, noi abord`ri, relevante pentru condi]iile
opera]ionale actuale sau anticipate, corespunz`toare modific`rilor tehnologiilor
militare“27.
În articolul respectiv, publicat în 2011, Latawski afirma c`: „În realitate,
nu este nimic nou în ceea ce prive[te natura hibrid` a r`zboiului..., toate r`zboaiele
sunt hibride [i ceea ce se schimb` de-a lungul timpului este doar propor]ia
diferitelor caracteristici hibride“28.
Latawski aten]iona asupra dezechilibrelor generate de supradependen]a
de modelele americane, care poate afecta în]elegerea corect` a conflictelor
din trecut, din prezent [i din viitor. Abunden]a lucr`rilor ap`rute în SUA pe tema
r`zboiului hibrid l-a determinat pe Latawski s` completeze opiniile exprimate
26
Development, Concepts and Doctrine Centre (DCDC) – Strategic Trends Programme.
Future Character of Conflict, Ministerul Ap`r`rii, februarie 2010, p. 1, pe site-ul https://www.gov.uk/
government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/33685/FCOCReadactedFinalWeb.pdf
27
Paul Latawski, The Inherent Tensions in Military Doctrine, Royal Military Academy Sandhurst
Occasional Papers, nr. 5, 2011, p. 3.
28
Ibidem, p. 23.
12
{tiin]` militar`
de James N. Mattis [i Frank G. Hoffman, pionierii americani ai teoriei
r`zboiului hibrid. Analizând critic defini]iile propuse de autorii americani, Latawski
pune sub semnul întreb`rii elementele considerate de ace[tia ca fiind de noutate
absolut`, revolu]ionare pentru conturarea fizionomiei hibride a r`zboiului.
În plus, Latawski men]iona c` termenul de r`zboi hibrid a fost folosit
în premier` de Thomas R. Mockaitis, în lucrarea British Counterinsurgency
in the Post Imperial Era, ap`rut` în 1995, nerecenzat` de autorii americani
care î[i atribuie paternitatea asupra conceptului. Acest aspect este relevant
nu doar pentru circula]ia transatlantic` a ideilor, dar [i pentru jalonarea evolu]iei
conceptului de r`zboi hibrid în teoria militar`.
Descriind natura complex` [i poliform` a r`zboiului, Mockaitis afirma
c`, în Indonezia, confrunt`rile care au avut loc în anii ’60 au echivalat
cu un „r`zboi hibrid, care a combinat utilizarea for]elor conven]ionale, la un nivel
de intensitate sc`zut, cu insurgen]a“29. Totodat`, Mockaitis observa [i c` „r`zboiul
hibrid demonstreaz` fluiditatea extrem` a intensit`]ii violen]ei – sc`zut`, medie
[i ridicat` –, când este aplicat` în r`zboiul modern. Spectrul conflictului se manifest`
atât la nivelul unor r`zboaie distincte, cât [i pentru a le diferen]ia unele de altele“30.
Dou` documente fundamentale pentru concep]ia de ap`rare a Regatului Unit
al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, Strategia Na]ional` de Securitate – A Strong
Britain in an Age of Uncertainty [i Raportul asupra securit`]ii [i ap`r`rii strategice
– Securing Britain in an Age of Uncertainty, adoptate în octombrie 2010,
con]in numeroase referiri la vulnerabilit`]ile societ`]ilor deschise [i interdependente,
la riscurile [i amenin]`rile care afecteaz` mediul de securitate actual.
Documentele semnaleaz` noi tipuri de riscuri, multiplicarea [i diversificarea gamei
de amenin]`ri la adresa p`cii [i securit`]ii statelor, accentuarea instabilit`]ii
[i a nesiguran]ei în lume. În acest context, s-a impus revizuirea Strategiei de securitate
na]ional` a Regatului Unit, a c`rei importan]` „este neglijabil` f`r` instrumentele
necesare pentru a o implementa“31.
Raportul asupra securit`]ii [i ap`r`rii strategice precizeaz` modalit`]ile
de ac]iune [i termenele stabilite pentru implementarea prevederilor Strategiei
de securitate na]ional`, necesit`]ile de revizuire, reorganizare, preg`tire, înzestrare
[i modernizare ale for]elor armate. Capacitatea opera]ional` [i de descurajare
a acestora trebuie s` corespund` imperativelor protej`rii intereselor Regatului Unit,
29
Thomas R. Mockaitis, British Counterinsurgency in the Post-Imperial Era, Manchester University
Press, 1995, p. 16
30
Ibidem, p. 38.
31
A Strong Britain in an Age of Uncertainty: The National Security Strategy, HM Government,
octombrie 2010, p. 3.
13
s` asigure ap`rarea ]`rii [i s` fac` fa]` cu succes diferitelor amenin]`ri la adresa

securit`]ii na]ionale.
Diminuarea riscurilor de producere a unor atacuri conven]ionale nu înseamn`
[i o cre[tere a nivelului de securitate, afectat de multiplicarea amenin]`rilor
neconven]ionale. Între acestea sunt enumerate terorismul, proliferarea nuclear`,
folosirea armelor chimice [i biologice, atacurile cibernetice, dependen]a
de anumite tipuri de combustibili [i surse de energie, modific`rile climatice
[i impactul acestora asupra economiei, resurselor alimentare [i de ap` potabil`,
accidentele grave [i catastrofele naturale de mare anvergur`. Aceste tipuri
de amenin]`ri pot fi generate atât de state, cât [i de actori nestatali, organiza]ii
teroriste, autohtone sau din strìn`tate, mi[c`ri insurgente sau grupuri infrac]ionale.
Strategia Na]ional` de Securitate [i Raportul asupra securit`]ii [i ap`r`rii
strategice nu men]ioneaz` amenin]`rile hibride [i nici r`zboiul hibrid. Cu toate acestea,
observ`m c` tipurile de amenin]`ri luate în considerare se reg`sesc în defini]iile
de sorginte american` ca amenin]`ri hibride, iar entit`]ile care le pot pune în aplicare
se identific` cu actorii r`zboiului hibrid. De asemenea, documentele britanice
specific` avantajele unei abord`ri cuprinz`toare, la nivel na]ional [i interna]ional,
pentru identificarea, prevenirea [i eliminarea amenin]`rilor înainte ca acestea
s` aib` consecin]e grave, afectând securitatea [i interesele Regatului Unit.
De aici rezult` dezideratele men]inerii unui spectru larg de capabilit`]i
pentru ap`rare, multilaterale [i adaptabile, necesare descuraj`rii, prevenirii
[i, dup` caz, ac]iunii împotriva amenin]`rilor iminente, precum [i imperativul
consolid`rii cooper`rii cu alia]ii esen]iali [i cu partenerii. Aceste cerin]e
sunt subsumate abord`rii cuprinz`toare a asigur`rii securit`]ii na]ionale,
care presupune „coordonarea [i integrarea ac]iunilor institu]iilor guvernamentale
în scopul amplific`rii efectelor acestora prin combinarea poten]ialului mai multor
capabilit`]i, specifice ap`r`rii, cercet`rii [i dezvolt`rii, diploma]iei [i serviciilor
de informa]ii [.a.“32.
Doctrina ap`r`rii Regatului Unit, adoptat` în noiembrie 2014, face distinc]ia
între amenin]`rile externe (invazia, atacul sau blocada), amenin]`rile interne
(terorismul, subversiunea, tulbur`rile civile, cauzate de exacerbarea tensiunilor
politice, ideologice, rasiale, etnice sau religioase, corup]ia, s`r`cia [i injusti]ia,
criminalitatea, insurgen]a, sabotajul [i spionajul) [i alte amenin]`ri (instabilitatea
cauzat` de crizele financiare, modific`rile climatice, pandemiile, atacurile cibernetice
sau de alt tip asupra unor infrastructuri na]ionale esen]iale). De[i trateaz`
Securing Britain in an Age of Uncertainty: The Strategic Defence and Security Review, HM Government,
32
octombrie 2010, p. 10.
14
{tiin]` militar`
pe larg tipologia amenin]`rilor din mediul de securitate actual [i propune
gestionarea acestora printr-o abordare cuprinz`toare, prin „utilizarea coordonat`
a celor trei instrumente ale puterii na]ionale – diplomatic, economic [i militar,
sus]inut` de activit`]i de informare“ 33 , Doctrina ap`r`rii Regatului Unit,
edi]ia din luna noiembrie 2014, nu con]ine referiri la amenin]`rile hibride
[i la r`zboiul hibrid.
Perspectiva suedezq asupra rqzboiului hibrid

Renun]area la serviciul militar obligatoriu în anul 2010 [i adoptarea
unui sistem bazat pe voluntariat, reducerea cheltuielilor militare [i recunoa[terea
insuficien]elor capacit`]ii de ap`rare a ]`rii, reforma for]elor armate [i revizuirea
misiunilor care le revin, redefinirea rolului [i a statutului armatei în societate
au f`cut necesar` elaborarea unei noi doctrine militare strategice a Suediei,
adoptat` în anul 2011.
Aceast` doctrin` consider` necesitatea preg`tirii unor unit`]i flexibile,
cu o capacitate opera]ional` ridicat`, interoperabile [i în m`sur` s` intre
în compunerea unor for]e întrunite de reac]ie rapid`, s` participe la opera]iile
for]elor multina]ionale de reac]ie rapid`, s` contribuie [i s` asigure o prezen]`
sporit` atât la opera]ii de scurt` durat`, cât [i la opera]ii de lung` durat`.
Preocuparea pentru cre[terea interoperabilit`]ii, abordarea expedi]ionar`
[i participarea la misiuni multina]ionale semnaleaz` interesul Suediei
pentru intensificarea parteneriatelor regionale, în cadrul NATO [i al UE, amendarea
pozi]iei sale strict defensive, de neutralitate [i nealiniere, care avea în vedere
utilizarea for]elor armate [i a unit`]ilor de ap`rare teritorial` pentru respingerea
unui atac conven]ional.
Doctrina militar` strategic` a Suediei reflect` în]elegerea faptului
c`, pentru a putea r`spunde optim provoc`rilor generate de complexitatea
mediului interna]ional de securitate, este necesar` identificarea, exersarea
[i aplicarea unor noi metode multifunc]ionale, care s` asigure coordonarea
eforturilor militare [i civile în cadrul unei abord`ri comprehensive.
În scopul definirii misiunilor posibile ale for]elor armate, doctrina militar`
suedez` acoper` întreaga gam` de opera]ii [i ac]iuni militare din spectrul
conflictului, de la cele de intensitate ridicat` pân` la cele de intensitate redus`,
desf`[urate împotriva atât a unor for]e conven]ionale, cât [i a unor for]e neregulate.
33
Joint Doctrine Publication 0-01, UK Defence Doctrine (5th Edition), noiembrie 2014, p. 12.
15
Un rol important este rezervat for]elor speciale, fiind men]ionat` participarea

acestora la misiuni multina]ionale de stabilizare, la opera]ii specifice contrainsurgen]ei,
r`zboiului neregulat [i r`zboiului hibrid.
Doctrina militar` strategic` suedez` relev` tranzi]ia spre o nou` concep]ie
de ap`rare na]ional` [i subliniaz` necesitatea preg`tirii for]elor armate
pentru a putea îndeplini noi tipuri de misiuni, corespunzând noilor tipuri
de amenin]`ri. Între acestea, doctrina militar` suedez` men]ioneaz` explicit
amenin]`rile hibride [i r`zboiul hibrid. Documentul nu precizeaz` îns` posibilit`]ile
de ac]iune ale for]elor armate pentru contracararea amenin]`rilor hibride
[i nici op]iunile de r`spuns militar în cazul desf`[ur`rii unui r`zboi hibrid
împotriva Suediei.
Noua doctrin` suedez` preia conceptul de r`zboi hibrid datorit` frecven]ei
crescute a utiliz`rii simultane, în conflictele recente, a for]elor conven]ionale
[i a celor neregulate, paramilitare, de c`tre diferi]i actori, statali [i nestatali.
Conform doctrinei suedeze, „r`zboiul hibrid combin` diferite strategii, tactici [i tehnici
de lupt` în aceea[i zon` de conflict, pe fondul cre[terii importan]ei activit`]ilor
de influen]are [i comunicare la scar` global`, conducerii [i valorific`rii poten]ialului
sistemelor moderne de arme [i echipamente militare. R`zboiul hibrid poate fi v`zut
ca o dezvoltare a r`zboiului neregulat prin folosirea pe scar` larg` a tehnicii
de lupt` moderne, ceea ce solicit` capacitatea de a conduce în acela[i timp opera]ii
[i ac]iuni de lupt` specifice r`zboiului regulat, neregulat [i neconven]ional“34.
De[i conflictele se diferen]iaz` datorit` circumstan]elor, actorilor [i motiva]iilor
acestora, for]elor [i mijloacelor angajate, doctrina militar` suedez` consider` util`
clasificarea [i descrierea caracterului conflictelor în baza unor criterii clare,
care s` faciliteze structurarea [i în]elegerea cât mai exact` a situa]iei de criz`,
a cauzelor acesteia [i a tipului de r`zboi. În cazul unei crize, definit` prin amenin]area
unor valori fundamentale, urgen]a interven]iei [i timpul limitat la dispozi]ie,
necesitatea gestion`rii [i coordon`rii ac]iunilor for]elor [i mijloacelor în condi]ii
de mare incertitudine, stabilirea caracterului tipului de r`zboi au o importan]`
practic`, reflectat` de configurarea structurii for]elor de interven]ie [i a mijloacelor
folosite de acestea.
Versiunea suedez`, bidimensional`, a spectrului conflictului pozi]ioneaz`
r`zboiul hibrid între r`zboiul regulat [i cel neregulat, în zona conflictelor
de mare intensitate (figura 2).
34
Militärstrategisk doktrin med doktrinära grunder (MSD 12)/Doctrina militar` strategic` a For]elor
Armate ale Suediei, Försvarsmakten, Grafisk produktion, Stockholm, 2011, p. 29.
16
{tiin]` militar`
Figura 2: Spectrul conflictului35
O analiz` cuprinz`toare a numeroaselor argumente pro [i contra conceptualiz`rii

amenin]`rilor de tip hibrid [i a r`zboiului hibrid ne este oferit` de un ofi]er superior
suedez, Thomas Bjerregaard, autorul lucr`rii Hybrid Warfare: A Military Revolution
or Revolution in Military Affairs?, sus]inut` în anul 2012 la Colegiul de Comand`
[i Stat Major al For]elor Terestre din SUA.
Partizanii conceptului sus]in c` r`zboiul hibrid este o nou` form` de r`zboi,
rezultat` în urma combin`rii r`zboiului regulat cu cel neregulat. Contestatarii
acestuia sus]in c` r`zboiul hibrid doar pare a fi o nou` form` de r`zboi [i nu difer`
cu nimic de alte conflicte din istorie, când adversarii au folosit simultan tehnici
[i componente apar]inând r`zboiului regulat [i celui neregulat.
Încercând s` priveasc` dincolo de disputele generate de teoria r`zboiului hibrid,
Bjerregaard remarc` faptul c`, de[i doctrina militar` strategic` suedez` nu con]ine
recomand`ri referitoare la contracararea amenin]`rilor hibride [i la preg`tirea
for]elor armate pentru a face fa]` unui r`zboi hibrid, „introducerea acestor termeni
35
Sursa: Doctrina militar` strategic` suedez`, lucr. cit., p. 38.
17
în terminologia militar` suedez` face necesar` definirea acestora, întrucât doar

ca urmare a în]elegerii unei amenin]`ri este posibil` preg`tirea r`spunsului
adecvat acesteia“36.
Concluzii
Influen]a conceptelor militare americane, exercitat` direct sau prin intermediul
Alian]ei Nord-Atlantice, a inspirat numeroase analize, dezbateri [i conferin]e,
a alimentat curente de opinie [i a fundamentat decizii capitale cu privire
la doctrinele militare, organizarea [i utilizarea for]elor armate ale statelor aliate
[i partenere, f`r` a se opri îns` doar la acestea. Preluarea modelelor americane
a contribuit [i contribuie indubitabil la dezvoltarea interoperabilit`]ii dintre armatele
statele membre ale NATO, condi]ie esen]ial` a succesului în cazul îndeplinirii
unor misiuni reale prin transformarea multina]ionalit`]ii într-o veritabil` resurs`
de legitimitate [i de putere.
F`r` a fi o excep]ie, translatarea conceptului de r`zboi hibrid din spa]iul
dezbaterilor doctrinare americane în con]inutul conceptelor opera]ionale ale NATO,
ale armatelor statelor membre, partenere [i nu numai, confirm`, înc` o dat`,
for]a de atrac]ie a teoriilor militare de sorginte american`. Îns`[i men]ionarea
conceptului de r`zboi hibrid în Declara]ia summitului din }ara Galilor
atest` influen]a considerabil` a gândirii militare americane asupra dezbaterilor
doctrinare de la nivelul comandamentelor aliate, circula]ia transatlantic` a ideilor,
termenilor [i defini]iilor, tranzi]ia acestora din sfera cercet`rii [tiin]ifice în sfera
experiment`rii [i aplic`rii în practica exerci]iilor [i opera]iilor NATO.
De altfel, tr`s`turile conceptelor americane referitoare la amenin]`rile hibride
[i la r`zboiul hibrid transpar în documente NATO înainte de adoptarea Declara]iei
summitului din }ara Galilor. În acest sens, este relevant` activitatea Grupului
de lucru NATO pentru planificare strategic` [i concepte, care, în februarie 2010,
definea amenin]area hibrid` ca fiind „cea care survine din partea oric`rui adversar,
actual sau poten]ial, state, entit`]i non-statale [i grup`ri teroriste, care are capacitatea,
demonstrat` sau probabil`, de a utiliza simultan [i adaptativ mijloace conven]ionale
[i neconven]ionale cu scopul de a-[i îndeplini propriile obiective“37.
36
Thomas Bjerregaard, Hybrid Warfare: A Military Revolution or Revolution in Military Affairs?, U.S.
Army Command and General Staff College, Fort Leavenworth, Kansas, 2012, p. 5.
37
U.S. Government Accountability Office, Hybrid Warfare: Briefing to the Subcommittee on Terrorism,
Unconventional Threats and Capabilities, Committee on Armed Services, House of Representatives,
GAO-10-1036R, Washington, 10 septembrie 2010, p. 15, pe site-ul http://www.gao.gov/products/
GAO-10-1036R
18
{tiin]` militar`
Amprenta conceptelor americane referitoare la hibriditatea conflictelor
contemporane este evident` [i în Allied Joint Doctrine AJP-01(D) – Doctrina
Întrunit` Aliat`, promulgat` la 21 decembrie 2010 de Agen]ia de Standardizare
a NATO. Conform acestui document, analiza mediului de securitate actual
confirm` „existen]a a numeroase argumente în favoarea continu`rii procesului
de estompare a limitelor dintre actorii statali [i non-statali (grup`ri insurgente,
teroriste sau infrac]ionale), conducând la concluzia c` NATO s-ar putea confrunta
cu adversari capabili s` utilizeze atât mijloace conven]ionale, cât [i neconven]ionale.
Amenin]`rile ar putea fi compuse, atunci când actorii care le exercit` ac]ioneaz`
nesincronizat [i necoordonat, sau hibride, când sunt puse în practic` simultan
[i coordonat de un anumit adversar“38. AJP-01(D) ia în considerare posibila exploatare
a vulnerabilit`]ilor NATO de c`tre adversari în m`sur` s` recurg` la amenin]`ri
hibride dificil de anticipat, f`r` a respecta normele legale [i etice occidentale,
pentru realizarea unor strategii pe termen lung, centrate nu atât pe ob]inerea victoriei,
cât pe evitarea înfrângerii.
Perspectiva american` asupra r`zboiului hibrid este transpus`, de asemenea,
în articole [i în mesaje ale oficialilor Alian]ei, conform c`rora „amenin]area hibrid`
este un concept umbrel`, incluzând o varietate larg` de circumstan]e [i ac]iuni ostile,
printre care terorismul, migra]ia, pirateria, corup]ia, conflictele interetnice [.a.“39.
Actori statali, dar [i actori asimetrici, non-statali, pot genera amenin]`ri hibride,
disimulându-[i inten]iile ostile prin recurgerea la opera]ii desf`[urate în ascuns,
prin intermediari, de for]e neidentificabile sau care î[i atribuie o identitate fals`,
capabile s` ac]ioneze timp îndelungat în condi]iile unui raport de for]e defavorabil.
Complementar aplic`rii clasice a for]ei armate, r`zboiul hibrid recurge la o varietate
de instrumente non-militare, utilizate coordonat, înainte, pe timpul [i dup` încheierea
opera]iilor militare propriu-zise. Eficacitatea acestora poate fi poten]at` de ac]iunile
forma]iunilor paramilitare locale, de provocarea unor tulbur`ri interne prin exploatarea
nemul]umirilor popula]iei, ale grupurilor etnice [i religioase, stimulate de efectele
sanc]iunilor economice [i ale propagandei. Sunt create astfel condi]iile apari]iei
unor conflicte civile sau mi[c`ri de secesiune pe teritoriul statului agresat, cu implicarea,
discret` sau la vedere, a for]elor speciale ale statului agresor.
Interesul crescut al anali[tilor politico-militari, ca [i al mass-mediei,
pentru conceptualizarea r`zboiului hibrid se datoreaz` suprapunerii tr`s`turilor
sale teoretice pe fizionomia crizei din Ucraina, dup` cum urmeaz`: combinarea
38
Allied Joint Doctrine AJP-01(D), decembrie 2010, pp. 2-6.
39
Michael Aaronson, Sverre Diessen, Yves de Kermabon, Mary Beth Long, Michael Miklaucic,
NATO Countering the Hybrid Threat, PRISM, A Journal of the Center for Complex Operations, vol. 2,
nr. 4, 09/2011, p. 115, pe site-ul http://cco.dodlive.mil/prism-volume-2-issue-4/
19
ac]iunilor militare cu cele non-militare (presiuni politice [i diplomatice, sanc]iuni

economico-financiare, condi]ionarea sau interzicerea accesului la resurse, la pie]e
de aprovizionare [i de desfacere); folosirea simultan` a for]elor armate [i a forma]iunilor
paramilitare, precum a unor for]e neidentificabile sau având o identitate fals`;
concentrarea de unit`]i militare, exerci]ii, trageri de lupt`, zboruri de intimidare
cu bombardiere [i cu avioane de vân`toare, demonstra]ii de for]` în proximitatea
frontierelor recunoscute interna]ional ale Ucrainei; propagand` [i ac]iuni subversive
de canalizare a nemul]umirilor popula]iei, ale minorit`]ilor etnice [i religioase,
în sensul contest`rii legitimit`]ii [i autorit`]ii liderilor [i institu]iilor statului ucrainean;
crearea [i sus]inerea unor mi[c`ri de secesiune, ale c`ror ac]iuni au condus
la afectarea de facto a suveranit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a Ucrainei, prin anexarea
Crimeei de c`tre Federa]ia Rus` [i prin constituirea autodeclaratelor republici
populare Done]k [i Lugansk.
Deteriorarea situa]iei de securitate la nivel regional, ca urmare a crizei
din Ucraina, [i blocarea mecanismelor de securitate colectiv`, pe fondul nerespect`rii
acordurilor, angajamentelor, principiilor [i normelor de drept interna]ional,
au generat îngrijor`ri legitime cu privire la capacitatea ]`rilor membre ale NATO
de a reac]iona adecvat, oportun [i eficient în cazul în care ar fi expuse amenin]`rilor
specifice r`zboiului hibrid. R`spunsul Alian]ei s-a concretizat în m`suri de asigurare
a statelor membre, constând în actualizarea planurilor de contingen]`,
intensificarea exerci]iilor militare, revizuirea procedurilor de înfiin]are [i de dislocare
a centrelor de comand` [i control/comandamentelor aliate, dezvoltarea for]elor
de reac]ie rapid` [i a capacit`]ilor de descurajare ale NATO, prepozi]ionarea
de echipamente, muni]ii [i materiale militare destinate ap`r`rii colective.
Cu toate acestea, a[a cum opina fostul Secretar general al NATO,
Anders Fogh Rasmussen, Alian]a nu dispune de cele mai potrivite instrumente
pentru a putea r`spunde provoc`rilor r`zboiului hibrid. Contracararea r`zboiului
hibrid dep`[e[te sfera de competen]e a comandamentelor militare, preg`tite
în principal pentru a utiliza manevra [i capacit`]ile de lovire în scopul
neutraliz`rii, nimicirii [i distrugerii inamicului, nu [i pentru a r`spunde amenin]`rilor
care se manifest` în domeniul economic (interzicerea sau condi]ionarea accesului
la resurse [i la tehnologii avansate, manipularea cursului valutar [i a pre]urilor,
închiderea pie]elor) [i în spectrul informa]ional (propaganda [i atacurile cibernetice,
subminarea credibilit`]ii, legitimit`]ii [i autorit`]ii liderilor politici [i militari,
afectarea [i blocarea func]ionalit`]ii institu]iilor publice).
Multiplele dimensiuni [i fa]ete ale r`zboiului hibrid determin` Alian]a
Nord-Atlantic` s` întreprind` eforturi concertate pentru asigurarea securit`]ii
statelor membre. Flexibilizarea structurilor de comand` [i control, reconfigurarea
20
{tiin]` militar`
unit`]ilor lupt`toare, cre[terea capacit`]ii expedi]ionare, de proiec]ie a for]ei
[i de reac]ie rapid`, prepozi]ionarea de echipamente, muni]ii [i materiale militare
sunt m`suri necesare, nu îns` [i suficiente. Complementar acestor m`suri,
trebuie dezvoltate, exersate [i aplicate strategii integratoare atât la nivelul NATO,
cât [i la nivelul statelor membre, care s` permit` substituirea sau minimizarea
utiliz`rii for]ei armate sau, dup` caz, multiplicarea efectelor aplic`rii acesteia
datorit` coordon`rii ac]iunilor desf`[urate de alia]i în planurile politic, diplomatic,
economic, informa]ional, cultural [i umanitar. Acest imperativ, al dezvolt`rii
strategiilor integratoare, este, prin urmare, o responsabilitate comun`
a comandamentelor Alian]ei [i a statelor membre.
La nivelul Sistemului de Ap`rare, Ordine Public` [i Securitate Na]ional`
[i, implicit, al Armatei României, este necesar` dezvoltarea în continuare
[i experimentarea, cu ocazia exerci]iilor na]ionale [i multina]ionale, a abord`rilor
cuprinz`toare, interdepartamentale, pentru valorificarea optim` a poten]ialului
tuturor resurselor puterii na]ionale prin coordonarea activit`]ilor ministerelor,
institu]iilor [i agen]iilor guvernamentale, militare [i civile, care pot contribui efectiv
la contracararea amenin]`rilor specifice r`zboiului hibrid. În consecin]`,
maximizarea efectelor de sinergie se impune ca principiu doctrinar [i ca necesitate
practic` în planificarea opera]ional` pentru integrarea [i coordonarea ac]iunilor militare
[i non-militare, letale [i non-letale, simultan cu alocarea [i folosirea judicioas`
a resurselor la dispozi]ie, în func]ie de particularit`]ile amenin]`rilor hibride.
Indiferent de provoc`rile [i riscurile din mediul de securitate regional
[i global, de valen]ele clasice sau hibride ale eventualelor amenin]`ri la adresa
independen]ei, suveranit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a ]`rilor membre ale Alian]ei
Nord-Atlantice, calitatea de stat membru reprezint` în sine o garan]ie fundamental`
de securitate [i atrage aplicarea Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord,
expresie a dreptului la ap`rare colectiv` al statelor, prev`zut în Carta Na]iunilor Unite.
Bibliografie selectiv`
1. John J. McCuen, Hybrid Wars, în Military Review, martie-aprilie 2008.

2. Thomas M. Huber, Compound Warfare: That Fatal Knot, U.S. Army Command and General
Staff College Press, Fort Leavenworth, Kansas, 2002.
3. Paul Latawski, The Inherent Tensions in Military Doctrine, Royal Military Academy
Sandhurst Occasional Papers, nr. 5, 2011.
4. ***, Strategic Trends Programme. Future Character of Conflict, Development, Concepts
and Doctrine Centre (DCDC), Ministry of Defence, februarie 2010.
21
INTEROPERABILITATEA
– cheia succesului
în atingerea obiectivelor
de c`tre NATO – (II)
Colonel dr. Olivian ST~NIC~
a.3. e-Learning
It is important for NATO
Starea curent`: e-learning este o metod`
to encourage interoperability
so as to reduce costs for nations inovativ`, eficient` ca [i costuri, modern`
and support the transformation process pentru predare-înv`]are, direc]ionat`, coordonat`
in order to establish a modern response [i promovat` de ACT la nivel strategic, potrivit`
force. It should be professional, small, instruirii individuale [i educa]iei pentru a produce,
adequately equipped, deployable,
dezvolta, distribui [i men]ine eficient, relevant
interoperable, as well as capable
of self-support and multidimensional [i la un nivel înalt calitativ cursurile online.
protection, flexible, mobile and potentially Instruirea trebuie s` includ`, dar nu este limitat`
able to execute the full spectrum pentru: e-Learning, ADL, immersive-learning
of missions in the area of responsibility
(instruire prin simulare asistat` de computer),
of the Alliance or beyond.
The author concludes that the future
CBT/Computer Based Training (instruire
will not necessarily belong to the most pe computer cu suport de soft-uri educa]ionale),
advanced technologies but especially mobile-learning [i transmedia-learning (instruire
to those interoperable joint forces able interactiv` cu suport din partea instrumentelor
to react quickly to major changes
social-media: chat-uri, forumuri de discu]ii,
and adapt rapidly and effectively
to those requirements imposed re]ele de socializare etc.). Conform Bi-SC 75-2
by the permanently changing nature (Directiva NATO pentru educa]ie [i instruire),
of the security environment. e-learning este inclus în Programul de educa]ie
Keywords: interoperability; joint [i instruire individual` în format electronic (e-ITEP).
forces; Federated Mission Network; Acest program este optimizat pentru utilizarea
STANAG; Smart Defence de c`tre NATO, na]iuni [i parteneri a facilit`]ilor
de instruire [i educa]ie [i ofer`, totodat`,
Colonel dr. Olivian St`nic` – Direc]ia instruc]ie [i doctrin`, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
1
Sursa: AAP-6(2007)/Glosar NATO de termeni [i defini]ii.
22
{tiin]` militar`
posibilitatea de a programa [i de a gestiona cerin]ele de educa]ie [i instruire individual`,
la toate nivelurile. Sistemul este accesibil pe internet [i asigur` vizualizarea,
în timp real, de c`tre to]i utilizatorii a unei transparen]e totale [i a îmbun`t`]irii
comunic`rii privind cerin]ele [i oportunit`]ile de instruire.
a.4. Centrele de excelen]`

Starea actual`: În prezent, exist` 24 de astfel de centre (CoEs), dintre care
22 acreditate [i 2 în curs de acreditare. CoEs sunt institu]ii finan]ate la nivel
na]ional sau multina]ional care instruiesc [i preg`tesc viitorii lideri [i speciali[ti
militari din ]`rile membre ale NATO/partenere, contribuie la dezvoltarea
doctrinelor, produc lec]ii înv`]ate, îmbun`t`]esc interoperabilitatea, capabilit`]ile
militare, testeaz` [i valideaz` concepte prin experimentare. Acestea ofer` expertiz`
[i experien]` recunoscut`, care sunt în beneficiul Alian]ei, [i sprijin` transformarea
NATO, evitând în acela[i timp dublarea bunurilor, a resurselor [i a capacit`]ilor
deja existente în structura de comand` a NATO. Coordonate de c`tre ACT,
CoEs sunt considerate a fi organiza]ii militare interna]ionale, care nu fac parte
din structura de comand` a Alian]ei, dar sus]in elementele de comand` ale NATO.
CoEs acoper` o gam` larg` de domenii, fiecare dintre ele este focalizat
pe un domeniu specific de expertiz`, asigurând sporirea capabilit`]ilor Alian]ei.
ACT are responsabilitatea general` pentru CoEs în ceea ce prive[te desemnarea,
preg`tirea, evaluarea lor periodic` [i ob]inerea acredit`rii de func]ionare.
Scopul principal al CoEs este de a asista [i sprijini procesul de transformare
în cadrul Alian]ei. CoEs se specializeaz`, în general, într-o zon` func]ional` [i ac]ioneaz`
ca un expert/specialist în domeniul sù de competen]`. CoEs distribuie cuno[tin]e
aprofundate prin cursuri de formare, conferin]e, seminarii, concepte, doctrine,
lec]ii înv`]ate [i lucr`ri/studii de specialitate. În plus, le ofer` atât liderilor militari,
cât [i unit`]ilor posibilitatea de a-[i completa procesul de instruire [i educa]ie,
CoEs, de asemenea, sprijin` Alian]a s` extind` interoperabilitatea, s` diversifice
capabilit`]ile militare, s` dezvolte zona doctrinar` [i a standardiz`rii, s` analizeze,
s` evalueze lec]iile înv`]ate [i s` experimenteze, s` testeze [i s` valideze concepte.
Concluzii par]iale: Înainte de a crea sau a introduce/înfiin]a un nou CoE
suplimentar, ar trebui s` existe un acord de principiu [i care s` fie aprobat
de c`tre Alian]` [i statele sale membre. Produsele [i sprijinul individual oferit
de fiecare CoE trebuie s` fie accesibile [i ]`rilor partenere din NATO. Eforturile
oric`rui CoE de a se dezvolta [i excela în domeniul sù de expertiz` ar trebui s` fie
îmbun`t`]it în func]ie de nevoile [i cerin]ele reale ale Alian]ei. CoEs ar trebui
s` se concentreze pe îmbun`t`]irea capacit`]ii lor de a fi interoperabile.
23
În opinia mai multor speciali[ti militari, interoperabilitatea este, de asemenea,

o schimbare fundamental` de mentalitate. Liderii militari [i unit`]ile trebuie s` fie
preg`tite mental s` lucreze împreun`, s` aib` încredere în capabilit`]lie militare
ale partenerilor [i trebuie s` fie dispuse s` interac]ioneze. Planurile de lucru ale CoEs
trebuie s` fie ajustate, programele lor [i rapoartele pentru diferitele misiuni
trebuie s` reflecte aceste cerin]e, iar modific`rile solicitate trebuie s` fie în acord
cu nevoile [i obiectivele stabilite. Având în vedere c` CoEs sunt finan]ate în totalitate
la nivel na]ional, atunci na]iunile ar trebui s` fie încurajate s` fac` mai multe eforturi
privind îmbun`t`]irea/cre[terea capabilit`]ilor acestor CoEs.
a.5. Parteneriate
Starea actual`: NATO are semnate, în prezent, parteneriate cu 41 de ]`ri.
Multe dintre ele, precum [i alte ]`ri ter]e ofer` capabilit`]i substan]iale [i sprijin
politic pentru misiunile Alian]ei. Din 2012, to]i partenerii au acces la un meniu nou
de parteneriat extins de cooperare, cuprins între 1-2 ani, care cuprinde
aproximativ 1 600 de activit`]i. Un parteneriat individual [i un program de cooperare
sunt dezvoltate [i convenite între NATO [i fiecare ]ar` partener` care solicit`
acest lucru [i, totodat`, acesta este întocmit de comun acord, conform intereselor
[i nevoilor specifice fiec`rei ]`ri în parte. To]i partenerii, care au un parteneriat
individual [i un program de cooperare sau alt gen de program încheiat cu NATO,
au acces la o mare varietate de cursuri, seminarii, conferin]e [i alte activit`]i de instruire
oferite de Alian]` [i institu]iile militare de înv`]`mânt na]ionale. Un exemplu
în acest sens poate fi: Platforma de interoperabilitate9 – un produs al noului concept
de dezvoltare a interoperabilit`]ii cu partenerii NATO. Conceptul este circumscris
Ini]iativei interoperabilit`]ii cu partenerii – Partnership Interoperability Initiative,
adoptat` de [efii de state [i guverne la summitul NATO din }ara Galilor,
din septembrie 2014. Acest concept se bazeaz` pe abordarea, în mod individual,
a partenerilor NATO [i utilizarea a trei instrumente: angajare (engagement), sprijin
(support) [i recompensare (reward).
Concluzii par]iale: Se recomand` utilizarea, pe scar` mai larg`, a mecanismului
existent de PfP [i a Consor]iului Academiilor de Ap`rare, a c`ror viziune principal`
este de a crea o comunitate [i o re]ea de exper]i în domeniul studiilor de securitate
[i ap`rare, în scopul de a împ`rt`[i cele mai bune practici [i solu]ii practice
la teme [i probleme comune. Se impune, în continuare, intensificarea cooper`rii
NATO cu partenerii din Orientul Mijlociu, de exemplu: cu Emiratele Arabe Unite.
Sursa: Raportul final rezultat dup` Reuniunea Comitetului NATO pentru standardizare în format
9
cu partenerii [i alia]ii, 30.04.2015, Bruxelles/Belgia.
24
{tiin]` militar`
Fo[ti ofi]eri din statele membre ale Alian]ei sunt instrui]i [i preg`ti]i multina]ional
la cursul membrilor Centrului de R`zboi Aerian din Abu Dhabi, conform
standardelor NATO. O instruire în comun permite îmbun`t`]irea interoperabilit`]ii
cu partenerii regionali din Golful Persic. Spre exemplu, din categoria centrelor
de instruire putem aminti: Centrul interna]ional de securitate [i de men]inere
a P`cii din Ucraina, situat în Yavoriv, Centrul de cercetare [i educa]ie
pentru men]inerea p`cii în mediul interna]ional al Academiei Na]ionale de Ap`rare
din Kiev, precum [i, recent, a fost deschis Centrul de instruire pentru antipiraterie
naval` din Sevastopol.
b. Exerci]iile (Pilon de baz`)

Starea actual`: În trecut, NATO a câ[tigat interoperabilitate prin intermediul
unui calendar bine structurat al exerci]iilor, care asigura antrenarea personalului
militar pentru întreg spectrul de opera]ii viitoare. Când NATO a devenit puternic
angajat în Afganistan, calendarul exerci]iilor a fost modificat pentru a se instrui
numai unit`]ile cu misiuni specifice, cu excep]ia acelora care se instruiau
pentru alt gen de misiuni care nu erau relevante.
Ca experien]`, NATO a câ[tigat foarte mult odat` cu retragerea din ISAF,
aceast` nou` provocare a men]inut ridicat nivelul de interoperabilitate datorit`
perioadei lungi petrecute în Afganistan (peste 12 ani). Prin urmare, Alian]a inten]ioneaz`
s` men]in` un nivel ridicat de instruire bazat pe principalele lec]ii înv`]ate,
care vor fi implementate în cadrul For]ei de R`spuns a NATO (NRF). Ca reac]ie
la aceast` provocare, NATO are o abordare pe dou` niveluri specifice, astfel:
primul nivel, pentru anul 2015, vizeaz` instruirea structurii de for]e la un nivel
ridicat de reac]ie (vezi: NRF [i LIVEX10-15) [i al doilea nivel, perioada 2015-2020,
de a men]ine acest nivel ridicat [i de a scurta perioada de reac]ie pân` la câteva zile.
Începând cu anul 2015, când NATO a finalizat tranzi]ia de la o campanie
la planurile de contingen]` pentru situa]ii neprev`zute, alia]ii sunt în m`sur`
s` angajeze capabilit`]i militare mai mari în exerci]ii. Pentru a practica
[i pentru a sus]ine interoperabilitatea [i disponibilitatea, ca efecte obligatorii
ale activit`]ilor opera]ionale reduse, NATO va pune în aplicare un ciclu de exerci]ii
pe durata a trei ani, alc`tuit dintr-un exerci]iu de tip LIVEX [i trei exerci]ii
de tip CPX (Command Post Exercise – Exerci]iu de comandament) pe an.
10
LIVEX – Exerci]ii reale (Live Exercises). LIVEX este axat pe instruirea atât a structurilor de for]e,
în scopul integr`rii ac]iunilor acestora, cât [i a comandamentelor, în scopul conducerii for]elor subordonate/
puse la dispozi]ie în diferite tipuri de opera]ii. (SMG-91/2011 –Dispozi]ie privind planificarea, desf`[urarea
[i analiza exerci]iilor în Armata României).
25
Acest ciclu este în concordan]` cu cerin]ele rezultate din nivelul de ambi]ie

al NATO, al mijloacelor [i capabilit`]ilor inerente ale Alian]ei, precum [i cu modific`rile
permanente ale planific`rii [i desf`[ur`rii mai multor exerci]ii la nivel „joint”.
Acest program integrat al exerci]iilor va fi focalizat pe instruirea comandamentelor
[i a unit`]ilor din NRF, dar va fi, de asemenea, deschis [i pentru alia]i [i parteneri.
Aceste exerci]ii vor acoperi întregul spectru de opera]iuni posibile conduse
de NATO, de la cel mai probabil la cele mai periculoase, înso]ite de o metodologie
de evaluare [i certificare a performan]elor. Un mod „inteligent” pentru a realiza
acest obiectiv va fi de a conecta exerci]iile NATO cu cele na]ionale, inclusiv
ale partenerilor [i ale altor organiza]ii, cum ar fi UE [i ONU, prin planificare,
organizare, realizarea de scenarii comune [i alocare de resurse în timp util.
O astfel de cooperare profund` între programele de instruire ale Alian]ei [i cele na]ionale,
precum [i între alia]i [i parteneri, asigur` cre[terea interoperabilit`]ii.
Concluzii par]iale: În principiu, trebuie s` fim de acord asupra planurilor
NATO post-2015 [i înt`rim ideea c` exerci]iile vor fi unele dintre instrumentele
prin care sus]ine interoperabilitatea. NRF va continua s` fie locul în care
interoperabilitatea unit`]ilor alocate/desemnate va fi realizat`.
Conform ultimelor rapoarte ale ACT, exerci]iile NATO asistate de calculator
(CAX) [i cele prin simulare sunt cele mai eficiente din punct de vedere financiar,
evitându-se utilizarea costisitoare de trupe, echipamente, ca [i impactul
asupra mediului înconjur`tor. Instrumentul de baz` care poate fi utilizat
pentru îmbun`t`]irea utiliz`rii exerci]iilor CAX [i de simulare în NATO este CoE
pentru modelare [i simulare de la Roma, Italia. Acesta ar trebui s` fie conectat
cu diferite centre de simulare na]ionale (de exemplu: Centrul de instruire
pentru lupt` al SUA din Germania [i Centrul de instruire prin simulare cu tancuri
de lupt` din Grecia). În prezent, sunt efectuate, de obicei, exerci]ii CAX la nivelul
e[alonului de tip Corp din structura de for]e a NATO. Toate na]iunile ar trebui
s` fie încurajate s` includ` în aceast` instruire e[alonul tactic cel mai mic,
ca unul dintre multele instrumente de preg`tire [i s` finalizeze cu un exerci]iu
de tip LIVEX. Totu[i, datorit` costurilor mici de instruire prin exerci]ii de tip CAX,
acestea nu vor putea substitui exerci]iile de tip LIVEX.
c. Standardizarea [i asisten]a tehnic` (Piloni de baz`)

c.1. Standardizarea
Standardizarea este foarte important` [i esen]ial` pentru NATO [i, totodat`,
este considerat` un pilon de baz` al interoperabilit`]ii. Importan]a standardiz`rii
este cunoscut` printre membrii NATO, dar implementarea ei nu a fost executat` eficient.
26
{tiin]` militar`
În NATO, structura care gestioneaz` procesul de standardizare este Oficiul
de Standardizare NATO (NSO).
Starea curent`: NSO este autoritatea central` pentru standardizare.
Scopul sù este de a ini]ia, dezvolta [i coordona toate activit`]ile legate de standardizare
în cadrul NATO, sub autoritatea Comitetului de Standardizare (CS), care este
direct subordonat Consiliului Nord-Atlantic (NAC). Dezvoltarea STANAG-urilor
este folosit` pentru a pune în aplicare standarde în scopul realiz`rii interoperabilit`]ii
între membri [i poate fi, de asemenea, aplicabil` pentru parteneri care sunt de acord
cu STANAG-urile. Cu toate acestea, STANAG-urile nu sunt puse în aplicare
în mod satisf`c`tor de c`tre membri [i parteneri. Ca urmare, probleme
de interoperabilitate apar adesea atunci când capabilit`]i similare din diferite ]`ri
sunt utilizate una lâng` alta. Standardizarea este o provocare major` pentru NATO
[i este un domeniu în care Alian]a a dus o lupt` de ani de zile. Dup` cum s-a men]ionat
anterior, standardizarea echipamentelor este esen]ial` pentru a îndeplini/realiza
interoperabilitatea.
Important pentru NATO este [i domeniul instruirii for]elor. Conform
ultimului raport al Oficiului NATO de standardizare11, rezult` c`, la nivelul Alian]ei,
exist` doar 6 standarde în domeniul instruirii, astfel: STANAG 2449 (Training
in the Law of Armed Conflict); STANAG 2597 (Rules of Engagement – ROE/Escalation
of Force Training), STANAG 2593 (NATO Urban Operations Training),
STANAG 6001 (Language Proficiency Level); STANAG 6023 (TEPSO)
[i STANAG 2591 (ADLA – Advanced Distributed Learning).
Concluzii par]iale: Interoperabilitatea noilor sisteme trebuie s` fie un criteriu
de baz`, de la început. Dezvoltarea de sisteme care sunt interoperabile din fabric`,
prin durata lor de via]`, este mai eficient` atât tehnic, cât [i financiar decât rezolvarea
interoperabilit`]ii, ulterioar` prin modernizare. Exist` o recomandare de a intensifica
dialogul dintre industriile de ap`rare [i Alian]` pentru a ob]ine cele mai bune rezultate
posibile. O serie de noi modalit`]i de dezvoltare [i producere de bunuri în scopuri
de ap`rare pot fi solu]ii câ[tig`toare pentru ambele p`r]i (industria de ap`rare
[i Alian]`).
În termeni concre]i, sus]inem noua ini]iativ` de la CS pentru a dezvolta,
la nivelul potrivit, un proces mai eficient de implementare a STANAG-urilor.
Recomandarea este ca autorit`]ile militare na]ionale s` colaboreze mai strâns
cu NSO (responsabil de promovarea noilor standarde în cadrul NATO). Procesul
de validare pentru standardizare func]ioneaz` corect, dar trebuie s` fie pus
Sursa: Reuniunea grupului de lucru NATO din domeniul instruirii individuale [i al dezvolt`rilor
11
educa]ionale/Breda, Olanda, din luna martie 2015.
27
în aplicare mai rapid. O recomandare [i un exemplu în domeniul logistic

este prezentat \n continuare.
Standardizarea în domeniul logistic ar economisi timp [i bani pentru ]`rile
membre ale NATO. Sus]inerea acestei ipoteze se va face prin prezentarea
unui studiu de caz.
Studiu de caz: standardizarea autovehiculelor pentru transport de echipamente
[i personal militar în NATO.
Plec`m de la urm`toarea situa]ie: un camion, dac` pierde un motor
într-o opera]iune/misiune militar`, atunci se impune înlocuirea acelui motor
distrus cu un motor nou, care va trebui comandat/achizi]ionat din industria proprie
de ap`rare.
În prezent, în NATO, exist` zeci de tipuri de motoare pentru diferite tipuri
de autovehicule, care provoac` probleme majore privind depozitarea [i transportul
acestora, asigurarea cu piese de schimb, executarea lucr`rilor de mentenan]` etc.
În acest sens, exist` varianta propus` [i agreat` de na]iuni ca în NATO s` existe
numai trei tipuri de camioane. Astfel, un camion mic pentru nevoi zilnice
de transport materiale u[oare [i trupe, un camion mediu pentru condi]ii deosebite
de transport echipamente grele [i trupe, precum [i un camion greu pentru nevoi
de transport echipamente/utilaje foarte grele. Aceste trei tipuri de camioane
ar reduce necesitatea existen]ei mai multor seturi de piese de schimb
[i ar fi un vehicul comun pentru mecanici [i operatori/[oferi, oferind un sprijin
real de interoperabilitate pentru na]iuni. Toate na]iunile au echipamente cu speran]`
de via]` limitat` [i planuri pentru schimbarea/înlocuirea parcurilor de autovehicule
la un moment dat. NATO ar trebui s` aib` acordul tuturor na]iunilor membre
în alegerea/stabilirea unor noi contracte pentru producerea celor trei tipuri
de camioane, s` existe aprobare în acest sens privind modelul de camion
[i s` se achizi]ioneze patentul de fabrica]ie pentru ele. Costurile ar fi repartizate
pe na]iuni [i toate na]iunile ar putea s` transmit` planurile [i patentele c`tre propriile
industrii de ap`rare pentru producerea camioanelor, asigurând na]iunile
c` nu vor pierde din suveranitate sau c` nu va exista un avantaj competitiv neloial
între na]iuni. Toate ]`rile membre ar beneficia în mod egal [i ar asigura
pentru NATO realizarea interoperabilit`]ii. Aceast` idee, deja, func]ioneaz`
pentru piesele de schimb [i ansamblurile de pneuri/cauciucuri, precum [i pentru seturi
„non-logistice” de echipamente, cum ar fi armament greu (tehnic` de artilerie)
[i tancuri.
Un alt avantaj la aceast` standardizare este c` asigur` problemele în domeniul
transporturilor la distan]`. Punctele de leg`tur` pentru transportul de m`rfuri,
precum [i punctele de leg`tur` pentru propriile camioane care sunt transportate
28
{tiin]` militar`
pe calea ferat` sau aerian ar fi în totalitate standardizate. Cerin]ele de depozitare
pentru piese de schimb s-ar reduce, ca urmare a standardiz`rii, precum [i posibilitatea
de a ob]ine piese de schimb de la cel mai apropiat depozit [i nu neap`rat
de la un depozit din propria ]ar`.
Instruirea mecanicilor [i a [oferilor/operatorilor pentru aceste autovehicule
ar fi standardizat`, în toate ]`rile, asigurându-se c`, oriunde pe câmpul de lupt`,
un mecanic ar [ti cum s` lucreze pe aceste autovehicule [i, la fel, to]i operatorii/
[oferii ar [ti cum s`-l conduc`, eliminând în acest fel diferen]ele de preg`tire
dintre ]`ri.
c.2. Asisten]a tehnic` – Re]eaua pentru misiuni viitoare

(Future Mission Network)12
În cadrul asisten]ei tehnice (pilon de baz` al interoperabilit`]ii), putem aminti
despre eforturile f`cute de c`tre NATO pentru dezvoltarea unei re]ele pentru misiuni
curente [i viitoare care s` sprijine procesul de luare a deciziilor de c`tre comandan]ii
for]elor multina]ionale în teatrele de opera]ii.
Starea actual`: Re]eaua pentru misiunile din Afganistan – Afghan Mission
Network (AMN) 13 a fost creat` pentru a r`spunde necesit`]ii comandan]ilor
din cadrul misiunii ISAF de a stabili [i men]ine o în]elegere comun` a mediului
opera]ional. Mai mult decât o tehnologie, AMN a devenit, în timp, un element
de baz`/o platform` pentru instruire, exerci]ii [i opera]iuni militare. Cel mai important
lucru este c` AMN a creat o cultur` extins`, bazat` pe conceptul NATO – „distribuie
pentru a câ[tiga”. Acest concept vizeaz` capabilit`]i eterogene, militare [i non-militare
în opera]iile militare de tip coali]ie-federalizat`, nu numai în ceea ce prive[te
sistemele de re]ea [i arhitecturi, ci [i în ceea ce prive[te informa]ii, procese,
politici [i doctrine care s` faciliteze schimbul de informa]ii [i servicii.
În noiembrie 2012, apare un nou concept – federalizarea re]elelor pentru misiuni/
Federated Mission Network (FMN)14. Acest concept este în curs de dezvoltare,
are la baz` lec]iile înv`]ate din AMN [i le permite tuturor posibililor participan]i
s` activeze în opera]iunile militare viitoare (pentru fiecare tip de misiune,
cu diferite niveluri de capabilit`]i tehnice [i pe baza unor angajamente politice
ferme). FMN este o re]ea populat` de un set de non-materiale (de exemplu: politici,
procese, proceduri [i standarde) [i materiale (de exemplu: re]elele statice
12
Sursa: Answering Questions on the Future Mission Network, pe site-ul http://www.act.nato.int/
article-2013-1-16.
13
Sursa: Lesson Learned from the Afghan Mission Network, pe site-ul http://www.rand.org/pubs/
research_reports/RR302.html
14
Sursa: https://www.eiseverywhere.com/life_uplods/2f6043f27e1576122f1b3e0319d5b1d8_
FromAMNtoFMN-Friedrich.pdf, accesat la 02.08.2015.
29
[i implementate, servicii [i infrastructur` de sprijin), toate fiind contribu]ii

ale statelor membre ale NATO [i ale partenerilor de misiune. Acest lucru, deja,
asigur` condi]iile în care, f`r` întârzieri, comandantul este capabil, la începutul
unei opera]iuni, s` conteze pe un nivel minim de capabilit`]i, care, ulterior,
ar putea s` evolueze de-a lungul etapelor de dislocare, pân` la terminarea acesteia.
FMN ar trebui s` creeze un singur domeniu de informare pe tipuri/niveluri
de misiuni, în cazul în care fiecare partener va decide în mod individual
ce informa]ii s` distribuie. Pentru a reduce cìle de acces [i pentru a permite
schimbul de informa]ii, acest domeniu va avea un num`r minim de niveluri
de securitate necesare pentru a satisface cerin]ele opera]ionale ale comandan]ilor.
Informa]iile vor fi capturate, prelucrate, generate, stocate, diseminate [i eliminate
în conformitate cu un plan de gestionare a informa]iilor, care va p`stra informa]ia
la cel mai mic nivel de clasificare posibil.
Recomandarea este c` sistemul trebuie s` fie conceput astfel încât
s` poat` fi protejat/ap`rat împotriva amenin]`rilor cibernetice [i a impulsurilor
electromagnetice redundante.
Concluzii generale
Interoperabilitatea r`mâne o provocare pentru NATO, datorit` implic`rii
complexe a 28 de na]iuni cu interese politice [i economice divergente, cu organiz`ri
de structuri militare diferite, cu echipamente [i tehnic` militar` diferit`, cu programe
de instruire [i formare a personalului militar diferite.
Na]iunile sunt de acord cu sprijinirea celor mai multe dintre ideile dezvoltate
în NATO despre cre[terea „conectivit`]ii”. Cu toate acestea, noi nu le consider`m
pe toate la fel de promi]`toare. În plus fa]` de aceste idei, am propune m`suri
de îmbun`t`]ire, în continuare, de interoperabilitate în domeniul educa]iei
[i al instruirii, al exerci]iilor, al standardiz`rii [i al asisten]ei tehnice. În opinia
speciali[tilor militari, ace[ti „piloni” de interoperabilitate sunt de o importan]`
egal` [i trebuie s` fie aborda]i unitar de c`tre NATO.
Designul exerci]iilor ar trebui s` includ` elemente care s` testeze capacitatea
for]elor NATO de a ac]iona împreun` în îndeplinirea obiectivelor comune.
Se impune introducerea [i dezvoltarea speciali[tilor de limb` englez`
în mediul academic [i, ulterior, dezvoltarea terminologiei [i a limbajului militar
opera]ional. În acest scop, ar trebui s` se intensifice schimbul de profesori
care predau limba englez` în cadrul armatelor statelor membre ale NATO/partenere.
Un accent trebuie pus pe extinderea limbii engleze în exerci]ii, pentru realizarea
interoperabilit`]ii. Nivelul de cunoa[tere a limbii engleze stabilit prin E-1101 – English
Language Proficency trebuie aplicat integrat, de c`tre na]iuni, întregului personalul
30
{tiin]` militar`
(ofi]eri [i subofi]eri) care va încadra structura de comand` sau de cei care vor fi disloca]i
în opera]ii conduse de Alian]`.
De asemenea, este important ca NATO s` încurajeze interoperabilitatea
în a[a fel încât s` se diminueze costurile pentru na]iuni [i s` sprijine procesul
de transformare pentru a crea acea for]` de r`spuns modern`, redus` numeric,
profesionalizat`, echipat` adecvat, dislocabil`, interoperabil`, capabil`
de autosus]inere [i de protec]ie multidimensional`, flexibil`, mobil` [i cu poten]ial
de a executa întreg spectrul de misiuni în zona de responsabilitate a Alian]ei
sau în afara acesteia.
Viitorul nu va fi neap`rat de partea celor mai performante tehnologii,
ci, mai ales, de partea acelor for]e întrunite [i interoperabile capabile s` reac]ioneze
rapid la schimb`rile majore [i care se vor adapta rapid [i eficient la cerin]ele
impuse de caracterul permanent schimb`tor al mediului de securitate.
BIBLIOGRAFIE
***
1. , AC/259-D(2013)0002, MULTIREF, Anexa 2.
***
2. , CNAD/C3B Chairman’s Report, Appendix 1, Annex 2, paragraph 13.1, febuarie 2013.
***
3. , Centers of Excellence, http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_68372.htm.
***
4. , NATO Allied Publication AAP-6, 2008.
***
5. , NATO Headquarters, International Military Staff Memo-0536-2012, 10 decembrie 2012,
Enclosure 2, Par 8.
***
6. , SACEUR, Future Mission Network Concept, 2 august 2012.
7. Julien Lindley-French, NATO Partnerships in a Shifting Strategic Landscape,
http://www.wiltonpark.org.uk/wp-content/uploads/wp1192-report.pdf.
31
ÎNTREBUIN]AREA METODEI SCENARIILOR

ÎN PLANIFICAREA OPERA]IILOR
DESFQ[URATE ÎN MEDIUL OPERA]IONAL
DE TIP HIBRID
Maior Dan-Lucian PETRESCU
Motto:
The author presents „Scenarios are stories about the future, but their purpose
the characteristics of hybrid threats
is to make better decisions in the present”1.
and the environment in which
the current and future operations Ged Davis
of the military are conducted, showing
M
that a natural and necessary consequence
is that their planning, preparation ediul opera]ional contemporan
and execution should be adapted
and improved. In this context, the use este compus dintr-un colaj
of scenario method in planning de actori, mijloace tehnice, sisteme
operations is the optimal solution de armament [i metode de ac]iune care se manifest`
for the successful development
of this process, regardless of its aim în mod simultan, afectând toate coordonatele
– a contingency plan, training, situa]ionale ale opera]iilor. Aceste caracteristici
assessment, experimentation. The main prezint` o dinamic` fulminant`, situa]ie ce impune
objective of using the scenario
method is to eliminate uncertainty. întrebuin]area unor metode [i instrumente
This phenomenon leads to concentrating care s` sporeasc` eficien]a gener`rii unei for]e
the efforts of planning structures militare suficiente [i preg`tite corespunz`tor,
to provide solutions in planning
situations that are stressful because precum [i a planific`rii opera]iilor desf`[urate
of the time shortage, their importance de c`tre aceasta în scopul contracar`rii
and/or their degree of uncertainty. tuturor amenin]`rilor ce pot ap`rea.
In other words, the scenario method
is a key instrument in planning
the operations that are conducted Necesitatea unor noi concepte
in hybrid operational environment.
Evaluarea riscurilor [i amenin]`rilor caracte-
Keywords: scenario method; ristice conflictelor militare moderne dicteaz`
hybrid threats; planning; prospective
necesitatea abord`rii de c`tre mediul [tiin]ific
Maior Dan-Lucian Petrescu – Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti.

1
„Scenariile se refer` la viitor, dar scopul acestora este de a contribui la luarea unor decizii mai bune
\n prezent”.
32
{tiin]` militar`
militar interna]ional a noi concepte, ce presupun analize aprofundate [i m`suri
complexe în plan decizional, ac]ional [i informa]ional. În contextul permanentei
necesit`]i de adaptare [i transformare la nivel doctrinar, organiza]ional [i de înzestrare
a instrumentului militar modern, aceste concepte trebuie modelate având în vedere
aspectul hibrid al rezultantei amenin]`rilor ce pot ap`rea pe timpul desf`[ur`rii
opera]ilor. În acest sens, conceptele care au cunoscut în ultima vreme o dezvoltare
mai atent` sunt cele privind amenin]area de tip hibrid, r`zboiul hibrid [i mediul
opera]ional de tip hibrid.
Amenin]area de tip hibrid

Exemple istorice de manifestare a amenin]`rii de tip hibrid pot fi întâlnite
înc` din Antichitate, de[i termenul este relativ recent. În Roma antic`, o for]` hibrid`,
format` din bandi]i, criminali, solda]i din for]ele regulate [i mercenari, a întrebuin]at
diverse metode de lupt` într-o combina]ie de b`t`lii [i ambuscade organizate
pe cì de comunica]ii, cu arme de asediu furate, împotriva legiunilor romane
ale lui Vespasian, pe timpul rebeliunii evreilor din anul 66 AD. În Peninsula Iberic`,
în anul 1806, o for]` de tip hibrid, format` din gherile spaniole, combinate
cu for]e regulate britanice [i portugheze, a încercat s` ob]in` efecte militare
decisive asupra Marii Armate a lui Napoleon. În al Doilea R`zboi Mondial,
între 1941 [i 1945, pe Frontul de Est, armata sovietic` a integrat [i sincronizat
o for]` neregulat` slab echipat`, cu for]ele militare conven]ionale, pentru a genera
mai multe efecte de tip hibrid. În r`zboiul din Vietnam, Armata Popular` a Vietnamului
(armata regulat` nord-vietnamez`) [i-a sincronizat opera]iunile cu Viet Cong-ul
(o for]` neregulat`) pentru a sus]ine un conflict de lung` durat` împotriva a dou`
dintre cele mai puternice for]e conven]ionale ale lumii: Fran]a [i SUA.
În mai recentul r`zboi Israel-Hezbollah din 2006, actorul nestatal libanez
Hezbollah a combinat mijloace tehnice, armament [i ac]iuni specifice r`zboiului
conven]ional [i neconven]ional pentru a lupta împotriva celei mai mari puteri
militare conven]ionale din Orientul Mijlociu – For]ele Israeliene de Ap`rare
(Israel Defense Forces – IDF). Privind apari]ia amenin]`rii de tip hibrid, amorful
Hezbollah este reprezentativ din multe puncte de vedere. Cele 34 de zile de lupt`
(12 iulie-14 august) din sudul Libanului au scos în eviden]` unele deficien]e
ale For]elor Israeliene de Ap`rare, aspecte de care planificatorii americani
au ]inut cont. Prin mixarea unei mi[c`ri politice organizate cu celule descentralizate,
care au folosit tactici specifice în zonele neguvernate, Hezbollah a ar`tat c` poate
provoca foarte multe pierderi. Celulele sale, formate din lupt`tori extrem de bine preg`ti]i
[i disciplina]i, distribuite în teren într-o configura]ie descentralizat`, au ac]ionat
împotriva unei for]e conven]ionale moderne, folosind un amestec de tactici de gheril`
[i armament [i mijloace tehnologice moderne în centrele urbane dens populate.
33
Hezbollah, ca [i ap`r`torii extremi[ti islamici în luptele din Fallujah în Irak,

din cursul lunii aprilie [i noiembrie 2004, au exploatat abil zonele urbane
pentru a crea ambuscade [i a evita s` fie descoperi]i, organizând, totodat`, puternice
fortifica]ii defensive în imediata apropiere a necombatan]ilor2. Liderii Hezbollah
descriau for]ele lor ca fiind o combina]ie între for]e militare regulate [i for]e de gheril`,
fiind convin[i c` au dezvoltat o nou` structur` de for]e. Aceast` structur`
consta într-un amestec de mili]ii [i grupuri de lupt`tori extrem de bine instrui]i
care întrebuin]au armament [i tehnic` ultramoderne, cum ar fi rachete antitanc
dirijate, rachete operative [i tactice, drone, rachete anti-nav` [i echipamente
de supraveghere radio. Misiunile acestei for]e ocupau o palet` divers`, de la ac]iuni
de lupt` direct` [i pân` la ac]iuni de gheril`, h`r]uire sau opera]ii informa]ionale.
Toate aceste caracteristici recomand` r`zboiul Israel-Hezbollah din 2006
ca pe un exemplu „de manual” pentru r`zboiul de tip hibrid.
În fiecare dintre aceste cazuri din istorie se pot observa variante de aplicare
a amenin]`rii hibride împotriva for]elor conven]ionale. Pe baza lor, se pot crea analize
[i teorii care s` duc` la anticiparea modului de manifestare a amenin]`rii hibride.
În urma analizei concep]iei unor speciali[ti de referin]` în domeniul militar,
putem defini amenin]area de tip hibrid ca fiind ac]iunea unui adversar de tip statal
sau nestatal care întrebuin]eaz` în mod adaptativ [i concertat mijloace politice, militare,
economice, sociale sau informa]ionale, în cadrul unor combina]ii de metode de ac]iune
conven]ionale [i neconven]ionale în scopul realiz`rii obiectivelor urm`rite. Un aspect
foarte important care diferen]iaz` amenin]area de tip hibrid de suma amenin]`rilor
prezente în conflictele militare din trecut este faptul c`, în cazul celei dintâi,
amenin]area clasic`, cea conven]ional`, realizat` prin lupta armat` dintre dou` for]e
armate, trece pe plan secund sau poate lipsi cu des`vâr[ire. Cu alte cuvinte, în mediul
opera]ional de tip hibrid, ponderea ac]iunilor, din perspectiva tipologiei, prezint`
o migra]ie de la cele regulate spre cele neconven]ionale, în special c`tre cele de tip
asimetric. În acest sens, abordarea efectelor aplic`rii amenin]`rii hibride
în contextul conflictelor recent încheiate sau înc` în desf`[urare oblig` anali[tii
[i planificatorii militari s` întreprind` m`suri care s` implementeze la nivelul
structurilor militare instrumentele doctrinare, procedurale [i tehnice necesare
contracar`rii unei game atât de largi de provoc`ri.
Amenin]area de tip hibrid este întrebuin]at`, de regul`, de c`tre partea beligerant`
cu o putere militar` mai redus`, în scopul echilibr`rii raportului de for]e
[i/sau atingerii obiectivelor cu pierderi cât mai reduse. Beligerantul care întrebuin]eaz`
2
Andrew Exum, Hizballah at War: A Military Assessment, Policy Focus, nr. 63, Washington Institute
for Near East Policy, Washington D.C., decembrie 2006, pe http://www.washingtoninstitute.org/uploads/
Documents/pubs/PolicyFocus63.pdf
34
{tiin]` militar`
amenin]area de tip hibrid este unul extrem de volatil, flexibil, eterogen din punctul
de vedere al capabilit`]ilor de lupt`, cu o capacitate de adaptare excelent`
[i o motiva]ie puternic`.
O alt` caracteristic` a amenin]`rii de tip hibrid este aceea c` presupune
o capacitate mare de efort a actorului care o întrebuin]eaz`, care s`-i permit`
extinderea temporal` a conflictului pân` la nivelul de r`zboi de uzur`, situa]ie
care, combinat` cu ac]iuni asimetrice de tipul ambuscadelor sau sabotajelor, scade
semnificativ puterea de lupt` a adversarului de tip conven]ional.
R`zboiul hibrid
Conceptul de r`zboi hibrid „a ap`rut [i s-a dezvoltat, în gândirea militar` american`
a ultimului deceniu, ca un r`spuns teoretic la necesitatea de adaptare a for]elor SUA
la noile realit`]i ale unui mediu neclar de confruntare. Vârful de lance în dezvoltarea
conceptului analizat l-a constituit o echip` din Corpul de Infanterie Marin` al SUA,
condus` de c`tre Frank G. Hoffman [i James N. Mattis, ace[tia fiind considera]i
p`rin]ii conceptului de r`zboi hibrid3. În anul 2005, cei doi4 public` articolul
„Confrunt`ri armate viitoare. Apari]ia r`zboaielor hibride”5, în care atrag aten]ia
mediului [tiin]ific interna]ional asupra acestei forme de manifestare a conflictelor
contemporane. Mai mult, cei doi subliniaz` necesitatea aprofund`rii conceptului,
întrucât acest tip de conflict se va perpetua [i, mai mult, va evolua din punct de vedere
ac]ional, iar consecin]ele vor fi semnificative [i foarte greu de anticipat.
O abordare u[or diferit` privind r`zboiul de tip hibrid [i amenin]`rile specifice
lui o putem observa în concep]ia ruseasc`, iar aceasta este demn` de luat în seam`
cu atât mai mult, cu cât ea a fost aplicat` în conflictul din Ucraina. În articolul sù,
intitulat „Valoarea [tiin]ei în predic]ie”, [eful Statului Major General al Rusiei,
Valery Gherasimov, afirm` c` regulile r`zboiului s-au schimbat [i prezint`
una dintre cele mai lucide [i mai concrete definiri ale conceptului de r`zboi hibrid:
„Centrul de greutate al metodelor aplicate în conflict s-a modificat în direc]ia utiliz`rii
pe scar` larg` a mijloacelor politice, economice, informa]ionale, umanitare
[i a altor m`suri non-militare, aplicate în coordonare cu protestul poten]ial
al popula]iei”. El consider` c`, în conflictele moderne, ac]iunile asimetrice
3
Valeric` Cruceru, Despre conceptul de r`zboi hibrid în gândirea militar` american`, în Buletinul
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“, septembrie 2014, p. 29.
4
În anul 2005, locotenent-colonelul (r.) Frank G. Hoffman lucra la Centrul pentru amenin]`ri
în devenire [i oportunit`]i, Quantico – Virginia. General-locotenentul James Mattis era comandantul
Comandamentului preg`tirii pentru lupt` al U.S. Marine Corps, aflat în aceea[i loca]ie.
5
Frank G Hoffman, James N. Mattis, Future Warfare: The Rise of Hybrid Wars, Proceedings Magazine,
vol. 132/II/1,233, U.S. Naval Institute, noiembrie 2005, pe http://milnewstbay.pbworks.com/f/
MattisFourBlockWarUSNINov2005.pdf.
35
sunt prezente pe scar` larg`, f`când posibil` anularea avantajelor unui adversar
conven]ional într-un conflict armat. Printre ac]iunile cu caracter asimetric,
Gherasimov eviden]iaz` întrebuin]area for]elor de opera]ii speciale sau a opozi]iei
interne în scopul gener`rii unei situa]ii opera]ionale tensionate, cu caracter
permanent, pe tot teritoriul statului inamic. Acestora li se al`tur` mijloace tehnologice
[i informa]ionale care sunt într-o continu` perfec]ionare. În esen]`, în conflictul
modern, nu mai exist` amenin]`ri separate, cu abord`ri fundamental diferite.
Oponen]ii întrebuin]eaz` diferite forme de ac]iune [i tactici, de cele mai multe ori
simultan, în scopul amplific`rii mutuale a efectelor. În r`zboiul de tip hibrid
se poate observa o convergen]` a unor amenin]`ri de tip neregulat, în care adversarii
au o abordare cuprinz`toare pentru a-[i atinge obiectivele: „R`zboiul nu se mai declar`,
ci, odat` început, se duce conform unui model nefamiliar”, adaug` Gherasimov.
Astfel, diferen]a major` între abordarea de tip rusesc (aplicat` în Ucraina)
[i abordarea vestic` se refer` la faptul c`, în concep]ia celei dintâi, din combina]ie
lipsesc cu des`vâr[ire amenin]`rile de tip conven]ional sau acestea sunt întrebuin]ate
doar cu titlu de demonstra]ie de for]`: „Unul dintre obiectivele principale urm`rite
de amenin]`rile de tip hibrid este destabilizarea guvern`rii [i a institu]iilor principale
ale oponentului, prin aceasta creându-se haos [i vacuum de putere”, precizeaz`
Gherasimov. Pentru a atinge acest deziderat, oponen]ii urm`resc evitarea întrebuin]`rii
metodelor tradi]ionale [i, astfel, a predictibilit`]ii ac]iunilor lor sau a posibilit`]ii
de a fi amenda]i de c`tre organismele de securitate interna]ionale. Ei caut` s` ob]in`
avantaje strategice prin moduri de atac nea[teptate [i violente, ochite pe punctele
vulnerabile ale actorului ]int`.
Mediul opera]ional de tip hibrid

Dac`, în istorie, acest model de aplicare a tacticii [i artei operative a dus
la rezultate diferite, în func]ie de actor, posibilit`]ile de coordonare [i organizare
a ac]iunilor conven]ionale [i neconven]ionale desf`[urate în mediul opera]ional
modern creeaz` o poten]ial` paradigm` în ceea ce prive[te caracterul amenin]`rii,
organizarea [i gândirea militar`. Mediul opera]ional de tip hibrid constituie cadrul
de manifestare a amenin]`rii de tip hibrid, presupune configura]ia complex`
[i combinat` a e[ichierului de actori, mijloace, ac]iuni [i efecte care converg
în mod concertat [i, de cele mai multe ori, în ascuns, spre îndeplinirea scopurilor
urm`rite. El permite desf`[urarea tuturor tipurilor de ac]iuni militare, subliniind
rolul integrat al for]elor în ac]iuni în comun cu al]i actori prezen]i în teatrul de opera]ii.
Astfel, situa]ia genereaz` ac]iuni întrunite, inter-agen]ii [i multina]ionale în contextul
unor campanii [i opera]ii majore al c`ror succes depinde esen]ial de eficien]a,
acurate]ea [i rapiditatea procesului de planificare a acestora.
36
{tiin]` militar`
Procesul de planificare
Date fiind aceste caracteristici ale amenin]`rilor [i ale mediului în care se desf`[oar`
opera]iile prezente [i viitoare ale instrumentului militar, adaptarea [i perfec]ionarea
planific`rii, preg`tirii [i execut`rii acestora vin ca o consecin]` natural` [i necesar`.
Focalizând analiza pe etapa de planificare a opera]iilor, se eviden]iaz` faptul
c` maniera de abordare a acestui proces trebuie s` fie una holistic` [i exhaustiv`.
Când spunem holistic`, ne referim, pe de o parte, la maniera de abordare a ac]iunilor
inamicului [i, pe de alt` parte, la caracteristica principal` a mediului opera]ional.
Ac]iunile inamicului (care reprezint` amenin]area) [i mediul în care acestea
se desf`[oar` trebuie considerate un tot, [i nu o sum` de procese, respectiv de elemente.
Acest lucru se datoreaz` faptului c`, atât în cazul amenin]`rii de tip hibrid,
cât [i în cel al mediului opera]ional de tip hibrid, elementele care le compun
sunt într-o conexiune de tip cauzal atât de strâns`, încât numai în situa]ia
în care le consider`m ca un întreg avem imaginea real` a ceea ce reprezint`
[i a efectelor pe care le genereaz` asupra opera]iilor for]elor proprii.
Necesitatea ca maniera de abordare a procesului de planificare s` fie una exhaustiv`
apare în mod evident, pe de o parte, datorit` semnifica]iei irefutabile a acestuia
pentru desf`[urarea opera]iei [i, pe de alt` parte, datorit` caracterului complex
[i variat al ac]iunilor pe care le presupune un asemenea tip de opera]ii.
Totu[i, chiar motivele ce creeaz` necesitatea parcurgerii în volum complet
[i la un grad înalt de detaliere a planific`rii fac ca acest deziderat s` fie greu de atins.
Adùgând acestor cerin]e ale procesului de planificare pe cea legat` de eficien]`
maxim`, ob]inem tot atâtea motive pentru a identifica instrumentele cu ajutorul
c`rora procesul de planificare a opera]iilor în mediul opera]ional de tip hibrid
s` devin` unul corespunz`tor provoc`rilor contemporane [i viitoare.
Dou` dintre direc]iile fundamentale prin care se pot augmenta capabilit`]ile
necesare combaterii amenin]`rilor de tip hibrid sunt previzionarea situa]iilor
de criz` ce pot ap`rea [i preg`tirea [i întrebuin]area corespunz`toare a for]elor
care au o asemenea destina]ie. Aceste dou` aspecte trebuie conectate între ele
printr-un proces de planificare eficient, ce trebuie desf`[urat la toate nivelurile
structurilor implicate în conflict.
În cele ce urmeaz`, vom face referire la modul de previzionare a situa]iilor
de criz` [i la modul în care se stabile[te leg`tura între acest proces [i întrebuin]area
metodei scenariilor în cadrul procesului de planificare. Trebuie s` preciz`m faptul
c` cele dou` ac]iuni nu sunt identice [i nici nu se desf`[oar` simultan, ci sunt,
mai degrab`, consecutive. Pe scurt, se poate considera c` previzionarea situa]iilor
de criz` presupune formularea de estim`ri privind evolu]ia mediului opera]ional
viitor pe baza analizei ac]iunilor [i efectelor din trecut [i a caracteristicilor situa]iei
opera]ionale prezente, estim`ri ob]inute, cel mai adesea, prin metoda extrapol`rii.
37
Metoda scenariilor
De[i metoda scenariilor a fost utilizat` înc` din timpul celui de-al Doilea R`zboi
Mondial, conceptul de planificare cu ajutorul scenariilor a fost introdus în 1964
de futuristul francez Gaston Berger 6. El a fost cel care a utilizat no]iunea
de prospectiv` (la prospective), dezvoltat`, din punct de vedere metodologic, ulterior,
în anii ‘70, de c`tre Michael Godet. În paralel, pe continentul american, a fost dezvoltat
un procedeu oarecum similar ca abordare, denumit planificare prin scenarii
(scenario planning). În timp, metoda scenariilor a fost dezvoltat` în special
în mediul civil (economic), transformându-se într-un mecanism complex,
care permite integrarea unor metode de cercetare opera]ional` (Brainstorming,
Delphi7, analiza SWOT8, MICMAC9, MACTOR10 etc.), care exploateaz` instrumente
cu un grad de precizie ridicat [i care întrebuin]eaz` variabile cuantificabile.
În cartea sa, „The Global Business Network”, futuristul american Peter Schwartz11
denume[te procesul de realizare a scenariilor „arta de a vedea departe”.
Astfel, rolul scenariilor se constituie în crearea unui set de imagini secven]iale
[i dinamice ale unor evenimente ce determin` o situa]ie ipotetic`. Scopul acestui demers
este proiectarea planificatorilor ac]iunilor militare într-un cadru opera]ional
care s`-i determine s` formuleze r`spunsuri, de cele mai multe ori sub forma
unor planuri. În esen]`, ra]iunea de a fi a procesului de realizare a scenariilor
este determinat` de dimensiunea prospectiv` a planific`rii. Comandantul trebuie
s` prevad` evolu]ia situa]iei curente în configura]ia unor situa]ii posibile
[i s` planifice ac]iunile necesare contracar`rii amenin]`rilor ipotetice. În acest scop,
scenari[tii trebuie s` dezvolte ipotezele de planificare [i s` genereze situa]ii ipotetice
(scenarii) în scopul declan[`rii procesului de planificare [i realiz`rii din timp
a planurilor aplicabile pentru prevenirea sau rezolvarea situa]iilor de criz`
pentru care au fost concepute.
Întrebuin]area metodei scenariilor în planificarea opera]iilor constituie solu]ia
optim` pentru desf`[urarea cu succes a acestui proces, indiferent dac` scopul
lui este crearea unui plan de contingen]`, antrenarea sau verificarea unor structuri
sau experimentarea. Scopul principal al utiliz`rii metodei scenariilor este cel de eliminare
6
Gaston Berger (1896-1960) este fondator al Centre International de Prospective din Paris.
7
Metod` de prognozare ra]ional` a evolu]iei unei situa]ii.
8
Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats – metod` folosit` pentru a ajuta la proiectarea
unei viziuni de ansamblu asupra unei organiza]ii, cu scopul de a pune în lumin` punctele tari [i slabe,
în rela]ie cu oportunit`]ile [i amenin]`rile existente la un moment dat.
9
Matrice de impact încruci[at [i multiplicare aplicat` clasific`rii.
10
Matricea alian]elor [i conflictelor: tactici, obiective, recomand`ri.
11
Peter Schwartz (n. 1946) este co-fondatorul Global Business Network, corpora]ie specializat`
pe planificare prin scenarii.
38
{tiin]` militar`
Figura 1: Raportul dintre gradul de incertitudine [i cel de certitudine

în cadrul unui scenariu
a incertitudinii sau, mai degrab`, de stabilire a unor limite concrete [i controlabile

în ceea ce prive[te incertitudinile ce apar în mediul opera]ional de tip hibrid.
Acest fenomen conduce la concentrarea efortului structurilor de planificare
înspre g`sirea solu]iilor în situa]iile de planificare cu un grad m`rit de stres cauzat
de timpul redus, de importan]a lor [i/sau de gradul de incertitudine existent.
Cu alte cuvinte, metoda scenariilor este un instrument extrem de important
în planificarea opera]iilor desf`[urate în mediul opera]ional de tip hibrid
datorit` dinamicii ridicate în aplicarea amenin]`rii [i datorit` caracterului variat
al modului de manifestare a acesteia.
Aplicarea scenariilor
Având în vedere caracterul volatil al amenin]`rilor prezente în mediul
opera]ional hibrid, planificarea de contingen]` a opera]iilor curente [i viitoare
are un caracter sine qua non. Se porne[te de la premisa c`, în procesul de planificare
a oric`ror opera]ii, cele mai importante variabile opera]ionale care determin`
modul de desf`[urare a procesului de planificare sunt inamicul (prin puterea
de lupt` static` [i puterea de lupt` dinamic` – ac]iuni), mediul de desf`[urare
a opera]iilor (fizic, moral, informa]ional) [i for]ele proprii (prin putere de lupt` static`).
La caracteristicile for]elor proprii, procesul de planificare este cel care adaug`
modul de desf`[urare a ac]iunilor ce reprezint` materializarea puterii de lupt`
dinamice. Mecanismul întrebuin]`rii metodei scenariilor în cadrul acestui proces
se materializeaz`, în special, pe parcursul secven]ei de evaluare a situa]iei
[i a celei de determinare a op]iunilor de r`spuns. În etapele ini]iale ale procesului
de planificare, metoda scenariilor permite s` se dea o form` ac]iunilor inamicului
39
prin crearea unui cadru opera]ional [i prin elaborarea unor cursuri de ac]iune
posibile ale acestuia. Acest set de „forme de ac]iune” ale inamicului este adev`ratul
element declan[ator al procesului de planificare [i, totodat`, elementul determinant
pentru întregul demers. Astfel, scenariul seteaz` cadrul general, care, din punct
de vedere ac]ional, este definit printr-o serie de evenimente ce genereaz` situa]ia
opera]ional`. {iind c` mediul opera]ional de tip hibrid presupune amenin]`ri
de tipuri variate, informa]iile furnizate în scenariu care descriu actorii regionali
majori, mediul de desf`[urare a opera]iei [i capabilit`]ile for]elor participante la conflict
dobândesc o importan]` determinant` privind modul de abordare a situa]iilor
[i g`sirea solu]iilor pentru contracararea amenin]`rilor.
În etapele ulterioare din cadrul planific`rii opera]iilor, metoda scenariilor
î[i continu` aplicarea prin crearea [i exploatarea branch12-urilor. În acest sens,
metoda permite realizarea unor mini-scenarii, concretizate în posibile „abateri”
de la cursul de ac]iune al inamicului, „stabilit” în scenariul principal, care determin`
planificatorii s` genereze r`spunsuri viabile, ce pot fi aplicate pentru adaptarea facil`
a planului ini]ial. Testarea [i evaluarea procedurilor elaborate în scopul parcurgerii
branch-urilor presupun aplicarea unui set de scenarii, ob]inute prin varierea
unor parametri. Se analizeaz`, astfel, eficien]a [i posibilitatea de adaptare
a procedurilor în sine [i a planului în general, precum [i viteza de reac]ie necesar`
utilizatorului pentru a ob]ine succesul (întrucât probabilitatea ca adev`ratul
curs al evenimentelor s` fie diferit de cel ini]ial este foarte mare). Aceast` aplicare
a metodei scenariilor trebuie îns` realizat` în mod limitat, întrucât, în caz contrar,
ar conferi un pronun]at caracter iterativ care ar duce la prelungirea [i complicarea
întregului proces.
Metoda scenariilor mai poate fi utilizat` [i în scopul evalu`rii capacit`]ii
de direc]ionare [i aplicare a puterii de lupt` dinamice a for]elor proprii.
Aceast` activitate se constituie ca o etap` important` în determinarea eficien]ei
implement`rii unor strategii de transformare [i modernizare a structurilor
de for]e destinate desf`[ur`rii unor opera]ii în mediul opera]ional de tip hibrid.
În acest sens, testarea/evaluarea capabilit`]ilor unor structuri care urmeaz`
s` execute ac]iuni militare într-un anumit mediu se poate desf`[ura cu un grad
mare de obiectivitate prin plasarea acesteia într-un cadru (scenariu)
similar cu cel de îndeplinire a misiunii. Esen]ial este faptul c` scenari[tii pot modifica
o gam` variat` de caracteristici ale mediului creat artificial, astfel încât s` acopere
cât mai multe forme [i intensit`]i de manifestare a amenin]`rii de tip hibrid.
12
Variant` ac]ional` în cadrul unui plan de opera]ie.
40
{tiin]` militar`
Un aspect similar îl prezint` [i modul de întrebuin]are a metodei scenariilor
în scopul test`rii unor tactici, tehnici [i proceduri de ac]iune sau a unor sisteme
de armament (sau a unor proceduri de întrebuin]are a acestora) care sunt sau urmeaz`
s` fie introduse în uz. În contextul nevoii permanente de adaptare la caracteristicile
mediului opera]ional contemporan [i viitor, o secven]` important` a strategiei
corespunz`toare acestui deziderat este aplicarea celor mai eficiente metode
de identificare a parametrilor tehnici [i conceptuali care trebuie ajusta]i.
Metoda scenariilor pune la dispozi]ie un cadru flexibil [i controlat, un „laborator”
care permite utilizarea unei game variate de metode pentru identificarea m`surilor
corespunz`toare [i a argumentelor care justific` implementarea acestora.
Un alt mod de întrebuin]are a metodei scenariilor se refer` la antrenarea
unor structuri în desf`[urarea procesului de planificare. Gândirea uman`
se bazeaz` pe modele. În via]a cotidian`, creierul stocheaz` modele situa]ionale
sau ac]ionale c`rora le asociaz` decizii [i efectele subsecvente. Ulterior, în momentul
în care se confrunt` cu o situa]ie surprinz`toare, primul impuls al creierului uman
este acela de a accesa „baza de date” în scopul identific`rii unui set situa]ie-decizie-efect
asem`n`tor [i aplic`rii solu]iei. Acest mecanism eviden]iaz` cel pu]in dou` avantaje
ale utiliz`rii scenariilor pentru antrenarea structurilor militare în desf`[urarea
procesului de planificare. Primul se refer` la sporirea vitezei de reac]ie în situa]ii
critice, situa]ii care, deseori, genereaz` efectul de blocare mental` asupra persoanelor
neantrenate. Al doilea avantaj vizeaz` eficien]a lu`rii deciziilor în situa]ii neprev`zute
(iar mediul opera]ional abund` la acest capitol). Aceast` „baz` de date”
care se creeaz` prin antrenament la nivelul mentalului individual sau colectiv
constituie ceea ce unii numesc, simplu, „experien]`”. În plus, sentimentul determinat
de „been there, done that” reduce semnificativ frica, blocajul mental sau luarea
de decizii pripite [i ineficiente datorate surprinderii generate de momentul apari]iei
sau de caracterul de noutate al unor situa]ii.
*
Mediul opera]ional de tip hibrid l`rge[te mult spectrul amenin]`rilor
ce pot fi incluse în scenariu [i le permite scenari[tilor libertatea de a genera
situa]ii variate care s` acopere o gam` cât mai larg` din ipotezele ac]ionale viitoare.
Astfel, caracteristica de multidimensionalitate a crizei în mediul opera]ional
de tip hibrid le creeaz` scenari[tilor posibilitatea de a genera situa]ii în care riscurile
sunt de natur` diferit` de cele specifice clasicelor opera]ii de tip combat.
Ac]iuni teroriste, atacuri cibernetice sau în spectrul electromagnetic, ac]iuni
în mass-media, presiuni la nivel politic, manipularea popula]iei civile, constrângeri
economice sau ac]iuni de spionaj sunt doar câteva dintre cele mai importante tipuri
41
de amenin]`ri caracteristice acestui mediu. Metoda scenariilor vine în întâmpinarea

noianului de incertitudini generate de acest context prin utilizarea de procedee
avansate de cercetare opera]ional` care pot fi corelate cu modelarea [i simularea
ac]iunilor militare, contribuind la crearea unor planuri valide [i viabile, necesare
gener`rii unor capabilit`]i de ripost` flexibil` [i eficient`. Acest deziderat
argumenteaz` faptul c`, de[i procesul de dezvoltare a scenariilor militare
este unul laborios [i mare consumator de resurse (în special de timp), rezultatele
ob]inute prin întrebuin]area acestei metode faciliteaz`, în egal` m`sur`,
desf`[urarea procesului de planificare a ac]iunilor militare, ducând la ob]inerea
unor solu]ii solide [i viabile.
BIBLIOGRAFIE
1. Ion B`l`ceanu, Lauren]iu Du]escu, Iulian Martin, Proiectarea scenariilor [i simularea
ac]iunilor militare, Curs, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti, 2007.
2. Valeric` Cruceru, Theory and practice in modern guerilla warfare (Short review),
Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti, 2013.
3. Petre Du]u, Amenin]`ri asimetrice sau amenin]`ri hibride: delimit`ri conceptuale
pentru fundamentarea securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, Editura U.N.Ap. „Carol I”, Bucure[ti, 2013.
4. Frank G. Hoffman, Hybrid Threats: Reconceptualizing the Evolving Character of Modern Conflict,
Institute for National Strategic Studies, National Defense University, Strategic Forum No. 240,
aprilie, 2009.
5. Iulian Martin, Ra]ionament [i argumentare în planificarea opera]iilor, Editura Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti, 2015.
6. Sascha Meinert, „Field Manual – Scenario Building”, European Trade Union Institute, 2014.
7. ***, SMG-65, Manualul de planificare a opera]iilor, Bucure[ti, 2011.
8. ***, TC-7-100, Department of the Army Training Circular No. 7-100, Hybrid Threat,
Headquarters Department of the Army, Washington D.C., 2010.
9. ***, Strategic Trends Programme. Future Character of Conflict, Ministerul britanic al Ap`r`rii,
02.02.2010.
42
SCHIMBAREA CARACTERISTICILOR
CONFLICTELOR ARMATE MODERNE
{I IMPLICA}IILE
PENTRU POLITICA NA}IONALQ DE APQRARE (I)
Contraamiral de flotil` dr. Constantin CIOROBEA
C
omplexitatea mediului de securitate
In the modern era a wide range
a evoluat, în ultima perioad`, în sensul
of threats affect the security environment.
Under these conditions, it is important cre[terii interdependen]elor la nivelul
to adapt all power structures so that rela]iilor interna]ionale [i regionale, al apari]iei
they can respond appropriately to these
fenomenului de simultaneitate a situa]iilor de criz`,
challenges, especially asymmetrical
ones, as it is the case of the conflict al diversific`rii ac]iunilor asimetrice, al schimb`rilor
between Russia and Ukraine. War demografice [i de mediu, precum [i în cel al sporirii
and peace have become increasingly
mixed, as the conflict entails widely
num`rului statelor guvernate ineficient. În acest cadru
using political, economic, informational, complex, mediul de securitate este afectat
social, media, humanitarian and other de pericole diverse, de la cele teroriste [i de piraterie
non-military measures, supplemented
by the instigation of local population la cele nucleare, amenin]`ri din mediul cibernetic,
and the use of unmarked soldiers. imigra]ie, re]ele mafiote, fundamentalism religios,
Given that the hybrid war ultimate revizionism, extremism, separatism etnic [i amenin]`ri
success, determined by successively
meeting the objectives set for each stage ecologice.
and initiating the next stage, depends Interdependen]a rela]iilor interna]ionale
on the achievement of favourable
[i interconectarea pericolelor [i amenin]`rilor
conditions, it is our primary responsibility
to act to prevent enabling conditions. fac ca rolul statului [i al leg`turilor acestuia
Keywords: hybrid warfare; cu organiza]iile [i organismele interna]ionale
reflexive control; information operation; s` devin` tot mai important. Iar în acest context,
new generation warfare; comprehensive NATO, care se afl` într-un neîntrerupt proces
approach
de transformare, trebuie s` continue s` se adapteze,
Contraamiral de flotil` dr. Constantin Ciorobea – Loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Navale.
43
iar structurile militare, la rândul lor, trebuie s` se transforme, pentru a r`spunde

corespunz`tor acestor provoc`ri, îndeosebi asimetrice, precum cele asem`n`toare
ac]iunilor de destabilizare executate de Rusia în Ucraina sau cele teroriste.
Constat`m c`, în aceste ac]iuni, câmpul de lupt` [i linia frontului nu pot fi definite
clar, nu mai exist` o linie de separare între pace [i r`zboi, între guverne [i cet`]eni,
între armate [i civili, iar toate acestea determin` necesitatea modific`rii cìlor
de ducere a r`zboiului, dar [i a manierei în care Alian]a trebuie s` planifice r`spunsul.
Rusia a dus în Ucraina un adev`rat r`zboi nedeclarat, sub o form` modern`,
la limita legisla]iei interna]ionale în domeniu, care a permis lovirea adversarului
simultan în anumite domenii, pe întreg teritoriul sù, ac]iunile fiind executate
acoperit, prin angajarea concomitent` [i combinat` de for]e speciale,
for]e conven]ionale, protestatari [i opozi]ia intern`, pentru a crea un front
pe toat` întinderea ]`rii. Acest mod de ac]iune este cuprins [i dezvoltat în Doctrina
militar` a Federa]iei Ruse, aprobat` de pre[edintele Vladimir Putin în decembrie 2014.
Aceast` doctrin` caracterizeaz` conflictele militare moderne ca reprezentând
„o angajare ampl` a for]elor armate precum [i a mijloacelor politice, economice,
informa]ionale sau a altor mijloace non-militare, împreun` cu folosirea extensiv`
a poten]ialului popula]iei pentru participarea la proteste [i a for]elor speciale”1.
Acest concept, care pleac` de la premiza c` r`zboiul nu mai este dus
în prezent numai de militari, permite adaptarea modului de angajare pentru a ac]iona
cu eficien]` maxim` asupra domeniilor în care adversarul este slab, simultan în plan
politic, economic, informa]ional [i umanitar, iar angajarea for]elor militare
conven]ionale se face doar la un anumit stadiu, în special ca factor de amenin]are
sau pentru asigurarea victoriei finale. Modelul de angajare a fost folosit
în toat` complexitatea lui în Ucraina, acolo unde ac]iunile militare directe
(executate acoperit [i negate vehement de Federa]ia Rus`), ac]iunile grup`rilor
paramilitare sponsorizate din exterior [i sprijinul cu informa]ii continuu au fost combinate
coerent cu campania de dezinformare, cu influen]area la nivel politic, cu campania
de influen]are prin mass-media [i executarea de presiuni economice.
Analizând modul în care au fost desf`[urate ac]iunile de c`tre Rusia în Ucraina
[i chiar în Georgia, în anul 2008, rezult`, în mod evident, aplicarea unei noi strategii
militare, împ`r]it` pe trei niveluri interrela]ionate. În primul rând, vorbim
despre promovarea [i impunerea unei doctrine unilaterale sau a ideii conform c`reia
folosirea cu succes a for]ei determin` legitimitatea ac]iunii, iar reac]ia mai pu]in ferm`
a Statelor Unite [i a UE arat` c` strategia adoptat` [i-a dovedit eficien]a.
Dr. Mark Galeotti, The Belligerent Bear – Russia Updates Its Military Doctrine, în Jane’s Defence
1
Weekly, februarie 2015, p. 30.
44
Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
În al doilea rând, este sus]inut cu fermitate caracterul legal al ac]iunilor
desf`[urate, justificate prin artificii legale bazate pe aspecte istorice sau pe voin]a
popula]iei dintr-o regiune, dar f`r` respectarea tratatelor [i în]elegerilor semnate
la nivel interna]ional. În aceast` direc]ie, în vederea promov`rii intereselor
regionale [i pentru justificarea ac]iunilor sale, Rusia a dus o campanie la nivel na]ional
[i interna]ional în care a subliniat faptul c` Peninsula Crimeea a fost baza flotei
sale din Marea Neagr` de peste 250 ani, c` întotdeauna Crimeea a fost parte
integrant` a Rusiei, iar faptul c` a devenit parte a Ucrainei, în anul 1954,
a reprezentat o gre[eal`.
În al treilea rând, Rusia respinge cu t`rie orice referire la ocuparea militar`
a Crimeii, sus]inând c` for]ele care au ac]ionat au fost din cadrul for]elor
de autoap`rare local`, care au exprimat voin]a popula]iei locale.
Conflictul dintre Rusia [i Ucraina, la fel ca [i conflictul dintre Rusia [i Georgia,
din august 2008, au o important` latur` în domeniul informa]ional [i de comunicare
la nivel strategic. În cele dou` conflicte, Rusia a ac]ionat în domeniul opera]iilor
informa]ionale în principal pentru discreditarea adversarului [i justificarea,
în fa]a opiniei publice [i a liderilor mondiali, a ac]iunilor desf`[urate.
Principala tem` sus]inut` de to]i factorii de decizie în cadrul opera]iei informa]ionale
a constat, ini]ial, în sus]inerea raportului „agresor – victim`”, favorabil Rusiei;
treptat, aceast` tem` a fost schimbat`, în cadrul interven]iei în Georgia,
cu „este necesar` salvarea popula]iei civile din Osetia de ac]iunile barbare
ale georgienilor”.
Un element comun este reprezentat de faptul c` mass-media din Rusia
a sprijinit continuu ac]iunile for]elor ruse [i chiar putem considera c` mass-media
a f`cut parte din planul de opera]ii [i a avut o direc]ie de ac]iune bine definit`,
cu obiective proprii, destinate sprijinirii îndeplinirii scopului final al opera]iei.
O alt` direc]ie de ac]iune folosit` în cadrul opera]iilor din Georgia [i reluat`
cu o eficien]` deosebit` în ac]iunile din Ucraina a fost reprezentat` de influen]area
liderilor [i a popula]iei locale pentru a ac]iona împotriva reprezentan]ilor autorit`]ilor
na]ionale din regiunea aflat` pe direc]ia principal` de ac]iune. Pentru influen]area
liderilor interna]ionali în cazul ac]iunilor din Georgia, tema abordat` a constat
în prezentarea guvernului georgian ca fiind „un regim criminal”, lucru subliniat
chiar prin comunicatori la nivel strategic, Vladimir Putin declarând c` „Tbilisi a pierdut
efectiv dreptul moral de a guverna cele dou` regiuni separatiste”2. De asemenea,
s-a ac]ionat [i pentru influen]area liderilor [i a popula]iei locale din Osetia de Sud
pentru a se opune autorit`]ilor [i a for]a georgienii s` p`r`seasc` regiunea.
2
Richard Weitz, Moscow’s Motives in Its Georgian War, în World Politics Review Exclusive, august 2008,
pe http://www.worldpoliticsreview.com/article.aspx?id=2553
45
În ac]iunile din Ucraina, aceste mesaje au fost reluate, dar sub o form` diferit`
– „lovitur` de stat fascist`” sau „fasci[ti ucraineni”, mesaje transmise de diferi]i lideri
prin utilizarea posturilor publice din Rusia. Privind sprijinul la nivel strategic
al ac]iunilor desf`[urate la nivel tactic, este demn de subliniat interviul
domnului Serghei Ivanov, adjunctul prim-ministrului Rusiei, pentru New York
Times: „Am impresia c` publicul american crede c` Rusia a atacat Georgia.
Marele urs rusesc a atacat mica [i pa[nica Georgie. Situa]ia real` este viceversa,
o ]ar` mare, cum este Georgia, a atacat mica regiune autonom` Osetia de Sud”3.
Astfel de ac]iuni au avut ca scop principal întârzierea reac]iilor guvernelor
[i organiza]iilor interna]ionale împotriva atacului executat de Federa]ia Rus`,
reac]ii care au avut loc mult mai târziu, în cazul ac]iunilor din Georgia,
când angajarea for]elor ruse a fost evident` [i se aflau deja pe teritoriul Georgiei.
În Crimeea, ac]iunea de influen]are, lansat` prin mass-media, a fost urmat`
de infiltrarea în regiune a „omule]ilor verzi”, iar când situa]ia a fost sub controlul
acestora, structurile conven]ionale de for]` au fost prezentate ca fiind în m`sur`
s` ac]ioneze pentru evitarea escalad`rii conflictului, confirmând, în acest fel,
anexarea. Ac]iunile de discreditare a adversarului, de justificare în fa]a opiniei
publice [i a liderilor mondiali a ac]iunilor desf`[urate, de comunicare la nivel
strategic [i de distrugere total` a sistemului de comand` [i control al armatei,
au avut un succes deosebit. Succesul ac]iunilor este subliniat de faptul
c`, în trei s`pt`mâni [i f`r` s` se trag` un singur foc de arm`, moralul militarilor
ucraineni a fost zdrobit [i toate cele aproximativ 190 de baze din Crimeea
au fost încercuite de c`tre for]ele de autoap`rare local`. Ac]iunea a fost executat`
de mai pu]in de 10 000 de oameni care, f`r` tancuri [i artilerie, au reu[it scoaterea
din lupt` a 16 000 de militari ucraineni afla]i pe teritoriul peninsulei!
Dup` blocarea for]elor ucrainene în unit`]i, Rusia a trecut la urm`toarea
faz`, [i anume la ac]iuni psihologice, intimidare, mituire [i mesaje propagandistice
pe internet/mass-media pentru subminarea rezisten]ei, ac]iuni care au fost încununate
de succes. Succesul ac]iunilor a fost facilitat de foarte buna coordonare
între ac]iunile executate la nivel politic, psihologic, informa]ional, economic [i militar.
În final, Rusia a sprijinit f`r` rezerve referendumul promovat de c`tre for]ele
politice pro-ruse din Crimeea din dorin]a de a legitima anexarea acestei regiuni
[i a prezentat acest referendum ca un caz de autodeterminare asem`n`tor
cu evenimentele din Kosovo.
3
„Transcript of the Interview of the Deputy Prime Minister of Russia Sergey Ivanov to CNN
on 11 August 2008”, Russian Mission to the UN. 2008-08-11, pe http://www.un.int/russia/new/MainRoot/
docs/warfare/statement110808en.htm, accesat la 23.08.2008.
46
În ac]iunile din estul Ucrainei, Rusia a încurajat dezert`ri din rândul armatei
[i al poli]iei ucrainene, de asemenea a ac]ionat [i pentru recrutarea de voluntari
[i dotarea cu arme a for]elor de autoap`rare locale. Toate aceste ac]iuni
au fost sus]inute de un r`zboi informa]ional [i mediatic foarte agresiv,
purtat f`r` oprire, pentru a delegitima noul guvern de la Kiev, dar [i de atacuri
cibernetice împotriva b`ncilor ucrainene [i a site-urilor oficiale ale ministerelor.
Toate aceste ac]iuni, în medii diferite, au avut ca obiectiv principal men]inerea
situa]iei tensionate [i producerea unor crize la nivelul societ`]ii, în aceste condi]ii,
Rusia, sub pretextul responsabilit`]ii de a proteja civilii, putând interveni agresiv
prin declan[area unei interven]ii umanitare sau de men]inere a p`cii/peacekeeping,
dup` modelul din Transnistria. Toate aceste ac]iuni au fost preg`tite cu mult timp înainte,
prin finan]area organiza]iilor neguvernamentale [i a partidelor care au contribuit
la îndeplinirea obiectivului de destabilizare a situa]iei din ]ar` [i prin discreditarea
clasei politice. O alt` direc]ie a fost reprezentat` de sprijinul cet`]enilor de aceea[i
na]ionalitate [i încurajarea acestora pentru executarea ac]iunilor destabilizatoare,
dar [i a oamenilor f`r` un loc de munc`, dezam`gi]i de sistemul de guvernare,
precum [i prin instruirea [i preg`tirea unor deta[amente pentru ac]iuni de destabilizare
în a[a-numitele „tabere de educa]ie patriotic`”.
Federa]ia Rus` a planificat [i finan]at ac]iuni agresive de influen]are
inclusiv cu utilizarea social media. Media de socializare online4 reprezint` un grup
de instrumente (site-uri web [i soft-uri/aplica]ii) care func]ioneaz` cu ajutorul
unui dispozitiv conectat la internet (computer, laptop, tablet`, telefon mobil etc.)
[i care au fost construite pentru a facilita comunicarea utilizatorilor de internet
[i crearea, distribuirea, schimbul de con]inut (text, foto, video, audio, prezent`ri
multimedia etc.) între membrii unor grupuri sociale (prieteni, colegi, familie etc.)
care se formeaz` pe baz` de încredere, fiecare membru cùtând s`-[i valorifice identitatea,
apartenen]a, creativitatea [i libertatea de exprimare. Astfel, înc` din anul 2012,
în februarie, The Guardian raporta: „Un grup pro-Kremlin folose[te o re]ea cu inten]ia
de a ob]ine efecte m`gulitoare privindu-l pe Vladimir Putin [i, în acela[i timp, ac]ioneaz`
pentru discreditarea opozi]iei [i a mass-mediei”. De atunci, o campanie de dezinformare
a infestat permanent numeroase site-uri din Europa de Vest. Aceste ac]iuni s-au intensificat
pe timpul crizei din Crimeea, când au fost postate numeroase comentarii care sprijineau
ac]iunile Federa]iei Ruse [i denigrau adversarii, uneori aceste comentarii
preg`tind pozi]ii oficiale transmise prin comunicate ale posturilor oficiale de [tiri.
Astfel, în mai 2014, pe un forum/blog a fost prezentat faptul c` Vestul sprijin` ac]iunile
juntei de la Kiev în lupta împotriva propriilor cet`]eni. Imediat dup` aceast` postare,
4
Pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Media_de_socializare
47
pe site-ul RIA Novosti (ria.ru) a ap`rut o [tire privind sprijinul financiar al SUA
pentru Ucraina. În mediul forumurilor/blogurilor s-a desf`[urat o adev`rat` campanie,
pe toat` durata conflictului, care a sprijinit ac]iunile Rusiei [i a denigrat ac]iunile
Ucrainei [i ale ]`rilor democratice.
Astfel, putem u[or constata c` implicarea Rusiei în Ucraina a început
cu mult timp înainte de criza din Crimeea. Sistemele informatice ucrainene
au fost ]inta unui atac în 2010, atac care a afectat sistemele diplomatice
[i guvernamentale. Rusia s-a folosit, înc` din 2008, de conductele de gaz ca mijloc
de influen]` asupra guvernului ucrainean. Chiar dac`, dup` ob]inerea independen]ei
Ucrainei, în urma dezintegr`rii Uniunii Sovietice, la Kiev nimeni nu lua în calcul
eventualele inten]ii ostile din partea Federa]iei Ruse, unele activit`]i de presiune
ale Moscovei au existat permanent prin ac]iuni mascate de preg`tire a popula]iei
din Crimeea, dar [i prin ac]iuni destul de vizibile, [i aici a[ men]iona faptul
c`, de la ob]inerea independen]ei de c`tre Ucraina, pe mai multe cl`diri
din Sevastopol a fluturat permanent steagul Federa]iei Ruse. De asemenea, cet`]enii
ru[i din Ucraina au fost încuraja]i s` urm`reasc` numai programele televiziunilor
din Federa]ia Rus` [i s` citeasc` numai presa de limb` rus`, lucru ce a permis
izolarea acestora de statul ucrainean [i în]elegerea activit`]ilor desf`[urate
de stat inclusiv în interesul lor, în condi]iile în care informa]iile erau filtrate
conform interesului Rusiei.
Din analiza modului în care Rusia a ac]ionat în Georgia [i în Ucraina,
putem concluziona c` acest r`zboi modern este bazat pe faptul c` principalul
spa]iu de lupt` este constituit de domeniul reprezentat de percep]ia [i ilustrarea
realit`]ii, domeniu necesar lu`rii deciziilor, iar ac]iunile se vor executa în mediul
informa]ional [i psihologic, pentru a ob]ine superioritatea în controlul for]elor
prin demoralizare [i influen]area psihologic` a factorilor de decizie [i a personalului
for]elor armate [i a popula]iei. Ac]iunile au ca scop reducerea necesit`]ii de angajare
în lupt` a echipamentului militar cu putere mare de foc [i pentru a determina
popula]ia civil` din regiunea de interes [i chiar unele structuri ale statului s` sprijine
ac]iunile atacatorului în detrimentul propriului guvern [i chiar al ]`rii proprii.
Principala caracteristic` a acestui nou concept de ducere a ac]iunilor militare
const` în faptul c` r`zboiul nu se mai desf`[oar` pe o perioad` limitat` de timp,
ci are un caracter permanent, devenind parte din condi]iile naturale din cadrul
societ`]ii, cu implicarea direct` [i coordonat`, cu diferite intensit`]i, a factorilor
din mediul politic, economic, informa]ional, tehnologic, cibernetic, ecologic etc.
Acest concept nou în ducerea ac]iunilor a fost definit de majoritatea speciali[tilor
prin termenul de r`zboi hibrid, totu[i aceast` definire nu trebuie s` ne induc`
în eroare, deoarece aceste ac]iuni sunt destinate îndeplinirii unor obiective
48
care încalc` în mod clar constitu]ia ]`rii atacate [i au ca finalitate ob]inerea
independen]ei sau a autonomiei unor regiuni. Din analiza conflictelor moderne
rezult` faptul c`, în ac]iunile din cadrul r`zboiului hibrid, pot fi angajate structuri
militare f`r` însemne [i care î[i asum` identit`]i nestatale, membrii unor organiza]ii
extremiste care dispun de capabilit`]i militare limitate sau actori statali [i nestatali
care colaboreaz` pentru atingerea unor obiective comune.
Putem constata c` r`zboiul hibrid, în condi]iile în care realizeaz` o cre[tere
a confuziei în mediul interna]ional, complic` sistemul de luare a deciziilor
[i încetine[te procesul de asigurare a unui r`spuns corespunz`tor, oferind avantaje
deosebite agresorului.
R`zboiul hibrid este definit în Declara]ia summitului din }ara Galilor, adoptat`
de [efii de stat [i de guvern participan]i la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic
din }ara Galilor (4-5 septembrie 2014), ca reprezentând utilizarea unei game largi
de m`suri militare, paramilitare [i civile, deschise [i sub acoperire, într-o arhitectur`
cu un grad înalt de integrare.
La rândul lor, strategii militari ru[i au o descriere proprie a acestui concept,
f`cut` în luna februarie 2013 de c`tre Valery Gherasimov, [eful Statului Major,
concept publicat într-un articol în Jurnalul Ap`r`rii ruse – VPK, în remarci
care, acum, par profetice: „R`zboiul [i pacea devin din ce în ce mai amestecate.
Metodele de conflict s-au schimbat [i acum implic` uzul larg de m`suri politice, economice,
informa]ionale, umanitare [i altele non-militare. Toate acestea pot fi suplimentate
prin a]â]area popula]iei locale [i prin folosirea for]elor armate deghizate”5.
Pe blogul specialistului canadian în analize la nivel strategic Walter Derzko6,
sub titlul „How Russia Captured Crimea so Quickly and Why Ukraine and NATO
are Paralyzed”, sunt prezentate, schematic, fazele acestui nou tip de r`zboi
desf`[urat de Rusia7. În esen]`, aceast` schem` prevede:
În faza întâi, sunt desf`[urate ac]iuni non-militare, asimetrice, cuprinzând
comunicarea la nivel strategic [i m`suri în plan informa]ional, moral, ideologic,
diplomatic [i economic, incluse în planul de opera]ii, destinate stabilirii unei situa]ii
favorabile în plan politic, economic [i militar.
Faza a doua presupune executarea unor activit`]i speciale destinate
în[el`rii, inducerii în eroare a liderilor politici [i militari prin ac]iuni coordonate,
5
Ana Stan, Infografie: „R`zboiul hibrid” al lui Putin a început cu mult timp în urm`. Rusia a ridicat
[tacheta [i a dus r`zboiul la rang de art`, 2 septembrie 2014, pe http://adevarul.ro/international/rusia/
razboiul-hibrid-putin-inceput-timp-urma-rusia-ridicat-stacheta-dus-razboiul-rang-arta-
1_5405b3c30d133766a8cb23aa/index.html
6
Pe http://smarteconomy.typepad.com/smart_economy/2014/04/
7
Tchekinov & Bogdanov, 2013, pp. 15-22.
49
folosind canalele diplomatice, mass-media [i comunicarea la nivel strategic

prin reprezentan]i guvernamentali la nivel înalt, prin „scurgerea” de informa]ii,
date, ordine, directive [i instruc]iuni false.
Faza a treia presupune ac]iuni directe împotriva persoanelor cu func]ii
importante din cadrul guvernului, din structurile de stat [i din rândurile ofi]erilor,
prin intimidare, în[elare, mituire pentru a-i influen]a în modul de îndeplinire
a atribu]iilor de serviciu.
În faza a patra se execut` ac]iuni de propagand` destinate destabiliz`rii ]`rii
[i pentru cre[terea nemul]umirii în rândul popula]iei, amplificate prin introducerea
în scen` a grupurilor de militan]i infiltra]i pe teritoriul ]`rii respective [i care vor sprijini
escaladarea actelor destabilizatoare sau subversive.
Faza a cincea presupune folosirea extensiv` a structurilor militare private
sub diverse acoperiri (persoane civile aflate în concediu, voluntari, cet`]eni
în vizit` la rude etc. – to]i ace[tia fiind profesioni[ti cu o foarte bun` preg`tire militar`),
în cooperare cu structurile armate ale opozi]iei locale care ini]iaz` ac]iuni
pentru impunerea, prin diferite mijloace, a izol`rii pe plan interna]ional a ]`rii
ce urmeaz` a fi atacat` [i pentru asigurarea controlului pe cìle de comunica]ii
terestre, maritime [i aeriene.
În faza a [asea se ini]iaz` preg`tirea ac]iunilor militare prin misiuni
subversive [i de recunoa[tere la scar` mare, ac]iuni la care sunt angajate
toate for]ele [i mijloace pe care societatea le are la dispozi]ie, for]e speciale, structuri
militare, for]e care ac]ioneaz` în mediul electromagnetic, diploma]ia, economia,
serviciile secrete.
Faza a [aptea presupune începerea ac]iunilor combinate de r`zboi electronic,
opera]ii informa]ionale, opera]ii aerospa]iale [i de h`r]uire cu mijloace aeriene
combinate cu folosirea armamentului de mare precizie de pe diferite platforme.
În faza a opta se execut` atacarea punctelor de rezisten]` r`mase
[i distrugerea structurilor care au supravie]uit prin angajarea for]elor speciale,
care vor comunica pozi]iile structurilor r`mase operative pentru distrugerea
lor prin atac cu rachete [i artileria grea, opera]ii de desant aerian pentru izolarea
punctelor de rezisten]` [i, în final, angajarea for]elor terestre pentru cur`]area
teritoriului.
Analizând aspectele prezentate, observ`m o modificare a concep]iei Federa]iei
Ruse privind modul de ac]iune pentru ob]inerea suprema]iei la nivel regional
sau în zona sa de interes. Abordarea veche, caracterizat` de confruntarea direct`,
scade în importan]` [i este înlocuit` de o abordare cuprinz`toare, prin angajarea
combinat` a diferitelor instrumente de putere cuprinse în a[a-numitul r`zboi hibrid.
50
O alt` caracteristic` este reprezentat` de ac]iunile duse pentru sublinierea
caracterului „spontan”, în condi]iile în care aceste ac]iuni sunt planificate din timp,
în cel mai mic detaliu, cu stabilirea foarte exact` a modului [i a momentului
de angajare a fiec`rui instrument de putere în func]ie de condi]iile existente
la un anumit moment al crizei, ac]ionând prin constrângere economic`,
rela]ii preferen]iale, intimidare [i diverse activit`]i informa]ionale, cu folosirea
mijloacelor propagandistice de management al percep]iei, manipulare, dezinformare,
intoxicare, inducere în eroare etc. Ac]iunile men]ionate sunt sus]inute prin promovarea
legitimit`]ii acestora în vederea ob]inerii sprijinului popula]iei din Rusia, a organiza]iilor
neguvernamentale [i a opiniei publice interna]ionale, precum [i pentru evitarea
sanc]iunilor interna]ionale pe plan diplomatic [i economic.
Modelul prezentat are la baz` principiul conform c`ruia elementul de baz`
este reprezentat de faptul c` Rusia a a[ezat ideea de influen]` în centrul concep]iei
de planificare [i în cadrul ac]iunilor sunt folosite toate mijloacele pentru îndeplinirea
acestui obiectiv, cum ar fi opera]ii de în[elare, opera]ii psihologice, folosirea
cu îndemânare a mijloacelor de comunicare în mas` [i, mai ales, asigurarea
unei reprezent`ri bine coordonate a ac]iunilor în mediul interna]ional. Factorul esen]ial
pentru succesul opera]iei din Ucraina a fost reprezentat de foarte buna cunoa[tere
a publicului ]int` [i, mai ales, a modului în care se va comporta ca urmare a mesajelor
transmise. Rusia a adresat mesaje selective în func]ie de audien]a ]inta planificat`
pentru angajare, cum ar fi vorbitorii de limb` rus` majoritari din Crimeea,
guvernul ucrainean, comunitatea interna]ional`, în mod special NATO [i UE.
Aceast` modalitate de planificare [i conducere a opera]iilor arat` c` Rusia
[tie ce rezultate sunt a[teptate s` fie ob]inute din ac]iunile executate, demonstrând
existen]a [i viabilitatea conceptului privind controlul voin]ei.
Controlul voin]ei/manipularea – „Reflexive control” este definit de Timothy L. Thomas
ca „mijlocul prin care se comunic` informa]ii special preg`tite c`tre un partener
sau oponent pentru a-l determina pe acesta în mod voluntar s` ia o decizie predeterminat`,
conform voin]ei celui care a ini]iat ac]iunea”8. În acest caz, influen]area se afl`
la baza planific`rii ac]iunilor [i sunt folosite toate mijloacele pentru îndeplinirea
obiectivului final.
Unul dintre pionerii ru[i în dezvoltarea conceptului de control al voin]ei,
Vladimir Lefebvre, sublinia c` „modelul prezentat poate fi folosit pentru influen]area
adversarului în luarea unor decizii favorabile pentru Uniunea Sovietic`. În luarea
unei decizii, adversarul folose[te informa]ii despre zona de conflict, despre for]ele
Timothy L. Thomas, Russia’s Reflexive Control Theory and the Military, 2004, p. 237, pe http://
8
www.rit.edu/~w-cmmc/literature/Thomas_2004.pdf
51
proprii [i ale noastre, despre capacitatea de lupt` a acestor for]e. Noi putem influen]a
sursele [i canalele de transmitere a acestor informa]ii [i putem transmite mesaje
care permit schimbarea fluxului de informa]ii într-un fel favorabil pentru noi”9.
În esen]`, Lefebvre sugereaz` c`, din momentul în care Uniunea Sovietic`
în]elege în detaliu procesul de decizie al adversarului, se poate interfera
în acest proces prin transmiterea c`tre adversar a unor informa]ii care îl pot conduce
la luarea unei decizii predeterminate. O astfel de abordare influen]eaz` caracterul
conflictului, care nu mai este privit [i preg`tit ca o interac]iune între dou` for]e
militare, iar conflictul poate fi considerat ca o confruntare între procesul de decizie,
la nivel strategic, a doi oponen]i.
Acest concept din perioada sovietic` a fost preluat [i dezvoltat în epoca modern`
[i, într-un document din anul 2001, teoreticianul rus S.A. Komov a dezvoltat modele
teoretice 10 privind punerea în practic` a conceptului de control al voin]ei.
Teoria are la baz` conceptul potrivit c`ruia mediul de informa]ii poate reprezenta
un adev`rat câmp de lupt` în condi]iile în care marea majoritate a cet`]enilor
au un acces f`r` precedent la informa]ii, lucru care le ofer` acestora [i factorilor
de decizie, în acela[i timp, o varietate de op]iuni. În condi]iile în care multe persoane
sunt în cùtarea unei ideologii sau a unui set de principii universal valabile,
poate chiar a unui scop pentru existen]`, mass-media, în special televiziunea
[i internetul, pot c`p`ta un rol mult mai important decât pân` acum în influen]area
cet`]enilor [i a factorilor de decizie.
Pe de alt` parte, cointeresarea, corup]ia, compromiterea, intimidarea
[i [antajul sunt alte elemente importante în cadrul conceptului de control al voin]ei,
lucru foarte bine subliniat de fostul ofi]er în serviciile secrete, Donnelly,
care a petrecut 10 ani conducând Centrul de Studii Sovietice din Academia Militar`
britanic` Sandhurst [i 13 ani a servit drept consilier special pentru Secretarul
general al NATO. Donnelly sintetizeaz` complexitatea ac]iunilor executate
de Federa]ia Rus` în prezent astfel: „Formele ascunse de exercitare a puterii ruse[ti
nu sunt doar cele militare. În primul rând, sunt banii. Ei cump`r` membri
ai parlamentului drept consultan]i, cump`r` companii, cump`r` Londra, cump`r`
indivizi: bancheri care primesc slujbe în Moscova [i care, apoi, sunt compromi[i,
[antaja]i când se reîntorc în Occident. În al doilea rând, este corup]ia. Multor guverne
din lume nu le place faptul c` ajutorul economic interna]ional vine cu anumite condi]ii,
dar Rusia este fericit` s` mituiasc` [i s` se foloseasc` de crima organizat`“11.
9
Crimea: Russian Reflexive Control?, pe http://behavioural-conflict.tumblr.com/post/80898348308/
crimea-russian-reflexive-control
10
Ibidem.
11
Ana Stan, art. cit.
52
Activit`]ile specifice controlului voin]ei au fost completate cu ac]iuni
de dezinformare, în[elare [i chiar paralizare de pe teritoriul Rusiei, sub forma
unor exerci]ii militare de amploare, inclusiv în regiunea Kaliningrad, pentru a cre[te
gradul de insecuritate al }`rilor Baltice [i al Poloniei [i mediatizarea activit`]ilor
structurilor militare, inclusiv pe timpul preg`tirii [i redisloc`rii în apropierea grani]elor
Ucrainei, având ca scop intimidarea [i demoralizarea inamicului.
Acest concept de preg`tire [i executare a ac]iunilor, potrivit conceptului
de control al voin]ei, se adreseaz` tuturor actorilor care pot influen]a desf`[urarea
ulterioar` a ac]iunilor sub forme diferite [i, uneori, greu de anticipat.
Acestea trebuie analizate în contextul general determinat de interesul major
al Rusiei în a sprijini orice act de autonomie, regionalizare pe criterii etnice
sau de proclamare a independen]ei, abordare care poate afecta, în viitor,
stabilitatea UE, dar [i pe cea a României în mod direct, atât în ceea ce prive[te
situa]ia din Republica Moldova, cât [i prin posibile interven]ii în ajutorul
oric`rei forme de regionalizare, autonomie sau secesiune a unor regiunii
din ]ara noastr`.
Din cele prezentate, putem identifica principalele tendin]e prin care Federa]ia Rus`
dezvolt` noi capabilit`]i, care permit trecerea de la ac]iunea militar` direct`
caracterizat` prin distrugerea capabilit`]ilor inamicului la directa influen]are
a ac]iunilor acestuia, a factorilor de decizie [i la degradarea din interior a acestuia.
Acest tip de ac]iuni prev`d reducerea importan]ei, în faza ini]ial` a ac]iunilor
de lupt`, a for]elor conven]ionale [i cre[terea rolului for]elor special preg`tite
pentru astfel de ac]iuni [i chiar a structurilor militare neconven]ionale
aflate sau infiltrate pe teritoriul inamic. În acest context, este foarte important
s` fie în]eleas` semnifica]ia strategic` a acestui concept atât timp cât acest mod
de ac]iune reprezint` o nou` form` de r`zboi ce nu poate fi caracterizat` ca fiind
o campanie militar` în sensul bine cunoscut [i unanim acceptat.
*
|n partea a doua a materialului, autorul va prezenta o serie de aspecte posibil a fi luate \n considerare
\n planificarea unor ac]iuni destinate contracar`rii r`zboiului hibrid.
53
IMPLICA}IILE MILITARE
ALE AMENIN}|RILOR
LA ADRESA SECURIT|}II
ÎN PROCESUL DE PLANIFICARE A AP|R|RII (I)
Colonel dr. Gheorghe B~JAN
Motto:
„Nimic pe lume nu are o for]` mai mare decât o idee
a c`rei vreme a sosit”.
Victor Hugo
Generalit`]i
Military implications, in the author’s
opinion, should be defined in compliance O prezentare a implica]iilor amenin]`rilor
with the intended purpose and specific la adresa securit`]ii în primele decenii ale acestui secol
objectives. They provide visibility
presupune [i o eviden]iere a rolului [i scopului
into what is required in order to change
the Alliance military vision related procesului de planificare a ap`r`rii la nivelul
to assuming the risks associated ap`r`rii na]ionale, în strâns` corelare, sincronizare
with security threats in the next
two decades and to establish
[i armonizare cu procesul de planificare a ap`r`rii
the operational requirements colective.
that must be met by future capabilities Rolul planific`rii ap`r`rii colective a NATO
in order to counter them. Thus,
in the operational planning process,
este de a-i asigura Alian]ei for]e, mijloace
one should consider that the military [i capabilit`]i de comun acord cu ]`rile membre,
missions will be materialised in both prin eforturi individuale sau comune,
conventional and unconventional
actions, and the set objectives will be
care s` r`spund` cerin]elor mediului de securitate
associated with those of actors that are [i s` asigure stabilitatea în aria de interes a NATO.
other than the military. În ceea ce prive[te scopul acesteia, vorbim
Keywords: logistics support; C4 despre armonizarea domeniilor specifice în vederea
network; escalation; prevention;
îndeplinirii optime a cerin]elor agreate, încorporarea
the UN; critical infrastructure
disponibilit`]ii for]elor pentru opera]ii conduse
Colonel dr. Gheorghe B`jan – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
54
de Alian]` [i asigurarea interfe]ei dintre planificarea for]ei [i planificarea opera]ional`.
În aceste condi]ii, odat` identificate amenin]`rile [i consecin]ele neasum`rii riscurilor
specifice acestora, implica]iile vor viza, în primul rând, aspectul opera]ional
al planific`rii. Aspectele referitoare la noile tipuri de capabilit`]i [i proiec]ia
acestora în timp [i în spa]iu vor face obiectul procesului de planificare a for]elor,
dar care nu trebuie considerat o preocupare secundar`, deoarece multe dintre ac]iunile
asociate acelor domenii nu numai c` se inter-rela]ioneaz`, ci se [i condi]ioneaz`
reciproc. Aspectele determinante care constituie condi]ion`ri [i care trebuie luate
în calcul în stabilirea tendin]elor de evolu]ie a mediului de securitate sunt consolidarea
economic`, dezechilibrul, divergen]ele decizionale, abilitatea guvern`rii,
accesibilitatea la resurse, mediul înconjur`tor, tehnologizarea, controlul demografic
[i contradic]ia civiliza]iilor. Succint, acestea se definesc astfel:
a. Consolidarea economic`
Integrarea aspectelor economice este componenta predominant` a globaliz`rii,
are efecte directe în domeniile politic [i informa]ional [i prezint` gradul
în care economiile na]ionale [i regionale interac]ioneaz` [i func]ioneaz` integrat,
chiar dac` aparent, din punct de vedere func]ional, acestea par c` se deruleaz`
independent.
b. Dezechilibrul
O caracteristic` definitorie a rela]iilor interna]ionale o reprezint` discrepan]a
relativ` între state în ceea ce prive[te asigurarea standardelor de via]` [i a factorilor
de putere, aceast` situa]ie influen]ând atât dezvoltarea economic`, precum [i modalit`]ile
de abordare a problematicii securit`]ii.
c. Divergen]ele decizionale
Procesul de luare a deciziilor la nivel interna]ional va fi influen]at de puterea
statului [i, ca urmare, acestea vor oscila între limitele extreme ale cooper`rii
[i confrunt`rii.
d. Abilitatea guvern`rii
Se refer` la capacitatea na]ional` de guvernare [i la iscusin]a statului
de a se implica în managementul puterii la nivel interna]ional, acestea manifestându-se
sub forma unor guvern`ri bine ordonate, a unor state eficiente în stabilirea politicii
globale, dar [i sub forma unor state neguvernate sau „e[uate” ori a unora în devenire.
e. Accesibilitatea la resurse
Descrie nivelul de disponibilitate, acces [i gradul în care un stat î[i poate permite
gestionarea propriilor resurse, inclusiv cele energetice, ap` [i hran`.
55
f. Mediul înconjur`tor
Trebuie luate în calcul efectele schimb`rilor substan]iale pe termen lung
ale climei [i ale dezastrelor naturale [i/sau artificiale asupra rela]iilor interna]ionale.
g. Tehnologizarea
Dezvoltarea tehnologiilor în toate domeniile sociale este posibil s` produc`,
pân` în 2030, evenimente cu un grad ridicat de incertitudine a efectelor.
Acestea se refer` atât la urm`rile revolu]iilor în domeniul tehnologiei informa]iei,
biologiei, materialelor, echipamentelor [i proceselor de manufactur` nano,
cât [i la difuzia [i accesul la noua tehnologie (inclusiv la armele de nimicire
în mas`).
h. Controlul demografic
Se refer` la tendin]ele în evolu]ia intern` a popula]iei, cu accent pe vârst`,
venituri, etnie, [i la cele externe, concentrate pe migra]ie, urbanizare etc.
i. Contradic]ia civiliza]iilor
Acest element determinant prezint` competi]ia [i confruntarea bazat`
pe diferite valori, religii [i perspective geopolitice istorice.
Scenarii posibile
Pentru a stabili implica]iile militare, tendin]ele men]ionate trebuie asociate
unor scenarii specifice, care ar trebui s` r`spund` nevoilor na]iunilor, indiferent
de dispunerea geografic`, nivelul de dezvoltare economico-social` sau problemele
interne cu care se confrunt`.
Primul scenariu, cel mai pesimist, trebuie asociat în exclusivitate modului
în care globalizarea, integrarea economic` [i deficitul de resurse, schimb`rile
climatice [i valorile [i punctele de vedere la nivel global afecteaz` în mod semnificativ
capacitatea de ap`rare a statelor. În acest sens, se poate considera c` schimb`rile
climatice [i diminuarea resurselor prejudiciaz` at#t capacitatea statelor, neincluse
în „lumea globalizat`”, de a func]iona efectiv, c#t [i asigurarea celor necesare
pentru popula]ie. Statele slabe [i neguvernate genereaz` instabilitate în zonele
proprii de interes, iar statele globalizate trebuie s` aleag` modalitatea de a reac]iona.
Ca factori de risc au fost considera]i: statele neguvernate, proliferarea ideologiilor
radicale, posibila recrudescen]` a conflictelor etnice, religioase [i ideologice,
vulnerabilitatea punctelor de interes strategice [i a infrastructurii în spa]iile
neguvernate, dispute poten]iale privind teritorii bogate în resurse [i care înainte
nu au fost locuite, consecin]ele catastrofelor de mediu recurente, proliferarea
armelor de nimicire în mas` [i migra]ia necontrolat`.
56
Cel de-al doilea scenariu ia în calcul o stare de stabilitate relativ`, în care pot fi
asociate aspectele în[el`toare ale gestion`rii stabilit`]ii referitoare la nivelul
de dezvoltare economic`, derularea procesului de îmb`trânire a popula]iei,
ale sc`derii ratei natalit`]ii [i migra]iei tinerilor, aspecte care pot trece cu u[urin]`
în afara preocup`rilor interne, punând statul în situa]ia imposibilit`]ii de a reac]iona
la riscurile geopolitice. Aici se are în vedere faptul c` statele sunt interesate
de managementul schimb`rilor demografice, cu referire direct` la popula]ia local`,
îmb`trânit`, [i la cea tân`r`, emigrant`, [i c` principalele preocup`ri sunt coeziunea
social` [i problemele transna]ionale referitoare la diaspor`. De asemenea, s-a considerat
c` stabilitatea relativ` va avea ca rezultat îndreptarea cu preponderen]` a aten]iei
c`tre îngrijor`rile interne, astfel încât statele s` aib` un nivel sc`zut de reac]ie
la riscurile geopolitice. Ca factori de risc pot fi considera]i: incapacitatea
de anticipare a mediului de securitate extern [i a efectelor crimei transna]ionale,
neacordarea aten]iei problemelor strategice, posibila recrudescen]` a conflictelor
etnice, religioase [i ideologice, inabilitatea sistematic` de r`spuns rapid
la influen]ele externe.
Cel de-al treilea scenariu presupune dispari]ia dorin]ei de evolu]ie, iar impactul
moderniz`rii va genera o confruntare între valorile [i punctele de vedere globale
referitoare la cultur`, urbanizare [i tehnologie. Se ia în considerare faptul
c` o credin]` puternic ancorat` în ra]ionalism, cuplat` la inova]iile tehnologice,
apar]inând unei societ`]i avansate, conectate la o re]ea orizontal` la nivel global,
s` fie „provocat`” din exterior de c`tre regimurile autoritare, foarte s`race,
sau din zonele de vecin`tate, de c`tre state în care echilibrul dintre libert`]ile civile
[i capacitatea de supraveghere a sistemului statal este ineficient. Factorii de risc
ce pot fi avu]i în vedere sunt: re]elele computerizate complexe, tensiunile interne
dintre eficien]a tehnologic` [i libert`]ile civile, dependen]a crescut` de asigurarea
constant` a resurselor vitale, disputele teritoriale, vulnerabilitatea sistemelor
complexe interdependente, ciocnirea între sisteme de credin]` incompatibile,
schimbarea loialit`]ii, alian]a statelor autoritare [i posibila recrudescen]`
a conflictelor inter-etnice.
Cel de-al patrulea scenariu are în vedere urm`rile politicilor centrelor de putere
[i a fost asociat neîn]elegerilor pe timpul lu`rii deciziilor la nivel interna]ional
privind acceptarea sau neacceptarea valorilor [i a punctelor de vedere globale,
na]ionalismul, diminuarea resurselor [i nivelul slab de integrare în comunitatea
interna]ional`. Sunt luate în considerare aspectele cre[terii generale a nivelului
de trai, care, concomitent, a asigurat [i proliferarea armelor de nimicire în mas`
[i a determinat dezvoltarea unor actori politici puternici, între care s-au stabilit
rela]ii de descurajare [i faptul c` globalizarea (prin intermediul integr`rii activit`]ilor
57
comerciale [i utilizarea standardelor interna]ionale de interac]iune, mutual

acceptate) este subminat` de competi]ia pentru acces la resurse [i sfere de influen]`.
Factori de risc pot fi: competi]ia pentru suprema]ia ideologic` [i pentru resurse,
proliferarea armelor de nimicire în mas`, zonele neguvernate, rivalitatea interstatal`,
alterarea posibil` a sferelor de influen]`, inabilitatea sistemului interna]ional
de a men]ine sub control fluctua]iile mari ale puterii.
Chiar dac` niciunul dintre aceste scenarii nu se va confirma în viitor,
ele pot oferi o baz` comun` pentru discu]ii bine structurate, cu privire la riscurile
[i vulnerabilit`]ile care ar putea pune în pericol existen]a oamenilor, integritatea
teritorial` sau valorile culturale [i ideologice.
Urm`toarele implica]ii de securitate specifice acestor scenarii [i poten]iale
consecin]e ale acestora asupra Alian]ei pot fi luate în considerare:
• natura evolutiv` a amenin]`rilor la adresa intereselor vitale va reprezenta
noi provoc`ri pentru realizarea unit`]ii strategice a Alian]ei, men]inerea
solidarit`]ii, precum [i ajungerea la o în]elegere comun` a ceea ce reprezint`
un atac specific articolului 5;
• cre[terea interac]iunii cu structuri (entit`]i) non-NATO [i al]i actori
interna]ionali va crea oportunit`]i pentru ca Alian]a s` extind` rolul
sù în consolidarea securit`]ii [i stabilit`]ii în afara zonelor tradi]ionale
de angajament;
• adversarii poten]iali vor ataca vulnerabilit`]ile NATO în moduri
nea[teptate, utilizând tehnologiile disponibile care îi impun Alian]ei
s` ia în considerare schimb`rile necesare în caracterul opera]iilor militare
[i al r`zboiului;
• cre[terea interac]iunii cu al]i actori interna]ionali îi va oferi Alian]ei
posibilitatea de a modela [i influen]a pozitiv ideile [i valorile caracteristice
evenimentelor dintr-o lume care s-a angajat în globalizare;
• Alian]a, dispunând de un proces agreat pentru planificarea ap`r`rii
[i de dezvoltare a capabilit`]ilor, de recomand`rile militare generate
prin intermediul analizei, va putea sprijini factorii de decizie strategici
în procesul de evaluare a op]iunilor politice [i va asigura îndrum`ri clare
pentru procesele de planificare a ap`r`rii [i de dezvoltare a capabilit`]ilor.
Implica]iile militare ale amenin]`rilor

în procesul de planificare a ap`r`rii
Implica]iile militare trebuie definite având în vedere respectarea cerin]elor
specifice scopului urm`rit [i obiectivelor asumate. Acestea ofer` vizibilitate
asupra a ceea ce este necesar pentru a schimba viziunea militar` în asumarea
58
de c`tre Alian]` a riscurilor asociate amenin]`rilor la adresa securit`]ii
în urm`toarele dou` decenii [i pentru a stabili cerin]ele opera]ionale
pe care viitoarele capabilit`]i trebuie s` le îndeplineasc` pentru contracararea
acestora. Plecând de la cerin]ele men]ionate, în procesul de planificare opera]ional`
trebuie luat în considerare faptul c` misiunile for]elor militare vor fi materializate
prin ac]iuni atât conven]ionale, cât [i neconven]ionale, iar obiectivele urm`rite
vor fi asociate cu cele ale altor actori decât cei militari.
În continuare, sunt eviden]iate câteva dintre scenariile cele mai plauzibile,
amenin]`rile [i riscurile asociate [i tipurile de misiuni, care vor avea o frecven]`
mai ridicat` într-un viitor previzibil [i câteva dintre m`surile ce trebuie întreprinse
pentru a r`spunde eficient în scopul înl`tur`rii riscurilor sau al reducerii nivelurilor
de amenin]are.
a. Sprijinul eforturilor de contracarare a prolifer`rii
State sau actori nestatali care au demonstrat c` au poten]ialul de a crea,
vinde, achizi]iona [i folosi mijloace [i echipamente de distrugere în mas`
vor continua s` fac` acest lucru [i în viitor. La acestea se adùg` riscurile
pe care le poate prezenta un stat nuclear incapabil s`-[i asigure paza [i protec]ia
echipamentelor.
În scopul prevenirii prolifer`rii accidentale a tehnologiei nucleare, consider
c` se impun ac]iuni militare pentru a sus]ine protec]ia sau extrac]ia
inclusiv a elementelor nucleare inactive. De asemenea, ac]iunile militare
pot fi necesare pentru sus]inerea prevederilor tratatelor interna]ionale existente
referitoare la proliferare [i punerea în aplicare a rezolu]iilor de interzicere a prolifer`rii.
Pozi]ia Alian]ei în domeniul ap`r`rii împotriva poten]ialelor amenin]`ri nucleare
biologice [i chimice trebuie înt`rit`, inclusiv prin capabilitatea de ap`rare antirachet`.
Pentru a avea sens [i pentru a construi o sinergie în dispersarea informa]iilor,
Alian]a trebuie s` ia în considerare [i alte capabilit`]i ale na]iunilor sau ale altor organiza]ii
interna]ionale. Mai mult, Alian]a trebuie s` în[tiin]eze Organiza]ia Na]iunilor Unite
în cazul în care exist` lacune (men]inerea unui avantaj tehnologic [i asigurarea
securit`]ii tehnologice sunt esen]iale) în abordarea vulnerabilit`]ilor (atât civile,
cât [i militare) privind proliferarea armelor [i mijloacelor de distrugere în mas`.
Capacitatea de a atenua efectele unui atac de distrugere în mas`
trebuie s` fie inclus` în planificarea viitoare, aceasta urmând a fi constituit`
dintr-o combina]ie a capabilit`]ilor de prevenire cu cele de gestionare a efectelor.
Alian]a trebuie s` sprijine programe de stimulare pentru regimurile de neprofilare
[i de combatere a r`spândirii mijloacelor de distrugere în mas`, prin sus]inerea
59
unui dialog strategic permanent cu publicul, care trebuie s` în]eleag` importan]a

acestei amenin]`ri.
b. Descurajarea adversarului
Evenimentele din Ucraina impun revederea conceptului de descurajare
(încrederea în forma clasic` de descurajare este posibil s` devin` mai pu]in eficace
într-un mediu de securitate asimetric, în cazul în care un autor este greu de identificat),
care s` transmit` un singur mesaj, lipsit de ambiguitate pentru to]i adversarii,
[i anume c` NATO este capabil [i pro-activ [i nu va permite crearea unor incertitudini
în mintea celor care ar putea amenin]a popula]ia Alian]ei. În acest sens, scopul
Alian]ei este de a ar`ta c` î[i poate men]ine angajamentul în sprijinul p`cii
interna]ionale [i c` poate va fi obligat` s` desf`[oare opera]ii de descurajare
în toate domeniile. Alian]a trebuie s` stabileasc` o idee clar` asupra cui
[i ce ac]iuni/activit`]i trebuie s` fie descurajate. Descurajarea la nivel de stat
nu va fi suficient` pentru a împiedica ac]iunea sursei de amenin]are (indivizi/grupuri,
actori de stat non-extremi[ti, crim` organizat`, puteri conflictuale), care poate fi afiliat`
sau nu la un stat sau guvern. Desf`[urarea de for]e ale NATO trebuie eviden]iat`
în mod regulat prin intermediul unor exerci]ii [i demonstra]ii, derulate în colaborare
cu organiza]iile interna]ionale guvernamentale [i al c`ror mesaj trebuie s` promoveze
inclusiv descurajarea non-cinetic`. De asemenea, se impune desf`[urarea
unor opera]ii efective de descurajare prin men]inerea unei capacit`]i credibile
nucleare [i conven]ionale [i care s` permit` o demonstra]ie de for]` atunci când
este posibil sau necesar. Ca urmare, trebuie s` se men]in` [i s` se adapteze
capabilit`]ile de descurajare (tehnologiile nu pot stagna) prin intermediul
unui proces coerent de planificare a ap`r`rii.
c. Asigurarea sprijinului logistic pentru activit`]i umanitare
Sl`biciunile unui stat ies în eviden]` în situa]ii umanitare, cum ar fi foametea,
epidemiile sau circula]ia masiv` de refugia]i dintr-o zon` în alta, mai ales
în asigurarea unor servicii pentru furnizarea hranei, îmbr`c`mintei sau a unor ad`posturi
[i a îngrijirii medicale. Aceste condi]ii pot fi exacerbate în zonele cu infrastructur`
[i guvernare slabe [i pot genera tulbur`ri civile violente. Ac]iunile militare
pot fi necesare pentru a oferi sprijin, inclusiv prin furnizarea de personal [i echipamente
prin comenzi adecvate, [i pentru a asigura controlul for]elor [i al coordon`rii
cu alte agen]ii [i organiza]ii care sunt implicate. NATO va juca un rol important
în sprijinirea actorilor implica]i în managementul ac]iunilor umanitare
care interac]ioneaz` [i în domeniul cultural [i social, în acest sens mediul politic
fiind nevoit s` ofere baz` tehnologic` pentru a facilita coordonarea multipl`
a diverselor elemente care particip` la o astfel de opera]iune.
60
d. Prevenirea escalad`rii
Interven]ia militar` se poate solicita [i desf`[ura pentru a ac]iona în zonele
de conflict, atât interne, cât [i interna]ionale, în scopul de a preveni escaladarea
unui conflict armat în derulare, pentru a elimina sau controla o criz` umanitar`,
un conflict armat [i/sau un genocid. Aceasta presupune dezvoltarea tehnicilor
de identificare, de planificare [i de execu]ie pentru a interveni în moderarea conflictelor
într-un mod mai robust. Alian]a, în cooperare cu alte organiza]ii interna]ionale
(ONU, UE etc.), trebuie s` discearn` când [i cum s` intervin` mai devreme
pentru escaladarea conflictului. Cel mai important, cu toate acestea, este evaluarea
unei interven]ii pentru a preveni escaladarea privind reu[ita încheierii conflictului.
Odat` cu alte organiza]ii interna]ionale, Alian]a va trebui s` aib` criterii clare
(pentru situa]ii de lips` sau e[uare a guvernelor, înc`lcarea drepturilor omului,
protec]ia civililor), care nu numai c` justific` interven]ia, dar [i definesc o strategie
clar` de ie[ire. O privire mai atent` trebuie acordat` definirii pragurilor conflictuale
[i a indicatorilor de avertizare timpurie, succesul unei interven]ii fiind determinat
de modul în care sunt luate în considerare.
e. Instruirea for]elor locale „partizane”
Capacitatea de a influen]a for]ele indigene în asigurarea stabiliz`rii,
a furniz`rii securit`]ii [i a reconstruc]iei statului este unul dintre elementele critice
pentru succesul misiunii. Capacitatea for]ei militare de a instrui, echipa [i coopera
cu for]ele locale va asigura cre[terea capacit`]ii [i legitimit`]ii
acestor opera]iuni. Ca urmare, se impune elaborarea unor standarde comune
cu privire la doctrina, conceptele [i formarea profesional` a for]elor indigene.
Gradul de reu[it` în activitatea de stabilizare va fi în mare m`sur` determinat
de capacitatea „liderului” de a ob]ine, în mod eficient, sprijinul „popula]iei
nemul]umite”. Formarea profesional`, competen]a [i conducerea unei for]e
autohtone vor parcurge un drum lung în atingerea succesului [i, ca urmare,
Alian]a, na]iunile [i/sau al]i parteneri implica]i, agen]iile [i organiza]iile interna]ionale
trebuie s` dezvolte un set comun de standarde care s` asigure o în]elegere uniform`
a ceea ce se a[teapt` din partea for]elor indigene. De asemenea, este nevoie
de un consens cu privire la modul de a recruta, instrui [i organiza for]ele partizane
locale pentru situa]ii neprev`zute, în scopul de a-i permite Alian]ei s` asigure
expertiza local` pentru a reduce, ulterior, amprenta alian]ei militare.
f. Prevenirea perturb`rii fluxului resurselor vitale
Este bine cunoscut` dependen]a lumii de resurse precum petrolul, apa,
alimentele [i mineralele [i faptul c` fluxul acestor materiale dintre punctul A
[i punctul B este vital. Ca urmare, va fi necesar` prezen]a militar` (aerian`,
61
terestr` sau naval`) în zone în care fluxul acestor resurse vitale poate fi compromis
ca urmare a unui dezastru natural, a instabilit`]ii sociale sau a sabotajului inten]ionat.
Alian]a ar trebui s` dezvolte un concept [i un cadru juridic care s`-i garanteze
abilitatea [i necesitatea de a r`spunde amenin]`rilor pentru prevenirea întreruperii
fluxului de resurse vitale. Întreruperea fluxului ar putea avea un efect devastator
asupra popula]iilor Alian]ei [i, prin urmare, este necesar` identificarea
acestor resurse considerate a fi vitale pentru na]iunile membre. Comunicarea
[i coordonarea cu autorit`]ile civile vor fi esen]iale pentru men]inerea/ap`rarea
resurselor [i a infrastructurii corespunz`toare acestora. Loca]iile [i tipurile
de resurse (inclusiv infrastructura) vor fi factorii cheie în definirea acelor capabilit`]i
militare ce vor fi necesare în acest scop.
g. Protec]ia sistemelor [i re]elelor C4
Progresele semnificative în tehnologie au facilitat nu numai cre[terea
capabilit`]ilor Alian]ei, ci [i a capacit`]ii inamicului de a ataca sistemele [i re]elele
de oriunde din lume. Resursele militare (spa]iale, aeriene, terestre [i navale)
pot fi folosite pentru a neutraliza [i/sau distruge nodurile de comunica]ii
ale inamicului, care încearc` s` perturbe, s` degradeze sau s` avarieze sistemele
[i re]elele de comunica]ii informatice aferente. Alian]a trebuie s` fie în m`sur`
s` efectueze atacuri, atunci când este necesar, pentru a paraliza sistemele
de comunica]ii ale adversarilor. De asemenea, trebuie s` fie capabil` s` identifice
[i s` localizeze sursele de atacuri cibernetice pentru a construi [i a men]ine
o baz` de date/situa]ie opera]ional` cu privire la amenin]`rile informatice curente.
Alian]a trebuie s` dezvolte capacit`]i cibernetice ofensive, adev`rate „pietre
de temelie a unei capacit`]i cibernetice NATO de descurajare”, pentru a preveni
un atac iminent sau pentru a ac]iona în mod eficient în vederea reducerii
impactului acestuia.
*
|n partea a doua a materialului, autorul va continua prezentarea principalelor riscuri
la adresa statelor membre ale NATO, plec#nd de la actualul mediu de securitate interna]ional,
din ce \n ce mai schimb`tor.
62
REFLECTAREA CONCEPTULUI SMART DEFENcE
ÎN DOMENIILE INFRASTRUCTURII
{I AL ACHIZI}IILOR ÎN FOR}ELE AERIENE
ALE STATELOR MEMBRE ALE NATO (II)
C`pitan-comandor Cosmin-Liviu COSMA
The measures implemented

3. Implica]ii ale implement`rii
so far have been based on Smart Defence conceptului Smart Defence
specific principles. In the future,
they will play a pivotal role in meeting la nivelul proceselor de achizi]ii
operational and strategic objectives. În septembrie 2014, în cadrul summitului
The necessary Alliance capabilities
will be generated considering spending din }ara Galilor au avut loc dezbateri asupra modului
resources in a judicious manner. în care resursele financiare sunt utilizate,
As for the air force, the author shows
that the capabilities to be developed
într-o încercare de „inversare a trendului de declin
or purchased in order to counter possible al bugetelor de ap`rare pentru a întrebuin]a
threats will be prioritised, based c e l m a i e f i c i e n t f on d u r i l e a l oc a t e a p ` r ` r i i
on the assessment of risks, threats
and vulnerabilities. In this manner, [i pentru a ob]ine o reparti]ie mult mai echilibrat`
the type and amount of weapons a costurilor [i responsabilit`]ilor”19. Este abordat`,
and the type of infrastructure that serves de asemenea, modalitatea în care bugetele alocate
them will be not only appropriate,
meeting the requirements, but also ap`r`rii sunt investite, punându-se accent pe achizi]iile
sustainable. Cooperation and specialisation noilor echipamente [i fiind formulat` recomandarea
will result in achieving operational
conform c`reia „alia]ii care aloc` momentan
effectiveness and efficiency, reflected
in obtaining and maintaining military mai pu]in de 20% din bugetele anuale pentru ap`rare
capabilities relevant to the Alliance. pentru noi echipamente, respectiv pentru cercetare
Keywords: Smart Defence [i dezvoltare, î[i vor propune ca, în urm`torul
Initiative; Pooling and Sharing;
multinational cooperation
deceniu, s`-[i m`reasc` învesti]iile anuale la 20%
sau mai mult din totalul cheltuielilor de ap`rare”20.
C`pitan-comandor Cosmin-Liviu Cosma – Baza 71 Aerian` „General Emanoil Ionescu”.

19
NATO, Wales Summit Declaration, în Chicago Council of Global Affairs, loc. cit.
20
Ibidem.
63
Aceste prevederi continu` eforturile întreprinse la nivelul Alian]ei de implementare

a m`surilor introduse prin intermediul ini]iativei Smart Defence începând cu 2011,
menite s` faciliteze achizi]iile [i înzestrarea la nivel multina]ional în cadrul Alian]ei,
în vederea împ`r]irii costurilor mari de produc]ie [i între]inere a sistemelor
de arme [i a echipamentului din dotare.
Înc` de la înfiin]area Alian]ei Nord-Atlantice s-au manifestat preocup`ri
sub diverse forme privind optimizarea proceselor de achizi]ii ale sistemelor de arme
[i echipamentului, fiind încurajat` cooperarea dintre membrii NATO. Aceast` cooperare
între statele Alian]ei, al`turi de achizi]ii [i înzestrare, a mai constat [i în procese
complexe de dezvoltare [i produc]ie a unor echipamente noi, destinate arsenalului
for]elor statelor membre ale NATO.
Un studiu din iulie 1989 al Corpora]iei RAND21 analiza aspectele asociate
unor abord`ri privind procesele de dezvoltare, achizi]ie [i înzestrare cu arme
[i echipamente a structurilor de for]e aliate din perspectiva eficien]ei, eficacit`]ii
[i a interoperabilit`]ii, prin raportare la adversarul direct de la acea vreme, trupele
Pactului de la Var[ovia. Al`turi de cooperarea în domeniul achizi]iilor militare,
era astfel sus]inut` [i ideea potrivit c`reia „reducerea num`rului diferitelor tipuri
de noi arme poate genera beneficii multiple, precum (1) evitarea duplic`rii pe timpul
dezvolt`rii; (2) realizarea unor economii substan]iale pe timpul produc]iei;
respectiv (3) crearea unui context care s` le permit` alia]ilor s` ac]ioneze
mult mai eficace împreun`”22.
Acela[i studiu enumera diferitele progrese ob]inute în cei 40 de ani parcur[i
de la înfiin]area Alian]ei, subliniind importan]a acordurilor de colaborare dintre alia]i,
care au determinat crearea bazelor cadrului normativ privind derularea achizi]iilor
[i înzestr`rii în cadrul NATO. Astfel: (1) Memorandumurile de în]elegere (MOU),
semnate înc` din 1970 între ]`rile europene membre ale NATO [i Statele Unite
(nu mai pu]in de 13, fiind cunoscute sub denumirea de cale dublu-sens), au încurajat
procesele de achizi]ie transatlantice. (2) Grupul pentru Programul european independent
(Independent European Programme Group/IEPG), creat în 1976, a ac]ionat în vederea
înt`ririi colabor`rii între ]`rile europene membre ale NATO [i (3) NATO introduce
Sistemul de planificare [i cooperare privind armamentele (Conventional Armaments
Planning System/CAPS) în vederea cre[terii coordon`rii pe termen lung, referitoare
la cerin]ele privind echipamentul, prin conectarea/racordarea cu sistemul
de planificare a for]ei NATO 23. Crearea IEPG, dincolo de scopul principal
Simon Webb, NATO and 1992 – Defense Acquisition and Free Markets, Library of Congress,
21
RAND Corporation, SUA, iulie 1989.

22
Ibidem, p. V.
23
Ibidem.
64
de a înt`ri cooperarea membrilor europeni ai NATO în cadrul unor proiecte
specifice, avea ca fundament [i con[tientizarea de c`tre alia]ii europeni a situa]iei
conform c`reia costurile asociate dezvolt`rii noilor sisteme de arme au ajuns
s` dep`[easc` posibilit`]ile financiare ale unei singure na]iuni.
Mijlocul anilor ’80 a g`sit Alian]a Nord-Atlantic` într-un proces amplu de definire
a strategiilor privind achizi]iile în domeniul militar, atât între membrii europeni,
cât [i între ace[tia [i SUA, încercându-se o expunere la regulile pie]ei libere,
similar` cu cea a celorlalte domenii industriale. Printre dificult`]ile care solicitau
solu]ii se aflau cele referitoare la sursele din care urmau s` fie achizi]ionate
echipamentele [i armele la nivelul Alian]ei de c`tre fiecare stat membru în parte.
Abordarea unora dintre alia]i, axat` pe o orientare preponderent intern`,
era considerat` nejustificat`, „argumentele tradi]ionale strategice de (re) aprovizionare
[i achizi]ii prin cump`rarea celei mai mari p`r]i de echipament de la furnizori
autohtoni fiind de-a dreptul neconving`toare”24, din moment ce: (1) la nivel strategic,
]`rile membre ale NATO sunt angrenate într-un proces de ap`rare comun`,
în baza unei încrederi mutuale, ceea ce reduce apari]ia unui extra risc de dependen]`
din perspectiva furniz`rii cu armament; (2) o eventual` cerin]` de aprovizionare
cu armament pe timp de r`zboi nu justific` deturnarea fondurilor în direc]ia
sus]inerii liniilor de produc]ie interne destinate unor echipamente militare
complexe, din moment ce, în cazul izbucnirii unui conflict, ar fi necesitat o perioad`
de ordinul lunilor de zile pentru furnizarea acestui echipament nou fabricat;
[i (3) preferin]a c`tre pia]a intern` din zona achizi]iilor ar crea în Europa
un fel de monopol na]ional (chiar [i în condi]iile în care companiile industriale
europene au fost restructurate la nivelul furnizorilor din domeniul ap`r`rii ai SUA,
num`rul acestora ajungând s` fie de doi sau trei)25.
În ciuda acestor teorii exprimate la nivelul de decizie al NATO, guvernele
]`rilor membre ale Alian]ei au fost supuse unor presiuni politice în direc]ia sus]inerii
industriilor na]ionale, chiar [i cu costuri m`rite, ceea ce a eviden]iat lipsa
de aplicabilitate a regulilor pie]ei libere în domeniul achizi]iilor din domeniul
ap`r`rii în cadrul Alian]ei. Chiar [i în aceste condi]ii, mini[trii IEPG, în încercarea
cre[terii competitivit`]ii transna]ionale între ]`rile europene membre ale NATO,
au f`cut demersuri pentru punerea în practic` a principiilor mai sus-men]ionate
prin: (1) publicarea, la nivel interna]ional, atât a cerin]elor, cât [i a capacit`]ilor
industriale ale ]`rilor membre; (2) acceptarea oric`rei companii calificate din pia]`
în procesul de ofertare, în vederea ob]inerii unor contracte în orice department
24
Ibidem, p. VI.
25
Ibidem, p. VII.
65
al ap`r`rii (direct sau ca subcontractor). Un program cu obiective similare

este introdus între SUA [i Canada, urm`rindu-se crearea unor oportunit`]i de ofertare
încruci[at` între cele dou` state partenere NATO – Programul de partajare a produc]iei
de ap`rare (Deferred Profit-Sharing Plan/DPSP). Aceste demersuri au fost strâns
corelate cu modul în care statele membre ale NATO derulau procesele de achizi]ii
[i înzestrare, într-o prim` faz` (între 1950 [i 1960), armele fiind proiectate [i dezvoltate
de c`tre o singur` ]ar`, pentru ca, apoi, s` fie vândute (sau construite sub licen]`)
alteia, iar între anii 1970 [i 1980 s` apar` diferite forme de colaborare multina]ional`
în vederea dezvolt`rii [i producerii noilor echipamente26.
În cadrul summitului NATO din decembrie 1957 a fost dezb`tut` necesitatea
ra]ionaliz`rii (sistematiz`rii), standardiz`rii [i cre[terii interoperabilit`]ii (RSI)
între alia]i prin intermediul unor procese de integrare la nivelul structurilor
de for]e. Aceast` juxtapunere a celor trei aspecte într-un singur concept – RSI –
poate fi considerat` un precursor al ini]iativelor actuale reprezentate de Smart Defence,
„prin beneficiile oferite atât de ordin militar, din perspectiva interoperabilit`]ii for]elor
aliate, cât [i din cea a economiilor ob]inute prin reducerea duplic`rii unor programe
de dezvoltare costisitoare, respectiv facilitarea produc]iei pe termen lung” 27.
În cazul implic`rii în unele proiecte comune – din perspectiva colabor`rii
depline, din faza de dezvoltare pân` la cea final` de produc]ie –, departamentele
ap`r`rii se vor pune de acord, atât cât este posibil, asupra cerin]elor de ordin
militar/opera]ional [i asupra termenelor de execu]ie, „un astfel de proiect executat
într-o manier` comun` multina]ional` presupunând studii de fezabilitate, definirea
proiectului, dezvoltarea complet` [i realizarea prototipului”28. Participarea pe parcursul
acestor faze este, de regul`, distribuit` unitar între ]`rile participante sau în anumite
propor]ii, determinate de num`rul de echipamente ce urmeaz` s` fie achizi]ionate
în final. Alt aspect ce poate fi întâlnit implic` eventualele modific`ri aduse proiectului
ini]ial, pentru a r`spunde unor solicit`ri na]ionale speciale29.
Odat` ce echipamentul nou, astfel produs, intr` în exploatare, procesele
de co-produc]ie pot continua pentru furnizarea pieselor de schimb sau pentru livrarea
unor sisteme complete unor clien]i diferi]i. Alte forme de colaborare
presupun spijinul logistic sau instruirea personalului militar al for]elor armate
care a achizi]ionat echipamentul.
O serie de arme, sisteme de arme sau echipamente au fost dezvoltate
printr-o participare comun` a mai multor state membre ale NATO. Este cazul
avionului de lupt` european Eurofighter (EFA), proiect în care au fost implicate
26
Ibidem, p. 1.
27
Ibidem.
28
Ibidem, p. 17.
29
Ibidem.
66
RFG (ulterior, Germania), Italia, Marea Britanie [i Spania; al elicopterului EH101,
proiectat [i construit de Italia [i Marea Britanie; sau cel de înlocuire a fregatelor
NATO, în anii ’90, la care au participat Canada, Fran]a, RFG, Italia, Olanda,
Spania, Marea Britanie [i SUA.
Între 1968 [i 1988, au fost dezvoltate [i produse [i alte aeronave, prin participarea
comun` a unora dintre membrii Alian]ei: Jaguar (Fran]a, Marea Britanie), Alpha-Jet
(Fran]a, RFG), Tornado (RFG, Italia [i Marea Britanie), respectiv Harrier AV8B
(Marea Britanie, SUA). Alte proiecte desf`[urate în comun de statele membre
ale NATO au inclus Sistemul de identificare prieten-du[man (Identify Friend
or Foe/IFF), radarul aeropurtat, rachetele Roland 1 [i 2 (Fran]a, RFG), Milan
(Fran]a, RFG), Martel (Fran]a, Marea Britanie), sistemele lansatoare de rachete
FH Howitzer (RFG, Italia [i Marea Britanie), MLRS (Fran]a, RFG, Marea Britanie,
SUA [i Italia) etc.
Achizi]ionarea, într-o manier` eficient`, a unor noi sisteme sofisticate de arme
(precum avioanele de lupt`) reprezint` un proces laborios, constând, pe de o parte,
în derularea unor proceduri predeterminate de evaluare (performan]e, costuri,
sprijin logistic, aspecte privind participarea industriei interne sub forma offsetului etc.),
iar pe de alt` parte, în alocarea unor bugete de ordinul milioanelor sau al miliardelor
de euro. Platformele sau echipamentele în sine reprezint` doar partea ini]ial`
dintr-un contract pe termen lung cu furnizorul, acestora urmându-le piesele de schimb,
diferite repara]ii de ordin complex, îmbun`t`]iri [i actualiz`ri la nivelul structurii
sau al versiunilor programelor de operare care ruleaz` pe computerele de la bord
etc. La nivelul Alian]ei, pentru armonizarea proceselor de achizi]ii [i înzestrare
func]ioneaz` o structur` specializat`.
Aplicarea principiilor conceptului Smart Defence la nivelul ministerelor ap`r`rii
ale statelor membre ale NATO, chiar dac` a cunoscut forme particulare, a urm`rit
atingerea scopului centrat pe îmbun`t`]irea [i optimizarea proceselor
[i a modului în care achizi]iile din domeniul ap`r`rii sunt realizate,
menit s` determine ob]inerea capacit`]ilor militare într-un timp foarte scurt,
într-o manier` mai bun` [i mai ieftin`, urm`rind, în acela[i timp, integrarea
acestora cu capacit`]ile deja existente. În aceast` direc]ie, o formulare sugestiv`
a obiectivelor achizi]iilor inteligente este cea a Ministerului Ap`r`rii Regatului
Unit, acestea constând în: „(1) furnizarea [i sus]inerea capacit`]ilor de ap`rare
la parametrii de performan]`, timp [i costuri prev`zu]i; (2) integrarea capacit`]ilor
de ap`rare în mediul lor de exprimare din cadrul sistemului de ap`rare într-o manier`
flexibil`, astfel încât s` poat` fi adaptate în func]ie de schimb`rile mediului de securitate;
(3) achizi]ionarea capacit`]ilor de ap`rare într-o manier` progresiv`, cu riscuri reduse;
optimizarea balan]ei între eficacitatea militar`, timp [i totalitatea costurilor de exploatare
67
sunt maximizate; [i (4) reducerea ciclului temporal de introducere a noilor tehnologii

la nivelul structurilor de for]e lupt`toare (operative), în vederea asigur`rii avantajului
militar [i a competitivit`]ii industriale”30.
4. Proiec]ii ale aplic`rii Smart Defence

în domeniul infrastructurii [i achizi]iilor
De la înfiin]area Alian]ei Nord-Atlantice [i pân` în prezent au existat
diverse încerc`ri ale statelor membre ale NATO, la nivel na]ional [i multina]ional,
de a maximiza utilizarea resurselor existente prin derularea unor ini]iative
care s` permit` ob]inerea capacit`]ilor militare necesare ap`r`rii [i garant`rii
securit`]ii alia]ilor. Ini]iativa ap`r`rii inteligente, cunoscut` sub denumirea
de Smart Defence, este dezvoltat` în baza acelora[i preocup`ri (cauzate de reducerile
bugetare [i m`surile de austeritate care au fost implementate [i în sectorul ap`r`rii),
dar dintr-o perspectiv` modern`, diferit`, „prin încercarea intelectual` de conceptualizare
a acestor eforturi [i de a oferi o platform` care s` permit` participarea statelor
membre în derularea unor exerci]ii care s` permit` reducerea cheltuielilor de ap`rare”31,
prin punerea la dispozi]ie a structurilor de management ale NATO [i a expertizei
necesare implement`rii ini]iativelor Smart Defence.
Implica]iile aplic`rii conceptului Smart Defence la nivelul infrastructurii
[i achizi]iilor for]elor aeriene ale statelor membre ale NATO sunt multiple,
implementarea principiilor de baz` ale conceptului – prioritizarea, specializarea
[i cooperarea – constituind bune practici privind gestionarea resurselor de ap`rare
prin intermediul unor proiecte menite s` men]in`, genereze [i dezvolte capacit`]ile
opera]ionale de care NATO are cea mai mare nevoie, s` rebalanseze decalajul
existent la nivel de implicare între SUA [i partenerii europeni [i Canada,
pentru ca, în final, s` rezulte eficacitate opera]ional` mult m`rit`, ob]inerea
unor economii substan]iale, precum [i conectivitatea for]elor, oferind, în acela[i timp,
cuno[tin]ele [i experien]a necesare derul`rii unor viitoare proiecte inteligente
pentru urm`toarele decenii.
De la lansarea sa, în 2011, [i pân` în prezent, efectele produse de implementarea
conceptului Smart Defence s-au f`cut sim]ite în toate domeniile de exprimare
ale Alian]ei. Situa]ia curent` din estul Europei – generat` de anexarea Crimeei
30
UK MoD Procurement Agency, Smart Acquisition Programme, pe site-ul www.ams.mod.uk,
pagin` accesat` la 21.10.2014.
31
Vaidatos Urbelis, Implications of Smart Defence Initiative for Small Members of NATO, în Lithuanian
Annual Strategic Review, vol. 11, nr. 1, decembrie 2013, p. 11, pe site-ul http://www.rpfrance-otan.org/
Summit-Declaration-on-Defence, pagin` accesat` la 11.04.2015.
68
de c`tre Rusia [i între]inerea unui r`zboi de c`tre aceasta în estul Ucrainei –
a verificat mecanismele interne de decizie ale NATO, atât din perspectiv`
opera]ional`, cât [i din cea referitoare la modalit`]ile de alocare [i întrebuin]are
a resurselor de ap`rare. Prelungirea crizei din Ucraina, pe fondul creat de m`surile
de austeritate [i de reducerile bugetelor destinate ap`r`rii în statele membre
ale NATO, impune adoptarea unor decizii inteligente privind dezvoltarea
[i men]inerea capacit`]ilor necesare de descurajare [i ap`rare a securit`]ii Alian]ei,
atât pe termen scurt, dar cu preponderen]` pe termen mediu [i lung.
M`surile implementate pân` în prezent au avut la baz` principii specifice
ap`r`rii inteligente, sprijinul na]iunii-gazd` reprezentând o abordare specific`
a acesteia, prin înglobarea principiilor amintite. În viitor, HNS va juca un rol
determinant în atingerea obiectivelor opera]ionale [i strategice, prin implica]iile
pozitive la nivelul infrastructurii [i achizi]iilor, generând capacit`]ile necesare
Alian]ei printr-o manier` judicioas` de cheltuire a resurselor. De asemenea,
pe baza evalu`rii riscurilor, amenin]`rilor [i vulnerabilit`]ilor, trebuie determinate
(din perspectiva prioritiz`rii) capacit`]ile necesare (care urmeaz` s` fie dezvoltate,
achizi]ionate etc.) la nivelul for]elor aeriene, în vederea contracar`rii unor posibile
agresiuni. În aceast` manier`, tipul de arme [i cantitatea acestora, respectiv tipul
de infrastructur` care s` le deserveasc`, vor fi adecvate, corespunzând cerin]elor,
dar [i sustenabile. Împ`r]irea costurilor mari de operare prin derularea unor proiecte
comune (cooperare) [i asumarea unor misiuni specifice de c`tre alia]i (specializare)
pentru urm`toarea perioad` (AWACS, SAC, ISTAR [i AGS, Serviciul de poli]ie
aerian` al NATO, utilizarea HNS etc.) vor determina ob]inerea eficacit`]ii [i eficien]ei
opera]ionale, reflectate în realizarea [i men]inerea unor capacit`]i militare
relevante la nivelul Alian]ei.
Conceptul Smart Defence a fost aplicat printr-o serie de proiecte bilaterale
[i multina]ionale care vizeaz` direct sau indirect [i infrastructura for]elor aeriene
ale statelor membre ale NATO, principiile care stau la baza acestuia constituind,
[i în viitor, forme de abordare (pentru solu]ionarea unor aspecte) prin: (1) identificarea
acelor elemente critice care s` fie men]inute, dezvoltate sau modernizate,
renun]ând-se, în acela[i timp, la cele dep`[ite, costisitoare, irelevante
în noul context de securitate; (2) dezvoltarea unei infrastructuri modulare,
cu capacitate mare de dislocare în teatru, care s` permit` sprijinul
unor for]e moderne, flexibile, agile, cu putere mare de lupt`; (3) asocierea
statelor membre ale NATO sub diferite forme, în vederea dezvolt`rii
unor proiecte comune de infrastructur` la nivel regional din perspectiva
oper`rii acelora[i sisteme de arme [i echipamente (centre de educa]ie
[i preg`tire a pilo]ilor [i personalului tehnic, simulatoare de zbor, facilit`]i tehnice
69
necesare furniz`rii, mentenan]ei unor echipamente deservite în comun etc.);

(4) cooperarea regional` a alia]ilor din perspectiva dezvolt`rii unor elemente
de infrastructur` care s` r`spund` unor amenin]`ri regionale (dezvoltarea
scutului anti-rachet`, proiect de care beneficiaz` un num`r mare de state membre
ale NATO); (5) cooperarea bilateral` sau multina]ional` în vederea constituirii
unei baze comune de capacit`]i care apoi s` fie utilizate/partajate
de c`tre to]i membrii Alian]ei (Pooling and Sharing), în func]ie de necesit`]i
(precum în cazul AWACS, al Sistemului de management al spa]iului aerian regional,
al Serviciului de poli]ie aerian`, transportului aerian strategic, Sistemului de supraveghere
aerian` etc.); (6) cooperarea multina]ional` pentru dezvoltarea infrastructurii
necesare derul`rii proceselor de cercetare [i dezvoltare (pentru ca rezultatele
ob]inute s` fie utilizate în industria de ap`rare la nivelul întregii Alian]e Nord-Atlantice);
[i (7) (re)evaluarea HNS din perspectiva ob]inerii eficacit`]ii opera]ionale
[i a maximiz`rii resurselor de ap`rare prin evitarea duplic`rii proceselor
[i capacit`]ilor opera]ionale.
Printr-o astfel de abordare, ini]iativa Smart Defence poate fi considerat`
„o filozofie diferit`, care ofer` oportunitatea unei culturi reînnoite de cooperare,
în care colaborarea multina]ional` cap`t` o nou` importan]`, fiind o op]iune eficient`
[i eficace pentru dezvoltarea capacit`]ilor opera]ionale critice”32.
32
NATO, Chicago Suummit Declaration on Defence Capabilities: Toward NATO Forces 2020, loc. cit.
70
DESPRE TRANSFORMAREA
MILITAR~
– PLEDOARIE PENTRU ACT –
Colonel Daniel PETRESCU
C
onducerea militar` a Alian]ei
The current crisis and security
events have increased the importance se realizeaz`, la nivel strategic,
of the Allied Command Transformation prin cele dou` comandamente
– ACT as a NATO strategic headquarters,
underlining the need for military
subordonate Comitetului Militar (MC) [i Cartierului
transformation and revitalising General al NATO (NATO HQ) – Comandamentul
the strategic planning process. Aliat pentru Transformare (ACT) [i Comandamentul
Under these circumstances,
an enhanced and more active
Aliat pentru Opera]ii (ACO/SHAPE).
national posture in the relationship ACO realizeaz` comanda [i controlul opera]iilor
with the ACT remains essential NATO în desf`[urare, în timp ce ACT ac]ioneaz`
in achieving the following goals:
(1) leading the military transformation pentru îmbun`t`]irea structurilor [i capabilit`]ilor
and capability development; militare, a preg`tirii, eficien]ei militare
(2) enhancing operational commanders’ [i interoperabilit`]ii structurii de comand` (NCS)
ability to lead future operations
in accordance with the level of ambition; [i structurii de for]e a NATO (NCS&NFS).
(3) supporting the allied effort Cele dou` comandamente strategice r`spund
to influence the security environment; în fa]a MC pentru direc]ionarea [i desf`[urarea
(4) strengthening the national resilience,
in connection with strengthening ac]iunilor militare ale Alian]ei, în ariile lor
the allied resilience. de competen]` [i responsabilitate.
Keywords: transformation; La 12 ani de la înfiin]are, ACT r`mâne
adaptation; strategic HQ; Connected insuficient prezentat [i cunoscut în afara structurii
Forces Initiative; NATO Defence
Planning Process; command; Alliance de comand` a NATO [i a speciali[tilor care lucreaz`,
în capitale, în domeniul planific`rii strategice1.
Colonel Daniel Petrescu – Reprezentantul militar al [efului Statului Major General la Comandamentul
Aliat pentru Transformare.
1
În mediul electronic, cùtarea dup` cuvinte cheie relev` o diferen]` semnificativ` în men]iunile
dedicate celor dou` comandamente (ACT [i ACO), precum [i privind informa]iile disponibile despre activitatea
celor doi comandan]i strategici (SACT [i SACEUR) – la 6 noiembrie 2015, în rezultat la o cùtare Google,
men]iunile privind SACT apar de 10 ori în primele 10 pagini de cùtare, în timp ce SACEUR este men]ionat
de 34 de ori în doar primele 5 pagini de cùtare.
71
Mai mult, vocabularul transform`rii pare s` piard` teren, cuvinte ca adaptare

[i reasigurare devenind tot mai frecvente în comunicatele oficiale [i în dezbaterile
din cadrul NATO2. La nivel militar, implementarea Planului privind capacitatea
opera]ional` (Readiness Action Plan – RAP)3, m`surile de reasigurare [i adaptare,
aflate acum în centrul aten]iei [i planific`rii Alian]ei, tind s` asigure un plus de importan]`
structurilor orientate c`tre conducerea ac]iunilor în desf`[urare.
{eful de stat major al ACT, în prefa]a la o remarcabil` lucrare, publicat`
la începutul acestui an, admite indirect notorietatea insuficient` a Comandamentului:
„(…) multe na]iuni au continuat s` exprime dorin]a pentru elaborarea unui document
generic de referin]`, care s` poat` servi la cre[terea nivelului de cunoa[tere a ACT
[i care, în sens mai larg, s` sprijine efortul dedicat realiz`rii unei în]elegeri comune
a obiectivelor cheie ale transform`rii”4.
Prin aceast` lucrare, având ca titlu „Ce e transformarea. Introducere privind ACT”,
echipa de speciali[ti din cadrul Sec]iei transformare (Transformation Network
Branch – TNB) încearc` definirea termenilor de baz`, popularizarea activit`]ii,
a proiectelor ACT, precum [i a mijloacelor la dispozi]ia Comandamentului,
pentru îndeplinirea misiunilor stabilite de Consiliul Nord-Atlantic (NAC).
Sunt acestea indicii ale diminu`rii rolului ACT ca [i comandament strategic
al NATO? R`mâne transformarea militar` relevant` pentru Alian]`? {i, în contextul
crizelor în derulare, care pot fi a[tept`rile na]ionale de la comandamentul NATO,
responsabil de coordonarea procesului transform`rii?
Articolul de fa]` propune r`spunsuri la întreb`rile de mai sus, aducând argumente
în sprijinul urm`toarei teze: evolu]iile recente ale mediului de securitate nu au diminuat,
ci, dimpotriv`, au accentuat necesitatea transform`rii militare, consolidând rolul
ACT în cadrul structurii de comand` a Alian]ei. Prin urmare, o pozi]ie na]ional`
activ` în rela]ia cu ACT continu` s` r`mân` esen]ial` pentru atingerea obiectivelor
strategice pe care ni le propunem. Indirect, articolul reprezint` [i o încercare
de popularizare a Comandamentului [i a activit`]ii na]ionale de reprezentare
[i leg`tur` la acesta.
2
Declara]ia ultimului summit al NATO, în }ara Galilor, cuprinde, spre exemplu, o singur` referire,
tangen]ial`, la transformare – vezi documentele relevante privind summitul NATO 2014, online, disponibil
la http://www.natolibguides.info/summit, accesat la 6 noiembrie 2015.
3
Planul de ac]iune privind capacitatea opera]ional` a Alian]ei, document adoptat ca urmare a deciziilor
summitului NATO din 2014.
4
General-locotenent Phil Jones, [ef de stat major al ACT, Cuvânt înainte la What is Transformation.
An Introduction to Allied Command Transformation, p. i. Lucrarea poate fi consultat` online
la http://www.ieee.es/Galerias/fichero/OtrasPublicaciones/Internacional/2015/NATO_
Introduction_AlliedCommand_Transformation_Jan2015.pdf .
72
Opinii
Înainte de a oferi argumentele în sprijinul importan]ei crescute a ACT,
consider c` se impune o recapitulare istoric` a evenimentelor. Înfiin]area
ACT a fost decis` la summitul NATO din anul 2002 (Praga), la propunerea Secretarului
general al NATO, George Robertson, [i a Secretarului american al Ap`r`rii,
Donald Rumsfeld5. Comandamentul a fost înfiin]at în anul 2003 la Norfolk,
în Virginia, SUA, continuând s` fie singurul comandament permanent al NATO
situat în afara Europei ([i singurul comandament NATO din America de Nord).
Consiliul Nord-Atlantic i-a repartizat acestui Comandament, prin termenii
de referin]` aproba]i6, misiunea de a contribui la ap`rarea p`cii, securit`]ii [i integrit`]ii
teritoriale a statelor membre ale Alian]ei, prin conducerea, la nivel strategic,
a transform`rii structurilor militare, for]elor, capabilit`]ilor [i doctrinelor, în scopul
îmbun`t`]irii eficien]ei militare a NATO7.
Scopurile, activit`]ile Comandamentului [i direc]ia preconizat` a transform`rii
au fost influen]ate succesiv de deciziile na]iunilor membre ale NATO,
luate la cel mai înalt nivel. Potrivit datelor prezentate de echipa TNB în lucrarea
men]ionat`, în prima perioad` a func]ion`rii ACT (de la înfiin]are [i pân` la adoptarea
conceptului strategic al NATO la summitul de la Lisabona, în 2010), na]iunile
care compuneau Alian]a s-au concentrat pe dezvoltarea tehnologic` [i dotarea
high-tech a for]elor, în ideea c` tehnologia informa]iei va crea structuri mai capabile,
mai interoperabile 8. ACT a direc]ionat realizarea sistemelor C2, a urm`rit
interoperabilitatea acestora, a promovat construirea unor capabilit`]i la nivel
tehnologic high-end (re]ea de misiune, activitatea împotriva dispozitivelor explozive
improvizate – C-IED, armamentul de precizie, transportul strategic)9.
Odat` cu adoptarea noului concept strategic, în timp ce na]iunile au perceput
tot mai evident limit`rile tehnologice, ACT s-a orientat c`tre promovarea
unei perspective echilibrate a transform`rii, care a inclus, pe lâng` aten]ia acordat`
capabilit`]ilor, concentrarea pe dezvoltarea unitar` a doctrinelor, instruirea
structurii de for]e, educarea personalului [i planificarea pe termen lung10 .
În aceast` perioad`, procesul NATO de planificare a ap`r`rii a fost îmbun`t`]it,
iar capitalul uman [i gândirea creativ` au devenit, deopotriv`, ]inte [i mijloace
în promovarea transform`rii militare11.
5
Prezentare ACT, online, disponibil` la http://www.act.nato.int/headquarters-supreme-allied-
commander-transformation , accesat la 6 noiembrie 2015.
6
Ultima actualizare a termenilor de referin]` (TOR) s-a realizat în anul 2014.
7
Misiunea ACT prezentat` pe http://www.act.nato.int/mission, accesat la 10 noiembrie 2015.
8
În What is Transformation. An Introduction to ACT, lucr. cit.
9
Ibidem.
10
Ibidem.
11
Ibidem.
73
Deciziile summitului NATO de la Chicago (2012) consacr` elemente

[i ini]iative noi, care dau valoare [i importan]` domeniilor prev`zute în termenii
de referin]` ai ACT – parteneriate, ap`rarea inteligent` (Smart Defense – SD),
Ini]iativa For]elor Conectate (Connected Forces Initiative – CFI), educare, instruire
[i exerci]ii12.
Practic, evolu]iile conceptuale [i deciziile la nivelul Alian]ei au determinat
evolu]ii la nivelul structurii ACT sau al componentelor care func]ioneaz` în zona
în care acest Comandament este dislocat. În perioada 2003-2009, Comandantul
Suprem Aliat pentru Transformare (Supreme Allied Commander Transformation
– SACT) a fost un general american, care îndeplinea [i atribu]iile de comandant
al Comandamentului For]elor Întrunite americane (Joint Force Command – US JFC).
Succesiv, au fost numi]i la comand` amiralul Edmund P. Giambastiani (For]e Navale,
SUA – 2002-2005), generalul Lance L. Smith (For]e Aeriene, SUA – 2005-2007)
[i generalul James N. Mattis (Infanterie Marin`, SUA – 2007-2009). Din anul 2009,
SACT este numit un general francez, astfel: generalii Stephan Abrial (For]e Aeriene,
2009-2012) [i Jean-Paul Palomeros (For]e Aeriene, 2012- 2015), actualul SACT,
generalul Denis Mercier (For]e Aeriene), preluând comanda ACT în data
de 30 septembrie 201513.
Comandamentul s-a reorganizat succesiv [i a primit, începând cu luna
decembrie 2012, responsabilitatea conducerii instruc]iei colective [i a exerci]iilor
NATO. În Norfolk, US JFC a fost desfiin]at în august 2011, o parte dintre atribu]iile
acestuia fiind preluate de Statul Major Întrunit (Joint Staff J7/Suffolk).
Centrele de excelen]` NATO (în coordonarea ACT) au luat un avânt deosebit
(tot în Norfolk, în anul 2006, se înfiin]eaz` Centrul de Excelen]` pentru Opera]ii
Multina]ionale Întrunite de pe Mare – CJOS COE).
Astfel, sensul de evolu]ie al Alian]ei, reperele date de întâlnirile
la cel mai înalt nivel ([efi de stat [i de guvern), crizele [i provoc`rile la care statele
membre au trebuit s` r`spund`, contextul de securitate [i, chiar, în sens extins,
contextul economic, politic [i social, s-au reflectat în evolu]ii majore ale structurii
aliate de comand` [i, implicit, la nivelul ACT.
Prin urmare, în condi]iile unei conect`ri permanente la evolu]iile din mediul
aliat, de ce înregistr`m aceast` percep]ie privind notorietatea insuficient` a ACT?
Explica]iile posibile ar putea cuprinde mai multe perspective.
O perspectiv` este aceea a timpului necesar delimit`rii [i concentr`rii
activit`]ii ACT, având în vedere paleta larg` a domeniilor de activitate
12
Ibidem.
Pentru mai multe date privind evolu]ia ACT, vezi http://www.act.nato.int/history-of-allied-
13
command-transformation.
74
Opinii
(de la procesul NATO de planificare a ap`r`rii – NDPP la parteneriate,
de la prospectarea viitorului – proiectele „Futures”, la spectrul larg, DOTMLPFI14
al construirii capabilit`]ilor). A[a cum COS ACT admite: „Atunci când ACT
a fost înfiin]at, în anul 2003, foarte mult efort a fost depus pentru articularea motivului
de a fi (raison d’être) al acestei organiza]ii, în]elese destul de îngust, [i a misiunii acesteia”15.
Transformarea militar` a constituit, înc` de la început, un proces
pe cât de complex, pe atât de diferit în]eles de cei care contribuie la realizarea sa.
Nevoia asigur`rii timpului necesar preciz`rii misiunii [i cristaliz`rii plusvalorii
aduse în cadrul NCS reprezint`, astfel, un prin factor care a influen]at ini]ial
notorietatea ACT în cadrul NCS.
O alt` perspectiv` este dat` de orientarea fireasc` a aten]iei oric`rei audien]e
cu prec`dere c`tre opera]iile în derulare. Interesul suscitat de opera]iile în Balcani,
ISAF, Ocean Shield, NTM-I (NATO Training Mission – Iraq) etc. nu necesit` explica]ii.
ACT s-a pozi]ionat în sprijinul fiec`reia dintre aceste misiuni, în mod consistent.
Numai în misiunea ISAF, spre exemplu, ACT a contribuit fie direct (realizarea re]elei
de misiune – ISAF Mission Network), fie prin structurile subordonate (prin Joint Force
Training Centre/JFTC – la procesul de instruire pentru misiune, prin Joint Analysis
and Lessons Learned Centre – JALLC la centralizarea [i analiza lec]iilor înv`]ate).
Contribu]iile au trecut îns` în planul secund, procese ca modific`rile în strategie,
generarea for]elor, evalu`rile periodice ale misiunilor, planurile de opera]ii,
pagubele colaterale etc. fiind, în mod firesc, mai vizibile în cadrul dezbaterii
asupra opera]iilor NATO.
În sfâr[it, o a treia perspectiv` se refer` la semnifica]ia politic` major`
a unor ini]iative promovate de ACT (vezi parteneriatele, Defense Capacity Building
– DCB etc.). Anun]area ini]iativelor în cauz` s-a realizat la cel mai înalt nivel
(de regul`, la summitul organiza]iei), acesta fiind [i momentul de prim-plan al dezbaterii
[i notoriet`]ii. Odat` adoptate de c`tre [efii de stat [i de guvern, ACT a trecut
la coordonarea detaliat` a aspectelor militare necesare îndeplinirii lor, aspect
mai laborios, dar desf`[urat, adesea, în condi]ii modeste de mediatizare.
Perspectivele prezentate sunt departe de a cuprinde toate explica]iile
privind percep]ia na]iunilor [i a publicului larg despre ACT. Ele nu exclud
[i alte motive, cum ar fi o insuficient` aten]ie acordat` comunic`rii strategice
sau chiar comunic`rii interne, pozi]ion`rii dincolo de Atlantic, departe de tumultul
media european, sau nefructific`rii rezultatelor analizei predictive desf`[urate
de Comandament.
14
Doctrine, Organisation, Training, Material, Leadership, Personnel, Facilities, Interoperability
– doctrin`, organizare, instruire, materiale, leadership, personal, facilit`]i, interoperabilitate.
15
General-locotenent Phil Jones, op. cit., p. i.
75
Numai aici, în domeniul analizei predictive, am putea crede c` ACT a ratat ocazia
de a deveni cunoscut prin prezicerea crizelor [i evolu]iilor recente în mediul
de securitate european. Putem îns` considera crizele din Ucraina, Siria, Libia etc.
un e[ec al activit`]ii prospective desf`[urate în ACT? Consider`m c` ACT
nu putea realiza aceste predic]ii, în primul rând pentru c` nu este o structur`
specializat` de informa]ii, care s` urm`reasc` permanent indiciile oferite în zona
de interes. Analizele predictive ale ACT vizeaz` evolu]iile din mediul de securitate
pe o perioad` mai îndelungat`.
În al doilea rând, puteau fi, oare, prezise cu precizie crizele actuale?
P`rerile pot fi împ`r]ite, r`spunsul la aceast` întrebare nef`când obiectul articolului
de fa]`. Ce putem sublinia este faptul, mai pu]in cunoscut, c` o bun` parte a analizelor
actuale, împ`rt`[ite de Alian]`, constituie continuarea [i dezvoltarea unor studii
ini]iale, propuse de ACT, înainte de manifestarea crizelor în cauz`.
Consider`m c`, prin impactul lor asupra NATO, crizele men]ionate au condus
la cre[terea rolului strategic al acestui Comandament. Ca prim efect indirect,
aceste crize au revitalizat planificarea strategic` a Alian]ei. Înaintea crizei
din Ucraina, NATO se preg`tea deja pentru adoptarea unei posturi noi,
trecând de la starea de angajare în desf`[urarea unei opera]ii majore (Afganistan)
la starea gata de ac]iune la nevoie, o stare de contingen]`, care cere, la rândul ei,
for]e flexibile, robuste, interoperabile [i gata de ac]iune16. Recent, procesul s-a accelerat.
În aceast` tendin]`, ACT a devenit perfect pozi]ionat pentru analiza tendin]elor
de evolu]ie a mediului de securitate, prefigurarea modalit`]ilor de r`spuns
la provoc`rile viitorului, propunerea capabilit`]ilor necesare [i urm`rirea
realiz`rii acestora.
Rolul Comandamentului în efectuarea analizelor Bi-SC 17 [i contribu]ia
la implementarea planurilor Alian]ei au crescut. În domeniul cel mai important,
al implement`rii deciziilor summitului din 2014, un efect fundamental este acela
al intensific`rii colabor`rii între ACT [i ACO (colaborarea Bi-SC). Toate analizele
militare prezentate NAC sau MC, în opera]ionalizarea deciziilor summitului,
au fost produsul colabor`rii Bi-SC. Într-un num`r consistent de analize [i propuneri,
ACT a avut rolul coordonator.
Un al doilea efect este modul în care ac]iunile Rusiei în Ucraina [i întregul arc
de instabilitate la flancul sudic al NATO au influen]at decisiv agenda summitului
din anul 2014. Din perspectiva misiunii încredin]ate, de „a preg`ti Alian]a
pentru a r`spunde provoc`rilor viitoare”18, Comandamentul Aliat pentru Transformare
16
Prefa]a la What is Transformation, op. cit., pag. iii.
17
Bi Strategic Commands – activitate comun` a celor dou` comandamente strategice, ACT [i ACO.
18
Prezentare privind ACT, online, disponibil` la http://www.act.nato.int/mission, accesat
la 9 noiembrie 2015.
76
Opinii
a contribuit la agenda acestui summit, elaborând evalu`ri militar-strategice
(Military Advice) într-o serie de probleme actuale ale NATO. ACT a promovat
teme majore, cuprinse într-un plan de angajament strategic care, în mare parte,
au fost reflectate în deciziile summitului19.
Analizând portofoliul de proiecte al Comandamentului, înainte [i dup`
summitul NATO din }ara Galilor, constat`m un lucru esen]ial. Proiectele propuse
la summitul anterior (Chicago, 2012) [i-au p`strat relevan]a (Ini]iativa For]elor
Interoperabile – CFI este un bun exemplu). Mai mult, acestea au devenit vehicule
în implementarea deciziilor summitului 2014, contribuind la opera]ionalizarea
RAP [i construirea unor noi pachete de capabilit`]i (Capability Package – CP).
Cele mai semnificative sunt proiectele „Futures”, ap`rarea cibernetic`, securitatea
maritim`, parteneriatele [i securitatea colectiv`.
În cadrul CFI, na]iunile au sprijinit propunerile ACT privind educa]ia,
instruc]iile [i exerci]iile NATO, angajarea partenerilor [i aspectele tehnologice
ale CFI. Dintre proiectele „Futures” lansate de ACT, Analiza strategic` (Strategic
Foresight Analysis – SFA) este utilizat` în configurarea trendurilor de securitate,
în timp ce Framework for Future Alliance Operations – FFAO/cadrul viitoarelor opera]ii
aliate a devenit parte a procesului NATO de planificare a ap`r`rii. Propunerile ACT
privind ap`rarea cibernetic` particip` la înt`rirea politicii NATO în domeniu,
prin dezbaterea elementelor cheie – asisten]a acordat` alia]ilor, schimbul de informa]ii
[i bune practici.
Privind securitatea maritim`, activitatea ACT a contribuit la eviden]ierea
rolului for]elor navale în men]inerea capacit`]ii de r`spuns a NATO la noile provoc`ri
de securitate, precum [i la determinarea modului de proiectare a puterii maritime
a Alian]ei. Aceasta deschide calea spre viitoare abord`ri privind politica de instruc]ie
[i exerci]ii navale NATO, precum [i îmbun`t`]irea cooper`rii NATO-UE
în domeniul securit`]ii maritime. Prin parteneriatele promovate se produce afirmarea
importan]ei cooper`rii cu ]`rile non-NATO, promovarea ini]iativei Security Capacity
Building, precum [i sprijin pentru „parteneriatul unic [i esen]ial” NATO-UE.
În conjunctura actual`, începe un nou ciclu NDPP, ACT având rolul determinat
în pasul al 2-lea, stabilirea cerin]elor/nevoilor de capabilit`]i. Proiectele promovate
de ACT (SFA, FFAO, SD, CFI) devin, astfel, semnificative.
Nu în ultimul rând, ACT coordoneaz` elemente importante din structura NATO
– Centrul Întrunit pentru Ac]iunile de Lupt` (Joint Warfare Centre – JWC, Stavanger,
19
Cele mai importante se refer` la Procesul NATO de planificare a ap`r`rii (NDPP), Leg`tura
transatlantic`, la conceptul Federated Mission Network (FMN), interoperabilitatea [i standardizarea,
construirea capacit`]ii de ap`rare (Defence Capacity Building), Smart Defence (SD), lec]ii înv`]ate
în 20 de ani de opera]ii NATO etc.
77
Norvegia), Centrul pentru Instruirea For]elor Întrunite (Joint Force Training Centre
– JFTC în Bydgoszcz, Polonia), Centrul Aliat Întrunit pentru analiz` [i lec]ii înv`]ate
(JALLC, în Monsanto, Portugalia). Comandamentul are, de asemenea, leg`turi
strânse cu Pentagonul, entit`]ile militare americane din zon`, centrele de excelen]`
acreditate ale NATO, reprezentan]i ai mediului academic [i ai think tank-urilor
din SUA [i Europa20.
Privind cealalt` latur` a argumentului nostru, a vocabularului transform`rii,
o analiz` în profunzime poate releva faptul c` absen]a cuvântului transformare
din documentele ultimului summit, invocat` la început, este numai aparent`.
Este adev`rat c` sintagma transformare militar` apare într-o singur` fraz`
a Declara]iei [efilor de stat [i de guvern, dar summitul 2014, desf`[urat în contextul
crizelor cunoscute, nu a fost un summit al transform`rii. Acesta s-a impus ca summit
al solidarit`]ii Alian]ei [i ca revigorare a Art 5. Preponderen]a m`surilor
de reasigurare este evident` [i explicabil`, în contextul nevoilor ]`rilor aliate
situate la Flancul Estic. Prin compara]ie, summitul precedent a aprobat ini]iativa
privind For]ele NATO 2020 ca puternic element transforma]ional pentru Alian]`,
iar documentele adoptate atunci continu` s` r`mân` relevante21.
De asemenea, consider`m c` nu gre[im extinzând sensul cuvântului
transformare. În esen]`, m`surile de reasigurare reprezint` o particularizare
a transform`rii, ca r`spuns, pe termen scurt, la o amenin]are concret`.
Pe termen lung, Alian]a va trebui s` priveasc` dincolo de adaptare [i implementarea
RAP, iar ACT are rolul de a contribui la aceasta. Adaptarea militar` presupune
RAP [i dincolo de RAP, întreprindere în care, printre altele, pledoaria pentru
resurse [i investi]ii în ap`rare, ac]iunea pentru eliminarea deficitelor de capabilit`]i,
contracararea strategiei hibride [i ap`rarea în domeniul cibernetic devin norm`.
Toate acestea sunt domenii în care contribu]iile ACT sunt determinante.
Argumentele de mai sus, sus]inând rolul în cre[tere al ACT, sunt [i o pledoarie
pentru o rela]ie na]ional` strâns` [i eficient` cu acest Comandament.
Premisa fundamental` este aceea c` o pozi]ie mai activ` în rela]ia cu ACT
este esen]ial` pentru atingerea obiectivelor na]ionale. Ce presupune acest lucru?
În primul rând, obiectivele na]ionale stabilite prin Strategia de securitate
recent adoptat`22 presupun o planificare strategic` în acord cu interesele na]ionale,
20
Prezentare ACT, loc. cit.
21
Vezi documentele relevante ale summitului de la Chicago, 2012, inclusiv Declara]ia [efilor de stat
[i de guvern, online, disponibil` la http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_87593.htm?mode=
pressrelease, precum [i Declara]ia privind capabilit`]ile de ap`rare. C`tre For]ele NATO 2020, online,
disponibil` la http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_87594.htm accesat la 6 noiembrie 2015.
22
Strategia na]ional` de ap`rare a ]`rii pentru perioada 2015-2018, online, disponibil`
la http://www.presidency.ro/static/Strategia%20Nationala%20de%20Aparare%20a%20Tarii.pdf,
accesat la 9 noiembrie 2015.
78
Opinii
în contextul evolu]iilor din cadrul Alian]ei. ACT este bine pozi]ionat în sprijinul
României, contribuind la realizarea a cel pu]in patru obiective strategice:
(1) conducerea transform`rii militare [i dezvoltarea capabilit`]ilor; (2) îmbun`t`]irea
capacit`]ii comandan]ilor opera]ionali de a conduce opera]iile viitoare în conformitate
cu nivelul de ambi]ie; (3) sprijinul efortului aliat de a influen]a mediul de securitate;
(4) îmbun`t`]irea rezilien]ei na]ionale, în cadrul procesului de îmbun`t`]ire
a rezilien]ei Alian]ei23.
Primul obiectiv se realizeaz` prin colaborarea strâns` cu ACT în procesul NDPP,
coordonarea programelor NATO (Security Investment Programs – NSIP), sprijinul ACT
[i rolul acestuia în rela]ia cu industria de ap`rare, rolul în educa]ie [i instruire,
comunicare strategic` [i implementarea abord`rii cuprinz`toare. Cel de-al doilea obiectiv
presupune coordonarea instruirii na]ionale cu activit`]ile de instruire direc]ionate
de ACT în cadrul NCS&NFS, promovarea ini]iativelor privind interoperabilitatea,
coordonarea procesului de lec]ii înv`]ate. Contribu]iile la sprijinul efortului aliat
de a influen]a mediul de securitate presupun analiza strategic`, o cooperare
cu mediul academic, dezvoltarea parteneriatelor NATO [i implementarea ini]iativei
pentru construirea capabilit`]ilor de ap`rare (DCB).
Îmbun`t`]irea rezilien]ei na]ionale24 este, poate, un obiectiv de noutate, impus
de contextul de securitate actual. Ea presupune optimizarea proceselor decizionale,
promovarea abord`rii cuprinz`toare la nivel na]ional [i aliat, precum [i men]inerea
leg`turii transatlantice.
România prezint` [i trebuie s` continue a prezenta propuneri pentru contribu]iile
acestui Comandament la documentele Bi-SC, influen]ând, prin aceasta, deciziile
strategice ale Alian]ei. ACT este calea pentru înaintarea proiectelor din cadrul pachetelor
de capabilit`]i, finan]ate prin NSIP, precum [i pentru sporirea vizibilit`]ii contribu]iei
la efortul aliat, prin coordonarea exerci]iilor na]ionale cu exerci]iile NATO.
Angajamentele actuale în cadrul parteneriatelor, prin asumarea rolului de ]ar` gazd`
al activit`]ilor organizate de ACT, sunt, de asemenea, benefice. La rândul sù,
23
Acestea sunt [i obiectivele strategice ale ACT. Pentru detalii, vezi bro[ura ACT, online, disponibil`
la http://www.act.nato.int/images/stories/brochure.pdf , accesat la 6 noiembrie 2015.
24
Aici sunt necesare explica]ii suplimentare, dat` fiind noutatea conceptului. F`r` a intra în detalii
care nu fac obiectul articolului, prin analogie cu defini]ia prezentat` în DEX – Rezilien]` = proprietate
a unui metal sau aliaj de a rezista la [ocuri, propunem o defini]ie militar` a rezilien]ei – capacitatea for]elor
armate de a rezista unei prime lovituri, men]inând suficiente resurse pentru a lovi decisiv, ca r`spuns.
La nivelul unei na]iuni, interpret`m rezilien]a drept capacitatea institu]iilor statului de a ac]iona,
în cadrul abord`rii cuprinz`toare, pentru a rezista presiunilor destabilizatoare ale unei strategii hibride.
Domeniul [i conceptul se impun a fi explorate în continuare. Pentru mai multe opinii privind rezilien]a NATO,
vezi [i Consiliul Atlantic, Noua Strategie a NATO – Generarea stabilit`]ii, online, disponibil`
la http://www.atlanticcouncil.org/images/publications/NATOs_new_strategy_web.pdf , accesat
la 9 noiembrie 2015.
79
ACT poate asigura echipe de ]ar` [i echipe mobile de exper]i, în sprijinul

Statului Major General, pentru explorarea unor domenii importante [i preg`tirea
personalului pentru lucru în aceste domenii (dezvoltarea conceptelor [i experimentare,
centre de excelen]` – CD&E, COE).
Din punct de vedere practic, cre[terea aten]iei acordate colabor`rii cu ACT
impulsioneaz` planificarea strategic`, reglementarea unor domenii ca lec]iile înv`]ate,
dezvoltarea conceptelor [i experimentarea, elaborarea strategiilor [i a planurilor,
configurarea unui proces intern, na]ional, de planificare a ap`r`rii (particularizând
cerin]ele NDPP).
În aceast` abordare, Reprezentan]a Na]ional` de Leg`tur` (RNL ACT), structur`
care func]ioneaz` la Norfolk, î[i asum` un rol de facilitator. Domeniile de competen]`
ale RNL ACT corespund domeniilor principale de competen]` ale ACT, Reprezentan]a
contribuind la realizarea comunic`rii directe între ACT, Statul Major General,
structurile centrale [i categoriile de for]e ale Armatei României (SMCFA),
asigurarea consultan]ei autorit`]ilor militare na]ionale privind transformarea NATO.
De asemenea, Reprezentan]a r`spunde de men]inerea unui sistem de rela]ii eficient
[i constructiv cu structurile ACT, Statul Major Întrunit (Joint Staff J7/SUA)
[i CJOS COE, sus]inerea punctelor de vedere, a pozi]iilor [i propunerilor na]ionale,
precum [i de informarea ACT cu privire la activit`]ile [i stadiile îndeplinirii obiectivelor
transform`rii Armatei României25.
În concluzie, evaluarea ACT, potrivit c`reia transformarea este firul de aur
care une[te trecutul cu prezentul [i viitorul nostru26, este mai actual` ca niciodat`.
În egal` m`sur`, se p`streaz` [i valabilitatea îndemnului: „Trebuie s` analiz`m,
s` înv`]`m, s` capitaliz`m pe baza trecutului [i s` ne adapt`m constant,
pentru a asigura succesul opera]iilor actuale. Trebuie, de asemenea, s` ne preg`tim
pentru un viitor incert, printr-o analiz` sincer` a punctelor tari [i punctelor
noastre slabe, prin dezvoltarea unui angajament ferm de realizare a nivelului
convenit de ambi]ie [i prin împ`rt`[irea unei percep]ii comune privind acest viitor”27.
Aceste scopuri sunt realizabile doar prin înt`rirea colabor`rii cu ACT. În final,
beneficiul esen]ial va fi consolidarea profilului strategic al României în cadrul NATO.
25
Hot`rârea Guvernului României nr. 769 din 14 mai 2004 privind organizarea [i func]ionarea
Reprezentantei Na]ionale de Leg`tur` la Comandamentul Aliat pentru Transformare, publicat`
în Monitorul Oficial nr. 469 din 25 mai 2004. Vezi [i prezentarea RNL ACT, online, disponibil`
la http://smg.mapn.ro/reprezentante/rcat.php .
26
General-locotenent Phil Jones, op. cit., p. i.
27
Ibidem.
80
Opinii
Abrevieri utilizate în articol
81
82
MECANISME
DE MANAGEMENT AL CRIZELOR
ÎN CADRUL NATO
Maior Andrei-Ciprian ZOTA
A
lian]a Nord-Atlantic` este organiza]ia
cu cea mai vast` experien]`
în domeniul prevenirii conflictelor
[i al managementului crizelor. Înc` din perioada
The importance of NATO early
r`zboiului rece, managementul crizelor,
warning system having conflict
prevention and crisis management în concep]ia NATO, a dezvoltat o dimensiune
as main goals was one of the lessons caracterizat` prin descurajare [i intimidare, Alian]a
learned by the Alliance in the theatre fiind saturat` de ostilitate ideologic` [i înso]it`
of operations in the Balkans. de un arsenal conven]ional [i nuclear remarcabil.
Early warning provides more time
for analysis to plan and prepare
Îns`, în opinia noastr`, din cauza schimb`rilor
a response, and in case of an intervention, suferite pe plan mondial în ultimii ani [i apari]iei
it increases the chances of success. de noi tipuri de riscuri [i amenin]`ri la adresa
Moreover, according to the author, Alian]ei, abordarea ini]ial`, de[i nu total dep`[it`,
early warning can result in improving
the decision-making cycle related
a fost necesar s` fie supus` unor adapt`ri
to crisis management in terms of setting [i complet`ri. Astfel, mecanismele NATO
goals, developing courses of action, de management al crizelor trebuiau s` fie adaptate
comparing and implementing them, noului climat interna]ional, pentru a putea r`mâne
and conducting post-action analysis.
relevante [i eficiente. Urmau s` acopere întreaga
Keywords: crisis management; gam` de eventualit`]i, de la crize de intensitate
international security; early warning;
Cold War sc`zut` pân` la confruntarea major` [i agresiune
pentru respingerea adversarului.
Maior Andrei-Ciprian Zota – Reprezentan]a Statului Major General la Comandamentul Suprem

al For]elor Aliate din Europa.
83
Managementul crizelor [i prevenirea conflictelor, inclusiv opera]iile

de r`spuns la crize de tip non-Art. 5, au constituit preocup`ri majore în continua
adaptare a Alian]ei la mediul de securitate din perioada post-r`zboi rece.
În prezent, NATO este preocupat de crearea de pun]i de leg`tur`
între capacit`]ile militare înc` robuste ale Alian]ei [i încercarea sa de a se adapta,
din punct de vedere politic, militar [i institu]ional, la mediul politico-militar
în schimbare. Concluzia la care se ajunge este c` abordarea prevenirii conflictelor
de c`tre NATO dep`[e[te în mod esen]ial func]iile de baz` de ap`rare [i descurajare.
Consider`m c`, în ceea ce prive[te implicarea sa în prevenirea conflictelor,
indiferent cum se define[te aceast` limit` în viitorul apropiat [i ]inând cont de dezbaterile
care înc` se desf`[oar` pe aceast` tem` în cadrul Alian]ei, aceasta va avea un rol
de sprijin fa]` de alte institu]ii.
În alt` ordine de idei, Carta ONU reprezint` documentul de baz` pentru actele
constitutive ale multor organiza]ii interna]ionale care au pe agenda lor men]inerea
p`cii [i securit`]ii interna]ionale. Astfel c` [i crearea Tratatului de la Washington
a pornit de la principiile Cartei ONU.
Înc` de la semnarea Tratatului de la Washington, în anul 1949, NATO s-a implicat
în prevenirea conflictelor [i managementul crizelor, chiar dac` nu se folosea
aceast` terminologie specific`. Astfel, conceptul consult`rilor în spiritul articolului 4,
atunci când o ]ar` aliat` recep]ioneaz` o amenin]are la adresa securit`]ii,
suveranit`]ii sau integrit`]ii teritoriale [i, în cel al articolului 5, când un atac
împotriva unuia sau mai multor state aliate era perceput ca un atac împotriva tuturor,
era aplicabil la nivelul Alian]ei. În spe]`, aceste consult`ri reprezint` elementele
fundamentele pentru sistemul de management al crizelor aplicabil în prezent
la nivelul NATO.
Tipurile de crize cu care NATO s-a confruntat în perioada r`zboiului rece
au fost diversificate [i nu au fost doar de natur` militar`, având un sistem
de management al crizelor adaptat conform cerin]elor date. Dup` încheierea
r`zboiului rece, procesul NATO de management al crizelor s-a modificat odat` cu sursele
[i natura crizelor. Astfel, prioritatea a fost dat` de c`tre crizele conflictelor etnice,
conflicte politice inter-statale, na]ionalism, schimb`ri politice [i probleme economice,
amenin]area armelor de nimicire în mas`, iar dup` 11 septembrie 2001, terorismul.
Apreciem c` schimbarea de fond în domeniul managementului crizelor
a început în 1991 la Roma, odat` cu lansarea noului concept strategic. Pa[ii urm`tori
au venit în aprilie 1999, la summitul de la Washington, prin lansarea conceptului
strategic [ i a Declara]iei de la Washington. Schimbarea decisiv` a avut loc
la summitul de la Praga, din 2002, prin adoptarea deciziei privind l`rgirea NATO,
a For]ei de R`spuns la Crize [i restructurarea sistemului de comand`. Aceste decizii
84
Opinii
au stat la baza dezvolt`rii capacit`]ii NATO de a contribui la prevenirea conflictelor
[i managementul crizelor.
Astfel, se observ` c` aten]ia NATO se concentreaz` pe prevenirea [i stingerea
conflictelor armate, percepute ca parte a unui spectru mai larg al crizelor,
pornind de la escaladare pân` la detensionarea situa]iei, de la pace la dispute,
de la conflicte armate [i pân` la dezvoltarea noii stabilit`]i.
Pe fondul schimb`rii mediului de securitate, în contextul gestion`rii
unor crize atipice [i a unor noi tipuri de conflicte, Alian]a a dezvoltat un sistem
propriu de prevenire a conflictelor [i management al crizelor necesare în acest sens.
Totodat`, s-au diversificat [i modalit`]ile de cooperare a NATO cu alte organiza]ii
interna]ionale cu rol în asigurarea p`cii [i securit`]ii mondiale [i regionale,
în spe]` ONU, UE [i OSCE.
În anul 2001, Consiliul Nord-Atlantic a emis liniile directoare pentru dezvoltarea
Sistemului NATO de R`spuns la Crize (NATO Crisis Management System – NCRS).
Aceast` structur` a fost înfiin]at` în scopul preg`tirii [i sprijinirii opera]iilor
de prevenire [i management al crizelor [i pentru opera]ii de tip art. 5 sau non-art. 5.
Destina]ia principal` a NCRS este de a dezvolta abilit`]ile NATO de a se preg`ti
pentru r`spuns la situa]ii de criz` cu care Alian]a se va putea confrunta.
NCRS a implementat o gam` larg` de m`suri destinate punerii în practic`
de c`tre Alian]`, independent sau în cooperare cu alte na]iuni nemembre NATO,
a unui r`spuns potrivit [i coordonat. Acesta are un num`r de componente,
dintre care cele mai importante sunt structurile institu]ionale, op]iunile preventive
[i m`surile de r`spuns la crize.
În concluzie, principalele structuri institu]ionale care asigur` func]ionarea
sistemului NATO de management al crizelor sunt Consiliul Nord-Atlantic (North
Atlantic Council – NAC) [i Comitetul de Planificare a Ap`r`rii (Defence Planning
Commitee – DPC).
În demersul lor, Consiliul Nord-Atlantic [i Comitetul de Planificare a Ap`r`rii
sunt sprijinite de alte comitete importante: Grupul de Coordonare Politic`
(Policy Coordination Group – PCG); Comitetul Politic (Political Committee – PC);
Comitetul Militar (Military Committee – MC); Comitetul de Planificare a Urgen]elor
Civile (Senior Civil Emergency Planning Committee – SCEPC).
Alte structuri institu]ionale, precum Statul Major Interna]ional (International
Staff – IS) [i Statul Major Militar Interna]ional (International Military Staff – IMS),
asigur` suportul, pe diferite paliere, în contextul prevenirii conflictelor
[i managementului crizelor.
De asemenea, NATO a mai dezvoltat o serie de elemente esen]iale
pentru sprijinul procesului de management al crizelor [i prevenire a conflictelor,
85
dintre care amintim: grupuri de lucru [i facilit`]i fizice, aranjamente [i proceduri

stabilite de comun acord [i m`suri concrete pentru prevenire sau r`spuns la crize.
Sarcina principal` a sistemului NATO de management al crizelor reprezint`
gestionarea crizelor în întregul lor spectru, adic` perioada precriz`, caracterizat`
prin pace [i stabilitate, precum [i toate etapele crizei.
Sistemul NATO de R`spuns la Crize lucreaz` complementar cu Sistemul NATO
de Informare [i Avertizare Timpurie – NIWS (NATO Intelligence Warning System),
care este destinat s` asigure avertizarea timpurie despre posibilit`]ile de prevenire
a conflictelor [i management al crizelor.
O component` important` a Sistemului NATO pentru Managementul Crizelor
o reprezint` infrastructura, care include aeroporturi, instala]ii de telecomunica]ii,
sisteme de comand` [i control, de informare, baze militare, comandamente,
sisteme de transport pentru combustibil [i mijloace de stocare radar [i instala]ii
pentru coordonarea naviga]iei, instala]ii portuare, spa]ii de înmagazinare pe teren
[i facilit`]i de asisten]` pentru for]e suplimentare. Instala]iile de acest tip,
[i nu numai, reprezint` „infrastructura comun` NATO”, fiind finan]ate [i gestionate
în comun de c`tre guvernele statelor participante, putând fi deservite
de c`tre membri ai Alian]ei, în condi]iile în care sustenabilitatea lor este, de regul`,
responsabilitate na]ional`.
Un aspect important, în opinia noastr`, în cadrul managementului crizelor
îl reprezint` infrastructura necesar` schimbului de informa]ii clasificate,
a transferurilor de date [i comunica]ii vocale secretizate [i nesecretizate, demers
sus]inut prin sistemul modernizat de comunica]ii al NATO.
Apreciem faptul c` Centrul pentru Situa]ii NATO (SITCEN) este un alt element
de infrastructur` care reprezint` un pilon central în cadrul prevenirii conflictelor
[i managementul crizelor. SITCEN asigur` schimbul continuu de date [i informa]ii
între Cartierul General al NATO [i comandamentele militare, respectiv
între Cartierul General [i capitalele statelor membre. La nevoie, SITCEN poate deveni
o structur` ac]ional` în cazul prevenirii conflictelor [i managementului crizelor,
dar aceast` func]ie nefiind testat` decât în cadrul aplica]iilor [i exerci]iilor NATO.
Secretarul general al NATO este responsabil, în numele Consiliului Nord-Atlantic,
pentru politica de ansamblu, organizarea general` [i func]ionarea eficient`
a SITCEN, iar Secretarul general adjunct pentru opera]iuni este, în numele
Secretarului general, principalul responsabil pentru dezvoltarea [i controlul
SITCEN. Directorul General al Statului Major Militar Interna]ional (DG IMS)
ac]ioneaz` în numele Comitetului Militar al NATO pentru coordonarea opera]iunilor
Centrului, împreun` cu [eful SITCEN. Pentru opera]iunile de zi cu zi, acest rol
se realizeaz` de c`tre adjunctul pentru opera]ii al DG IMS.
86
Opinii
SITCEN are un birou de sprijin administrativ, care r`spunde de managementul
informa]iilor [i controlul, coordonarea, instruirea [i managementul financiar,
[i are în subordine servicii [i sec]ii responsabile pentru primirea, schimbul
[i difuzarea de informa]ii politice, economice, militare [i teroriste 24 de ore pe zi,
7 zile pe s`pt`mân`. SITCEN ofer`, de asemenea, produse informative în sprijinul
factorilor de decizie de rang înalt, grupuri operative [i exerci]ii1 (figura 1).
În cadrul procesului de adaptare la noile condi]ii geostrategice, NATO a dezvoltat

proceduri în scopul:
• identific`rii [i monitoriz`rii situa]iilor de criz`;
• asigur`rii schimbului de date [i informa]ii;
• realiz`rii evalu`rilor în suportul consult`rilor [i adopt`rii deciziilor comune;
• dezvolt`rii rela]iilor publice [i cu mass-media;
• implic`rii în cazul urgen]elor civile.
Acest modul descrie aranjamentele [i procedurile folosite în cadrul NATO
pentru prevenirea conflictelor [i managementul crizelor.
În cadrul procesului de luare a deciziei, Consiliul Nord-Atlantic [i Comitetul
de Planificare a Ap`r`rii dispun de o gam` larg` de m`suri, avizate anterior
de c`tre toate ]`rile membre. Totodat`, m`surile astfel convenite sunt continuu
revizuite [i adaptate permanent, concomitent cu schimb`rile mediului
de securitate.
1
Pe http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_57954.htm, accesat la 10.08.2015.
87
Managementul crizelor include atât m`suri preventive, cu caracter diplomatic

[i economic, cât [i o gam` larg` de op]iuni de r`spuns cu caracter militar.
Cele preventive pot fi: mesajele transmise, restric]ii privind comer]ul, închiderea
punctelor de îmbarcare aero [i navale, manifestarea sprijinului pentru entit`]ile
amenin]ate [i/sau ini]ierea de programe speciale în sprijinul acestora.
M`surile de r`spuns militar se manifest` în principal prin: întreruperea cooper`rii
militare, consult`ri militare confiden]iale, vizite de inspec]ie [i evaluare,
supraveghere, cre[terea capacit`]ii de lupt` [i activarea for]ei de reac]ie rapid`
[i a celor conven]ionale. Totodat`, mai pot fi puse în practic` [i alte planuri opera]ionale
alternative, necesare în cazul planific`rii în detaliu a unor opera]ii militare.
De asemenea, NATO de]ine un sistem de proceduri proprii în vederea
preg`tirii [i declan[`rii r`spunsului gradual la crize, prin intermediul structurilor
de comand` civile [i militare subordonate, a agen]iilor [i a altor structuri
militare na]ionale.
În concluzie, acest set de m`suri agreat de c`tre Alian]` solicit` na]iunilor
[i comandamentelor subordonate s` desf`[oare anumite ac]iuni, iar alteori solicit`
implicarea direct` a unor agen]ii NATO. Toate acestea acoper` spectrul de opera]ii
derulate de c`tre Alian]`, precum: opera]ii generale, ridicarea capacit`]ii de lupt`,
informa]ii sau logistice. Sistemele na]ionale de prevenire sunt în strâns` corelare
cu sistemul de prevenire NATO, acesta din urm` fiind actualizat permanent,
pe baza lec]iilor înv`]ate de c`tre Alian]` pe parcursul diferitelor aplica]ii [i opera]ii
proprii [i din exerci]iul anual de management al crizelor, derulat la nivelul organiza]iei.
Consider`m c` importan]a existen]ei unui sistem propriu de avertizare
timpurie al NATO cu scop de prevenire a conflictelor [i de management al crizelor
a fost una dintre lec]iile înv`]ate de c`tre Alian]` în teatrul de opera]ii din Balcani.
Avertizarea timpurie ofer` mai mult timp pentru analiz`, planificare [i preg`tire
a unui r`spuns, iar în cazul unei interven]ii, m`re[te probabilitatea de succes.
De asemenea, avertizarea timpurie poate genera îmbun`t`]irea ciclului
decizional privind managementul crizelor, pornind de la stabilirea obiectivelor,
dezvoltarea cursurilor de ac]iune [i compararea acestora [i implementarea
unuia dintre acestea, finalizând cu analiza post-ac]iune [i readaptarea.
Datorit` importan]ei NIWS, în primele faze ale managementului crizelor [i prevenirii
conflictelor, procedurile se vor concentra pe culegerea datelor, evaluarea
[i analiza acestora.
Ca în multe alte domenii ale NATO, schimb`rile petrecute în cadrul mediului
de securitate interna]ional au determinat, în opinia noastr`, modific`ri radicale
în cadrul Sistemului de Avertizare Timpurie [i al metodologiei de avertizare timpurie.
Sistemul de Avertizare Timpurie din perioada r`zboiului rece, bazat pe principalii
88
Opinii
pa[i f`cu]i de adversar în perspectiva declan[`rii ac]iunilor militare,
nu mai este relevant în prezent. De aceea, în locul lui s-a dezvoltat un sistem
care se concentreaz` pe evolu]ia situa]iei în domeniul politic, economic,
al dezvolt`rii sociale, dar [i în domeniul militar. Mai întâi, a fost nevoie
de identificarea unei game mai mari de surse pentru poten]iale crize [i, apoi,
de adoptarea unei metodologii de r`spuns pe m`sura acestor circumstan]e.
O alt` schimbare a fost determinat` de nevoia lu`rii în considerare
a interac]iunii din ce în ce mai mari dintre diferitele organiza]ii interna]ionale
cu atribu]ii în domeniul p`cii [i securit`]ii. De aceea, a fost nevoie de noi metodologii
de avertizare, iar NATO a dezvoltat un nou Sistem de Informare [i Avertizare
Timpurie – NIWS (NATO Intelligence Warning System), care este destinat
s` fie mult mai performant decât predecesorul [i care s` ia în considerare
toat` gama de riscuri identificate în conceptul strategic adoptat la Washington,
în 1999. El are la baz` aprecierile extrem de bine documentate ale anali[tilor
[i constituie un adev`rat proces analitic, spre deosebire de vechiul sistem
din perioada r`zboiului rece, care se baza pe m`suri implementate mecanic,
selectate dintr-o list` de op]iuni.
Noul sistem acoper` nu numai amenin]`rile la adresa NATO, ci o gam`
mult mai larg` de indicatori de risc nemilitar, inclusiv incertitudinea [i instabilitatea
din cadrul sau din jurul zonei euroatlantice, precum [i posibilele crize ce pot s` apar`
la periferia Alian]ei. Mai mult, el asigur` avertizarea despre cre[terea instabilit`]ii,
crize, amenin]`ri, riscuri sau interese care pot avea impact asupra intereselor
de securitate ale Alian]ei [i monitorizeaz` detensionarea situa]iei/crizei.
Se observ` c` avertizarea nu este un eveniment, ci este un proces ciclic,
în care o criz`, risc sau amenin]are este identificat`, evaluat`, definit`
[i pentru care se întocme[te o list` de indicatori critici. Indiscutabil, acest lucru
este mai dificil de realizat în prezent, având în vedere caracteristicile mediului
de securitate interna]ional actual. Indicatorii critici sunt continuu monitoriza]i,
iar matricea de evaluare a lor este permanent actualizat`. Avertismentul este transmis,
iar ciclul se reia.
Apreciem faptul c` alia]ii eviden]iaz` importan]a activit`]ilor de cooperare
în cadrul diferitelor formate pentru prevenirea conflictelor [i managementul crizelor.
Atât aceste activit`]i, cât [i ]`rile participante la ele pot contribui la prevenirea
conflictelor [i managementul crizelor în diferite moduri. O important` contribu]ie
o reprezint` reducerea tensiunilor structurale prin adoptarea normelor [i practicilor
democratice, renun]area la disputele nerezolvate [i realizarea reformelor în domeniul
ap`r`rii de c`tre statele care aspir` la statutul de membru al Alian]ei sau participarea
în cadrul programului PfP.
89
Activit`]ile de cooperare ale NATO contribuie, de asemenea, la managementul

crizelor [i prevenirea conflictelor prin discutarea activ` a crizelor în desf`[urare
sau a celor poten]iale. Aceste consult`ri permit concentrarea aten]iei asupra problemelor
ce pot duce la reducerea tensiunilor.
Un alt aspect al sprijinului prevenirii conflictelor [i managementului crizelor
este reprezentat, în opinia noastr`, de voin]a politic` a ]`rilor din cadrul PfP,
precum [i a altor ]`ri participante la opera]iile de r`spuns la crize conduse de NATO,
acordat` solu]ion`rii acestora. Acestea sunt reflectate în declara]iile adoptate
de organismele mai sus-men]ionate, precum EAPC, cu privire la atacurile teroriste
din 11 septembrie 2001 sau în pozi]ia adoptat` de acestea în cadrul altor organiza]ii
interna]ionale în acela[i context.
De asemenea, este evident faptul c` ]`rile partenere [i-au adus contribu]ii
importante la opera]iile de r`spuns la crize conduse de NATO, participând cu for]e
sau prin sprijinul na]iunii gazd` (autorizarea folosirii spa]iului aerian sau terestru
sau acordarea altor facilit`]i).
Au fost multe schimb`ri în domeniul Parteneriatului pentru Pace [i în mod deosebit
în domeniul îmbun`t`]irii continue a parteneriatului opera]ional. Astfel, consider`m
ca fiind importante:
• cre[terea rolului ]`rilor partenere pentru prevenirea conflictelor
[i managementul crizelor;
• transformarea rela]iilor NATO cu ]`rile partenere de la statutul de rela]ii PfP
noncriz` la cel de implicare efectiv` a acestor ]`ri în managementul crizelor;
• punerea la dispozi]ia partenerilor [i a altor organiza]ii interna]ionale
a informa]iilor adi]ionale, considerate clasificate pe timpul crizelor.
Unul dintre multele aspecte care s-a schimbat semnificativ a fost acela
al gradului în care ]`rile partenere pot participa la discu]iile referitoare la opera]iile
de r`spuns la crize. De[i alia]ii iau decizia final` privind planificarea [i executarea
opera]iilor de r`spuns la crize, s-au f`cut pa[i importan]i în ceea ce prive[te cantitatea
de informa]ii ce poate fi pus` la dispozi]ia partenerilor, timpul avut la dispozi]ie
de c`tre ace[tia pentru a reac]iona [i m`sura în care p`rerile lor sunt luate
în considerare în cadrul deciziilor adoptate de alia]i.
Importan]a particip`rii ]`rilor din cadrul programului PfP la opera]iile de r`spuns
la crize conduse de NATO este reflectat` de Cadrul Politico-Militar pentru Opera]ii
PfP sub conducerea NATO (Political Military Framework for NATO-led PfP Operations
– PMF), adoptat la summitul de la Washington, care ofer` cadrul specific integr`rii
partenerilor în structurile politice [i de comand` pentru participarea acestora la:
• planificarea opera]ional`;
• aranjamentele de comand`;
• consult`rile politice [i luarea deciziilor.
90
Opinii
Alia]ii [i partenerii au convenit c` procesul de informare [i consultare,
cu contribu]ia partenerilor, faciliteaz` semnificativ desf`[urarea opera]iilor NATO
de r`spuns la crize.
Dup` o lung` perioad` de dezbatere referitoare la participarea alia]ilor
care nu sunt membri ai UE la solu]ionarea problemelor ap`r`rii UE, în anul 2002
a fost adoptat` o declara]ie comun` NATO – UE, care a deschis drumul
[i a pus bazele unei cooper`ri între cele dou` organiza]ii în domeniul prevenirii
conflictelor [i managementului crizelor. Documentul subliniaz` principiile politice
ale cooper`rii NATO – UE [i îi ofer` Uniunii accesul la sistemul NATO de planificare
[i la alte capabilit`]i pentru dezvoltarea opera]iilor militare proprii2. De asemenea,
documentul subliniaz` acordul pentru stabilirea unei agende de lucru comune
a celor dou` organiza]ii, care cuprinde definirea modalit`]ilor concrete de consult`ri
comune, cooperare [i transparen]` ac]ional`.
În plus, acordul face referire la îmbun`t`]irea sistemului de schimb de informa]ii
[i documente clasificate între cele dou` organiza]ii, care este esen]ial pentru o cooperare
eficient` în domeniul prevenirii conflictelor [i managementului crizelor.
Managementul crizelor la nivelul Alian]ei se bazeaz` pe urm`toarele principii:
• scanarea întregului spa]iu de interes strategic [i anticiparea crizelor;
• examinarea simultan` a multiplelor crize;
• elaborarea evalu`rilor ini]iale strategice [i desf`[urarea cu pruden]`
a activit`]ilor conexe;
• preg`tirea consilierii militare [i a direc]ion`rilor necesare, inclusiv
prin elaborarea produselor de planificare, cum ar fi planuri de opera]ii;
• acordarea sprijinului necesar structurilor de comand` [i control la nivel
strategic pentru executarea opera]iilor corespunz`toare;
• adaptarea [i înv`]area continu`.
Procesul de management al crizelor la nivelul NATO include
urm`toarele etape3:
a. identificarea crizei – scopul acestei etape este scanarea [i filtrarea
informa]iilor din toate zonele monitorizate, elaborarea unor evalu`ri ini]iale
referitoare la noile crize poten]iale, precum [i identificarea modific`rilor legate
de poten]ialele crize cunoscute, care pot avea impact asupra zonelor NATO
de interes strategic, precum [i în domeniul amenin]`rilor transna]ionale
cum ar fi terorismul, pirateria sau cele de tip cyber;
2
Vasile Popa, Alexandra Sarcinschi, „Perspective în evolu]ia organiza]iilor interna]ionale de securitate”,
Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate, 2007, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
„Carol I”, Bucure[ti.
3
SHAPE Comprehensive Crisis and Operations Management (CCOM) Handbook, decembrie 2014.
91
b. elaborarea estim`rilor [i op]iunilor – \n cadrul acestei etape, se realizeaz`

o analiz` a unei probleme specifice legat` de o poten]ial` criz` emergent`.
Gradul ini]ial de în]elegere cuprinz`toare depinde de elaborarea [i actualizarea
permanent` a situa]iei informa]ionale, precum [i de dezvoltarea op]iunilor
de r`spuns strategic;
c. stabilirea direc]iilor de r`spuns la criz` – se realizeaz` prin preg`tirea
[i elaborarea op]iunilor de r`spuns strategic, ca urmare a aprob`rilor necesare
ale Consiliului Nord-Atlantic sau a deciziei SACEUR. Produsele elaborate în cadrul
acestei etape variaz` de la scrisori ale SACEUR privind conceptul strategic
al opera]iilor (Concept of Operations – CONOPS) sau planurile de opera]ii (Operation
Plan – OPLAN);
d. desf`[urarea opera]iilor curente – include toate activit`]ile
care s` premit` comanda [i controlul la nivel strategic atât pentru opera]iile curente,
cât [i pentru cele noi [i se realizeaz` prin:
- coordonarea ac]iunilor necesare pentru ini]ierea unei opera]ii;
- monitorizarea, elaborarea analizelor la nivel strategic [i întocmirea rapoartelor
referitoare la opera]iile curente [i viitoare, inclusiv identificarea riscurilor strategice;
- facilitarea desf`[ur`rii unei noi opera]ii;
- evaluarea relevan]ei planurilor curente [i a directivelor în contextul dezvolt`rii
unei noi opera]ii;
- revizuirea periodic` a stadiului realiz`rii obiectivelor inclusiv prin elaborarea
unor documente, cum ar fi cele de tip PMR (Periodic Mision Review);
- monitorizarea [i facilitarea tranzi]iei [i încheierii misiunii;
- colectarea [i arhivarea informa]iilor folosite/generate pe timpul procesului de execu]ie
a opera]iei;
- întocmirea rapoartelor referitoare la încheierea exerci]iilor (End-of-exercise) [i a misiunii
(End-Op);
- elaborarea r`spunsurilor la întreb`rile externe privind încheierea opera]iei.
e. revizuirea crizei – aceast` etap` asigur` evaluarea continu` a conducerii
procesului de management al crizelor prin institu]ionalizarea celor mai bune
practici [i îmbun`t`]irea proceselor [i include:
- colectarea [i cola]ionarea feed-back-ului de la p`r]ile participante la managementul
crizei;
- contribu]ia la procesul de colectare a lec]iilor înv`]ate;
- identificarea oportunit`]ilor pentru îmbun`t`]irea managementului viitoarelor crize,
inclusiv a procesului de management al crizelor.
Procesul de management al crizelor4 la nivelul Alian]ei este prezentat schematic
în figura 25 (pagina 93).
Putem conchide, astfel, c` procesul de management al crizelor la nivelul
Alian]ei are rolul de a anticipa poten]ialele crize [i de a evita surprinderea strategic`.
4
Ibidem.
5
Allied Command Operations Comprehensive Operations Planning Directive COPD INTERIM V1.0, 2010.
92
Opinii
Acest proces este flexibil, propunându-[i s` nu produc` tipare rigide,

ci, mai degrab`, unele flexibile, care s` permit` elaborarea de direc]ion`ri
pentru procesele interne ale NATO în acest domeniu. Întreaga abordare a Alian]ei
în domeniul managementului crizelor se bazeaz` pe abilitatea de a gândi, planifica
[i ac]iona strategic [i cuprinz`tor pentru preg`tirea eficient` [i la timp a consilierii
militare [i a direc]ion`rilor necesare.
Bibliografie selectiv`
1. Ioan Cr`ciun, Prevenirea conflictelor [i managementul crizelor, Editura Universit`]ii Na]ionale
de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti, 2009.
2. Teodor Frunzeti, Geostrategia, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2009.
3. Vasile Popa, „Integrarea euroatlantic` [i european` [i proiec]ia stabilit`]ii în plan regional”,
î n Impact Strategic, Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate, nr. 2/2004 (11),
Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti.
4. Ion Roceanu, Eduard Vitalis, Mihai Zodian, Rolul re]elelor de socializare în generarea [i evolu]ia
crizelor politice [i economice, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti, 2014.
5. Luis Simon, Command and Control? Planning for EU Operations, Occasional Paper,
ianuarie 2010.
93
DEZVOLT~RI CONTEMPORANE
CU IMPACT ASUPRA SECURIT~}II
UNIUNII EUROPENE
C`pitan Robert-Ionu] STANCIU
T
recând în revist` evenimentele
In terms of security, several major
trends will define the strategic landscape ce au avut loc de la crearea
around European Union values. primei Strategii de securitate
Russia promotes an aggressive
a Uniunii Europene, în anul 2003, putem spune
reaffirmation strategy at all levels.
The Islamic State planted terror c` abordarea acesteia a fost una vizionar`
in the Middle East, with effects atunci când printre priorit`]i au fost introduse
all around the world. Migration
amenin]`ri cum sunt terorismul, proliferarea
as well as debt crisis sparked controversy
in the European Union. The issues armelor de distrugere în mas`, conflictele regionale,
of energy resources and climate changestatele fragile sau criminalitatea organizat`.
are again on the political security
Prin revizuirea Strategiei, în 2008, s-a completat
agenda. All these aspects are only some
of the new challenges to the European gama de amenin]`ri adùgând securitatea
Union security. The new EU global cibernetic`, securitatea energetic` [i schimb`rile
strategy should adapt to the new security
climatice. Între timp, situa]ia interna]ional`
environment, to its unpredictable
evolution, and should address the new a mediului de securitate a evoluat. Criza economic`
threats boldly. In order for Europe din 2008, instabilitatea [i conflictele din Orientul
to progress in peace, stability
Mijlociu, schimbarea polilor de putere [i [ocul
and prosperity, these new challenges
should be addressed collectively. ac]iunilor militare ruse, conflictul din Ucraina,
Keywords: instability; collective toate au contribuit la destabilizarea mediului
defence; Crimea; geopolitical crisis de securitate european. Toate acestea sunt caracte-
rizate de câteva elemente comune: geopolitica
a devenit activ`, perspectiva unei violen]e pe scar` larg` nu mai poate fi neglijat`,
revizionismul1 de frontier` se manifest` din nou. Cu privire la atitudinea revizionist`,
C`pitan Robert Ionu] Stanciu – Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Atitudine sau ac]iune care urm`re[te revizuirea [i modificarea unei legi, a unui tratat, a unei grani]e,
1
a unei concep]ii etc., pe https://dexonline.ro/definitie/revizionism, accesat la 25.11.2015.
94
Opinii
Nicolae Titulescu spunea: „Revizuirea nu este o solu]ie; ea consist` în a transporta
rùl pe care îl reprezint` o grani]` dintr-o parte în alta. Adev`rata solu]ie e spiritualizarea
constant` [i progresiv` a grani]elor prin sc`derea barierelor vamale [i u[urarea
traficului de oameni”2.
Aceast` situa]ie strategic` nou` poate fi pus` [i pe seama unei crize interne
în Europa, în special la nivelul clasei politice, care a dat semne de incoeren]`
privind dezvoltarea unui concept strategic legat de dezvoltarea Europei ca un tot.
Problema este nivelul de longevitate al acestei crize [i dac` politica european`
se poate adapta la noile circumstan]e.
Ucraina – lipsa coeren]ei factorilor politici,

surs` de instabilitate
Arhitectura de securitate a Uniunii Europene [i mediul de securitate
european au fost grav puse în pericol odat` cu desf`[urarea crizei din Ucraina.
Acestea pot fi considerate un simptom al dezacordurilor anterioare dintre Uniunea
European` [i Federa]ia Rus`. Ca urmare a efectelor sale, putem vorbi despre o criz`
geopolitic` în adev`ratul sens al cuvântului. Destabilizarea unui stat, un ansamblu
evolutiv de amenin]`ri, pericole [i riscuri, necesitatea unor decizii capitale
la nivel interna]ional pentru a stopa cursul [i consecin]ele evenimentelor,
toate acestea sunt factori care delimiteaz` o criz` geopolitic`, iar Ucraina se încadreaz`
perfect în aceast` descriere. Consecin]` direct` a crizei geopolitice, rela]iile
dintre marii actori implica]i, UE [i Federa]ia Rus`, au fost perturbate cu efecte
negative pentru ambele p`r]i. În timpul desf`[ur`rii evenimentelor, discu]iile interne
în cadrul institu]iilor UE pe subiectul conflictului ucrainean au fost caracterizate
de o presiune considerabil`. Acest lucru a avut implica]ii directe asupra Politicii Externe
[i de Securitate Comune [i asupra Politicii de Securitate [i Ap`rare Comune.
Dup` dezbateri intense, statele membre au convenit s` introduc` sanc]iuni
care au vizat în special sectoarele economiei ruse, dar [i industria de ap`rare.
Au fost afectate de sanc]iuni [i un num`r restrâns de persoane implicate direct
sau indirect în anexarea Peninsulei Crimeea [i în sprijinirea separati[tilor
din estul Ucrainei. Negocierea sanc]iunilor nu a fost un proces deloc u[or,
fiind caracterizat de un dezacord grav între statele membre, marcat în mod vizibil
de pozi]iile pro-active ale unor state, pe de o parte, [i de reticen]a altora, pe de alt`
parte, în care s-a putut observa un anumit grad al influen]ei ruse sau al intereselor
proprii. Cel mai expresiv exemplu pentru aceast` situa]ie este Germania.
Statul german este unul dintre partenerii strategici tradi]ionali ai Rusiei.
2
Nicolae Titulescu, Discursuri, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti, 1967.
95
În acela[i timp, este supranumit „motorul” Uniunii Europene. Prin urmare,

se confrunt` cu o situa]ie antitetic`, în care trebuie s` men]in` o rela]ie bun`
cu Rusia, dar, în acela[i timp, trebuie s` protejeze interesele UE. Nu doar o singur`
dat`, cancelarul Angela Merkel a declarat c` ac]iunile Rusiei în Ucraina reprezint`
o provocare a valorilor fundamentale ale UE – ordinea [i integritatea teritorial`.
Pentru statele vest-europene, criza ucrainean` a reprezentat o r`scruce în care SUA
for]au aplicarea a tot mai multor sanc]iuni, iar interesele proprii determinau
la concesii. State precum Italia sau Spania au promovat aceea[i idee la momentul
respectiv, în favoarea impunerii de sanc]iuni, dar acestea au fost preponderent
limitate la cele adresate persoanelor fizice [i mai pu]in sectoarelor economice.
Un nou exemplu al lipsei coeren]ei îl constituie [i decizia Austriei, la nici 24 de ore
dup` ce UE [i SUA impuneau noi sanc]iuni Rusiei, de a semna un memorandum
privind construirea gazoductului South Stream. În plus, aceast` decizie a fost luat`
inclusiv dup` ce Parlamentul European a adoptat o rezolu]ie prin care se recomanda
statelor membre ale UE s` nu fie de acord cu privire la implementarea proiectului
South Stream, deoarece prin aceasta se spore[te dependen]a UE de gazul rusesc.
Concluzia este c`, în deciziile statelor, preferin]ele economice prevaleaz`.
Tocmai în acord cu acest lucru, putem afirma c` unele evolu]ii ale crizei
erau previzibile. Continuând pe linia resurselor energetice, era de a[teptat
ca Federa]ia Rus` s` foloseasc` aceast` pârghie pentru a determina statele membre
ale UE s` limiteze sanc]iunile. Astfel, Rusia a oprit în mod repetat livrarea de gaz
prin intermediul conductelor din Ucraina, cu efecte asupra securit`]ii energetice
a mai multor state europene.
La nivel politic, exist` foarte pu]ine semne de reconciliere, iar retorica general`
a ambelor p`r]i, Occidentul [i Federa]ia Rus`, aminte[te de confrunt`rile declarative
din timpul r`zboiului rece. Toate acestea duc la o grav` criz` în materie de securitate,
cu implica]ii directe asupra conflictelor înghe]ate din Eurasia [i Europa de Est
[i, implicit, asupra securit`]ii Uniunii Europene în sine. Acesta este un rezultat
al crizei permanente în rela]iile dintre Occident [i Federa]ia Rus`, cu consecin]e
grave pentru arhitectura european` de securitate. NATO [i-a reafirmat cu fermitate
interesul de a nu l`sa Europa singur` în fa]a unor astfel de amenin]`ri
prin consolidarea pozi]iei sale la frontiera de est a Europei. Anexarea Crimeei
stabile[te un precedent foarte periculos pentru mediul de securitate viitor în Europa
[i în spa]iul post-sovietic în special. Conflictul ucrainean a expus, de asemenea,
puncte slabe din domeniul dreptului interna]ional, al acordurilor [i tratatelor
care, de multe ori, au permis interpret`ri contradictorii. Este evident faptul
c` Occidentul [i Rusia au percep]ii foarte diferite [i, prin urmare, mediul de securitate
96
Opinii
este din ce în ce mai pu]in previzibil [i transparent. Pentru dep`[irea disputelor
actuale, este necesar un angajament politic real, ferm [i coerent al liderilor
statelor membre ale UE.
Statul Islamic [i problemele de securitate recurente

Orientul Mijlociu este o alt` regiune de îngrijorare, care prezint` riscuri
[i amenin]`ri atât tradi]ionale, cât [i noi. E[ecul Prim`verii arabe a dat na[tere
la diverse forme de extremism, violen]` [i e[ecuri de stat. Din punct de vedere
geopolitic, un aspect important este apari]ia unui nou actor în politica interna]ional`,
un actor care nici nu recunoa[te [i nici nu se încadreaz` în rela]iile interna]ionale
existente. Extremismul salafist are acum dou` fac]iuni concurente: Al-Qaeda (AQ)
[i Statul Islamic (SI). SI este mult mai puternic [i mai versatil decât AQ [i prezint`
un nou tip de amenin]are. SI aduce o nou` dimensiune a instabilit`]ii în vecin`tatea
sudic` a Europei [i prezint` noi provoc`ri [i pericole pentru Uniunea European`.
Un interes special provine din faptul c` SI [i abordarea sa crud` [i brutal` au reprezentat
o mare atrac]ie pentru tinerii musulmani din întreaga lume. Competi]ia dintre AQ
[i SI poate însemna reînnoirea amenin]`rilor teroriste la adresa Europei,
cu atât mai mult, cu cât, la nivelul anului 2014, aproape patru mii de oameni
din ]`rile europene au c`l`torit în Siria în ultimii doi ani, aderând la grupuri
extremiste, cum ar fi SI. Acest lucru ridic` probleme în rândul guvernelor occidentale,
existând temeri c` organiza]ia ar putea folosi aceste persoane pentru a ataca ]inte
din ]`rile europene. A[a cum am putut vedea în urma atentatului din Paris,
la care cel pu]in unul dintre sinuciga[i era un refugiat sirian înregistrat prima dat`
în Grecia3, aceste temeri au fost întemeiate. Marea majoritate a lupt`torilor sunt recruta]i
în cartierele vest-europene m`rgina[e [i s`race sau în închisori, prin re]ele active,
bine organizate. Criza economic` la care a fost supus` Europa, problemele
de excluziune social`, tensiunile religioase [i frustr`rile politice au oferit un teren
fertil pentru recrutarea acestor oameni. Rolul lor în SI r`mâne un subiect controversat,
asupra c`ruia se manifest` opinii divergente cu privire la dimensiunea contingentelor
strìne sau cât este de semnificativ` implicarea acestora în campania global`
a grupului extremist. Uniunea European` este cu atât mai vulnerabil`
la amenin]area Statului Islamic ca urmare a proximit`]ii geografice. Acesta este unul
dintre principalele motive pentru care unele state europene au aderat la coali]ia
condus` de SUA.
3
Conform http://www.dailymail.co.uk/news/article-3318379/Hunt-Isis-killers-Syrian-passport-body-
suicide-bomber-Stade-France.html, consultat la 06.11.2015.
97
În ideea de a face fa]` acestor amenin]`ri specifice pentru Europa, liderii UE

trebuie s`-[i concentreze eforturile asupra mai multor domenii cheie: cooperarea
privind combaterea terorismului, întreruperea fluxurilor financiare c`tre SI,
asisten]` umanitar`, dialogul politic [i reformele politice pe termen lung. SI prezint`
provoc`ri uria[e [i noi, care necesit` r`spunsuri inovatoare, inclusiv în ceea ce prive[te
diploma]ia public`. |n plus, comunitatea interna]ional` a fost relativ lent`
în evaluarea amenin]`rilor reprezentate de c`tre SI [i chiar mai lent` în elaborarea
unei strategii pentru a le contracara.
Din punctul de vedere al ac]iunilor non-militare, comunitatea interna]ional`
a luat deja m`suri pentru a sl`bi financiar SI. La sfâr[itul lunii ianuarie 2015,
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate o rezolu]ie înaintat`
de c`tre Rusia, care prevede interzicerea anumitor rela]ii comerciale, sanc]iuni
pentru statele care cump`r` petrol de la aceast` organiza]ie, precum [i interzicerea
pl`]ilor solicitate ca r`scump`rare. Problema este c` oportunit`]ile
pe care le exploateaz` SI apar]in de pia]a neagr` a comer]ului cu aceste produse,
o pia]` care nu este sub controlul ONU sau al altor organisme interna]ionale.
Pentru a contracara în mod eficient SI la nivel militar, este nevoie de unitate
pe plan interna]ional, în special cu ]`rile din imediata vecin`tate, pentru a interveni
decisiv. }`rile puternice [i influente în zon`, Rusia [i Iran, nu pot fi excluse
de la un astfel de plan. Având îns` în vedere polarizarea for]elor implicate, în func]ie
de interesele strategice proprii, este pu]in probabil ca ac]iunile s` capete coeren]`.
Loviturile aeriene în curs de desf`[urare împotriva SI nu l-au oprit de la extinderea
[i ocuparea unor noi teritorii sau de la orchestrarea [i punerea în aplicare
a unor atentate, cum este cel din Paris. Absen]a unor acorduri politice credibile
cu privire la Irak [i Siria m`re[te puterea a statului islamic [i îl ajut` s` se consolideze.
Amenin]area cea mai credibil` la acest grup extremist a provenit din încerc`rile
kurzilor de a rupe leg`turile logistice, având efecte îns` asupra intereselor Turciei.
Trebuie eviden]iat aici [i e[ecul actorilor regionali de a ac]iona în mod coerent.
Acest lucru se datoreaz`, în mare parte, numeroaselor conflicte regionale.
Fr`]ia Musulman`, de exemplu, a cunoscut segreg`ri între membrii sì dup` lovitura
de stat militar` din Egipt, atunci când Emiratele Arabe Unite au sus]inut aceast` mi[care
spre nemul]umirea Turciei [i Qatarului.
R`spândirea SI în Orientul Mijlociu a avut deja un impact semnificativ
asupra Europei. Conflictele au for]at un num`r record de oameni s` fug` din Siria
[i Irak, asumându-[i riscurile unei travers`ri periculoase a M`rii Mediterane.
Violen]a de care a dat dovad` aceast` grupare a condus la fluxuri de refugia]i
[i la nevoia de asigurare a asisten]ei umanitare. Acest lucru are un impact politic
[i economic semnificativ în special asupra ]`rilor prin care migran]ii care au supravie]uit
98
Opinii
c`l`toriei p`trund în Europa. Toate aceste amenin]`ri la adresa securit`]ii
pun presiune pe unul dintre proiectele multilaterale cele mai de pre] ale UE:
Acordul Schengen, care elimin` orice form` de control la frontier`. Totodat`,
p`trunderea SI în Libia deschide o nou` posibil` amenin]are: actele de piraterie
în Marea Mediteran`, similare cu cele din Somalia.
Totu[i, luarea m`surilor pentru a stabiliza vecin`tatea sudic` a Uniunii Europene,
o regiune în care conflictul israeliano-palestinian este, de asemenea, activ
de mult` vreme, nu este doar în responsabilitatea exclusiv` a Uniunii Europene.
Cea mai mare problem` în politica european` de combatere a terorismului,
pentru viitorii ani, pare a fi incapacitatea continu` a Europei de a crea o singur` voce
eficient` [i coerent` în abordarea problemelor globale. În ultimii ani, am v`zut
o descentralizare a puterii de la Bruxelles, înapoi c`tre statele membre.
Lipsa unui r`spuns coordonat al UE la conflictul din Siria a demonstrat, înc` o dat`,
c` influen]a statelor membre asupra Bruxelles-ului este decisiv` în politica extern`
[i de luare a deciziilor. Toate acestea vor avea consecin]e strategice în combaterea
terorismului, cu o influen]` considerabil` asupra zonei Schengen. Având în vedere
libera circula]ie în Europa, aceast` abordare divizat` nu va aduce niciun beneficiu
în favoarea unei politici europene închegate.
Fenomenul migra]ionist
În afar` de amenin]`rile directe la adresa securit`]ii europene, cum ar fi conflictele
din zonele Orientului Mijlociu sau Africii, sau amenin]`rile Statului Islamic,
cu consecin]e descrise în paragraful anterior, exist` un fenomen adiacent acestora,
[i anume exodul popula]iei din respectivele regiuni. Europa este direct afectat`
de acest fenomen, având de suferit atât economiile ]`rilor membre ale UE,
cât [i sistemele lor sociale. În plus, trebuie amintit faptul c`, urmare a crizei economice,
dup` 2009, la nivelul Uniunii Europene s-a produs un fenomen de migra]ie intra-UE,
cet`]enii statelor din Europa de Est cùtând locuri de munc` în state din nordul
sau vestul Europei. În leg`tur` cu fenomenul actual, trebuie f`cut` o distinc]ie
clar`, m`car la nivel teoretic, între migran]ii economici, refugia]i [i cei care solicit`
azil, deoarece aceste grupuri au dreptul la niveluri diferite de asisten]` [i protec]ie
în conformitate cu dreptul interna]ional. Migran]ii [i refugia]ii din Africa,
Orientul Mijlociu sau Asia de Sud reprezint` una dintre cele mai mari provoc`ri
aduse liderilor [i factorilor de decizie europeni, dup` anexarea Crimeii [i criza
datoriilor Greciei. Num`rul de tranzit`ri ilegale ale frontierei c`tre UE a început
s` creasc` în 2011, atunci când mii de tunisieni au început s` soseasc` pe insula
italian` Lampedusa, dup` debutul Prim`verii arabe. Africanii sub-saharieni,
care au migrat anterior c`tre Libia, s-au reorientat, ca urmare a tensiunilor
99
perioadei post-Gaddafi. Organiza]ia Interna]ional` pentru Migra]ie estimeaz`

c` mai mult de 464 000 de migran]i au trecut în Europa, pe mare, în primele nou` luni
ale anului 2015. Statele membre ale UE cele mai afectate de criza economic`,
precum Grecia [i Italia, au servit ca principale puncte de intrare pentru migran]i
[i refugia]i, din cauza apropierii lor de bazinul mediteranean. În temeiul Acordului
de la Dublin, statele folosite ca punct de intrare poart` responsabilitatea unilateral`
pentru migran]i. Revizuit în 2013, acest regulament al UE stipuleaz` c` solicitan]ii
de azil trebuie s` r`mân` în prima ]ar` european` în care intr` [i c` aceast` ]ar`
este responsabil` pentru examinarea cererilor de azil ale migran]ilor 4.
În cadrul sistemului stipulat de Acord, povara responsabilit`]ii cade în mod
dispropor]ionat asupra statelor de intrare [i factorii politici sunt de acord
c` reformarea Acordului de la Dublin este un pas important pentru stabilirea
unei politici europene comune privind azilul. Ca [i în cazul crizei datoriilor
suverane, interesele na]ionale au împiedicat elaborarea unui r`spuns european
comun la acest aflux de oameni. Climatul politic din ce în ce mai polarizat,
în care mai multe partide na]ionaliste au câ[tigat popularitate, s-ar putea constitui
într-o cauz` par]ial`. Fran]a [i Danemarca au adus ca justificare problemele
de securitate pentru refuzul lor de a accepta imigran]i din Orientul Mijlociu
[i Africa de Nord, în special ca urmare a incidentelor teroriste recente de la Paris
[i de la Copenhaga, la începutul anului 2015. Altele, cum ar fi Ungaria, Polonia,
Slovacia [i Republica Ceh`, au eviden]iat dificultatea integr`rii popula]iei de religie
musulman` în rândul popula]iei respectivei ]`ri, exprimându-[i inten]ia de a primi
doar migran]i de religie cre[tin`. Selectarea migran]ilor pe baz` de religie
îns` este o înc`lcare clar` a legilor UE privind nediscriminarea. În acela[i timp,
unele dintre ]`rile membre ale UE au reintrodus controalele la anumite frontiere
vulnerabile: Fran]a în 20115, Danemarca în 20116, Germania în 20157. Cu toate acestea,
Germania [i Suedia r`mân statele cu politicile de azil cele mai generoase din UE.
Doar Germania a anun]at, prin vocea oficialilor sì, c` este preg`tit` s` aprobe
câte 500 000 de cereri de azil în urm`torii ani8. O explica]ie pertinent` cu privire
4
La 23 iunie 2015, ca urmare a suprasolicit`rii sistemelor de procesare a cererilor de azil, Ungaria
a suspendat aplicarea Acordului de la Dublin. Din aceea[i cauz`, Germania a decis suspendarea Acordului,
la 24 august 2015, în ceea ce prive[te refugia]ii sirieni, urmat` de Republica Ceh`, la 2 septembrie 2015.
5
Conform http://www.bbc.com/news/world-europe-13189682, consultat la 10.11.2015.
6
Pe http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/denmark/8507772/
Denmark-announces-decision-to-reintroduce-border-controls-ahead-of-Schengen-meeting.html,
consultat la 10.11.2015.
7
Conform http://www.theguardian.com/world/2015/sep/13/germany-to-close-borders-exit-
schengen-emergency-measures, consultat la 10.11.2015.
8
Pe http://www.bbc.com/news/world-europe-34185353, consultat la 10.11.2015.
100
Opinii
la aceast` politic` dus` de Germania [i Suedia ar fi faptul c`, din punct de vedere
economic, în urm`torii ani ar putea beneficia de pe urma acestei noi popula]ii,
apt` de munc`, în condi]iile în care traiectoria demografic` a Europei este de sc`dere
a natalit`]ii [i de îmb`trânire a popula]iei9.
Uniunea European` este înc` în dezbateri pentru a g`si o modalitate
de a se adapta sau de a gestiona aceast` criz`. G`sirea unui r`spuns la aceast` provocare,
ca [i în alte situa]ii pe care UE a trebuit s` le gestioneze, a divizat statele membre
ale Uniunii. Un plan în zece pa[i privind migra]ia include posibilitatea de a capta
[i a distruge navele folosite de trafican]i. Acest lucru se concentreaz`
îns` pe opera]iunile de contraband` [i nu ac]ioneaz` asupra factorilor declan[atori:
s`r`cia [i conflictele din Orientul Mijlociu, Africa [i Asia de Sud. O propunere similar`
a venit în luna mai, atunci când [efa politicii externe a UE, Federica Mogherini,
a solicitat autoriza]ia Consiliului de Securitate al ONU de a utiliza for]a militar`
împotriva contrabandi[tilor [i a navelor provenite de pe ]`rmul Libiei.
Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, a anun]at
c`-[i va exercita dreptul de veto la orice propunere de acest gen. În consecin]`,
unii exper]i afirm` c` Europa ar trebui s` se concentreze [i s` ac]ioneze mai mult
pe sursa problemei decât pe efectele ei. Astfel, Europa ar trebui s` abordeze cauzele
profunde ale acestui fenomen migra]ionist la surs`: negocieri care s` pun` cap`t
r`zboiului civil din Siria, stabilitatea în Libia, m`rirea ajutoarelor pentru Africa
sub-saharian` [i oferirea de asisten]` ]`rilor din imediata vecin`tate a conflictelor
(Siria, Liban, Turcia, Iordania etc.).
La 14 septembrie anul curent, liderii europeni s-au întâlnit la Bruxelles
pentru a discuta despre aceast` criz`. Germania, în calitate de principala destina]ie
final` a valurilor de imigran]i, asumându-[i rolul de lider al UE, a condus
aceste eforturi. Întâlnirea a fost o ultim` încercare de a ajunge la un consens
cu privire la solu]ia acestei probleme. Liderii UE au convenit s` relocheze
160 000 de imigran]i din Grecia [i Italia c`tre alte dou`zeci [i trei de state membre.
Acest plan a fost aprobat, cu toate c` mai multe state europene [i-au manifestat
dezacordul (Cehia, Ungaria, România [i Slovacia). Danemarca, Irlanda [i Marea Britanie
sunt exceptate de la politicile UE în materie de azil în conformitate cu dispozi]iile
prev`zute în Tratatul de la Lisabona din 200910.
Europa ac]ioneaz` într-o manier` defensiv`, pentru c` aceast` problem`
delicat` are implica]ii asupra securit`]ii statelor membre [i asupra securit`]ii
europene la nivel general. Se nasc o serie de probleme, cum ar fi integrarea
social`, fenomenul infrac]ional sau conservarea valorilor culturale na]ionale.
9
Conform http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2014/pdf/
ee8_en.pdf, consultat la 10.11.2015.
10
Pe http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6901353.stm, consultat la 11.11.2015.
101
Întârzierea unei solu]ii politice unitare [i coerente la aceast` criz` regional`

va determina ca Europa s` continue s` se confrunte cu valuri masive de imigran]i.
Numai în Siria, patru milioane de oameni au p`r`sit ]ara, iar alte [apte milioane
au fost relocate. Pân` în prezent, doar o mic` parte din aceast` mas` de oameni
a str`b`tut marea c`tre Europa. Lipsa unui r`spuns coordonat [i propor]ional al UE
va continua s` hr`neasc` sentimentele de conservare a interesului na]ional
în defavoarea protec]iei comunitare. {i reciproca este valabil`, iar acest lucru
va da na[tere multor întreb`ri incomode referitoare la entuziasmul unei Europe
unite. Frontierele închise [i gardurile de sârm` ghimpat` s-ar putea transforma
dintr-o excep]ie într-o norm` politic`, iar acest lucru contravine valorilor UE
[i idealurilor pe baza c`rora Uniunea European` a fost creat`.
Criza datoriilor
Tratatul de la Maastricht a creat în mod oficial Uniunea European` [i a condus
la crearea monedei euro, în ianuarie 2002. Nou`sprezece din cele dou`zeci [i opt
de state membre ale UE fac parte din zona euro, în timp ce România, Bulgaria,
Cehia, Ungaria [i Polonia beneficiaz` de o derogare de la adoptarea monedei euro,
deoarece înc` nu îndeplinesc condi]iile de aderare. Danemarca [i Regatul Unit
sunt exceptate de la aceast` prevedere. În conformitate cu Tratatul de la Maastricht,
statele trebuie s` respecte anumite norme fiscale, printre care o infla]ie de sub 1,5%,
deficite bugetare sub 3% din PIB [i un raport între datorii [i PIB mai mic de 60%.
Pentru a satisface aceste criterii, mai multe ]`ri au trebuit s` adopte reforme
bugetare stricte. În practic`, aceste standarde nu au fost aplicate în mod
consecvent, deschizând calea pentru viitoarele probleme. Dorin]a oficialilor UE
de a dezvolta o zon` euro competitiv` a f`cut ca anumite semne de avertizare
s` fie ignorate.
Ini]ial, statele cu economii periferice au resim]it cre[teri, propulsate
fiind de accesul f`r` precedent la credite. Ca urmare a colapsului financiar global
din 2007-2008 [i a lipsei lichidit`]ilor, au fost dezv`luite deficite bugetare nesustenabile
[i datorii publice mari. Pân` în 2010, crizele datoriilor suverane s-au r`spândit.
În 2011, UE [i FMI au trebuit s` intervin` pentru a salva Grecia, Irlanda [i Portugalia.
Accentele cele mai pronun]ate au fost resim]ite în Grecia, care a raportat eronat11
situa]ia real`, pentru a ascunde amploarea datoriei sale. În 2009, deficitul sù bugetar
a dep`[it 15% din PIB, cu mai mult de dou` ori decât cifrele oficiale. Un faliment
al Greciei ar fi putut cauza ie[irea din euro, iar acest lucru s` aib` un efect de domino
11
Conform http://www.theguardian.com/business/2010/nov/15/greek-deficit-bigger-
than-thought, consultat la 11.11.2015.
102
Opinii
asupra întregii Europe. Astfel, în mai 2010, Comisia European`, Banca Central European`
[i Fondul Monetar Interna]ional au acordat Greciei un împrumut de salvare
de 163 de miliarde de dolari. În octombrie 2011, a fost aprobat un al doilea pachet
de salvare12, în valoare de aproximativ 178 de miliarde de dolari. În schimb,
]ara se angaja s` pun` în aplicare reduceri stricte de cheltuieli [i cre[teri de taxe.
Cursivitatea acestor procese a fost cauzat` de crizele politice interne. În 2012,
prim-ministrul George Papandreou a demisionat13, în favoarea unui guvern tehnocrat.
Irlanda [i Portugalia au fost în situa]ii similare, dar, spre deosebire de Grecia,
problemele din Irlanda au fost cauzate de o criz` bancar` ce a rezultat
din pr`bu[irea pie]ei de locuin]e în 2008. Deoarece b`ncile din Irlanda au avut pierderi
masive pe pia]a imobiliar`, guvernul a intervenit pentru a sprijini sistemul financiar.
La nivelul lunii noiembrie 2010, ]ara a fost nevoit` s` apeleze la un pachet de salvare
de 112 miliarde de dolari din partea UE [i FMI, în schimbul implement`rii
unor m`suri de austeritate. Ca urmare, economia irlandez` a cunoscut
una dintre cele mai grave recesiuni din zona euro, cu o rat` a [omajului
la aproape 13% în 2010. În Portugalia, deficitul bugetar finan]at din surse externe
ajunsese la aproximativ 10% din PIB, iar în momentul retragerii investitorilor
strìni, ]ara nu a mai fost capabil` s` se autofinan]eze. Guvernul conservator
al premierului Pedro Passos Coelho, ales în iunie 2011, a decis imediat punerea
în aplicare a m`surilor de austeritate, în schimbul unui pachet de salvare
de 116 miliarde de dolari14 din partea UE [i FMI. La sfâr[itul anului 2011, centrul
crizei datoriilor s-a mutat în ]`rile mai mari din Europa, inclusiv în cea de-a treia
cea mai mare economie din zona euro – Italia. Având în vedere datoria
de peste 2,6 miliarde de dolari, un plan de salvare nu a fost o op]iune. O succesiune
de evenimente politice au dus la numirea ca prim-ministru a lui Matteo Renzi,
devenind astfel cel mai tân`r prim-ministru al Italiei. Acesta a pus în aplicare
o serie de reforme structurale15, sco]ând Italia din recesiune. În Spania, la fel
ca [i în Irlanda, s-a produs un colaps în pia]a imobiliar`, l`sând sectorul bancar
foarte expus. În 2012, guvernul a fost nevoit s` solicite un împrumut de salvare
de 123 milioane de dolari pentru recapitalizarea b`ncilor. În Fran]a, alegerea
12
Pe http://www.bloomberg.com/news/articles/2011-11-01/greek-referendum-decision-blindsided-
european-partners-merkel-allies-say, consultat la 11.11.2015.
13
Conform http://latimesblogs.latimes.com/world_now/2011/11/papademos-named-greeces-
transitional-leader.html, consultat la 11.11.2015.
14
Pe http://www.wsj.com/articles/SB10001424052748703937104576302883922114642,
15
Conform http://www.economist.com/news/europe/21640383-prime-minister-presses-his-reform-
agenda-after-winning-crucial-vote-renzis-struggle, consultat la 12.11.2015.
103
pre[edintelui socialist François Hollande, în mai 2012, a dus la formarea unui guvern
mai pu]in dispus s` întreprind` reforme structurale, cu toate c` [i Fran]a a fost afectat`
de recesiune, [omajul fiind de aproape de 11% la sut`.
A[a cum s-a v`zut, începând cu 2010, UE [i FMI au furnizat planuri de salvare
pentru economiile în criz`. Dar, condi]iile impuse de economiile puternice, în special
de Germania, ca împrumuturile s` fie condi]ionate de m`suri stricte de austeritate,
au contribuit la aprofundarea în rândul popula]iilor afectate a sentimentului negativ
asupra Uniunii Europene, ducând la nelini[te popular` [i la r`sturnarea unor guverne.
Pân` în 2014, ]`rile aflate în dificultate, cu excep]ia Greciei [i Ciprului, au finalizat
programele lor de salvare. În decembrie 2013, Irlanda a fost prima ]ar` care a anun]at
încheierea cu succes a programului de revenire economic`. Spania a urmat,
în ianuarie 2014, [i Portugalia în mai 2014. Cre[terea a continuat [i în 2015, Irlanda
fiind, pentru al doilea an consecutiv, economia cu cea mai mare cre[tere
din zona euro16. Economiile Spaniei [i Portugaliei17 au înregistrat cre[teri pozitive
începând cu 2013. Dar, exist` înc` probleme structurale profunde, inclusiv o rat`
crescut` a [omajului, sisteme bancare slabe, o datorie extern` mare [i pie]e rigide
ale for]ei de munc`. Spania, de exemplu, a început reformarea pie]elor sale de munc`,
crescând num`rul locurilor de munc` în 2014. Cu toate acestea, rata [omajului
este peste 23%, iar în mod particular [omajul în rândul popula]iei tinere dep`[e[te 50%.
Fran]a [i Italia continu` s` lupte pentru a pune în aplicare propriile reforme
structurale. Niciuna dintre aceste dou` economii nu a reu[it s` îndeplineasc`
obiectivele bugetare [i de deficit impuse de UE pentru 2015, subliniind, din nou,
diferen]ele dintre cerin]ele Bruxelles-ului [i realit`]ile politice ale statelor membre.
În Grecia, la începutul anului 2015, alegerile au adus la putere partidul SYRIZA,
un partid social care nu a dorit acceptarea m`surilor de austeritate. Prim-ministrul
Alexis Tsipras a solicitat Uniunii Europene renegocierea termenilor de salvare,
punând Grecia într-o situa]ie conflictual` cu factorii de decizie politic` de la Bruxelles,
Frankfurt [i Berlin [i ducând Europa c`tre o nou` criz` politic`. De[i o parte
din economiile periferice au ie[it din recesiune, dezbaterea ca Grecia s` p`r`seasc`
zona euro, coroborat` cu stagnarea economic`, reformele ezitante [i curentul
na]ionalist în cre[tere au pus din nou sub semnul întreb`rii viabilitatea uniunii
monetare [i a unit`]ii politice a Uniunii Europene.
16
Pe http://www.irishtimes.com/business/economy/ireland-to-be-fastest-growing-euro-area-
economy-in-2015-1.2062814, consultat la 12.11.2015.
17
Conform http://www.wsj.com/articles/portugal-to-repay-imf-bailout-loans-early-1421840065,
104
Opinii
Schimb`rile climatice
Ecosistemul a suferit schimb`ri majore atât la scar` regional`, cât [i global`,
existând dovezi puternice c` cele mai multe dintre schimb`rile observate în ultimii
[aizeci de ani sunt imputabile activit`]ilor umane. Cauzele sunt complexe,
[i au consecin]e la nivel local (poluarea local`, epuizarea local` a resurselor naturale),
regional (utilizarea exagerat` a terenurilor, poluarea apelor, poluarea aerului)
[i global (schimb`rile climatice, epuizarea resurselor la nivel global).
Consumul necontrolat de resurse duce la epuizarea acestora [i, inevitabil,
la un deficit care, în cele din urm`, cauzeaz` cre[terea concuren]ei, dând na[tere
la conflicte. Cercet`torii au identificat o leg`tur` între schimb`rile climatice
[i posibilitatea apari]iei conflictelor înc` de la începutul anilor optzeci. În anii nou`zeci,
schimb`rile climatice au evoluat ca o preocupare de securitate non-tradi]ional`
inclusiv pentru NATO, pentru care „securitatea [i stabilitatea includ dimensiuni
politice, economice, sociale [i de mediu”18. În ultimii ani, schimb`rile climatice
au fost identificate ca o amenin]are major` la securitatea [i stabilitatea interna]ional`.
Schimb`rile rapide de mediu cauzeaz` implica]ii nu numai pentru ecosisteme.
În plan politic, pun presiune asupra rela]iilor bilaterale sau de guvernare la nivel
global sau a cadrelor juridice disponibile. Consiliul de Securitate al ONU a abordat,
pentru prima dat`, problemele legate de schimb`rile climatice [i securitatea
energetic` în cadrul reuniunii sale din aprilie 2007. De atunci au fost în curs
de desf`[urare o serie de negocieri multilaterale, cu scopul reform`rii sistemelor
care au un impact climatic nefavorabil. De[i UE a încercat în mod activ s` conduc`
aceste negocieri, folosind exemplul personal, demonstrând c` reducerile de emisii
sunt posibile, contextul global s-a dovedit a fi foarte dificil. Abordarea Uniunii
a fost, de asemenea, destinat` s` determine [i alte p`r]i s` dezvolte tehnologii
cu emisii reduse de carbon. La Conferin]a ONU privind regimul climatic
de la Copenhaga, aceast` strategie nu a dus la un rezultat concret din punct
de vedere juridic. Referindu-se la principiul responsabilit`]ilor comune,
dar diferen]iate, ]`rile în curs de dezvoltare (inclusiv ]`rile emergente) au refuzat
s`-[i asume obligativitatea reducerii emisiilor de carbon. În acela[i timp,
principalele ]`ri industrializate din afara Europei, în special Statele Unite,
nu au fost dispuse s` respecte normele juridice interna]ionale19. Dup` 2011,
în urma rezultatelor pozitive înregistrate la summitul de la Durban20 (Africa de Sud),
18
„The Alliance’s New Strategic Concept”, aprobat la Consiliul Nord-Atlantic de la Roma, 7-8 noiembrie 1991,
disponibil la http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_23847.htm , consultat la 13 noiembrie 2015.
19
Conform http://unfccc.int/resource/docs/2009/cop15/eng/l07.pdf, consultat la 14.11.2015.
20
Pe http://www.cdcclimat.com/IMG/pdf/11-12_climate_brief_10_-_durban_one_small_
promising_step_for_climate.pdf, consultat la 14.11.2015.
105
discu]iile au fost revigorate. Obiectivul summitului de la Paris din decembrie

anul acesta este de a adopta un acord care s` aib` for]` juridic`. În acela[i timp,
angajamentele voluntare sunt puse în aplicare de c`tre mul]i juc`tori globali.
Europa [i-a planificat construirea celei mai dezvoltate [i competitive economii
bazate pe surse alternative de energie din lume. Uniunea European` joac` rolul
de lider în medierea dezbaterilor interna]ionale pe baza implica]iilor de securitate
ale schimb`rilor climatice. Strategia european` de securitate din 2003 a recunoscut
[i a abordat leg`turile dintre schimb`rile climatice [i concuren]a pentru resursele
naturale. Ulterior, în 2007, Înaltul Reprezentant [i Comisia European` au subliniat,
într-un raport comun, intitulat „Schimb`rile climatice [i securitatea interna]ional`”21,
faptul c` schimb`rile climatice nu reprezint` doar o amenin]are în sine, ci sunt
un factor care poate multiplica amenin]`rile existente, care agraveaz` tendin]ele,
tensiunile [i sursele de instabilitate, [i c` abordarea acestor amenin]`ri este o parte
preventiv` a politicii UE de securitate. Cu siguran]`, aceast` problematic` va fi abordat`
[i în noua strategie global` de securitate din 2016.
Schimb`rile climatice pot fi v`zute ca un factor augmentativ al amenin]`rilor,
având poten]ialul de a multiplica amenin]`rile deja tradi]ionale la adresa securit`]ii.
Pot cre[te competi]ia pentru resursele naturale, revendic`ri sau pierderi teritoriale,
militarizarea resurselor naturale strategice, neîncrederea între na]iuni în aria
cooper`rii regionale sau interna]ionale [i cre[terea presiunii asupra guvernan]ei
mondiale. Chiar dac`, pân` acum, UE a influen]at agendele globale asupra politicii
climatice, activit`]ile UE nu au contribuit la identificarea unei solu]ii durabile
a problemei schimb`rilor climatice printr-o decizie cu un caracter juridic obligatoriu.
Pentru realizarea acestui deziderat, UE trebuie s`-[i adapteze diploma]ia
într-un mod mai adecvat la acest context. Acest lucru poate implica o coordonare
consolidat` între institu]iile europene, dar [i între ]`rile membre. Aceast` observa]ie
subliniaz` o lips` de strategie a UE în domeniu, subiect ce poate fi abordat
în proiectarea noii strategii de securitate.
Securitatea energetic`
Securitatea energetic` este, în continuare, în fruntea politicii europene
[i interna]ionale. Provoc`rile politice la care a fost supus` Uniunea European`
în ultimii ani au ar`tat c` diversificarea surselor de energie, a furnizorilor [i a rutelor
sunt importante pentru asigurarea aprovizion`rii cu energie sigur` [i durabil`.
Mai mult de jum`tate din energia Uniunii Europene provine din ]`ri care nu sunt membre
ale Uniunii. O mare parte din aceast` energie provine din Rusia, ale c`rei dispute
21
Conform http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/reports/
99387.pdf, consultat la 14.11.2015.
106
Opinii
cu ]`rile de tranzit au amenin]at s` perturbe aprovizionarea în ultimii ani.
Îngrijorarea cu privire la securitatea aprovizion`rii din Rusia a fost accentuat`
[i mai mult de conflictul din Ucraina. A[a cum s-a putut observa, politica energetic`
a fost, adesea, folosit` ca un instrument al politicii externe, în special de c`tre ]`rile
produc`toare de energie sau cele de tranzit. Germania este cel mai mare client
al Gazprom, cump`rând aproximativ o treime din gazele sale naturale din Rusia.
[ase state membre ale UE sunt 100% dependente de gazul furnizat de Gazprom,
iar Uniunea European`, în ansamblul sù, este cel mai mare importator mondial
de energie. Controlul statului rus asupra produc]iei [i a ofertei de hidrocarburi
pentru Europa este, în mod clar, o problem`. În afar` de controlul asupra resurselor
sale interne de energie, Rusia de]ine, de asemenea, un control puternic
asupra re]elelor de transport al resurselor, inclusiv al celor furnizate din Asia Central`.
Dezvoltarea conductei Nabucco, cu scopul de a aduce gazul în UE din Asia Central`
prin evitarea teritoriului [i controlului financiar rus, a devenit mai pu]in viabil`
comercial, dup` ce Gazprom a ini]iat un proiect paralel, în cooperare cu unele state
membre. Aceast` strategie divide et impera, pe care o conduce Rusia, este o problem`
major` pentru politicile energetice ale UE, în asigurarea unei aprovizion`ri constante.
Aceste dependen]e [i vulnerabilit`]i sunt periculoase pentru siguran]a Europei
[i pentru libertatea acesteia de a decide în nume propriu. O experien]` recent`,
care sus]ine aceste afirma]ii, o reprezint` anexarea Crimeii, în 2014. Alte provoc`ri
care se constituie în amenin]`ri la adresa securit`]ii energetice a UE sunt,
pe de o parte, deficitul de ]i]ei, iar pe de alt` parte, cre[terea consumului la nivel
mondial. Acest lucru are drept consecin]` cre[terea pre]urilor. Mai mult decât atât,
utilizarea, în continuare, a combustibililor fosili în Europa contribuie la poluare
[i înc`lzire global`. Astfel, impactul schimb`rilor climatice se va intersecta
din ce în ce mai mult cu nevoia de resurse, cauzând provoc`ri f`r` precedent
în unele dintre cele mai vulnerabile [i volatile regiuni din lume, exacerbând riscul
apari]iei conflictelor în moduri care vor fi dificil de prezis în special acolo unde exist`
interese sociale sau politice care se suprapun cu existen]a unor resurse valoroase.
Aceasta este o realitate de care trebuie s` se ]in` seam` în conturarea
unei noi strategii energetice a UE. De-a lungul timpului, Europa a încercat s` ia o serie
de m`suri pentru a preveni o criz` a energiei. Astfel, ca r`spuns la criza
ruso-ucrainean` a gazelor din ianuarie 2009, cadrul legislativ privind securitatea
aprovizion`rii a fost revizuit, iar \n septembrie 2009, Consiliul Uniunii Europene
a adoptat Directiva 2009/119/CE privind obliga]ia statelor membre ale UE
de a men]ine stocuri minime de ]i]ei [i/sau produse petroliere. În noiembrie 2010,
a fost adoptat` de c`tre Comisia European` o ini]iativ` intitulat` „Strategia energetic`
pentru 2020 pentru o energie competitiv`, durabil` [i sigur`”. Prin aceasta,
107
UE î[i propune s` reduc` pân` în 2020 emisiile de gaze cu efect de ser`

cu cel pu]in 20%, cre[terea cotei de energie din surse regenerabile la cel pu]in 20%
din consum [i s` realizeze o economie în consumul de energie de cel pu]in 20%.
De asemenea, toate ]`rile membre ale UE trebuie s` utilizeze în sectorul de transport
o cot` de 10% din energie provenind din sursele regenerabile.
Ca r`spuns la preocup`rile continue cu privire la dependen]a de importurile
de energie, în mai 2014, Comisia European` a emis Strategia de securitate energetic`,
aceasta având scopul de a asigura o aprovizionare stabil` de energie. M`surile
pe termen scurt pe care le abordeaz` strategia se refer` la diminuarea impactului
privind dependen]a de Rusia, iar cele pe termen lung se refer` la cre[terea siguran]ei
aprovizion`rii prin ac]iuni propuse în urm`toarele arii: cre[terea produc]iei de energie
în UE, diversificarea furnizorilor [i a rutelor [i existen]a unei voci coerente în politica
energetic` extern` a Uniunii.
O m`sur` ambi]ioas` de contracarare a dependen]ei energetice a UE, lansat`
în anul 2015, este Proiectul Uniunii Energetice. Acesta este un proiect al Comisiei
Europene prin care s` coordoneze transformarea aprovizion`rii cu energie
în toat` Uniunea European`. Proiectul a fost lansat în luna februarie, cu scopul
de a oferi surse sigure, durabile [i competitive de energie la pre]uri accesibile.
Aceast` m`sur` are ca scop promovarea unui mediu durabil, cre[terea competitivit`]ii
economice, dar, în acela[i timp, s` limiteze vulnerabilitatea extern` [i ie[irea
din domina]ia Rusiei privind aprovizionarea cu gaze în Europa. Ar avea îns` efecte
[i pe plan intern: centralizarea [i consolidarea puterii c`tre Bruxelles în defavoarea
reglement`rilor na]ionale, o cre[tere puternic` a investi]iilor din domeniul
infrastructurii energetice, precum [i integrarea sistemelor de alimentare atât regionale,
cât [i la nivelul UE.
Finalizarea pie]ei interne a energiei, metodele de economisire a energiei,
cre[terea produc]iei interne, diversificarea surselor, a rutelor sunt modalit`]i
de a reduce dependen]a energetic` a UE.
Concluzii
Uniunea European` are toate motivele s` se simt` amenin]at`. Majoritatea punctelor
fierbin]i ale lumii înconjoar` Europa: Rusia, Europa de Est, Orientul Mijlociu
sau Africa de Nord. Toate amenin]`rile la adresa securit`]ii UE sunt consecin]e
ale evenimentelor din aceste zone. Toate, în afar` de una: Uniunea European` îns`[i.
Diferitele niveluri de implicare ale ]`rilor membre ale UE eviden]iaz`, înc` o dat`,
deficien]ele mecanismului diplomatic al UE, care continu` s` urmeze o abordare
de la caz la caz, în ciuda politicii externe ambi]ioase. Refuzul tradi]ional al statelor
membre ale UE de a-[i coordona eforturile în domeniul politicii externe [i preferin]a
108
Opinii
pentru rela]iile bilaterale în fa]a unei politici externe comune continu` s` se traduc`
în incapacitatea UE de a alinia ac]iuni relevante în teren, în acord cu politicile sale.
Rivalit`]ile institu]ionale [i priorit`]ile diferite ale guvernelor, în special cele din Fran]a,
Germania [i Marea Britanie, au impact asupra eforturilor de a g`si instrumente
de politic` extern` coerent`. Analizând evolu]ia deciziilor strategice [i a parteneriatelor
încheiate de statele membre ale UE pe plan bilateral, putem afirma c` amenin]`rile
externe nu au reprezentat un liant între membrii Uniunii Europene, care s` îi uneasc`
pe ace[tia în jurul valorilor comune ale UE. De asemenea, din perspectiv` na]ional`
este înc` deosebit de greu pentru ]`rile membre ale UE s` renun]e la suveranitatea
asupra ap`r`rii [i securit`]ii proprii. Tradi]iile na]ionale cu privire la securitate
[i ap`rare, practicile sau mo[tenirile istorice, diferite norme constitu]ionale
sau influen]a parlamentelor au fost piedici în crearea unui document european
comun privind securitatea. Odat` eliminat` posibilitatea unui conflict intern,
se pare c` dorin]a ca amenin]`rile externe s` fie abordate colectiv este la cote minime.
Chiar dac` este extrem de activ` în multe domenii, Uniunea European`
nu este întotdeauna atât de eficient`, dând impresia, de cele mai multe ori,
c` este înc` în cùtarea unei strategii. Pentru a contura toate modific`rile impuse
de noul mediu de securitate [i de amenin]`rile care bat la poarta Europei,
noua strategie de securitate avut` în vedere pentru vara anului 2016
trebuie s` se închege ca un document cuprinz`tor, actual, care s` ofere o linie
de ghidare bine determinat`, în acord cu ordinea mondial` în evolu]ie.
109
DE LA GARMISCH LA BRUXELLES
Be active! Ask questions!
Alina PAPOI
„Securitate prin cunoa[tere

– Re]ea integrat`/educa]ional` de formare,
consiliere [i orientare a doctoranzilor
pentru o carier` în cercetare în domeniile securitate,
ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` –
SECNETEDU”
Garmisch. Un loc de poveste, în paradisul bavarez. Dar nu po]i s` afli

acest lucru decât mergând acolo, în Fantasia, în lumea lui Michael Ende. S` te plimbi
pe str`du]e, s` cuno[ti oameni, s` respiri al`turi de ei, s` admiri c`su]ele decorate
cu scene pictate, unele inspirate din lumea basmelor, altele cu motive religioase,
Alina Papoi – Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
110
Opinii
s` te opre[ti undeva, oriunde, s` te ui]i în jur, s` admiri mun]ii [i s`-]i spui: O poveste
f`r` sfâr[it. Acesta este Garmisch-ul. O poveste din care vrei s` faci parte. Sau m`car
s` te întorci aici…
Dincolo de poveste, realitatea se exprim` prin ac]iune, prin concret.
{i aceast` materializare a venit prin intermediul bursei de care am beneficiat,
al`turi de peste 30 de studen]i, în cadrul {colii doctorale organizate de c`tre
Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”.
Proiectul, intitulat „Securitate prin cunoa[tere – Re]ea integrat`/educa]ional`
de formare, consiliere [i orientare a doctoranzilor pentru o carier` în cercetare
în domeniile securitate, ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` – SECNETEDU”,
[i având-l ca manager pe comandorul prof.univ.dr. Ioan CR~CIUN, [eful
Departamentului de Ap`rare din cadrul Colegiului Na]ional de Ap`rare, ne-a oferit
nou`, studen]ilor-doctoranzi din anul I, oportunitatea a dou` vizite de informare-
documentare, prima, organizat` în Germania, cea de-a doua în Belgia.
Prima vizit` a avut loc în perioada 25-31 octombrie a.c., la George C. Marshall
European Center for Security Studies din Garmisch-Partenkirchen. A fost o s`pt`mân`
activ`, complex`, captivant` [i eficient`, desf`[urat` sub auspiciile Seminarului
de cercetare în domeniul securit`]ii interna]ionale, g`zduit de c`tre Centrul Marshall.
Sursa: www.secnetedu.ro
111
Am luat parte la o serie de dezbateri, coordonate de c`tre dr. Mathew Rhodes,

reprezentant al Centrului, [i comandorul dr. Ioan Cr`ciun. Au fost abordate subiecte
relative la securitatea din zona M`rii Negre, proliferarea armelor de distrugere
în mas`, criminalitatea transna]ional`, securitatea cibernetic`, dezbateri în cadrul c`rora
studen]ii-doctoranzi [i-au exprimat punctul de vedere, [i-au îmbog`]it cuno[tin]ele,
ceea ce a adus un plus de valoare în desf`[urarea evenimentelor [i, cred eu, în munca
de cercetare a fiec`ruia dintre noi. Lucru pe care îl vom vedea peste trei ani…
Unul dintre punctele-cheie ale activit`]ii a fost sus]inut de c`tre decanul Colegiului
de Studii Interna]ionale de Securitate, dr. Robert Brannon, care, pe lâng` prezentarea
obiectivelor Centrului Marshall, ne-a transmis un mesaj cât se poate de expresiv
[i elocvent [i, cred eu, motivant pentru noi, to]i cei prezen]i acolo: „Be active.
Ask questions!”. În finalul activit`]ii, ne-am deplasat la Dachau, pentru a vizita
Lag`rul de concentrare nazist din timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial.
Bruxelles. Ora[ul în care inima Uniunii Europene bate mai puternic

decât în orice alt col] de p`mânt european: capitala de facto a Uniunii Europene,
aici se afl` sediul Comisiei Europene, al Consiliului Uniunii Europene, al Alian]ei
Nord-Atlantice. De asemenea, dup` cum [tim, Parlamentul European î[i desf`[oar`
112
Opinii
aici o parte din activit`]i, pe lâng` celelalte dou` sedii oficiale, cel de la Luxemburg
[i Strasbourg.
Vizita de informare-documentare la institu]iile de securitate euroatlantice
din Bruxelles a avut loc în intervalul 8-14 noiembrie a.c., cu scopul ca noi,
studen]ii-doctoranzi, s` încerc`m s` în]elegem mecanismele Uniunii Europene
113
[i pe cele ale Alian]ei Nord-Atlantice în gestionarea securit`]ii regionale [i globale.

În acest scop, am vizitat Cartierul general al NATO, unde am avut discu]ii prolifice
cu generalul-locotenent dr. ing. Gheorghe Savu, reprezentantul militar al României
la NATO [i UE, [i cu al]i membri ai delega]iei, pe tema politicii de securitate
[i ap`rare comun`, a rela]iilor interna]ionale în actualul context geopolitic
[i geostrategic, supus unor transform`ri substan]iale.
Activit`]ile Seminarului CSDP (Common Security and Defence Policy/
Politica de securitate [i ap`rare comun`), organizat de European Security
and Defence College (Colegiul European de Securitate [i Ap`rare), a fost coordonat
de c`tre prof.univ.dr. Ion Roceanu [i reprezentantul ESDC, Symeon Zambas.
Au urmat vizita la Parlamentul European, întâlnirea cu vicepre[edintele Foreign
Affairs Committee, Ioan Mircea Pa[cu, de asemenea, cu membri ai EU INTCEN
(EU Intelligence and Situation Centre), EU SatCen (EU Satellite Centre, EEAS
(European External Action Service) [i IES (Institute for European Studies).
A fost un moment special, poate unic pentru mul]i dintre noi,

afla]i la prima vizit` în institu]iile euroatlantice. M-am sim]it onorat` s` reprezint,
pe de o parte, Statul Major General, iar pe de alt` parte, revista Gândirea militar`
româneasc`, al c`rei num`r 2 g`zduie[te o serie de materiale elaborate de c`tre
membrii Reprezentan]ei Militare a României la NATO [i UE. Un motiv de mândrie
a fost [i faptul c` generalul-locotenent dr. ing. Gheorghe Savu ne-a înmânat,
în ultima zi de curs, Certificatele de participare la Cursul „Common Scurity
and Defence Policy”, semnate de c`tre Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri
Externe [i Politic` de Securitate, Federica Mogherini.
114
Opinii
A[ vrea s` le mul]umesc, pe aceast` cale, pentru reu[ita proiectului [i oportunitatea
oferit`, rectorului Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I, generalul de flotil` aerian`
prof.univ.dr. Florin Moisescu, managerului de proiect, comandorul
prof.univ.dr. Ioan Cr`ciun, prorectorului pentru înv`]`mânt, colonelul
prof.univ.dr. Daniel Dumitru, prorectorului pentru cercetare [tiin]ific`,
colonelul prof.univ.dr. Ion Roceanu, expertului în organiz`ri de manifest`ri
[tiin]ifice, Ana Maria C`lina, [i, în plus, expertului în comunicare pentru media,
promovare [i rela]ii publice, c`pitan Cristina Barna, pentru amabilitate
[i documenta]ia oferit`.
*
De la Garmisch la Bruxelles. Fiecare drum cu povestea lui, fiecare vizit`
cu istoria sa. A[ vrea s` cred c` cele dou` evenimente au însemnat [i un schimb
de idei între noi, colegii, momentele petrecute împreun` înscriindu-se, afectuos
[i peren, în aceast` etap` din via]a noastr` – {coala doctoral`.
„Orice poveste adev`rat` e o poveste f`r` sfâr[it”, a[a spune Michael Ende,
iar în Fantasia se poate ajunge [i pe alte cì, nu numai prin c`r]i. Eu îns`mi
am fost în Fantasia…
115
R~ZBOIUL HIBRID
– forme de manifestare
[i contracarare
din perspectiv` euroatlantic` –
General-locotenent dr. ing. Gheorghe SAVU
At the NATO Summit

1. Introducere
in September 2014, as a response Interven]ia ilegal` [i imoral` a Federa]iei Ruse
to hybrid threats, it was decided în Ucraina, soldat` cu anexarea rapid` a Crimeei
to take measures to address (16 martie 2014) [i cu declan[area unui conflict
the need for the Alliance assurance
separatist în sud-estul ucrainean preponderent
and adaptation, the military response
being the most significant decision. prorus, a adus în aten]ia opiniei publice [i a strategilor
However, the rapid military response militari no]iunea de r`zboi hibrid.
is not sufficient because it is difficult R`zboiul hibrid este considerat o form`
to identify the source of threat to reach
a r`zboiului care înglobeaz` lupta conven]ional`
the timely consensus of all allies
on a possible collective action. [i neconven]ional`, desf`[urat` cu for]e armate
Moreover, classical military power regulate, neregulate sau paramilitare [i civile prin
is not sufficient to counteract hybrid ac]iuni sub acoperire sau la vedere (deschise)
threats and the hybrid threats
purtate în întreg spectrul de elemente ale puterii
dynamic and broad spectrum make
it difficult for NATO to take a decision (diplomatic, politic, informa]ional, cibernetic,
regarding concrete military actions. economic, financiar, militar, juridic etc.), cu scopul
In this context, the author mentions de a crea ambiguitate [i având ca ]int` vulnerabilit`]ile
the threats environment, time, duration,
statului agresat. De[i r`zboiul hibrid, ca nou` modalitate
origin, possible targets, and international
legislation. de agresiune la adresa suveranit`]ii [i independen]ei
unui stat, este în preocuparea multor state
Keywords: cooperation; military
planning; hybrid threat; Article V [i a Alian]ei Atlanticului de Nord, înc` nu s-a reu[it
o definire clar` a acestuia [i, mai ales, elaborarea
General-locotenent dr.ing. Gheorghe Savu – Reprezentantul militar al României la NATO [i UE.
116
Conexiuni euroatlantice
unor strategii care s` cuprind` întregul complex de amenin]`ri specifice. Ca urmare
a deciziilor summitului din septembrie 2014, Alian]a se afl` în plin proces de definire
a no]iunii de r`zboi hibrid pentru ca, pe baza acesteia [i a situa]iei de securitate
din vecin`tatea sa, s` adopte o strategie proprie privind contracararea acestor tipuri
de amenin]`ri, pân` la summitul din iulie 2016, de la Var[ovia.
Termenul de r`zboi hibrid este utilizat tot mai frecvent în ultima decad`,
fiind folosit în mod concret pentru prima dat` în definirea strategiei Hezbollah,
în timpul r`zboiului din Liban, din 2006. Practic, în acel an, no]iunea de hibrid
a c`p`tat o aten]ie tot mai mare în viziunea speciali[tilor militari care se ocup`
de natura r`zboiului actual [i viitor, r`zboiul hibrid intrând în limbajul uzual
al strategilor militari occidentali [i fiind promovat ca parte a strategiilor militare
moderne. În acela[i timp, se încearc` identificarea componentelor r`zboiului hibrid
[i a naturii interdependen]ei dintre acestea (figura 1), fiind evident faptul
c` avem de-a face cu un concept în continu` dezvoltare, în func]ie de rezultatele
aplic`rii cu succes a unor componente, de evolu]ia tehnologic`, de dinamica evolu]iei
vulnerabilit`]ilor adversarului [i a metodelor [i mijloacelor de contracarare.
Figura 1: Componente ale r`zboiului hibrid
Fiind con[tient` de faptul c` nu poate face fa]` superiorit`]ii militare

conven]ionale occidentale, Federa]ia Rus` a adoptat [i implementat, cu câ]iva ani
în urm`, în doctrina [i strategia sa militar`, metodele specifice r`zboiului hibrid,
încercând s` exploateze, în mod cuprinz`tor [i cu mare flexibilitate, întreg spectrul
117
r`zboiului modern, în care mijloacele conven]ionale devin doar parte [i nu mijloc

principal de purtare a luptei.
Acest lucru a fost generat de natura agresiunii pe care Moscova o preg`tea
în state precum Ucraina, încercând s` limiteze la minimum posibil impactul
interna]ional prin negarea implic`rii militare directe [i s` realizeze surprinderea
strategic` a statului ]int` [i a comunit`]ii interna]ionale. Utilizarea r`zboiului hibrid
împotriva Ucrainei a fost încurajat` [i de succesul aplic`rii unor componente
ale acestuia de c`tre Federa]ia Rus` în cele dou` r`zboaie cecene [i, mai ales,
în r`zboiul ruso-georgian din 2008.
Posibilitatea utiliz`rii r`zboiului hibrid de c`tre Federa]ia Rus` în ceea ce nume[te
vecin`tatea apropiat`, cu scopul de a readuce fostele state sovietice în sfera
sa de influen]` (Ucraina, Georgia [i Republica Moldova) [i de a da un puternic
semnal de alarm` celorlalte state care ar putea opta pentru orientarea prooccidental`
în detrimentul celei proruse sau pentru reducerea dependen]ei de Moscova (Belarus,
Kazahstan), a devenit realitate înc` din ianuarie 2013. Atunci, [eful Statului Major
General al For]elor Armate ruse, generalul Valery Gherasimov, declara,
în cuvântul sù, sus]inut la Academia de {tiin]e Militare: „Înse[i regulile r`zboiului
s-au schimbat în mod semnificativ. Utilizarea metodelor non-militare pentru atingerea
obiectivelor politice [i strategice s-a dovedit, în unele situa]ii, mult mai eficient`
decât utilizarea for]ei (...). Mijloacele asimetrice utilizate pe scar` larg` pot ajuta
la neutralizarea superiorit`]ii militare inamice. Acestea includ utilizarea for]elor
pentru opera]ii speciale [i opozi]ia intern` pentru crearea unui front permanent
pe teritoriul statului inamic, ca [i impactul instrumentelor de propagand`, forme
[i metode care sunt îmbun`t`]ite în mod constant”1.
A[a cum o demonstreaz` conflictul din Ucraina, spre deosebire de confruntarea
armat` conven]ional`, esen]a r`zboiului hibrid o constituie cu predilec]ie
utilizarea unei anumite p`r]i a popula]iei, de regul` cea cu tendin]e separatiste,
care este împotriva autorit`]ilor statului pe teritoriul c`ruia se afl` [i care dore[te
alipirea la statul agresor sau crearea unor republici independente sau separatiste,
cu statut privilegiat [i sub protec]ia statului agresor. Printr-o campanie informa]ional`
bine executat`, statul agresor î[i asigur` sprijinul popula]iei locale, utilizeaz`
tehnici specifice serviciilor de informa]ii pentru atragerea în sfera sa de influen]`
a deciden]ilor politici [i chiar militari, cu scopul destabiliz`rii statului ]int`
[i al polariz`rii societ`]ii civile. Modelul r`zboiului hibrid s-a potrivit total Ucrainei,
]ar` vulnerabil`, cu o putere statal` slab`. Federa]ia Rus` a fost ferm convins`
1
H. Reisinger [i A. Golts, Russia’s Hybrid Warfare. Waging War below the Radar of Traditional
Collective Defence, NATO Research Paper No. 105, noiembrie 2014, p. 2.
118
c` obiectivul destabiliz`rii statului ucrainean poate fi îndeplinit cu riscuri minime
din punctul de vedere al pierderii de vie]i omene[ti [i al unei posibile ac]iuni
în for]` din partea comunit`]ii interna]ionale, mai ales din partea SUA [i/sau a NATO,
inclusiv prin oferirea de ajutor militar Ucrainei.
Agresiunea Federa]iei Ruse împotriva Ucrainei ofer` o prim` lec]ie,
care trebuie înv`]at`: m`surile preventive reprezint` cea mai bun` posibilitate
de contracarare a r`zboiului hibrid, deoarece amenin]`rile neregulate
sunt foarte greu de gestionat în momentul în care se transform` într-o încercare
evident` de destabilizare a unui stat. Statele vulnerabile la r`zboiul hibrid
trebuie s` implementeze programe de înt`rire a institu]iilor de securitate
înainte de manifestarea acestuia. A[a cum demonstreaz` cazul Ucrainei,
r`zboiul hibrid intr` în ultimele sale forme de manifestare prin intermediul disloc`rii
acoperite de for]e [i tehnic` militar` pe teritoriul statului ]int` [i angajeaz` focul
cu unit`]ile regulate ale acestuia, creând o situa]ie care poate degenera u[or
într-o insurgen]` fa]` de care nu exist` o solu]ie politic` previzibil`. {i, din nou,
a[a cum o demonstreaz` situa]ia din Ucraina, rezultatul poate fi un conflict înghe]at
sau conservat, care submineaz` procesul decizional strategic al statului ]int`,
creeaz` instabilitate pe termen lung, împiedic` dezvoltarea economic`, social`
[i democratic` a acestuia, f`cându-l dependent de statul agresor.
2. Forme de manifestare
a r`zboiului hibrid. Cazul Ucraina
Agresiunea rus` împotriva Ucrainei este cel mai complex caz de utilizare
a r`zboiului hibrid împotriva unui stat cu institu]ii de securitate care nu func]ioneaz`
corespunz`tor [i al c`rui proces de decizie strategic` poate fi f`cut dependent
de interesele statului agresor – Federa]ia Rus`. Ceea ce declaraser` cu un an
înainte [eful Statului Major General rus [i, ulterior, diferite personalit`]i militare
ruse demonstreaz` un plan de ac]iune pus la punct de autorit`]ile ruse [i implementat
cu succes în sud-estul Ucrainei, cu patru componente principale: 1) dislocarea
la grani]a ucrainean` a unui num`r impresionat de for]e militare [i mijloace
de lupt`, concomitent cu misiuni executate sub acoperire pe teritoriul ucrainean
de for]ele pentru opera]ii speciale [i de informa]ii; 2) sprijin propagandistic, politic,
material, financiar [i militar (armament, muni]ii [i instructori) forma]iunilor
separatiste deja ap`rute în zonele de conflict [i conduse de lideri ru[i sau proru[i
afla]i în strâns` leg`tur` cu serviciile de informa]ii ruse; 3) invadarea direct`
cu for]e militare la vedere (Crimeea) sau sub acoperire, în sprijinul separati[tilor
(sud-estul Ucrainei), f`r` însemne de identificare; 4) încheierea r`zboiului hibrid
119
fie prin anexarea de teritorii (Crimeea), fie prin instaurarea de autorit`]i separatiste
proruse, care s` conduc` teritoriile în cauz` [i s` devin` subiect al procesului
de negociere cu autorit`]ile statului agresat (sud-estul Ucrainei).
Una dintre lec]iile desprinse de Federa]ia Rus` în urma r`zboiului ruso-georgian
este aceea c` utilizarea, în primele etape ale r`zboiului hibrid, numai a for]elor
de informa]ii [i pentru opera]ii speciale, a propagandei [i sprijinului cu utilit`]i
de baz` a popula]iei din teritoriile ce fac obiectul interven]iei nu este suficient
pentru succesul împotriva unui stat de genul Ucrainei. Pentru aceasta, strategii
militari ru[i au gândit un plan cuprinz`tor [i au adoptat o strategie de implementare
care a utilizat cea mai mare parte a componentelor specifice r`zboiului hibrid,
succesiv sau concomitent, cu o mare flexibilitate a nivelului de manifestare
[i de adaptabilitate la situa]ia din teren [i la atitudinea autorit`]ilor de la Kiev
[i a comunit`]ii interna]ionale. Ac]iunile ruse au fost desf`[urate într-o legalitate
aparent`, cel pu]in ca parte a strategiei de comunicare destinat` opiniei publice
ruse sau proruse: autorizarea utiliz`rii for]ei armate în Ucraina de c`tre Consiliul
Federal Rus, adoptarea de legi care s` faciliteze anexarea Crimeei [i acordarea
cet`]eniei ruse sau organizarea de referendumuri ilegale [i care nu corespund
standardelor interna]ionale. Toate acestea au avut rolul de a crea imaginea
c` Federa]ia Rus` ac]ioneaz` legal, la solicitarea legitim` a popula]iei din teritoriile
supuse agresiunii, care trebuia protejat` fa]` de regimul fascist de la Kiev
[i fa]` de care Moscova are datorii morale istorice.
Pe durata tuturor etapelor de manifestare a r`zboiului hibrid, propaganda
rus` a fost foarte activ` la nivelul teritoriilor separatiste [i al opinei publice interne
[i externe, dovedind faptul c` institu]iile de specialitate ruse de]in întâietatea
mondial` în domeniul tehnicilor de comunicare strategic` [i ca urmare a unui proces
decizional extrem de simplu [i de rapid, în care pre[edintele Putin este pilonul
central. În paralel, ca instrument de presiune asupra autorit`]ilor ucrainene
[i pentru a da asigur`ri separati[tilor c` vor fi sprijini]i în fa]a ac]iunilor ucrainene
în for]`, Federa]ia Rus` a dislocat permanent la grani]a cu Ucraina importante
efective militare [i tehnic` de lupt`, a organizat dese manevre de for]e [i exerci]ii
de alarmare de amploare [i a executat cercetarea [i supravegherea permanent`
a spa]iului aerian, terestru [i maritim din zonele în care se desf`[urau ac]iuni
armate separatiste sau unde inten]iona s` deschid` noi fronturi separatiste.
Astfel, în februarie 2014, la ordinul pre[edintelui Putin, Federa]ia Rus` a dislocat
în proximitatea grani]ei cu Ucraina efective militare în valoare de 30-40 000 de militari,
avertizând, astfel, indirect Kievul c` este preg`tit` s` invadeze Ucraina,
dac` va fi necesar. În martie 2014, Federa]ia Rus` a organizat un exerci]iu
de alarmare în Districtul Militar Central, cu participarea a peste 65 000 de militari,
120
peste 230 de aeronave [i aproximativ 5 500 de autovehicule, demonstrând capacitatea
unit`]ilor alarmate de a se disloca în 72 de ore. Datele au fost f`cute publice
de ministrul ap`r`rii Sergei Shoigu2 [i confirmate de oficialit`]i ale NATO;
amploarea [i diversitatea exerci]iilor ulterioare desf`[urate de Federa]ia Rus`
cu toate categoriile de for]e armate, pe teritoriul na]ional [i în afara acestuia,
constituind un mesaj de avertizare transmis atât statelor din vecin`tatea sa apropiat`,
cât [i institu]iilor euroatlantice, conform c`ruia Moscova dispune de capacit`]i
de ap`rare [i ofensive care pot fi fi utilizate ca instrument principal în îndeplinirea
obiectivelor strategice [i geopolitice ale politicii militare [i externe ruse.
Este evident c` exerci]iile militare de amploare organizate de Federa]ia Rus`
în ultimii ani este o reîntoarcere a acesteia la practicile din perioada sovietic`;
acestea nu au neap`rat rolul de instruire [i de cre[tere a capacit`]ii de lupt`
a For]elor Armate Ruse, ci reprezint` o component` important` a strategiei
de comunicare a Kremlinului, conform c`reia puterea militar` rus` a fost restabilit`
la poten]ialul necesar sprijinirii realiz`rii obiectivelor strategice ruse atât în rela]ia
cu statele ex-sovietice, prin capacitatea de a interveni militar oricând [i oriunde
consider` necesar, cât [i în ceea ce prive[te crearea unei posturi militare ruse
capabile s` contracareze NATO. Practic, Federa]ia Rus` d` un semnal foarte clar
c` a abandonat conceptul utiliz`rii for]ei armate ca ultim` op]iune [i c` for]a armat`
constituie, din nou, o continuare a instrumentelor politice prin alte mijloace.
Noua postur` militar` a Federa]iei Ruse contravine eforturilor interna]ionale
de dup` 1990 de a face ca securitatea s` devin` mai predictibil` [i stabil`
prin controlul [i reducerea armamentelor; Moscova demonstreaz`, astfel,
c` Documentul de la Viena î[i pierde relevan]a pentru regimul Putin.
În toate fazele de desf`[urare a r`zboiului hibrid, dar, mai ales, în cele ini]iale,
Federa]ia Rus` a utilizat extensiv for]ele pentru opera]ii speciale [i de informa]ii,
infiltrând pe teritoriul statului ]int` militari care ac]ionau f`r` uniforme [i însemne
ale For]elor Armate Ruse, sub acoperirea de for]e de securitate locale, a[a-numi]ii
„mici oameni verzi”, a[a cum se întâmplase, la un nivel de implicare mult mai redus,
în r`zboiul cecen din 1994 [i în r`zboiul ruso-georgian din 2008. Pe lâng` misiunile
specifice for]elor speciale [i de informa]ii, contingentele de militari disloca]i
sub acoperire pe teritoriul Ucrainei aveau [i un rol important în r`zboiul psihologic
orchestrat de Moscova, doarece nu se [tia rolul exact al acestora [i, deseori,
prezen]a lor era interpretat` [i ca o posibil` implicare direct` a Federa]iei Ruse
în lupta cu autorit`]ile ucrainene, lucru ce s-a întâmplat în cazul ocup`rii cl`dirii
Parlamentului din Crimeea.
2
Pe site-ul http://en.kremlin.ru/events/president/news/46133
121
Spre deosebire de Crimeea, în primele etape ale r`zboiului hibrid din raioanele
separatiste Done]k [i Lugansk, strategia rus` s-a bazat preponderent pe utilizarea
for]elor speciale [i de informa]ii pentru instruirea lupt`torilor separati[ti în utilizarea
armamentului greu modern furnizat de Moscova; atunci când succesul for]elor
ucrainene a devenit iminent, Moscova a trimis în lupt`, sub acoperire, trupe
care au asigurat sprijin direct for]elor separatiste. Din nou, în ciuda eviden]elor
[i a victimelor din rândul trupelor proprii, Moscova a negat orice implicare militar`
în sud-estul Ucrainei. În fapt, negarea a devenit parte component` a r`zboiului
informa]ional, servind, în primul rând, negocierilor [i dialogului pe care Federa]ia
Rus` s-a v`zut obligat` s` le poarte cu diver[i actori interna]ionali. În acela[i timp,
etichetând autorit`]ile ucrainene ca rezultat al mi[c`rii fasciste Maidan, Moscova
a catalogat campania militar` ucrainean` din regiunile separatiste ca fiind un r`zboi
purtat împotriva propriei popula]ii, prin care bombardeaz` zonele reziden]iale
[i distruge infrastructura economic` local`.
Modul în care Federa]ia Rus` a abordat Crimeea [i raioanele Done]k [i Lugansk
denot` un plan bine preg`tit, cu obiectiv final clar. Dac`, în cazul Crimeei,
obiectivul final a fost anexarea acesteia, deoarece paza [i ap`rarea frontierelor
sunt u[or de realizat cu trupe regulate, în cazul celor dou` raioane separatiste,
situa]ia este mult mai complex` [i demonstreaz` faptul c` dep`[e[te capacitatea
militar` rus` de a asigura paza [i securitatea unor frontiere ce ar trebui s` separe
teritoriile separatiste de restul Ucrainei; se estimeaz` c` anexarea republicilor
separatiste presupune dislocarea permanent` în aceste teritorii a aproximativ
100 000 de militari. În plus, se pare c` Moscova prefer` crearea unui conflict înghe]at
sau conservat în sud-estul Ucrainei, dup` cunoscutele modele Transnistria,
Osetia de Sud sau Abhazia, pentru a influen]a procesul decizional strategic
de la Kiev [i a bloca integrarea euroatlantic` a Ucrainei, f`r` s` poarte responsabilitatea
administr`rii [i desf`[ur`rii vie]ii economice [i sociale din cele dou` raioane.
Aceasta demonstreaz` marea diversitate a strategiilor ruse privind vecin`tatea
sa apropiat`, obiectivele sale strategice în cazul Ucrainei fiind realizate cu eforturi
[i responsabilit`]i minime.
3. Modalit`]i posibile
de contracarare a r`zboiului hibrid
din perspectiv` euroatlantic`
A[a cum concluzioneaz` Seminarul privind transformarea NATO, organizat
de Consiliul Nord-Atlantic [i Comandamentul Aliat pentru Transformare în martie 2015
la Washington, cu participarea principalilor lideri politici [i militari ai Alian]ei,
nu exist` o defini]ie agreat` a ceea ce înseamn` r`zboiul hibrid; Alian]a dezbate
122
acest subiect în perspectiva summitului NATO din iulie 2016, de la Var[ovia3.
O definire a r`zboiului hibrid care s` fie unanim acceptat` de toate statele membre
ale NATO este deosebit de important`, deoarece, în func]ie de aceasta, se vor decide
[i modalit`]ile concrete prin care Alian]a poate contracara aceast` amenin]are
care deja se manifest` la adresa comunit`]ii euroatlantice, m`car prin instrumentul
propagandei, al presiunii politice [i chiar prin tendin]e de influen]are a popula]iei
ruse sau proruse din unele state membre ale NATO. În plus, având în vedere
c` r`zboiul hibrid presupune contracararea amenin]`rilor de tip neregulat (asimetrice),
este nevoie de înt`rirea cooper`rii Alian]ei cu alte organiza]ii interna]ionale,
mai ales cu Uniunea European`. De[i, în ultimii ani, Alian]a a dezvoltat capacit`]i
de combatere a unor tipuri de amenin]`ri specifice r`zboiului hibrid, mai ales
în domeniile ap`r`rii cibernetice [i al luptei antiteroriste, ca alian]` militar`,
NATO nu are cum s`-[i dezvolte capacit`]i de contracarare a întregului spectru
de amenin]`ri specifice r`zboiului hibrid. Este evident faptul c` Alian]a trebuie s` coopereze
mai strâns cu UE în acest domeniu, ca una dintre cele mai bune m`suri pentru asigurarea
p`cii [i stabilit`]ii în vecin`tatea sa, cel pu]in împotriva amenin]`rilor de genul
celor implementate cu succes de Federa]ia Rus` în Ucraina.
Ca prim r`spuns la amenin]`rile hibride, summitul NATO din septembrie 2014
a luat m`suri de asigurare [i adaptare a Alian]ei, r`spunsul militar rapid
fiind cea mai semnificativ` decizie în acest sens. R`spunsul militar rapid nu este îns`
suficient, deoarece este dificil de identificat sursa amenin]`rii pentru a se ob]ine
în timp oportun consensul tuturor alia]ilor în vederea unei posibile ac]iuni colective.
Mai mult, puterea militar` clasic` nu este suficient` pentru a contracara amenin]`rile
hibride, iar dinamica [i spectrul larg de manifestare a amenin]`rilor hibride
fac dificil de luat o decizie la nivelul NATO privind ac]iunile militare concrete
(este dificil de identificat spa]iul de manifestare, momentul în care amenin]`rile
se concretizeaz`, durata lor, ]intele posibile, legisla]ia interna]ional`, originea
amenin]`rilor etc.). Este clar c` o abordare conven]ional` a contracar`rii amenin]`rilor
hibride de c`tre NATO nu este eficient` [i Alian]a trebuie s` adopte o politic`
flexibil` [i cuprinz`toare, care s` descurajeze posibilii adversari prin angajarea
unui spectru larg de instrumente, ceea ce presupune inclusiv redefinirea misiunilor
[i a capabilit`]ilor Alian]ei în noul context strategic [i chiar un proces decizional
mult mai rapid decât cel actual.
În conformitate cu deciziile summitului NATO din 2014, [efii de stat [i de guvern
au hot`rât s` asigure faptul c` „NATO este capabil s` abordeze eficient provoc`rile
3
NATO Transformation Seminar 2015, Washington, D.C., 24-26 martie 2015, Next Steps in NATO’s
Transformation: To the Warsaw Summit and Beyond WHITE PAPER, pe site-ul http://www.atlanticcouncil.org/
images/files/publication_pdfs/NATO_NTS_2015_White_Paper_Final.pdf
123
specifice ale amenin]`rilor r`zboiului hibrid, care implic` utilizarea unei game largi
de m`suri militare, paramilitare [i civile, deschise [i sub acoperire, într-o arhitectur`
cu un grad înalt de integrare. Este esen]ial ca Alian]a s` dispun` de instrumentele
[i procedurile necesare pentru a descuraja [i a r`spunde eficient amenin]`rilor
r`zboiului hibrid, precum [i de capacit`]ile de înt`rire a for]elor na]ionale.
Aceasta include, de asemenea, dezvoltarea comunic`rilor strategice, dezvoltarea
scenariilor de exerci]ii pentru r`zboiul hibrid [i înt`rirea coordon`rii între NATO
[i alte organiza]ii, conform deciziilor relevante adoptate, în scopul îmbun`t`]irii
schimbului de informa]ii, procesului de consultare politic` [i coordon`rii interne (…).
Am dispus ca activitatea relativ` la r`zboiul hibrid s` fie reanalizat` pe m`sur`
ce Planul de ac]iune al Alian]ei pentru cre[terea nivelului de reac]ie este implementat”4.
Prevenirea [i contracararea r`zboiului hibrid presupun un set complet
de instrumente, pe care Alian]a nu îl poate avea, ca urmare a limit`rilor generate
de înse[i rolul [i misiunile sale, cooperarea cu UE fiind cea mai bun` solu]ie
la îndemân`. Acest lucru este în aten]ia celor dou` organiza]ii, între care exist` deja
o foarte bun` cooperare în domeniul ap`r`rii cibernetice. Aceast` cooperare
poate fi extins` [i la alte domenii specifice r`zboiului hibrid, deoarece UE dispune
de o gam` larg` de instrumente care pot fi utilizate în combaterea
celor mai multe componente specifice acestui tip de r`zboi. Având în vedere
c` exist` 22 de state membre ale NATO [i ale UE, Uniunea European` reprezint`
cea mai potrivit` organiza]ie interna]ional` pentru completarea capacit`]ilor NATO
în domeniul r`zboiului hibrid, cele dou` institu]ii putând oferi un spectru larg
[i cuprinz`tor de mijloace diplomatice, politice, militare [i economice
pentru contracararea amenin]`rilor hibride. Parteneriatul strategic NATO-UE
este deja recunoscut prin comunicatul summitului NATO din 2014,
iar amenin]area hibrid` la adresa spa]iului euroatlantic are poten]ialul de a contribui
la dezvoltarea acestuia.
R`zboiul ruso-georgian din 2008 [i, mai ales, anexarea Crimeei [i declan[area
conflictului separatist din sud-estul Ucrainei au generat schimbarea radical`
a percep]iei comunit`]ii euroatlantice privind amenin]`rile la adresa Europei.
Deciziile summitului NATO din 2014 privind cre[terea capacit`]ii de r`spuns,
a bugetelor pentru ap`rare sau înt`rirea cooper`rii cu UE sunt premize
ale intensific`rii cooper`rii institu]ionale NATO-UE, care trebuie s` devin`
mai sistematic` [i mai concret`. Momentul creat în Europa de ac]iunile ilegale ruse
4
Declara]ia summitului din }ara Galilor, adoptat` de [efii de stat [i de guvern participan]i la reuniunea
Consiliului Nord-Atlantic din }ara Galilor, 4-5.09.2014, par. 13, pe site-ul http://www.mae.ro/
node/28465
124
împotriva Ucrainei trebuie folosit de comunitatea euroatlantic` pentru a implementa
o mai bun` coordonare a proceselor de planificare militar`, de construire
de capacit`]i militare [i de complementare a efortului, în func]ie de capacit`]ile
de care dispune fiecare institu]ie sau stat.
Este evident faptul c`, pentru a avea capacit`]i eficiente de combatere
a r`zboiului hibrid, NATO trebuie s`-[i înt`reasc` toate capacit`]ile specifice
[i s` dezvolte parteneriatul cu UE pentru a se completa reciproc, astfel încât
s` dispun` împreun` de capacitatea de contracarare a r`zboiului hibrid oriunde
[i oricând securitatea comunit`]ii euroatlantice este amenin]at`. Mai mult decât atât,
NATO [i UE trebuie s` exploateze poten]ialul reprezentat de parteneriatele sale
cu statele-tampon dintre acestea [i Federa]ia Rus`, concentrându-[i efortul
pe cele mai vulnerabile dintre ele [i care au orientare proeuropean`, cum este cazul
Georgiei, Moldovei [i Ucrainei.
Conceptul de reform` a sectorului de securitate, definit în Rezolu]ia 2151
a Consiliului de Securitate al ONU, ofer`, în contextul actual, un instrument important
în contracararea amenin]`rilor specifice r`zboiului hibrid prin înt`rirea capacit`]ii
unui stat vulnerabil de a-[i asigura securitatea na]ional`, siguran]a cet`]enilor,
dezvoltarea economic`, prosperitatea, democra]ia [i respectarea legii, în mod
transparent [i absolut legal. UE este singura organiza]ie interna]ional` care are
deja expertiz` în acest domeniu (succesul EUSEC R.D. Congo este un bun exemplu),
institu]ii [i mecanisme care s` contribuie la reforma sectorului de securitate
a statelor sale partenere predispuse destabiliz`rii de c`tre Federa]ia Rus`,
a[a cum este cazul Georgiei, Moldovei [i Ucrainei. Prin implementarea conceptului
de reform` a sectorului de securitate, NATO [i UE pot ajuta aceste state s`-[i înt`reasc`
institu]iile na]ionale de securitate pentru a fi mai rezistente fa]` de amenin]`rile
destabilizatoare ale Federa]iei Ruse, ceea ce va contribui la asigurarea p`cii
[i stabilit`]ii în spa]iul euroatlantic.
În general, speciali[tii consider` c` statele trebuie s`-[i elaboreze planuri na]ionale
de combatere a amenin]`rilor hibride care s` asigure prevenirea, descurajarea
[i ap`rarea împotriva acestora. Dintre acestea, prevenirea este cea mai important`
[i se realizeaz` printr-o gam` larg` de mijloace, cum ar fi identificarea [i analiza
indiciilor de avertizare pe baza informa]iilor multisurs`. Prevenirea presupune
atât eliminarea vulnerabilit`]ilor na]ionale la amenin]area hibrid`, cât [i schimbul
de informa]ii la nivel na]ional [i aliat [i desf`[urarea unui amplu proces de analiz`
pentru identificarea tipurilor de amenin]`ri [i a modurilor posibile de manifestare
a acestora [i anticiparea nevoii de a reac]iona din timp pentru a le contracara.
Descurajarea ]ine de starea de preg`tire a unui stat de a reac]iona eficient
la amenin]`rile hibride, prin complementaritatea mijloacelor [i ac]iunilor
125
structurilor de securitate militare [i civile na]ionale, acceptarea, la nivel na]ional,

a unui set de indicatori care genereaz` decizii de utilizare a mijloacelor de contracarare
militare, economice, politice, financiare, informa]ionale etc. Ap`rarea se face
cu toate mijloacele la dispozi]ia statului agresat care sunt pretabile r`spunsului
la amenin]`rile hibride, concomitent cu un posibil sprijin din partea NATO, a UE
sau a altor organiza]ii interna]ionale, inclusiv prin invocarea articolului 5
al Tratatului de la Washington, în cazul în care amenin]area hibrid` se transform`
într-o agresiune armat` sau cibernetic`.
4. Concluzii
R`zboiul hibrid declan[at de Federa]ia Rus` împotriva Ucrainei a schimbat
dramatic situa]ia de securitate regional` [i euroatlantic` [i a pus Europa
în fa]a unui complex de riscuri [i amenin]`ri c`ruia trebuie s`-i fac` fa]`.
În acela[i timp, cazul Ucrainei demonstreaz` faptul c` state poten]ial agresoare
î[i pot compensa deficitele militare prin apelarea la tehnicile r`zboiului hibrid.
În acela[i timp, r`zboiul hibrid devine o modalitatea facil` de destabilizare a statelor
]int` vulnerabile. Vulnerabilitatea Ucrainei a fost evident`, acest stat fiind fragil,
fragmentat politic [i social, corupt, cu guvern`ri central` [i local` slabe, cu economie
de pia]` [i democra]ie nefunc]ionale, for]e armate nereformate, reduse numeric,
neprofesionalizate, subfinan]ate, slab dotate [i instruite. Aceste vulnerabilit`]i
au favorizat agresiunea rus`, Moscova [tiind c` Kievul nu are posibilitatea
contracar`rii ac]iunilor hibride, deoarece nu dispune de for]ele necesare
pentru a lupta împotriva unor for]e paramilitare care au atras deseori lupta
în centre urbane [i au folosit popula]ia local` drept scut de protec]ie.
Pentru a putea contracara tehnicile specifice r`zboiului hibrid, institu]iile
de securitate ale unui stat trebuie s` fie puternice [i s` dispun` de structuri
specializate, cum ar fi for]ele pentru opera]ii speciale [i de informa]ii. Informa]iile
de avertizare atât în ceea ce prive[te situa]ia intern` din teritorii cu tendin]e
separatiste sau antiguvernamentale, cât [i pe cele referitoare la inten]iile, capabilit`]ile
[i ac]iunile poten]ialului agresor, care trebuie dezvoltate [i utilizate integrat la nivel
na]ional, pentru a asigura o imagine unitar` [i cuprinz`toare a situa]iei de securitate
intern` [i extern`, cu un sistem na]ional de indicatori de avertizare care s`-i ofere
decidentului politic informa]ia oportun` [i relevant`. Contracararea r`zboiului hibrid
constituie, \mpreun` cu lupta antiterorist` [i ap`rarea cibernetic`, un domeniu
în care toate institu]iile de securitate ale unui stat, militare [i civile,
trebuie s`-[i coordoneze eforturile, s` fac` schimb de informa]ii, s` dezvolte
planuri de ac]iune integrate [i coordonate la nivelul conducerii statului.
126
Avertizarea este important`, dar [i capacitatea de reac]ie este la fel de important`,
deoarece r`zboiul hibrid are forme multiple de manifestare, este dinamic [i flexibil,
agresorul este deseori greu de identificat [i chiar legalitatea ac]iunilor institu]iilor
na]ionale de securitate pe teritoriul propriu poate fi pus` sub semnul întreb`rii.
Având în vedere faptul c`, în primele etape ale agresiunii hibride
împotriva unui stat, este vorba cel mai probabil de provoc`ri interne de securitate,
chiar [i pentru un stat membru al NATO, responsabilitatea de a contracara
aceste amenin]`ri îi revine statului în cauz`, prin combinarea tuturor instrumentelor
na]ionale la dispozi]ie, ca parte a unui plan na]ional. Când este evident` ac]iunea
hibrid` desf`[urat` de un stat sau actor interna]ional ostil, sprijinul NATO
[i al comunit`]ii interna]ionale trebuie coordonat de autorit`]ile na]ionale ale statului
agresat, în deplin` concordan]` cu planul na]ional [i cu legisla]ia interna]ional`.
Statele aliate aflate în proximitatea Federa]iei Ruse se confrunt` cu poten]ialul
unei agresiuni hibride ruse ce poate lua forma propagandei, atacurilor cibernetice,
presiunilor politice [i economice [i chiar a unor încerc`ri de stimulare a mi[c`rilor
de protest ale popula]iei ruse [i proruse de pe teritoriile lor. Din acest motiv,
este nevoie ca aceste state s` adopte strategii na]ionale de combatere a r`zboiului
hibrid, preferabil în concordan]` cu procesul de elaborare a strategiei NATO
privind r`zboiul hibrid ce se desf`[oar` la Cartierul General al Alian]ei,
ca urmare a sarcinii stabilite de [efii de stat [i de guvern la summitul NATO
din septembrie 2014.
127
FOR}A NATO DE R~SPUNS

– o nou` abordare –
Comandor Vicen]iu C~T~NEANU
Comandor Constantin SAVU
Motto:
NATO Response Force – NRF „We are already implementing the biggest reinforcement
is designed to act as an entity that can
of our collective defence since the end of the Cold War,
easily adapt to the operational
boosting the size of the NRF and also establishing a high readiness
requirements to meet the security
challenges to the Alliance. NRF missions ‹spearhead force› as the centrepiece of the Enhanced NRF”1.
focus on the principle “any mission, Jens Stoltenberg,
anywhere”, so that, in the current Secretarul general al NATO
security context, they can successfully
I
provide the practical and visible
assurance of the Allies and convey ncertitudinea, dinamica [i impredicti-
a clear message related to NATO bilitatea parametrilor care definesc
cohesion, force and determination, not actualul mediu interna]ional de securitate
only to promote deterrence but also to
ensure collective defence. NRF au adus în aten]ia deciden]ilor [i exper]ilor
missions, the chain of command and politico-militari alia]i rolul pe care for]ele de reac]ie
the decision-making process to deploy rapid`2 ar trebui s` îl aib` în asigurarea protec]iei
and/or engage forces demonstrate,
in the authors’ opinion, the preponderantly [i securit`]ii intereselor NATO [i al statelor aliate.
defensive nature of NRF, its main role Astfel, în contextul declan[`rii [i continu`rii crizei
being that of deterring the actions din Ucraina, precum [i în cel al provoc`rilor
of a possible aggressor.
de securitate cauzate de ac]iunile Rusiei
Keywords: collective defence; sau de amenin]`rile provenite dinspre Orientul
forces deployment; command
and control; multinational force Mijlociu [i nordul Africii la adresa Alian]ei,
la summitul NATO din }ara Galilor (septembrie 2014),
Comandor Vicen]iu C`t`neanu, comandor Constantin Savu – Reprezentan]a Militar` a Rom#niei

la NATO [i UE.
1
„Deja implement`m cea mai puternic` \nt`rire a ap`r`rii noastre colective de la sf#r[itul r`zboiului rece,
prin cre[terea dimensiunii NRF [i \nfiin]area unei for]e de reac]ie rapid` <for]` v#rf de lance> ca element
central al NRF consolidate ”, (Reuniunea mini[trilor de externe ai ]`rilor membre ale NATO, Turcia,
mai 2015).
2
Primele for]e de reac]ie rapid` aliate s-au constituit în 1960 – AMF – Allied Command Europe
Mobile Force, extinse, de-a lungul timpului, în NRF.
128
[efii de stat [i de guvern din statele membre ale Alian]ei au aprobat „Planul de ac]iune
pentru cre[terea capacit`]ii opera]ionale a NATO – Readiness Action Plan/RAP”,
care, în esen]`, prevede reconfigurarea posturii militare strategice de ap`rare
[i descurajare a Alian]ei, în Europa [i în vecin`tatea acesteia, precum [i sprijinul
realiz`rii obiectivului „NATO Forces 2020”. Cu acela[i prilej, alia]ii au decis
s` revigoreze For]a de R`spuns a NATO (NATO Response Force – NRF)
– „Enhanced NRF”, prin crearea, în cadrul acestei structuri, a unui „vârf de lance
opera]ional” – „spearhead force”, [i anume For]a Întrunit` cu Nivel de Reac]ie Foarte
Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), capabil` s` fie dislocat`
într-un interval de câteva zile, ca r`spuns la apari]ia unei situa]ii de criz`.
De asemenea, s-a c`zut de acord cu faptul c`, din 2016, trebuie stabilit [i implementat
un program solicitant de exerci]ii în care NRF s` reprezinte un element important,
inclusiv în cadrul exerci]iilor de mare vizibilitate3.
În acest cadru general, se poate afirma [i sus]ine c` NRF va reprezenta,
în continuare, atât un instrument politic pentru demonstrarea determin`rii aliate,
cât [i unul militar, destinat nu numai proiect`rii credibile a puterii militare,
ci [i pentru realizarea [i/sau men]inerea descuraj`rii împotriva oric`rei posibile
amenin]`ri împotriva statelor membre ale NATO.
În acest sens, autorit`]ile militare ale NATO (Comitetul Militar, Comandantul
Suprem al For]elor Aliate din Europa – Supreme Allied Commander, Europe/SACEUR
[i Comandantul Suprem al For]elor Aliate pentru Transformare – Supreme Allied
Commander Transformation/SACT) au primit sarcina, între altele, de a identifica
modalit`]i de îmbun`t`]ire a nivelului de reac]ie/r`spuns al NRF, inclusiv propuneri
pentru for]ele componente, aranjamente de comand` [i control/C2, instruire etc.
Consecin]a direct` a acestui fapt a reprezentat-o ini]ierea unor demersuri,
atât ale na]iunilor, cât [i ale organiza]iei în sine, de a reorganiza actuala NRF
pentru a putea îndeplini, eficient [i oportun, preponderent misiuni conven]ionale4
(în fapt, acestea r`mân neschimbate), dar [i pentru abord`ri [i provoc`ri sofisticate,
specifice r`zboiului hibrid, opera]iilor non-lineare [i amenin]`rilor neconven]ionale.
În prezent, la nivelul autorit`]ilor militare NATO, aceast` sarcin` s-a materializat
prin avizarea conceptului NRF îmbun`t`]it, document promovat c`tre Consiliul
Nord-Atlantic/NAC, pentru aprobare. Acest concept reprezint` doar una
dintre m`surile identificate [i implementate sub egida RAP, având scopul declarat
de a îmbun`t`]i [i optimiza r`spunsul aliat la provoc`rile în domeniul securit`]ii
[i de a înt`ri ap`rarea colectiv`.
3
Vezi seria de exerci]ii „Trident Juncture”, care, în 2015, este g`zduit de Italia, Portugalia [i Spania.
4
Atât în spectrul ap`r`rii colective, cât [i în cel al opera]iilor de r`spuns la criz`.
129
Istoric, evolu]ia NRF a fost marcat` de o serie de etape relevante. Ca parte

a procesului de transformare [i adaptare a Alian]ei la provoc`rile secolului al 21-lea,
la summitul NATO de la Praga (2002) s-a lansat ideea de a se constitui NRF
– o entitate conceput` [i desemnat` pentru a r`spunde în timp scurt oric`rei provoc`ri
la adresa securit`]ii Alian]ei [i membrilor ei. Primul concept al NRF a fost aprobat
în cadrul reuniunii mini[trilor ap`r`rii din iunie 2003. Ulterior, primele elemente
ale NRF au participat la diferite exerci]ii [i activit`]i în care s-au demonstrat
capabilit`]ile, în formare, ale structurii. În 2004, în România5, Secretarul general
al NATO [i SACEUR anun]au c` NRF a îndeplinit cerin]ele capabilit`]ii opera]ionale
ini]iale – Initial Operational Capability/IOC, fiind în m`sur` s`-[i execute misiunile,
iar Capabilitatea opera]ional` final` – Final Operational Capability/FOC a fost declarat`
cu prilejul summitului NATO de la Riga (2006).
De-a lungul evolu]iei sale, NRF sau componente ale sale au îndeplinit
variate misiuni, precum: participarea la exerci]ii de amploare6 (pentru verificarea
[i testarea atât a NRF, cât [i a structurii de comand` [i de for]e a NATO); sprijin
în protec]ia Jocurilor Olimpice de la Atena (2004); sus]inere în timpul alegerilor
preziden]iale din Afganistan (2004); sprijin în caz de dezastre (dup` uraganul
Katrina, din SUA, în 2005; dup` inunda]iile [i cutremurul din Pakistan, 2005-2006).
Relevant este faptul c`, datorit` situa]iei geopolitice [i de securitate, în corela]ie
cu nevoile opera]ionale ale Alian]ei, conceptul NRF a fost „ajustat” de dou` ori
– în 2008 [i în 2010. Elementele principale ale acestor modific`ri au vizat o abordare
mai flexibil` a gener`rii for]elor din statul de organizare al NRF.
Inten]iile prezente pentru reconfigurarea NRF (structur`, capabilit`]i,
termene de reac]ie etc.) vizeaz` dou` direc]ii principale de ac]iune, interdependente.
Pe de-o parte, men]inerea unor elemente, structuri [i proceduri din actuala configura]ie
a NRF (care au r`spuns scopului pentru care au fost constituite), iar pe de alt` parte,
adoptarea [i/sau adaptarea altor elemente pentru a r`spunde noile cerin]e
opera]ionale privind timpul de r`spuns, agilitatea compunerii [i dot`rii structurilor,
nevoile de comand`-control etc.
Astfel, din categoria elementelor p`strate din actuala concep]ie [i construc]ie
a NRF subliniem men]inerea scopului For]ei de R`spuns a NATO – o structur`
de for]e întrunite (capabilit`]i terestre, maritime, aeriene, pentru opera]ii speciale
[i de sprijin), destinat` asigur`rii unui r`spuns militar imediat, multina]ional`,
5
Reuniunea informal` a mini[trilor ap`r`rii din statele membre ale NATO, Poiana Bra[ov,
13 octombrie 2004.
6
Exerci]iul „Destined Glory 05”, din Italia, septembrie 2016 (peste 8 500 de militari, 37 de nave
[i 57 de avioane); exerci]iul „Steadfast Jaguar 06”, Insulele Capului Verde, iunie 2006 (primul exerci]iu
în care s-au angajat simultan toate componentele NRF – terestre, navale, aeriene [i SOF).
130
flexibil`, rapid dislocabil` oriunde în lume, dotat` cu echipamente performante,
apt` s` r`mân` în ac]iune pentru 30 de zile7 [i adaptat` pentru întregul spectru
de misiuni8 aliate, în scopul ap`r`rii [i/sau promov`rii intereselor Alian]ei.
În acest sens, NRF este [i va fi „motorul [i liantul” transform`rii Alian]ei, atât conceptual
(politici, strategii, planuri), cât [i opera]ional (educa]ie, instruire, exerci]ii etc.).
În baza deciziilor adoptate 9, NRF contribuie semnificativ la dezvoltarea
[i implementarea unor ini]iative [i proiecte aliate (de ex. Connected Forces,
Smart Defence, Framework Nation Concept), acestea sus]inând realizarea general`
a obiectivului „NATO Forces 2020”.
Alte elemente esen]iale men]inute sunt: decizia de a disloca NRF sau p`r]i
ale acestuia apar]ine NAC; la nivel strategic, comanda general` a NRF îi apar]ine
SACEUR, iar la nivel operativ, unui Comandament Întrunit de For]e al NATO10
desemnat; for]ele sunt alocate pentru un interval operativ 11 de 12 luni
(interval stand-by); preg`tirea premerg`toare particip`rii for]elor la NRF
este în responsabilitate na]ional` (instruire, dotare, echipare [i respectarea/îndeplinirea
cerin]elor opera]ionale); în baza aprob`rii NAC, NRF este, în continuare, deschis`
particip`rii statelor partenere cu capabilit`]i12.
Pe lâng` VJTF, principalele componente care caracterizeaz` noua construc]ie
Enhanced NRF sunt: Grupul Ini]ial al For]elor Ulterioare (Initial Follow-on Forces
Group – IFFG) [i Grupul For]elor Ulterioare (Follow-on Forces Group – FFG).
Toate componentele NRF, care totalizeaz` circa 30 000 de militari, au elemente
proprii de comand` [i control, precum [i niveluri opera]ionale (readiness) [i de reac]ie
(responsiveness) diferite, cerin]a politic` [i opera]ional` fiind „to rapidly respond
to any threat”. Din ra]iuni opera]ionale, pentru a în]elege mai bine fundamentele
reorganiz`rii NRF, consider`m c` se impune s` descriem, pe scurt, componentele
acesteia. Dup` cum se va putea constata, aspectele care au f`cut obiectul
reorganiz`rii NRF au vizat, în principal, componentele de for]e terestre. Cele de for]e
aeriene, navale sau pentru opera]ii speciale, datorit` specifica]iilor de natur`
opera]ional`, au r`mas, în general, cu aceea[i organizare.
7
Autosus]inere complet`.
8
Cu accent pe Art. 5 [i NA5CRO (Non Article 5 Crisis Response Operation) – men]inerea integrit`]ii
teritoriale a alia]ilor, prezen]a [i demonstrarea for]ei, asisten]` militar`, opera]ii de sprijin al p`cii, embargo,
sprijin în caz de dezastre, opera]ii de intrare ini]ial` în teatrul de opera]ii, protec]ia infrastructurii critice,
opera]ii de securitate etc.
9
Vezi summitul de la Chicago, din 2012, precum [i reuniunile ulterioare la nivelul mini[trilor ap`r`rii
din statele membre ale NATO.
10
În baza principiului rota]ional, fie Joint Force Command Brunssum (Olanda), fie JFC Napoli (Italia).
11
Vom dezvolta, în continuare, [i alte aspecte ale aloc`rii for]elor pentru construc]ia general` a NRF.
12
Condi]iile pentru participare sunt restric]ionate de faptul c` implicarea partenerilor este limitat`
la anumite componente ale NRF, iar contribu]iile acestora sunt suplimentare [i complementare structurii
efective de for]e a NRF.
131
Componenta terestr` a VJTF [denumit` VJTF(L)], va fi cl`dit` pe structura

unei brig`zi terestre multina]ionale, cu un efectiv de circa 5 000 de militari,
având 3-5 batalioane lupt`toare/de manevr`. VJTF(L) va avea un nivel de reac]ie
de 5-7 zile, iar unele unit`]i vor avea nivel de reac]ie [i mai ridicat. VJTF(L)
va avea în sprijin unit`]i/elemente lupt`toare joint, structuri adaptate, la rândul lor,
cerin]elor [i specificului misiunii. În baza acestor parametri [i cerin]e opera]ionale,
VJTF(L) va fi în m`sur` s` se disloce imediat ce primele semne [i indicatori
confirm` o posibil` amenin]are la adresa NATO, înaintea declan[`rii crizei
propriu-zise, pentru a putea fi perceput` [i ca o ac]iune militar` pentru descurajare13.
Comanda VJTF(L) va fi asigurat` anual de c`tre na]iunea cadru/framework nation.
De exemplu, în 2016, va fi Spania. De asemenea, na]iunea cadru este responsabil`,
cu sprijinul SACEUR, pentru coordonarea eforturilor altor alia]i de a contribui
la constituirea for]ei, precum [i cu asigurarea cadrului de comandament
(inclusiv capabilit`]i C2) [i a majorit`]ii capabilit`]ilor lupt`toare necesare.
Conform deciziilor mini[trilor ap`r`rii14, VJTF trebuie s` îndeplineasc` cerin]ele
opera]ionale specifice pân` la summit-ul NATO 2016 (8-9 iulie 2016, Var[ovia, Polonia).
Grupul Ini]ial al For]elor Ulterioare sunt acele for]e de valoarea a dou` brig`zi
terestre multina]ionale care, în situa]ia unei crize, pot fi dislocate rapid pentru înt`rirea,
sprijinul sau înlocuirea for]elor VJTF. Au un nivel opera]ional [i de reac]ie adecvat
acestei cerin]e. Componentele joint ale IFFG, for]ele pentru opera]ii speciale,
elementele CBRN (Chemical, Biological, Radiological and Nuclear), împreun`
cu elementele de sprijin de lupt` (CS) [i sprijin de lupt` de servicii (CSS) îi asigur`
acestei entit`]i postura necesar` pentru o reac]ie oportun` [i eficient`. Componenta
maritim` este reproiectat` pe arhitectura actualelor Grup`ri Navale Permanente15.
Grupul For]elor Ulterioare, a[a cum prev`d documentele actuale aliate, reprezint`
acele for]e na]ionale care nu sunt desemnate în alte mecanisme/instrumente
militare de r`spuns imediat [i care sunt destinate pentru sprijinul ac]iunilor militare
în situa]ia în care o opera]ie în derulare ia amploare.
În prezent, o serie de state aliate (de ex. Spania, Marea Britanie, Italia, Polonia
[i Turcia), împreun` cu ceilal]i alia]i, s-au angajat în constituirea VJTF(L),
în calitate de na]iuni cadru. Pân` la definitivarea [i implementarea cadrului
conceptual-organizatoric al noului NRF, pentru 2015, se va constitui o capabilitate
provizorie (interim VJTF16), care nu numai c` va asigura îndeplinirea misiunilor NRF,
13
Mesajul este: „any attempt to violate the sovereignty of one NATO nation will result in a decisive military
engagement with all 28 allied nations” („orice \ncercare de violare a suveranit`]ii unei na]iuni membre
a NATO va avea ca rezultat implicarea militar` decisiv` a tuturor celor 28 de na]iuni aliate”).
14
Reuniunea din 5 februarie 2015, de la Bruxelles.
15
Standing NATO Maritime Group (SNMG) [i Standing NATO Mine Countermeasures Group (SNMCMG).
16
În principal, for]ele [i capabilit`]ile terestre sunt asigurate de Germania, Olanda [i Norvegia
(Corpul 1 Germano-Olandez), iar cele navale [i aeriene de c`tre Marea Britanie, Fran]a, Spania [i Belgia.
132
ci va testa [i evalua procedurile [i rela]iile de lucru efective, lan]ul de comand`,
atât pe timpul instruirii, cât, mai ales, pe durata exerci]iilor planificate
(inclusiv exerci]iile pentru repetarea/antrenarea în folosirea procedurilor17,
a celor special destinate pentru alertarea [i/sau verificarea capacit`]ii de dislocare
rapid` a for]elor [i mijloacelor18 [i terminând cu seria exerci]iilor de mare vizibilitate
„Trident Juncture”19, în care NRF este parte a unei for]e multina]ionale de mari dimensiuni,
angrenat` într-un scenariu complex). De remarcat este faptul c`, în aceste exerci]ii,
sunt angajate [i dislocate efective semnificative împreun` cu echipamentele
[i tehnica de lupt` din dotare, precum [i cu facilit`]ile necesare pentru asigurarea
comenzii [i controlului sau a celor pentru men]inerea condi]iilor zilnice de trai.
Pentru îmbun`t`]irea [i/sau înt`rirea interoperabilit`]ii aliate, aceste exerci]ii
pot fi conectate cu activit`]i similare na]ionale, în care comandamentele [i for]ele
sunt angajate în derularea activit`]ilor din scenariul desemnat. Toate aceste activit`]i
opera]ionale, logistice [i administrative se fac numai în baza procedurilor NATO.
Pentru ini]ierea procesului de transformare de la configura]ia veche a NRF
la cea nou`, brigada interim VJTF-2015 va avea în compunere circa 3-4 000 de militari.
Din ra]iuni organizatorice, corelate cu cele financiare, pân` în 2016, interim VJTF
nu va avea în compunere [i acea structur` de nivel batalion de manevr`, cu nivel
[i mai ridicat de reac]ie (2-3 zile), destinat unui r`spuns rapid permanent20.
În urma evalu`rilor practice ale interim VJTF-2015, dar [i a lec]iilor
identificate/înv`]ate reie[ite, la nivel aliat se inten]ioneaz` ca VJTF(L) s` fie complet
opera]ional pân` la sfâr[itul anului 2016.
Pentru a asigura un nivel ridicat de flexibilitate, NRF se poate configura
(compunere, capabilit`]i etc.) pentru a r`spunde preg`tirii [i, în mod deosebit,
execut`rii unei misiuni specifice în care poate fi angajat`. Includerea for]elor
oferite de na]iuni în structura NRF se poate face doar dup` parcurgerea
unor etape na]ionale de instruire21, în care sunt completate [i testate, în exerci]ii,
toate cerin]ele opera]ionale cerute pentru respectiva capabilitate (echipament
[i tehnic`, documente, proceduri standard etc.). Ulterior, entit`]i din structura
de comand` a NATO vor evalua [i certifica respectivele for]e, tot cu prilejul
unor exerci]ii, moment care formalizeaz` prezen]a acestora în NRF.
17
TTX – Table Top Exercise.
18
Vezi seria NOBLE JUMP.
19
În 2015, exerci]iul s-a desf`[urat în intervalul 21 oct. – 06 nov. 2015, în Italia, Spania [i Portugalia.
20
Reuniunea mini[trilor de externe din statele membre ale NATO, decembrie 2104.
21
De regul`, în ultimele 6 luni premerg`toare intr`rii în NRF. Se recomand` ca na]iunile s` înceap`
instruirea na]ional` a for]elor care vor fi parte a NRF cu circa 6-18 luni înaintea celor 6 luni deja men]ionate.
133
Un alt aspect relevant în noua abordare a construc]iei Enhanced NRF îl reprezint`

planificarea, organizarea [i desf`[urarea unor activit`]i de instruire/exerci]ii,
special destinate for]elor [i unit`]ilor VJTF(L), care au ca scop principal evaluarea
nivelului de reac]ie în activit`]i anun]ate în scurt timp sau chiar ne-notificate.
Aceste activit`]i pot fi de natura alertei unui comandament sau chiar a disloc`rii
unor elemente/unit`]i sau întregul VJTF(L). Confiden]ialitatea planific`rii
[i desf`[ur`rii acestor activit`]i rezid` în necesitatea evalu`rii capacit`]ii reale
de reac]ie [i/sau dislocare a for]ei.
Necesitatea disloc`rii rapide a for]ei (sau componente ale acesteia) [i angajarea
în eventuale ac]iuni militare (conform deciziilor politice) nu se rezum` la capacitatea
intern` a entit`]ilor NRF (dotare, instruire, proceduri). Aceast` cerin]` este strâns
ata[at` de entit`]i de planificare [i sprijin opera]ional [i logistic. În acest sens,
un exemplu elocvent îl reprezint` Unit`]ile de Integrare a For]elor NATO
(NATO Force Integration Units – NFIUs), în prezent în stadiu avansat de constituire
în statele baltice, Polonia, Bulgaria [i România. Pe lâng` asigurarea unei prezen]e
vizibile [i persistente a elementelor de comand` [i control ale NATO pe teritoriul
alia]ilor, în contextul unor posibile ac]iuni aliate de tip art. 5, NFIUs vor avea
în responsabilitate principal` [i direct` sprijinirea disloc`rii 22 rapide a VJTF
[i a celorlalte elemente ale NRF pentru desf`[urarea unor opera]ii [i/sau exerci]ii.
Din perspectiva planific`rii opera]ionale, dar [i a eficien]ei economico-financiare,
în prezent, la nivelul autorit`]ilor militare ale NATO, în strâns` coordonare
cu na]iunile aliate, dar în special cu cele care s-au declarat framework nation,
se deruleaz` o analiz` pentru identificarea unor solu]ii privind unele aspecte
care vizeaz`:
Este oportun [i eficient ca for]ele din compunerea VJTF(L) s` fie concentrate
într-un singur loc sau s` sta]ioneze în locurile de dislocare permanente na]ionale?
(anticip`m c`, din perspectiv` militar`, analiza vizeaz`, cel pu]in, aspecte
privind asigurarea continuit`]ii fizice pe linia comenzii [i controlului, asigurarea
coeziunii de lupt` a trupelor, participarea la exerci]ii comune sau la cele ordonate
ierarhic, posibila dislocare pe teritoriul statelor aliate europene etc.).
Pentru îndeplinirea scopurilor privind asigurarea unei capacit`]i de reac]ie
în timp foarte scurt a VJTF(L), este necesar ca unele elemente de comand`-control
ale VJTF(L) s` aib` termenul de dislocare mai mic decât cel al unit`]ilor din subordine?
Care sunt costurile pentru alocarea, men]inerea [i (eventual) dislocarea
for]elor alocate NRF [i ce poate intra sub inciden]a finan]`rii din fondurile
comune aliate?
22
Asigurarea RSOMI – Reception, Staging, Onward Movement, Integration/Recep]ie, sta]ionare,
continuarea deplas`rii [i integrarea for]elor.
134
Este actualul proces de luare a deciziei la nivel politico-militar optimizat
pentru a se cupla la rapiditatea unei eventuale disloc`ri [i angaj`ri a NRF
în ac]iuni reale?
*
Ac]iunile Rusiei împotriva Ucrainei [i activit`]ile sale militare sau de alt` natur`23
desf`[urate în Europa sau în vecin`tatea acesteia, precum [i amenin]`rile grup`rilor
teroriste din regiunea Orientului Mijlociu [i nordul Africii au generat, la nivelul
Alian]ei, m`suri excep]ionale, care au trebuit identificate [i evaluate într-un timp
relativ scurt. Toate aceste m`suri au fost adoptate, la diferite niveluri de decizie
politico-militar` aliat`, pentru men]inerea securit`]ii în spa]iul euroatlantic,
dar, în mod special, pentru a proteja statele membre ale NATO de orice posibil`
inten]ie agresiv` din partea Rusiei.
În noua abordare, NRF este proiectat` s` func]ioneze ca o entitate
care se poate adapta cu u[urin]` cerin]elor opera]ionale care ating provoc`rile
la adresa securit`]ii Alian]ei. Misiunile NRF sunt, în continuare, centrate pe principiul
„any mission, anywhere”, astfel încât, în actualul context interna]ional de securitate,
pot furniza cu succes asigurarea practic`, dar [i vizibil` a alia]ilor [i pot transmite
un mesaj clar de coeziune, for]` [i determinare a NATO, atât în promovarea
descuraj`rii, cât [i pentru asigurarea ap`r`rii colective. Misiunile pe care NRF
le poate îndeplini, lan]ul de comand` [i decizie pentru dislocarea [i/sau angajarea
for]elor, relev` în mod evident c` natura NRF este preponderent defensiv`,
rolul principal fiind în asigurarea descuraj`rii pentru eventualele ac]iuni
ale unui posibil agresor.
NRF reprezint` principalul instrument militar aliat care poate asigura
un r`spuns militar rapid, în contextul sau în afara ap`r`rii colective. Fa]` de vechea
arhitectur` [i compunere a NRF, cea actual` este mai flexibil`, mai rapid dislocabil`
[i mai numeroas`. Se poate promova [i sus]ine ideea c` „tabloul opera]ional”
contemporan este complex, dinamic [i destul de impredictibil, în care for]ele
de reac]ie rapid` au un rol determinant, iar liantul general este caracterizat
de necesitatea existen]ei for]elor preponderent expedi]ionare – „to ensure
that we [NATO] have the right forces, in the right place, at the right time”24.
23
Vezi r`zboiul hibrid.
24
Declara]ia Secretarului general al NATO în cadrul reuniunii mini[trilor ap`r`rii din statele membre
ale NATO, de la Bruxelles, 5 februarie 2015 („pentru a asigura c` noi [NATO] avem for]ele potrivite,
la locul potrivit [i la timpul potrivit”).
135
SPRIJINUL NA}IUNII GAZD~

ÎN PROCESUL DE ADAPTARE A NATO
Locotenent-colonel Cristian CEAU{U
The author discusses the HNS

Introducere
concept in the context of NATO Recent, Alian]a Nord-Atlantic` a sporit
adaptation process, showing capacitatea opera]ional` a For]ei de R`spuns (NATO
that it has to clearly state the actions
Response Force) prin dezvoltarea unor pachete
of civil and military authorities to plan
and sustain NATO forces so that a rapid de for]e care s` fie în m`sur` s` se deplaseze rapid
response can be guaranteed since [i s` r`spund` poten]ialelor provoc`ri [i amenin]`ri.
the early stages of a threat to security.
Parte a acestor ini]iative, s-a agreat furnizarea
Therefore, the armed forces along
with other state institutions and the society unei noi capabilit`]i – VJTF (Very High Readiness
have to conduct defence activities Joint Task Force/For]a întrunit` cu nivel de reac]ie
to support the allied forces arrival foarte ridicat). Aceasta constituie o nou` for]` aliat`,
and deployment. They require immediate
situational awareness, rapid cu caracter întrunit, capabil` s` fie dislocat`
decision-making and a comprehensive într-un interval de câteva zile, ca r`spuns la apari]ia
approach, i.e. the use of both military unei situa]ii de criz`, în special la periferia teritoriului
and civil resources. In case of a threat
to national security, the national
Alian]ei. Alte ini]iative privesc stabilirea unei prezen]e
defence tasks are implemented under de comand` [i control împreun` cu elemente
the guidelines provided by certain de sprijin, dislocate permanent pe teritoriul estic
national political leaders,
and the following capabilities
al Alia]ilor, cu contribu]ii ale na]iunilor NATO,
are guaranteed by the armed forces: pe principiul rota]ional.
warning system; self-defence capabilities; Obiectivul NATO este îmbun`t`]irea abilit`]ii
and the host nation support system.
de dislocare rapid` [i reînt`rirea Alia]ilor estici,
Keywords: Host Nation Support; prin preg`tirea infrastructurii, prepozi]ionarea
NATO Response Force; logistics support;
echipamentelor [i materialelor [i desemnarea
Reception, Staging and Onward
Movement unor loca]ii specifice. Ca urmare, sprijinul na]iunii
gazd` este considerat ca fiind critic.
Locotenent-colonel Cristian Ceau[u – Reprezentan]a Militar` a Rom#niei la NATO [i UE.
136
În timp ce solu]iile de sprijin logistic, contractate, sunt de obicei utilizate
s` înlocuiasc` lipsa sprijinului na]iunii gazd` în cazul opera]iilor, prin dislocare,
sprijinul na]iunii gazd` r`mâne totu[i principala surs` pentru sprijinul logistic
în suportul opera]iilor de tip articol 5. Pe timpul r`zboiului rece, sprijinul na]iunii
gazd` era preplanificat [i disponibil, pe baza în]elegerilor multina]ionale
[i a legisla]iei na]ionale. Dup` încheierea r`zboiului rece [i în ciuda expansiunii
NATO pe flancul estic, schimbarea c`tre opera]ii, prin dislocare în afara teritoriului
Alian]ei, ce implic` m`suri preparatorii pentru stabilirea unui mecanism
al sprijinului na]iunii gazd`, pe teritoriul noilor na]iuni, membre ale NATO,
nu a avut efectul scontat ca pe timpul fazelor anterioare ale Alian]ei.
Recentele [i poten]ialele provoc`ri la adresa mediului de securitate
al Europei conduc la ipoteza analiz`rii viitorului rol al sprijinului na]iunii gazd`,
în contextul actualelor frontiere ale NATO. Analiza trebuie s` identifice cìle
prin care poate fi îmbun`t`]it` capacitatea opera]ional` a Alian]ei din punct
de vedere logistic [i sustenabilitatea, în cazul apari]iei opera]iilor de tip articol 5,
în special prin evaluarea modului de utilizare a solu]iilor contractate, de sprijin
logistic, în completarea sprijinului na]iunii gazd`.
Modul de abordare general

Sprijinul na]iunii gazd` (Host Nation Support/HNS) reprezint` totalitatea ac]iunilor
de sprijin militar, economic, legislativ [i procedural care definesc asisten]a civil`
[i/sau militar` pe timp de pace, în situa]ii de urgen]`, criz` [i la r`zboi, for]elor
armate strìne care intr`, sta]ioneaz`, desf`[oar` opera]ii sau se afl` în tranzit.
Spectrul HNS cuprinde urm`toarele domenii:
a) sprijin militar:
- promovarea [i asigurarea cadrului legislativ: ob]inerea aprob`rilor
autorit`]ilor na]ionale competente, încheierea acordurilor multina]ionale
în domeniul HNS, promovarea reglement`rilor necesare pentru imple-
mentarea HNS;
- asigurarea unui punct unic/ini]ial de contact [i asisten]` de specialitate
HNS;
- asigurarea coordon`rii [i cooper`rii între sectoarele militar [i civil pe plan
na]ional (intra [i inter-institu]ional) [i multina]ional, inclusiv prin personal
de leg`tur` HNS;
- facilitarea accesului la resurse [i punerea la dispozi]ie de servicii [i bunuri
prin for]e/din surse militare: infrastructur`, sprijin logistic, asigurare
medical`, comunica]ii [i informatic`, protec]ia for]ei etc.;
137
- coordonarea mi[c`rii [i asisten]a pentru trecerea frontierei [i tranzitarea

teritoriului na]ional;
- facilitarea [i sprijinirea recep]iei, sta]ion`rii [i deplas`rii c`tre înainte
(Reception, Staging and Onward Movement/RSOM);
- asisten]a în domeniul contract`rii/achizi]iilor etc.;
b) sprijin al autorit`]ilor publice:
- asigurarea cadrului legislativ;
- asisten]a în domeniile de specialitate: juridic, economic, financiar, transport,
s`n`tate, securitate, sprijin în situa]ii de urgen]`, servicii mortuare,
comunica]ii [i informatic`, protec]ia mediului etc.;
- cooperarea pe plan na]ional (intra [i inter-institu]ional) [i multina]ional,
inclusiv prin personal de leg`tur` HNS;
- facilitarea accesului la resurse [i punerea la dispozi]ie de servicii [i bunuri,
conform domeniilor de competen]` ale autorit`]ilor publice;
- facilitarea [i sprijinirea RSOM;
- asisten]a în domeniul contract`rii/achizi]iilor etc.
Resursele HNS necesare sus]inerii opera]iilor aliate de ap`rare colectiv`
se asigur` într-un spectru cât mai extins, potrivit:
• intereselor na]ionale;
• prevederilor tratatelor [i în]elegerilor tehnice multina]ionale;
• prevederilor legisla]iei na]ionale aplicabile;
• posibilit`]ilor [i capabilit`]ilor curente.
Pe baza defini]iei, agreat` la nivelul NATO – [tiin]a planific`rii [i urm`ririi
modului de deplasare [i între]inere a for]elor –, logistica acoper` [i urm`toarele domenii:
• proiectare [i elaborare, achizi]ie, depozitare, transport, distribu]ie, între]inere,
evacuare [i scoaterea din eviden]` a materialelor;
• transportul persoanelor;
• achizi]ia, construc]ia, între]inerea, operarea [i scoaterea din func]iune
a facilit`]ilor;
• achizi]ia serviciilor;
• sprijinul asisten]ei medicale.
Ca principiu general, se poate afirma c` logistica, v`zut` ca element opera]ional,
îndepline[te dou` func]iuni:
1. o logistic` efectiv`, ce permite deplasarea for]elor NATO [i sus]inerea
puterii militare, pe baza liniilor de comunica]ii extinse, în cazul unei arii de operare
la distan]`;
138
2. logistica poate crea efecte opera]ionale, non-kinetice, de-a lungul tuturor tipurilor
de misiuni, în special al opera]iilor ce depind, din greu, de capabilit`]ile logistice.
Este agreat faptul c` na]iunile [i NATO au o responsabilitate colectiv`
pentru logistic`, incluzând sprijinul logistic pentru opera]iile multina]ionale
ale Alian]ei. În acest caz, principiul responsabilit`]ii colective este major [i se bazeaz`
pe ideea c` atât NATO, cât [i ]`rile participante sunt responsabile pentru sprijinul
logistic al opera]iilor multina]ionale. În timp ce NATO este responsabil
pentru coordonarea [i prioritizarea asigur`rii sprijinului logistic al for]elor Alian]ei,
fiecare stat r`spunde de furnizarea cerin]elor de resurse logistice for]elor proprii
– în mod individual sau prin intermediul în]elegerilor colective.
De asemenea, este agreat faptul c` multe dintre opera]iile NATO, anterioare
[i actuale, au fost sprijinite, de obicei, prin necoordonare [i duplicarea capabilit`]ilor
logistice na]ionale. Acest sprijin a rezultat în echipamente semnificative [i ineficien]a
resurselor financiare [i de personal.
Un bun exemplu al sprijinului logistic, standardizat, este cel acordat opera]iilor
NATO din Bosnia [i Her]egovina, unde au fost dislocate efective (60 000),
iar aprovizionarea a fost realizat` prin liniile de comunica]ii terestre, feroviare,
maritime [i aeriene. Cu toate c` for]ele dislocate s-au bazat pe sprijinul na]iunii gazd`,
destul de precar (asisten]a civil` [i militar` a ]`rilor învecinate [i chiar din partea
na]iunii gazd`), totu[i sprijinul logistic s-a axat pe elementele de suport na]ionale,
reducând eficien]a [i eficacitatea trupelor, prin redundan]a capabilit`]ilor logistice.
Ca regul` general`, se poate afirma c`, ast`zi, majoritatea opera]iilor militare
sunt întrunite sau sunt îndreptate spre acest mod de abordare. Acest aspect
are implica]ii logistice semnificative [i toate solu]iile de sus]inere trebuie s` aprecieze
complexitatea dimensiunii, la nivel întrunit.
Solu]iile multina]ionale pot fi utilizate, oriunde este posibil pentru furnizarea
unui sprijin simplu [i eficient, în scopul optimiz`rii [i reducerii amprentei logistice.
Solu]iile multina]ionale logistice ofer` posibilitatea na]iunilor de a reduce cheltuielile.
Potrivit doctrinei NATO, sunt trei tipuri de sprijin logistic multina]ional,
dup` cum urmeaz`:
• sprijin mutual preplanificat, sprijinul na]iunii gazd` [i cel al contractorilor
pentru opera]ii, ce pot fi aranjate, la modul bilateral sau multilateral,
de c`tre NATO cu na]iunea/na]iunile;
• o na]iune este de acord s` asigure, în mod formal, sprijin sau servicii tuturor
sau unei p`r]i din cadrul for]ei multina]ionale, dar sub comand` na]ional`;
139
• una sau mai multe na]iuni sunt de acord, în mod formal, s` asigure tot
sau o parte din cadrul for]ei multina]ionale, sub controlul comandantului,
precum unit`]ile multina]ionale de sprijin logistic integrat/Multinational
Integrated Logistic Units.
Aspecte istorice
}inând cont de evolu]ia situa]iei de la frontiera estic` a NATO, sprijinul
na]iunii gazd`, aferent ]`rilor membre ale Alian]ei din aceast` arie, este considerat
mai important fa]` de acum câ]iva ani. Sprijinul na]iunii gazd` este un element
cheie în cazul eventualei disloc`ri a unei for]e interna]ionale pe teritoriul NATO,
iar posibilele deficien]e trebuie avute în vedere [i analizate pentru minimizarea
consecin]elor negative.
Sub inciden]a articolului 5, fiecare na]iune gazd` are responsabilit`]ile
sale specifice în coordonarea [i sus]inerea for]elor NATO, incluzând reînt`rirea
[i prepozi]ionarea for]elor. Aranjamentele na]iunii gazd` pentru opera]iile de tip
articol 5 sunt, în mod normal, agreate sub forma unui document permanent.
Sprijinul na]iunii gazd` ofer` posibilitatea optimiz`rii amprentei logistice,
cre[terea abilit`]ii [i consolidarea eficien]ei. Urm`toarele aspecte sunt considerate
elemente cheie ale sprijinului na]iunii gazd`:
(1) facilit`]i, precum APOD/SPOD, camparea for]elor [i arii pentru recep]ie,
sta]ionare, deplasare, integrare;
(2) facilit`]i/capabilit`]i portuare de înc`rcare/desc`rcare;
(3) asigurarea produselor (de ex. combustibil, ap` etc.) [i a serviciilor;
(4) achizi]ia materialelor [i serviciilor;
(5) între]inere [i reparare;
(6) materiale/resurse pentru fortifica]ii/construc]ii [i serviciile aferente;
(7) for]a de munc` civil`;
(8) facilit`]ile de asisten]` medical` [i serviciile aferente;
(9) securitate;
(10) controlul deplas`rii.
Pe timpul r`zboiului rece, conceptul de sprijin al na]iunii gazd` era un element
cheie în logistica NATO, iar nivelul de planificare era elaborat în detaliu, în cazul
unei posibile amenin]`ri. Obiectivul era cel de preg`tire, în scopul implement`rii
unei reac]ii rapide, în cazul unui conflict, ca urmare a ac]iunilor militare
ale Uniunii Sovietice. La acel moment, frontierele estice ale Alian]ei erau stabilite,
practic, de-a lungul frontierei Germaniei. Aceast` situa]ie implica linii de comunica]ii,
relativ reduse, pentru for]ele dislocate, APOD/SPOD-uri cu infrastructur`
140
[i capabilit`]i aferente în sprijinul dislocabilit`]ii, ca, de altfel, [i o structur`
de sprijin a na]iunii gazd`, stabilit` [i capabil` s` asigure suport unei for]e aliate
semnificative, într-un timp scurt.
Pe la mijlocul anului 1990, ideea general` de unificare a Europei nu a fost
doar o simpl` viziune. A fost acceptat faptul c`, pe m`sur` ce procesul de integrare
european` se aprofundeaz` [i este extins, Europa va dep`[i, cu siguran]`,
reminiscen]ele de odinioar`. De aceea, managementul securit`]ii se confrunta
cu un nou set de provoc`ri, de care Alian]a trebuia separat`. Aceast` schimbare
a avut consecin]e serioase asupra conceptului de sprijin al na]iunii gazd`,
în interiorul NATO. Din moment ce noile provoc`ri apar departe de teritoriul Alian]ei,
sprijinul na]iunii gazd` nu mai este necesar, cel pu]in dup` cum s-a [tiut anterior.
Cu toate acestea, evolu]ia mediului de securitate a demonstrat c` viziunea
nu mai este valid`. Chiar dac`, în termeni generali, s-a agreat c` viitoarele conflicte
vor avea loc departe de teritoriul NATO, actualul conflict dintre Rusia [i Ucraina,
ca, de altfel, [i comportamentul Rusiei, în cazul Georgiei [i al Republicii Moldova,
au demonstrat c` Alian]a trebuie s` fie atent` la teritoriul sù [i, în special,
asupra securit`]ii la frontiera estic`.
Provoc`rile noii situa]ii

Principalele provoc`ri, din punct de vedere logistic, deriv` din deplasarea
frontierei estice a NATO cu aproape 1 300 km fa]` de situa]ia anterioar`.
Aceast` realitate implic` urm`toarele consecin]e:
• distan]a mare ce trebuie acoperit` de for]ele deplasate pentru reînt`rirea
frontierelor, dac` este necesar, fapt ce complic` numeroase cerin]e
de sprijin logistic;
• deficitele în capacit`]ile de sprijin, din partea na]iunilor care sunt
în prima linie, în cazul unei disloc`ri a for]elor NATO.
Cadrul legislativ
Conceptul de sprijin al na]iunii gazd`, în procesul de adaptare a NATO,
trebuie s` prevad`, în mod clar, ac]iunile autorit`]ilor civile [i militare
pentru planificarea [i organizarea sosirii for]elor NATO, spre a fi garantat
un r`spuns rapid, înc` din fazele intermediare ale unei provoc`ri, la adresa
securit`]ii. Astfel, for]ele armate, împreun` cu alte institu]ii al statului [i societatea
civil`, trebuie s` exercite activit`]ile de ap`rare, în sprijinul primirii [i disloc`rii
for]elor aliate. Aceste aspecte includ cunoa[terea imediat` a situa]iei, luarea
unei decizii rapide [i un mod de abordare atotcuprinz`tor, prin utilizarea
141
resurselor, atât militare, cât [i civile. În cazul unei amenin]`ri la adresa securit`]ii,
sarcinile de ap`rare, la nivel na]ional, trebuie s` fie implementate sub îndrumarea
unor conduc`tori politici na]ionali, iar urm`toarele capabilit`]i s` fie garantate
de for]ele armate:
• sistemul de avertizare;
• o combina]ie între partea militar` [i civil`, de ex., m`suri de prevenire
(politice, economice, diplomatice [i de securitate);
• capabilit`]ile de autoap`rare [i
• sistemul de sprijin al na]iunii gazd` pentru primirea [i dislocarea rapid`
a for]elor aliate.
Infrastructura
Sub umbrela Programului NATO de investi]ii în securitate (NATO Security
Investment Programme), NATO poate finan]a proiectele de investi]ii ale elementelor
de infrastructur`, atunci când aceste cerin]e sunt necesare Alian]ei în scopuri
de ap`rare [i dincolo de nevoile ]`rii în care sunt realizate.
Ca exemple ale elementelor de infrastructur` pot fi men]ionate aerodromurile
militare, re]elele de distribu]ie [i facilit`]ile de stocare cu produse petroliere,
sistemele de comunica]ii [i informatice majore etc.
Principalele aspecte ce pot fi avute în vedere în momentul analiz`rii
acestor posibilit`]i sunt:
• timpul îndelungat pentru infrastructur` [i echipamente, pân` la intrarea
în serviciu;
• posibilitatea ca riscurile curente s` r`mân` pentru mai mult timp;
• infrastructura [i echipamentele necesare s` fie realizate [i dislocate
înainte de dislocarea for]elor NATO.
Chiar dac` responsabilitatea identific`rii [i definirii cerin]elor militare
pentru proiectele de infrastructur` este sarcina lan]ului de comand`, majoritatea
facilit`]ilor de infrastructur` [i echipamente se ob]in prin intermediul contractelor
cu contractorii priva]i. Astfel, în plus fa]` de responsabilit`]ile financiare, se impun
a fi avute în vedere aspectele contractuale. Mai precis, câteva elemente cheie
ar putea fi:
• capacitatea structurilor tehnice [i contractuale, având în vedere m`rimea
[i experien]a în cadrul proceselor interna]ionale de achizi]ie;
• constrângerile regulilor de contractare na]ionale, ce pot cauza întârzieri
semnificative.
142
Mai mult, realizarea efectiv` a lucr`rilor de infrastructur` necesit` personal
calificat care s` fie în m`sur` s` managerieze modul de procurare [i implementare
a proiectelor.
Produse [i servicii
În cazul unei ipotetice disloc`ri a for]elor NATO în partea de est a Alian]ei,
trebuie avut` în vedere o posibil` lips` a surselor de energie. În acest caz,
în]elegerile contractuale cu al]i poten]iali furnizori pot fi finalizate într-o perioad`
de timp scurt`, în scopul evit`rii unor deficite ale acestor mijloace critice.
Din punct de vedere militar, disponibilitatea mijloacelor [i furnizorilor
[i identificarea timpurie a unor solu]ii alternative reprezint` cheia succesului
[i, inerent, dependen]a de sprijinul na]iunii gazd` [i de solu]iile contractuale.
În situa]ia în care na]iunea gazd` nu poate fi capabil` s` furnizeze produse
petroliere, gaz sau electricitate, conform nevoilor, atunci trebuie avut în vedere
un scenariu probabil, pe termen scurt [i mediu. În acest caz, NATO trebuie s` dispun`
de contracte, în scopul asigur`rii cerin]elor de aprovizionare.
De aceea, aceast` situa]ie poate ap`rea în cazul în care for]ele Alian]ei
pot fi dislocate, în diferite scenarii, în afara teritoriului NATO. Instrumentele
contractuale, care s` asigure furnizarea produselor petroliere, sunt considerate
op]iuni valide pentru asigurarea, în timp, a cerin]elor de acest gen.
Datorit` recentelor evenimente, NATO a concluzionat c` Alia]ii afla]i
la periferia NATO pot fi reînt`ri]i pentru descurajare [i ap`rare colectiv`. În scopul
preg`tirii pentru aceast` posibil` reînt`rire, numeroase echipamente [i materiale
ar putea fi prepozi]ionate în anumite loca]ii. Acest aspect ar putea facilita o dislocare
rapid`, în cazul unei crize.
Echipamentele [i materialele pe care NATO le poate prepozi]iona includ:
• echipamente de birou [i mobilier;
• mijloacele de sprijin aerian, în special cele solicitate de avioanele de lupt`;
• mijloacele logistice la ]`rm, pentru for]ele navale;
• facilit`]i medicale de tratament;
• facilit`]ile de stocare a muni]iei.
Câteva dintre echipamentele men]ionate [i materiale pot fi luate din inventarul
na]iunilor membre ale NATO, în cazul în care acestea sunt de acord. Cu toate acestea,
dac` nu este o solu]ie viabil`, majoritatea echipamentelor [i materialelor
pot fi disponibile prin în]elegerile de furnizare cu contractorii priva]i.
Utilizarea solu]iilor de sprijin logistic contractate poat` fi luat` în considerare,
în urma concluziilor rezultate pe timpul fazelor ini]iale ale procesului de planificare
143
opera]ional`. Solu]iile de sprijin logistic, contractate, pot avea anumite avantaje,

cum ar fi:
• disponibilitatea mijloacelor solicitate, pe timpul îndelungat;
• reducerea presiunii logistice asupra na]iunilor, ale c`ror capabilit`]i
pot fi angajate în alte exerci]ii/opera]ii;
• evitarea unor posibile deficite, datorit` altor cerin]e.
Concluzii
În contextul evolu]iei accelerate a mediului interna]ional de securitate,
Alian]a Nord-Atlantic` ac]ioneaz` pentru reconfigurarea posturii militar-strategice
de ap`rare [i descurajare, cu accent pe înt`rirea solidarit`]ii [i reafirmarea
angajamentului pentru ap`rarea colectiv`.
Noile dezvolt`ri conceptuale [i opera]ionale aliate au în vedere amplificarea
abilit`]ii for]elor armate de a desf`[ura opera]ii întrunite majore [i de mai mic` intensitate,
precum [i opera]ii expedi]ionare pentru ap`rare colectiv` [i/sau de r`spuns
la criz`, la distan]e strategice, cu participarea unor for]e care trebuie s` fie robuste,
mobile [i dislocabile [i cu asigurarea/adaptarea oportun` [i adecvat` a sprijinului
logistic ale acestora.
Sprijinul logistic al opera]iilor multina]ionale recente a scos în eviden]`
necesitatea cre[terii vitezei de r`spuns în situa]ii de criz`, prin reducerea duratelor
de dislocare [i integrare în zonele de opera]ii, situate la mare distan]` [i caracterizate
de lipsa sau insuficien]a resurselor [i a serviciilor logistice necesare sus]inerii for]elor.
În acest context, planificarea, coordonarea [i asigurarea adecvat` a sprijinului
na]iunii gazd` reprezint` un element esen]ial pentru implementarea m`surilor
de cre[tere a capacit`]ii opera]ionale a NATO, în special pentru sprijinul recep]iei,
sta]ion`rii [i continu`rii deplas`rii.
144
INTEROPERABILITATEA NATO
CU STATELE PARTENERE
ÎN PERIOADA POST-ISAF
– prezent [i perspective –
Locotenent-colonel Marcel-Petru IVU}
Locotenent-colonel Florian IANO{IU HANGAN
With the 2010 Strategic Concept,

Introducere
NATO adopted a “comprehensive De la începutul acestui articol, am dori
approach” aimed at the full range
of missions, from security cooperation,
s` prezent`m o defini]ie a interoperabilit`]ii, acceptat`
crisis prevention and management [i utilizat` la nivelul Alian]ei Nord-Atlantice,
to humanitarian operations precum [i o succint` alc`tuire a componentelor
and high-intensity war, both within
NATO and especially outside “NATO [i mecanismelor care asigur` realizarea acesteia.
borders”. In this context, the authors În condi]iile în care, odat` cu conceptul
consider that achieving interoperability
is a constant at all levels, both within strategic 2010 1, Alian]a a adoptat „o abordare
NATO and in terms of relations cuprinz`toare” vizând gama întreag` de misiuni,
with partner countries, due to the need
to ensure the conditions for action
de la cooperarea în domeniul securit`]ii, prevenirea
regardless of the entity involved [i gestionarea crizelor [i pân` la opera]ii umanitare
and the specific joint mission [i r`zboiul de mare intensitate, atât pe teritoriul
accomplished. Moreover, they consider
that, currently, within the Alliance, statelor membre ale NATO, cât, mai ales,
following the launch of Smart Defence în afara „grani]elor NATO”, prin participarea statelor
and Connected Forces initiatives,
interoperability is the key element membre [i partenere (atunci când sunt împ`rt`[ite
that supports their implementation. în comun acelea[i interese [i valori fundamentale),
Keywords: interoperability; consider`m c` realizarea interoperabilit`]ii
partnership; STANAG; Connected
este o permanen]` la toate nivelurile, nu numai
Forces Initiative
în cadrul Alian]ei, ci [i din perspectiva rela]iilor
Locotenent-colonel Marcel-Petru Ivu], locotenent-colonel Florian Iano[iu Hangan – Reprezentan]a

Militar` a Rom#niei la NATO [i UE.
1
Conceptul strategic NATO – „Active Engagement, Modern Defence”, adoptat în cadrul summitului
NATO de la Lisabona, în anul 2010.
145
cu statele partenere. {i aceasta, datorit` necesit`]ii asigur`rii condi]iilor de a ac]iona

indiferent de entitatea implicat` [i de specificul misiunii îndeplinite în comun.
Totodat`, la nivelul Alian]ei, în prezent, ca urmare a lans`rii ini]iativelor
Smart Defence [i Connected Forces, în viziunea noastr`, interoperabilitatea
constituie elementul principal care sprijin` implementarea acestora.
Dic]ionarul de termeni [i defini]ii al NATO2 define[te interoperabilitatea for]elor
ca fiind „capacitatea for]elor a dou` sau mai multe na]iuni de a se instrui, preg`ti
[i de a participa efectiv împreun` la executarea unor misiuni [i sarcini încredin]ate”.
În acest cadru, se poate deduce faptul c`, atunci când se men]ioneaz` mai multe na]iuni,
între cele aliate pot face parte [i statele aliate.
Politica NATO privind interoperabilitatea3 define[te acest concept ca fiind:
abilitatea alia]ilor de a ac]iona coerent, efectiv [i eficient, în scopul îndeplinirii
obiectivelor stabilite la nivel tactic, opera]ional [i strategic. În mod specific,
sprijin` for]ele, unit`]ile/subunit`]ile [i sistemele de operare/lupt` s` ac]ioneze
împreun`, permi]ând folosirea în comun a doctrinelor [i procedurilor specifice,
precum [i a infrastructurii, utilizând modalit`]i de comunicare comune.
În principiu, interoperabilitatea reduce duplicarea eforturilor, faciliteaz` realizarea
unui pachet de resurse, produce sinergie la nivelul celor 28 de alia]i [i al partenerilor,
atunci când este cazul.
La nivel strategic, interoperabilitatea constituie unul dintre factorii esen]iali
care contribuie la crearea unei coali]ii de for]e, prin care se demonstreaz`
dorin]a membrilor coali]iei de a ac]iona împreun`, atât timp cât este necesar,
împotriva amenin]`rilor comune. La acest nivel, interoperabilitatea este centrat`
pe armonizarea viziunilor globale ale membrilor, strategiilor, doctrinelor
[i structurii de for]e.
Interoperabilitatea, la nivel opera]ional [i tactic, se refer`, în principal,
la modalitatea în care aspectele interoperabile agreate la nivel politic [i strategic,
respectiv cele tehnologice, ac]ioneaz` împreun` în sprijinirea statelor aliate
[i statelor partenere, membre ale unei coali]ii, în derularea managementului
crizelor, crearea mediului ambiant în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite
[i, putem afirma, câ[tigarea r`zboiului. Interoperabilitatea tehnologic` se refer`
la existen]a unei interfe]e comune între organiza]ii (na]iuni) [i sisteme, fiind axat`
pe sistemele de calcul [i comunica]ii, implicând capabilit`]ile tehnice ale acestora,
care se reflect` în compatibilitatea diferitelor sisteme aflate în dotarea for]elor
[i statelor participante. În termeni generali, beneficiile asigur`rii interoperabilit`]ii
2
NATO Glossary of Terms and Definitions, NATO AAP-06.
3
Pe http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_84112.htm, consultat la 7 iunie 2015.
146
la nivelurile opera]ional [i tactic sunt reprezentate de capacitatea de inter-schimbabilitate
între for]ele [i unit`]ile/subunit`]ile coali]iei.
Interoperabilitatea nu presupune de]inerea, achizi]ionarea, de c`tre statele aliate,
respectiv statele partenere a unui echipament militar comun. Ce este foarte important
este abilitatea acestui echipament de a utiliza facilit`]i comune, astfel fiind capabil
s` asigure capacitatea de interac]ionare, conectare, comunicare, schimb de date
[i servicii cu alte echipamente similare, din dotarea altor state.
Având în vedere cele men]ionate [i luând în considerare documentele agreate
la nivel aliat, se pot deduce componentele [i mecanismele care asigur` realizarea
interoperabilit`]ii la nivel militar. Astfel, componente esen]iale ale interoperabilit`]ii
sunt4: componenta tehnic` (sistemele hardware, echipamentele, sistemele
de armament), componenta procedural` (doctrine, tehnici, tactici, proceduri)
[i componenta uman` (reprezentat` de utilizarea terminologiilor agreate,
instruire, educa]ie etc.). Pe de alt` parte, mecanismele pe care se sprijin` realizarea
interoperabilit`]ii sunt: implementarea efectiv` a standardelor agreate la nivel aliat
(STANAGs), instruirea în comun, participarea la exerci]ii NATO/multina]ionale,
aplicarea politicii NATO în domeniul lec]iilor înv`]ate, efectuarea de demonstra]ii,
teste [i probe.
Evolu]ia interoperabilit`]ii NATO – statele partenere

Alian]a Nord-Atlantic` este o alian]` politico-militar` care a fost creat`
pentru un scop ini]ial, acela al ap`r`rii colective, indiferent de unde ar veni amenin]area.
Odat` cu aprobarea actualului concept strategic, s-au adùgat dou` noi misiuni
principale (core tasks) la adresa Alian]ei – cel al securit`]ii prin cooperare [i parteneriate
[i cel al managementului crizelor, care se transpun în practic` prin re]eaua
de parteneriate pe care NATO a dezvoltat-o, precum [i prin rela]iile de cooperare
stabilite cu multe alte state din jurul lumii. Unul dintre principalele sale obiective
este acela de a se asigura pacea [i securitatea nu doar a membrilor proprii,
dar [i în plan regional [i interna]ional, f`r` a fi nevoie de a se implica în ac]iuni
militare. Conform conceptului strategic NATO 2010, parteneriatele cu ]`ri ter]e
pot „contribui la înt`rirea securit`]ii interna]ionale, la ap`rarea valorilor NATO,
la sprijinul [i participarea în cadrul opera]iilor [i misiunilor actuale/viitoare ale Alian]ei,
precum [i la preg`tirea ]`rilor interesate de aderare”. NATO se va angaja „s` previn`
[i s` administreze” crize suspecte s` degenereze în conflicte, „s` stabilizeze o situa]ie
post-conflict [i s` ajute la reconstruc]ie”.
4
Pe http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_84112.htm
147
De altfel, parteneriatele NATO, care au început s` fie dezvoltate

înc` din anii ’90, au fost deschise tuturor, inclusiv Federa]iei Ruse,
cu care a fost dezvoltat un parteneriat distinct (Consiliul NATO – Rusia).
Au mai fost dezvoltate parteneriate distincte cu Georgia (Comisia NATO – Georgia)
[i cu Ucraina (Comisia NATO – Ucraina). Pe lâng` formele de parteneriat distinct
enumerate, în prezent, la nivelul NATO, se mai reg`sesc [i urm`toarele forme
[i cadre regionale de parteneriat [i cooperare, cum ar fi: Consiliul Parteneriatului
Euroatlantic (EAPC), care include parteneri europeni [i eurasiatici, Dialogul
Mediteranean (MD), parteneriatul cu ]`rile din zona Golfului (Ini]iativa de Cooperare
de la Istanbul – ICI), respectiv rela]iile bilaterale de cooperare realizate
prin programele individuale de parteneriat specific5. Parteneriatele joac` un rol
esen]ial în promovarea p`cii [i securit`]ii interna]ionale, fiind un element-cheie
al politicii NATO – securitate prin cooperare. Alian]a desf`[oar` parteneriate,
men]ine dialogul [i coopereaz`, la diferite niveluri de intensitate, cu aproape
patruzeci de ]`ri, f`când ca familia alia]ilor [i partenerilor s` numere o treime
din statele membre ale ONU. În cadrul acestor parteneriate, domeniul
interoperabilit`]ii de]ine un loc primordial, în special dac` NATO decide
s` ac]ioneze în alte teatre, unde succesul [i atingerea obiectivelor stabilite depind,
în mare m`sur`, de colaborarea cu statele partenere implicate.
În opinia noastr`, un exemplu semnificativ privind includerea domeniului
interoperabilit`]ii în cadrul formelor de parteneriat ale Alian]ei îl constituie
Programul Parteneriatului pentru Pace (PfP), inaugurat în 1994, care include
o gam` larg` de domenii de cooperare (de ex: domeniul ap`r`rii, reforma
ap`r`rii etc.). Un rezultat deosebit de important al succesului Consiliului
Parteneriatului Euro-Atlantic este reprezentat de faptul c` acesta a devenit modelul
[i a oferit instrumentele pentru parteneriatele NATO cu ]`rile Dialogului
Mediteranean, statele din zona Golfului participante la Ini]iativa de Cooperare
de la Istanbul [i din ce în ce mai multe alte ]`ri, inclusiv Afganistan, Pakistan
[i Japonia.
Domeniul interoperabilit`]ii a devenit prioritar în toate formele de parteneriat
ale NATO, în cadrul documentelor specifice de cooperare agreate bilateral
între Alian]` [i fiecare stat partener (de ex: Procesul de planificare [i analiz` al PfP
– PARP etc.), având drept obiectiv major sprijinirea membrilor în efortul
lor de consolidare [i extindere a p`cii [i stabilit`]ii. Includerea interoperabilit`]ii,
concomitent cu utilizarea deplin` a formatelor flexibile, sprijin` dezvoltarea continu`
a cooper`rii practice cu partenerii, inclusiv în context opera]ional, [i cre[terea
nivelului de implicare al partenerilor în instruire, educa]ie [i exerci]ii, implicit
în For]a de R`spuns a NATO (NATO Response Force – NRF).
5
Partenerii globali (Partner Across the Globe – PatG) [i }`rile de contact (Contact Countries – CC).
148
Realizarea interoperabilit`]ii constituie o permanen]` necesar` la toate nivelurile
din cadrul Alian]ei, datorit` necesit`]ii asigur`rii condi]iilor de a ac]iona în cooperare
cu alia]ii, indiferent de entitatea implicat` [i de specificul misiunii îndeplinite
în comun. La nivelul statelor aliate, acest aspect se realizeaz` prin implementarea
standardelor agreate. Referitor la rela]iile cu statele partenere, ob]inerea unui nivel
de interoperabilitate cât mai ridicat reprezint` un factor esen]ial din perspectiva
particip`rii comune la opera]iile/misiunile conduse de c`tre NATO. O modalitate
concret` dezvoltat` la nivelul Alian]ei, dintr-o perspectiv` pur militar`, o reprezint`
ini]iativele în domeniul educa]iei [i al instruirii, care sprijin` ]`rile ne-membre
NATO s`-[i reformeze structurile de ap`rare astfel încât for]ele lor armate
s` devin` interoperabile cu armatele aliate.
În prezent, NATO este angajat în opera]ii [i misiuni pe trei continente,
începând de la opera]ii de r`spuns în cazul crizelor [i terminând cu misiuni de instruire
[i opera]ii de înl`turare a urm`rilor dezastrelor [i umanitare. For]ele militare
ale statelor membre ale NATO au atins un nivel ridicat al interoperabilit`]ii
în urma unor decenii de planificare întrunit`, participare la activit`]i de instruire
[i exerci]ii în comun. Recent, statele aliate au demonstrat, în practic`, nivelul
de interoperabilitate atins, prin participarea la opera]ii [i misiuni sub egida NATO
în Balcani (KFOR, SFOR), Marea Mediteran` (Opera]ia ACTIVE ENDEAVOUR),
Libia (Opera]ia UNIFIED PROTECTOR) [i Afganistan (ISAF [i Resolute Support
Mission – RSM). Totodat`, aceste opera]ii au sprijinit statele partenere NATO
s` î[i îmbun`t`]easc` [i s`-[i dezvolte gradul de interoperabilitate cu Alian]a.
Perspectivele interoperabilit`]ii NATO

– state partenere în perioada post-ISAF
Opera]ia de securitate International Security Assistance Force (ISAF),
condus` [i desf`[urat` de c`tre NATO, din anul 2003 pân` în anul 2014 inclusiv,
a fost cea mai ampl` din istoria Alian]ei Nord-Atlantice, la un moment dat,
în cadrul ISAF, fiind implicate peste 50 de state aliate [i partenere.
Din punctul de vedere strict al interoperabilit`]ii, consider`m c` ISAF
constituie cel mai elocvent exemplu atât din perspectiva beneficiilor reie[ite
în realizarea unui nivel ridicat de interoperabilitate între statele membre ale NATO
[i statele partenere, cât [i din cea a necesit`]ii men]inerii acestui nivel atins.
Men]inerea [i chiar dezvoltarea nivelului de interoperabilitate atins
între statele membre ale NATO [i statele partenere, mai ales în contextul
în care Alian]a [i-a redus ritmul opera]ional odat` cu încheierea opera]iei ISAF,
reprezint` o prioritate pentru autorit`]ile NATO. Înc` dinainte de finalizarea ISAF,
pentru a veni în sprijinul acestui deziderat, Secretarul general al NATO, în cadrul
149
Conferin]ei de Securitate de la München, din anul 2011, a lansat Ini]iativa For]elor

Conectate (Connected Forces Initiative – CFI), care, pe scurt, are rolul de a contribui
la men]inerea abilit`]ii for]elor de a opera împreun` în opera]iile viitoare ale Alian]ei.
În cadrul acestei ini]iative, un rol important îl constituie implicarea statelor partenere.
În prezent, Alian]a desf`[oar` a serie de ini]iative [i programe, de la implementarea
domeniilor de cooperare agreate bilateral între NATO [i fiecare partener, reg`site,
cum am men]ionat anterior, în acordurile semnate [i pân` la realizarea, men]inerea
[i dezvoltarea interoperabilit`]ii între statele aliate [i parteneri.
În cadrul Declara]iei summitului de la Chicago, adoptat` de c`tre [efii de stat
[i de guvern participan]i la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Chicago,
din 20 mai 2012, se men]ioneaz`: „Experien]ele opera]ionale recente ale Alian]ei arat`,
de asemenea, c` abilitatea for]elor NATO de a ac]iona împreun` în armonie [i rapid
este esen]ial` pentru succes. Ne vom asigura, de aceea, c` for]ele aliate vor r`mâne
interconectate prin dezvoltarea form`rii profesionale, antrenament [i exerci]ii. }inând
cont de ata[amentul Aliat pentru transparen]` [i într-o optic` a reciprocit`]ii,
aceste activit`]i sunt deschise partenerilor ca participan]i sau observatori, de la caz
la caz. În acest context, acord`m o importan]` aparte exerci]iului For]ei de Reac]ie
a NATO – Steadfast Jazz pentru For]a de R`spuns a NATO, de anul viitor,
care, al`turi de alte exerci]ii, va contribui la abilitatea for]elor NATO de a ac]iona
împreun` oriunde în teritoriul Alian]ei [i în cadrul mai larg al opera]iunilor
de management al crizelor”.
Parte a CFI, For]a de R`spuns a NATO constituie principalul instrument
de certificare a capabilit`]ii de interoperabilitate a for]elor statelor membre,
precum [i cadrul optim de testare a capacit`]ii Alian]ei de a face fa]` oric`ror provoc`ri
viitoare privind securitatea statelor membre. Totodat`, consider`m c` NRF reprezint`
instrumentul cel mai vizibil de certificare a capabilit`]ii de interoperabilitate
între for]ele statelor membre [i cele ale statelor partenere.
Ca rezultat al experien]ei opera]ionale dobândite de c`tre NATO, al schimb`rilor
intervenite în mediul de securitate, cauzate de lupta împotriva terorismului
[i de misiunile curente, cum ar fi RSM (precedat` de ISAF), a ap`rut necesitatea
ca Partenerii s` dep`[easc` stadiul minimei interoperabilit`]i [i s` ating` o etap`
superioar` de integrare. Deschiderea unor exerci]ii NATO pentru parteneri,
precum [i poten]iala contribu]ie a acestora pentru suplimentarea NRF scot în eviden]`
importan]a sistemului de m`surare [i evaluare a capabilit`]ii militare, acesta fiind
în concordan]` cu noua politic` a Alian]ei [i, în acela[i timp, un garant c` NATO
[i Partenerii pot lucra împreun` la nivelul cerut de o astfel de opera]ie.
Ulterior, Alian]a a revizuit Politica NATO privind preg`tirea, instruirea, exerci]iile
[i evaluarea (NATO ETEE Policy – NATO Education, Training, Exercise
150
and Evaluation Policy), în scopul sprijinirii CFI, care, mai ales, din perspectiva
rela]iilor NATO – state partenere, înt`re[te participarea acestora în exerci]iile
[i facilit`]ile de preg`tire ale organiza]iei nord-atlantice, aspect esen]ial în men]inerea
[i dezvoltarea interoperabilit`]ii între Alian]` [i parteneri.
În cadrul acestui articol, am dori s` men]ion`m [i un alt program dezvoltat
la nivelul Alian]ei, deschis ini]ial doar statelor membre ale PfP, iar ulterior,
prin decizia autorit`]ilor militare ale NATO (NMA – NATO Military Authorities),
extins [i pentru sprijinirea MD [i ICI în atingerea obiectivelor [i îmbun`t`]irea
cooper`rii în domeniul interoperabilit`]ii. Acest program este Conceptul capabilit`]ilor
opera]ionale de evaluare [i feedback (OCC E&F – Operational Capability Concept
Evaluation and Feedback OCC E&F6). Acesta reprezint` principalul instrument
utilizat în rela]ia cu statele partenere, pentru crearea [i instruirea for]elor terestre,
maritime, aeriene [i a for]elor pentru opera]ii speciale ale acestora în concordan]`
cu standardele NATO. Este realizat ca un proces structurat pe o examinare realist`
a fiec`rei activit`]i [i/sau capabilit`]i, în conformitate cu standardele [i criteriile
adecvate definite de c`tre Alian]` (ACO Forces Standars).
Luând în considerare lec]iile înv`]ate [i experien]a practic` dobândit`
pe timpul desf`[ur`rii opera]iilor din Balcani, OCC E&F caut` s` îmbun`t`]easc`
interoperabilitatea [i s` consolideze capacit`]ile opera]ionale ale for]elor Partenerilor,
realizând, astfel, condi]iile pentru participarea acestora la opera]ii de r`spuns
la criz` (CRO) non-Art.5, conduse de NATO. Totodat`, unele state partenere
folosesc acest program ca un instrument, la nivel strategic, adoptat în procesul
de transformare a for]elor armate. Nu în ultimul rând, OCC E&F a contribuit
substan]ial la cre[terea num`rului statelor partenere care au participat la misiunile
[i opera]iile conduse de c`tre NATO, precum [i în cadrul NRF.
Scopul procesului de evaluare [i feedback este de a îmbun`t`]i nivelul
de interoperabilitate [i eficien]a opera]ional` a for]elor, aceasta confirmând indirect
validitatea [i fiabilitatea sistemelor de instruire, a procedurilor, programelor
[i obiectivelor. Este important de în]eles c` procesul de evaluare [i feedback
este încheiat în momentul în care se prime[te r`spunsul de la cel evaluat.
OCC E&F este conceput pe dou` niveluri. Nivelul 1 se concentreaz`
asupra evalu`rii interoperabilit`]ii structurilor, echipamentului, instruc]iei
[i înv`]`mântului, iar nivelul 2 pe evaluarea eficien]ei militare, a capabilit`]ilor
[i a capacit`]ii de executare a misiunii. Reprezint` o parte esen]ial` a dimensiunii
militare a parteneriatelor NATO [i un instrument valoros de îmbun`t`]ire
a interoperabilit`]ii [i capabilit`]ilor la toate nivelurile.
Este necesar s` men]ion`m faptul c` posibila solicitare de participare a unui stat
partener la NRF presupune adoptarea OCC E&F de c`tre autorit`]ile militare
151
ale acelui stat. Astfel, cu toate c` decizia de participare la NRF este de competen]a
fiec`rui partener, în parte, hot`rârea final` asupra admiterii sau nu a particip`rii
acestora în opera]ii de r`spuns la criz` (CROs) non-Art. 5 îi apar]ine Alian]ei.
În scopul realiz`rii [i, mai ales, al men]inerii unui nivel optim de interoperabilitate,
la summitul NATO desf`[urat în }ara Galilor, în 2014, Alian]a a lansat Partnership
Interoperability Initiative, care are ca modalitate concret` de lucru platforma
de interoperabilitate, o nou` ini]iativ` menit` s` sprijine consolidarea interoperabilit`]ii
cu toate statele partenere, în vederea cre[terii capacit`]ii Alian]ei de a desf`[ura
opera]ii dup` încheierea misiunii ISAF. Noua ini]iativ` prevede cre[terea
capacit`]ii Alian]ei de a coopera cu partenerii în vederea contracar`rii amenin]`rilor
la adresa securit`]ii prin: intercorelarea tuturor mecanismelor [i programelor
de interoperabilitate existente; sprijinirea partenerilor care doresc s` devin`
interoperabili; oferirea de oportunit`]i sporite partenerilor care ofer` contribu]ii
semnificative Alian]ei; dezvoltarea, men]inerea, diversificarea [i cre[terea unui rezervor
de for]e [i capabilit`]i apar]inând statelor partenere, care sunt certificate [i preg`tite
s` contribuie la viitoarele opera]ii ale NATO sau la NRF.
Având în vedere cele prezentate, consider`m c`, din perspectiva evolu]iei
interoperabilit`]ii între NATO [i statele partenere, la nivelul Alian]ei este deschis`
o serie de ini]iative [i programe prin care este posibil` realizarea acestui deziderat.
Un aspect important îl constituie dorin]a statelor partenere de a solicita [i, ulterior,
a participa cu cât mai multe for]e [i capabilit`]i în cadrul acestora, probabil,
singurul mecanism care sprijin` concret realizarea [i dezvoltarea interoperabilit`]ii
între for]ele aliate [i statele partenere.
Alian]a poate construi, mai departe, pe fundamentul experien]ei [i al expertizei
considerabile dobândite în procesul instruirii [i educa]iei armatelor [i for]elor
de securitate ale ]`rilor partenere, în contextul diferitelor parteneriate [i activit`]i
de cooperare, utilizând o gam` bine stabilit` [i unic` de structuri, baze [i institu]ii
care apar]in NATO, atât alia]ilor, cât [i Partenerilor. Obiectivul principal ramâne
acela de a ajuta ]`rile interesate s` aduc` for]ele lor militare la un nivel cât mai înalt
de interoperabilitate cu cele ale alia]ilor. Alte posibile modalit`]i, dac` acestea
sunt dorite de p`r]ile implicate, ar putea include asisten]a acordat` acestor ]`ri
în lupta împotriva terorismului [i modernizarea structurilor lor de ap`rare.
În încheierea celor prezentate, vom încerca, succint, s` prezent`m
posibile modalit`]i menite s` sprijine realizarea [i dezvoltarea interoperabilit`]ii
între Alian]` [i Parteneri, parte dintre acestea fiind sus]inute [i pe timpul
desf`[ur`rii lucr`rilor Strategic Military Partners Conference 2015 (SMPC-2015)7,
6
Pe http://www.nato.int/pfp/docu/d990615e.htm
7
Pe http://www.nato.int/act/smpc.htm
152
în perioada 08-10 iunie 2015, în Georgia, conferin]` organizat` de c`tre Comandantul
Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT), astfel:
• încurajarea particip`rii Partenerilor la exerci]ii NATO, modalitate
care constituie catalizatorul realiz`rii interoperabilit`]ii, conectivit`]ii
[i angajamentului între NATO [i Parteneri;
• deschiderea a cât mai multor exerci]ii NATO particip`rii partenerilor,
care s` se reg`seasc` în cadrul Military Training and Education Programme
(MTEP), conform politicii [i procedurilor Alian]ei în acest domeniu;
• stabilirea unor obiective de interoperabilitate proprii fiec`rui stat partener
membru al platformei de interoperabilitate;
• coordonarea eforturilor specifice Partnership Interoperability Initiative,
cu domeniile prev`zute în cadrul Defence Capacity Building Initiative
(lansat` tot în cadrul summitului NATO din }ara Galilor), pentru statele
partenere care fac parte din ambele ini]iative;
• adoptarea, de c`tre toate statele partenere, a conceptului OCC E&F;
• implicarea statelor partenere care contribuie la opera]iile/misiunile NATO
în elaborarea planurilor opera]ionale (OPLAN), în primele etape
ale procesului de luare a deciziilor [i, ulterior, în realizarea evalu`rilor
periodice ale misiunilor (PMR). Un progres recent, în acest sens,
l-a constituit ini]ierea întâlnirilor periodice ale Comitetului Militar
cu statele contributoare;
• cre[terea implic`rii partenerilor în instruire, formare [i exerci]ii,
inclusiv în raport cu For]a de R`spuns a NATO.
În perspectiv`, luând în considerare contextul de securitate actual, reprezentat
de multitudinea [i, mai ales, de diversitatea amenin]`rilor la adresa securit`]ii
[i având în vedere împ`rt`[irea acelora[i valori fundamentale comune între NATO
[i statele partenere, realizarea unui nivel de interoperabilitate devine necesar`.
Astfel, nu este hazardat s` prezicem c` Alian]a se va confrunta cu noi cereri
de cooperare [i sprijin în domeniul interoperabilit`]ii, venite din partea statelor
partenere, atât în contextul intensific`rii eforturilor în cadrul diferitelor sale parteneriate,
cât [i ca parte a viitoarelor opera]ii [i misiuni desf`[urate de c`tre NATO. Preg`tirea
Alian]ei pentru astfel de activit`]i va solicita continuarea transform`rii în interiorul
organiza]iei [i realizarea de progrese în privin]a modului în care NATO coopereaz`
atât cu statele partenere, cât [i cu ONU, UE, OSCE.
153
AGEN}IA NATO
PENTRU COMUNICA}II {I INFORMATIC|
– sprijin pentru „For]a NATO 2020” –
Locotenent-colonel ing. Stelian CRISTEA
The cooperation between NATO

De la abordarea cuprinz\toare
Communications and Information a C4ISR la Platforma de cooperare
în domeniul comunica]ii
Agency – NCIA and the Alliance
member states develops in compliance
with the strategic objectives of NATO [i informatic\
established by the strategic concept,
the requirements resulting
Conceptul de abordare cuprinz`toare a C4ISR
from the Critical Capabilities Package (C2A) a fost integrat, în anul 2009, în deciziile
endorsed in Lisbon and with the objectives de la Lisabona de reformare a Agen]iei în sprijinul
of Smart Defence and Connected
noului concept strategic al NATO. Aceast` abordare
Forces initiatives.
In 2014, in Bucure[ti, it was held în realizarea proiectelor C4ISR a presupus
the NCIA Industry Conference. identificarea mecanismelor de cooperare
The event presented, in the author’s ale Agen]iei NATO pentru Comunica]ii
opinion, the challenges launched
by the Alliance to the academic
[i Informatic` – NCIA (fost` NC3A) atât cu na]iunile
and industrial sectors in the field membre, cât [i cu alte agen]ii ale Alian]ei.
of C4ISR, on the one hand, Astfel, Memorandum-ul de colaborare (MoU)
and generated opportunities for national
[i Contractul tehnic (TA) au fost instrumentele
industry to collaborate and cooperate
with NCIA, on the other hand. folosite pentru colaborare cu na]iunile [i rezolvare
Keywords: C4ISR systems;
a aspectelor de management [i finan]are
training; MYPoW; operation planning a programelor în scopul realiz`rii [i livr`rii
sistemelor C4ISR.
Dup` 2010, au fost activate o serie de ini]iative pentru a sprijini noul nivel
de ambi]ie al Alian]ei – ap`rare colectiv`, managementul crizelor (6 opera]ii întrunite
de anvergur` mare + 2 opera]ii întrunite de anvergur` mic`) [i securitate comun`.
Noul concept strategic al NATO [i deciziile summitului de la Lisabona, din 2009,
au trasat linia directoare pentru dezvoltarea capabilit`]ilor din domeniul consultare,
Locotenent-colonel ing. Stelian Cristea – Reprezentan]a Militar` a Rom#niei la NATO [i UE.
154
comand` [i control (C3) în perioada 2010-2020. Au urmat conceptul ap`rare
inteligent` (Smart Defense – SD), în 2011, [i Ini]iativa For]e Conectate (Connected
Forces Initiative – CFI), în 2012, care, împreun` cu pachetul de ap`rare stabilit
la Chicago (CDP) [i propunerea Germaniei de a introduce conceptul de na]iune
cadru (FNC), au generat preocup`ri din partea NCIA de a reanaliza cadrul
de colaborare cu na]iunile [i orientarea cooper`rii spre furnizarea de servicii
pe baza unor în]elegeri prestabilite (SLA).
În acest context, r`spunsul NCIA pentru atingerea obiectivului „For]a
NATO 2020” este Platforma de cooperare în domeniul comunica]ii [i informatic`
(C&I CP), unde NCIA are rolul de furnizor de servicii pentru NATO [i na]iuni.
În figura 1, NCIA a realizat o reprezentare a cadrului de colaborare
NATO-na]iuni, pentru realizarea capabilit`]ilor CIS, având în vedere obiectivul
„For]a NATO 2020”.
Procesul NATO de planificare a ap`r`rii, sincronizat cu procesul na]ional
de planificare a ap`r`rii, orienteaz` activitatea NCIA pe trei direc]ii de ac]iune:
ap`rare cibernetic` (CD), C4ISR [i exerci]ii [i instruire, în timp ce ini]iativa CF
[i SD concentreaz` efortul spre atingerea obiectivului „For]a NATO 2020”.
Succesul în atingerea obiectivului „For]a NATO 2020” const` în realizarea
triunghiului FMN – JISR – CD. Acesta va face dovada unei Alian]e cu for]e
interconectate, testate prin exerci]ii [i experimente [i demonstrate prin angajare
în NRF. Cooperarea NATO – na]iuni este critic` în atingerea acestui obiectiv,
iar NCIA, prin platforma de cooperare, faciliteaz` aceast` rela]ie.
Seria de instrumente cheie prin care NCIA sprijin` obiectivul „For]a
NATO 2020” include:
1. Sprijin pentru planificarea ap`r`rii atât pentru NATO, cât [i pentru na]iuni.
Produsele software J-DARTS [i ADAPT sunt esen]iale pentru implementarea
ini]iativelor NATO.
2. Sprijin pentru na]iuni prin organizarea Conferin]elor CIO [i consolidarea
programelor multianuale (bilaterale sau multina]ionale) de lucru (MYPoW)
în domeniul C4ISR.
3. Men]inerea dialogului cu beneficiarii serviciilor asigurate, pentru stabilirea
condi]iilor de furnizare a acestora (SLA) [i participarea cu speciali[ti la forurile
NATO unde sunt analizate capabilit`]ile finan]ate din fonduri comune (NSIP).
Totodat`, NCIA, în efortul de a asigura finan]area optim` (fonduri comune
[i na]ionale) a activit`]ilor în cadrul CFI [i SD, folosind laboratoarele NATO
[i conectându-le cu laboratoarele na]ionale prin re]eaua de testare a Alian]ei
(DNBL/CFBLNet), [i-a concentrat activitatea pe trei direc]ii majore de ac]iune:
1. Sprijinul pentru integrarea partenerilor în re]eaua de misiune pentru NRF,
în limitele stabilite de cadrul de colaborare cu partenerii, sub ini]iativa CF (CFI TF).
155
156
G#ndirea militar` rom#neasc`
~ 4/2015
Figura 1: Procesul de colaborare între NATO [i na]iuni

2. Realizarea re]elei comune pentru exerci]ii (CECP), în concordan]`
cu politica ETEE în scopul optimiz`rii planific`rii, execu]iei [i utiliz`rii lec]iilor
înv`]ate pentru un num`r de peste 100 de exerci]ii anuale.
3. Realizarea platformei de cooperare pentru ap`rare cibernetic` în scopul
asigur`rii serviciilor de securitate în mediul cibernetic al Alian]ei (atât componenta
static`, precum [i cea dislocabil`).
Implementarea platformei de cooperare va lua ceva timp, iar efortul principal
va fi în perioada 2015-2018. Primii pa[i sunt realiza]i [i se bazeaz` pe experien]a
NATO [i a na]iunilor. Dintre activit`]ile care se înscriu în aceast` abordare men]ion`m:
Re]eaua de misiune pentru Corpul 1GNC pentru NRF15, cu repetarea
experimentului în viitor, pentru celelalte structuri NRDC [i alte elemente ale NRF.
Activarea platformei de cooperare în domeniul ap`rare cibernetic` (CDCP)
[i extinderea experien]ei c`tre alte capabilit`]i critice din pachetul de la Lisabona (LCCC).
Îmbun`t`]irea gestion`rii programelor de lucru cu na]iunile [i a SLA
atât în sprijinul planific`rii [i desf`[ur`rii exerci]iilor, cât [i în cel al identific`rii
formelor de cooperare pentru realizarea re]elei comune pentru exerci]ii (CECP).
Priorit\]i ale NATO [i rolul NCIA

În domeniul capabilit`]ilor, Agen]ia î[i concentreaz` efortul pe asigurarea
coeren]ei în dezvoltarea capabilit`]ilor critice ale organiza]iei, [i anume:
Mediul federalizat pentru misiune (FMN).
Capabilitatea JISR, dezvoltat` pe baza experien]ei cu proiectul MAJIIC.
Furnizarea de servicii func]ionale în mod centralizat (NATO Cloud
Computing). Proiectul de modernizare IT asigur` platforma hardware [i software
necesar` realiz`rii acestei capabilit`]i. Na]iunile vor putea decide dac` modelul
va fi extins c`tre Structura de for]e a NATO (NFS) [i c`tre na]iuni.
Platforma pentru cooperare \n domeniul ap`rare cibernetic`, bazat` pe experien]a
acumulat` în proiectul multina]ional MN CD2, unde Canada este ]ar` coordonatoare.
Capabilitatea de ap`rare cu rachete balistice (BMD).
Sistemul de comand` [i control pentru for]e aeriene (ACCS), inclusiv extinderea
sistemului ASBE c`tre na]iuni.
În ceea ce prive[te conectivitatea for]elor, efortul Agen]iei este orientat
pe furnizarea solu]iilor de conectare pentru elementele din Structura de for]e
a NATO. În acest sens, NCIA dezvolt` parteneriate cu Comandamentele NATO
de tip întrunit (JFC) [i cu Comandamentele Componentelor (CC), folosind ca exemplu
parteneriatul strategic cu LANDCOM [i Corpul 1 Ge-NL.
Totodat`, cadrul de cooperare în domeniul CIS în interiorul Alian]ei se dezvolt`
prin asigurarea serviciilor func]ionale (FAS) specifice domeniului planific`rii
157
ap`r`rii [i domeniului logistic, precum [i a produselor pentru simulare [i instruire.

Un rol important, în aceast` preocupare, îl are colaborarea Agen]iei cu Centrele
de excelen]` ale NATO.
Cooperarea NCIA cu statele membre ale NATO se dezvolt` în concordan]`
cu obiectivele strategice ale Alian]ei stabilite prin conceptul strategic al NATO, cu cerin]ele
rezultate din Pachetul de capabilit`]i critice identificate în cadrul summitului
de la Lisabona [i cu obiectivele ini]iativelor Smart Defense [i For]e Conectate.
Pe baza parteneriatului cu Agen]ia pentru Servicii [i Suport (NSPA)
[i cu Organiza]ia pentru {tiin]` [i Tehnologie (S&T O), NCIA sprijin` ini]iativele
[i programele NATO, na]ionale sau multina]ionale, oferind solu]ii [i facilitând
realizarea acestora printr-o abordare colectiv`. Un exemplu în acest sens
este programul multina]ional MN CD2, la care România se afl` printre membrii
fondatori [i pentru care Agen]ia reprezint` agentul de coordonare, asigurând
gestionarea proiectului, sprijin cu expertiz` tehnic` [i din domeniul legislativ,
integrarea proiectului cu alte proiecte complementare.
Pe lâng` sprijinul acordat Cartierului general [i Structurii de comand` a NATO,
precum [i cooper`rii cu statele membre ale NATO, Agen]ia lucreaz` [i cu statele
partenere Alian]ei (Finlanda [i Suedia). Memorandumurile de colaborare (MoU)
[i Programele multianuale de lucru (MYPOW) sunt instrumentele prin care partenerii
pot contribui la programele NATO [i pot dezvolta interoperabilitatea
propriilor sisteme cu cele ale Alian]ei.
Implementarea solu]iei NATO

pentru Structura de for]e
Inten]ia NCIA este de a realiza o ofert` de sprijin CIS pentru elemente
din Structura de for]e a NATO, personalizat` în contextul NRF, prezentat` ca fiind
Solu]ia CIS a NATO. Utilizarea acestei solu]ii are scopul de a maximiza reutilizarea
sistemelor CIS realizate prin programele finan]ate din fonduri comune.
Sprijinul se bazeaz` pe cerin]ele de constituire a NRF [i include: suport
pentru instruire, asigurarea cu produse hardware [i software existente
în patrimoniul NATO, modernizarea [i extinderea re]elei locale, sprijin pentru integrare
în re]elele NATO. Avantajele acestei abord`ri pentru structurile beneficiare
(atât NRDC-uri, cât [i unit`]i lupt`toare na]ionale) sunt:
Interoperabilitatea garantat` cu Structura de comand` a NATO
prin integrarea cu capabilit`]ile existente de comunica]ii ale NATO [i cu reutilizarea
produselor software realizate prin fonduri comune.
Reducerea costurilor prin refolosirea capabilit`]ilor existente [i evitarea
costurilor de dezvoltare suplimentare.
158
Instruire în timp real, folosind aceea[i infrastructur` [i aplica]ii software
atât în timpul instruirii [i exerci]iilor, cât [i în teatrul de opera]ii.
Un exemplu concret de reutilizare a produselor finan]ate din fonduri comune
îl reprezint` parteneriatul NCIA cu Corpul 1 germano-olandez (1GNC). Colaborarea
a început în 2013, prin proiecte active, [i continu` s` contribuie la efortul în vederea
certific`rii pentru NRF15 prin derularea unor proiecte, precum:
1. Furnizarea instrumentelor pentru managementul informa]iei în re]eaua
local` de garnizoan`.
2. Implementarea portalului informa]ional al Corpului 1GNC.
3. Analiza re]elei locale [i estimarea costurilor pentru modernizare în scopul
rul`rii aplica]iilor software NATO.
În perioada care urmeaz`, vor fi stabilite parteneriate similare pentru a extinde
sprijinul NCIA la toate structurile din cadrul NRF în efortul lor de a implementa
solu]ia CIS a NATO.
Parteneriatul România – NCIA

Pentru consolidarea cooper`rii pe termen mediu cu na]iunile, NCIA deruleaz`
programe multianuale de lucru (MYPoW), asigurând, totodat`, vizibilitatea
acestor programe [i preg`tind propuneri pentru proiectele urm`toare.
Cooperarea bilateral` a NCIA cu România a început în iulie 2011,
când a fost semnat Memorandumul de cooperare în domeniul C4ISR. De atunci,
progresul a fost vizibil în domeniul instruirii în zona aplica]iilor software specializate
(FAS), în achizi]ia de echipamente criptografice [i în implementarea unor proiecte,
cum ar fi BRASS [i ASBE.
În noiembrie 2013, România a semnat cu NCIA Memorandumul pentru dreptul
de utilizare a 19 programe software din patrimoniul NATO cu aplicabilitate în domeniul
planific`rii opera]iilor, logistic [i opera]ional.
Dezvoltarea [i consolidarea cooper`rii, în contextul Ini]iativei For]e Conectate
(CFI), între România [i NCIA au vizat introducerea în programul de lucru
multianual a unor activit`]i precum testare [i evaluare de sisteme C4ISR [i sprijin
pentru instruire.
În 2014, la Bucure[ti a avut loc Conferin]a NCIA pentru rela]ia cu industria.
Evenimentul a prezentat, pe de o parte, provoc`rile pe care Alian]a le lanseaz`
mediului academic [i industrial în domeniul C4ISR, iar pe de alt` parte, a deschis
oportunit`]i de colaborare [i cooperare cu NCIA pentru industria na]ional` de profil.
159
ÎN AVANPOSTUL LUPTEI
PENTRU SUPRAVIE}UIRE
– ac]iuni de consolidare
a ap\r\rii na]ionale a României
în vâltoarea anilor 1938-1940 – (VI)
Colonel dr. Dan PRIS~CARU
P
entru a avea o explica]ie mai larg`
The period between 1938
asupra concep]iei [i motiva]iei
and 1940 illustrated, in the author’s
opinion, the idea formulated factorilor de conducere politici
by Emil Cioran in 1937, according români din vara anului 1940 privind solu]iile adoptate
to which “Romania is first geography la 27 iunie [i 30 august 1940, red`m, in extenso,
and then history”. Situated in a critical
area of Europe, at the crossroads unele aprecieri ale lui Ion Gigurtu din memoriul
to the Great Powers interests, Romania sù din octombrie 1944, în leg`tur` cu linia de politic`
as a state depended on the evolution extern` adoptat` [i evenimentele din iunie-august 1940:
of the power relations between
„[...] Politica extern` a unui popor merge pe linii largi
the French-British tandem, Germany
and the USSR. hot`râtoare peste voin]a oamenilor care conduc
The relative balance of power accidental destinele poporului. Oamenii pot ameliora,
established by the Paris Peace Treaties, abate, întârzia linia hot`râtoare, cum [i evenimentele
after the Great War in 1914-1918,
înconjur`toare pot abate un popor de la politica
was definitively undermined following
the remilitarisation of the Rhineland, lui na]ional`. [...] Orice alt` politic` am fi f`cut ...
considered, by many historians ar fi dus, având în vedere în]elegerea germano-rus`
and analysts, a crucial moment de pe acele timpuri, la dezmembrarea ]`rii.
in the evolution of the general situation
in interwar Europe.
O asemenea politic` ar fi avut consecin]e foarte grele
pentru poporul nostru din Moldova [i, în special,
Keywords: collective security;
Second World War; foreign policy; pentru cei din Ardeal, care ar fi fost ceda]i ungurilor,
propaganda f`r` niciun folos imediat nici pentru viitor,
c`ci nu am mai fi putut fi utili cu nimic alia]ilor.
Colonel dr. Dan Pris`caru – Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
160
Pagini de istorie militar`
Dac` România ar fi fost total sau par]ial ocupat`, poporul nostru ar fi lucrat integral
în favoarea Germaniei, ar fi fost supus la cele mai mari restric]iuni [i toat` produc]iunea
ar fi mers spre Germania, poporul fiind redus la minimum necesar existen]ei [...].
Germania ar fi profitat mult mai mult, ocupând România – [i aceasta ar fi fost situa]ia
dup` declararea r`zboiului (împotriva – n.a.) URSS decât prin alian]` cu ea –
f`când abstrac]ie de ajutorul militar pe care l-ar fi pierdut, dar care, în ansamblul
r`zboiului, era mai pu]in important decât ajutorul economic pe care l-ar fi avut,
fiind absolut st`pân` în România”212 . Cu alte cuvinte, Ion Gigurtu sus]ine
c`, în eventualitatea rezisten]ei armate, ]ara ar fi fost ocupat` [i împ`r]it` de vecinii
revizioni[ti, Germania ar fi fost principala beneficiar` a resurselor materiale,
pe care le-ar fi exploatat la maximum (mai sistematic probabil decât în 1916-1918
– n.a.), iar la finalul conflagra]iei mondiale, România nu ar fi aruncat în balan]a
înving`torilor (a sovieticilor, în special – n.a.) contribu]ia pe care a avut-o de scurtare
a r`zboiului în Europa cu 200 de zile. Sunt motive, argumente [i ipoteze reale
[i logice, de care trebuie s` ]inem seam` în analiza obiectiv` [i echidistant`
a acelor decizii [i evenimente.
Carol al II-lea consemna, în leg`tur` cu decizia de cedare: „Un stat poate fi eclipsat
momentan ca teritoriu, invadat fiind de inamic, dar, dac` î[i men]ine organiza]ia
de stat [i cel pu]in o parte din for]a armat`, chiar dincolo de grani]`, tot trìe[te,
[i for]a lui moral` r`mâne integral`”213.
Pozi]ia regelui Carol al II-lea a fost, în opinia noastr`, eschivant`, întrucât votul
din Consiliile de Coroan` era consultativ. Dac` ar fi avut inten]ia ferm` de a rezista
militar, avea prerogativele legale de a dispune acest lucru. Exist` opinii c` s-a folosit
de votul din Consiliile de Coroan` pentru a-[i dilua responsabilitatea [i r`spunderea
în fa]a viitorului [i a istoriei fa]` de hot`rârile grave luate.
Dup` cum se poate observa, majoritatea lu`rilor de pozi]ie în Consiliile de Coroan`
din iunie [i august 1940 au fost favorabile accept`rii ultimatumului sovietic
[i „arbitrajului” de la Viena. Cei care au exprimat aceste op]iuni erau persoane
cu func]ii de decizie în posturi guvernamentale [i poate plana suspiciunea
c` argumenta]ia lor, în special cea men]ionat` ulterior în jurnale [i memorii,
ar fi subiectiv`, întrucât trebuiau s`-[i justifice într-o manier` credibil` deciziile
grave luate.
Trebuie subliniat faptul c` persoanele care s-au pronun]at, cel pu]in în cazul
accept`rii „arbitrajului” Axei, aveau convingerea c` actul de for]` impus era o solu]ie
vremelnic` [i, mai devreme sau mai târziu, în condi]ii interna]ionale favorabile,
212
I. Gigurtu, Politica extern` a României..., în Gh. Buzatu, România cu [i f`r` Antonescu, p. 109.
213
Carol la II-lea, În zodia Satanei, Editura Universitaria, Bucure[ti, 1994, pp. 274-285.
161
poporul român va putea s`-[i refac` unitatea statal`. În concep]ia acestora, prezentau
importan]` vital` pentru supravie]uirea statului român p`strarea liber` a unei p`r]i
a teritoriului na]ional, men]inerea intact` a capacit`]ii de lupt` a armatei [i a institu]iei
monarhice, astfel încât, la momentul potrivit, s` poat` fi declan[at` b`t`lia
pentru recuperarea teritoriilor pierdute214 . Era un mod de ac]iune bazat [i pe experien]a
din Primul R`zboi Mondial, când, de[i statul român î[i mai exercita suveranitatea
doar pe un teritoriu redus din Moldova, la sfâr[itul r`zboiului s-a aflat în tab`ra
înving`torilor, care, ulterior, au recunoscut efortul de r`zboi al României [i au consfin]it,
prin tratate, crearea României Mari.
În concluzie, în desf`[urarea evenimentelor din iunie-august 1940, factorul
militar a avut un rol important, dar nu determinant în deciziile de cedare
la ultimatumul sovietic, „arbitrajul” de la Viena [i revendic`rile teritoriale ale Bulgariei.
Într-o situa]ie geopolitic` [i geostrategic` f`r` ie[ire, f`r` nicio posibilitate
de sprijin extern, cu liniile de retragere tìate, România a devenit victim` sigur`
în „cle[tele” geopolitic germano-sovietic. Pre]ul salv`rii a ceea ce se mai putea salva
era acum foarte mare. Se r`zbunau 20 de ani de amânare [i ignorare a unor decizii
fundamentale pentru a se ap`ra ceea ce s-a câ[tigat cu jertfa a peste 700 000 de români
c`zu]i pe front sau în spatele frontului în anii 1916-1919, în Marele R`zboi
de Întregire Na]ional`.
*
* *
Perioada 1938-1940 a ilustrat, înc` o dat` [i cu mare putere de adev`r,
ideea formulat` de Emil Cioran în anul 1937, potrivit c`reia „România este mai întâi
geografie [i apoi istorie” (subl. a) 215. A[ezat` într-un spa]iu european critic,
la intersec]ia intereselor Marilor Puteri, statul român a fost dependent de evolu]ia
raporturilor de for]` dintre tandemul franco-britanic, Germania [i URSS.
Relativul echilibru de putere stabilit de tratatele de pace de la Paris
dup` Marele R`zboi din 1914-1918 a fost subminat definitiv dup` remilitarizarea
Renaniei.
Intrarea trupelor Wehrmacht-ului, la 7 martie 1936, în zona renan`,
este considerat` de majoritatea istoricilor [i anali[tilor rela]iilor interna]ionale
ca un moment crucial în evolu]ia situa]iei generale din Europa interbelic`,
ceea ce a marcat sfâr[itul iluziei securit`]ii colective [i a deschis drumul
c`tre cel de-al Doilea R`boi Mondial.
214
A. Simion, op. cit., pp. 355-356.
215
Petre Otu, Îmbr`]i[area Anacondei. Politica militar` a României în perioada 1 septembrie 1939-
22 iunie 1941, Editura Militar`, Bucure[ti, 2006, p. 7.
162
Ac]iunea german` a fost favorizat` de lipsa de reac]ie a puterilor democratice
occidentale, îndeosebi a Fran]ei, care, de[i amenin]at` direct în interesele ei vitale,
s-a limitat la simple proteste diplomatice.
Pentru ]`rile din centrul [i sud-estul Europei, inclusiv România, pozi]ia
conciliatorist` a Marii Britanii [i Fran]ei [i în cazul crizei renane a generat legitime
îngrijor`ri, întrucât independen]a [i integritatea lor teritorial` erau strâns legate
de eficien]a Societ`]ii Na]iunilor [i respectarea tratatelor de pace de la Paris.
E[ecul politicii de securitate colectiv`, la care s-au adùgat o serie de motive
[i cauze interne, a dus la îndep`rtarea din func]ia de ministru de Externe
a lui Nicolae Titulescu, adept ferm al alian]ei cu Fran]a [i Marea Britanie
[i a unei deschideri mai largi fa]` de Uniunea Sovietic`.
{irul agresiunilor Germaniei va continua cu anexarea Austriei, la 13 martie 1938,
considerat` de liderii nazi[ti ca o „chestiune de familie”, destr`marea teritorial`
a Cehoslovaciei prin „Acordul” de la München [i lichidarea total` a acestui stat
la 15 martie 1939.
Anschluss-ul [i cedarea regiunii sudete din Cehoslovacia, locuit` majoritar
de etnici germani, au avut loc cu acordul tacit sau direct al Fran]ei [i Marii Britanii,
mari puteri care garantaser`, prin tratatele de pace, integritatea celor dou` ]`ri.
Londra [i Parisul considerau c`, printr-o atitudine conciliant` fa]` de Germania
nazist`, î[i vor asigura propria lor securitate [i vor direc]iona, în perspectiv`,
confruntarea decisiv` doar între cele dou` mari puteri totalitare, Germania
[i Uniunea Sovietic`. A fost o eroare de calcul strategic scump pl`tit` ulterior.
Alarmate totu[i de viteza de expansiune a Reich-ului în centrul [i sud-estul
Europei, Marea Britanie [i Fran]a au angajat, în prim`vara [i vara anului 1939,
negocieri cu URSS pentru a cùta o formul` de echilibrare a raporturilor de putere
de pe continentul european.
Interesele occidentalilor [i ale sovieticilor erau departe de a constitui o baz`
solid` pentru încheierea unui acord care s` salveze pacea în Europa.
Inten]iile nem`rturisite ale Fran]ei [i Marii Britani erau de a „încercui”
Germania ca în 1914 [i a o obliga s` lupte pe dou` fronturi, dac`, în cele din urm`,
ar fi izbucnit r`zboiul. De cealalt` parte, sovieticii urm`reau ca scop mimimal
reocuparea teritoriilor fostului Imperiu Rus pierdute în 1918 [i, ulterior, st`pânirea
Europei Occidentale pentru a-i împiedica pe „capitali[ti” s` se coalizeze
împotriva statului bol[evic.
Spre deosebire de franco-britanici, Reich-ul nazist, presat de punerea în aplicare
a planului de atacare a Poloniei, stabilit pentru data de 1 septembrie 1939,
va accepta solicit`rile teritoriale ale sovieticilor [i, la 23 august 1939, spre stupoarea
163
multora, va încheia cu Moscova târgul de împ`r]ire a Europei R`s`ritene

[i de Sud-Est, de la Marea Baltic` la Marea Neagr`.
În toat` aceast` încle[tare uria[` de for]e contrare, România încerca
s` navigheze cu pruden]` maxim` pentru a-[i conserva statu quo-ul recunoscut
prin tratatele de pace din 1919-1920.
De[i ]ara noastr` „nu avea de revendicat teritorii de la nimeni”, pentru c` î[i realizase
idealul unit`]ii na]ionale în 1918 [i, în acela[i timp, „nu avea nimic de dat nim`nui
din acest teritoriu”, dup` cum afirma Ion I.C. Br`tianu, nu acela[i lucru îl împ`rt`[eau
[i unii dintre vecini. URSS, Ungaria [i Bulgaria nu vor ezita, în întreag` perioad`
interbelic`, s`-[i arate, sub diferite forme [i intensit`]i, preten]iile lor de revizuire
teritorial` la adresa României Mari.
Dac`, pân` în anul 1935, revizionismul celor trei ]`ri nu constituia un pericol
major, dup` 1936, odat` cu pr`bu[irea sistemului securit`]ii colective,
aceast` amenin]are devenea evident`.
Dup` criza renan`, „fiecare stat suveran, mare sau mic, a trebuit s` se bazeze
din nou pe for]a armat`, diploma]ie [i alian]e pentru a-[i asigura propria securitate”216,
a[a dup` cum concluziona, cu mare putere de adev`r, A.J.P. Taylor.
R`spunsul României la aceste schimb`ri dramatice l-a constituit adaptarea
politicii tradi]ionale profranceze [i proengleze la noile realit`]i geopolitice
[i geostrategice. Adapt`ri de stil [i de metod` doar. Afinit`]ile culturale
[i sentimentale fa]` de Paris [i Londra, faptul c` Fran]a [i Anglia au sprijinit,
la Conferin]a de pace, recunoa[terea prin tratate a Marii Uniri din 1918 au determinat
elita conduc`toare de la Bucure[ti s` spere c` alia]ii no[tri naturali nu ne vor abandona
[i „norocul ne va ajuta din nou”. S-a dovedit a fi o mare iluzie.
În primul rând, cele dou` mari democra]ii occidentale au fost ele însele luate
prin surprindere de cursul rapid al evenimentelor interna]ionale, pentru unele
dintre acestea având r`spunderea direct` c` le-au favorizat sau cau]ionat.
Fran]a [i Marea Britanie erau preocupate, în ceasul marilor încerc`ri de la sfâr[itul
deceniului IV al secolului XX, s`-[i asigure în primul rând propria lor securitate
[i s` evite [ocul primei lovituri a agresorului. Dac` aceast` lovitur` putea fi îndreptat`
în alt` direc]ie, pentru a câ[tiga timp pentru înarmare [i preg`tirea armatelor
proprii, nu au ezitat s`-[i sacrifice alia]ii mai mici din Europa Central` [i de Sud-Est.
„Acordul de la München”, din 29-30 septembrie 1938, este unul dintre exemple.
Punctele de vedere, pozi]iile, opiniile unor oameni politici, diploma]i, ziari[ti
români de a adapta politica extern` la realit`]ile echilibrului de putere din Europa
216
A.J.P. Taylor, Originile celui de-al Doilea R`zboi Mondial, Traducere [i note de Lucian Leu[tean,
Postfa]` de I. Ciuperc`, Editura Polirom, 1999, p. 88.
164
dup` 7 martie 1936 nu au fost luate în seam`. Avertismentele acestora de a face
o politic` adaptat` noilor realit`]i geopolitice [i care, dup` aprecierea lor, servea
mai bine intereselor României a fost dezavuat` [i etichetat` în diverse moduri.
Scaden]a a venit îns` la 26 iunie, 30 august [i 7 septembrie 1940.
Fotocopie dup` harta original` a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940.

În stânga, sus, sunt semn`turile olografe
ale celor doi „arbitri“: Joachim von Ribbentrop [i Galeazzo Ciano
F`r` a recurge la metoda istoriei contrafactuale, putem emite ipoteza

c` o mai bun` în]elegere a locului [i intereselor vitale ale ]`rii, prin încheierea
la timp a unor alian]e [i acorduri care s` garanteze integritatea teritorial` a României,
o propagand` extern` eficient` [i m`suri ferme de dezvoltare a poten]ialului militar
na]ional, pierderile teritoriale [i, mai ales morale, din 1940 ar fi fost mult mai reduse.
Nu inten]ion`m s` sus]inem prin aceasta c` ne situ`m pe pozi]ia curentelor
istoriografice conform c`rora o apropiere de Germania sau de Uniunea Sovietic`,
dup` modificarea echilibrului de putere european în deceniul patru al secolului XX,
ar fi garantat men]inerea frontierelor României Mari. Îns`, o politic` extern` bazat`
mai mult pe pragmatism [i pe valorificarea atu-urilor pe care România le avea
în acea perioad`, în special „cartea petrolului”, ar fi constituit, în opinia noastr`,
o alternativ` la varianta sinuoas` [i de „balans” care a fost adoptat`. Iar aceste solu]ii,
a[a cum am mai men]ionat, au fost aduse la cuno[tin]a factorilor de decizie,
este drept, de un num`r redus de personalit`]i române din acea perioad`.
165
Mihail Manoilescu [i Valer Pop la 30 august 1940,

în fa]a h`r]ii pe care era materializat` linia de frontier`
dintre România [i Ungaria, stabilit` prin Dictatul de la Viena
Evenimentele din vara anului 1940 au eviden]iat situa]ia dificil` a României

de stat tampon, situat în istmul ponto-baltic, între cele dou` centre de presiune
geopolitic` de la acea dat`, Germania nazist` [i Uniunea Sovietic`.
Se confirmau, din nefericire, avertismentele unor oameni politici [i diploma]i
români care au aten]ionat c` România trebuie s` fac` o „politic` extern` a geografiei”
[i nu a „sentimentalismelor rù în]elese217. Din perspectiva derul`rii ulterioare
a evenimentelor, apreciem c` o astfel de politic`, dac`, în final, nu ar fi salvat
Basarabia [i nordul Bucovinei, întrucât URSS s-a aflat în rândul înving`torilor
celei de-a doua conflagra]ii mondiale, ar fi impus un alt curs al evenimentelor,
care ar fi salvat onoarea ]`rii [i a armatei în 1940 [i, poate, ar fi limitat pierderile
umane [i materiale generate de participarea la r`zboiul din Est [i la cel din Vest
pentru recuperarea teritoriilor pierdute f`r` lupt`.
217
În acest sens, a se vedea manuscrisul diplomatului Nicolae Henric Lahovary, intitulat „Contribu]ie
la problema R~SPUNDERILOR. Cum am fi putut p`stra ROM@NIA MARE”, în Diploma]ie [i diploma]i
români, Editura DMPress, Foc[ani, 2001, pp. 311-339.
166
Al`turi de situa]ia geopolitic` [i geostrategic` precar` din anii 1938-1940,
o serie întreag` de vulnerabilit`]i [i caren]e ale clasei politice, ale factorilor
de decizie [i societ`]ii române[ti interbelice au agravat starea intern` [i statutul
]`rii în acei ani [i în perioada care a urmat218.
În confruntarea geopolitic` din trecut, din prezent [i, cu siguran]`,
[i din viitor dintre estul [i vestul Europei, r`mâne extrem de actual [i plin de înv`]`minte
ceea ce credea [i afirma Gheorghe Br`tianu în 1941: „Suntem un stat de necesitate
european`, aflat în aten]ia Estului [i Vestului, Nordului [i Sudului deopotriv`. (...)
Permanent, pozi]ia noastr` geopolitic` [i geostrategic` a atras grij` [i simpatie,
uneori ocrotire, dar, de cele mai multe ori, apetit [i primejdie” (subl.a.)219.
La aceste aten]ion`ri profetice am putea adùga c`, având în vedere experien]ele
dramatice ale trecutului [i, mai ales, provoc`rile prezentului [i viitorului, factorul intern,
t`ria [i coeziunea na]ional` în jurul unor idei [i proiecte strategice sunt elemente
care pot contribui, într-o m`sur` deloc neglijabil`, la o mai bun` conturare
a statutului [i pozi]iei ]`rii la acest trio confinium, unde se intersecteaz` [i vor continua
s` se intersecteze atâtea [i atâtea interese.
218
Constantin Argetoianu ([i el un personaj cu mari p`cate, dar de o sinceritate cinic`) nota, în jurnalul
sù, la 1 ianuarie 1936: „Între cele patru grani]e ale ]`rii, [i pân` sus, totul e numai corup]ie. Singurul lucru
organizat în România Mare e jaful [i [per]ul”. Un modest profesor din Turda, practic un anonim
– Ion Fodoreanu –, consemna o alt` explica]ie a pr`bu[irii frontierelor române[ti: „Neamul românesc
este sfârtecat de vecinii du[mani [...]. Totu[i, nimeni nu se mi[c`, nimeni nu protesteaz`, noi singuri ne zbatem [...].
De ce aceast` mu]enie în jurul nostru? Nu din cauza împrejur`rilor externe. Ci, pentru c` suntem nevrednici,
pentru c` ne merit`m soarta, pentru c` nu merit`m nicio considera]ie din partea niciunui popor,
pentru c` suntem vinova]i cu to]ii, pân` la unul, de nenorocirile noastre. Care este vina noastr`?
Este de cùtat în chiar concep]ia noastr` de via]`. Scopul vie]ii noastre este huzureala, luxul, trând`via,
destr`b`larea. C`r`rile vie]ii noastre erau chiulul, [mecheria, învârteala, favoritismul, nepotismul, furtul.
Am fost narcotiza]i, prin [coal` [i propagand` na]ional`, cu idei prea frumoase despre virtu]ile neamului
nostru, pe care le-am luat de bune [i adev`rate, le-am pus la c`p`tâi, le-am atârnat la butonier` sau p`l`rie,
le-am fluturat în vânt cu ocazia s`rb`torilor na]ionale, dar am continuat s` trìm [i s` fim cu totul altfel
decât ne afi[`m. {i, într-o zi, minciuna în care am trìt s-a r`zbunat, iluziile s-au pr`bu[it [i noi am r`mas
atât cât eram, a[a cum merit`m: ni[te nemernici uita]i în voia sor]ii”, apud Florin Constantiniu, O istorie
sincer` a poporului român, edi]ia a III-a, rev`zut` [i adùgit`, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti,
2002, pp. 380-381.
219
Gheorghe I. Br`tianu, Cuvânt înainte la Geopolitica [i Geoistoria. Revista român` pentru sud-estul
european, anul I, nr. 1, septembrie-noiembrie 1941.
167
AC}IUNILE SUBMARINELOR
ÎN MAREA MEDITERAN|
ÎN PRIMII DOI ANI AI MARELUI R|ZBOI (I)
Comandor dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO
Following the attack

Submarinele austriece
on the Dardanelles, on 19 February 1916, La începutul Primului R`zboi Mondial,
the leaders of Turkey feared that a new flota austriac` nu dispunea decât de 6 submarine,
attempt to force the straits could be din care 2 aveau o valoare militar` foarte sc`zut`.
successful. Under those circumstances,
German Admiral Souchon suggested Un al [aptelea bastiment, care era în construc]ie
the Commander of the Austrian Fleet la Whitehead pentru o putere strìn`, a fost rechi-
dispatching some of the submarines zi]ionat pu]in prea târziu pentru guvernul austro-ungar
under his command, and Enver Pasha
[i a c`p`tat num`rul de bordaj 12, cele cinci numere
expressed his intention to purchase
three such vessels from the Austria- precedente fiind rezervate pentru submarinele
Hungary Government. It refused, aflate în construc]ie în Germania.
arguing that the two submarines Dou` unit`]i erau bazate la Pola, dou` la Sebenico
capable of meeting the requirements
were indispensable in the Adriatic Sea. [i dou` la Cattaro. Aceast` reparti]ie era una
Austria-Hungary had to be convinced strict defensiv`, aceste submarine nemanifestând
that, by the effects on the neutrals, vreo inten]ie agresiv`, iar cele de la Cattaro
forcing the Dardanelles could result
nu au dep`[it, în cadrul ie[irilor pe mare, Capul
in an extremely unfavourable outcome
of the war. That is why the German Ostro. Dar, existen]a lor a creat, pentru Armata
Admiralty decided to immediately Naval` francez`, numeroase probleme atunci când
deploy some of its submarines in the area executa incursiuni pe mare.
to form the nucleus of the German flotilla,
based in Cattaro, until Italy entered Obsesia fa]` de acest inamic invizibil
the war. era general` la începutul r`zboiului, astfel
Keywords: defensive measures;
c`, pe toate navele, observatorii nu vedeau
Gibraltar; underwater war; escort vessels decât submarine [i siaj de torpile. Glumind, amiralul
Jellicoe spunea c` nu exista niciun submarin
Comandor conf.univ.dr. Olimpiu Manuel Glodarenco – directorul Muzeului Militar Na]ional

„Regele Ferdinand I“.
168
german în largul m`rii, de[i au fost mai multe alarme ale flotei britanice
din Marea Nordului. Astfel, la ora 18.00, pe 1 septembrie, FALMOUTH a semnalat
un periscop de submarin în rada interioar` de la Scapa Flow [i a deschis focul
în timpul cel mai scurt, tr`gând patru lovituri [i fiind pu]in probabil s` fi atins
submarinul. De asemenea, imediat dup` acest incident, VANGUARD, care f`cea parte
din linia exterioar` de cuirasate, a deschis focul asupra unui obiect care p`rea
a fi un periscop. Un contratorpilor, care patrula între flot` [i Golful Sound, a tras,
de asemenea. Toate navele prezente au primit ordinul de a deschide focul
cât mai repede [i au primit dispozi]ii împotriva unui atac cu torpile. În jurul orei 18.30,
cuirasatul DRAKE a semnalat c` a descoperit un submarin, confirmând,
astfel, informa]iile anterioare. Flota a primit ordin s` ridice presiunea la cazane
[i s` se îndrepte spre larg, astfel c`, la ora 23.00, toate navele au p`r`sit locurile
de ancoraj. ASSISTANCE a fost trimis la Loch Eve [i a navigat în urma flotei,
semnalând un submarin la intrarea în port, în momentul în care p`r`sea rada.
Escadrila a 2-a de contratorpiloare a r`mas în urm` pentru a-l g`si [i este posibil
s` fi distrus submarinul. Nu au fost g`site urme ale existen]ei vreunui submarin,
iar o anchet` ulterioar` a stabilit c` alerta putea s` fie f`r` un motiv întemeiat,
deoarece m`rturiile nu au fost foarte concludente.
{i, totu[i, du[manul exista; astfel, pe data de 2 noiembrie, trei distrug`toare
austriece, aflate în patrulare în zona Capocesto, au descoperit, succesiv,
un submarin inamic, pe care l-au semnalat [i l-au vânat.
Totu[i, în cursul celei de-a 11 incursiuni a Armatei Navale franceze
în Marea Adriatic`, pe 26 decembrie 1914, cuirasatul JEAN BART, care avea arborat
pavilionul comandantului-[ef, aflat în capul liniei, a fost lovit de o torpil` în prova,
f`r` ca cineva s` observe submarinul U-12, nici înainte [i nici dup` atac. În pofida
unei mari gùri de ap`, care a cauzat intrarea a 400 de tone de ap`, cuirasatul
a putut ajunge la Malta pentru repara]ii.
Începând din acel moment, Armata Naval` nu a mai p`truns, niciodat`,
în Adriatica, doar cruci[`toarele men]inând supraveghere asupra liniei Leuca-Dukato.
Au fost cruciere monotone, f`r` alarme, pân` când, pe 26 aprilie 1915, ziua când Italia
a semnat Pactul de la Londra, cruci[`torul LEON GAMBETTA a fost torpilat
de c`tre submarinul U-5 la 20 de mile de Capul Leuca. U-5 se afla în patrulare
de 3 zile. La venirea serii, acesta a descoperit un cruci[`tor francez, care se profila
printre catargele unei goelete. Dup` 24 de ore, comandantul submarinului,
c`pitanul von Trapp, a observat manevrele cruci[`torului, dar marea calm`
l-a f`cut s` renun]e la un atac pe timp de zi, astfel c`, în noaptea urm`toare,
s-a postat la larg de Leuca. Comandantul consemna: „La 10 minute dup` miezul nop]ii,
169
a[a cum am prev`zut, inamicul s-a aflat în sectorul de observare înspre vest,
în direc]ia opus` lunii, care era aproape plin`, pe un cer senin... La 00.32,
am lansat o torpil` din tribord, în relevment 180 de grade, de la o distan]`
de 4-500 de metri, asupra grupului de co[uri dinspre pupa; 10 secunde mai târziu,
am lansat torpila din babord asupra grupului de co[uri dinspre prova.
Dup` aproximativ 25 de secunde, am auzit o explozie scurt` [i surd` [i, aproape instantaneu,
o a doua explozie. F`r` nicio îndoial`, nava fusese lovit`, iar echipajul a ova]ionat
instantaneu. Dup` 25 de minute, cruci[`torul c`p`tase o band` de 350 la babord.
Un fum negru se ridica din grupul de co[uri dinspre pupa... La 41 de minute
dup` miezul nop]ii, cruci[`torul a disp`rut. Am observat, în locul lui, cinci ambarca]iuni
[i dou` plute. În aceste condi]ii, m-am scufundat [i am luat drum spre Cattaro.
Nu am inten]ionat s` salvez echipajul, deoarece am presupus c` existau distrug`toare
în apropiere, dar [i datorit` faptului c` un num`r suplimentar de oameni m-ar fi împiedicat
s` navighez în imersiune”.
În realitate, nu au putut fi date la ap` decât dou` ambarca]iuni,
celelalte zdrobindu-se de coca navei. Dou` torpiloare au sosit de la Brindisi
la ora 13.20 [i au putut salva doar 27 de oameni. To]i ofi]erii au pierit,
împreun` cu contraamiralul Senès, comandantul divizionului de cruci[`toare.
Sosirea submarinelor germane

Dup` atacul Dardanelelor din 19 februarie, conduc`torii Turciei se temeau
de reu[ita unei noi încerc`ri de for]are a strâmtorilor, astfel c` amiralul german
Souchon i-a propus comandantului flotei austriece s` îi fie deta[ate
câteva dintre submarinele sale, iar Enver Pa[a s-a oferit, de asemenea, guvernului
austro-ungar s` îi cumpere trei astfel de nave. Acesta a refuzat, argumentând
c` cele dou` submarine capabile s` le satisfac` cerin]ele erau indispensabile
în Adriatica. Ambasadorul Germaniei la Constantinopol a explicat guvernului
sù c` trebuia s` insiste asupra guvernului aliat, deoarece Austro-Ungaria
trebuia convins` c`, prin efectele asupra neutrilor, for]area Dardanelelor
putea determina un curs deosebit de nefavorabil r`zboiului.
Deoarece guvernul austro-ungar persista în refuzul sù, Amiralitatea german`
a decis s` trimit` în zon`, imediat, câteva dintre submarinele sale. În aceast` misiune
a fost trimis, pe 13 martie, submarinul U-21. De asemenea, pe 20 martie,
UB-8 a fost expediat la Pola pe blocsec]ii, unde a fost montat, dup` care a plecat,
pe 5 mai, spre Dardanele, urmat de c`tre UB-7. Submarinele UB-3, 14 [i 15, UC-12,
13, 14 [i 15 au fost transportate, în aceea[i manier`, la Pola, [i au constituit nucleul
flotilei germane, care a fost bazat` la Cattaro, pân` când Italia a intrat în r`zboi.
Preg`tirea mar[ului submarinului U-21 (comandant c`pitanul Hersing)
a durat o lun`, atât pentru verificarea instala]iilor, cât [i pentru refacerea plinurilor,
170
aceast` ultim` sarcin` fiind l`sat` în seama ata[atului naval german din Spania,
von Krohn. Vaporul MARCELA, a[teptat de c`tre acesta la Bilbao, a fost înc`rcat
cu benzin` [i a a[teptat la Corcubion întâlnirea cu submarinul, care a avut loc
pe 2 mai.
Submarinul U-21 a plecat din Emden pe 25 aprilie, a înconjurat insulele britanice
[i, pe 2 mai, s-a întâlnit cu MARCELA în fa]a Capului Finistere. Dup` un schimb
de semnale de recunoa[tere, acesta l-a condus în rada de la Corcubion unde,
în noaptea urm`toare, i-a livrat 18 tone de petrol. Dup` o zi, U-21 a constatat
c` acel petrol nu era inflamabil [i nu îi mai r`m`seser` decât 26 de tone de combustibil.
De[i reîntoarcerea în Germania era necesar`, ca urmare a vremii nefavorabile
[i a imersiunilor frecvente, comandantul a hot`rât s` se îndrepte spre Cattaro,
traversând Gibraltarul pe 6 mai. Aproape de Alboran, submarinul a fost obligat
s` intre în imersiune din cauza apari]iei a dou` torpiloare engleze care au tras
asupra periscopului. Pe 9 mai, a intrat, din nou, în imersiune din cauza unui vapor
care a pus prova pe el, încercând s` îl abordeze. Pe data de 11, la sud de Sicilia,
a fost bombardat [i urm`rit o perioad` îndelungat` de c`tre dou` torpiloare
franceze, iar pe 13 a intrat în Cattaro, având la bord doar o jum`tate de ton`
de combustibil. Pe data de 20, a plecat spre Dardanele, iar pe 24 a trecut
pe lâng` cruci[`torul rus ASKOLD, care era ancorat în raionul Dedeagatch.
Astfel, Hersing a repurtat un succes deosebit, dar prezen]a sa a fost descoperit`.
A doua zi, se afla la Capul Helles, în mijlocul cuirasatelor britanice. În momentul
în care ocupa o pozi]ie favorabil` pentru a torpila cuirasatul SWIFTSURE
aflat la ancor`, a fost descoperit [i bombardat de turela din prova a acestuia.
Dup` aceasta, a urmat coasta în imersiune, a trecut pe lâng` cuirasatul VENGEANCE,
asupra c`ruia a lansat o torpil`, dar care a reu[it s` o evite punând motoarele
înapoi, [i a ajuns la Gaba Tepe, unde a ancorat. Cuirasatul TRIUMPH se g`sea
la ancor`, fiind protejat de plasa Bullivant. Submarinul U-21 a lansat o torpil`
de la 300 de metri, a auzit o explozie, dup` care a intrat în imersiune la 25 de metri
[i, când a revenit la suprafa]`, a constatat c` în rad` nu se mai g`sea nicio nav`.
Continuând s` manevreze în apropiere, U-21 a descoperit, în diminea]a zilei
de 27 mai, cuirasatul MAJESTIC, având arborat pavilionul amiralului Nicholson,
care se afla la ancor` la larg de Capul Teke, protejat de plase [i înconjurat
de numeroase nave auxiliare. Profitând de un spa]iu dintre dou` astfel de nave,
Hersing a lansat, de la 700 de metri, o torpil` care a traversat plasa [i a explodat
la impactul cu corpul cuirasatului, care s-a scufundat.
Ca [i în cazul lui TRIUMPH, echipajul a fost salvat aproape în totalitate,
dar, aceast` dubl` victorie german` a modificat, în profunzime, planul de ac]iune
al alia]ilor în Dardanele.
171
Primele m\suri defensive

Trimiterea submarinelor germane în Marea Mediteran` a avut un obiectiv
exclusiv militar. Îns`, aceast` prim` incursiune a determinat o mare surpriz`
[i o mare nelini[te. Companiile de naviga]ie i-au cerut Ministerului Marinei instruc]iuni
pentru navele lor, iar generalul comandant al trupelor din Africa de Nord a sugerat
constituirea convoaielor protejate de nave de escort`. Amiralitatea britanic`
a reamintit Parisului c` marina francez` era aceea care asigura securitatea
în Mediteran` [i a cerut preciz`ri asupra organiz`rii patrulelor Armatei Navale.
Dar, comandantul-[ef francez dislocase dou` escadrile de contratorpiloare
în beneficiul Italiei (Conven]ia din 10 mai 1915), iar o escadril` se g`sea sub comand`
britanic`, la Dardanele.
Din fericire, afacerea LUSITANIA a întrerupt r`zboiul submarin
în Marea Mânecii, astfel c`, pe 16 mai, amiralul Favereau a primit ordin s` trimit`
10 [alupe în Marea Mediteran`, iar pe 11 iunie, înc` 12 astfel de ambarca]iuni.
Amiralul de Lapeyrère dispunea de pu]ine nave u[oare pentru a supraveghea
liniile de comunica]ie [i a fost obligat s` î[i trimit` cruci[`toarele, în pofida
riscurilor care planau asupra acelor nave. Pe 4 iulie a putut constitui, în sfâr[it,
o escadril` de [alupe pentru Armata Naval`, dou` divizioane fiind trimise
în Marea Egee [i un al treilea la Cagliari.
Din mai pân` în septembrie, niciun alt submarin nu a mai traversat Mediterana.
Nefiind prea ocupate cu m`surile pentru înl`turarea unor amenin]`ri directe,
toate spiritele au devenit obsedate de descoperirea bazelor de aprovizionare
ale submarinelor. Nu a existat nicio îndoial` c` ministerul a contribuit foarte mult
în propagarea acestei obsesii, transmi]ând tuturor comandan]ilor marinei informa]ii
mai mult sau mai pu]in fantastice despre acest subiect.
Pe 26 mai, Parisul a prevenit pe comandantul-[ef c` un vapor, a[teptat
de c`tre germani, urma s` plece din Barcelona pe 27 pentru aprovizionarea
submarinelor în apropierea coastelor Sardiniei. Pe 27, un consul a anun]at
o aprovizionare a submarinelor cu ajutorul unor goelete olandeze, de asemenea
lâng` Sardinia. Un alt consul a semnalat depozite de petrol la Budrum, Kengezi
[i, de asemenea, la Chekkah, Caiffa etc., care a fost bombardat de cuirasatul
JEANNE D’ARC. A fost semnalat, cu insisten]`, un depozit la Corfu
[i, cu foarte mare precizie, pe proprietatea pe care o avea împ`ratul german
pe aceast` insul`. Mai mult, a fost indicat un alt depozit în Baleare, iar Amiralitatea
britanic` a insistat s` se execute o supraveghere special`. Aceste cùt`ri în zadar
au necesitat un mare num`r de nave, pe care îl cereau to]i amiralii.
*
|n partea a doua a materialului, autorul va prezenta ac]iunea submarinelor germane \n Primul
R`zboi Mondial, sosite la Constantinopol [i Cattaro.
172
DIN ACTIVITATEA
POLI}IEI SPECIALE DE CAMPANIE
DE LA ODESSA ~ 1943-1944 ~ (III)
Dr. Pavel MORARU
L
a 16 octombrie 1943, se aducea
la cuno[tin]` despre capturarea arhivei
lui Aleksandr Petrovski din Odessa,
secretarul comitetului regional comunist [i conduc`tor
In November and December 1943,
in Odessa there were found many
al organiza]iei subversive, descoperite în Transnistria,
Ukrainian communist and nationalist în luna martie 1943. În arhiva lui, au fost descoperite
propaganda leaflets. Their authors bilete mici (fi[e), pe care erau trecute numele
intended to create a climate favourable conspirative ale membrilor, parolele de contact
to the Soviet regime, on the one hand, [i locurile de întâlnire. Contactul între membri
and to call for the idea of establishing
era stabilit pe raioane (teritoriul Transnistriei
an independent Ukrainian state, fighting
against the Germans, on the other hand. era împ`r]it în raioane de activitate), în fiecare raion
Moreover, the 3rd Army Corps informed fiind câte 5-6 membri, maximum 10.
that many people who crossed the Bug Raioanele considerate slab încadrate
River illegally to get to Transnistria cu membri ai organiza]iei [i unde trebuiau trimi[i
were identified. Most of them had
„în primul rând” organizatori erau: Cotovschii
weapons, being difficult to discover,
as they benefited from the support (Birzula), Razdeleanschi (Razdelnaia), Berezovschii
of local population. The author highlights (Berezovca), Voznesenschii (Voznesensc),
that, under those circumstances, local Pervomaisc, Gaivoronschii (Gaivoron),
people and suspect individuals having Golovanevschii (Golovanevsk), Baltschii (Balta).
documents issued by communal
Raioanele în care activitatea era bine organizat`
authorities were investigated.
erau: Ivanovschii (Ivanovca), {ireaevschii ({ireaev),
Keywords: military authorities; Troi]chii (Troi]ca), Bra]chii (Bratsk), Beleaevschii
Odessa; pro-Soviet propaganda; security
(Beleaevca), Golovanivschii (Golovanivsk),
forces
Savranschii (Savrani), Frunzinschii (Frunzivca),
Conf.univ.dr. Pavel Moraru – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu.
173
Ianovschii (Ianovca, în prezent Bereslavka), Grosulovschii (Grosulovo, în prezent

Velikaia Mihailovka), Cominternovschii (Cominternovsc), Veselinovschii (Veselinovo).
Printre misiunile stabilite de conducerea organiza]iei se men]ionau: recrutarea
persoanelor pentru activit`]i propagandistice [i armate de partizani; comiterea
actelor de diversiune [i distrugere; preg`tirea popula]iei pentru revolte, care urmau
s` fie declan[ate la apropierea trupelor sovietice; combaterea politicii germane
în chestiunea ucrainean` (privind crearea statului ucrainean independent);
organizarea colect`rii individuale a recoltei de c`tre ]`rani [i distrugerea surplusului;
convingerea oamenilor c` Armata Ro[ie va învinge; popularizarea crimelor,
infrac]iunilor [i abuzurilor comise de regimul de ocupa]ie46.
În lunile noiembrie [i decembrie 1943, prin Odessa au fost depistate
mai multe manifeste comuniste47 [i na]ionaliste ucrainene48, autorii fiind cei care,
în primul caz, tindeau s` creeze un climat favorabil regimului sovietic,
iar în al doilea caz, chemau la sus]inerea ideii cre`rii statului ucrainean independent,
prin lupta împotriva germanilor.
Era supravegheat` [i activitatea Institutului de {tiin]e Sociale („Institutul
Anticomunist”) din Odessa, unde, periodic, cineva conferen]ia pe teme
anticomuniste. Agentul care asista la aceste conferin]e trebuia s` raporteze numele
vorbitorilor, ora la care s-a ]inut conferin]a, despre ce a mai relatat vorbitorul
principal în afara temei prelegerii, num`rul participan]ilor [i starea lor de spirit49.
Pe parcursul existen]ei Institutului, acolo au conferen]iat: prof. A. Jilin
(Drepturi [i Stat în teoria [i practica bol[evismului, 10 noiembrie 1943) 50;
prof. Baleasnîi (Filozofia istoriei [i marxismului, 24 noiembrie 1943) 51 ;
prof. Dimitriev (Purtarea bol[evicilor cu r`ni]ii, pân` [i dup` desantul de la Feodosia
în anii 1941-1942, 1 decembrie 1943); V. Tarhov, „fostul redactor al ziarului Glasul
Crimeei din Simferopol” (Dou` suflete ale scriitorului Gorki, 8 decembrie 1943)52;
46
ANRM, Chi[inù, Fond 706, inv. 2, dosar 17, filele 160-181.
47
Ibidem, dosar 17, fila 69; dosar 20, fila 264.
48
Ibidem, dosar 17, filele 47, 51, 99, 187 verso, 295.
49
Ibidem, fila 59.
50
Ibidem, filele 59 verso-61. Agentul P.S.C. raporta: „Lector[ul] a vorbit despre feluri[le] bol[evismului
din punct de vedere a[l] teoriei lui Marx [i Engels [i, în sfâr[it, a ajuns la concluzia c` teoria comunismului
este deplin` utopie. Afar` de aceasta, a indicat gândul c` un stat nu poate s` existe f`r` sloiul de popula]ie
mijlocie, adic` inteligen]`, care [i conduce în realitate Statul. Politica comunismului în momentul de fa]`,
cu toate c` Stalin a luat alt` pozi]ie, dând pentru popula]ia rus` diferite u[urin]e [i a restituit dreptul la religie,
totu[i nu poate s` fie adus` la bun sfâr[it”.
51
Ibidem, fila 89.
52
Ibidem, fila 123. Agentul P.S.C. raporta: Vorbitorul a eviden]iat „exagerata slav` pe care o avusese
Gorki [i cum talentul lui Gorki a sc`zut treptat, întrucât lucr`rile lui nu puteau fi considerate ca opere de art`,
accesibile tuturor timpurilor […]. Conferin]a n-a avut succesul dorit, întrucât oratorul a citit conferin]a
[i nu avea calit`]ile unui orator des`vâr[it”.
174
prof A. Done]chi (Via]a la Donbass sub regimul german, 29 decembrie 1943)53;
A. Ermolaev (Cùtarea religiei în c`r]ile lui Dostoievski, 5 ianuarie 1944) 54;
Murat Hagi Adjibaev (Lupta islamului contra bol[evismului, 12 ianuarie 1944)55;
V. Socolov ({tiin]a despre om [i bol[evismul, 19 ianuarie 1944)56; A. {eveleov
(T`tarii din Crimeea, 26 ianuarie 1944)57; Orest Nomicos, „poetul Odessei”
(Dec`derea epocii baladelor în timpul bol[evicilor, 2 februarie 1944)58; Miliutin
(Popula]ia Caucazului de Nord în lupta cu bol[evismul, 1 martie 1944)59.
Informa]ii interesante au furnizat agen]ii P.S.C. despre mediul studen]esc
de la Odessa. La 8 decembrie 1943, se aducea la cuno[tin]` c`, în dormitorul
C`minului Studen]ilor Moldoveni al Universit`]ii Politehnice, „s-au discutat chestiuni
cu caracter politic, studen]ii ar`tându-se nemul]umi]i de regimul actual, lùdând
ideologia comunist`”. Studen]ii moldoveni înclinau în favoarea sovieticilor,
deoarece – a[a dup` cum se raporta – printre ei s-au strecurat o mul]ime de tineri
de origine neromân`, la interven]ia „anumitor persoane interesate”60. De asemenea,
situa]ia creat` era [i din cauza cadrelor didactice: la Sec]ia româneasc` a Universit`]ii
din Odessa, deseori, profesorii se dedau împreun` cu studen]ii la petreceri,
la care discu]iile se purtau predominant în limba rus`, se cântau cântece ruse[ti
[i chiar sovietice. Mul]i studen]i moldoveni refuzau s` înve]e în limba român`
[i plecau la cursurile cu predare în limba rus`. Unii chiar declarau c` nu au nevoie
de „limba [i [tiin]a româneasc`”. În concluzie, se spunea c`, „Astfel, într-un an de zile,
53
Ibidem, fila 161.
54
Ibidem, fila 177. Agentul P.S.C. raporta: „Conferin]a a prezentat pu]in interes, subiectul fiind supraînc`rcat
cu diferite citate, fapt ce a plictisit mult pe audien]i”.
55
Ibidem, fila 191. Agentul P.S.C. raporta: „Conferin]a a fost reu[it`, de[i autorul nu cuno[tea la perfec]ie
limba rus`. A eviden]iat plastic lupta eroic` pe care au dus-o popoarele musulmane din U.R.S.S.
contra bol[evismului. Conferin]a [i-]a captivat pe auditori [i a fost ascultat` cu interes [i aten]ie,
fiind frenetic aplaudat`”.
56
Ibidem, fila 199.
57
Ibidem, fila 213. Conferen]iarul se evacuase din Kerci [i a vorbit în prelegerea sa despre istoricul
t`tarilor crimeeni [i lupta lor împotriva regimului sovietic.
58
Ibidem, fila 225. Agentul P.S.C. raporta: „A condamnat evreii de tendin]a de a falsifica produc]iile
literare populare ruse”.
59
Ibidem, fila 289. Agentul P.S.C. raporta: „Conferen]iarul a descris modul cum popoarele din Nordul
Caucazului, în special Lezghinii, au dus tot timpul o lupt` dârz` cu bol[evismul. A ar`tat cum aceste popoare
de religie musulman` au cùtat s`-[i p`streze obiceiurile str`mo[e[ti [i religia lor, men]inând leg`tura
cu preotul lor (Mula) din Turcia, contrar dorin]ei bol[evicilor, iar atunci când Sovietele au încercat
s` le ia vitele, ca s`-i despropriet`reasc`, au fugit în mun]i [i s-au ascuns în p`duri, de unde organiza]i
în bande atacau armatele sovietice [i chiar asasinau persoane de vaz`, cucerind, desigur pentru scurt timp,
unele localit`]i. În urma evacu`rii Caucazului de c`tre germani, multe popoare au plecat cu ei, l`sând multe
regiuni complet depopulate (de pild`, unii au fost Karaceaiev]î). Conferin]a a avut un succes deosebit
[i a fost aplaudat` cu mult interes”.
60
Ibidem, fila 120.
175
acest c`min nu s-a manifestat cu nimic românesc”. Agen]ii P.S.C. mai informau
c` Asocia]ia Studen]ilor Transnistreni [i-a încetat activitatea „din cauza complectei
dezinteres`ri a tuturor studen]ilor”61.
La 9 noiembrie 1943, Regimentul 11 Doroban]i i-a raportat Diviziei 21 Infanterie
c`, în beciul cantonamentului plutonului branduri, din Pactul Lomonosov, au fost g`site
opt grenade sovietice, dou` cutii cu focoase pentru grenade [i dou` focoase
pentru branduri. Aceast` descoperire a determinat Comandamentul Diviziei 21
Infanterie s` dispun` verificarea tuturor cl`dirilor din sectorul sù (de la pod
[i pân` la pivni]`), în vederea depist`rii muni]iilor [i a intr`rilor în catacombe62.
Pe parcursul lunii noiembrie 1943, Comandamentul Corpului 3 Armat`
a emis mai multe ordine referitoare la combaterea activit`]ilor subversive: nr. 24.980
din 13 noiembrie 1943, privind împiedicarea organiz`rii [i ac]iunii partizanilor
[i para[uti[tilor; nr. 24.567 din 13 noiembrie 1943, referitor la prevenirea
distrugerilor circuitelor telegrafice [i telefonice; nr. 24.921 din 14 noiembrie 1943,
referitor la men]inerea siguran]ei autorit`]ilor administrative; nr. 24.981
din 14 noiembrie 1943, privind împiedicarea stabilirii leg`turii dintre partizanii
de pe cele dou` maluri ale Bugului; nr. 25.042 din 14 noiembrie 1943,
privind identificarea suspec]ilor [i trierea lor; nr. 25.046 din 18 noiembrie 1943,
privind paza podurilor de cale ferat`63; nr. 25.111 din 19 noiembrie 1943, referitor
la siguran]a posturilor, patrulelor etc.64.
În noiembrie 1943, agen]ii P.S.C. aduceau la cuno[tin]` c` în satele Usatovo
[i Nerubaisc, unde exista o vast` re]ea de catacombe (fiind o parte a catacombelor
Odessei), au fost deschise toate intr`rile principale în galeriile subterane.
Se presupunea c` autorii ar fi cei ce a[teptau venirea trupelor sovietice [i urmau
s` se ascund` în catacombe, în eventualitatea decret`rii evacu`rii for]ate a popula]iei,
urmând s` organizeze primirea armatelor sovietice65.
La 3 noiembrie 1943, Corpul 3 Armat` informa c` au fost identificate
mai multe persoane, care au trecut clandestin Bugul în Transnistria, pentru comer]
sau pentru activit`]i armate de partizani. Majoritatea erau înarma]i [i erau greu
de descoperit, deoarece beneficiau de sprijinul unor localnici, recruta]i în organele
administrative. Ace[tia din urm` le f`ceau rost de acte de identitate. Era aici adus
61
Ibidem, filele 130-131.
62
Ibidem, dosar 20, fila 149.
63
În urma acestui ordin, la 30 noiembrie 1943, P.S.C. din Odessa i s-a atras aten]ia asupra problemei
siguran]ei podurilor de cale ferat`, deoarece acestea erau în primul rând vizate de ac]iunile partizanilor,
c`ci produceau mult` panic`, distrugeri [i perturba circula]ia trenurilor (Ibidem, dosar 17, fila 127).
64
65
Ibidem, dosar 17, filele 92-93.
176
cazul primarului comunei Borschi, din jud. Moghilev, care a ad`postit
doi asemenea indivizi.
De asemenea, era semnalat` [i activitatea unei femei, pe nume Nadia,
care la punctul Voro[ilovka, jud. Moghilev, facilita zilnic treceri frauduloase
peste Bug ale diverselor persoane, în schimbul unei sume de bani. Era asistat`
de un osta[ român din paza frontierei.
Luând în vedere cele de mai sus, se insista pe o aten]ie sporit` la verificarea
persoanelor localnice, precum [i a indivizilor suspec]i, care aveau acte emise
de autorit`]ile comunale. Trebuiau supraveghea]i func]ionarii, suspecta]i
c` le elibereaz` ilegal acte de identitate celor veni]i de peste Bug66.
Aceea[i u[urin]` la trecerea grani]ei peste Bug era atestat` [i la mijlocul lunii
martie 1944. Un agent al P.S.C. raporta c` „Trecerea Bugului nu constituie nicio greutate”.
Comercian]ii, printre care puteau fi [i spioni, c`l`toreau cu camioane germane.
La punctul de trecere erau acoperi]i cu pânz` de cort, „iar santinela face un control
superficial, primind vodc` [i chiar bani de la acei ce trec cu ma[inile”. Agentul încheia
prin a spune c` prin Odessa circula o vorb`, potrivit c`reia „e mult mai u[or s` treci
grani]a f`r` acte, decât cu ele”67.
În contextul ac]iunii de combatere a partizanilor sovietici, autorit`]ile militare
române[ti din Transnistria urm`reau [i comportamentul [i deplasarea prin teritoriu
a tinerilor voluntari ucraineni, înrola]i în Armata german`. Ace[tia, sosi]i
în Transnistria, în toamna anului 1943, împreun` cu unit`]ile militare germane,
manifestau f`]i[ ostilitate [i dispre] fa]` de statul român. Unii dintre ei,
odat` trecu]i Bugul cu trenul, cùtau s` se stabileasc` prin localit`]ile transnistrene.
Ei prezentau un mare pericol pentru siguran]a statului, întrucât, printre ei,
se puteau u[or infiltra partizanii68.
La 9 octombrie 1943, Corpul 3 Armat` a dat ordin tuturor organelor
de siguran]` s`-i supravegheze pe prizonierii afla]i în sectorul lor de activitate,
folosi]i la diverse munci. În Odessa se aflau 494 de prizonieri, folosi]i la diverse munci
din fabrici, mori, drumuri etc.69. De[i a fost dat acest ordin, G.P.S.C. semnala,
la 6 noiembrie, c` prizonierii discut` cu popula]ia din Odessa, f`când propagand`
pro-sovietic`70.
Supravegherea prizonierilor era necesar` [i pentru evitarea evad`rii
lor la partizanii sovietici. Spre exemplu, la sfâr[itul lunii noiembrie 1943,
66
67
68
69
Ibidem, filele 100-101.
70
Ibidem, dosar 17, fila 40-40 verso.
177
era cerut concursul P.S.C. la prinderea a 85 de prizonieri sovietici, care au evadat

în noaptea de 19-20 noiembrie din sta]ia Slobodca de lâng` Odessa,
dintr-un transport german71.
În condi]iile de disperare [i indiferen]`, create de evolu]ia defavorabil`
a frontului, unii solda]i germani [i slovaci din Odessa le vindeau civililor
p`r]i din uniform`, precum [i arme. Asemenea tranzac]ii aveau loc în jurul g`rii
sau în pia]a din fa]a g`rii72. Locuitorii Odessei sus]ineau c`, din cauza vânz`rii
armelor c`tre civili, „au ap`rut atâ]ia bandi]i prin ora[”73.
În Pia]a Starokonnaia, chiar la tarabe, se vindeau uniforme militare germane
[i române. Era o situa]ie semnalat` de agen]ii P.S.C., cu precizarea c` acestea
puteau fi folosite de partizani [i bandele de criminali. Existau [i indivizi
care au r`spândit vestea c` sunt gata s` compere cantit`]i mari de orice efecte
militare. Dar, patrulele [i poli]ia din pie]e nu d`deau nicio aten]ie acestei situa]ii74.
Se aducea la cuno[tin]` c` din portul Odessa erau sustrase zilnic, de c`tre civili
[i „solda]ii armeni îmbr`ca]i în uniforme germane, care lucreaz` în port”,
diverse materiale germane, evacuate din Nororossiisk, Sevastopol etc., care apoi
erau vândute cu pre]uri de specul`75.
La Pia]a Privoz din Odessa, indivizi care se ocupau de schimbul ilegal
de valut` îi îndemnau pe cei din pia]` „s`-[i procure ruble sovietice, întrucât, pe zi
ce trece, rublele o s` scumpeasc`, având în vedere c` se apropie bol[evicii”. Ei aveau
asupra lor „sute de mii de ruble sovietice”, pe care le vindeau la cursul de 500 R.K.K.S.76
pentru 1 000 de ruble sovietice77.
S-a atestat [i un caz de vânzare a bancnotelor române[ti false. La 18 martie 1944,
G.P.S.C. din Odessa comunica un caz petrecut în Pia]a Privoz, în care doi localnici
i-au vândut unui func]ionar român o bancnot` fals` de 2 000 de lei, în schimbul
a 240 de R.K.K.S. S-a iscat o ceart`, c`ci func]ionarul a observat c` bancnota
era fals`, îns` cei doi localnici nu au putut fi re]inu]i, deoarece, la apropierea
unei patrule, „s-au f`cut nev`zu]i”78.
71
Ibidem, fila 126.
72
Ibidem.
73
Ibidem, fila 128.
74
Ibidem, fila 297 verso.
75
Ibidem, fila 147.
76
Reichskreditkassenschein – marc` german` de ocupa]ie, cunoscut` în epoc` prin abrevierile R.K.K.S.,
introdus` ca unic` moned` circulatorie în teritoriul Transnistriei, prin Ordonan]a nr. 3 din 29 august 1941,
a Guvern`mântului Transnistriei (Oliviu Verenca, Administra]ia civil` român` în Transnistria.
Editura „Universitas”, Chi[inù, 1993, p. 24).
77
A.N.R.M., Chi[inù, Fond 706, inv. 2, dosar 17, fila 222.
78
Ibidem, fila 320.
178
Osta[ii germani din Odessa erau demoraliza]i [i dezam`gi]i fa]` de conducerea
de la Berlin. A[a dup` cum informa un agent al P.S.C., în ziua de 4 noiembrie 1943,
un osta[ german, fiind în stare de ebrietate, a luat un borcan de dulcea]` [i l-a aruncat
în portretul lui Hitler de pe perete; al]i doi solda]i germani, în noaptea acelea[i zile,
l-au împu[cat pe un maior german, în urma unei discu]ii aprinse79.
Au fost semnalate scandalurile iscate între militarii cantona]i la Odessa.
Spre exemplu, a fost raportat un scandal din seara zilei de 17 noiembrie 1943,
de la un restaurant, în care au fost implica]i circa 40 de solda]i germani în stare
de ebrietate; motivul nu era cunoscut, dar a fost o b`taie între ofi]erii [i solda]ii
germani din local, care „au devastat localul, sp`rgând [i stricând geamuri, farfurii,
pahare etc.”. Era raportat [i un alt scandal din aceea[i zi, dar dintr-un alt restaurant,
între osta[ii germani [i români. Un german a fost r`nit de un foc de revolver80.
Comandamentul german din Odessa a emis o ordonan]` prin care le interzicea
comercian]ilor s` le vând` bùtur` militarilor care purtau uniform` german`.
Dar, cu toate acestea, agen]ii P.S.C. raportau c` solda]ii germani [i voluntarii
ru[i veneau be]i în localuri [i cereau cu insisten]` bùtur`. Voluntarii ru[i
erau cei ce provocau scandaluri, „l`sându-i, în schimb, pe solda]ii germani s` se bat`”81.
La 8 decembrie 1943, se aducea la cuno[tin]` c`, în restaurantele Libertatea
[i La F`nic`, foarte des aveau loc scandaluri între solda]ii germani [i români.
Spre exemplu, în seara de 5 decembrie, „ni[te solda]i germani, be]i, au lovit
un invalid român. În ajutorul acestuia au venit osta[i români, de asemenea be]i,
luându-se la b`taie [i f`când uz de paturile armelor”. Apoi, b`taia s-a mutat în strad`,
unul dintre solda]ii germani tr`gând chiar din revolver. Agentul P.S.C. sublinia
faptul c` patrula nu a intervenit [i „s-a observat c` [în]totdeauna patrulele din pia]`,
în asemenea cazuri, nu intervin, ci caut` s` se ascund`”82.
De asemenea, erau semnalate [i cazurile de delict [i abuz comise de osta[ii
români. La 6 noiembrie 1943, [eful G.P.S.C. din Odessa, locotenentul Traian {tefu,
a raportat câteva cazuri semnalate de agen]ii sì, de abuz al unor ofi]eri din Divizia 21
Infanterie, solicitându-i comandamentului diviziei s` ia m`suri împotriva lor83.
Voluntarii ru[i [i cei din Legiunea Caucazian` „au împânzit ora[ul, umbl`
f`r` rost [i neexistând între ei nicio disciplin`”. Deseori, erau v`zu]i prin pia]`
vânzând haine, „beau f`r` nicio m`sur` prin cârciumi, sunt în continuu contact
cu localnicii [i vin în contact cu comuni[tii care se ascund prin împrejurimile Odessei”.
79
Ibidem, filele 31-32 verso.
80
Ibidem, fila 76.
81
Ibidem, fila 159.
82
Ibidem, fila 119.
83
Ibidem, fila 24.
179
Printre persoanele evacuate din Caucaz la Odessa erau [i mul]i etnici karaceai.
Câ]iva dintre ei au primit subven]ii de la Guvern`mântul Transnistriei
[i de la Comandamentul german din Nicolaev [i au deschis dou` bodegi în Odessa84.
La 16 noiembrie 1943, P.S.C. din Odessa revenea cu informa]ii despre revolta
popula]iei fa]` de comportamentul obraznic al voluntarilor ru[i din Armata german`,
care „omoar`, fur`, intr` în locuin]ele oamenilor”. Din cauza lor, cum se întuneca
afar`, „nu se mai poate ie[i pe strad`”. Aceea[i nemul]umire, din aceea[i cauz`,
exista [i fa]` de solda]ii germani. Din cauza faptului c` militari germani [i slovaci
î[i vindeau armele, mul]i civili erau înarma]i85.
Mul]i dintre voluntarii ru[i din Armata german` erau ascun[i în diverse imobile
ale Odessei. Dup` cum informau agen]ii P.S.C., ace[tia se ]ineau „numai de ho]ii
[i be]ii, [i care au declarat c` vor r`mâne în Odessa, întrucât ei sunt pentru Stalin”.
Aveau asupra lor sume mari de bani, care se credea c` proveneau din vânzarea
obiectelor furate86.
Atunci când erau transporta]i cu ma[inile prin ora[, voluntarii ru[i, de multe ori,
cântau cântece sovietice, precum Moscova mea [i Mar[ul comsomoli[tilor87.
La 4 decembrie 1943, fiind raportat` starea de spirit a popula]iei din Odessa,
era scoas` în eviden]` nemul]umirea localnicilor fa]` de militarii germani,
„care se poart` foarte brutal cu localnicii, r`pesc femeile de pe strad`, sparg u[ile
[i ferestrele locuin]elor cerând ad`post, brutalizând pe trec`tori [i chiar pl`tind
diferite produse sub pre]ul oficial” 88. În cea mai mare parte, ace[ti „germani”
erau voluntari ru[i, care, „sub protec]ia uniformei germane, pot s` activeze nestingheri]i,
furând [i asasinând, stabilind panic` în ora[ [i instigând astfel popula]ia
contra germanilor”89. Se pierduse încrederea în soldatul german, b`nuindu-se
c` „sub aceast` hain` (uniform` militar` german` – n.n.) se ascunde un tâlhar”90.
Popula]ia era nemul]umit` [i de pasivitatea autorit`]ilor în combaterea
„furturilor [i asasinatelor, care se s`vâr[esc pe str`zile animate [i aproape de centru”91.
Aceast` situa]ie aducea mari deservicii autorit`]ii române[ti, popula]ia terorizat`
înclinând în favoarea sovieticilor92. La mijlocul lunii decembrie 1943, prin ora[
circula zvonul potrivit c`ruia câ]iva militari germani i-au prins pe ni[te bandi]i,
84
Ibidem, fila 33.
85
Ibidem, fila 72-72 verso.
86
Ibidem, fila 85.
87
Ibidem, fila 196.
88
Ibidem, fila 108.
89
Ibidem, fila 110.
90
Ibidem, fila 149.
91
Ibidem, fila 110.
92
Ibidem, fila 128.
180
îmbr`ca]i în uniforme militare germane, care au încercat s`-i dezbrace de haine
pe ni[te trec`tori. Bandi]ii au fost împu[ca]i la locul faptei, ceea ce a mul]umit
foarte mult popula]ia93.
La 20 decembrie 1943, în Pia]a Starokonnaia, un agent al P.S.C. a observat
un osta[ german, care se d`dea drept poli]ist german [i colecta bani de la comercian]i,
în schimbul posibilit`]ii de a-[i vinde marfa; vindea uniforme germane,
dup` care le confisca pe motiv c` sunt efecte militare. Agentul P.S.C. l-a urm`rit,
l-a legitimat [i l-a dus cu o patrul` militar` la Circa 6 Poli]ie, unde s-a putut constata
c` era voluntar rus94.
Erau semnalate asemenea cazuri comise de militarii români. Mai exact,
jandarmi de la Circa 2 Poli]ie, care patrulau prin Pia]a Privoz, „se ]in de afaceri
[i fac mizerii femeilor care vând gaz, amenin]ându-le c` le vor duce la Poli]ie
dac` nu le dau m`rci, iar dac` nu le dau bani, le p`lmuiesc”95.
Era semnalat` evacuarea la Odessa, cu avionul (deoarece nu mai exista leg`tur`
terestr`), a r`ni]ilor din Crimeea. Ei erau adu[i în raionul Malîi Fontal al Odessei,
locuitorii de acolo spunând c` starea r`ni]ilor era de nedescris: surorile de caritate
germane nu le acordau aten]ia cuvenit` r`ni]ilor, cùtând s` ias` cât mai repede
din tur`, în timp ce „adev`ratul ajutor îl aduc sanitarele ruse, care au mil` de nem]i
[i-i îngrijesc cu mult` dragoste, desconsiderând orele de lucru, fapt ce-i mir` mult pe r`ni]i”96.
În Pia]a Starokonnaia erau mul]i cer[etori, care spuneau c` sunt evacua]i
din ora[ul Herson. Ace[tia cer[eau alimente [i le spuneau tuturor s` nu accepte
evacuarea din Odessa, „întrucât germanii nu le dau voie celor evacua]i s` ia haine
cu ei [i cu toate c`, la început, [le]-au promis c` vor avea de toate [i c` vor fi hr`ni]i
de ei, acum nu le dau nimica”. Se b`nuia c` ace[ti cer[etori erau propagandi[ti
sovietici, care cùtau s` creeze o stare de panic`. De asemenea, propaganda
în pia]` se f`cea [i prin împachetarea produselor vândute în hârtie provenit`
din diverse materiale de propagand` sovietic`97.
În aceea[i Pia]` Starokonnaia, femeile strângeau bani pentru evacua]ii
din Nicolaev, „despre care povesteau tablouri groaznice”. Ele povesteau c` evacua]ii
au sosit „dezbr`ca]i, descul]i, locuiesc în camerele neînc`lzite ale unei [coli [i sunt
înfometa]i”. Evacua]ii din Nicolaev ar fi povestit c` germanii nu i-au l`sat s` ia cu ei
nici m`car haine, „apoi ora[ul a fost incendiat”. Faptul c` Nicolaevul a fost incendiat
de germani îi f`cea pe locuitorii Odessei s` cread` c` „germanii nu au de gând
s` se întoarc` în ora[ele pe care le evacueaz`, de vreme ce le incendiaz` [i probabil
93
Ibidem, fila 147.
94
95
Ibidem, fila 159.
96
Ibidem, fila 85.
97
Ibidem, filele 110, 114.
181
[c`] Odessa va avea aceea[i soart`”. Dar, exista o mare încredere în autoritatea
româneasc`, sus]inându-se c` „România nu va permite s` fie astfel distrus`
Transnistria”98. Într-o „not` informativ`”, prezentat` de un agent al P.S.C., se spunea
c` „Popula]ia e indignat` de s`lb`ticiile s`vâr[ite de germani, cu ocazia evacu`rii
din Nicolaev. Se spune c` au fost evacua]i to]i b`rba]ii de la 14 la 65 ani [i c` bìe]ii
tineri de la 14 la 20 ani au fost evacua]i cu mijloace de transport auto, iar b`trânii
pe jos”. Evacua]ii ar fi declarat c` era „mai bine dac` ar fi intervenit partizanii
s`-i apere de armatele germane”99.
Este adev`rat c` unii solda]i români, având misiunea controlului popula]iei,
comiteau abuzuri. Un agent al P.S.C. l-a surprins pe soldatul Vasile Tudose,
din Compania Mobil` nr. 6 Poli]ie, încercând s` ia mit` de la doi locuitori ai Odessei,
care nu aveau actele de identitate în regul`. Cu pu]in timp înainte el (neavând ordin
de serviciu [i fiind în stare de ebrietate), a luat mit` de la doi tineri, care, la fel,
nu aveau actele în regul`100. La 24 ianuarie 1944, agen]ii P.S.C. l-au surprins
„în complet` stare de ebrietate pe Serg.[entul] Maj.[or în] rez.[erv`] Gheorghi]`
din Reg.[imentul] 11 D.[oroban]i], care era de serviciu în bazarul Privoz din partea
Comenduirii Pie]ii, pe când [îl] b`tea pe individul Ivanov Nicolae din Zastava I,
pentru faptul c` a trecut cu c`ru]a pe lâng` el. Tot timpul Serg.[entul] Maj.[or]
Gheorghi]` [i-a f`cut serviciul lâng` butoaiele cu vin din bazar, cerând insistent
de la diferite persoane s`-i fac` cinste”101.
La 30 ianuarie 1944, un agent al P.S.C. raporta c` solda]ii Companiei 21 Poli]ie
[i cei de la Circa de Poli]ie a G`rii Centrale, în loc s` patruleze, a[teptau sosirea
trenurilor din România, pentru a le schimba celor veni]i (în special, militari)
R.K.K.S. pe lei române[ti: „ei stau la ie[irea din Gar` când vin trenurile [i strâng
în jurul lor osta[i, care au lei, speculându-i astfel pe ace[tia, care nu sunt în curent
cu mersul schimbului de m`rci la bursa neagr`”102.
La 21 martie 1944, un alt agent al P.S.C. semnala c` în Pia]a Privoz patrulele
„se ]in numai de afaceri”. Osta[ii cump`rau pâinea cu 5 R.K.K.S., dup` care o revindeau
popula]iei cu 8 R.K.K.S., „dând na[tere, în acest mod, la nemul]umiri”103.
Dar erau semnalate [i faptele de bravur` ale militarilor români de la Odessa.
În seara zilei de 14 noiembrie 1943, agen]ii P.S.C. au prevenit tentativa a patru solda]i
din Armata german`, de a-l dezarma pe un osta[ român, care a intervenit în favoarea
unei femei, pe care cei patru au vrut s` o violeze104.
98
Ibidem, fila 269.
99
Ibidem.
100
Ibidem, fila 105.
101
Ibidem, fila 216.
102
Ibidem.
103
Ibidem, fila 331.
104
182
La finele lunii februarie 1944, odat` cu apropierea trupelor sovietice
de Transnistria, au ap`rut un num`r tot mai mare de forma]iuni de partizani.
Unul din agen]ii P.S.C. raporta c`, „din informa]iile culese de la locuitorii localit`]ilor
Vapniarka, Crîjopol [i raionul Iampol, rezult` c`, în acele locuri, sunt bande de partizani,
care prad` [i [îi] omoar` pe func]ionarii pre]urilor [i popula]ia”. Bandele erau alc`tuite
din persoanele evacuate în Germania [i fugite de sub escort`105. Aceast` informa]ie
era confirmat` de o alt` „not` informativ`” din 2 martie 1944, înaintat` de un agent
al P.S.C. F`când-se trimitere la un informator din Crîjopol, se aducea la cuno[tin]`
c`, în împrejurimile ora[ului, în special în zonele p`duroase, exista o band` de partizani,
care ar fi num`rat aproximativ 4 000 de persoane, din care 95% erau ucraineni,
iar restul – dezertori din Armata german` [i român`. Banda evita s` intre în lupt`
cu unit`]ile militare germane [i române, în schimb, „devasteaz` depozite de grâu
ale Statului [i omoar` vitele oamenilor, chiar [i atunci când nu au nevoie de ele”.
Procedau în acest fel, pentru a împiedica evacuarea grânelor [i animalelor
de c`tre autorit`]ile militare române [i germane106.
La 9 februarie 1944, se aducea la cuno[tin]` c` „partizanii care au activat
în Odessa s-au refugiat în raionul Golta [i Savrani”. În fruntea lor era un oarecare
Afanasie Climenco, [eful deta[amentului de partizani din catacombele Odessei107.
În afara partizanilor, existau [i multe bande de tâlhari. În sectorul Blijnih Melni],
popula]ia era foarte alarmat` „de tâlh`riile zilnice ce se s`vâr[esc în sectorul acesta
de c`tre o band` compus` de 5-6 oameni, îmbr`ca]i civil, înarma]i [i având la dispozi]ia
lor un camion”108.
În linii generale, din studiul documentelor de arhiv`, reiese c`, în Odessa,
au existat foarte mul]i comuni[ti, fo[ti N.K.V.D.-i[ti, suspec]i de diverse delicte,
care nu au fost aresta]i [i condamna]i de autorit`]ile române[ti, din lips` de dovezi
certe. Mul]i dintre ei au reu[it s`-[i aranjeze în aceast` perioad` o via]` destul de bun`.
Ei erau doar identifica]i [i supraveghea]i [i aresta]i numai dup` ce li se dovedea vinov`]ia.
*
În ultima parte a materialului, autorul va continua prezentarea situa]iei osta[ilor rom#ni
din Odessa, a st`rii morale a acestora, a evolu]iilor defavorabile de pe front.
105
Ibidem, fila 271.
106
107
108
Ibidem, fila 257.
183
ACTIVITATEA DIVIZIEI I
CAVALERIE
ÎN AL DOILEA R~ZBOI
BALCANIC (1913)
Daniel Silviu NICULAE
The author presents the most

Cadrul general
important missions of the 1st Cavalry Declan[area, în anul 1913, a celui de-al doilea
Division in the Second Balkan War.
r`zboi balcanic, conflictul sârbo-bulgar din apropierea
The division was the first to enter
Bulgaria, and, marching from frontierei României [i pozi]ia Bulgariei fa]` de ]ara
the Danube to the heart of Bulgaria, noastr` au adus în aten]ia Marelui Stat Major român
in Ghinti, a unique march due
to the speed at which it was executed, o posibil` ac]iune militar` la sud de Dun`re 1.
the large unit succeeded in demoralising În aceste condi]ii, a fost elaborat, la 17/30 iunie 1913,
the enemy troops, occupying the most
la ini]iativa generalului Alexandru Averescu,
important strategic points, and timely
achieving the liaison with the Serbian [eful Marelui Stat Major, Memoriul privitor
armed forces, encircling the capital la îndrumarea opera]iunilor armatei române în cazul
of Bulgaria. During the campaign,
the troops and commanders of the division c` ar interveni în conflictul sârbo-bulgar2. Cunoscut
demonstrated the utility of cavalry, [i sub numele de Ipoteza 1 bis, memoriul prevedea:
consisting in reconnaissance missions,
principalele opera]iuni preconizate, alegerea bazei
rapid marches and surprise actions.
The reconnaissance missions performed [i a liniei de opera]iuni, modalitatea de desf`[urare
by the division resulted in collecting a ac]iunilor [i m`surile de ap`rare pe malul de nord
pieces of information that played a key
role in the organisation and development al Dun`rii3. Conform acestui plan, „În caz c` mersul
of the military operations. evenimentelor din Peninsula Balcanic` ar face necesar`
Keywords: the Second Balkan o ac]iune militar` a României contra Bulgariei,
War; the 1 st Cavalry Division; pare indicat ca opera]iunile s` se desf`[oare
reconnaissance missions; mobilisation
pe dou` direc]ii: una principal`, îndreptat` spre centrul
Daniel Silviu Niculae – Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea Bucure[ti.

1
General de brigad` dr. Vasile Apostol, colonel dr. Ion Giurc`, locotenent-colonel dr. Mircea D. Chiriac,
colonel (r.) ing. Corneliu Balt`, Comandamentele strategice române în ac]iune (1859-1947), Editura Tipo-Lith,
Bucure[ti, 2000, p. 35.
2
Ibidem, p. 36.
3
Ibidem.
184
de gravitate strategic al for]elor Bulgariei, astfel cum sunt dispuse ast`zi;
alta secundar`, îndreptat` spre linia Rusciuc-Varna. Prima direc]ie este indicat`
numai din considera]ii curat militare, a doua din considera]ii mai cu seam` politice”4.
Acesta a fost, în fapt, Planul de opera]iuni al Armatei Române în cel de-al doilea r`zboi
balcanic (iunie-august 1913)5.
România [i-a precizat, înc` de la început, atitudinea fa]` de r`zboiul izbucnit
în vecin`tatea grani]elor sale. Guvernul condus de Titu Maiorescu, ]inând seam`
de declara]iile alia]ilor balcanici [i de postura marilor puteri, [i-a exprimat voin]a
de a p`stra neutralitatea, cu condi]ia de a nu se produce schimb`ri teritoriale
de natur` s` afecteze drepturile istorice [i interesele tuturor popoarelor din Balcani
[i nici ca vreunul dintre statele angajate în conflict s` amenin]e securitatea României
sau s` încerce s`-[i instituie hegemonia în regiune. Pozi]ia României a fost apreciat`
pozitiv de aproape toate marile puteri, ca [i de statele beligerante. Decizia privitoare
la intrarea României în r`zboi a fost luat` în seara zilei de 26 iunie/9 iulie 1913.
Ministrul Fran]ei la Bucure[ti, dup` ce s-a consultat cu omologul sù rus,
N. Schebeko, a avut o întrevedere cu Titu Maiorescu, în cadrul c`reia prim-ministrul
român i-a declarat: „De mai mult timp am anun]at inten]ia noastr` de a intra în ac]iune
dac` ostilit`]ile între bulgari [i sârbi nu înceteaz` [i aceasta cu scopul de a împiedica
sl`birea Serbiei, prevenind contra tentativelor ambi]ioase ale Bulgariei, într-un cuvânt,
pentru a asigura, luând parte la discu]ii, în m`sura posibilului, echilibrul balcanic.
Mobilizarea noastr` [i urm`rile sale ne-au ar`tat deci[i s` ne urm`m scopul, dar hot`ra]i
în acela[i timp s` nu-l dep`[im. Intrarea noastr` pe teritoriul bulgar are ca obiectiv
garantarea execut`rii aranjamentelor care ar putea s` fie oferite sau impuse
(s.n.). Dac`, deci, [i eu a[ dori, pentru binele tuturor, ca aceasta s` se poat` realiza
într-un timp cât mai scurt posibil, Bulgaria ne abandoneaz` linia Turtucaia-Balcic
(Puterile sau unele dintre ele, ca, de exemplu, Fran]a, oferindu-se drept garan]i
ai strictei execu]ii a acestui aranjament), noi ne vom opri imediat, cu condi]ia
totu[i ca, în acela[i timp, noi s` avem certitudinea ca un acord definitiv s` fi intervenit
între statele balcanice”6.
La 27 iunie/10 iulie 1913, ministrul român la Sofia a primit o telegram`
din partea Ministerului Afacerilor Strìne, al c`rei text men]iona: „Lega]ia Regal`
a României este îns`rcinat` de guvernul sù s` comunice Guvernului Regal al Bulgariei
cele ce urmeaz`: Guvernul român a prevenit la timp pe guvernul bulgar
4
Arhivele Nationale Istorice Centrale, Fond Casa Regal`, Dosar 2/1913, fila 2.
5
Colonel dr. Petre Otu, Statul Major General [i reformele organismului militar. 1878-1916, în lucrarea
Statul Major General. 1859-2004. Istorie [i transformare, coordonator general-maior dr. Mihail Orzea]`,
Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2004, p. 59.
6
Nicu Pohoa]`, Politica extern` a României in timpul r`zboaielor balcanice (1912-1913),
Editura ProUniversitaria, Bucure[ti, 2010, p. 205.
185
c`, dac` alia]ii balcanici s-ar afla în stare de r`zboi, România n-ar putea
s` p`streze rezerva ce-[i impusese pân` acum în interesul p`cii
sau s-ar vedea silit` s` intre în ac]iune”7.
Agravarea raporturilor interna]ionale a determinat totu[i ]ara noastr`
s` acorde o aten]ie incontestabil` înt`ririi capacit`]ii sale de ap`rare, preg`tirii
[i înzestr`rii corespunz`toare a armatei, pentru ca aceasta s` fie capabil` s` fac` fa]`
oric`ror împrejur`ri. Astfel, Ministerul de R`zboi, aflat sub conducerea generalului
de divizie Constantin N. Hârjeu, a fost îns`rcinat cu elaborarea unui program complex
care, plecând de la nevoile armatei [i de la posibilit`]ile existente pentru satisfacerea
acestora, s` se axeze pe: completarea înzestr`rii cu material de lupt` modern,
îmbun`t`]irea instruc]iei tactice [i a focului la trupe; sporirea efectivelor
prin m`rirea contingentului anual; crearea de noi unit`]i. Pentru aceasta, au fost puse
la dispozi]ia Ministerului credite suplimentare [i extraordinare, votate în unanimitate
de c`tre Parlament. Au fost aprobate dou` asemenea credite, în valoare total`
de 151 000 000 de lei, din care unul pentru „aprovizion`ri de r`zboi”, iar al doilea
pentru construc]ii necesare unit`]ilor nou înfiin]ate, pentru depozite [i alte nevoi
ale armatei8. Per ansamblu, bugetul armatei pentru anii 1913-1914 a fost de 15%
din bugetul general9.
Cele mai importante fonduri au fost angajate pentru cump`rarea de arme
[i muni]ii (pu[ti „Mannlicher”, pistoale, mitraliere pentru diviziile de rezerv`
[i regimentele de cavalerie, carabine pentru trupele de cavalerie [i artilerie).
De asemenea, au fost luate m`suri pentru m`rirea stocului de muni]ii
atât prin contractarea, în strìn`tate, a proiectilelor, a cartu[elor [i a unor materii
prime, cât [i prin intensificarea produc]iei întreprinderilor militare interne.
La 20 iunie/3 iulie 1913, prim-ministrul Titu Maiorescu îi propunea Regelui
Carol I, având în vedere declan[area r`zboiului în Balcani, varianta mobiliz`rii.
S-a preg`tit, astfel, Jurnalul de mini[tri pentru mobilizare [i, la ora 17.00, a fost semnat
decretul de mobilizare10. Acesta con]inea urm`toarele dispozi]ii: „1. Armata activ`,
cu rezervele ei, se mobilizeaz` [i formeaz` armata de opera]ii; 2. Mobilizarea se va executa
dup` prescrip]iile Regulamentului asupra mobiliz`rii armatei; 3. Pentru completarea
efectivelor de r`zboi, se vor chema contingentele de rezerv` [i mili]iile necesare;
4. Ordinea de b`taie va fi hot`rât` prin planul de mobilizare în vigoare” 11.
7
C`t`lin Negoi]`, }ara uitat` – Cadrilaterul în timpul administra]iei 1913-1916, Editura Funda]iei
Scrisul Românesc, Craiova, 2008. p. 134.
8
Istoria militar` a poporului român, vol. 5, Editura Militar`, Bucure[ti, 1987, p. 265.
9
Ibidem, p. 266.
10
Corvin M. Petrescu, Istoricul Campaniei Militare din anul 1913, Tipografia Jockey-Club, Bucure[ti,
1914, p. 36.
11
Ibidem, p. 5.
186
Principele Ferdinand, inspector general al armatei, a fost numit, prin Decret regal,
la 22 iunie 1913, comandant al armatei de opera]ii în r`zboiul balcanic.
Mobilizarea armatei române

Mobilizarea este o activitate destul de complex`, care necesit` o planificare
înc` din timp de pace, fiind posibil` în situa]ii de criz` atât în domeniile politic,
economic, administrativ, cât [i militar, având o finalitate bine conturat`, [i anume
trecerea na]iunii de la starea de pace la starea de r`zboi. În func]ie de context,
mobilizarea poate fi atât general`, cât [i par]ial`. Mobilizarea este compus`
din dou` componente distincte: 1. preg`tirea mobiliz`rii, în care se întocme[te
[i se ]ine la curent planul de mobilizare; 2. execu]ia mobiliz`rii, în care se aplic`
planul de mobilizare12. Referitor la mobilizarea armatei, activit`]ile desf`[urate
sunt specifice mediului militar [i constau în completarea unit`]ilor potrivit prevederilor
pentru r`zboi, ale statelor de organizare [i normelor de înzestrare, folosindu-se,
în acest scop, atât resursele umane [i materiale aflate în eviden]a proprie,
cât [i cele concentrate [i rechizi]ionate13. Aceast` activitate este una dintre principalele
opera]iuni care, prin rapiditatea efectu`rii sau prin încetineala execu]iei,
poate decide soarta unui r`zboi. Pentru ca mobilizarea s` se execute cu rapiditate
[i în bune condi]ii, este necesar` o preg`tire moral` a na]iunii [i o preg`tire material`.
În ceea ce prive[te prima cerin]`, în 1913, popula]ia a r`spuns cu rapiditate
[i entuziasm apelului f`cut. Militarii din rezerv` nu au ]inut cont de contingentele
chemate la mobilizare [i s-au prezentat la unit`]i f`r` deosebire de contingent,
to]i cei capabili s` ]in` o arm` în mân`. De asemenea, s-au prezentat voluntari,
în num`r foarte mare14.
Activitatea de mobilizare [i transporturile de mobilizare au început în noaptea
de 22/23 iunie, ora 24, în ziua de 23 iunie trenurile de c`l`tori au fost suspendate,
nefunc]ionând, pân` la efectuarea mobiliz`rii, decât un singur tren, pe o direc]ie.
Cìle ferate s-au ocupat, de la aceast` dat`, numai de transporturile militare15.
Trupele [i tehnica au fost transportate cu ajutorul a peste 500 de trenuri militare,
pe jos sau cu vase pe Dun`re16. Rechizi]iile, începute imediat dup` apari]ia
12
Dic]ionar militar, termeni tactic-operativi, Bucure[ti, 1972, p. 201.
13
Nicolae P`[tinic`, Dumitru Antohi, Ion C`lin [i colectiv, Culegere de termeni, concepte [i no]iuni
de referin]` din domeniile politicii militare, securit`]ii na]ionale [i ap`r`rii armate, Tipografia Militar`
a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Bucure[ti, 2000, p. 186.
14
Participarea Armatei Romane la cel de al Doilea Razboi Balcanic. Modul cum s-a desf`[urat mobilizarea
(22-30 iunie 1913), p. 4.
15
Corvin M. Petrescu, Istoricul Campaniei Militare din anul 1913, op. cit., p. 5.
16
Ibidem, p. 8.
187
decretului de mobilizare, s-au efectuat în toat` ]ara cu repeziciune [i în ordine

de c`tre autorit`]ile administrative. Popula]ia a pus cu bun`voin]` la dispozi]ia
armatei vehiculele [i vitele de trac]iune disponibile17.
Au fost chema]i sub drapel oameni din contingentele de completa[i [i rezerva
de la 1900-1911 inclusiv, contingentele 1901-1897 au fost chemate cu ordine
individuale, iar din contingentele 1896-1895 (mili]ii), numai cei cu ordine speciale.
Astfel, România a mobilizat, la 23 iunie 1913, o armat` compus` din 5 corpuri
de armat` cu 15 divizii (din care 5 rezerv`), 3 brig`zi de rezerv`, 2 divizii cavalerie
[i o brigad` de c`l`ra[i. For]a armatei mobilizate era de 247 de batalioane,
83 de escadroane, 100 de baterii. Efectele mobilizate reprezentau 6 la sut`
din popula]ia ]`rii18. Mobilizarea a durat 8 zile, începând la ora 24.00 din noaptea
de 22/23 iunie 1913, [i s-a terminat la 30 iunie 1913. Bulgarii prev`zuser`
c` mobilizarea armatei române va dura 14 zile [i, ca urmare, trupele române
vor p`trunde pe teritoriul bulgar la 7 iulie 191319. De la 27 iunie, aplicându-se
cu stricte]e planul de transporturi, pe linia Dun`rii s-au concentrat Corpul 1 Armat`,
Divizia I Cavalerie, având efective de circa 70 000 de oameni, iar la Corabia,
12 000 de oameni din Brigada 13, Corpul 4 Armat` [i Brigada 7 din Corpul 2 Armat`20.
Punctând situa]ia limit` în care se afla guvernul de la Sofia, în contextul
unei invazii iminente de la nord, academicianul bulgar Gheorghi Markov,
în lucrarea „Catastrofa bulgar` 1913”, subliniaz` c` prim-ministrul Danev „a trecut
în alt` extrem`” [i a apelat „la un stat strìn”, Rusia, ca s` negocieze în numele
Bulgariei. Cu toate acestea, la 27 iunie, ora 17.30, regele Carol a ordonat
declan[area ofensivei în Bulgaria. Guvernul de la Sofia a protestat tìos
[i a apelat la medierea Rusiei pentru încetarea ac]iunilor militare, amintind
c` Marile Puteri au reglementat, prin Conferin]a de la Petersburg, problema
preten]iilor teritoriale ale României [i orice alte noi preten]ii ale României
nu pot fi justificate în niciun fel. Motiva]ia Bucure[tiului a fost urm`toarea: „Un mandat
privitor la restabilirea echilibrului [i p`cii în Balcani”. Gheorghi Markov precizeaz`
c`, „în diminea]a zilei de 28 iunie, trupele române au invadat Dobrogea meridional`”,
faptul creând „iluzia c` înaintarea va fi limitat` la frontierele cunoscutelor preten]ii
teritoriale”21.
17
Ibidem, p. 6.
18
Ibidem, p. 9.
19
Ibidem, p. 8.
20
Ibidem, p. 6.
21
Constantin Iordan, Istoriografia bulgar` postcomunist` despre participarea României la cel de-al doilea
r`zboi balcanic, în Revista de Istorie Militar`, nr. 3-4, 2013, p. 24.
188
Activitatea Diviziei I Cavalerie
Odat` ordinul de mobilizare dat, Marele Stat Major, printr-un ordin telegrafic,
a hot`rât deschiderea plicului secret, care prevedea constituirea Diviziei I Cavalerie,
precum [i ordinul de lupt` pentru aceasta22. Divizia I Cavalerie a avut ca misiune
s` p`trund` cea dintâi în Bulgaria, ca extrem` a flancului drept; s` recunoasc`
teritoriul inamic; s` avanseze printr-un mar[ rapid [i s` stabileasc` leg`tura
cu armata sârb`23.
Prin mar[ul f`cut de la Dun`re în inima Bulgariei, pân` la Ghinti, mar[ unic
prin repeziciunea cu care a fost executat, marea unitate a reu[it s` demoralizeze
trupele inamice [i s` le determine s` se predea, reu[ind, astfel, s` ocupe punctele
strategice cele mai importante [i s` realizeze, la momentul oportun, contactul
cu armatele sârbe[ti, strângând capitala Bulgariei într-un cerc de foc24. În timpul
campaniei, datorit` trupelor din aceast` divizie [i comandan]ilor lor, s-a demonstrat
utilitatea [i importan]a cavaleriei, prin recunoa[terile sale, prin mar[urile sale rapide
[i ac]iunea sa surprinz`toare. Recunoa[terile executate de aceast` divizie au adus
informa]ii pre]ioase pentru organizarea [i desf`[urarea opera]iilor militare.
Comandantul diviziei, generalul Gheorghe Bogdan, pentru bravura [i îndr`zneala
de care a dat dovad`, calit`]i transmise, prin exemplu, [i ofi]erilor de sub comanda
sa, a fost decorat proprio motu25 de M.S. Regele, cu prilejul deschiderii Corpurilor
Legiuitoare pe sesiunea 1913-1914.
Aceast` mare unitate s-a concentrat în ziua de 28 iunie la Corabia, Brigada 1
de cavalerie venind cu trenul de la Bârlad la Zimnicea, iar de aici, c`lare,
pân` la C`l`ra[i; Brigada a 2-a a venit c`lare de la Bucure[ti; Brigada a 3-a a venit
cu trenul de la Ia[i [i Boto[ani pân` la Zimnicea, iar de aici, c`lare, pân` la Corabia.
În acea zi, de 28 iunie, concentrarea efectuându-se la ora 6 seara, ofi]erii s-au prezentat
comandantului diviziei26. A doua zi, 29 iunie, s-a executat mar[ul Corabia-D`buleni
(cantonament în D`buleni [i C`l`ra[i). La D`buleni, s-a constituit un depozit de cai,
sub comanda c`pitanului Homoriceanu. La 30 iunie 1913, A.S.R. Principele Ferdinand,
generalissimul armatei, înso]it de generalul Al. Averescu, [eful Marelui Stat Major,
au sosit la D`buleni [i s-au ocupat de organizarea recunoa[terilor de ofi]eri,
„menite a face recunoa[teri strategice necesare armatei de opera]ii”27.
22
Corvin M. Petrescu, op. cit., p. 84.
23
Ibidem, p. 89.
24
Ibidem.
25
Pe https://dexonline.ro, accesat la data de 21.08.2015.
26
Corvin M. Petrescu, op. cit., p. 85.
27
Ibidem.
189
S-au organizat 6 recunoa[teri, pe itinerariile: Rahova-Tibar-Varas, Lom-Palanca,

pe valea Lomului, la Belogragic-Kutlovita (Ferdinando); Rahova-Altimir-Borovan-Vrata;
Varosla-Valea Tibarului-valea Dram; Rahova-Butan-Ferdinando; Rahova-Kniaja-
Cumakovita, apoi Borovan-Valea Ogostului; Rahova-Lucovita-Cuma-Kovski-Borovan28.
La 2 iulie, ora 10 [i jum`tate, s-a început, conform ordinului, trecerea Dun`rii.
În aceast` zi au trecut un escadron din Regimentul 4, Regimentul 2 Ro[iori, 8 baterii
c`l`re]e, Deta[amentul de cicli[ti, Deta[amentul de mitraliere, comandamentul
diviziei, iar comandamentul Brig`zii a II-a [i Regimentul 4 Ro[iori au trecut noaptea
la Rahova29. A doua zi, au trecut celelalte trupe [i s-a efectuat un mar[ la Butan
[i Serbani]a, pentru a se concentra divizia. S-au f`cut cantonamente la Raz-Krivabar-
Butan, Serbani]a [i Rahova30.
Ca urmare a misiunilor de recunoa[tere, [tirile au început s` soseasc` din teren,
semnalând c`, în zonele parcurse, popula]ia manifesta ostilitate [i se aduna.
Vrata era ocupat`; linia ferat` era în bun` stare [i, de dou` zile, transporturile
de trupe încetaser`31. În ziua de 4 iulie, a sosit informa]ia c` satul Bol-Marcevo
este ocupat, asemenea [i podul de cale ferat`. Generalul Bogdan, comandantul diviziei,
a ordonat deta[amentului de descoperire32, care avea ordinul s` se opreasc`
la Cobilak, s` înainteze spre Luta. Tot în acest scop a fost trimis la Luta [eful
de stat major al diviziei33.
Comandantul deta[amentului, generalul Popovici, a luat m`suri pentru a ataca
satul Luta, de unde s-au tras focuri de arm`. În sprijin se afla deta[amentul de cicli[ti
[i escadronul din Regimentul 8 Ro[iori, care venise de la Cobilak. De asemenea,
o sec]ie de mitraliere a Regimentului 4 luase pozi]ie la sud-vest de localitatea
Cobilak, în timp ce bateria de artilerie luase pozi]ia de supraveghere la în`l]imile
de la nord-vest de Cobilak 34. Deta[amentul de cicli[ti a înaintat spre Luta,
pân` aproape la 600 m de lizier`, f`ra a fi întâmpina]i cu foc. Acesta a intrat în sat,
împreun` cu Regimentul 9, care, cu pu]in timp în urm`, fusese întâmpinat cu foc.
Deta[amentul cicli[tilor ocupa în`l]imile de la sud-vestul satului, iar escadronul
ocupa în`l]imile de la est, pe malul drept al Ogostului, pentru a [ti ce se g`se[te
28
Ibidem.
29
Ibidem, p. 86.
30
Ibidem.
31
Ibidem.
32
Reuniune temporar` a unui num`r variabil de subunit`]i sau unit`]i de aceea[i arm` sau de arme
diferite, sub comand` unic`, în vederea îndeplinirii unei misiuni de lupt`. O component` a misiunii
de lupt` poate fi identificarea [i determinarea locului de dispunere a diferitelor obiective din dispozitivul
inamicului. Acest lucru se realizeaz` prin îmbinarea judicioas` a tuturor formelor, metodelor [i procedeelor
de cercetare. (Dic]ionar militar, op.cit., pp. 106-107).
33
Corvin M. Petrescu, op.cit., p. 86.
34
Ibidem.
190
dincolo de defileu. În acest scop, s-au organizat dou` recunoa[teri, spre Vidin-Vrata
[i spre p`durea aflat` pe flancul drept35.
Dou` companii bulg`re[ti ocupau în`l]imile Bel-Marcovo [i au primit cu foc
întâia recunoa[tere, omorându-l pe soldatul ciclist Ion Marius Teodorescu.
Tot în acest timp, deta[amentul de cicli[ti a fost întâmpinat cu foc de trupele bulgare,
care ocupau creasta a doua de la nord de Bel-Marcovo36. La ora 4 [i jum`tate,
sosind bateria de artilerie, aceasta a deschis focul, dup` indica]iile date
de sublocotenentul Ro[ca. S-au tras trei salve, moment în care s-a observat
o mi[care de retragere zorit` spre p`duricea de la nord-vestul satului Bel-Marcovo.
Atunci s-a dat ordin, de c`tre generalul Popovici, pentru încetarea focului.
În seara acelea[i zile, s-au primit informa]ii despre scurgerea, spre Bucovita
[i Vrata, a unor frac]iuni de trupe din armata generalului bulgar Kutinceff37.
În ziua de 5 iulie, s-au dat toate dispozi]iile în vederea ocup`rii localit`]ii
Ferdinando. În acest scop, deta[amentul de descoperire, compus din Regimentul 7
Ro[iori, o baterie de artilerie [i un deta[ament de mitraliere, sub comanda
colonelului Herascu, a primit misiunea s` ocupe gara Marcovo, s` distrug` linia
ferat` dinspre Vidin [i s` înainteze spre Ferdinando. Ordinea a fost urm`toarea:
pe flancuri; dou` escadroane, câte unul de fiecare flanc, urmând creasta
deta[amentului de descoperire; înainte, scotocind terenul, patrulele cuvenite,
iar la în`l]imea grosului, formând un fel de perdea, au fost trimise alte dou` plutoane,
care au urmat acela[i drum ca [i escadroanele38.
În jurul orei 3, se primesc primele informa]ii. Gara este ocupat` de trupe
inamice. I s-a ordonat bateriei aflate sub comanda c`pitanului Vasilescu s` deschid`
focul [i au fost trase 24 de proiectile, care au distrus, în mare parte, gara.
Calea ferat` a fost, apoi, distrus` de c`tre sublocotenentul {t. George, pe por]iunea
cuprins` între râul Ogost [i [oseaua Luta-Ferdinando. La ora 9, trupa era angajat`
în defileu. Aici se aflau sublocotenen]ii Dombrovski [i Boureanu, acesta din urm`
fiind grav r`nit, care se întorceau de la recunoa[terea pe care o f`cuser`
în localitatea Ferdinando39.
Deta[amentul de descoperire a ajuns la 2 km de Ferdinando, unde comandantul
lui primise informa]ia, din partea locotenentului Lambrino, c` în ora[ se g`seau
dou` companii bulgare care veneau s` se predea armatei române ce înainta
spre aceast` localitate. Atunci, colonelul Herascu a trimis imediat o în[tiin]are
35
Ibidem.
36
Ibidem.
37
Ibidem.
38
Ibidem, p. 87.
39
Ibidem.
40
Ibidem.
191
comandantului bulgar s` predea armele, c`ci, în caz de nesupunere, va proceda

la bombardarea ora[ului. El a luat dispozi]ie în consecin]`, dând ordin unei baterii
s` fie gata, la primul ordin, pentru deschiderea bombardamentului
asupra lui Ferdinando. Totodat`, comandantul Diviziei, generalul Bogdan,
a dat ordin ca celelalte dou` baterii s` ia pozi]ie de supraveghere,
ordin care a fost repede executat. Totul era astfel preg`tit [i se a[tepta hot`rârea
comandantului trupelor bulgare de la Ferdinando. La ora 11 [i jum`tate,
sublocotenentul Lefter a adus informa]ia conform c`reia garnizoana bulgar`
a hot`rât s` se predea armatei române. Atunci, colonelul Greceanu, la cererea sa,
a intrat cu escadronul în Ferdinando spre a controla dac` garnizoana a depus
sau nu armele40. Dup` un interval de 10 minute, deta[amentul de descoperire a pornit
spre Ferdinando, intrând în acest ora[ la ora 11.40. Ferdinando era sub controlul
armatei române, garnizoana fiind predat` [i dezarmat`. S-a g`sit depozitat`
în aceast` localitate o cantitate enorm` de muni]ie [i provizii41.
Între timp, grosul armatei generalului Kutinceff se afla la sud de Ferdinando,
cu inten]ia de a câ[tiga timp, retr`gându-se spre Sofia. De altfel, se primeau ve[ti
c` trupele bulgare de sub comanda generalului Kutinceff, demoralizate,
doreau s` se preda armatei române. În acest context, comandantul deta[amentului
de descoperire a l`sat la Ferdinando un pluton, înaintând cu restul trupelor
spre sud. La nici un km, a g`sit o brigad` de infanterie f`r` ofi]eri, cu 12 tunuri
de câmp [i 5 tunuri de munte, care s-au predat. Ofi]erii bulgarii, l`sând în spate
brigada, se gr`beau s` ajung` la Berconita. Colonelul Greceanu, în]elegând
c` nu sunt departe de loca]ia în care se afla, împreun` cu un escadron, a decis
s` porneasc` în urm`rirea lor. Surprin[i de mobilitatea escadronului, ofi]erii
au ie[it înaintea lui, agitând un steag alb42.
În timp ce generalul Bogdan primea defilarea trupelor care intrau în ora[ul
Ferdinando, grupul de ofi]eri a fost adus în fa]a comandantului. Atunci s-a aflat
c` ofi]erii din grupul re]inut erau generalul Siracoff (comandantul brig`zii)
[i întregul sù stat major!43.
În cursul nop]ii, trupele au f`cut cantonament: Brigada II-a, la Bania [i Kosarnic;
Brigada I-a [i Cartierul diviziei la Ferdinando, iar Brigada III-a la Malco-Kutlovitza44.
Prizonierii [i tunurile fuseser` transportate la Kosanic [i o parte la Bania,
iar în ziua de 7 iulie, ei au fost invita]i s` depun` jur`mânt în fa]a preotului ora[ului
Ferdinando c` nu vor mai ridica armele împotriva României, dup` care au fost
pu[i în libertate45.
41
Ibidem.
42
Ibidem, p. 88.
43
Ibidem.
44
Ibidem.
45
Ibidem.
192
Prin împrejurimi se semnala prezen]a unor trupe bulgare, în special
spre Bercovita, unde se g`seau patrulând trupe de infanterie [i artilerie,
ceea ce a determinat trimiterea unui divizion în recunoa[tere. Sub comanda
maiorului Iernia, divizionul din Regimentul 7 Ro[iori a înaintat pân` în localitatea
Vorobei. Aici, au g`sit o companie bulgar`, care, la apari]ia militarilor români,
s-a gr`bit s` depun` armele. La întoarcerea spre Ferdinando, divizionul a fost atacat
în timpul nop]ii de frac]iuni r`zle]e bulgare, fiind omorât un c`l`re]46.
În ziua de 8 iulie, au fost expediate în ]ar` toate armele [i tunurile luate
de la bulgari, iar la Marele Cartier General, aflat la Corabia, au fost trimi[i generalul
Siracoff, împreun` cu ceilal]i ofi]eri, f`cu]i prizonieri în apropiere de Ferdinando47.
În aceea[i zi, dup` încercarea comandantului Diviziei I Cavalerie, generalul Bogdan,
de a intra în contact cu armata sârb`, locotenentul Zamfirescu, trimis cu acest scop
la Belogragic, a reu[it s` fac` leg`tur` între cele dou` armate48.
Divizia I Cavalerie, în timpul opera]iei de la Cizlic-Komarevo, din data de 8 iulie,
sub comanda maiorului Negrutii din Regimentul 7 Ro[iori, a reu[it s` captureze
un num`r de 800 de infanteri[ti bulgari. Pentru înt`rirea acestei divizii, a sosit
în ora[ul Ferdinando Regimentul I Vân`tori49. Marea Unitate a p`r`sit localitatea
Ferdinando la 9 iulie 1913, punându-se în mar[ spre Bercovita, unde a intrat la prânz,
în timp ce Regimentul I a fost trimis la Klissura, unde [i-a stabilit cantonamentul.
Dou` companii de vân`tori au ocupat localitatea Petrovan, atingându-se, prin instalarea
posturilor la Ghinti, cel mai avansat punct propus de aceast` divizie50.
La 12 iulie, s-a prezentat la generalul Bogdan fostul ata[at militar la Bucure[ti,
colonelul bulgar Stancioff, care a cerut ca trupele sârbe s` nu fie l`sate s` treac`
dincolo de localitatea Petrovan. Solicitarea reprezentantului bulgar a fost respins`,
din lipsa unei calit`]i oficiale recunoscute de armata român`51. A doua zi, comandantul
diviziei a primit ordin pentru ocuparea localit`]ii Bucinu-Derveni, ordin contramandat
pu]in mai târziu. Divizia a r`mas la Bercovita pân` la sfâr[itul campaniei52.
La 18 iulie, s-a primit în[tiin]area despre încheierea unui armisti]iu pe 5 zile,
iar apoi s-a încheiat Pacea de la Bucure[ti53. În ultima zi a lunii iulie 1913, a avut loc
la Bercovita ceremonia pentru pace [i trecerea în revist` a trupelor54. Divizia a primit
46
Ibidem.
47
Ibidem.
48
Ibidem, p. 89.
49
Ibidem.
50
Ibidem.
51
Ibidem.
52
Ibidem.
53
Ibidem.
54
Ibidem.
193
ordinul s` porneasc` spre Dun`re [i s-au f`cut mar[uri în zilele de 4, 5 [i 6 august,

urm`rindu-se acela[i itinerar ca [i la intrarea în Bulgaria. La 6 august, Divizia I
Cavalerie a ajuns la Rahova, iar în perioada 7-9 august, s-a f`cut opera]ia trecerii
Dun`rii, la Corabia, la final fiind trecut` în revist`. La 10 august 1913, s-a dat ordin
de deconcentrare a trupelor, acestea trecând pe picior de pace.
Concluzii
Interven]ia armatei române în Bulgaria a demonstrat capacitatea de mobilizare
a o[tirii române, nepreg`tite totu[i corespunz`tor pentru astfel de evenimente.
Înv`]`mintele desprinse din participarea la aceast` scurt` campanie regional`
aduc în aten]ie [i o serie de neajunsuri c`rora armata român` a trebuit s` le fac` fa]`.
Unul dintre acestea ar fi slaba coeziune organic`55 a marilor unit`]i [i unit`]i mobilizate,
„slab dotate, slab instruite [i încadrate”56. Apoi, din cei peste 10 000 de ofi]eri mobiliza]i,
doar o treime erau activi! Nu în ultimul rând, materialele de r`zboi au fost insuficiente.
În anul 1913, în paginile revistei România Militar`, generalul Averescu a f`cut
urm`toarea remarc`: „Statul Major e bine preg`tit, dar mai are unele lacune.
Mi[c`rile sale organice sunt greoaie. Structura sa e înc` pl`pând`, iar mersul
sù e câteodat` nesigur”57.
Dincolo de toate aceste neajunsuri, care au culminat cu epidemia de holer`
[i pierderea a peste o mie de oameni, campania Armatei Române în Bulgaria
a contribuit la cre[terea prestigiului ]`rii noastre prin opera]iunile ei la Dun`re
[i încheierea P`cii de la Bucure[ti. S` nu uit`m c` orice conflict militar, indiferent
de dimensiunile lui politice [i diplomatice, trebuie privit [i din perspectiva
socio-uman`. Pentru c`, la urma urmei, oamenii au fost cei care au luptat.
55
Colonel dr. Petre Otu, Statul Major General [i reformele organismului militar. 1878-1916, op. cit., p. 59.
56
Ibidem.
57
Din trecutul României Militare cu prilejul comemor`rii a 75 de ani de la apari]ia ei în via]a armatei.
1864-1938, Bucure[ti, 1939, p. 195.
194
EVENIMENTE
EDITORIALE
@ Colonel dr. Mircea T~NASE
Ap`rut` recent la Editura Techno Plus

din Sibiu, lucrarea colonelului prof.univ.
dr. Mihai Marcel NEAG, din cadrul Academiei
For]elor Terestre „Nicolae B`lcescu”, abordeaz`
o tem` de maxim` [i permanent` actualitate:
continua schimbare a echilibrului interna]ional.
Destructurare [i restructurare – anarhie
versus integrare; Stabilitatea interna]ional`
[i normativizarea echilibrului strategic; Statele
pivot asiatice [i noile structuri interna]ionale;
Arhitecturi de securitate sunt titlurile, deosebit
de sugestive, ale capitolelor lucr`rii
Destructurarea [i restructurarea
arhitecturilor de securitate, care ne invit`
s`-i parcurgem con]inutul [i s` medit`m
asupra efectelor dinamicii f`r` precedent
a mediului de securitate [i ale caracteristicilor sale la nivel planetar. În opinia autorului,
acestea reprezint` „o provocare pentru analizele strategice relevante care determin`
trasarea unui curs ra]ional al politicilor prin labirintul contextelor [i situa]iilor
care structureaz` realitatea în dinamica sa”.
Interesant` este, cred, navigarea autorului peste spa]ii vaste, în cùtarea
[i oferirea unor în]elesuri geopolitice actuale: Predictibilitatea crizelor în peisajul
global; Rea[ez`rile geopolitice [i fenomenele contradictorii; Europa [i regionalismul
„sui-generis”; Spa]iul american [i regionalismul, dar [i Turbulen]ele spa]iilor arab
[i african; China – pivotul geografic al istoriei [i India – statul pivot suprem.
195
„Provoc`rile actuale din mediul de securitate, ca [i altele noi, ce vor urma

în întreaga lume, vor schimba peisajul geopolitic pe care anali[tii din domeniul securit`]ii
îl analizeaz` în mod curent”, este una dintre concluziile autorului, ale c`rui opinii
pertinente în sfera geopoliticii le salut`m [i prin semnalarea apari]iei acestei c`r]i.
În opinia celor doi autori – generalul-maior

dr. Petric`-Lucian FOCA [i colonelul
dr. Vasile CERBU –, anul 2014 a fost un an
al marilor schimb`ri geopolitice, cu impact
la nivel global. Conflictul din Ucraina, situa]ia
din Noul Orient Mijlociu, dar [i schimbarea
geometriei geopolitice în zona Asia – Pacific
sunt temele predilecte ale lucr`rii 2014 – anul
schimb`rilor geopolitice cu implica]ii
globale. Nu puteau s` lipseasc`, desigur,
câteva abord`ri ale unor concepte cu impact
major asupra noii arhitecturi de securitate
[i ap`rare colectiv`: r`zboiul hibrid, ac]iunea
rapid` [i aeromobilitatea, ap`rarea colectiv`
în accep]iunea summitului NATO din }ara Galilor.
Demne de remarcat sunt, credem, radiografiile pe care autorii le fac,
într-o manier` proprie [i, de ce nu, interesant`, unor actori remarcabili ai scenei
politice actuale: China, India, Rusia, Turcia, Ucraina, dar [i unor protagoni[ti
de ultim` or`, adu[i în prim-plan de „furtuna” din Orientul Mijlociu.
Într-o prezentare succint` a c`r]ii, ar mai fi de semnalat capitolele referitoare
la acest nou club – select, în opinia autorilor – al economiilor emergente,
BRICS, dar [i „surprizele” pe care le poate oferi Arctica, al c`rei poten]ial economic,
[i nu numai, na[te deja pofte, ambi]ii, interese [i nelini[ti… geopolitice. Un motiv
în plus în a v` recomanda aceast` lucrare, ap`rut` la Editura Academiei For]elor
Terestre „Nicolae B`lcescu” din Sibiu.
196
PREMIILE REVISTEI
G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~
PENTRU ANUL 2014
EDI}IA A XVII-A – 12 noiembrie 2015
La 12 noiembrie a.c., la sediul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, a avut loc
festivitatea de decernare a Premiilor revistei G#ndirea militar` rom#neasc`
pentru anul 2014, edi]ia a XVII-a, sub egida manifest`rilor dedicate Zilei Statului
Major General. Comisia de selec]ie, evaluare [i nominalizare a Premiilor revistei,
prezidat` de generalul-maior dr. Adrian Tonea, loc]iitorul [eful Statului Major
General [i Pre[edintele Consiliului editorial al revistei, a avut, în acest sens,
misiunea de a desemna, din cele 41 de lucr`ri primite, pe cele câ[tig`toare,
mul]umind, în acela[i timp, membrilor Comisiei, pentru obiectivitatea
[i promptitudinea manifestate: generalul de brigad` dr. Ioan Manci, generalul (r.)
dr. Dan Ghica-Radu, colonelul dr. Olivian St`nic`, colonelul dr. Iulian Martin
[i colonelul dr. Mircea T`nase.
Premiile, acordate pe cinci domenii, au fost înmânate de c`tre [eful Statului
Major General, generalul-locotenent dr. Nicolae-Ionel Ciuc`.
197
Prezent`m, în continuare, laurea]ii Premiilor revistei din acest an:
• Premiul „Mare[al Alexandru Averescu“,

pentru domeniul Art` militar`,
a fost acordat
domnului Dan PRIS~CARU
pentru lucrarea „În avanpostul luptei
pentru supravie]uire”.
• Premiul „General de divizie {tefan F`lcoianu”,

pentru domeniul Organizarea, preg`tirea,
conducerea [i logistica trupelor,
a fost acordat
domnului Niculae TABARCIA
pentru lucrarea „Scutul antirachet`
[i raporturile de putere”.
198
Premiile GMR
• Premiul „General de brigad` Constantin Hîrjeu”,

pentru domeniul Geopolitic` [i geostrategie,
a fost acordat
domnului Cristian BARNA
pentru lucrarea
„România între prieteni [i du[mani.
Decupaje geopolitice [i h`r]i imagologice”.
• Premiul „General de corp de armat` Ioan Sichitiu”,

pentru domeniul Politic` militar`, securitate
[i ap`rare na]ional` [i colectiv`,
a fost acordat
domnului Constantin MANOLACHE
pentru lucrarea
„Euroarmata [i ap`rarea României”.
• Premiul „Locotenent-colonel Mircea TOMESCU”,

pentru domeniul Istorie militar`,
a fost acordat
domnului Florian BICHIR
pentru lucrarea „Corsarii uita]i ai adâncurilor.
Delfinul. Rechinul. Marsuinul”.
199
Pentru Premiile revistei

G#ndirea militar` rom#neasc`
au mai fost nominalizate:
Pentru Premiul „Mare[al Alexandru Averescu”:

„Sistemul de r`spuns la terorism”, autori Gabriel OPREA,
Ilie BOTO{, Vasile BOGDAN,
[i „Liderul performant. Fundamente psihologice”,
autor general-maior (r.) dr. Gheorghe AR~D~VOAICE.
Pentru Premiul „General de divizie {tefan F`lcoianu”:

„Uniformele Armatei României”,
coordonator general-locotenent dr. C`t`lin ZISU;
autori: general de brigad` magistrat dr. Gheorghe COSNEANU,
comandor dr. Marian MO{NEAGU, Horia Vladimir {ERB~NESCU,
locotenent-colonel Gabriel P~TRA{CU, dr. Teodora GIURGIU,
Lucian DR~GHICI,
[i „Mircea – Voievodul Velelor”, autori Marian MO{NEAGU,
Gabriel-Octavian NICOLAE.
200
Premiile GMR
Pentru Premiul „General de brigad` Constantin Hîrjeu”:

„Între elefant, urs [i dragon. Spre o nou` arhitectur` global`”,
autor Alexandru CRISTIAN,
[i „Orientul Mijlociu în tumultul schimb`rii.
Episoade ale unei radiografii neterminate”,
autor Carmen RÎJNOVEANU.
Pentru Premiul „General de corp de armat` Ioan Sichitiu”:

„Echilibrul de putere în secolul XXI. Cazul ap`r`rii antirachet`”,
autor Niculae TABARCIA,
[i „Vizita ]arului Nicolae al II-lea la Constan]a”,
autori Gabriel-Octavian NICOLAE, Marian MO{NEAGU.
201
Pentru Premiul „Locotenent-colonel Mircea Tomescu”:

„{efii Statului Major General. Enciclopedie”,
coordonator general-locotenent (r.) dr. Avram C~T~NICI;
autori: comandor dr. Marian MO{NEAGU, Lucian DR~GHICI,
dr. Manuel ST~NESCU, dr. Lumini]a GIURGIU, dr. Teodora GIURGIU,
Adela-Cosmina L~Z~RESCU, dr. Victor-R`zvan MARTIN,
dr. Leontin STOICA, Raluca TUDOR, dr. Cornel }UC~,
[i „Românii la începutul ‹Marelui R`zboi›.
De la atentatul de la Sarajevo la moartea regelui Carol I”,
coordonator general-maior (r.) dr. Mihail E. IONESCU.
202
Premiile GMR
Premiul special
s-a acordat urm`toarelor articole publicate
în revista Gândirea militar` româneasc` în anul 2014:
„Paradoxul actual al puterii aeriene a NATO”, autor general-maior

dr. Victor STRÎMBEANU.
(G#ndirea militar` rom#neasc` nr. 4/2014,

pp. 116-126)
203
„Marele Stat Major român în anul declan[`rii Primului R`zboi Mondial”,

autor colonel (r.) dr. Ion GIURC~.
(G#ndirea militar` rom#neasc` nr. 5/2014,

pp. 11-34)
204
Premiile GMR
„Role of Fact-Finding Missions in Crisis Management”,

autor locotenent-colonel dr. Iuliana-Simona }U}UIANU.
(Romanian Military Thinking nr. 3/2014,

pp. 166-182)
205
Diploma de excelen]` a revistei G#ndirea militar` rom#neasc`

pentru anul 2014 a fost acordat` lucr`rii:
„Enciclopedia Artileriei Române”,

coordonator general de brigad` dr. Adrian STROEA,
autori: colonel (r.) Marin GHINOIU,
colonel Gheorghe B~JENARU,
colonel Florin BARBU, dr. Olga D~NIL~.
[i
Bibliotecii Militare Na]ionale, pentru contribu]ia deosebit`, în cei 155 de ani
de existen]`, la p`strarea [i promovarea patrimoniului [tiin]ei militare române[ti
[i universale.
GMR
206
2015 / 2016
V` mul]umim, stima]i colaboratori, pentru cuvântul întrupat în paginile revistei
Statului Major General!
V` mul]umim pentru faptul c`, împreun`, am scris o fil` în istoria gândirii
militare române[ti!
A[adar, fiec`ruia dintre Dumneavoastr` v` transmitem recuno[tin]a
[i aprecierea noastr`:
1. C`pitan-comandor ing. Iulian AANI}EI 26. Locotenent-colonel

2. Dr. Ioana Valeria ALEXE dr. ing. Valentin IONA{CU
3. Colonel dr. Gheorghe B~JAN 27. Locotenent-colonel
4. Dr. Cristina BOGZEANU Florian IANO{IU HANGAN
5. Dr. Mihaiela BU{E 28. Colonel dr. Crì[or-Constantin IONI}~
6. General de brigad` (r.) dr. Viorel BU}A 29. Colonel Liviu IONI}~
7. Dr. Ion C~LIN 30. Colonel Ionel IRIMIA
8. Comandor Vicen]iu C~T~NEANU 31. Dr. Anelis-Vanina ISTR~TESCU
9. Locotenent-colonel Cristian CEAU{U 32. Locotenent-colonel Marcel-Petru IVU}
10. Colonel Bogdan CERNAT 33. Dr. Ioan Codru] LUCINESCU
11. Contraamiral de flotil` 34. Comandor dr. ing. Ciprian LUNGU
dr. Constantin CIOROBEA 35. Colonel Marinel MARE
12. Locotenent-colonel ing. Stelian CRISTEA 36. Colonel (r.) dr. Constantin MANOLACHE
13. Colonel dr. ing. Dan COLESNIUC 37. Colonel Marius MELENCIUC
14. C`pitan-comandor Cosmin-Liviu COSMA 38. Octavian MIHALCEA
15. General de brigad` dr. Florinel DAMIAN 39. Dr. Pavel MORARU
16. General de brigad` 40. General-locotenent (r.) dr. Gabriel NAGHI
dr. Andrei-Marius DIAMESCU 41. Locotenent-colonel Ion-Marius NICOLAE
17. Ing. Alexandra DINULESCU 42. Daniel Silviu NICULAE
18. Colonel dr. Dorin-Marinel EPARU 43. Preot militar Cristian NICULESCU
19. Dr. Gabriel GABOR 44. Maior {tefan OLARU
20. Comandor 45. General (r.) dr. Mihail ORZEA}~
dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO 46. Colonel (r.) dr. Petre OTU
21. Maior ing. Georgiana GULIMAN 47. Delia PETRACHE
22. Dr. Mura HAIN~RO{IE 48. C`pitan-comandor Marius PETRE
23. Dr. R`zvan HAIN~RO{IE 49. Silviu PETRE
24. Colonel dr. ing. Aurel IACOBESCU 50. Maior Dan-Lucian PETRESCU
25. Alina-Cristina IANCU 51. Colonel Daniel PETRESCU
207
52. Colonel dr. Dan PRIS~CARU 62. General-maior

53. C`t`lina ROJI{TEANU dr. C`t`lin Tomi]` TOMESCU
54. C`pitan ing. Alin-Marian PUNCIOIU 63. General-maior Adrian TONEA
55. Comandor Constantin SAVU 64. Maior Marian TURLEI
56. General-locotenent dr. ing. Gheorghe SAVU 65. Colonel dr. D`nu] }IG~NU{
57. Psiholog dr. Flavia-Emilia STAN 66. Ing. Gheorghe URSULEAN
58. C`pitan Robert-Ionu] STANCIU 67. Locotenent-colonel Nicolae USZKAI
59. Colonel dr. Olivian ST~NIC~ 68. Colonel Valentin VASILE
60. Colonel dr. Cristian Drago[ {TEF~NESCU 69. Maior Irinel VÎNTURI{
61. General-locotenent (r.) 70. Dr. Viorel ZAINEA
dr. Niculae TABARCIA 71. Maior Andrei-Ciprian ZOTA
Redac]ia „GMR“
Opera]iunile de redactare [i tehnoredactare

au fost \ncheiate la data de 18.12.2015.
208

Revista - 4 2015

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista - 4 2015

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Cuprins Contents

{tiin]` militar` Military Science

Interoperabilitatea – cheia succesului 22 Interoperability – The Key to Success

Întrebuin]area metodei scenariilor 32 The Use of Scenario Method

Geopolitic` • Geostrategie Geopolitics • Geostrategy

Implica]iile militare ale amenin]`rilor 54 Military Implications

Reflectarea conceptului Smart Defence 63 The Reflection of the Smart Defence

Mecanisme de management 83 Crisis Management Mechanisms

Dezvolt`ri contemporane cu impact 94 Contemporary Developments

Conexiuni euroatlantice Euro-Atlantic Connections

For]a NATO de R`spuns 128 NATO Response Force

Sprijinul na]iunii gazd` 136 Host Nation Support in the Context

Interoperabilitatea NATO 145 Interoperability between NATO

Agen]ia NATO pentru Comunica]ii 154 NATO Communications

Pagini de istorie militar` Pages of Military History

Ac]iunile submarinelor 168 Actions of the Submarines

Din activitatea poli]iei speciale 173 The Special Police Activity

Activitatea Diviziei I Cavalerie 184 The Activity of the 1 Cavalry Division

în al doilea r`zboi balcanic (1913) in the Second Balkan War (1913)

Evenimente editoriale 195 Editorial Events

Premiile revistei GMR 197 GMR Journal Awards

Coresponden]` GMR 207 GMR Mail

Greu încercat`, la rândul s`u, de o tragedie de propor]ii – incendiul dintr-o sal`

Experiencing itself a tragedy of proportions – the fire in a concert hall

„Der Krieg ist also ein wahres Chamäleon, weil er in jedem

r`zboaiele s` se desf`[oare în zone de opera]ii mult mai largi, for]ele armate

s` asigure ap`rarea ]`rii [i s` fac` fa]` cu succes diferitelor amenin]`ri la adresa

octombrie 2010, p. 10.

Perspectiva suedezq asupra rqzboiului hibrid

Un rol important este rezervat for]elor speciale, fiind men]ionat` participarea

Figura 2: Spectrul conflictului35

O analiz` cuprinz`toare a numeroaselor argumente pro [i contra conceptualiz`rii

în terminologia militar` suedez` face necesar` definirea acestora, întrucât doar

ac]iunilor militare cu cele non-militare (presiuni politice [i diplomatice, sanc]iuni

1. John J. McCuen, Hybrid Wars, în Military Review, martie-aprilie 2008.

a.4. Centrele de excelen]`

În opinia mai multor speciali[ti militari, interoperabilitatea este, de asemenea,

cu partenerii [i alia]ii, 30.04.2015, Bruxelles/Belgia.

b. Exerci]iile (Pilon de baz`)

Acest ciclu este în concordan]` cu cerin]ele rezultate din nivelul de ambi]ie

c. Standardizarea [i asisten]a tehnic` (Piloni de baz`)

educa]ionale/Breda, Olanda, din luna martie 2015.

în aplicare mai rapid. O recomandare [i un exemplu în domeniul logistic

c.2. Asisten]a tehnic` – Re]eaua pentru misiuni viitoare

[i implementate, servicii [i infrastructur` de sprijin), toate fiind contribu]ii

ÎNTREBUIN]AREA METODEI SCENARIILOR

Maior Dan-Lucian Petrescu – Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti.

Amenin]area de tip hibrid

Hezbollah, ca [i ap`r`torii extremi[ti islamici în luptele din Fallujah în Irak,

Mediul opera]ional de tip hibrid

Figura 1: Raportul dintre gradul de incertitudine [i cel de certitudine

a incertitudinii sau, mai degrab`, de stabilire a unor limite concrete [i controlabile

de amenin]`ri caracteristice acestui mediu. Metoda scenariilor vine în întâmpinarea

iar structurile militare, la rândul lor, trebuie s` se transforme, pentru a r`spunde

Weekly, februarie 2015, p. 30.

folosind canalele diplomatice, mass-media [i comunicarea la nivel strategic

comerciale [i utilizarea standardelor interna]ionale de interac]iune, mutual

Implica]iile militare ale amenin]`rilor

unui dialog strategic permanent cu publicul, care trebuie s` în]eleag` importan]a

The measures implemented

C`pitan-comandor Cosmin-Liviu Cosma – Baza 71 Aerian` „General Emanoil Ionescu”.

Aceste prevederi continu` eforturile întreprinse la nivelul Alian]ei de implementare

RAND Corporation, SUA, iulie 1989.