PARTEA A PATRA Navigatia astronomica Sfera cereasca. Triunghlul sferic de pozitie Migcarea diurnd a sferei ceregti Migcarile aparente ale agtrilor $i sistemulul solar Timpul $i masurarea jul Calcutul unghiului la pol, al dectinafiei ¢i al ore! culminatiel agtrilor Masurarea si corectarea inditimilor agtrilor Identificarea agtriior Calculul separat ai latitudinil gi longitudinit Determinarea punctulul navei cu observafil astronomice Probleme ajutatoare de navigatie astronomica1 5 SFERA CEREASCA. TRIUNGHIUL SFERIC DE POZITIE §1 Sfera cereasca gi elementele ei Observarea cerului dintr-un punct oarecare de pe suprafafa Piméntului las impresia c& are aspectul unei calote sferice. Pe timpul zilei, aceasta pare albastrd, iar lumina Soarelui impiedicd vederea si a altor astri; in anumite condifii se pot observa doar Luna si planeta Venus. Pe timpul nopfi, bolta cereasc& se vede prestirat% cu numerosi astri; in realitate, cu ochiul liber se vid aproximativ 6 000 stele, 6 planete si Luna. ‘Aceast caloté sfericd poate fi practic asimilat& cu o emisferd. Imaginea de sfera este generat de incapacitatea observatorului de a sesiza in spatiu distanfele radiale la astri: aceasta face ca observatorul terestru si vada astrii ca si cum ar fi situati la aceeasi distanf4, proiectati pe suprafata interioar’ a unei sfere de raz infinit de mare, avand centrul in ochiul observatorului, numit& sfera cereascd. Considerim un observator fn punctul O pe sfera terestra si reprezentim sfera cereasc& concentrica gi exterioara acesteia (fig. 15-1). Elementele sferei ceresti, in raport de care se determina pozifiile astrilor, se obtin ca proiectii ale punctelor, liniilor si planelor principale de pe sfera terestri folosite de observator pentru orientarea pe mare (vezi cap. 2). Astfel prelungind verticala locului OC, ca injeapi sfera cereasc& in punctul Z, numit zenit si Na, numit nadir; linia ce uneste cele dou puncte se numeste linia zenit-nadir. Planul perpendicular pe linia zenit-nadir ce trece prin centrul sferei terestre se numeste orizont astronomic al observatorului; acest plan intersecteaza sfera cereascd dupa un cerc mare (N, E, S, W). Dat fiind marimea neinsemnat& a razei sferei terestre in raport cu raza sferei ceresti, pentru orientarea pe sfera cereasc4, precum gi in efectuarea anumitor calcule de navigatie astronomic&, PimAntul se consider4 redus la un punct situat in ochiul observatorului; in acest caz orizontul astronomic se confunda cu orizontul adevdrat al observatorului. Axa polilor terestri PP’ prelungit& la infinit infeap’ sfera cereascd in doud puncte: polul nord ceresc Py si polul sud ceresc Ps; linia care uneste cei doi poli se numeste axa polilor ceresti sau axa lumii, Polul nord ceresc se afl& aproximativ pe directia stelei Polare. Planul ecutorului terestru gq’ intersecteazi sfera cereascd dupa un cerc mare QQ’ numit ecuator ‘ceresc. Planul ecuatorului ceresc este perpendicular pe axa polilor ceresti Py Ps in centrul sferei ceresti. 405Intersecia sferei ceresti cu planul meridianului geografic al observatorului POP’ determina cercul mare PyZPs numit meridianul ceresc al observatorului. Lini zenit-nadir imparte meridianul ceresc al observatorului in dou’ semicercuri: meridianul nordic ZPyNa, ce confine polul nord ceresc gi meridianul sudic ZP5Na, care confine polul sud ceresc. Punctul ‘de intersectie dintre meridianul nordic $i orizontul adevitrat al observatorului se numeste nord (N): Fig. 15-1 Na Ppunctul de intersectie dintre meridianul sudic si orizontul adevarat al observatorului se numelte sud (S). Dreapta continut’ in orizont care uneste punctele nord si sud se numeste linia nord-sud (N-S). Axa lumii imparte meridianul ceresc al observatorului “in dou’ semicercuri: meridianul superior PyZPs ce confine zenitul observatorului si meridianul inferior PyNaPs, care confine nadirul. Ecuatorul ceresc se intersecteaz& cu orizontul observatorului in doua puncte: est (©) gi vest (W); considerndu-se in centrul sferei ceresti cu fafa spre nord, estul este in drapta si vestul in stinga. Punctele est si vest sunt unite de linia est-vest (E-W). Liniile nord-sud si est-vest sunt reciproc perpendiculare; ele impart orizontul observatorului in patru cadrane: NE, SE, SW si NW. .. _ Planul orizontului obscrvatorului imparte sfcra ccreasc& in douX emisfcre: emisfera vizibildt NZS, ce confine zenital si emisfera invizibild NaS, care confine nadirul. Planul ecuatorului ceresc imparte sfera cereasc’ in doui emisfere: emisfera nordicd QPyQ’, ce conjine polul nord ceresc gi emisfera sudicd OPQ", care contine polul sud ceresc. Planul meridianului ceresc al observatorului impart sfera cereaci in dou& emisfere: emisfera esticd NES, care confine estal si emisfra vesticat NWS, ce confine vestul. Polul ceresc aflat deasupra orizontului se numeste pol ridicat, vizibil sau Superior; polul ceresc aflat sub orizont se numeste pol coborat, invizibil sau inferior. Numele polului ridicat este dat de latitudinea observatorului; astfel, in figura 15-1, polul ridicat este polul nord ceresc, deoarece latitudinea observatorului este nordic’. 406Unghiul 1a centrul sferei QCZ sau arcul de meridian ceresc QZ este egal cu latitudinea observatorului @. Se observa insk ch 90°. 414{in cazul astrilor observati pentru determinarea pozitiei navei, indlfimea calculata trebuie sX rezulte intotdeauna pozitiva (astrul se afl& in emisfera vizibilA). Exemplu. 9 = +43°32'; 8 = + 19°26'.4; Py = 76°43'.5. S& se calculeze inaltimea astrului. Rezolvare: sin h = sin 9 sin 8 + cos 9 cos 8 cos P = (+a) + (+b) log cos 8 = 9.86032 log sin @ = 9.83808 Jog cos 8 = 9.97451 log sin 8 = 9.52221 og cos P = 9.36102 9.19585 h=22°43'2 z B Calculul tndilimii prin formula sin? 3 Stiind c& z= 90° h, formula (15-7) se poate scrie: cos z= sin @ + cos 9 cos 8 cos P. a Pe baza relatiei trigonometrice cos @ = 1 - 2 sin au ecuatia de mai sus ia forma: 1-2sin? =1-2sin? 2-8. 2 208.9 cos Bsn? sin? 2 =sin? 2-2 + cosipcosBsin? = (15-8) Formula se rezolva utilizand tabelele logaritmice din Tablele Nautice MT 53, astfel: — se calculeaz& logaritmul termenului al doilea (II) al membrului din dreapta: log IT = log (sis? xs gob} pentru aaflalog sin? =, se intra in tabla 5 cu P pe coloana ,,sin? ie ~ se face diferenta @ ~ 8, sclzlind valoarea mai mic& din cea mai mare, dack 9 si 8 sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), daca @ si sunt de semne contrarii; ~8 = se scoate log sin” oe din tabla 5, intrand cu valoarea @~ 8 pe coloana in? Ee, sin? >" 2 — se scade logaritmul termenului mai mic din logaritmul termenului mai mare si se objine argumentul Arg = log a — log b; log a reprezint4 logaritmul mai mare si log b — logaritmul mai mic; 415~ se intra in tabla 3 (,,Logaritmii sumelor ot") cu argumentul (log a ~ log b) si b se objine o=logl1+— |... (v. explicatile tablei 3 ,logaritmii sumelor si diferen- felor“); ~ se face suma log II + 0 = log sin? 3, ~ se intra cu log sin? = fn tabla 5 gi se obtine distanfa zenitald z; = se calculeazd indljimea astrului din relajia: h = 90° - z. Exemplu, Se dau aceleasi date ca la punctul A. Si se calculeze indltimea dup z formula sin? 2 folosind Tablele nautice MT 53. Rezolvare: P Py = 76°43'5 log sin? = 9.58567; = + 43°32" log cos @ = 9.86032 b= 19°26'.4 Jog cos § = 9.97451 ~ 5 = 24°05'6 ... log sin’ 2267168 ha 22°4¥.2 C Calculul tnatlyimii prin formula hav z a Expresia sin? 7 mal este cunoscutt si sub denumirea de haversinus 0. (hav @); deci se poate scrie: o sin? 3 = hava. (15-9) Expresia de hay : (haversinus) este utilizata de Tablele Nautice ,,Norie's“. Pe baza expresiei (15-9), ecuafia (15-8) poate fi scris& sub forma: hav z = hav P cos @ cos § + hav (@ ~ 8) (15-10) Cu ajutorul primului termen al membrului din dreapta se determina un unghi auxiliar x dupa formula: hay x = hav P cos @ cos 8 deci: hav z = hav x + hav (@ ~ 8) (15-11) 416Logaritmii haversinus (log hav) yi valorile naturale haversinus (,.hav nat") sunt continute in tabla ,, Haversinus" (pp. 380-442) a Tablelor Nautice ,,Norie’s" Formula 15-11 se rezolva astfel: =se calculeazi log hav x-log (hav P cos @ cos); se scoate valoarea corespunzitoare hav nat x din coloana din dreapta; = se calculeazi marimea (@ ~ 8), sc&zand valoarea mai mic din cea mai mare, daca @ si & sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), daca @ gi 5 sunt de semne contrarii; ~ se scoate ,,hav nat“ de (@ ~ 8); — se face suma [(hav nat x + hav nat (@ ~ 8)] gi se objine hav nat 2; — se scoate distanja zenitala corespunzitoare lui hav nat 2“, care se transforma in indltimea astrului dupa relatia h = 90° z. Exemplu, Se dau aceleasi date ca la punctul A. Py = 76°43. og hav P 58567 = + 43°32" log cos @ 86032 5=+19°26'. log cos 8 97451 log hav x 42050 hay nat x 26333 8 = 424°05'.6 hay nat (@ ~ 8) = 0.04356 hav nat x 30689 z 7°16".8 h = 22°49'2 3 Calculul declinatiei din latitudine, inaltime si unghi la zenit Se dau: latitudinea observatorului @, indltimea astrului A si unghiul la zenit Z semicircular; rezultd ci, in tiunghiul sferic de pozitie (fig. 15-9) se cunosc colatitudinea / = 90° — @, distanta zenitaki z= 90° ~ A si unghiul la zenit Z, cuprins intre ele. Declinajia astrului 8 se obtine din distanja polar p = 90° ~ 6, calculata prin aplicarea formulei cosinusurilor laturilor: c0s(90° — 8) = (90 ~ @) cos(90° — h) + sin(90° ~ @) sin(90° — h) cos Z de unde: sin 8 = sin @ sin h + cos @ cos h cos Z (5-1) Ca gi in cazul formulei (15-7) pentru calculul inalfimii, ecuatia (15-11) pentru calculul declinayiei astrului se rezolva logaritmic pe parfi, considerand: x= sin @ sin h si y = cos @ cos h cos Z. Formula (15-11) se aplica 1a calculul declinatiei, folositi la identificarea unui astru necunoscut (vezi cap. 21, § 3). Al74 Calculul azimutului din latitudine, declinatie si unghi la pol A Calculul azimutului prin formula cotg Z Se dau: latitudinea observatorului @, declinatia si unghiul la pol P al astrului Rezulta c& in triunghiul sferic de pozitic (fig. 15-9) sc cunose: distanta polara p = 90° —&, unghiul la pol P si colatitudinea | = 90° — 8; se cere a se calcula unghiul la zenit Z, care se transforma apoi in azimut. Se observa ca cele patru clemente care intr in relatie sunt consecutive in triunghiul sferic de pozitie, putdnd fi denumite astfel: Z-unghi de margine, |-laturi de mijloc, P-unghi de mijloc si p-laturi de margine. Unghiul la zenit se calculeaza prin aplicarea formulei cotangentelor sau formula celor patru elemente consecutive: cotangenta unghiului de murgine inmultita cu sinusul unghiului de mijloc = cotangenta laturii de margine inmulfita cu sinusul laturii de mijloc minus produsul cosinusurilor elementelor de mijloc; deci: cotg Z sin P = cotg (90° ~ 8) sin (90° - @) - cos (90° - g) cos P de unde, prin impartire cu sin P se obtine: ctg Z = tg 5cos @ cosec P — sin g ctg P (15-12) Formula (15-12) se rezolva logaritmic pe parti. Unghiul la zenit Z se determina cu valori semicirculare, de la 0° la 180°; se noteaza de la nord — pe latitudini nordice si de la sud ~ pe latitudini sudice, citre est sau vest, corespunzator sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit se transforma apoi in azimut pe baza relatiilor (12-1). Calculul azimutului pe baza formulei (15-12) prezinta importanja la rezolvarea problemei de punct astronomic prin sistemul dreptelor de inaljime si la controlul corectiei compasului. Exemplu: 0 = 44°08'N; = 26°32’; Pg = 35°07’. Sa se calculeze azimutul astrului: Rezolvare: cotg Z = tg 8 cos @ cosec P ~ sin g ctg P= (41) + (-9) log tg 8 9.69837 log cos @ 9.85596 log sin = 9.843282 log cosec P 0.24015, log ctg P= 0.15289 Tog x = 0.79448 log y= 9.99571 x= +0.6230 +y=-0.9902 cig Z_=-0.3672 log ctg Z = 9.56490 Z=N 10°10... Az = 110°.2 Observatii: —unghiul la zenit Z se conteaza de la nord pentru ca latitudinea observatorului este nordic si are sensul est, deoarece unghiul la pol este estic; ~azimutul se calculeaza la precizie de 0°.1 418B Calculul azimutului cu tablele ABC Formula (15-12) se imparte la cos @ gi devine: ctg Zsec @ = tg Scosec P -tg Mctg P (15-13) Se inmulteste fiecare termen al acestei expresii cu 10” si se noteazd primul termen al membrului din dreapta cu A, cel de-al doilea cu B si produsul membrului din stanga cu C, objinandu-se: A =10 tg & cosec P; (15-14) B=-10tg @ctgP (1s 14’) C=A+B= l0ctgZ sec (15-14”) Acestea sunt expresiile care stau la baza intocmirii tablelor ABC conjinute in diferite rable nautice. Intrarea succesiva in tablele A, B si C se face in modul indicat schematic in figura 15-10; analiza semnelor pentru fiecare expresie in parte conduce Ja stabilirea urmitoarelor reguli: ~A este pozitiv, daca @ si 8 sunt de acelasi semn; —A este negativ, daca @ si 8 sunt de semne contrarii; ~ daca latitudinea observatorului este nordic, B are semnul: ~ pozitiv, dact P > 90°; —negativ, dact P < 90°; atitudinea observatorului este sudicd, regula semnelor pentru B se IIE Suma algebrici A+B=C; unghiul la zenit Z semicircular este rezultatul expresici: inverseaza. Fig. 15-10 S (15-15) © cos : l0seco 10°? Se intr deci in tabla C’' cu @ gi C (vezi fig. 15-10) si se objine Z semicircular, astfel: Z < 90° (cadranul I trigonometric), daci C este pozitiv: Z > 90° (cadranul II trigonometric), daci C este negativ. Unghiul la zenit se conteaza de la nord — pe latitudini nordice si de la sud ~ pe latitudini sudice, catre est sau vest corespunzator sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit Z se transforma apoi in azimut pe baza relajiilor (15-1). ctgZ= Se inmuljeste cu 10 din motive de comoditate a calculelor pentru a se lucra cu valori mai mari 419Utilizarea tablelor ABC faciliteazi considerabil calculul azimutului. Exemplu. Se dau aceleagi date ca la punctul A de mai sus. Si se calculeze azimutul. Rezolvare: —se intra in tabla A cu P si... ~se intr in tabla B cu @ iP... ~ se intra in tabla C cu @ $C... 5 Calculul unghiului la pol din latitudine, inaltime si unghi la zenit A Calculul unghiului la pol prin formula ctg P Se dau: latitudinea observatorului @, inaltimea astrului A si unghiul la zenit Z deci semicircular. in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9) se cunos urmitoarele elemente consecutive: distanta zenitalé z= 90° — h, unghiul la colatitudinea 1=90°—@; se cere sé se calculeze al patrulea element consecu- tiv-unghiul la pol P. Unghiul la pol P se objine prin aplicarea formulei cotangentelor (formula celor patru clemente consecutive), astfel: Z = ctg (90° ~ h) sin (90° ~ @) — cos (90° - @) cos Z de unde, prin imparjire cu sin Z se objine: ctg P sin cig P = tg h cos @ cosec Z ~ sin p ctg Z (15-16) Formula (15-16) se rezolva logaritmic pe pari. Unghiul a pol se determina cu valori semicirculare, functie de semnul algebric la ctg P, cu sensul spre est sau vest, corespunzitor sensului unghiului la zenit Z. B Calculul unghiului la pol cu tablele ABC Se procedeaza in mod analog ca la punctul 4 B; s cos @ si devine: cla P sec p= tg h cos tgp ctgZ pe care inmultind-o cu 10 si notand cei trei termeni in acelasi fel ca la punctul 4-B, se obtinc: imparte formula (15-16) la A= 101g A cosec Z; (15-17) B=-101g getg Z; (15-17) C=A+B=10ctg P sec (15-17) de unde: p=—* 2 15-18 ae 10secp 0? ae Se constati cA expresiile pentru calculul lui A, B si C sunt identice cu (15-14), (15-14) si (15-14), cu diferenta c& P este inlocuit prin Z si 8 prin A. Rezulté ci 420tablele ABC pot fi folosite si pentru calculul unghiului la pol, intrarea in table efectuandu-se in modul indicat si in figura 15-11. Considerand pe f intot- deauna pozitiv, pentru astrii observati in emisfera vizibild, analiza semnelor cclor trei termeni conduce fa stabilirea urmatoarelor reguli: — A este intotdeauna pozitiv; ~ daca latitudinea obervatorului este nordica, B are semnul: — pozitiv, dact Z > 90°; ~ negativ, daci Z< 90°; ~ dacd latitudinea observatorului este sudica, regula semnelor lui B se inverseaza, A Fig. 15-11 a 2 ¢ Suma algebricd A + B = C; unghiul la pol se objine din formula (15-18), intrand in tabla C cu @ si C (in modul indicat in fig. 15-11), astfel P <90° (cadranul I trigonometric), dack C este pozitiv; P > 90° (cadranul Hl trigonometric), daci C este negativ. Sensul unghiului la pol, estic sau vestic, este acelasi cu al unghiului la zenit Modul se utilizare a tablelor ABC pentru calculul unghiului la pol din @, k si Z poate fi vizut in exemplul rezolvat la capitolul 21, § 3, punctul 1. 6 Calculul declinatiei din latitudine, unghi la pol gi unghi la zenit cu tablele ABC Tablele ABC dau unchiul la zenit din @, 8 si P pe baza formulei (15-13), inmulfita cu 10: 10(ctg Z sec @ = tg & cosec P — tg @ ctg P) Fig. 15-12 ¢ 8 ‘ Considerim cunoscute @, P si Z; pentru calcularea declinajiei astrului din aceste clemente, tablele ABC se folosesc astfel ca si rezolve formula: 10(tg 8 cosec P = ctg Z sec 9 + tg Octg P) (15-19) 421In acest caz, intrarea in table se face in su B, A, in modul schematic indicat in figura 15-12, rezolvandu-se consect C= 1OctgZsec@=A+B (15-20) B=-10tg ctgP (15-20) A=C~-B= 10 tg 8 cosec P 15-20 Se intra in tablele C gi B, cu argumentele @ si Z si respectiv @ si P. in modul indicat in figura 15-12; se objine astfel C si B. Se face diferenta algebricd C - B = A; se intr in tabla A cu P si A (in modul indicat in fig. 15-12), astfel ca si rezolve relatia care deriva din (15-0' —4A__- Asin (15-21) 10cosee P10 gd si se obtine 6. Analiza semnelor expresiilor (15-20) si (15-20’) stabileste urmatoarcle reguli: ~ C este pozitiv daca Z < 90°; — Ceste negativ daca Z > 90°; — dacé latitudinea observatorului este nordica, B are semnul: ~poritiv, dact P > 90°; — negativ, daci P < 90°; —dac& latitudinea observatorului este sudicd, regula semnelor lui B se inverseazi; —semnul lui A este cel care rezulta din diferenta algebri Semnul declinatiei astrului se stabileste astfel: = daci A rezulta pozitiv, 8 este de acelasi semn cu @; — daca A este negativ, 8 este de semn contrar cu @. Modul de utilizare a tablelor ABC pentru calculul declinatici poate fi vazut in rezolvarea problemei de la capitolul 21, § 3, punctul 1. A=C-B. 7 Calculul azimutului din declinatie, unghi la pol si inaltime Se dau: declinatia 8, unghiul la pol P si inaltimea astrului h. Prin urmare, in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9) se cunose: distanta polar’ p = 90° - 8, unghiul la pol P si distanta zenitald z= 90° —h; se cere si se calculeze unghiul la zenit Z. Se observa ci aceste elemente luate cate doua sunt opuse in triunghiul sferic de pozitie, deci unghiul la zenit se obtine prin aplicarea formulei sinusurilor: sinusurile unghiurilor sunt proportionale cu sinusurile laturilor opuse, astfel: de unde sin Z = cos 5 sin P sec h (15-22) 422Formula (15-22) se rezolva logaritmic; precizia necesari azimutului este de 0°.1, fapt care permite scoaterea logaritmilor functiunilor trigonometrice la precizie de 1’, eliminandu-se astfel ncesitatea interpolirilor. Sin Z reculté intotdeauna pozitiv, deci trigonometric, nu se poate stabili daca unghiul la zenit este mai mare sau mai mic de 90°; de aceea, unghiul la zenit Z se scoate din tablele logaritmice cu valori cuadrantale, mai mici de 90°. Pentru ca acest unghi la zenit cuadrantal si poati fi transformat in azimut, este necesar mai intai si i se stabileasea cadrantul de orizont (NE, SE, SW, NW). Determinarea cadranului unghiului la zenit. Determinarea cadranului unghiului Ja zenit impune stabilirea originii de contare, nord sau sud gi a sensului, est sau vest, sensul de contare al unghiului la zenit este acelayi cu al unghiului la pol (P, sau Py), care este un element cunoscut. Pentru precizarea regulilor de stabilire a originii de contare a unghiului la zenit Z cuadrantal, in figura (15-13) considerim paralele de declinatie a trei astri = paralelul AA’ al unui astru circumpolar A, avand 8 > g yi de acelasi sem - paralelul BB’al unui astru B, de 8 < @ si de acelayi semn; ~ paralelul CC’ al unui astru C, avand 8 de semn contrar cu ¢. Fig. 15-13 Ne Din figura 15-13 se deduc urmitoarele reguli pentru stabilirea originii de contare a unghiului la zenit cuadrantal: a — daca 8 > @ si de acelasi semn (cazul astrului circumpolar A), unghiul la zenit se conteazii de la punctul cardinal N sau S, de acelasi nume cu latitudinea; b—daci &>@ si de acelayi semn (cazul astrului B), paralel de declinatie al astrului taie primul vertical al astrului in emisfera vizibild, astfel c& unghiul la zenit cuadrantal se poate conta de la N sau S. Pentru determinarea originii de contare in acest caz presupunem: ~ hy inaltimea astrului in primul vertical, care se objine din tabla 21-b (MT-53) in functie de @ gi 8; tabla este intocmiti pe baza formulei (16-3); P,, unghiul la pol al astrului in primul vertical, exprimat de rabla 21-a (MT-53( in functie de aceleasi argumente @ si 8; tabla este intocmita pe baza formulei (16-4). 423Cunosednd marimile h, si P,, din figura 15-13, se observa urmatoarele: -daci h P,, unghiul la zenit se conteazi de la punctul cardinal $ sau N, de acelasi nume cu latitudinea; — daca h> h, sau P< P;, unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal N sau S, de nume contrar cu latitudinea. Marimile A si P sunt cunoscute ca elemente ce intri in calculul unghiului la zenit; c—daca § este de semn contrar cu @ (cazul astrului C), unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal S sau N, de nume contrar cu latitudinea. Unghiul la zenit Z cuadrantal astfel calculat se transforma in azimut prin relatiile (15-2). Formula (15-22) se aplicd la calculul azimutului pentru trasarea dreptei de indltime (vezi cap. 23), Ia determinarea astronomici a pozitici navei. in practica navigatiei astronomice, cadranul unghiului la zenit se stabileste cu usurinfé pe bazi de observatie. Exemplu: = +43°30’. Pentru determinarea punctului navei se fac observatii la sei astri; in urma calculelor efectuate, rezultd urmitoarele date: —Capella —... 8= +45°57.3; Pe = 106°41.7; hh = 21°42’.6; - Sirrah =+28°50'.2; P= 28°19.2; hh = 62°18'.6; ~Formalhaut ... 6=-29°51'.6; Py= 9°20'.4; h = 14°24'.6; Rezolvare: Capella Sirrah Fomathaut Jog cos 8 = 9.84212 94251 93814 log sin log see log sin 98130 .03192, 85537 NE 45°8 Az=45°8 67619 = 0.33269 95139 cE 63°.4 = 116°.6 1.01388 = 0.01388 Originea de contare a unghiului la zenit cuadrantal al celor tri agtri s-a stabilitastfel: a ~ Capella, 8 > @ si de acelasi semn; Z se conteazX de la N; b-Sirrah, 8<@ $i de acelasi semn; y= 41° (scos din tabla 2/-b, MT-53, in functie de 8 si @); A> hy, deci Z se conteazA de la S; ¢~ Fomalhaut, 8 de semn contrat cu @; Z se conteazi de la S. 8 Calculul inaltimii si azimutului cu rigla cilindrica Presupunem astral A si triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-14); se coboard perpendiculara sfericd AK din astrul A pe meridianul ceresc al locului gi se obfin astfel wei triunghiuri: triunghiul sferic de pozijie ZPyA si doua tiunghiuri sferice 424