} SEPTIMIU CHELCEA Chestionarul in investigatia REDACTOR: AUREL DICU / sociologica EDITURA STIINJIFICA $1 ENCICLOPEDICA COPERTA DE ARH, CONST. GHEORGHIU ENESCU BUCURESTI, 1975in primul rind, sub raportut metodelor si tekuieitor uiili- zate, avind drept scop demonstrarea faptului ci, in cer- cetarea sociotogica de teren, chestionarul nu este decit una dintre multiplele tehnici la care apelea Prezentarea tehnicilor observatiei directe si a observatiei indirecte (studiut documentetor) are puternice ratiuni me- todologice: utilizat singular chestionarul isi pierde valow- rea sa de cunoastere. Tehnicile statistice de prelucrare a datelor primare indispensabile oriciirei cercetdri empi rice sint prezentate, apelindu-se Ia exemplificare si nu la justificarea lor matematicd, apreciind, ca si alfi sociologi. eG, asa cum conducerea unui automobil nu presupune in mod necesar cunoasterea teoriei motoarelor cu explozie, aplicarea formulelor de calcul poate si trebuie si fie facuta corect chiar si de persounele care nu au o pregit- tire matematied aprofundata. Daca lectura lucrarii va prilejui cititorului un moment de reflexie responsabild asupra exigentelor investigatie’ socivlogice, autorul va considera ci si-a atins scopul, convins fiind ei valoarea concluziilor si, prin aceasta, utilitatea cercetarilor sociologice de teren depind de rigu- rozitatea metodelor si rafinamentul termicilor, de meto- dologi«: adoptatd. i sociology, Bucuresti, 4 octombrie 1974 Dr. SEPTIMIU I, CHELCEA CAPITOLUL | INVESTIGAREA FENOMENELOR SOCIALE (Scurt istoric) Prin interesul manifestat pentru investigarea directa a faptelor si realita{ilor sociale, prima revolutie industriala marcheazi o cotitura, nu numai in istoria _omenirii, dar si in cunousterea de sine a ei. Acum sint publ cate primele anchete cu caracter sociologic*: Daniel de Foe, Journal sur Vannée de la peste (1722) si Fre- derick Morton Eden — The State of the Poor in the History of the Labouring Classes in England (1797). In aceast perioada, prin activitatea lui William Petty (1623— 1687) si mai apo: a belgianului Adolphe Quetelet (1796— 1874), statistica se va integra organic investigatiei feno- menelor sociale. W. Petty, in lucrarea Political Arithmetic, publicata in 1690, dupa moartea sa, incearcd si descopere regularitatile fenomenelor sociale, folosind pentru prima dati nofiunea de .marime medie* A, Quételet, poet, critic literar, autor dramatic, mate- matician cu importante contributii in geometria analitica, calculul probabilitajilor si statistica, stabileste ca distri- butia inaltimii si a greutatii oamenilor se prezinté sub forma unei curbe normale. Relatiile constante cu privire la valorile medii ale caracteristicilor fizice si morale ale + ‘Termenul de siciologic nu fusese inci ,inventat”. Auguste Coute, in 1889, in cea de-a 47-alecfie din al siu Cours de philosophic positive, ereea 28 termennl de ,soeblogie” prin alaturatea forfati a une! ridaciat din Tints latina (,socins"reu nna din limba greae’ (, logos"). A. Comte inten Yionase sh denumeasei noua stings mu soctulogie, et fase sociald., Public Cates inst, in 1895, de eitre A, Quételet, a unci Iucriri ow titlul Essai dle physique saciale, il leteriming pe A. Comte s% procedeze lao ,invenie Fingvistien” spre ‘a matea incompatibilitaten ef astronomial. So Innit belgian, Tudepundent de A. Comite in Anglia, Ierbert” Speticer foloseyte ‘acclasl terimen de sociologie putea a deseuma noua stioamenilor, rata de nuptialitate si de mortalitate s.amd. * sint ineadrate de A. Quételet in nojiunea de ,,lege¥. In ceea ce priveste metoda, A. Quételet considera cA fap- tele sociale trebuie abordate cu ajutorul metodelor pro- bate de alte stiinje. De aici si denumirea de fi social“, pe care 0 propune, stirnind reactia violent a lui A. Comte. (Vezi Physique sociale: Ou, essai sur le développement de Phomme ‘et de ses facultés, 1889 — reeditare a lucrarii Essai de physique sociale, publicati in 1835). Secolul al XIX-lea delimiteazi terminologic un now domeniu al stiintei: Auguste Comte (1798—1857) creeazi termenul de sociologie si, aléturi de Claude-Henri de Saint- Simon (1760—1825), este considerat intemeictorul sociolo~ giei, Charles de Montesquieu (16891758) fiind unul din cei mai de seama precursori ai ei. Aparitia sociologiei re- prezint& ,,unul din momentele in care se exprimi procesul de constiinta a problemelor sociale, unul din momentele in care societatea a exprimat, intr-o forma constientii, pro~ blemele obiective existente inléuntrul situ“. Incerciirile de psihologizare a sociologiei esueazi, Gabriel Tarde (1843— 1904), care credea cd progresul sociologiei consti in conti nua ei psihologizare, n-a reusit decit si atragd atentia asu- pra fenomenelor de interpsihologie. Depigindu-se viziunea de pin& atunci asupra fenomenelor sociale, ca fiind_bazate pe. uurile individuale, sociologia stinfifica isi gAseste iu adevarat radacinile teoretice si metodologice in lucra- rile lui K. Marx (1818—1883) si ale lui F. Engels (1820— 1895). Asa cum apreciazi V. I, Lenin in lucrarea Ce sint prie- tenii poporului, ,Marx a pus capt conceptiei dupa care societatea ar fi un agregat'mecanic de indivizi, care pe mite orice schimbari dictate de voinja stapinirii (sau, ” ceea ce este acelasi Iucru, de voinja societatii si a cirmui- rii), si care ar apdrea gi s-ar transforma in-mod intimpl tor, si a asezat pentru prima oar sociologia pe 0 bavi stiinfificd, stabilind nofiunea de formatiune social-econo- mic& ca totalitate a relafiilor respective de produclie si 1 MIRON CONSTANTINESCU, Retrospectiod si perspectivit sovioloe ied, in ,,Viltoral social”, nr. 3, 5. A DE RITNTE SOCIALE 5 a) wy SG \ ind c dezvoltarea acestor formatiuni este un proces istorie natural"? In acest sens, Miron Constantinescu sublinia faptul yin cercetarea sociologicé stiintificd, ideea forma- nilor economice este esential’ pentr a putea face distinctie intre epocile istorice, pentru a putea intelege desfisurarea concreta a istoriei*, marxismul realizind .o complet rasturnare, o innoire in sociologie, introducind conceptia materialista, primordialitatea materiei, a exis- tentei sociale, a fortelor si modului'de productie asupra structurii si constiinfei sociale, a productiei materiale a bunurilor necesare traiului care este determinant pentru intreaga societate pe o anumit& treapti de dezvoltare™. Marx a dat 0 revolvare deplind problemei ontologice a societifii: ,,In productia sociala a vie}ii lor, oamenit intra in relatii determinate, necesare, independente de vointa lor — relatii de productie — care corespund unei trepte de dezvollare determinate a for{elor de productic mate ale, Totalitatea acestor relatii de productie constituie structura economica a_societiifii, baza real pe care’ se jal{i_o- suprastruclurt juridied’ si politica gi edireia fi corespund forme determinate ale constiin{ei sociale. Modul de productie a vietii materiale determina in genere pro- cesul vietii sociale, politice si spirituale. Nu constiinta oamenilor le determina existenta, ci, dimpotriva, exis- tenta lor social le determina constiinja“', De asemene: K. Marx a fundamentat metodologia sociologiei stiintifice, pentru ci din natura esentei realilatii descrise de sociolo- gie rezult’ modalitatile generale de studiere a ei. Atita timp cit se sustinea — in ordine ontologic& — ca esenta societatii o formeazA trairile oamenilor aflati in interac tiune, in ordine metodologicé se postula primatul me- todelor psihologice aplicate indivizilor umani izolati, Me- todologia marxista, pornind de la caracterul material al relaiilor de productie, permite surprinderea tuturor m: nifestarilor sociale concrete. Referindu-se la ,,Capitalul”. L.MENIN, Opere complete, vol. L, Hal politied, Bucuresti, 1960, 8, = MIRON CONSTANTINESCU, Jnroducere fu sociologie, Note de curs, ceutril de multipicare al Universitatit din Bucuresti, 1972, p. 19. OK, MARX, Contribufit la critica economici politic,’ tn K. MARX- VP. ENGELS, Opere alese, vol. I, e@, 3, Hd. politiet, Bucuresti, 1966, pp. 318—316,V. J. Lenin sublinia faptul c& Marx ynu Himitat pumai la «teoria ceonom mama et “i> in aeceptiunea obisnuiti, ci, explicind structura $i dezvoltarea acestei formatiual Sociale exclusiv prin relatiile de productie, el a urmarit totusi pretutindeni si in permanenta suprastructuriie cat Tespunzitoare acestor velafii de productie, dind trup 41 singe acestui schelet* Este de semnalat si interesul clasicilor marxismului fata de cercetarea sociologied concreti. In Anglia, inre. gistrarea bugetului populajiei sirace ca arma politica ia activitatea parlamentaré duce la perfecjionarea. tehnicit investigatiei sociologice. Astfel, David Davies (in The Case of Laboures in Husbandry, 1795) utilizeaz’ chestio, narul; Arthur Yong ca si Frederick Morton Eden obsere Natia directa. Pornind de la anchetele realizate de catre Antoine Eugene Buret jn 1840 (De la Misére des classes laborieuses) si Louis René Villermé (Tableau de V’Etat Physique des Ouvriers dans les Manufactures, 1840) F. Engels serie, in 1848, Situafia clasei muncitoare din Anglia — un ‘adevirat ‘model de prelucrare a datelon Sociologice in raport cu» unicd problema: lupta de clas Atrage atenjia extraordinara bogitie a izvoarelor doca. mentare utilizate de citre F. Engels: studiul documente, lor Istorice, datele statistice privitoare la dezvollaren ine dustriei in Anglia, evolutia tehnica, evolutia prefurilor ca si schimbérile inregistrate in nivelul de trai-al munel, torilor englezi. De asemenea, sursele de recoltare a infon matiiler sint cit se poate de diverse: studiul documentelor oficiale realizate de citre parlamentari sau comisii spe. ciale. rapeartele inspectorilor sau medicilor s.a.m.d. ‘fn afara acestora, F. Engels foloseste stirile aparute in ‘ia. rele vremii, diferitele scrisori de la muncitori, observatia directa. ‘Toata aceasta bogatie de informatii a servit ca baza pentru teoretizarea luptei de clasd. (oeka mai tirziu, in Franta, K. Marx lanseazd un ches- Honar® printre muncitorii de’ toate categoriile. Prin inten mediul ,Revistei socialiste* din 20 aprilie 1880 au fost Gifuzate 25000 de chestionare, fiecare chestionar cuprin. # V1. LENIN, Ce stu prietenti poporulel si cum lu demoerafitor, ia V1, LENT Ae, Macuret, 1960 pp. 125 Ft MARX Chestionar pentru muncitori, in Operc, vol. XIX. Hditurn politica, Bucuresti, 1964, p. 298, ee ‘pit ci tmpotriva social Opere complete, vol. I, el. 2. Tal. poll, Op Pr K. Marx, in afara valorii stiinfifice, a contribuit masurd considerabila la activizarea politicd a pro- Jetariatului. Scopul anchetei este aratat explicit chiar in Preambulul chestionarului: a determina guvernul la > noua legislatie a muncii. Intr-un limbaj violent, puternic afectogen se urmareste motivarea raspunsurilor muncito- rilor, pentru ci ,,numai ei pot, in deplina cunostin}a d= cauzi, si descrie suferinfele pe care le indura#, In cu- prinsul chestionarului sint frecvente revenirile, stigmati- zarile: muncitorii deveniti ,victime ale negustorilor‘, wslugi supuse ale patronilor“’ ,schilodiji* in urma acci- dentelor de munci. Prin chestionarul lansat, Marx afirmi crezul sau politic: nu patronul fl erediteaz’ pe muncitor, ci muncitorul pe patron si clasa muncitoare este ,,clasa careia ii apartine viitorul* Din punct de vedere metodologic, trebuie amintita co tributia Tui Frédéric Le Play (1806—1882), care public cunoscutele monozrafii despre familiile muncitoresti (Les Owvriers européens, 1855). Inginer de mine, profesor d= metalurgie, sef al comisiei oficiale de statistic’ minierd, Frédéric Le Play viza reforma sociali. Sub impresia revolutiei de la 1848, public’ La Réforme sociale en France (1864). Monografiile si bugetele de familie pe care le realizeazi prin inregistrarea directa a faptelor, cu- prinzatoare sociografii, redau_viata in lumina unei anu- mite ideologii, Scoala lui Le Play si, mai tirziu, curentul monografic vor ridica principiul observarii faptelor in afara oricdirei teorii la rang de dogma. O astfel de obser- vare si inregistrare nu este insd posibilé. Le Play insusi militeaza activ pentru reformi, Influentat de Comuna din Paris (1871), el fondeazd un periodic: La Réforme sociale“, In 1877, publicd edijia a doua, in sase volume, a monograliilor asupra muncitorilor europeni. Tn primul dintre aceste volume este infatisat pe larg metoda utili- zata. Fiecare monografie incepe printr-o descriere a jinu- tului, a cadrului geografic, a organizdrii industriale si a familici. Sint infaijisate apoi mijlogcele si modul de exis- tent a familiei, dupi care este prezentati istoria res- pectivei familii. Aceste date servesc la interpretarea bu- getului familiei, care reprezinté partea centrali a mono- grafiilor. Scopul monografiilor, dupa cum declara Le Play insusi, era acela de a pune la dispozitia ,patronaj* fal pentru formarea sociala’ a personalitaii®, grupul pri- mar fiind, conform expresiei lui Ch. H. Cooley, solu propriu al naturii umane*, Caracterizate prin ivecventa Si intimitatea raporturilor inter-umane, fgrupurile pri- mare — familia, cetele de joaci ale copiilor, vaciniitaten — constituie mijloacele si mediile de socializare a indi vidului, calea specified de transmitere a tuturor influente oe socio-culturale. In eercetarea fenomenelor sociale in $.U.A., atl fest fo- losite de timpuriu cele maj variate izvoare de informal, date statistice, interviuri pe esantioane reprezentative. chestionare, observatii directe si_participafionale, docu. mente, oficiale si personale ete. De la inceput, cerceta- 1“ rile sociologice nord-americane au avut un scop gogic-caritativ" (Heintz Maus), indreptindu-si_atentia ci- tre probleme ca: sinéitatea, locuinta si educatia in diferitele comunita{i, relatiile de munea, timpul liber si salarizarea, delincyenta juvenila 5.a.m.d. In acelasi timp, 0 preocupare majora a fost aceea a perfectionirli metodelor de cerce- tare conereta, Incepind cu Paul V. Kellog: Pittsburgh Sur vey (1909—1914), se poate spune ci sociologii_americani, prin studiile lor, au urmérit concomitent imbundatatirea situatiei sociale, ‘dar si a tehnicii de cercetare. In 1917 apare priina introducere in metodele de analizd sociala eonereta: Jucrarea lui M,C. Elmer, Techniques of Social Survey. Cercetirile sociologice sint tot mai numeroase. Orasul Chica-o devine cel mai mare cimp de cercetare dupa afirmatia lui Robert E. Park, ,un uriag laborator R. E. Park, impreuna cu E, Burgess, publica lu- a The City (1925). Studiindu-se ,ecologia urband*, se descoperd ci societatea urband nu are o cultura unitard, c& existenta diferitelor subculturi nu impiedicd mobili- tatea social, c& orasele mari se caracterizeaziprintr-o mare a criminalitatii, alcoolism, toxicomanie, prosti~ tufie, homosexvalitate. Studiul orasului va prilejui spr mul | best-seller sociologic: Middletown (New York. 1929) si Middletown in Transition (New York, 1937), de Robe S. Lynd si Hellen Merrel Lynd. Viata oraselului Muncie, de 40.000 de locuitori, in 1925, va fi comparaté cu cea din 1890 (pe baza documentelor oficiale) si, mai apoi, cu cea din 1935, din timpul crizei economice (pe baza impr siilor personale, a participarii divecte la viata acestui or sel cu pseudonim Middletown). Scoala din Chieago, crea- ta de Albion W. Small, fondatorul revistei_ American Journal of Sociology, si'stralucit reprezentati, intre altii, de citre Robert E. Park, William I. Thomas, E. Burgess, dezvolt’ metodele preluate din etnologie: metoda cazului si observatia participational’. William I. Thomas (1863— 1947), profesor la Universitatea din Chicago, este preocu- pat de studiul individului si al situatiilor sociale, de pai sonalitate si cultura. Impreun’ cu Fl. Znaniecki, poet si filosof polonez, pe baza unei subventii obfinuta in 1908, studiazd situatia emigrantilor polonezi. Lucrarea lor: Ti Polish Peasant in Europe and America. Monograph of an Immigrant Group, publicaté la Boston, intre 1919—1921 in 5 volume, rimine clasici, Materialul acestei lucrat 5care contine 5i 0 substantial expunere metodologica, este constituit din serisorile expediate de catre emigrantii polo- nezi familiilor lor; 0 alt parte provine din autobiografiile polonezilor ,,medii*, Volumele IV si V trateazd ,dezagre- garea vechiului sistem familial si cutumele evului mediu feudal*, si, respectiv, ,,americanizarea grupului de polo- nezi. Dupa imigrarea in S.U.A., Florian Znaniecki isi pre saz conceptia sa in Social Actions (1936) si in The So- cial Role of the Man of Knowledge (1940), imbog’tind ter- minologic sociologia prin introducerea nofiunii de ,,model cultural*, R. E. Park, interesat si el de studiul conflic- telor interetnice, fondeazd ,,Pacific Race Relations Sur- vey", Aici, in 1926, Emery S. Bogardus construieste prima scala de atitudini — Social distance scale* — ‘devenita si ea clasicd. Paralel cu scoala din Chicago, la New York, sub conducerea lui Franklin H. Giddings (1855—1931), un grup de sociologi, intre care: W. F. Ogburn, F. Stuart Chapin, Stuart A. Rice, prin activitatea lor de cercetare, contribuie la promovarea experimentului si a metodelor cantitative in studiul fenomenelor sociale. Pitirim A. So- rokin (1889—1968), de formatie psiholog, publica lucrarea Social Mobility (1927), punind in eviden} existenta unor deplasiri ale indivizilor sau ale claselor sociale in. interio- rul spafiului social fie la nivel echivalent, fie de la un strat la altul (mobilitate orizontala si mobilitate vertical) Marea industrie ‘ridicd problema instaurdrii unor bune relafii intre grupele de mune, ca si in interiorul lor. Por- nind de la conceptele de ,anomie* (E. Durkheim) si de componente nonlogice ale comportamentului* (Vilfredo Pareto), acestei probleme i se dedicd Elton Mayo, care timp de mai multi ani (1927—1939) efectueaz’ studif siste- matice in atelierele din Hawthorne ale companiei Western Electric, Se descopera, contrar teoriei lui F. W. Taylor, c& omul nu lucreaz’ ca o maging, cf este totdeauna nece~ sari instaurarea unui climat favorabil muncii. Studiile lui E. Mayo pot fi considerate ca find primele cercetari de sociologie industriala si, in acelasi timp, o pledoarie pentru necesitatea ,,counseling-ului* — ca element per- manent al conducerii In afara investigafiilor amintite, in ,,traditia american’ se mai incorporeaz& o serie intreaga ‘de alte investigatii, intre care amintim: 1) Tikopia (realizata de citre etnolo- gul Raymond Firth pe baza observatiei directe si a con- 6 vorbirilor, intre 1928—1929 si reluat 1952 si in 1966); 2) Yankee City (ba: servatia Co- participant, recensiminte, statistici, , chestio- hare, studi’ de caz, documente oficiale si intime, intre 1931-1935, sub conducerea lui W. Lloyd Warner si Paul ‘Lunt, care publica, pe aceasté bazi, in 1941, The So- cial Life of a Modern Community); 3)’ Street Corner So- ciety (efectuata in intregime de ctre un singur cercetitor, William Foote Whyte, pe baza observatiei coparticipante — 1937/1940 — care,'asa cum se exprima, nu fari umor Th. Caplow, ,din observator neparticipant era si devind participant neobservator*); 4) An American Dilemma: the Negro Problem and Modern Democracy (ampla inve! yare bazati pe studiul de caz, pe teste psihologice, chestio- nare, realizati, intre 1938—1940 de o cchipa de peste 150 de cercet&tori sub conducerea suedezului Gunnar Myrdal care, impreuna cu Richard Sterner si Arnold Rose, publica in 1944 raportul final); 5) The People’s Choice (studiu asupra comportamentului alegatorilor —- 1940 — publicat de catre Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gau- det, in 1944), In aceeasi perioada, in S.U.A., problematica ,grupului mic devine preocupare centrala si constituie obiectul de studiu al scolii lui Kurt Lewin (1890—1947), cunos- cut sub numele de ,,dinamica grupelor* si a unei noi di- reetii: sociometria Schimbind preocupirile de cercetare a psihologiei per- sonalititii cu cele de studiere a grupurilor, K. Lewin initiazd la Child Welfare Research Station, pe ling Uni- versitatea Jowa, primele cercetiri asupra grupului mic. Dupa zece ani de activitate, se stabileste la Massachusetts Institute of Technology, fondind cunoscutul Center for Group Dynamics. Cercetirile sale sint publicate postum Resolving Social Conflicts (1948) si Field Theory in Social Science (1951). “a Jakob Levy Moreno — medic psihiatru — dupa inte- resante studii si experiente, la Viena, de readaptare so- ciali a prostituatelor, folosind discutiile libere in grupuri miei, studii care prefigureai sociometria, emigreazA in 1925, in S.U.A., unde, in 1928, va crea psihodrama, iar in 1934 va concépe testul sociometric, care va fi imbunata- fit in 1952 de catre R. Tagiuri, prin introducerea percep- tie’ sociale, in doua rinduri, in uvCAtre jumatatea deceniului al patrulea, cei doi fondatori ai preocupirilor moderne de cercetare 1 yrupurilor miei se Intilnese prima oard. Desi ,sociometria si ,dinamica grupurilor sint bazate pe o conceptie foarte aseminiitoare si previid metode foarte apropiate, unii specialisti (Ale~ xander P. Hare, Edgar F, Borgatta, Robert F. Bales) con- sidera c4 cele doua directii de studiere trebuie disociate De acord cu Dorwin Cartwright si Alvin F. Zander, nu credem ca ‘gresim daci afirmém ei — in fond — avem de-a face, in cazul sociometriei si al dinamicii_ grupuri- lor, cu puncte de vedere unitare asupra grupului mic, personalitatii si psihoterapiei, Experimentele asupra grupurilor mici, sub influenta lui Kurt Lewin, sint continuate de cdtre I. M. Leavitt si Alex Bavelas (1950) privind retelele de comunicare in ca- drul grupurilor mici, de catre Robert F. Bales privind pleadership*-ul, de catre Muzafer Sherif privind conflic- tele si cooperarea §.am.d, Paralel cu aceste directii, sub influenja lui George Her- bert Mead (1863—1932) se dezvolta antropologia cultu- ral (C. Kluckhohn, H. A. Murray), care are in vedere studiul individului si al colectivitafii. Ralph Linton, in 1937, introduce conceptul de ,,personalitate de bazd¥,'de- semnind prin acesta structura personalitatii, dependenta de forma de organizare sociala, de sistemul de educatie existent in fiecare tip de societate. Tot R. Linton intro- duce si conceptele de mare circulatie in sociologia con- creta: status" si rol, Intre cele doua rizboaie mondiale activitatea de inves- tigare directa a fenonenelor sociale cunoaste in sociolo- gia germana un impuls deosebit prin crearea, sub influ- enfa lui Karl si Charlottei Baler, a primului Centru de cercetari sociologice empirice (Viena) $i apoi, in 1925, a Institutului pentru cercetiri sociologice din Frankfurt, in cadrul ciruia sau desfasurat importante investigatii de sociologie urbana, familie, autoritate (A. Walther, K. Mann- heim). Tn revista’ editatd ‘de acest institut au inceput si publice uni dintre cei mai de seam reprezentanti ai so- ciologiei nemarxiste contemporane: Theodor Adorno, Exich Fromm, Herbert Marcuse. Instaurarea regimului ‘navzist intrerupe brutal dezvoltarea sociologie’ germane. In 19333, 47%/q din oamenii de stiinta din domeniile economieci si sti- infelor sociale sint sili{i s& emigreze din Germania. Coi 18 mai multi s-au stabilit in $.U.A.: Theodor Geiger, Karl Mannheim, Paul Lavarsfeld 5.a.m.d. La terminarea razboiului, odaté cu prabusirea nazis- mului, 0 serie de sociologi emigranti se reintore in Ger- mania si ,contaminati de spiritul sociologic american*, reiau cercetirile sociologice de teren, ca si studiile teore- tice: Max Horkheimer, Theodor Adorno, René Kénig, Al- phons Silbermann si altii In Anglia este continuata traditia marilor anchete regio- nale (D. C. Jones, A. F. Wells), concomitent cu perfectio- narea metodelor si tehnicilor de cercetare (F.C. Bartlett, M. Ginsberg), in timp ce, in Franja, odatd cu ancheta lui Gabriel Le Bras in probleme de sociologie a religiei, se inaugureaz o directie: cercetdrile sociologice concrete moderne — ilustrata magistral de Jean Stoetzel in pro- bleme de opinie publica si de Georges Friedmann in pro- blemele sociologici muncii, In Romania, desi precursorii pot fi urmériti pind la Di- mitrie Cantemir, sociologia s-a constituit ca stiinfa in contextul social §: politic al revolutiei burghezo-democra- tice de la 1848, Adevaratii fondatori ai sociologiei roma- nesti pot fi considerati: Nicolae Balcescu, Simion Bar- nutiu, Ion Tonescu de la Brad si Dionisie Pop-Martian Ton Ionescu de la Brad, care public in 1868 Agricultura roméni in judefui Mehedinti, este ,,intemeietorul cerceti- rilor monografice romanesti*?. Monografierea judetelor si a plisilor este continuata de intocmirea monografiilor si- testi®. Cea dintli este tipirita Monografia Comunei Ilva Mare de V. Gr. Borgovanu (in Revista noua, 1892, pp 341—349), Daca lum in consideratie faptul c V. Gr. Bor- govanu aminteste de monografia aceleiasi comune scrisé in 1863 de cAtre Pavel Galan si ramasa in manuseris, pu- tem considera traditia monografiilor sdtesti ca fiind mult mai veche® De la C. Dobrogeanu-Gherea, initiatorul curentului de gindire marxisti in sociologia romaneaset, filiatia de idei * MIRON CONSTANTINESCU, 0. BADINA, B, GALL, Gindirea tlogicd tn Romania, editia a Tia revézutd, Ed. didactic’ “si pedago- |, Bucuresti, 1974, p. 33 ‘Vezi OVIDIU BADINA, Cercetorea sociologicd concretd, Ed. stinsi- fick, Inveurest, 1966, *'Veri JON CHELCEA, Literotura monografied a satelor noastre si pro- blemele fn legatura cw studiul satului rominese, Momerte principale, Cli 1933, 19progresiste se regdseste in opera dr. Stefan Stine’, To- nescu Rion, Ion Nadejde, Ecaterina Arbore, Serban Voi- nea, Lucrefiu Patrascanu, Lotar Radaceanu, Stefan Voicu, Roman Moldovan gi altii. fn afara curentului valoros, pro- gresist in gindirea si investigarea sociologica din Romania au existat orientari nemarxiste diverse, reprezentate de A. D. Xenopol, D. Draghicescu, V. Goldis, V. Barbat, D. Gusti, P. Andrei, N. Petrescu, Al. Claudian. In perioada 1935— 1947 este de remarcat activitatea de cercetare monogratica a Scolii sociologice de la Bucuresti de sub conducerea lui Dimitrie Gusti, in cadrul céreia ,s-au evidentiat: Mircea Vuledinescu, Henri H. Stahl, Traian Herseni, Anton Golo- pentia, fiecare dintre ei marcind o anume etapi si o anume orientare in cadrul Scolii sociologice de la Bucuresti“, Deosebit de valoroasa pentru promovarea investigatiilor sociologice concrete s-a dovedit a fi publicarea, in 1940, de c&tre Institutul de stiinte sociale al Romédniei a unui volum de Indrumari pentru monografiile sociologice, sub redacia lui D. Gusti, care rezuma ,,pe plan de metoda si tehnic& de lucru, 0 experienfa colectiva de cincispre- zece anit Dupa 1947, in spiritul marxism-leninismului, au inceput si fie studiate variatele probleme ale noii ordini sociale. Pind in 1965, cercetarile sociologice disparate au fost efec- tuate in cadrul unor unita{i divers specializate: Institutul de cercetari economice, Centrul de statisticd, Institutul de geologie si geografie, Ministerul invatémintului, Institutul de filosofie, Institutul de etnografie si folclor, Centrul de cercetiri antropologice. Muzeul satului_etc.’ In 1965 a fost infiinfat, in cadrul Academiei R. S. Romania, Centrul de cercetiri sociologice. Tot in 1965 si-a inceput activita- tea, sub conducerea prof. Miron Constantinescu ,,grupul de lucrué al sociologilor care vor constitui mai apoi, odat& cu reinfiintarea invatamintului sociologie superior (1966), Laboratorul sociologic al invafamintului. Importante cer- cetiri sociologice de teren se desfagoara sub egida Acade- »Stefan Gheorghiu* de pe ling’ CC. al P.CR. 3 POMPILIU CARAIOAN, Profesorul Dimitrie Gusti si Scoala socio- logic de ta Bucuresti, im Sociologia militans, vol. TV, Bditura stingiies, Bucuresti, 1971, pp. 125—126. - HD. GUSTY, Um sistem de cercetiri sociologice Ia teren, in Indeumari pentru monoprafiile’sociologice, Tastitutl de stiinge sociale al Rominiet, Bucuresti, 1940, p. 4. 20 “Froblemele sociale ale tineretulus, sistematizarea adm} In 1967 este creat Oficiul de studii si sondaje al radio- televiziunii, organ specializat in studiul comunicatiilor de mask, Concomitent cu aparifia unor noi si valo- roase institutii, organisme sau nuclee de cercetare socio- logic’ — cum sint cele amintite, ca si altele: Centrul de cercetéri pentru problemele tineretului, Laboratorul de sociologie urbana al municipiului Bucuresti, Labora- toarele sociologice din centrele universitare: Iasi, Cluj, Bacau, Petrosani, Sibiu — unitafile specializate care au activat in cimpul investigarii fenomenelor sociale in pe- rioada 1948—1965 isi continua gi isi dezvolta activitatea de cercetare sociclogici de profil. ‘In prezent, existé nuclee de cercetare sociologic’ in 12 din judetele ari, precum gi reviste de specialitate ale In- telor de invatimint superior si ale Academiei de inte Sociale si Politice, in care sociologii valorificd cer- cetarile lor de teren. In 1972 apare primul numar al revistei de sociologie »Viitorul social“, in care cercetarilor de teren li se asiguri Un loc principal, investigatia sociologicd fiind chemati s& contribuie cit mai substantial la edificarea societitii so- cialiste multilateral dezvoltate, studiind sana pronase de industrializare, urbanism, cooperativizare, schimbirile Frestnuct rile _sociale_in Rominia, problema tineretului, Tativ-leritoriala a Romanie™™: Scurta privire istoricl asupra dezvoltarii, pind la ju- mitatea sccolului nostru, a investigatiei fenomenelor so- ciale, ca problematica si metodologie™, ca si inmultirea 2 TRON CONSTANTINESCU, Unitasile de cercctare _socilogiea din Romania si madul cum aceclea rdspund comensit sociale, in Gindivea Sociologica in Romania, Note de curs, Bucuresti, Centrul de multiplicare al Universitagis din Bucuresti, 1973, p. 141. ™ Veri: HEINTZ MAUS, Zur Vorgeschichte" der empirischen Sosialfor- schung, in Handbuch der empirischen Sozialforschung. Herausgegeben von René Konig, Frater Land, Stuttgart, Verdinand Enke Verlag, 1967 DERNSDORE WILHELM, Worlerbuck der Sosiologie, Stuttgart, 1969; RENE KONIG, Sosiologie, Vronkfurt am Main, Fischer Bucherei, 1958; MELMUT SCHOECK, ‘Kleines Soviologisches Worterbuch, Wien, Herder Freiburg, 1969; PAUL, ¥. LAZARSFELD, La sociologie im Tendences principates de la recherche dans les sciences sociales ef humaines, Mowe fon, Paris, 1970; TH, CAPLOW, L'enguéte¥sociologique, Paris, Armand Colin, 1970; J. KLOPAC gi V. TLUSTI, Empirische Socilogie, Berl DVW, 1964;"PAUL F. LAZARSFELD, Philosophie des sciences sociae les, Paris, Gallimard, 1970; RALF DAHRENDORP, Pade aus Utopia, aprecedent in zilele noastre a cercetirilor de teren ne face s& afirmim ca secolul al XX-lea marcheaz trium. ful ..sociologiei empirice” (concrete, de teren) asupra ciologiei de fotoliu* (speculativa) cu care adesea a fost in polemica. Paul Lazarsfeld distinge in istoria ,,analizelor de ancheta*, a cercetarilor sociologice empirice, trei etape: 1) prima etapa, pind la 1920, de elucidare @ unor pro- bleme sociale; 2) a doua etapa, pind la cel de-al doilea razboi mondial, caracterizaté prin amploarea sondajelor de opinie si prin perfectionarea tehnicilor de ancheti; 3) ul. tima etapa, contemporang, caracterizata prin eforvul. de sistematizare si de clarificare conceptual. El considera ca anchetele desfisurate pind la jumatatea secolului nos- fru nu numai ci nu au ajutat la dezvoltarea sociologiei, dar au avut chiar efecte negative prin viziunea atomara promovata, ca si prin ruperea din contextul social a uni {Btilor cuptinse in anche ‘sa cum remarca si prof. Iosif Natansohn, de la Univer- sitatea ,,Al. I. Cuza din Iasi, ,,in multe {ari capitaliste $1 in primul rind in S.U.A., in perioada dinaintea celui de-al doilea rézboi mondial cercetarea sociologica concrett Iuase un avint considerabil. Cercetarea era insi searbida, su- Perficiala, fara valoare stiintificd si cel mai adesea ‘avea menirea s& Indepirteze pe sociologi de la studierea pro- blemelor sociale, cu adevarat grave, ale lumii capita. listest4 Depiisirea situatiei de crizi in care se afl sociologia nemarxisti contemporan& poate fi realizata numai_ prin unirea dialecticd a micro. si macrosociologiei, prin efor- tul de teoretizare, prin situarea cercetarilor pe pozitiile materialismului istorie si dialectic. La jumatatea secolului nostru s-au desfagurat cercetari conerete de amploare nemaiintilnita in istoria investiga- fiei fenomenelor sociale: cercetarea coordonati de caire Manghes, R. Pipe & Co slog, 1968; WHEINTZ MAUS, Geshe der'Sercloge, in Handbuch der Sosioloic, Metmuancgeien one We, gatas Sattar, Ferinoaddnehe Veg Ske MA ea Gar estate general, Univrntea vate 1. Caza, Va A TORDACHEL, Cus. de ‘eorié sociologice’ conlemporanc, Academia’ de lovafiniat sei pole. scan chutes Soren, (hee TULEA, Studii de tstoria socilogici americanc, Universitatea din Buc TLE a , Universitatea din Bucures ¥ TOSIP NATANSOMD 1972, p. 60. Sociologia in impas?, Uditura Junin Lagi, tate Samuel Stouffer (The American Soldier) este, intr-un anu- me sens, unicd. In cadrul acestei cercetari au fost reali- zate peste 600000 de interviuri, au fost lansate 200 de chestionare, iar analiza si interpretarea informatiilor re- coltate, care_a durat circa 5 ani, a prilejuit aparitia a patru volume de Studies in Social Psychology in World War Il. Jntreaga investigatie este cunoscuti sub titlul primelor doud volume: The American Soldier, in care sint cu- prinse 134 de cercetari pe probleme’ privind adaptarea individual a combatantilor (civili si militari) 1a conditiile conflagratiei mondiale. Volumele III si IV au o proble- maticd distinct: reactia soldatilor fa\& de film, propa- ganda si probleme de teoria si practica scalelor de atitu- dine. Aportul metodologic in acest domeniu este conside- rabil, desi, din punct de vedere epistemologic — asa cum remarcau Uni sociologi marxisti si chiar nemarxisti, re- prosindu-i-se viziunea atomari — lucrarea lui Samuel Stouffer pentru a fi o adevarata carte de sociologie, ar fi trebuit s& se intituleze Armata americana si nu Soldatul american“, Ca problematicd si sub raportul dezvoltarii tehnicilor de investigatie, se impune a fi amintit raportul dr. Alfred C. Kinsey asupra comportamentului sexual la barbat si femeie, in S.U.A., realizat prin intervievarea a peste 12 000 de persoane. Cercetarea coordonata de citre dr. A. C. Kin- sey este tributara viziunii behavioriste, punindu-se accent pe aspectele fiziologice si pe reactiile exterioare ale com- portamentelor celor mai intime prin mijloacele anchetelor, ceea ce a dus la largirea considerabilé a cimpului de inves tigare. Aspectul deontologic — codtl moral al_cercetarii sociologice — trebuie si el subliniat: declaratiile subiec- tilor si-au pistrat pe deplin caracterul confidential, lista de coduri, cunoscuté numai unui numar foarte restrins de specialigti, era pastrata, asemenea actelor de stat ultrase- crete, in seifuri, protocoalele realizate criptic au fost tre cute direct pe cartele perforate in vederea prelucrarii lor Ja calculator, far consemnarea cu cuvinte a nici unei de- claratii, S-a'acordat 0 deosebita atentie fidelitatii proce deului operational de investigare: 706 cupluri maritale au fost intervievate cu privire la comportamentul sexual, sta- bilindu-se gradul de coincidenta al declaratiilor separate © dem, p. 83. 23(barbat—femeie). Pentru stabilirea sigurantei informa lor privitoare la comportamentul sexual al femeii, s-a re- curs la chestionarea ulterioara a 120 de femei pentru ve- rifiearea concordantei raspunsurilor. Gradul de corelatie al tabelelor astfel objinute este satisficator™, In legatura cu aceasta cercetare, de remarcat este efo tul de integrare a seriilor de informatii provenite din iz- voare foarte diferite. Chestionarea individual ,elastica“ slab formalizata, pentru valoarea cirein pledeazi dr. A.C. Kinsey, este intregit’ de informatiile dobindite prin stu. diul documentelor: analiza a 377 de ,calendare sexuale individuale* (312 pentru femei si 65 ‘pentru barbafi) re- feritoare la perioade cuprinse intre 6 luni si 38 de ani; Verificarea insemnérilor zilnice cu privire la activitatea sexuala; studiul schimburilor de scrisori dintre partenerii sexuali; analiza de continut a unor poezii originale, a unor colectii de carfi si fotografi, a unor opere de arta (cu pri lejul acestei anchete ati fost colectionate peste 16000 de opere de art cu teme crotice, originale sau copii) ca gi a inscriptiilor de tot felul existente in locurile si localurile Publice. De asemenea, observatia direct a dublat tchni. ca interogativa: au fost realizate, in vederea clarificarii diferitelor aspecte ale comportamentului sexual, nume- Toase observatii in institutii si pe stradi, in cluburile de noapte, in c&mine, sali de teatru sau concerte, in clini ginecologice, urologice, neurologice, endocrinologice, psi- hiatrice ca si in laboratoarele de anatomie si fiziologie animala. Astfel de cercetéri de mare amploare permit s& se vo beascd din ce in ce mai mult de o ,macrosociologie em- piric&*, Exemple in acest sens pot fi $i lucrarile lui P. So- rokin, Social Mobility si H. Schelsky, Die skeptiche Gone- tation, realizate prin tehnica analizei secundare. Intere- sant este faptul c, incepind cu a doua jumitate a secolu- lui_al XX-lea, efortul sociologilor nu’ se mai concen- treazi spre perfectionarea procedeelor de recoltare a da- telor prin anchetele de teren, ci preponderent spre rafina- rea metodelor de analiz& a acestor date. Dezvoltarea teh nici — aparitia calculatoarelor electronice din a doua si a treia generatie — ca si perfectionarea organizatorica a i ALFRED KINSEY, Das sexuelle Verhalten dev Frat, Berlin, Pischer Biicherei, 1970, pp. 92—99. 8 institutelor de cercetare permit astiizi colectionarea siste- matic a datelor si, pe aceast’ baz, aplicarea in cerceli- rile sociologice de teren a unor metode moderne: analiza multinivelari, analiza de continut mecanic’, tehnica mularii etc, O dezvoltare rapida caracterizeaz’ aparitia ar- hivelor de date sociologice, adevirate ,binci de infor- matii* in domeniul sociologiei, care au ca scop adunarea, sistematizarea si pregdtirea pentru analiza secundaria « datelor rezultate din anchetele sociologice. Interesul pen- tru constituirea unor astfel de ,,colectii de date* este ma- nifestat inci din anii '30 ai acestui secol (George Peter Murdock), dar cea dintii arhiva pentru cercetirile socio logice de teren este infiin{ata in 1957, la Williamstown, in S.U.A. Este vorba de ,Poper Public Opinion Research Center‘, ciruia i-au urmat, intr-un interval de numai un deceniu, alte inca 37 de astfel de binci de informatii, La sfirsitul anuluj 1968 functionau in S.U.A. 38 de arhive pentru anchetele sociologice eare, in intervalul 1963—-1968 cuprindeau peste 730 de cercetiri. In Europa, prima banca de date pentru anchetele sociologice ia fin’ in 1960 pe linga Pacultatea de stiinfe social-economice a Univers (ii din Kéln, Pind la inceputul anului 1969 erau arhivate aici peste 300 de studi, adicé circa 2000000 de cartele originale si circa 25 000 de diferite chestionare, prelucrate in special pe probleme social-economice si de opinie' In afara Arhivei centrale pentru cercetiiri sociologice empirice a Universitatii din KéIn, in Europa au mai fost inflinjate inci doud astfel de arhive: Steinmetz-Stichting, la Amsterdam si Social Science Research Council Data Bank, pe lingi Universitatea din Essex la Colchester, i Marea Britanie si sint in curs de infiinjare sau in faz& de project alte citeva arhive: pentru ‘Tarile Scandinave, Franta, Cehoslovacia, Ungaria. Este de presupus cA dez: voltarea colaborarii internationale in domeniul cercetari- lor sociologice, ca si inmulfirea anchetelor sociale inter nationale comparative va impune infiinfarea de arhive pentru cercetiiri sociologice concrete si in alte fari. Inc& de pe acum se contureazi diferite tipuri de arhive dupi: seopul, intinderea, tematica si tipul de anchete ce se co- lectioneazii, Se pot astfel distinge: arhive pentru cercet: 1 Zentralarchiv fir Empivische Socialforschung. Universitit 2 Koln, 1969. 25stiinfifice, arhive pentru date comerciale (cum sint cele deja amintite), arhive regionale (de exemplu, Arhiva pen tru date sud-americane) arhive tematice (Arhiva pentru date despre elite etc.). In ultimii ani, in domeniul arhivarii se incearcé combinarea datelor individuale (cartelele per- forate ale interviurilor) cu alte documente personale $i cu datele statistice. Utilizarea computerelor in arhivarea an- chetelor sociologice va deschide, fard indoiald, perspec- tive mai largi si, in acelasi timp, mai_adinej cercetarilor suciologice. Este suficient s& amintim faptul cd arhivarea cercetarilor sociologice concrete constituie primul pas in analiza secundaré, Aga cum subliniau cercetatorii Klaus G. Sommer gi Hagen Stegemann de la Zentralarchiv fiir Empirische Sozialforschung, pentru aplicarea analizei se- cundare sint necesare doua condifii: existenta unui numar suficient de date de ancheta si pregatirea lor pentru 0 po- tentiala cercetare'’. Ambele ‘condijii sint satisficute nu- mai prin infiinfarea de arhive pentru cercetiri sociolo- ice conerete. Inmulfirea organismelor de cercetare sociologica, ca si eresterea numérului de anchete sociale, concomitent cu rgirea ariei lor de cuprindere, reclama infiintarea unei Arhive pentru cercetari sociologice si la noi. Pentru in- ceput, scopul unei astfel de arhive ar putea fi numai acela de colectionare a chestionarelor in vederea inventarierii a cea ce s-a facut, a valorificdrii si controlului materiale- lor primare. Valoarea metodologicé ar rezulta din posibi litatea compararii diferitelor modele de chestionare apli- cate, in timp ce virtujile instructiv-formative pentru ti- nerii cercettori sociologi s-ar vadi in contactul acestora cu anchetele devenite clasice. Intr-o astfel de arhiva ar urma si fie sistematizate: chestionarele de ancheta, lista codurilor, dublurile tabelelor centralizatoare si de corela- fie, copia raportului de cercetare si, unde este cazul, lu- crarea tiparita. ‘KLAUS G. SOMMER si HAGEN 9’ in Tustrument dey Marthiforschung. in jum ESOMAR Market Research altbad, 1967. EGEMANN, Sokundéranalyze, ‘endenverkehr.. Diskussions nar on Travel and ‘Tourisin”, ANDRIES C. LUCIAN Ne gf Biblioteca Personala CAPITOLUL II PROBLEME ALE INVESTIGARII FENOMENELOR SOCIALE ae Sondaj, ancheta, investigatie In sens comun, termenii de sondaj, ancheté, _termen i, investiga- fie, cercetare sociologicd concreta sint sinonimi, Pentru fPecialisti, ei se acoperé doar partial. Termenul de sondaj, in isens propriu, se refera la actiunea de pitrundere, cu ajutorul ,unei sonde, in interiorul organismului, a obiec- telor fizice, in adincul apelor sau al solului, cu scopul dea recolta probe in vederea descrierii structurilor mor- fologice. In sens figurat, cu referire la domeniul socialu- lui, Sondajul semnifick ‘metoda statistic’ de stabilire, pe baza esantionirii, a stratificarii opiniilor in raport cu cate. Goriile socio-profesionale, virsti, sex etc, cu Scopul de @ Prevedea comportamentul membrilor colectivitatli pen. tru care esantionul asupra céruia s-a efectuat sondajul este reprezentativ. Sondajele de opinie au dobindit o lar- ‘ga popularitate datorita Pronosticurilor electorale. Inca din 1824, cu ocazia alegerilor Prezidentiale din S.U.A., ziarul Harrisburg Pennsylvanien* realiza astfel de sondaje'. Tehnica sondajului, la acea data, era cu totul primitiva. Ziaristii_ coborau in strada si intrebau la intimplare tre- citorii in legatura cu preferinjele lor faté de unul sau altul tre candidatii la functia de presedinte. La ince- putul secolului al XX-lea, aceste sondaje devenisera o adevaraté moda jurnalisticd, Inaintea alegerilor preziden- tiale din 1928, dati fiind Popularitatea lor, diferite ziare $i reviste din S.U.A. au efectuat un numar de 85 de son- daje, cele mai multe realizate prin posta. In S.U.A, la Uniunea ziaristilor, imediat dupa terminarea primului razboj mondial, se infiinjeazi un departament Sspecializat S ALDERT U. BLANKENSHIP, Atari! — und Meinungsorschung in den S.U.A., Tiibingen, Demokeat Verlag, 1961, P. 267. ate zs ain astfel de cercetiri. Agentiile de publicitate organizeazi si ele servicii de cercetare: in 1919 este fondat primul ser- viciu de acest fel. Asistim la un adevarat proces de insti- tufionalizare a model, care duce, la jumatatea deceniului al patrulea, la infiirttarea primului institut de cercetare a opiniei publice: American Institute of Public Opinion, sub conducerea lui George Gallup. Tot in deceniul patru al secolului al XX-lea, care poate fi supranumit ,deceniul cerectiirii opiniei publice', ia fiinfé revista Public Opinion. Quarterly, sub influenta lui Hadley Cantril, in timp ce, in 1937, Bureau of Radio Research se transforma, datorita activitatii lui P. F. Lazarsfeld, in Bureau of Applied Social Research. La finele ,,deceniului cercetarii opiniei publice se organizeazd National Opinion Research Center, la Prin- ceton $i Survey Research Center, la Universitatea Michigan. Concomitent, se realizeaz& progrose insemnate pe linia dez~ voltirii tehnicilor de cercetare, Inci din 1930 incepe si fie folosit interviul standardizat. Superioritatea pronosticuri- lor facute de institutele de cercetari fata de cele realizate de catre ziare si reviste iese in evidenta cu ocazia alegerii presedintelui Roosevelt. Astfel, ,,Literary Digest#, care, ined din 1916, cu ocazia confruntarii electorale dintre Charles Evens Hughes si Wilson, fcea sondaje prin asa- numitul ,,Auto-telefon System* (chestiona doar posesorii de posturi telefonice si de automobile), a indicat in 1936, cu 0 aproximatie de 19%/, c& London, contracandidatul lui Franklin D. Roosevelt la presedintia 8.U.A,, va objine 370 de voturi de la cei 531 de alegatori, in timp ce institutul condus de citre George Gallup se pronuntase hotirit pen- tru victoria in alegeri a lui F. D. Roosevelt?. Revista ,,Li- terary Digest a expediat cu aceasti ocazie circa 10 000 000 de buletine de vot, din care a recuperat 2.376 523. S-au cheltuit circa 500 000 de dolari si publicatia — In urma esecului — a incetat si mai apara’, Egecul inregistrat a avut ins& o valoare stiinfifick: a aritat importanfa esantio- nari, Cu o aproximatie de 6,5%., urnele de vot au dat cistig ‘de cauzi pronosticului Gallup, cea ce a dus la cresterea imediatd a prestigiului institutelor de cercetari. + OTTO KLINBERG, Peychologie sociale, Paris, P.ULP., 1967, p. 552. 4 MILDRED PORTEN, Grundformen und Probleme des Samples im der Sosialforschung, sa Beobachtung und Experiment in der Soztalforschung Herausgegeben von René Konig, Prabtische Sosialforsehing, Kolu-Werlin, 1956. 28 dar yi la mirirea responsabilita{ii predicfiilor _acestora Succesul pronosticurilor, ca si esecul lor constituie, din punet de vedere stiintific, o icare riguroasi a tehni cilor utilizate. Asadar ,,pentru organizatorii sondajelor, va~ loarea pronosticurilor electorale consté in faptul c& ele ofera una dintre putinele ocazii de a demonstra siguranja metodelor lor“, Rasundtorul esec al specialistilor in son- caje inregistrat in 1948 cu ocazia luptelor electorale dintre ‘Truman si Dewy, cind au indicat victoria celui din urma, a condus Ja examinare criticé am&nuntiti a metodelor sondajului. Comisia insireinat& cu studierea cauzelor aces ‘tui esec a remarcat: — inexactitatea esantionului; — lipsa de interpretare a raspunsurilor .nu stiu‘; neglijarea modificdrilor de opinie posibile pind “in ultimul moment; — ignorarea raspunsului ia intrebarea _ primordiali: care sint persoanele care realmente vor vota%, cu alte cuvinte: ignorarea intensititii opiniilor. Asttizi, desi eroarea unor pronosticuri s-a redus pind sub I%q se considera c& exactitatea sondajelor de opinie va avea totdeauna o marja de eroare, calculabild, previzi- bili. Chiar daci institutele Gallup, Roper sau Harris din 5.U.A, LF.O.P. (Lilnstitut francais d'Opinion publique) creat in 1938, sau SOFRES (Société francais d’Enquéte par sondages*), creat in 1962, in Franta*, B.I.P.O. (1936) din Marea Britanie sau Institutul pentru demoscopie din R. F. Germania s-au facut cunoscute prin pronosticurile Jor cu privire Ja comportamentul electoral, nu inseamna ci domeniul sondajelor de opinie se reduce Ja acest compor tanient sau ci el este cel mai important pentru studiere. Asa dup& cum, pe bund dreptate, s-a remarcat, nu este un lueru extraordinar s& prevezi cu aproximatie ceea ce intr-un interval de timp foarte scurt vei afla cu exactitate Din aceasta perspectiva, prin intermediul opiniilor expri- mate, mai interesant de studiat pare a fi comportamentul economic, etic si cultural. Astfel, au fost create institute specializate. Spre exemplu, in Franfa in afara celor doud +c, A. Mo! Taituea sting + Ved 5.8 Paris, PUP, Metodete de anchetd tu investigarca fenomenclor sociale, Bucuresti, 1967, p. s sonduges opinion publique,centre de sondare a opiniei publice amintite, 0 ampla activitate de cunoastere prin intermediul sondajelor des- fAsoard si Institutul national de statisticd si studii eco- nomice (INSEE), Institutul national de studi demografice (INED), Oficiul radio-ului si televiziunii franceze (ORTF) ete. Timp de 15 zile, 1200 de telespectatori expediazd zilnic pe adresa ORTF chestionarele completate, pe baza carora se masoaré audien{a si aprecierea emisiunilor tele- viziunii franceze (Cei 1200 de telespectatori constituic ypanel-ul* telereceptiei). In Marea Britanie, zi intervievati la domiciliu 2250 de persoane in ley emisiunile BBC. La noi, din 1969, Oficiul de studii si son- daje al radio-televiziunii realizeazd ,barometre* trimes- triale pentru Tv si Iunare pentru emisiunile radio* pe esantioane reprezentative de 600 de persoane. Pentru per- fecionarea conducerii stiinfifice a societatii, cunoasterea opiniilor si a curentelor de opinie este deosebit de utila. Efectuarea sondajelor de opinie nu poate ins4 inlocui cer cetarea sociologicé propriu-zisi, sondajele de opinie con— stituind doar 0 metoda complementari de investigare a Tealitafii sociale’, Georges Gurvitch considera chiar c& la originea gravei crize actuale a sociologiei_nemarxiste s-ar situa abuzul sondajelor de opinie lipsite de o bazi teoretica solida., Bogitia faptelor, fenomenelor si relafiilor sociale nu poate fi prinsi in cadrul sondajelor de opin se impune organizarea de anchete sau de investigatii so- ciologice de teren. Termeni de anchetd, investigatie de teren, cercetare sociologica concretit (folositi in lucrare ca sinonimi gi ech valenti ai termenului de sociologie empiric) desemneazi stringerea gi prelucrarea informatiilor in scopul verific: ri unor ipoteze stiintifice sau al formularii unor solfitii de rezolvare a problemelor sociale si presupun un demers metodologic riguros, ca i posibilitatea cuantificarii infor matiilor, Intr-un anume sens, termenii de cercetare so- ciologicit concretii si investigatie sociologicd de teren sub- sumeazi termenii de anchetd si sondaj, constituind fata * Veri PAVE. CAMP! Radio, tlevisiune, public, aituen stiinti- fick, Bucuresti, 1972; PETRE’ BARON, Barometrul tcle si radiorceephieh = 0 metodd de cercetare periodicd a audienfei, in -Viltoral Social atiul TH, nr. 1, 1974, pp. 128~138, * ION DRAGAN, Locul anchelelor de opinie tw investigatia socivlogie, Teorie si metoda fw tiinfle sociale, vol, V, Dieutest, Vaitura politica, 1967, 30 EEE ee ae eee eee de acestia genul proxim, diferenta specifica fiind dati de Ponderea metodelor interogative caracteristice anchetelor Si sondajelor.- Ancheta, ca si sondajul, implicd cu nece- sitate cercetaréa de teen” si tratarea ‘statisticd a info , Matiilor (deci, numar mare de cazuri studiate), Totus, ancheta nu se confunda cu sondajul: in primul rind, pen tru c& nu se opreste la datele de ‘ordin subiectiv (indivi~ duale sau de grup, economice sau culturale). In al doilea tind, spre deosebire de sondajul de opinie, ancheta so logicd foldseste © multitudine de mijloace”de obtinere ‘a informatiilor, nu se rezum& numai la chestionar’ si in- terviu Este revelatoare in acest sens experienta sociologilor din R. P. Bulgaria, care, cu ocazia unui studiu asupra sentimentului religios (1962), perfectioneaz’ metoda an chetei indirecte#, in care sint sintetizate: observatia’ di recta, observatia participant, interviul, chestionarul si Studiul documentelor. Miron Constantinescu atrigea atentia ci este nece- sar& neta distingere intre faptul social si opinia despre faptul social; opiniile sint diferite in raport cu clasele si grupurile sociale, cu persoanele, iar confruntarea lor cu realitatea obiectiva este singura care da masura valabi. litatli lor. In cercetarile sociologice aceasta distinctie este, metodologie si practic, esential’*? : Jacques Antoine, intr-o Iucrare asupra tehnicilor de ancheta prin sondaj®, enumer& principalele obiectii aduse cel mai freevent sondajelo — informatiile objinute nu oferd certitudine, intrucit nu se ere in vedere totalitatea domeniului studiat, ci doar un esantion; — costul anchetelor prin sondaj este exagerat; — sondajele sint inutile, pentru ci informatiile ce se obfin sint deja cunoscute, in alte parti, de citre altcineva, S STOIAN MINAILOV, Ancheta indirect — metodd tm studiite de sociologie, in Teovie si metodd fm stinfele sociale, vol. V, Bditura. politicn, Tucuresti, 1967, 7 MIRON CONSTANTINESCU, Fapte, fenomene si relalit. sociale, Cevectari sociologice, 19981971, Rditura “Academiei R. & Rominis, Bucuresti, 1971, p. 76, * JACQUES ANTOINE, L'opinion. Techniques denguétes par sondage, Paris, Puniod, 1969, pp, XXU—XXITObiectiile sint doar in parte justificate. Matematica superioara a sporit gradul de reprezentativitate al esan- tioanelor — este adevarat — fari insi a se ajunge la certitudine. Pe de alta parte, nu toate sondajele sint la fer de costisitoare: in functie de universul anchetei, de tehnica utilizaté si de gradul de exactitate dorit, sonda- Jele sint mai mult sau mai putin costisitoare. De aseme- hea, chiar dacd exist deja informatii oficiale in dome- niile asupra cérora se efectueaz’ ‘sondaje, adesea aceste informatii sint incomplete sau inutilizabile datorité ne- uniformitatii lor. Una dintre sareinile sondajelor este toc- mai aceea de a completa lacunele informafiilor statistice existente. Majoritatea cercetatorilor consider sondajele de opinie a pe un ,tip de ancheta*, Analizind continutul anchete- lor, C, A. Moser distinge ,,patru tipuri mari de probleme“ (corespunzitoare tot atitor tipuri de ancheta): — caracteristicile demografice ale unui grup de oa- meni; — 'mediul lor social; — activitatile lor! — opiniile si atitudinile lor. > In acelasi sens, Roger Mucchielli distinge in realitatea sociala cinci cimpuri care pot constitui obiect de ancheta 1) datele personale: virsta, sex, stare civilé, grad de in- structie, profesie, stare economicd ete; 2) date despre mediu: locul de nastere si domiciliul actual, tipul de vecinatate, relatiile familiale ete.; 3) date despre compor- tamentul populatiei cercetate: comportamentul economic, cultural, etic; 4) nivelul de informatie al populatiei, opi nile, directia si nivelul aspiratiilor (acest cimp de investi- gatie fiind specifie sondajelor); 5) atitudinile si motiva- “Sle daminante in cadrul colectivitatii ‘lor de ancheté cbnduce la ideea ca spuns la intrebarile: cine? si ,,ce? totdeauna, in toate anchetele socio- 2 cu'omul,)incercind si-i cunoastem fled es portdinentul. L. Festinger si D. Katz ive. © anchetelor economice, in cele din Hereee 2 raportim tot la comportamentul Teorie xi mer. 2 Tn concluzie, eredem cd nu gresim daca vom afirma ca in vitor anchetele de toate tipurile se vor dezvolta, pentru ci: — Structurile demografice, economice si psiho-sociolo- yice in epoca contemporana evolueaz foarte rapid; — domeniile de aplicare a acestor anchete se extind si se diversifica continu; — tehnicile de recoltare a informatiilor in cadrul an- chetelor permit 0 aplicare din ce in ce mai rapida 5 acelagi timp. cu un control suficient asupra gradului de certitudine a rezultatelor, In farile socialiste, precum si in {ara noastra, dat fiind cfortul continuu de perfectionare a conducerii’ stiintifice a societitii, precum si existenta unui cadru institutional adecvat, este de presupus ci numérul si valoarea investi- gatiilor sociologice concrete vor spori permanent. Carac- teristice pentru stadiul actual al cercetarilor sociologice conerete din {ara noastra sint urmatoarele: — imbinarea organic dintre teoria sociologic& marxist- leninista si investigarea concreta: — axarea cercetarii concrete pe problemele majore ale procesului extraordinar de dinamic al dezvoltirii socie- tAjii socialiste multilateral dezvoltate. 2 Etapele investigatiei sociologice Exist numeroase opinii cu_privire la etapele investi- sociologice. Astfel, A. G. Zdravomislov nin orice cercelare se remarcit ale procedurii: elaborarea programului sau a_proiectului de cercetare, definirea obiectivelor sau a unititilor su- puse observatiei (adicé esantionarea), elaborarea instr mentelor de colectare a materialului. analiza si generali varea materialuluié®, D. Katz prevede un numar de 6 etape pentru orice investigatie de teren. Procedind analitic, putem desprinde — asa cum face R, Mucchielli — din'aceste mari ctape amintite un numir +A. G. ZDRAVOMISLOV, Mrtodologhiia i profedura sofiologhiceskih fssledovanii, Moskea, Tal-vo, Mist, 1969, p. 44 33de alte 12. Al{i autori prevéd chiar mai mult de 12 ctape De exemplu, Cluide Joveau stabilegte tin nude de 15 clape esenfiale". In ceea ce ne priveste preludim clasificarca realizati: de ~R. Mucchielli: determinarea obiectivului, preancheta, sti bilirea obiectivelor, determinarea universului anchetei, esantionarea, alegerea tehnicilor de cereetare, pretestaren instrumentelor de cercetare, definitivarea lor, aplicarea in teren, prelucrarea informaiiilor objinute, analiza rezul- tatelor $i redactarea raportului de cercetare. 1. Orice investigatie incepe prin delimitarea objectului ci, Aceasta implicé 0 aleyere: din multitudinea faptelor, fenomenelor si proceselor sociale, in lumina unei teorii, se procedeazi la o decupare, la o abstragere. yInc& Platon compara cunoasterea cu disectia unui animal; dupa el, un bun dialectician sfiseste articulatiile. iar unul prost osul; insd orice cunoastere riminea un de~ cupaj“l!. Acest decupaj, in investigatiile sociologice, se justified pentru ci nu se poate sustine cé toate elemien tele se situeazd pe acelasi plan, ci toate pot contribui in aceeagi masurd la explicarea unui fenomen. Antoine Pel- letier precizeaz yin ceea ce ne priveste, mi se pare ci, dac& disocierea cit mai scrupuloasa si mai deplin& cu putinta constituie © premisé indispensabila oriedrei explicafii veritabile, ca totusi se identificd cu aceasta tot atit de putin pe cit se identified realitatea empiricd a unui bolnav cu diagnosti- cul pus de un doctor perspicace care lasi la o parte zece fapte secundare gi refine un simpiom hotiritor#2, De asemenea, reconstituirea nu se poate realiza pi prezentarea a tot cea ce faicea parte din fenomen. ,,.Da totul este esential, atunci nimic nu mai este esential* — iar obiectivitatea ‘nu se dobindeste prin acumularea si juxtapunerea materialelor; in orice caz, n-am sti niciodat dacd am adunat suficiente fapte. In acest fel, cimpul de 1 | investigatie este delimitat. Delimitarea nu se face numai " CLAUDE JOVEAU, Lienguite par questionnaire, Bruxelles, Udlition de Hnstitut de Sociologie de 1 Université Libre de Bruxelles, 1971 4 ANTOINE PELLETIER, JEAN JACQUES GABLOT, Maleriatise smut itore st istoria civiizaiir, Raitura polities, Buentesth, 1979. p. 27, 4 n raport cu ideea, cu scopul declarat al initiatorilor in- vestigutiel, cu metodologia, ci gi cu o serie de factori tehnici; sint luafi, de asemenea, in consideratie si o serie de factori privind nivelul de calificare al personalului de cercetare, termenul calendaristic al investigatiei si posibi- litatile materiale (factorul economic). Intre ccea ce poate sociologia sau psihologia social si cova ce pot sociologii sau psihosociologii existi o distanta. © atitudine realisté se impune: a) trebuie_stabilit de la )inceput care este nivelul de calificare gi experienta cer- | cetitorilor, dar si a personalului auxiliar (operatori de in terviuri, tehnicieni, desenatori, cartografi etc.); b)_trebuie jstabilit, de ascmenea, raportul dintre necesarul $f dispo- Iprbita forfelor de cercetare. De cele mai multe ori, tre- cindu-se de la ideea investigatiei la obiectul si, apoi, la obiectivele ci, se realizeaz& o restringere continu a intin- derii investigatiei. Termenul calendaristic opereazi si el ajustari si reajustari ale obiectului si obiectivelor investi- gatiei. In mod obignuit se considera ca din totalul timpu- Tui acordat investigatiei numai_o treime poate fi afectat muncii de teren, celelalte doua treimi find rezervate pro- cesului de prelucrare si interpretare a informatiilor culese. Prelucrarea mecanic& si cea electzonick (computerele din generatia a U-a sia Ill-a) scurteazd timpul destinat prelucririlor, dar m&reste considerabil costul investigatiei. Posibilitatile materiale — oricit de generoase — nu pot compensa actiunea restrictivé a primilor doi factori; limi- tarea acestor posibilitéti are ins urméiri imediate asupra investigatiei. Suny i, in functie de factorii amintifi, trebuie s& corespunda fie unei probleme sociale, fie unei probleme sociologice. Raymond Boudon distinge trei mari categorii de ,,probleme sociologice* care au fost si au rimas tn atentia cercetatcrilor!®. O prima mare categorie de cercetari 0 constituie studiul societiifilor glo- bale, atit sub raportul schimbarilor sociale (vezi: B. Durk- heim, Le suicide, La division du travail social; Max We- ber, L’éthique protestante; P. Sorokin, Social and cultural dynamics), cit si din punctul de vedere al sistemului social insusi (vezi: T. Parsons, The social system; G. Murdock, Social structure). Urmeaza apoi studiul segmentelor sociale, "RAYMOND BOUDON, Les méthodes en sociologie, Paris, P.U.F., 1969, 352 indivizilor in contextul social in care sint situati (vezi: S. Stouffer, The American soldier). tn fine, cea dea tong mare categorie de probleme sociologice este repreaentata de studiul unitatilor naturale, grupe, institufii, comuni. ‘ati (W. F. Whyte, Street corner society, M. Crozier, Le phénoméne bureaucratique; Lloyd Warner, The Status ‘System of a Modern Community), De asemenea, ,problemele sociale“ trebuie si devind totceauna obiect de investigatie stiinificd: .Cercetatorit din domeniul stiintelor sociale trebuie si contribule. Ia lamurirea problemelor, la infelegerea fenomenelor actu le... Raspunsurile la’ problemele zilei de azi trebuie sd le gaseasca in primul rind in viafd!“¥!, Adaptarea la munen industrialé a celor din mediul rural, integrarea tinere, tului, formarea constiinfei socialiste,’ ridicarea nivelulul de cunoastere a tuturor camenilor muncii sand. sint probleme sociale specifice societatii noastre. Investigarea lor constituie 0 sarcini primordialé, dar nu epuizeaza iala, Mmobilitatea si_omogenizarea sociala, sistemul sta tus-urilor si al rolurilor ete, — ca probleme sociologice — Pot deveni si ele obiect de cercetare. Desi de natura teo. reticd, problemele sociologice sint inseparabile de proble- mele sociale. , In cea ce oamenii de stil sociale de azi si s exploreze viitorul. Aceasta implica o maxima responsabilitate stiintificd si partinica, e Studi ind (de exemplu) adaptarea psiho-sociala la munca industrialé a tinerilor din mediul rural, raspundem unei probleme sociale actuale. Se defineste mai intii nominal conceptul. de adaptare la munca dustrial: adaptarea Psiho-sociald la munca industriala este un proces de ajus~ {are a comportamentelor in raport cu organizarea formal si informala a intreprinderilor industri le, cu sistemul status-urilor si al rolurilor exister raACOLAL CHAUSESCU, Romdnie pe druml consis socitpit soctaliste multilateral dezvoltate, Vol. IV, Editura pol curesti, p24, X'S. CHELCEA? ddopiare prthoaiuld Te akon ise Pe oe din medial sural in Tenet, sanaate, spor, desvoltan, Geeta {UH pentru probleme tneretuul, acute, 1668 fae 38 fi considerat pe deplin conturat. Ce se intelege prin tine- ret? Populatia in virsté de la 17 la 24 de ani (in sens restrictiv) sau de la 14 la 30 de ani (in sens extins)? Cer- cetatorul poate alege, dar totdeauna trebuie si precizeze. Formularea obiectului investigatiei inseamna delimitare in vederea clarificarii. Relafia dintre conceptul definit nominal si realitate apare, asa cum remarca fizicianul englez George Thom- son — laureat al Premiului Nobel (1937) — ,,oarecum asemndtoare cu cea dintre o harti plana si’ parte a pimintului. Harta nu incearcé si reproducd iregula- ritifile minore ale suprafefei. Chiar daci indicd liniile de contur, este cert c& ea ignord musuroaiele de cir tie... 0 hart& plana este in mod necesar o deformare a oriedrei parfi mai intinse a suprafetei Pamintului*!®, Se poate trage deci concluzia c& ,majoritatea concepte- lor sint aproximatii* — lucru evident atit in fizicd cit si in sociologie, Mai mult: conceptele — mai ales in socio- logie — pot avea semnificatii foarte diferite de la autor la autor. De exemplu, conceptul de ,ideologie* — con- form unui studiu UNESCO — are peste 150 de accep- 7. Pentru desubiectivizarea conceptelor _sociologice este necesari definirea lor operationala, adic’ traduce- rea conceptului in ,,evenimente observabile*. Definit operationale ,,leagi ‘semnele indicatoare ce apar la ni velul observatiei si experimentului de semnele conven- fionale sau simbolurile care apar la nivelul construc- fillor teoretice*!, permijind numararea si masurarea. Intro definitie operational se specific’ procedeul si materialele utilizate pentru identificarea definitului, ast- fel incit numai prin definirea operational a conceptelor este posibil repetabilitatea masurarii*!", Operationaliza- rea conceptelor sociologice presupune gasirea indicatorilor si gruparea acestora in dimensiuni. Trecerea de la defini- {ia nominala la cea operational inseamné o ,,traducere a THOMSON, Iuspiratie si deseoperire, Tiditura enciclope- icuresti, 1973, p. 27 cf. NICOLAH KALLOS, Despre ideologie, in Stiinfa, flosnfie,ideolon sie, Raitura polities, Tucnresti, 1974, p. 21 38. POPA, Teoria defintici, Raita sliinfifies, Unewresti, 1972, p. 143. JULIAN 1. SIMON, Basic Research Methods in Social Science, New York, Random House, 1968, p. 19, aconceptelor cu semnificatii partial comune. Stabilirea in- dicatorilor trebuie sa asigure traducerit tn init aved ae validitate, s4 masoare ceea ce se presupune c& misoari Indicatorul nota 10 la istorie“ nu reprezinté o tradus cere validé a conceptului de ,,inteligenté" a elevilor. In. dicatorul, in sensul cel mai larg, desemneaza ceea ce face ca altcineva sau altceva s& fie cunoscut. Indicatorul este un semn exterior, observabil, masurabil, care se alli fata de indicat fie intr-un raport de’ corespondenta total, fie intr-un raport de corespondenta statistica. Un fapt de observatie, un raspuns la o intrebare, un numar consti tuie, in cercetarile sociologice, cei mai frecventi indica- tori. Articularea indicatorilor intr-un sistem implied se~ lectia lor atenta; sint retinuti — de regula — doar indi- catorii necesari si, in acelasi timp, suficienti, stabilin. Gu-se totdeauna puterea de respingere*, puterea de continere* si ,puterea de discriminare a ‘lor Daca vom defini conceptul de_,muncitor fruntas! prin: wdepasirea normei de productie“” (i) si prin lucru de buna calitate (i.), vom constata ci, retinind ‘doar cite unul dintre cei doi indicatori, puterea lor de continere este mare (sint cuprinsi in aceeasi categorie toti munci- torii care depasesc norma, indiferent dacd dau sau nu rebuturi si reciproca), in timp ce puterea de respingere hu are decit o valoare de probabilitate (este probabil ca cei ce depasese norma s& lucreze faré rebuturi): Ci. Q@ i.) Fig. in care i, — indicator: depisirea normei; ip — indicator: lucru de buna calitate; (fara rebut); J — indicatul: muncitor fruntas. tn cazul in care conceptele sint definite alternativ, in- dicatorii au putere de respingere mare, dar 0 miei’ pu- tere de continere. Exemplu: ,este student talentat* ‘cel M STRVAN NOWAK, Concste 51 indicatr, tx Terie 1 mode te Siinete sociale, vol. NIli, Batu pelted, Boca te, gee 38 101 care ,objine premiu la Sesiunile stiintifice studentesti* (i) sau care ,,primeste diploma de onoare la absolvirea Facultatii* (i). Pe baza fiecarui indicator in parte sint respingi maximal chiar acei studenti care sint caracteri- zai prin indicatorul alternativ; puterea de continere este deci minima. In_investigarea sociologicd, indicatorul trebuie si fic maximal corelat cu indicele: atit puterea de continere, cit si puterea de respingere s& fie egala cu 1. Intr-un sistem de indicatori exista ins un ,spatiu de nedeterminare, In- cercind s& clasificam o colectivitate muncitoreascd dupa indicatorii: ,depasirea normei* (i) si ,lucru far rebut (ia) vom obtine trei categorii, depasirea normei Nedepasirea norme: VEZ. Lucru eu rebut igrluera (fra rebut) Fig. 2. Indicatorii retinuti dau un spatiu de nedeterminare X, © categorie despre care nu se poate spune ca apartine nici tnuncitorilor fruntasi, nici muncitorilor codasi. Indicatorii definitionali amintiti sint constituiti in sis- teme corespunzatoare multiplelor dimensiuni ale concep- telor, De exemplu, conceptul de status sociologic, de- semnind locul ocupat de un individ sau de o colectivitate in structura social, poate fi ,descompus* in trei dimen- siuni: economicé, cultural, politicé. Fiecdrei dimensiuni ise asociazi un numér cit mai mare cu putinjd de indi- catori, conturindu-se astfel un spatiu de atribute*, un vers al indicatorilor posibili*, Din acest univers sint Tetinuti doar indicatorii considerati a fi semnificativi, de- spre care, pe baza cercetarilor empirice, se stie ci au un inalt grad de corelatie interna. Daca, pe baza cercetirilor sociologice empirice se dovedeste cA toti indicatorii con- ceptului de status social coreleaz& cu indicatorul grad de confort al locuinfei*, atunci acest indicator singur poate fi rejinut pentru cercetare (asa a procedat, de exemplu, Stuart Chapin in 1951 pentru mésurarea status-ului so- cial). 3»Fig. 3. Conceptul de ,,status social” LALIIE ~ dimensiunite : economicd, culturatd, politica Indicator’: $ — salariu: — locwinfa; P — profesiune: ‘Se — scolarizore; Sp ~ special C~ cullurd generald; 0 ~ membru al ergunitatich © palitice: f— Junctie tn organtzatic. In mod obisnuit, pentru realizarea investigatiei \inuji nu unul, ci mai multi indicator Studiind adaptarea la munca industriala, am considerat c4 in structura conceptului pot fi diferentiate trei dimen- siuni®; nt re- I — adaptare la munca in echipa (la structura echi- pei); Tl — adaptare la munca in intreprindere (la structura intreprinderii). I — adaptare Ja ‘solicitarile muncii industriale (la structura munci). Din universul indicatorilor posibili, am inclus in stu- diul nostru, pentru dimensiunea I (adaptare 1a structura echipei) urmatorii cinci indicator Dimensiunea 1 1, Dorinja exprimata de a conti- (Adaptarea ta structura hua si lucreze in acceasi echipa echipei) intr. 21, varianta de raspuns 2. 2. Dorinta exprimata de a conti- nua si lucreze cu actualul sef de echipa (intr. 24, varianta de réspuns 1), 3S, CHELCEA, Adaptarea la munca industrialé, referate si desbateri, Universitatea din Bucuresth, Labor ar. 9, 1973, p. 28) Caiete de studi, vral de soctologi “0 3. Neprovocarea _contlictelor echipa conform aprecierii ye- fului de echipa (intr. puns 5 si 6}, 4. Aprecierea actua'e! structuri a echipei ca fiind optim’ ¢intr, 18, raspuns 3). 5. Intentia declarata de a petrece timpul liber impreund cu cei din echipa (tr, 60, rispuns », Adaptarea la structura intreptinderii (Dimensiunea a 1-a) poate fi pusi in evidenta printr-o serie de indicator’ dintre care i-am luat in consideratie pe urmétorii sapte: Dimensiunea a 11-4 (Adaptarea a structura intreprinderi. 1. Dorinfa exprimata de a con- nua si lucreze in aceeasi in- treprindere (intr. 7, raspuns 2, 2, Satisfactie in raport cu sis temul de control (C.T.C) din Intreprindere (intr. 1, ris- puns 1), 3. Participarea activa Ia dezbate- rile planului de mune, con- form aprecierii sefului de echi- pa (intr, 66, rispuns 5 sim, 4. Aprecievea actualei _structur a intreprinderii ea find opti ma (inte, 9 yi Inte. 10, rise puns ‘), 5. Aprecierea pozitiva data ser- vieillor din intreprindere (intr. 14, raspuns 4 si 5), 6, Aprecierea programului de 1u- cru ca flind optim riszuns 1) 7. Emiterea unor propuneri 0% ganizatorice pentru a face mai plicuté. munca din intreprin- dere (intr, G1, ecspuns 1) aIn fine, adaptarea Ja solicitarile muncii industriale (Di- mensiunea a IIl-a) am considerat cd o putem surprinde printr-un sistem de gapte indicatori, alituri de care am in clus in cercetare si alfi indicatori (doi) pentru a-i testa Dimensiunea @ I1I-a 1. Aprecierea exprimata ca fiind (Adaptarea la structura mai bine si lucrezi in indus- muneit industriale. trie (intr. 33, raspuns 1), 2, Dorinfa exprimati de asi dica califiearea (intr. 69, raise puns 1), Realizarea sarcinilor de pro- duclie, dupa caracterizarea fulut de echipa (intrebarile 65, nispuns 5 si 6; Intrebaren Gi, rispuns 1 i 2) 4. Aprecierea ci munca efectuata nu este obositoare (intrebarea 1, raspuns 2 $i 2), 5. Frecvenja scazuta a Intirzieri- lor, dup’ aprecierea sefului de echipa (intrebarea 62, raspuns 5 1 6) 6. Frecvenja seazuté a absentelor ‘motivate, dupa aprecierea sc- fului de echipa (Intrebarea 63, raspuns 5 $i 6), 7, Freeventa sciiu! nemotivate puns 5 si 6), a absentel ntrebarea bi, ris Indicatovii inclugi pentru testare sint: 1. Declararea elementului uman ca fiind responsabil de producerea accidentelor (intrebarea 2, réspuns 1), 2. Aprecierea sefului dupa calitatile profesionale (intre- barea 25, raspuns 1 si intrebarea 26, raspuns 1 si 3). Din ,,universul indicatorilor posibili am ales un numdr de noua indicatori pe care ii consideram relevanti, care au constituit in cercetarea noastra ,setul de indicatori*, in raport cu care au fost clasificati subiectii in dowd ca” tegorii: adaptati si in curs de adaptare. Aceasta clasifi- 2 care ne-a permis s4 analizim caracteristicile grupului de persoane adaptate si, prin comparatie cu intregul egantion, SA stabilim care sint factorii care influenteazi, si in ce grad, procesul de adaptare la munca industriala. Sistemul de indicatori: 1, Dimensiunea 1 1, Dorinja exprimati de a con Adaptarea la munca in echip) tinua s& lucreze in aceeasi e- a structura echipei) chipa (ntrebarea 21, varianta de raspuns nr. 2) 2, Dorinta exprimati de a conti- hua si lucreze cu actualul se de echipa (intrebarea 24, ris- puns 1) 3. (Cooperare in cadrul echipety Lipsa conflictelor dupa carac- terizarea sefului de echipa (intr, 66, raspuns 5-6) 2, Dimensiunea @ 1-0 4. Dorinja exprimatd de a conti- ‘Adaptarea la munca in intre- nua si lucreze In acecagi in prindere (la structura intre- treprindere (intrebarea 7, ras- prinderii, puns 2). 5. Satistactie in raport cu siste- ‘mul de control din intreprin- dere (intr, 11, raspuns 1). 6, Participarea activa Ia dezba. terile de plan, dupa caracteri zarea sefulul de echipa (intre- barea 67, raspuns 6). 3, Dimensiunea a II-a 7. Aprecierea, ca find cel mai Adaptarea 1a solicitirile mun- bine s4 lucrezi In industrie ci industriale (la structura (intrebarea 33, rdspuns 1) muncitp 8. Dorinta exprimata de asi ri- dica calificarea (Intrebarea 69, rispuns 1). 9, Realizarea sarcinilor de pro- ductie, dupa caracterizarea ge- fului de cchipa (intrebarea 63, rispuns 5-6 si intrebarea 68, rispuns 12), aClasificarea succesiva a colectivitatilor in functie de un singur indicator este diferita, Pentru a objine o clasifi- care unica, pentru a putea ordona pe o variabilé unid mensional clasele rezultate din combinarea caracteristici- lor spatiului de atribuire multidimensional se recurge la construirea indicilor. Conceptul de satisfactie in munca poate fi misurat pri tr-un indice rezultat din sinteza a doi indicatori: atasa- ment fata de intreprindere (declara ci nu intentioneazd sa pardseasca intreprinderea) si satisfactie in raport cu re- tributia (se declaré muitumit de retributia primita). Din acesti doi indicatori, carora le acordim fie ponderi egale, fie ponderi diferite, rezulti noua clase: cei mai satisfa- cuti, caracterizafi prin atasamentul ridicat fajé de intre- prindere si prin satisfactie deplina In raport cu retri- butia si, la celalalt pol, cei mai nesatisfacuti: atasament seazut {ata de intreprindere si slaba satisfactie pecuniara. Intre aceste dou categorii extreme, celelalte clase obti- nute se ordoneazd proportional cu intensitatea satisfactiei: Atagament fof de. intreprindere puternic = 2] DGT : medin = 1/ BER sab 0A CF ore Satisfactie im raport cu retell FGM oI 1 2 3.4 Satisfacfic in manek In construcfia indicilor, pot fi puse in evidenta trei eta pe. In prima etapa sint fixate conditiile in care indicele trebuie s& ia valoarea maxima. In etapa a doua se norma- lizeaza intervalul de variatie, fixindu-se spajiul de varia- fie fie intre 0 si 1, sau 0 si 100, fie intre —1 si +1, —100 si +100. Urmeaza, in ultima etapa, precizarea ordinei va- lorilor, in interiorul intervalului de variafie. Hans Zeisel di doua exemple de construire a unor indici®®, construirea HANS ZEISEL, Deus exemples de construction d'indice, in Le woea dulaire des sciences sociales. Concepts et indices, Paris, Monton Co, 1965, p. 200, “ unui indice care s& exprime gradul de monopolizare a in- formatiilor. Fie intr-o colectivitate un numar de patru unita(i (posturi de radio sau ziare) capabile si furnizeze stiri. Ele pot fi deloc, partial sau total conduse de catre © singura persoand, pot fi intr-una din situatiile prezen- tate in model 1 0.0.00 I= concurenga totali 0 0-00-01 si THT = concurenfa partial m 0-0-0,0 IV ~ mouopolizare totals Vv 00-00 Pentru situafiile I gi IV, indicele trebuie si ia valori minime si, respectiv, maxime. Dacd vom numira pur si simplu unititile grupate sub o singurd conducere, vom obtine valori maxime si minime la extremitati, dar nu Vom putea compara mai multe colectivitati intre ele, pen tru ci valoarea 4, de exemplu, intr-o colectivitate cu pa~ tru unitifi, are o alta semnificatie decit aceeasi valoare 4 intr-o colectivitate unde existé 5 sau 6 unitati de difu- zare a stirilor. c—e 0 fata de 0—-0—0— 0 sau 0—-0—0—0, 0, 0. Pentru a putea compara intre ele colectivitatile carac- terizate printr-un numar diferit de unitati, trebuie si se normallizeze intervalul de variatie. Se stabileste ca maxi- ma indicelui si capete valoarea +1 si minima valoarea 0. Prin incereari succesive, prin ingeniozitate se ajunge la stabilirea unei formule capabile sé ordoneze corespunzitor valorile in cadrul intervalului de variatie. Hans Zeisel pro- pune urmitoarea formuld a indicelui de monopolizare: in care: N este numiirul total de unitagi de difuzare a stirilor fente in comunitate pty... numirul unitifilor in asociere ; ri in comunitate — numirul de aso Prin convenjie, unititile de difuzare a stirilor newso- ciate primese valoarea 0, nefiind luate in consideratie. 3Formula propusi exprima corespunzitor, in spajiul 0 pind la +1, variatia valorilor: ey 0-0-0-0 = 2 x VF = 1,00, 0-0-0,0 = 5 xvi 0,75 0—0,0—0 ; x VEX EF = 071 0,0,0,0 = + x VG = 0,00 Celalalt exemplu- de construire a unui indice reprezinté ° forma desfasurata a expresiei coeficientului de corelatie a lui Spearman, (° ie iana-a-dous, preancheta, serveste la fixarea obiec- tivelor $i const dintr-o analiza logica aminun{ita a ipo- tezelor posibile, selectindu-se ipotezele verificabile, In investigarea fenomenelor sociale, asa cum preciza prof. H. H. Stahl, ,,prima grija metodologica si cea mai impor- tanta dintre toate, trebuie si fie stabilirea ipctezelor**! W. J. Goode si P. K. Hatt remarcau in lucrarea Methods in Social Research ca ,o ancheti bund poate fi alcd- tuité pe baza ipotezelor bune... E cu totul neverosimil ca s-ar putea elabora 0 serie de probleme la un nivel bun fara studiul serios al literaturii corespunzitoare, fara cercetarea colegiali a problemelor si fir a avea o mare experienta in acest domeniu*! | _opreancheta urmireste si estimeze eit mai exact atit | costul investigatiei, cit si termenul calendaristic. Mai mult, Preancheta trebuie s& prevada dificultajile din teren legate BH Hi, STAHL, Tehnica monoprafis cocioogice, Ducuret; Réitara Tostitusll socal roma, 1654. 9% ie, Beart Hale ™ Gitat dupa FREDERICK’ C RnLLS, Medode staitce, trad. ron B. 147, dup’ Statistceskic metodi, Moskva, Gosndarstvennoe iulatelate p,. i t datelstvo, “6 de desfigurarea investigatiei (cazarea operatorilor de in terviuri, accesul in diferitele unitaji economico-culturale, obfinerea aprobarilor necesare, prezentarea la organele lo wale ale puterii de stat) In aceasta faza, studicrea biblio- Eraliei_problemei este foarte importanté. Se intelege ca pe cit posibil — trebuie cercetate toate lucrarile teore- tice apiirute si consultate toate rapoartele de cercetare (ca si instrumentele folosite). Existenta arhivelor pentru cercetiri sociologice de teren usureazi sarcina de docu- mentare, In aceasta etapa, intereseazd nu numai lucrarile tipirite, ci si o serie de materiale in_manuscris. Adesea poli-avea surpriza descoperirii unor autentice monografii in manuscris. Documentele administrative. (metricile bise- ricesti, registrele de stare civil, procesele verbale, darile de seama etc.), pot furniza ipoteze valoroase pentru cer- cetare. Inventariate, aceste ipoteze izvorite dintr-o minu- tioasi documentare se cer analizate. Discutarea lor intr-un grup de specialisti din diverse domenii pote furniza idei fertile, dupa cum interviurile nondirective si interviurile de grup cu specialistii pot spori informatia cercetatorului asupta obiectului anchetei. IIL. Sinteza datelor obtintite in cursul preanchetei_per. mite trecerea la cea de a treia etapa: determinarea obiec- tivelor si formularea explicitd a ipotezelor cercetiirii. Acum trebuie si se explice scopul si rezultatele ce se prevad. Studiind adaptarea psiho-socialé la munca industrial a tinerilor din mediul rural, scopul a fost acela de a faci- lita adaptarea si s-a scontat pe elaborarea acelor masuri organizatorice care s& accelereze procesul de adaptare psiho-sociala (marimea echipelor, omogenitatea lor et Formularea ipotezelor, rezultat al unei indelungate faze pregiititoare, de studii si experiente care ,,cheama sponta- neitatea’, reprezinté — asa cum sublinia A. Mihu — ,,o decizie in conditii de incertitudine, cind nu exista infor- matii privind probabilititile ei de verificare*. Acelasi autor, in ABC-ul investigatiei sociologice, atra- gea atentia asupra ,,falsitatii atit a parerii c& in stiintele socio-umane elementele intuitie, spontaneitate, creativita- te, arta, talent nu au nici un domeniu de manifestare (pi rerea respectivé ia uneori o forma dramatico-absurda: oricine poate face sociologie), cit si a tezei ci in stiintele socio-umane totul se datoreazd intuitiei (sau inspiratiei) ”si ca, prin urmare, efortul de pregatire a nasterii ipotezei este inutil¥?, Forma specificd a gindirii stiintifice, ipoteza di posi- bilitatea trecerii de la cunoasterea faptelor la cunoasterea legilor de producere a lor. Asa cum preciza Theodor Cap- low ,.o ipotezd este enuntul unei relatii cauzale intr-o for ma care permite verificarea empiricA“®, Etimologic ter- menul de ipotezd deriva de la gr. .,hupothésis* (echiva- lent al lat. suppositio) desemnind actiunea de punere (the- sis; v. these) dedesubt (hupo)*?. Uneori se considera c& ter- menul de ipotezd ar deriva din gr. ,hypo" gi ,,thesis* (po- zitie)". Este vorba de o alta transliteratie. Prepozitia ,,hipo a intrat in vocabularul curent si in terminologia stiinti- fica (chimie, medicina ete.) desemnind un grad mai redus @ ceea ce semnificd cuvintul cu care este asociat. Exem- plu: .hiposulfat*, ,,hipoglicemie, ,,hipotensiune s.a.m.d In aceasta accepfiune este folosit 51 de cétre uni socio- Jogi: ..Hipo-teza* inseamna de fapt ca e vorba de o ,,sub- tezi*. Alfi sociologi considera ca, etimologic, ,ipoteza inseamna o pre-tezi sau antetezi, adic ceea ce este inai tea unei teze* Intr-un prim sens, termenul de ipotezii este sinonim cu cel de .principiu*, ,postulat™, ,axioma“. Asa este folosit in gindirea deductiva, unde ipoteza reprezint& propozitia sau ansamblul de propozitii avansate in vederea deducerii consecintelor logice. $i in cercetarea sociologici empiricd termenul de ipotezd este folosit cu sensul de axiom’. De exemplu: ,,Cercetarea a pornit de la ipoteza ca rationali tatea economica a cooperatorilor transpare in mai multe imprejurdri si atitudini:...“ sau ipoteza cd nu exist ab ¢ Yeoi: Miculdicfionar filosofc, BA. polities, Bucuresti, 1969; ANDRIE LALANDE, Vocabulaire ehnigue ot ohtigue de la: phlotphe, Livrate Fotis Alcan, Paris, 1928; GRORG KLAUS, MANTRED DOME, Philos phsckes ” Woerbuch, ‘VED, Lips, 1960; MarsistischTeninataco Socilopie, Diets Verlag, Berlin, 1963, “MIRON CONSTANTINESCU, Introducer: in sociofgie, Note de curs, Bucuresti, 1972, p. 165, S ACHIE MANU,” ABCni imestigefcd socolegice, wol. Tt Dacia, Cluj, 1973, p. 241. e ei TH. CAPLOW, L'enguéte sociologiqne, Armand Colin, Paris, 1970, [, Baitura ¥ PAUL POULQUIE, RAYMOND SAINT-JEAN, Dictionnaire de fa langue piicophigua, BE. Paris, 1968 * HENRI H. STAHL, | Teoria si practica investigafitlor sociale, vo WA. stinpifies, Bucuresti 1974, p70.” i veh initio indentitate intre rajionalitatea economica a organi zaiei cooperatiste si rationalitatea cconomica a indivizi- lor integrati in organizaties. In procesul inductiv, ipoteza constituie o explicatie plau- vibild ce urmeazd a fi verificata de materialul faptic, pu- tind fi confirmata sau infirmata partial sau total (in intre- gime). Spre deosebire de pozitivisti si de neopor re, negind materialitatea lumii si cauzalitatea obiectiva. vad in ipotezé doar o ,conventie arbitrara, in gindirea materialist-dialectied ipoteza se considera ca are un con- {inut reflectoriu, avind in acelasi timp 0 functie metodo- Ifgicd dar si una de reflectare. Desigur, este vorba de o forma specifica de reflectare, pentru ca, pina la ver carea totald, adevarul reflectat in ipotezd ramine o pro- babilitate, Fard indoiald .ipoteza stiintificd este in mult decit o Intrebare. Ea cuprinde si intrebarea, dar totodata si réspunsul, cu explicarea in planul gindirii a intrebirii puse“*. Ca intrebare, ipoteza implica elemente imaginative, fara a fi doar o ,,combinatoricd imaginativa* Stabilirea unor ipoteze depinde, in primul rind, de nivelul cultural in care se dezvolti stiinta, de nivelul la un mo- ment dat al stiintei, dar si de calitatile personale ale cercetatorului: Cine’ nu posed& o anumita intuitie a in- lntuirii cauzale, un instinct de a prevedea si de a percepe idea in fapte si legea in fenomene. oricare ar fi talentul si de observator, va ajunge foarte rar la o explicajie justa“e* Ca judecaté de posibilitate, ipoteza reflecta adevarul. fi- reste cind sint indeplinite conditiile materiale si formale. Pe baza citorva cazuri izolate, cineva poate face, de exem- plu. enunjul cd dac& barbafii sint inteligenti, atunci au neveste frumoase*, Din punct de vedere formal, acest enunt corespunde deplin normelor de formulare a ipote- zelor. Raportarea celor doua fenomene ,,inteligenta barba~ tilor* si ,,frumusefea nevestelor* este insd hazardaté. Nu Se bazeazd nici pe observarea unui numar suficient de aptc. nu porneste nici deductiv de la vreo teorie si nici nu se legitimeaza pe analogie. Este pur si simplu o ..binuiala. ION V. MESAROSIU, Logica general, Yd. didactic’ si peda- oyies, Bucuresti, 1971, p. 235, Ci. SANTIAGO RAMON ¥ CAJAL, Drionul spre sina, Enewresti, 1967, pp. 134135 54. polities, ”Ipoteza se deosebeste insé de banuiala prin aceea ci se sprijina pe numeroase fapte si fenomene constatate si re~ Hecta ordinea necesara nemijlocit observata. Fireste, prin aceasta, nu vrem si subestimm valoarea exceptionala a lunor ,bénuieli de geniué De asemenea, ipoteza se deosebeste de presupunere, cu toate ci de multe ori termenii_,,ipoteza si ..presupunere™ sint considerati a fi sinonimi, Presupunerea nu urmareste in primul rind concordanta cu realitatea. Noi spunem: ydacd X este adevirat — si presupunem i este — atunci ¥* De exemplu, in domeniul conducerii, sint facute urma. toarele presupuneri, cunoscute sub numele de ,teoria x= si_,teoria y* (Douglas McGregor). Conform ,,tedriei x* sc Presupune ci omul are aversiune faté de munca gi inceai ‘A totdeauna si o evite. Daca acest lucru este adevarat — Si presupunem ca este, fara a incerca si vedem c& este — atuncl pentru a-l face si munceasci, trebuie si apelém Ja amenintarea cu pedeapsa, la constringere si control In ,,teoria y* se presupune dimpotriva ed munca constituic Pentru om un element natural, ca si distractia sau odih. na, Dacii acest lucru este adevarat — si din nou presupu- nem ca este adevirat — atunci trebuie <4 inlocuim con. ducerea cu autoconducerea si controlul cu autocontrolul In ambele presupuneri nu intereseazi cit de conforme cu realitatea sint afirmatiile despre om, dar se urmireste sta- bilirea cu maximum de exactitate a consecintelor logice care decurg din aceste afirmafii. In mod curent, in cerce- tarea sociologicd empiricd, in constructia chestionarelor. formulam diferite presupuneri: ,,S4 presupunem cA...“ si ne referim la ceva foarte putin probabil. De exemplu, intr-o cercetare in mediul industrial, intrebim muncito- rit: »Presupunind ca afi fi pusi acum si va alegeti o me- Serie, ce meserie ati alege?*. Ipoteza, spre deosebire de Presupunere, se refer la ceva foarte probabil, tinzind spre certitudine. Care sint caile de stabilire a ipotezelor? In sociologic, deducerea unor ipoteze din teorie pare a fi 0 cale mai putin uzitati. Considerind teoria sociologicd ca pe un sis- tem de ipoteze confirmate cu nivel maxim de genevalitate. se pot deduce ipoteze de nivel intermediar, cu razi medic de generalitate gi din acestea numeroase ipoteze de lucrue direct lestabile prin corcetarea empiticd. Schematic rapur 50 Pigperrereereeseere tease turile dintre cele trei tipuri de ipoteze s-ar putea prezenta astiel” Tpoterd de nivel maxon (reorle socologth) Indirect testabila Ipotezi de nivel intermediar Indirect testabild (Teorii en razi medic) Ipoteze de. nivel min Direct testable {Ipoteze de Incr) [Date empivice | Incercind o exemplificare a schemei propuse putem con- sidera enunjul: ,,Toate societafile au structura sociala* ca ipotezd cu cel mai inalt grad de generalitate. Din ea se pot deduce ipoteze intermediare cu privire la existenta grupurilor umane de apartenen{a si de referinjé (ipoteze cu nivel intermediar — teorii cu raz& medie). In cercetare, aceste ipoteze nu pot fi testate direct, ci doar prin inter~ mediul unor ipoteze de lucru deduse din ele: ystudentii adopta valorile si normele sociale ale cadrelor didactice*; »muncitorii fruntasi manifesta un comportament profesio- nal aseminator cu cel al tehnicienilor* s.a.m.d. Numai prin intermediul unor astfel de ipoteze de lucru, de nivel mi- nim, pot fi testate ipotezele de nivel intermediar si ipo- tezele de nivel maxim (teoriile cu rang mediu si teoriile propriu-zise), pentru ci numai ipotezele de lucru vizeazi Broprietitt A relat oe pot ff determinate empiric Experienta zilnicd, saturata de literatura stiintificd, ca si analiza datelor adunate pentru alte scopuri si cercetari constituie 0 a doua cale de stabilire a ipotezelor. Obser- vind faptele si fenomenele sociale se descopere anumite regularitati; analizind datele statistice: totaluri, procente, medii, mediane ete. putem avea intuitia unor’ raporturi, @ unor ipoteze. Asa cum sublinia Julian L. Simon ,,stim mai multe despre lume atunci cind am stabilit un raport intte dou variabilet*™. In evaluarea legiturilor, a rapor- turilor trebuie pornit de la ceea ce este evident cu cchiul + ch RADU J. HOGDAN, AUROKA,MILCOVEARS, Lcd llr, ne Aopen Kom Hac 194 1 TOMAS he SIMONE Tike hrcwch isthots tm Seid Swe, atin its, Sew York, 1908, po 3liber“, cdutind diferentele ,,care striga“ soptesct, In afara deductiei din teorie (ipoteze de nivel maxim confirmate) si a stabilirii ipotezelor pe baza experient personale a cercetdtorului — asa cum se stie — analo- giile constituie o sursa fertild pentru noi ipoteze. Astfel, © buna parte din ipotezele ecologiei umane sint aplicatii prin analogie ale teoriei mediului din lumea plantelor si a animalelor. La fel, pot fi recunoscute analogiile dintre unele ipoteze sociologice si o serie de teorii din biologi fizic&, chimie (teoria cimpului, societatea ca organism, ato- mul social §.am.d.). : Conform tipologiei propusa de William J. Goode si Paul K, Hatt", ipotezele sociologice pot viza descoperirea unor uniformititi empirice. Acest prim tip de ipoteze au o va- loare mai redusa, nu-si propun si surprinda legitatea pro- ducerii fenomenelor. Desi se urmareste verificarea unor ipoteze, prin astfel de cercetari, nu se ajunge la explica- rea fenomenelor; se constata doar 0 anumiti regularitate in aparitia acestora, Pornind de la uniformitatile empirice se poate formula un al doilea tip de ipoteze care vizeazi testarea existenfei relatiilor derivate lozic dintre aceste uniformititi. De exemplu cercetirile asupra grupurilor mi- noritare au relevat 0 anumité uniformitate in comporta- mentul membrilor apartinind diferitelor grupuri_mino- ritare. Analiza logicd a dus la construirea unui tip ideal* (utip ideal" — pentru ca este o constructie logic’) denu- mit de H. A. Miller oppression psychosis" si mai apoi «marginal mané (E, W. Stonequist si alfii). Cel de al trei- lea tip de ipoteze, asupra cdruia vom starui in continua- re, prin analizi logica, vizeaz& testarea relatiilor dintre variabilele analitice. Aceste ipoteze urmiresc s& verifice relatiile dintre schimbarea caracteristicilor unei sau mai multor variabile si scnimbarea caracteristicilor altei sau altor variabile. De orice tip ar fi ipotezele, redarea explicit a lor este © cerin{a obligatorie a oricdrui raport de cercetare sau ar- ticol care porneste de la o investigare empirica. In formu- lare, ipotezele trebuie si fie corecte din punct de vedere gic Si sa utilizeze concepte clare. O astfel de formulare. nu cele care + cf, WILLIAM J. GOODE, PAUL K. MATT, Aethads in Research, eG Hook Company, New York, 195209039, 2 Ca ipotez direct de lucru am considerat ci este de as- feptat ca departajarea muncitorilor dupa vechimea ca muncitor si se coreleze direct cu o difeventiere a lor in ra- port cu modul de indeplinire a normei# nu este deloe clara. Ce se infelege prin ,corelatie directi“? Dar prin wmod de indeplinire a normei*? Cantitate, calitate, tr psihice?! Si mai putin riguroas& mi se pare o alté ipotez’ de lucru inti tr-o altd revist& de specialitate: ,,core- latiile dintre cele patru nivele sint influentate de o serie de factori, dintre care mai importanti sint: Vechimea, cali- ficarea, ramura economicd, virsta, cistigul, nivelul de in~ struire ete.“ Socheaza aici imprecizia marcati in primul rind prin introducerea lui ,etcaetera* printre factorii cei mai importanti*, In al doilea rind, termenul a ,,influenta* spune prea putin despre relatia dintre factorii pusi in le- gaturé. Nu ni se spune in ipotezi cum se considera ca in- fluenteaza: prezenta unui factor antreneaz prezenta celui de al doilea sau absenta lui? Este modificata valoarea lui sau este diminuati? A spune c&: ,,P il influenteazd pe Q* inseamna a spune: P+ (QV Q), ceea ce este o tautolo; pentru ci expresia ia totdeauna valoare de adevar indife rent de valorile lui P si Q. De exemplu: ,.vechimea in munca influenjead ,indeplinirea normei*. Un astfel de enunf nu spune nimic despre realitate, pentru ci termenul ,.influenteaza poate si insemne si ,neindeplinireat $i , deplinirea normei de productie* In formularea ipotezelor care urméresc testarea relatiei dintre variabile trebuie sa se precizeze ce fel de legatura considerim ca exist intre fenomene: de prezenta $i ab- senfa sau de modificare a caracteristicilor? Deci, terme- nii unei astfel de ipoteze nu pot fi alfii decit: act atunci* sau ,cu cit... cu atit*. De exemplu: .Daci_doud grupuri umane sint in conflict, atunc{ coeziunéa Gintre membrii fiecarui grup este ridicatf*, O astfel de ipotezd este corect formulata. La fel, este corect formulata si ipo- teza: ,cu cit matinalitatea orarelor este mai mare, cu atit stocul aéfiunilor este, prin natura lor, mai redus\ Din punct de vedere logic, ipotezele care verifie® rapor- turile dintre variabilele empirice sint implicafii materiale. Prin ipoterai ,se enunt un raport de implicatie intre doud fapte!, Ca funclie logici, implicatia ia valoarea F (fals) # cf, ANDRIELATANDE, Vocabulaire technique et eritigue de ta phic Irsophie, Pei Alcan, Paris, 1928 33nutnai atunci cind antecedentul W (adeviie ath a este W (adeviirat) si con= [-[e[= ¥ B K ¥ w w ¥ F w eee leaaacea Matricea implicasict este important pentru cercetare vi ae ea empirici, (a implicatiei) nu se face prin afirmarea altei ipoteze (im- atunei au tendinfa de a vota pentru parti reapta® nue face prin confitmarea ipolezt ed aed eee au un statut social congruent (non-incongtuent), atuncl oy igndinta de a voia pentru partidele de dreaptas, cf prin Glare paeeatea faptulu cd: ,camenii cate au status-urt so. lale incongruente nu voteaz pentru partidel ap- tas, adicd antecedentul adevarat $i consecveneal fae eee Yelul simpului comun, pentru c& Se eonfunda implicatia ea deductia, par foarte ciudate caracteristicile implicatior falsul implica orice (iniile 3 si 4) si adevarul este implicat de orice (nile 1 si 3). Acest lucru este posibil ponteu ct subiectul antecedentultii nu este inrudit eu cel dl eervect Yentului. Implicatia afirmé doar ce se intimpla cin an. tecedentul este adevirat. Referitor la exemplul dat. ni se nu au status-uri incongruente, Pentru aceasta ambele me plicatii pot fi adevarate in acela timp. La fel poste pucrpretat si titlul unui film de succes: ,Dacd e marti, ¢ Belgia‘. Turistul american, strabatind Europa, nu stabiies in ce fara se afla luind in consideratie portul populan Topumentele istorice, localitatile vizitate, ci concordant; dintre ailele stptiminii si progcamul excursiel, Implice fia: daca e marti, ¢ Belgiat este adevarata $i in catul in luni si e Anglia ‘i in cazul in care ,e joi si e tot 5 Belgia*, programul excursiei siptiminale putind fi: 1 zi Anglia, 3 zile Belgia, 1 zi Italia, 1 zi Grecia. Intre sfera antecedentului si sfera consecventului — evident — aici nu exist o relatie de incluziune si deci falsul poate im- plica adevar. Referitor la cercetarea sociologic’ empiric, Madelein Grawitz precizeazd ci 0 ipotezd este validi dac indepl neste urmatoarele trei condifii: s& fie verificabila, adic& si utilizeze concepte stiintifice si si se bazeze pe observa rea faptelor reale; s& fie specifica, adicd si aib& un inalt continut informational; si, in fine, si fie in conformitate cu confinutul actual al cunostintelor stiintifice din res- pectivul domeniu’. Aplicarea logicii moderne in analiza ipotezelor constituie 0 modalitate pretioasi de stabilire a specificitatii ipotezelor, putindu-se masura continutul in formativ al acestora. Pornind de la lucrarea lui Karl Popper The Logic of Scientific Discovery (1934), Karl Dieter Opp propune o astfel de analizi: Dupa 'Karl- Dieter Opp*, confinutul informativ al unei propozitii este dat de numérul situatiilor in care propozitia este falsa, pentru ci o propozitie ne spune mai mult des- pre tealitate dac& pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale realitatii. Conform tabelelor de adevar, a ma- tricelor, putem afirma c& propozitia complex avind fune- tor conjunctia are cel mai inalt continut informativ, pet tru c& ea exclude trei din cele patru moduri ale realitatii cind sint puse in relatie doar doua variabile si are spatit de joc egal cu unu. Spafiul de joc al unei propor dat de numarul cazurilor in care propozifia este adevarata __@] Poo | Pao | Po] Pvo Tmpleasie | cchivalenfa_| conjunc w F w w Tabela de adecdr (snatricea) * Cf, MADELEIN GRAWITZ, Métiodes des sciences sotiales, Dalloz, 1972, p. 354, RL-DIETER OPP, Metodologie der Sorialwissenschaften, Rowohlt, Hamburg, 1970, p. 166. 35Pe baza tabelei de adevar putem compara continutul infor- mativ al propozitiilor complexe avind drept conective implicatia, conjunetia si echivalenta sau conjunctia $i dis- junctia. O propozitie T are un confinut informativ mai inalt decit alta propozitie S, daci continutul informational al propozitiei S este inclus in T. Propozitiile complexe constituite prin implicatie si disjunctie nu pot fi comparate intre ele pentru c& nu sint cuprinse in aceeasi clas de va lori. La fel si disjunctia si echivalenta. Putem spune deci 4 in cea ce priveste continutul informativ: conjunctia > echivalenta > implicatia conjunctia > implicatia conjunctia > disjunctia Compararea conjinutului informativ al _propozitiilor complexe poate fi aplicaté in analiza valorii informati nale a ipotezelor care isi propun s& testeze relatiile nu numai intre dou variabile, ci dintre mai multe variabile Exemplu; s-a constatat ci persoanele cu statut social in- congruent voteazd atit pentru partidele de dreapta cit si pentru partidele de stinga. A spune cA ,,persoanele cu sta~ tut social incongruent voteazd pentru partidele de dreapta sau nu voteaz pentru ele este o tautologie. In astfel de situatii, se pune problema modificdrii componentei ,,daci* pentru ca intreaga expresfe si nu mai aib’ continut in- formativ nul. In ce conditii persoanele cu statut. social incongruent voteazii pentru partidele de dreapta? Probabil in cazul in care ele au si o ,atitudine autoritarist&, For- mulim atunci ipoteza: (P.Q)> R si (PQ) R, unde: P = df. Persoane cu statut social incongruent Q = df. Persoane cu atitudine autoritaristi R= df. Persoane care voteazi pentru purtidele de dreapta Sint alte situafii in care este necesar si modificém con- sinutul componentei ,atunci*. Cum se schimba ins conti- nutul informativ al propozitiei complexe prin schim- barea continutului componentelor daca si ,atunci®? SA Juam un exemplu, Fie P = df, Muneitorul X are o inalta calificare. Q = af, Muncitorul X este satisfécut de munca pe care 9 face. R = df. Muncitorul X depaseste norma de productie. Putem combina cele trei variabile in mai multe feluri, formind pe rind ipotezele 1. P+QVvR) 2 P= QR) : 3. (PVQ)— R 4 (PQ)>R Construind matricea expresiilor putem compara continu- tul informativ al fiecireia dintre ipotezele formulate. Jwwwlwew | we | wow vi Ww Piwe P ww e | win Ww wer | weer | wee we eww) eww | wwir wr ewwlhrwe | weer WE eww )Rwe | Fw wi eww |rwer | ewe ww Matricea implicated (ipotesei) Pe baza matricei din tabelul de mai sus putem spune ca ridicind (sciizind) con{inutul informational al componen- tei watunci* si mentinind constant confinutul informa- tiv al componentei ,,dacé“, continutul informativ creste (scade) pentru intreaga expresie (ipotez’). Ipoteza: ,,daca muncitorii au calificare inalta, atunci ef sint. Satis- facuti de munca pe care 0 fac si depisesc norma de pro- ductie* este mai specifica decit ipoteza: dack muneitor icare inalt, atunci ei sint satisfacuti de munca pe care o fac sau depisesc norma de producti’. La fel, se poate spune cd ridicind (scdzind) continutul informa- 7tiv al componentei_,dacd* si mentinind constant con- {inutul componentei ,atunci*, continutul informativ al ipotezei scade (creste). Ipoteza: ,,daci muncitorii au o calificare inalta si sint satisfacui’ de munca lor, atunci depagese norma” are un continut informativ mai sci- zut decit ipoteza: ,dacd muncitorii au o alificare inalta sau sint satisfaicuji de munca lor, atunei deplisese norma” In primul caz componenta ,,daci este mai restrictiva si domeniul ei de aplicare este’ mai redus. Referitor la continutul informativ al ipotezelor cu cit... cu atit', Karl-Dieter Opp precizeaz& cd acesta este mai redus decit continutul informativ al ipotezelor ,da- ca... atunci*. Ipotezele ,,cu cit... cu atit sint relativ nespecifice: ele nu arata nici gradul relativ al schimbéarii variabilelor si nici valoarea lor absoluta. Ipoteza: ,,Cu cit nivelul de scolaritate este mai inalt, cu atit productivitatea este mai inalta*, in cazul confirmarii, nu precizeaz& nici care va fi sporul relativ al productivitatii in cazul ridici- vii nivelului scolaritajii de la 8 1a 10 clase si nici valoarea absolut a acestei productivitati. Interesant este si faptul ca adaugind componentei ,,cu cit caracteristici suplimen- tare, confinutul informativ al intregii expresii nu se modificd. Intr-adevar, adéugind la ipoteza anterioaré 0 noua caracteristica nu se inregistreazd nici o modificare @ confinutului, Spunind: ,,cu cit nivelul de scolaritate este mai inalt si cu cit gradul de automatizare a productiei este mai ridicat, cu atit productivitatea este mai inalta* nu precizim nimic in plus referitor la valoarea absoluta si relativa a caracteristicilor (variabilelor) puse in relatie. Modificarea componentelor ,daci* si ,atunci* ca si a componentelor cui cit* si ,,cut atit® antreneazi schimba- rea strategiilor de testare a ipotezelor. Fara indoiala c& formularea unor ipoteze foarte generale nu permite testarea directé printr-o cercetare empiric’. ‘Tentalia formulirii unor astfel de ipoteze este specifica cercetdtorilor féri prea multd experienfi. Formarea ca cercet&tor impune parcurgerea unor stadii: de la investi- gatiile microsociologice la cele macrosociologice, de la cercetairile care se limiteaz& Ia cuantificarea distributiei fenomenelor (cercetiri descriptive) la cercetirile care vi- veazi testarea relatiei dintre diferitele variabile (cerce- 38 explicative). Schemele cercetarilor sociologice descrip- tive si explicative sint urmatoarele: [Baise nominal | [Dente omisala|-o[ Detnifi wominalt | panna ae [Bettie operational J [ation] [Banta] J J [FRonstagie (avert anchotay | [Peputapé (Walvewat anchor] » ») Schemele cercetavilor sociologice a) descriptive; ) explicative (dup HT. Zetterberg) IV, In_etapa_a IV-a se determina universul anchetei, populatia care Va Trivestigata. Preluat din psihologia ani- mala si din ecologie, termenul de ,univers*, referitor la investigatia fenomenelor sociale, nu’ mai desemneaza ,lu- mea yarticulara a fiecarei specii animale in parte“ (von Uexkuill), ci colectivitatea, populatia care il intereseazd pe cercetator, asupra cireia’ va extinde rezultatele investi- gatiei salefPentru a desprinde concluzii privind adapta- rea psiho-socialé la munca industrial a tineretului mediul rural vom avea in vedere toat’ populajia térii in virstd de la 17 la 24 de ani care locuieste in mediul rural si miunceste in urban, in industrie? Facem abstractie de cei care locuiese temporar in oras (la caminele muncito- resti, la gazda etc)? Dar tinerii din mediul rural, care lu- creazi in diferite unitati industriale implantate la sate, sint si ei exceptafi? $i apo, fortele stiintifice, planul ca- lendaristic, resursele materiale permit o astfel de exten- sie? Nu este posibil sé restringem zona? De la caz la caz, universul anchetel va fi mai mult sau mai putin largit) © oats universul anchetei stabilit, se trece la alcdtui- Yea esantionului. Mai intii, trebuie vazut care este unita- tea de esantionare cea mai adecvati: intreprinderea, echi- pa, muncitorul? Trebuie vazut apoi care anume cadre de esantionare ne sint disponibile: listele nominale cu anga- 3° SEE eee eee ee ee eee eee rrJatii_din intreprindere, registrele de prezenta, statele de plata? De regula, acestea din urma prezint& cea mai mare garantie, Pornind de la ele putem stabili esantionul. Se Pune ins& problema marimii esantionului pentru a objine 0 exactitate convenabilé (raportata si la posibilitatile ma- teriale de care dispunem)\Se admit erori de 4—6%,, ceea ce permite s& se lucreze cu egantioane de 500 pind la 2.000 de persoane. Jean Stoetzel, calculind tabelul probabili- tatilor de eroare, arata cd sansa de eroare nu depinde de raportul dintre mirimea esantionului si universul. anche- tei (populatia cercetata), ci numai de tehnica de esantio- nare si de volumul esantionuluig George Gallup arata c& probabilitatea de eroare a unui esantion national, pentru S.U.A., in marime de numai 100 de persoane, este de 15%; un esantion reprezentativ de 900 de persoane are probabilitatea de eroare de 5%, iar un esantion de 10000 de persoane prezinta o probabilitate de eroare de 1,5%s P. R. Hofstitter Calculeazé probabilitatea de eroare dup’ formula: op = Ps / reprezinti procentul celor care exprimi o anumita unde: opini a 100 — p; n= mirimea’ esantionutni. Conform acestei formule de calcul, daca dintr-un eyantion de 2400 de perscane, 960 (40%/,) exprima opinia A, pro- 0x6 2400 4 (ia A s& reprezinte intre babilitatea de eroare este \j ch 1, adic este probabil ca cei care afirma opi 39 si 419% din universul anchetei. * Unele analize au pus in evident faptul c& se obtin re- zultate aproximativ identice (abateri de 10/) cind se lu- creazi cu egantioane reprezentative de 1327 de persoune sau de 12.494 de persoane (este vorba de sondajele reali- zate in 1944 de citre Institutul Gallup asupra prohi- bitiel). Din cele aratate mai sus rezulté cd nu intereseaza cit Ja sut& reprezint& esantionul din populatia pe care vrem & o investigam, desi foarte adesea — in mod gresit — se argumenteaza ca csantionul reprezinté 10%, sau 5% din totalul populatiei, ci marimea lui Prof. Gabriel-R. Chevry, autoritate’ recunoscuta in do- meniul statisticii, subliniazA c& ..precizia rezultatelor unui sondaj depinde in mare masura de marimea esantionu- lui, care poate fi stabilitA prin transformarea formulei Ae calcul a erorii-limita. Volumul esantionului, in cazul selectiei repetate, pentru -caracteristica nealternativii este dat de formula’: iar pentru caracteristica alternativa rp 3 unde 3 reprevintit dispersia colectivitafii generale ; 1 este coeficientul de probabilitate; Ax si respectiv Aw reprezinti marimea erorii-limita. In sensul cel mai general, esantionul reprezinta o parte dintr-un tot, care permite, prin studierea sa, cunoasterea intregului. Se obisnuieste, in mod curent, sd se ia un esan- tion dintr-o {esitura, dintr-o substanti pentru a se face referiri asupra intregului. Nu este nevoie si deger{i sacul cu griu pentru a vedea citi: neghind cuprinde; este sufi- cient si scoli la intimplare, dupa ce Lai_amestecat, un pumn, doi de griu si pe aceasti bazai si estimezi proportia griu/neghina, Metodele de esantionare s-au dezvoltat con- tinuu prin includerea calculului de prebabilitate in se- lecfia unitatilor statistice dintr-un univers, a elementelor dintr-un ansamblu, a indivizilor din cadrul unei popu- Tatil. GABRIFL-R. CHEVRY, Pratique des enquétes statistiques, Ba UF, 1962, p. 87, Veai M. WIJI si I. STOICHIPA, Metada seleetiod in cercetarea statis Valitora stingiticd, Bucuresti, 1957 si AL. BARDAT, Teoria statisticih sociale, VDP. sti, 1972 “Metoda probabilistica de esantionare presupune in prac- tied: existenta unei baze de esantionaj, o listi a tuturor unitatilor statistice (indivizi, gospodarii etc.); — numerotarea real sau fictiva a acestor unitati — tragerea la sorti a unitatilor de investigat sau ‘apli- carea seriilor de numere aleatoare. In prezent sint utilizate pentru stabilirea unititilor de observatie (indivizi, familii ete.) care si fie ineluse in esantion tabele de numere aleatoure, in care sint euprinse humere intre 1 si 10.000 sau 100 000 agezate la intimplare din orice parte s-ar privi tabelul. Mai cunoscute sint ta~ belele de numere aleatoare elaborate de: — Tippett, care cuprind 26 de tabele a cite 400 de nu- mere de 4 cifre, permitind extragerea numerelor cuprinse intre 1 si 10000; — Fisher si Yates, constind din 6 tabele cu 1250 de nu- mere a cite 2 cifre; — Kendall si Barbington Smith, cu numere de cite cifre; — H. Burke Horton, cu numere de cite 6 cifre; — Rand Corporation, cuprinzind 20 000 de numere ale- atoare de cite 5 cifre, ccea ce permite extragerea numer lor intimplitoare pina la 100 000, Reproducem, dupa F. Mills, pagina a 5-a a tabelei de 105 000 numere intimplitoare intocmita de H. Burke Hor- ton si R. Tynes Smith, (Vezi Thbelul de la p. 63.) ‘S& presupunem c& urmeazé si chestionim un numar de 452 de persoane dintr-o colectivitate care numari 3112 de persoane. Unitatile esantionului (persoanele intervic- vate) vor fi purtitoare (fictive) ale numerelor de la 1 la 3112, Pentru a forma esantionul trebuie folosite numere formate cel mult din 4 cifre, care s nu fie insé mai mari decit 3112. La intimplare, se va alege una din cele 8 co- Joane ale tabelului si se vor selecta numerele cu incepere de pe un rind luat si el la intimplare. Dacii a fost aleasi co- Joana a 2-a si rindul 5, atunei primul numar intimplito va fi 1339 (reprezentind ultimele 4 cifre ale numdrului inseris in coloana), apoi 2182. Urmatorul numir de 4 ci- fre este #789. Fiind inst mai mare decit volumul anchetei @ £ 7 3 4 6 7 8 9 1 78908 04909 46582 92i2 8104 17136 50711 39449 75629 1020 08337 76925 39708 ‘39853 25903, 7134s 61454 80376 45i4t 12191 62936, 31588 20787 45603 ‘31606, io1s2 37016 66725, 07380 71621 og4ss 12692 52192 36691 74952 18752 61691 49197 T9436 39143, aaes 55847 94095, 11781 69902 21850) 75850 29608 S274 3084 NUMERE INTIMPLATOARE 2 36244 ‘58485, 73570 139792 81839, a2 94789 52409 2729 55151 189989 04944 53948 87291 64893, 67549, 56155 95970 69469, 08995, 25052, 446992 22086, 28443, 442093 3 2673, 70788 33004 8636 97090 82504 o7i71 75095 76016 36132 24200 19706 21267 56747 66081 1015, 14647 30470 05505, 38852 73057 43668 34726 84635, 34027 76718, 67301 25409 2120 58256, 23917 97387 54998, 56063, 58869) 32867 43111 38947 T1684 14608 76491 42878, 07826 25521 27821 25556 25165, 42581 42734 52075, 4 25475 93930, 51795 60285 2060) 19880 02103, 7720 7268; 51971 Ossi8, 30004 56501 75195, 31076 68025, 08473 40200 9007: 51175 35969, 1261 17512 43079 36734 99556 50949 37498 17890 47702 20417 34822 17833 73870 1567 533017 5 ‘34953 ‘34850 8647 o7190 78940, 93747 99057 39729, 58992 82155, 66798 69430, 95182 Ossie 67482 nie 1sis 33775 94563 36860 78598, 22661 s2319 70667 176501 09621 74494 97999 87584 o7sit 61989 23592 62339, 70251 82327 42875 6 61793 73059 46736, 07795 20228 30910, 98775 03205, 32576 60735, 25889) 47287 77256 43618, 14262 20008 ‘0013 74968, 99262 35737 89419 52805, 91674 23062 68125 43520, 39610 65589) 39843, 93456 68301 91307 40131 36986, 836976 61902 43294, 158958, 39641 ‘5925, 71500 7 ‘50243 06823 60160 27011 22803, 78260 37997 09313, ous 64867 52860 98749, 21445, 47403, 23823, 04555, 40839 11643. 20900 04878 39394 55079 30629 05750 93559 78411 73631 o4g7 13492 03025 33072 76549 95725 40436 97521 03796 66038, 60607 95714 69817 65222 52360 6862: 30122 212k 10479 91717 65788 90188 69216 22081 17276 58266 ozs, 83425, 05620 68519 ores 37635 38463 31303, 3248 02622 52140) asa, 37879 30689(3.112), se trece peste el si se include numérul urmator 2409, apoi 2729 sam.d,, pind cind sint selectate 452 de numere, respectiv unititi’ de observatie. In lipsa tabelelor cu numere aleatoare, se procedeaza a 0 selectie sistematicd, dup’ formula: unde N reprezinti. populatia (universul_ anchetei) ; ” = volumul esantionului Daca dintr-o localitate, numarind 10526 de gospodérii trebuie cuprinse in esantion 526 de gospodarii, aplicind formula de selectie sistematicd aflim pasul de numdrare (statistic): 282 _ 19828 1525 lectia de la numérul 26, urmind apoi 26+20=46, apoi, 66, 86, 106, 126 sam. Aplicarea metodelor probabiliste de esantionare impune existenta unei baze de sondaj convenabile (liste electorale, liste de abonati radio, gaz-electricitate etc.). Chiar dacé in unele tari exist fisiere pentru populatie, chiar daci exis- ta obligatia de inregistrare in figele de evidentd a tutu- ror schimbarilor survenite, documentele care servese drept baz pentru esantionare nu sint niciodata perfecte. In investigarea fenomenelor sociale, esantionul este re- producerea la scara a structurii universului anchetei, este modelul redus, macheta datitoare de seama pentru an- samblu. Esantionarea aleatoare simplé sau stratificat’, esantionarea multifazicé sau panel necesita solide cunos- tine matematice. Faré a permite estimarea exacti a ero- rilor de esantionare, esantionarea pe cote, convenabila din punct de vedere organizatoric si al costului ei redus, este Ja indemina oricarui cercetator. Esantionarea pe cote presupune: — construirea unui model (machete) a populatiei de investigat; — repartizarea fiecirui anchetator a unui numar de Persoane ce urmeazi a fi interogate, 0 ,.cotd 20, rest 26. Se va incepe se- on ~Proportia persoanelor interogate din fiecare categorie, Yaportata la numarul total al esantionului, reproduce cit se poate de exact propor{ia lor in ansamblul populatiei in care se face sondajul!, In cercetarile noastre, efectuate la C.1.L. Pitesti, in ca- drul campaniilor de vara (1970—1971) ale sectiei de socio- logie de la Universitatea din Bucuresti, am utilizat un ast= Jel de esantion, constienti fiind ca studentii-operatori de anchete vor putea realiza reprezentativitatea in cadrul gtupurilor pe cote, Ne-am bazat, in aceste cercetiri, pe etica profesional a studentilor, inlocuind controlul pla- sarii convenabile a celor anchetati prin autocontrol. Avem convingerea ci nu am gresit: formarea viitorilor specia- listi trebuie facut intr-un climat de incredere. In plus, munea fiecérui student — operator de ancheti — nu era decit foarte larg normata. Credem ci esantionarea pe cote este cea mai indicat in cadrul investigatiilor cu studentii practicieni. Pe de o parte, studentii infeleg necesitatea res- pectarii instructiunilor de distributie in cadrul grupelor, pe de alt& parte, ci au posibilitatea de apreciere mai exac a a virstei, mediului de rezidenta si a nivelului de scola- ritate ete. al celor ce urmeaza s fie chestionati Sa presupunem ci in intreprinderea care ne interesea: exista cinci sectii: P.P.L., Binale, Mobild, Cherestea, Pla- aj, totalizind un numar mediu seriptic de 6000 de mun- citori*, De la serviciul plan sau organizarea muneii afim repartitia lor pe sectii: PPL 500 Binale ‘000 MMobila 000 Cherestea 500 Placa = 1000 Din statul de salarii depistim numarul birbatilor i al femeilor: (total: § 000 de barbati si 1000 de femei). Stabi- lim si repartitia acestora in cadrul sectiilor. De la serv ciul social al intreprinderii ludim lista abonamentelor CHR. si LTA. ca si conventiile de transport la zi, pe sectii, din care, de asemenea, stabilim numarul birbatilor & MAURICE DUVERGER, Méthodes des sciences sociales, Paris, PALF. 1961, p. 173 * itrelesint rotunjite gi mu concordd eu sitnatia existenta la C.1.-Pi- testi am oferit nomai un model de consteaire a sian esrntion pee cote, 65si al femeilor navetiste. Avem, agadar, rapid posibilitae tea objinerii unor date convenabile pentru cele trei crite. Til de cote pe care le-am ales. Acestia sint factorii de stra tificare usor de depistat din registrele oricdrei intreprin- deri, Factorul virsta, universal in investigarea fenomene- Jor sociale, este mai greu de pus in evidenia. Pentru a re- duce distorsiunea rezultatelor, am indicat studentilor-ope- ratori de anchetd si aleagé pentru chestionare persoane cit mai variate ca virsta. Teoretic, existé posibilitatea ca in cadrul grupului de muncitori navetisti de Ja sectia Bi- nale (de exemplu) cei mai multi si fi fost in virsti de pind la 30 de ani si deci si nu se fi respectat structura de virsta a acestui grup. Este o limita a metodei Avind la dispozitie dowd siptimini pentru aplicarea chestionarului si beneficiind de aportul a 15 operatori de ancheta, corelat cu faptul cd pentru fiecare interviu erau necesare circa 20 de minute, am stabilit si se realizeze 3—5 chestionare pe zifom. Aceasta inseamna ci ne-am de- is si lucrdm un egantion de 600 de persoane si cd dupa criteriile de cote urma s& construim o macheté redusi la seara de 1/10. Studentii-operatori de ancheta impartiti pe aveau libertatea in primele zile si faci interviu Ja intimplare, respectindu-se doar récomandarea ca, din Punet de vedere al virstei, subiectti sit fie diferiti, Zilnic, chestionarele completate crau clasificate dupa criteriile de cote: sectii, sex, localitate de reziden{a. Se operau mo- dificdri in tabele. Dacii ini{ial erau de realizat, pe criterii independente: sectii, sexe gi Ine de rezidenti, dupa cum urmeaza: PPL, 50. | Barbasi 500 | orase 400 Binate 100 ‘Mobile 200 | remei 100 | sat 200 Total ——~—~—«600. | Totat 00 Cherestea 150 a Placaj Total dupa doud zile de investigatii urmau s4 mai fie chestio- nati, pe sectii, astfel: 66 ee Seepis PRL, 40 Binale cf Mobile 160 Cherestea 12 Placaj 7 ‘Total 485 La fel, se urmarea_proportionalitatea efectuarii inter- viurilor cu subiectii barbati localnici sau navetisti, cu fe mei localnice sau navetiste. Se injelege c& procedetll crite- riilor independente este mai lesnicios pentru operatori, dar sursele de asigurare a unei reprezentativitati a esan? tionului sint mult diminuate. Am optat pentru procedeul criteriilor intercorelate. Locul de vesidenja _ Oray iat Seepit | : Sexi + Barbefi Pomel Barbai Femei PRL, 40 = 10 7 50 Binale 50 10 30 10 100 Mobile 0 30 20 30200 Cherestea 80 2 60 8 150 Placa} 60 8 30 2 100 i 380-50 180 5060 ae 400 200 De aceastii dati, in cadrul grupurilor se pisira 0 pro- portionalitate a structuri:, dar operatorii aveau posibilita tea si aleaga subiecfii pentru interviu, dupa cum acestit crau disponibili. Puteau si renunte si intervieveze persoa. nele care era foarte ocupate sau refuzau si raéspund Studentul-operator de ancheté nu mai era obligat — ca in cazul esantionarii — s& stérufascl a lua intervitt per Soanelor dinainte desemnate. Se infelege cé, in ultimele zile ale anchetei, gisirea subiectilor care s& corespunda cri- teriilor de cote pentru completarea esantioanelor era ane- voioasa. Se iveau situafii in care subiectul abordat si nu corespunda criteriilor de cote care ne interesau, Refuzul nostrul de a continua chestionarea era cit se poate de po- liticos. Cautam subiectii corespunzitori. Adesea maistrii, sefii de echipe ne indiceu subiectii necesari completarii esantionului si alegeam dintre ei. oCu toate limitele ei, esantionarea pe cote ni se pare a fi perfect aplicabila in investigatiile in care munca tre- buie fcut rapid, in cadrul echipelor studentesti, in orice caz, pentru cei ce acum se inifiazd in tehnicile investi- gatiilor sociale. VIL O alti ctapi a investigatiilor sociologice este alege- rea teknicilor de cercetare capabile de a surprinde cit mai ict faptele si fenomenele sociale. Se impune 0 reflexie critic asupra valorii de cunoas- tere a tehnicilor de investigatie, care pot fi considerate inelte", ,,instrumentet, ce trebuie si faci corp comun cu faptele si fenomenele studiate. Alegerea celor mai adecvate modalitafi de studiu, a ce- lor mai bune moduri de conexiune a tebnicilor in’ vede- rea perceperii, infelegerii si explicirii coerente a fenome- nelor constituie obiectul metodologiei, care nu este alt- ceva decit o reflexie asupra reflexiei, o filozofie opera- fionali, care permite a cunoaste mai bine pentru a ac- fiona mai bine“ (Louis Boulet). In sens literal metodologia este ,,stiinfa integrata a metodelor, metoda fiind demersul rational al spiritului pentru descoperirea adevarului (sau rezolvarea unei probleme), Dar nu numai adecvarea tehnicilor la obiectul cercetat determina alegerea metodei de investigare; intervin aici o serie de alti factori ca: accesibilitatea, economia de resur- se s.amd®, In cadrul sondajelor, chestionarul rimine singular. In orice alt cercetare se impune aplicarea convergent a cit mai multor tehnici, care, corelate, si conducd la eviden- tierea adevarului, Limitele fiecirei tehnici pot fi depisite numai prin corelarea mai multor tehnici. Desigur, unele tehnici sint aplicabile numai anumitor fapte sau fenomene sociale. Ca regula general, se poate afirma ci totdeauna chestionarul trebuie dublat si triplat prin tehnica observa- fiei directe si indirecte (cercetarea documentelor). Foarte " R. CAUDE, La méthodologic: cavactives géndvaux ct applications in Méthodologie vers une science de Faction, rédigé pat X, Caude et A Moles, Gonthier-Villars, Paris, 1964, p. 4. ® STEPHEN A. RICHARDSON, HARBARA SHELL, DOHREWEND. DAVID KLEIN, Tntervicwing, ste forms and functions, New York, Base Books, Publishers, 1968. 68 pe scurt vom prezenta aceste dowd tehnici fara de care chestionarul rimine, practic, inaplicabil in investigarea fenomenelor sociale. A Observatia directit In diclionarul devenit clasie, A Dictionary of Psycho- logy, al lui James Drever, termenul observatie este expli- cat astfel: ,desemnarea general a perceperii sia inresi trarii atente si planificate a fenomenelor, obiectelor, eveni- mentelor si indivizilor in dependent& de o situatie deter- minati“, Observatia stiintifick presupune: un scop de- terminat, planificare sistematica, o notare sistematicd (nu colectie de excentricitifi), controlul si repetarea®. Intr-un anume sens, observatia este ,singura metoda care promo- veazd cunostinta* (Traian Herseni), celelalte metode nu fac decit si teoretizeze datele obfinute prin aplicarea ob- servatiei stiintifice. Chiar si experimentul nu este decit © observatie asupra unor fenomene provocate, nu este de- cit — dupa Claude Bernard — 0 observatie provocat cu scopul de a controla*, A. Chapanis atragea atentia asu- pra faptului ci noi apelim Ja experimentul de laborator in acelasi mod in care inviatii din secolele trecute ape- lau la autoritatea lui Aristotel, Thomas d’Aquino®*, Lu- mea stiintelor comportamentale este astizi bintuiti de o experimentofrenie; totusi calea principali de obtinere a unor noi cunostinfe asupra comportamentului uman este observatia si, in primul rind, observatia participationala. Se poate spune c& valoarea unei investigatii este direct proportional cu timpul petrecut in teren, observind si dis- cutind cu oamenii. Se infelege c4, fara aportul teoriei, ob- servatia este oarba. Pe bund dreptate se poate sustine cd observatia stiintificd este totdeatna o observatie pole- mic&; ea confirma sau infirma o tera anterioara (G. Ba- chelard). Existenta ipotezelor diferentiazi observatia sti- infificd de cea empiricd sau spontand; observatorul nu se 31 JAMES DREVER gi 1, D. PROHLICH, Warlerbuch sur Paychotogie, Miinchen, 1870, p. 89 (trad. yermant), MARIA JAHODA; MORTON DEUTSCH; STUART W_ COOK, Beobachiungs serfahren, in Beobachtung und Experiment in der Sovialfor: sclung, Herausgegeben von René Konig, Koln-Herlin, 1856, WA. CHAPANIS, The Relevance of Laboratory ‘Stulies to Practical Situation, in ,,Ergonomicn”, 10, ne. 8, 1967, pp. 387-~57. cyasa furat de cea ce iese din comun, el igi limiteazé cimpul observatiei tocmai pentru a adinci’ cunoasterea. Prin a- ceasta nu se neagi valoarea unor fapte neasteptate, abe- rante si capitale inregistrate de céitre observator, care pot conduce Ja dezvoltarea sau largirea unei teorii existent Robert K. Merton numeste acest fapt .,serendipitatet®! Se injelege ca ,.nu observatia naiva a unui observator na- iv, cf dimpotriva observarea naiva a unui observator in- struit* constituie ,,screndipity pattern” (René Konig). Asa cum remarca ins& Maurice Reuchlin, observatia stiintifica trebuie si utilizeze totdeauna ,ipoteze complet expli- cite“, chiar dac& prin serendipitate pot fi formulate ipo- teze noi. A observa inseamna in primul rind a privi, a vedea. Datele objinute prin observatie in teren fac ca 0 teorie sa fie viabila; teoriile care prezic numai ceea ce se petrece in cadrul celor_patru perefi ai laboratorului sint teorii ineficiente (A. Chapanis). De ce sint ins atit d rat folosite tehnicile de observatic? C. A. Moser erede acest Tucru se catorenzi faplulut ct abservatia nu se con Jug: usor cu esauitionarea aleatoare si. edi ea prezinti un yrad sporit de subicctivitate. Cu prima obiec\ie nu pu- tem si nu fim de acord. In ceea ce. priveste cea de- doua obiectie, se pot formula rezerve serioase: observatia este tot atit de mult sau tot atit de putin subiectiva ca si interviul sau experimentul. Este adevarat ci ne indrep- tam atenfia asupra unor fenomene, neglijind altele, dar in interviu, in experiment nu se intimpli acelagi Iueru’ Nu adresim intrebiri doar despre anumite lucruri, negli- jind altele? In cadrul experimentului_nu alegem doar acele variabile dependente, care probabil ci vor da re- zultate semnificative, lisind deoparte alte variabile mai putin convenabile experimentatorului? Credem c& aici este vorba de o prejudecata: un adevir banal demonstrat printr-o tehnicd foarte speciala se considera ci este mai putin banal. ‘Mai este inci o cauzA: observatia se preteazd mai putin Ja interpretari statistice. ,Quantofrenia* — alti ,,mala- dic* a secolului nostru — fi obliga pe mulji cercetdtori s& manifeste refineri in folosirea metodei observatiei K._ MERTON ‘The Tree’ Press, 1968, #* MAURICE REUCHIAN, Lee méthodes on psychology. Paris, P.U. 1969, p. 16 oe ae Social Theory and Social Structure, New York, rT eee ee ree Aceste rejincri sint insi nejustificate. In parantezd fie spus, s-ar mai putea vorbi de unele cauze administrative, de organizare a cercetarii, Pentru aplicarea chestionare- lor s-au ,inventat* operatorii de anchete. Observatia stiintifich Gere o calificare superioara. Ca si_la experi ment, cel care efectueazi observatia trebuie si fie insusi cercelitorul. In acest fel poate fi explicata aparitia ,,ob- servatiei instantanee* si freeventa ei utilizare: cerce- tatorul, in acelasi interval de timp, poate efectua obser- vafii in mai multe locuri. In studiile sociologice se poate vorbi de realizarea obser- vatiei de citre o persoan, de catre o echipi omogen’ in fine, de catre o echip& multidisciplinaré™, Se pune intrebarea: trebuie sé se integreze cercetatorul colectivitatii cercetate? Da. Presupt 4 folosi loace de efectuare a unor observatii care permit si vedem s& fim vaauti: camere cu viziune unilaterala (asa_a procedat R, F, Bales in experimentele sale efectuate in antl 1950), chiar si in acest eaz este necesard integrarca. Cel care raimine absolut striin de ceca ce observ are sansa de a interpreta gresit ceea ce a observat. N. A. Kol- mogorov araté cl, uneori, observatia in afara participarii plic’ mari dificultiti de intelegere. Cu greu ar putea intelege un observator exterior o astfel de situatie: pe inserat, oameni, mai multi barbati decit femei, intr: intro incipere ceva mai mare decit cele obignuite, p: .¢ sticle de diferite marimi, cu lichide diferit colorate; apoi incep s gesticuleze fard nici un sens. Ce sa in- timplat: in colectivitatea studiata este evident’. Cercetitorul trebuie sa stie si prezinte seopul studiilor sale nu numai explicit si clar, dar si convenabil pentru cei studiali. Observatorul va aprecia cA cl inregistreazd faptele aga cum sint, c& nu Incearcd sa evalueze calitatea lor. Liderului si membrilor grupului studiat li se vor prezenta pe scurt felul cum urmeazi a fi prelucrat materialul inregistrat, Chiar daci explicatiile vor fi cit se poate de generale, pentru a acoperi intreaga gama de acte de comportament ale observatorului, tot 2 TRAIAN HERSENI, Melodologia cercetarilor psikiosociologice de (a oldest. in Sociologia militans, vol. IT, Bucuresti, Editura stinfitied, 1972, p. 36. We’ N. KOLMOGOROV, Automate $1 viafa, in Dialectica marxistt si simple moderne, vol, TV, Baitura polities, Bucuresti, 1963, p. 47. ndeauna trebuie precizat c& celor interesati oricind lise pot oferi amanunte suplimentare. Este bine ca observa torul si nu-si creeze iluzia unei asimilari totale in grupul sau colectivitatea studiatd. Rareori se poate intimpla integrarea si fie atit de puternici incit sa se ajuni distorsiuni din aceasta cauza; totusi se citeazd cazuti in care cercetarile au trebuit si fie abandonate tocmai dato- rita stabilirii unor relatii prea strinse cu o parte din cei studiati — cu liderii muncitorilor — fapt care fiicea im- posibil contactul cu insisi muncitorii, Dar integrarea total a observatorului in colectivitatea studiata nici nu este totdeauna posibilA si nici nu este totdeauna de dorit. a. Observatia externa, care presupune situarea obser- vatorului in afara sistemului observat, este preferabild in cazurile in care incadrarea observatorului in sistemul de status-uri si roluri al colectivitafii il impiedicd si in- registreze relatiile, ansamblul raporturilor intra- gi inter grupale, Uneori observatorul nici nu poate dobindi sta- tus-uri si roluri care sa-i permita incadrarea in sistem (de exemplu, in organizatiile academice, in armata ete.) In astfel de cazuri, se va proceda la stabilirea unui sis. tem de categorii in raport cu care si se fac observatia. Prin categoriile de observatie intelegem clase de fapte si fenomene omogene, in care sint reuniti indicatorii rele vanti si care permit, prin codificare, analiza statisticd a proceselor 51 relatiilor sociale. Roger W. Heyns si Alvin F. Zander analizeaz& caracte- risticile sistemelor de categorii de observatie. Din punc- tul de vedere al gradului de cuprindere a realitatii, sis- temul de categorii poate fi exhaustiv, cind toate actele comportamentale ale subiectilor observati vor fi clasifi- cate in categoriile stabilite, sau nonexhaustiv, cind sis- temul de categorii nu permite decit sclectarea unor com- portamente. Utilizarea unui sistem de categorii nonex- haustiv aduce serioase economii de timp gi este de prefe- rat in studiile-pilot. In ceca ce priveste gradul de reflectiv impus de sistemul de categorii la inregistrarea datelur de observatie, acesta poate fi inalt sau mediu, dupi cum “4 ROGER W, HEYNS gi ALVIN F. ZANDER, L’observation de compor= fement de groupe, In Les méthodes de recherche dans les sciences social Leon Vestinger, Daniel Katz, Paris, P.U-P., 1968, n categoriile stabilite sint mai generale sau mai part Jare.” Sistemul de categorii poate avea unul sau_mai multe cadre do refering’, incercind s& cuprindi feno- mene omogene sau eterogene. In primul caz, sistemul de categorii este unidimensional, in cel de-al doilea cxz este multidimensional. fn cadrul sistemului, categoriile pot fi continue sau discontinue, dup& cum permit saunu ordo- narea lor ca intensitate. Se intelege ca, de regula, vor fi continue categoriile din sistemele unidimensionale si dis- continue categoriile din sistemele multidimensionale. Pentru exemplificare, si analizdm sistemul de categorii utilizat de Robert F. Bales in_studierea interactiunii in cadrul disculiilor de grup!. Este interesant de aratat, ca initial, R. F. Bales luase in consideratie 85 de categorii pentru a’ descrie procescle de interactiuine in cadrul dis- cutiilor de grup. In final, in urma laboriouselor sale in- vestigatii concrete (1946-1949), nu au fost retinute decit 12 categorii. Acestea sint dispuse in perechi (pozitive si negative) si ordonate in dowd dimensiuni referitoare la: comportamentul afectiv si comportamentul intelectual. Perechile de categorii surprind: problemele de orientare @ diseutiitor (a, problemele de evaluare (b), problemele de control (c), problemele de decizie (d), problemele de invingere a tensiunii (e), problemele de integrare in grup « participantilor la diseutie (f) (Vezi Pig. 4). Sistemul de categorii al lui R. F. Bales este exhaustiv: orice comportament al participantilor la discutie poate fi ineadrat intr-una din categoriile stabilite. Pentru a cla- sifica insi comportamentele se cere un inalt grad de eflexie, intrucit categoriile propuse sint foarte gencrale. Sistemul este bidimensional, vizind atit comportamentul afectiv, cit si pe cel intelectual, fapt ce impiedicd ordo- narea pe o singurd linie a categoriilor, de la cea mai putin intensi pind Ja cen mai intensé participare la discu- ile de grup. Intr-adevir, dat find cadrul de referinta diferit, nu poate fi apreciat comportamentul celui care contribuie I destinderea atmasfered mai intens_partici- pativ decit comportamentul celui care orienteazi diseu- fille sau evalueazi informatiile, dar nici invers. Catego- © ROBERT FP. BALES, Interaction Process Analysis, Cambridge, Mass, 1951 (Dupi: RENE KONIG, Die Beobacktung, in Handbuch der empirischen Sostalforsehung, Herausgegchen von I. Kinig, Stuttyart, Ferdinand Finke Verlag,» 1967).1 Arata solidanitate, A Spriind, aud, qjuta Domeniul socio- |] 2 Destinde atmostera, emotional glumeste,rideexpr-” + (reacts pozitive) ma satisfactie 3 Exprima acordul sau, f¢ Grate tacit adeziuned sa % Face sugestiyndico 0 f+——> 8 rectie, dun scop actin Domenwut temer 5, Formuléaza opini.apre- (easpunsuri ciaza,evalueazo i 6 Ddoinformatie.repets, “f+ clantica ee 7 Cere o mformate,o © ‘ndrumare + Domersul temas 8 Cere 0 evalvare,o opine, — (intrepari) cone 9. Cere 0 directie, un scop . 10 Dezaproba,retuz6 par- |, Domenist socio~ iesparea: £4] emotional 11 Manifesta tensiune, (rect negative) trustrare . eee a 12 Manifeste agresimiate ig. 4 Sita de categorie wiizat dae, F, Bate (1951) pentru studied ‘protean de fntaciune i ara dct (dh riile stabilite de R. F. Bales sint in acest sens discontinue. Ele permit aledtuirea profilurilor de discufii (Vezi Fig. 5), reconstituirea desfagurarii acestor discutii, precum si ro- lul fiectrui participant in discutia de grup. b, Observatia coparticipanta ,,inseamn& a lua parte — pe cit permite situatia — constient si sistematic, la viata activ, ca si la interesele si sentimentele grupului de persoane“#, Este cu totul altceva si-1 intrebi pe un mun- citor despre succesiunea operatiilor pentru efectuarea unei munci chiar in timpul desfasurarii acesteia si cu totul altceva inteebi intr-un birou oarccare. De aseme- nea, altfel intelegi situatia unui muncitor cind tu insuti ai practicat o meserie, ai lucrat cot la cot cu muncitorii © FLORENCE KLUCKHOLM, Die Methode der teiliehmenden Beo- Machtwng in bleinen Gemeinden, in Beobachtung und Experiment in der Seualoracung. “Weragegeben von René Konig, Kotn-Hedin, "1962, ” Seabee terete rreree- etree Pe buna dreptate se spune: .Cine nu s-a murdarit pe miinj muneind nu poate si vorbeased despre problemele muneii*, Participarea — desigur — poate si fie foarte diferita mergind de la simpla gi abia sesizabila apartenenta pina la asumarea sarcinii de conducere a grupului studiat. In acest sens, se vorbeste despre participare pasiva si activa atunci cind observatorul influenteazt desfagurarea eve- himentelor in yrupul in care se integreazi pentru a-l Studia. Participarea cercetitorului si acceptarea lui de clitre grupul studiat poate si fie totala, valorile si nor- mele de viala ale grupului find integral preluate de edtre observatorul participant. De curind, ziarul indonezian ,,Be- rita Buana®, care apare la Djakarta, anunja epilogul mai putin obignuit al unei cerceiari de’ antropologie sociala: cercetitoarea american’ Wyn Sargent, studiind mai mult timp prin coparticipare triburile primitive din Ivianul de Vest, a sfirsit prin a se cdsiitori cu unul din sefii tribu- rilor studiate (Romania libra, anul XXXI, nr. 8790), Nu este singurul caz cind un ‘etnolog, antropolog sau sociolog, neputind concilia rolul de cercetitor cu cel de participant, se alatura populatiei investigate. In literatura occidentald se citeazd cazuri de criminologi deveniti crimi- 3 a1 $2 23 8 ¢ g a . 57 38 Ba «10 oa 3 6 5% 10% 15% 20% 25% 20%35% 40% Fig. 5. Profilut colectiv ab discutiei unui grup de sase students rewniti iteniru pregitiveawiei anchele (dupd David Vietoroff) 8nali_ sau de sociologi cure s-au introdus voluntar in peni- tenciare si care aul abandonat sociologia, dedicindu-se luptei pentru umanizarea acestor institutii de reeducare. Exista insd si posibilitatea de a nu [i acceptat de colec- tivitatea pe care intentionezi si o studiezi. Aceasta nu impiedica desfasurarea cercetarii, William F. Whyte nu- meste acest fenomen ,,valoarea de strain* care confer’ unele avantaje: sint posibile dest&inuiri, care fata de un membru al grupului ar fi greu de facut. In toate cazurile, cereetatorul isi pune intrebarea: ce trebuie observat? Cum trebuie consemnat? Ce relatii tre- buie stabilite cu cei observati si cum pot fi stabilite astfel de relatii? Faptele observate, ca indicatori ai cercetarii, trebuie raportate la situatia concreti, la sistemul socio-cultural, pentru ci ficcare proces social se desfagoara intr-un con. text social dat si fiecare secven{a observati declanseazi un intreg sir de alte secvente, daté find interconexiunca fenomenelor sociale. Observarea conditiilor de aparitie a diferitelor fenomene implic standardizarea observatio!. Dar ,,cu eit este mai complex’ problema de cercetat si cu cit este mai neclarificat sistemul teoretic de referinta, cu atit este mai greu sé structurezi dimensiunile obser. vatiei si caracteristicile observate™ Observatia coparticipanté are prin excelenti un ca- racter descriptiv si adesea doar un scop explorativ. W: liam F. Whyte, clasic al observatiei coparticipante, lucrarea sa, Street Corner Society, raspunde unei pr bleme foarte complexe: organizarea social in slums-ul marilor orase americane. Complexitatea problemei, in- existenta unei teorii adecvate (la acea data exista preju- decata c& in slums-ul oraselor americane domneste der onganizarea social) 1a determinat pe W. F. Whyte sa incerce observarea explorativé de la fereastra locuintei lui a unei bande (termenul are aici o nuanta neutral) de pe Norton Street. In aceasta faz, observatia nu era par- ticipanta. Treptat (cercetarea a durat trei ani si jum: tate) W. F. Whyte s-a integrat in subcultura bandei, a invitat ,imbajul* ei, a fost acceptat si sprijinit si des- fagoare cercetarea. La constituirea ei, la ineeputul anului “ RENATE MAYNZ, KURT HOLM, PETER HORER, Eisfthrung in die Methoden der empirischen Sosiolagie, Koln u, Opladen, Westileute seher Verlag, 1969, p. 92, %6 MIKE ooe DANNY JOHN. _ Te [x] eee Fig. 6. Organizarca sovialaa bondei de pe Norton Steet (dupa George * . Caspar Homans). 1937. banda numara sase membri; apoi banda si-a mi numarul la treisprezece membri, in virsté pind la 29 de ani, Toti copilarisera in acelasi mediu, urmaseré la aceeasi scoala; unii lucrau permanent iti fabricd, alfii doar oca~ zional. Fiecare avea un loc bine stabilit in’ organizarea bandei*®, (Vezi Fig. 6) : tal Nutsy fusese get, Tntr-0 confruntare directi, Doe il invinge pe Nutsy si devine seful bandei. Pozitiile celorlalti membri ai bandei se contureazé dupa cum ac- tivasera, sub conducerea lui Nutsy (Frank, Joe, Alec, Carl, Tony) sau intraseré in banda ca urmare a priete- niei lor cu Doe (Danny, Mike, Long John). Cercetarea lui W. F. Whyte inkiturd prejudecata dezor- ganizavii sociale in slums-ul oraselor americane si aduce totodatd contribufii pretioase la tehnica observatiei co- participante, prin formularea unor reguli de aplicare a acestei tehnici. Astfel, observatortl : 1) trebuie s& ia legitura in primul rind cu liderul (con- ducitorul, personajul central) grupului observat: “6. C. HOMANS, Theorie der sosialen Gruppe, Koln u, Opladen, West deutscher Verlag, 1960, (Ver! Phe Henan Group, News York, 1950.) n2) trebuie si atraga toate persoanele care dorese sa conlucreze cu 3) trebuie si ‘se abjind de la aprecierea sau dezapro- barea comportamentelor observate; evite de a lua parte la conflicte, care pot diviza In coea ce priveste inregistrarea observatiilor, aceasta este totdeauna o problema: ea intrerupe, pe de 'o parte, observarea, iar pe de alti parte, il dezviluie pe cerce- tAtor, Referitor la tehnica de inregistrare a datelor Th, Caplow precizeaz& c& a) protocolul de observatie trebuie s& includ’ toldea- una: data, ora, durata observatiel, locul exact de desfa- surare a observatiei (harta, fotografiile si schita topo- grafic’), condifiile in care s-a facut observatia, persoanele prezente gi rolul lor, aparatele si instrumentele utilizate, ambianfa fizicd (temperatura, iluminatul etc.) si eventua- Iele modificari pe parcurs ale acestor dat ) opiniile, ipotezele neverificate, deductiile sau remar- cile personale asupra subiectilor observaji trebuie eli- minate; ©) declaratiile subiectilor observati trebuie inregistrate in stilul lor direct, la persoana I singular; 4) comentariul observatiei se va face in afara protoco- Jului de observatie, la intervale stabilite in jurnalul de cercetare. In cazul observatiei coparticipante si, mai general, in cazul observatiei directe, cercetdtorul trebuie si objind ntimentul si permisiunea grupului de a efectua obser- Vatii, Lucrul nu este intotdeauna usor, pentru ici este 0 diferenji foarte mare intre a nu te respinge gi a te ac- cepta. Sint reguli elementare de finut si de comportare care trebuie respectate. De la inceput, in termeni simpli trebuie si clarifici: cine esti? ce urméresti? de ce urmi resti un obiectiv sau altul? cui serveste acest lucru? Sin- ceritatea este obligatorie. Aici intervin probleme de etica a cereetarii, de deontologie. Dupa formula lui Tacitus, observatia trebuic fiicuta fra urd si pirtinire (sine ira ef studio) si mai prestis de toate in dorin{a de a stabili ade- viirul gi de a servi oamenilor. re eg ecee- eee geeeeee eee eee c. Procedeul observatie: instantanee este pus la punct, in 1934, de catre Tippett. Observatia instantanee, bazata pe tehnica sondajului, mai este numitd si_,egantionaj al muneii sau ,,inspecti¢ instantanee*, In realitate, desi ob- servatia instantanee porneste de la ceea ce de obicei se infelege prin ,privirea maistrului* nu este deloc o in- spectie, mai ales, nu este facut cu scopul de a controla si nu este folositd numai in studiul munci: Observatia instantanee prezinté avantajul de a fi rela- tiv comoda, putindu-se aplica fard perturbarea comp tamentului’celor studiafi. Exist posibilitatea aplicarii acestei metode fara ca cei studiati si fie avertizati; proce- deul implicd anumite riscuri: observatorul, odati decon- spirat, pierde total increderea celor in mijlccul carora efectueaza studiul. Marele avantaj pe care il confera apl carea acestei metode consti in posibilitatea ce se creeaua de a studia alternativ mai multe activititi intr-o perioada de timp scurti. Prin intermediul observatiel instantance se poate stabili, cu un grad convenabil de precizie (de exemplu, in studiul muncii), lista operatiilor ce se efec~ tueavd, ponderea fiectirei operatii (ca timp, in procente) si se poate compara cea ce efectiv se face cu cea ce este prevazut a se face. Observatia instantanee este recomanda bila se aplica numai in studiul unor activitati variate. Aplicarea practicd a metodei trebuie si tind seama de gradul de precizie pe care dorim si-l aiba rezultatele. Prin conventie, se considera c& un grad de precizie de 0,05 este convenabil. Formula de calcul este data de: in care P este gradul de precizie dorit; ie p — procentajul operafiilor stabilit prin observafii prealabile ; — numirul de observafii efectuate. Formula poate fi utilizaté nu numaj pentru stabilirea gradului de precizie al studiului, cind este cunoscut nu- mirul de observalii efectuate, ci si pentru stabilirea nu- mérului de observatii necesare, cind stabilim de la inceput nun grad de precizie anume dorit (de regulé 0,05). Formula, In acest caz, ia urmatoarea forma: NmSxice Pe Dam un exemplu de folosire a acestor formule de calcul; Ca momente importante in aplicarea observatiei instan- tanee, in afara stabilirii prin observatie direct’ a pon- deri elementelor in cadrul activititii studiate, amintim fixarea intervalelor dintre observatiile instantance; aceasta Se realizeazi in functie de timpul total de studiu, de numarul activitatilor care sint studiate si de distanta ‘din- tre locurile de desfasurare a acestor activititi. Se ia in consideratie timpul minim pentru parcurgerea distanici intre cele mai indepartate locuri ce sint studiate alter- nativ. a Determinarca momentelor de efectuare a observatiilor instantanee se face prin tragere la sorti. In final, se com Pleteazd 0 fis de observafie in care sint trecute: numa ROGER MUCCHIBLLL, L'Etude des postes de travail, Patis, Libraic ies Tecliniques, 1968, p, 82 rul observatiilor, ziua, orarul de observare, continutul observarii si eventualele remarci explicative, suplimen- tare. B, Observatia indirectii Cercetarea documentelor, studierea izvoarelor documen- tare este nelipsiti din orice investigatie. Aceasté tehnicd este considerata ca o observatie indirecté™, intrucit se studiazé inregistrarea datelor observate de catre altcineva in alte imprejurari decit cele actuale. Acest altcineva poate fi o institutie, 0 persoani calificati sau insisi per- soana supusi investigatiei. Exist totdeauna un volum de informafii feare sti la dispozitia cercetatorului: dife- rite statistici oficiale, registrele de stare civilé etc. Stu- Gierea trebuinelor culturale ale salariafilor unei intre- prinderi incepe firese cu studierca registrelor de evi- den} a cititorilor bibliotecii, Existenta unor date centra~ lizate — lunar sau anual — dau posibilitatea de a afla rapid: numfrul lor, profesiunea lor, sexul, mediul de rezidenti, precum si xenurile literare ‘preferate (ci file). Astfel de date sint foarte interesante, dar trebuie privite totdeauna circumspect: unele practici lipsite de responsabilitate deformeaza realitatea, Se intilnese biblio- tecari care majoreazi — fictiv — numérul cititorilor pen tru_a raporta o activitate mai bogati a bibliotecii, dupa cum ‘se intilnese bibliotecari care impun, pe linga ‘cartea ceruti, sf fie Iuati si o alti lucrare, pe care cititorul nu © doreste (practica e mai frecventa la bibliotecile scolare). De asemenea, unii bibliotecari recurg la complicitatea citi- torilor: cer si fie completate automat mai multe fige penitru cArfi care nu sint nici mécar scoase din raft, In aceste situalii este greu de apreciat pind unde te poti sprijini po statisticile si inregistrarile altora, Chiar atunei cind sint intocmite corect, statisticile si documentele ofi- ciale trebufe supuse unui examen critic. In statisticile oliciale, coeficientul de sinucidere al femeilor apare mai redus decit cel al barbalilor. Asa cum remarca M. Halb- wachs, aceasti informatie trebuie interpretaté cu pru- dona, pentru c& femeile recurg adesea la sinuciderea prin nec, care este mai usor de disimulat decit sinuciderea cu svma de foc. Oricum, cercetatorul trebuie si ia contact cu adocumentele existente: nu va pretinde situafii centrali- vate, le va controla singur; nu va lua in consideratie ta sigure decit documentele ‘contabile (pe buza civora se fac platile sau se stabileste yestiunea). Cercetind struc tura socialé a forlei de munca din intreprindere, se va apela la statul de salarii, nu la — si zicem — registrul de evidenja al salariajilor intocmit de serviciul de per- sonal. In afara documentelor oficiale, in investigarea fe homenelor sociale pot fi luate in consideratie gi duct mentele personale*. Ele ofera posibilitatea contu ginli_pe care si-o fac persoanele cuprinse in despre ele insele sau despre colectivitaten in care L Unele ,documente personale*: scrisori, jurnale zilnice, insemnari rézlee, autobiografii sau chiar monografii sint exceptional de sugestive, au caracterul unor mirturii Astfel de marturii pot fi provocate. Se cere persoanclor anchetate si-si scrie aménuntit autobiografia. Intr-o cor- cetare, coordonata de prof. dr. Vasile V. Caramelea de la Centrut de cercetiiri antropologice, asupra petrolistilor din Leordeni-Arges, incercind sa evaludim starea de sina- tate, ea indicator al adaptarii la munca industriala a fos- tilor agricultori, in afara statisticilor medicale obtinute de la spitalul din localitate, am cerut unui numir de petrolisti spitalizati (pentru ‘afectiuni mai putin grave) sa-si serie autobiografia. In acest fel, prin autobiografiile provocate sint sanse s& se objind tablouri_ psiho-sociale sugestive, Se infelege ca nu vom confunda insi imaginea despre realitate cu realitatea ins&si. lata citeva fragmente dintr-o autobiografie obtinuta intr-o alt cercetare asupra minerilor din Berevoiesti (1966) »Tatél era om bun, nu scandalos: nu Lam vizut beat. A avut copii multi si multe greutati. Dupi Xa decedat mama, a mai trait 10—11 ani, dar a fost tot amérit. De cisitorit nu s-a mai cisatorit; i-a fost rusine de noi... ,,Cind am intrat la mind, n-aveam casi, 1-a- veam nimic. In primul rind voiam sa-mi fac si eu o casi, Am strins materiale si bani. Nu voiam s& iau banii cu imprumut — ca sa ma bag sluga la cineva, Un unchi m-a Indemnat. Mi-am cumpirat radio, pikup, televizor, tei rinduri de mobili. Cum am putut si ma gospoda resc?! Am cistigat si bani frumosi, Mi-a placut si am, s4-nu spun ci am muncit degeaba, cind intra cinova in 2 casi. Am pofti sa ascult ceva — ascult; destul stau sub pimint! Cind ies in afara, si ma distrez’ (G. Gh., 40 ani, miner). Altcori, documente personale, de o autenticd va~ Joare, ne sint oferite de edtre descendentii eelor care au ostenit a consemna starile de lucruri si sentimentele traite © biografie de la jumatatea secolului al XIX-lea prin comparatie, poate spune multe si despre prezent. Tati © astfel de biografie. Reproducem din cele 22 de pagini scrise marunt, cu ortografia si stilul vremii, citeva fragmente: iografia mea, Tosif Aldoiu. Niscutu-m-am in anul de la Christos 1855, luna noiembrie, ziua 15 in comuna Voinesti, Valea Foil, plaiul Dimbovita, judetul ‘Muscel... La virsta de 7 ani, f4rd stirea parintilor, mam luat dupa biietit vecint cu noi si m'am dus Ja scoala din sat. Pe vremurt scoala funcfiona numai tarna, Astfel cd era mai multi Pierdere de vreme, de cit invejatura. In toamna anului 1867, de si fard tavardis, nv'am dus la prima si ultima scoalé primar din Cimpulung. Aici m’a pus in clasa a Lea. Pind la Craciun, neapreciindu-mi profesorul meu, Simion Negoescu, inteligenta $1 ratiunea, ici era bolnav, ma dete in rind cu ceilalti, pe mina repetentilor, cure ne svintau cu bitdile*... ln anul 1872, pre- zentindu-ma 1a concursul pentru postul de Invatator, am reusit al II dintre tofi candidatii, intre care erau multi chiar semina- isti, Am fost numit invafator provizoriu in comuna Cetajent, judetul Muscel, Nu rivna de cistig material m’a indemnat si ocup acest post; — cdci pe atunci, leafa unui invatator era de 18 lei si 80 bani, lunar, sau de 600 lei vechi anual — ci dorinta da face st eu lun mic serviciu Tari mele, impartasind cunostintete ce dobind sem, tinerilor generatii, din clasa {Ardneased din care ma min- dream ci fac si eu partet!* Informatiile cuprinse in astfel de documente personale pot si trebuie si fie valorificate de citre cercetitor. Se Poate face asupra lor o analiza de confinut, pot fi repro- duse direct ca ilustratii documentare, ca termeni de com- Paratie. Robert C. Angell diferentiazé sase modalitaji de valorificare a documentelor personale: y) a furniza cercetatorului ipoteze concrete pentru cercetare, lectura unui mare numar de astfel de docu- 83te oferi idei generale valoroase in ceea ce pri le de urmat in investigatie. In acest scop, docu mentele personale trebuie studiate inci in primele faze ale cercetarii, Studierea documentelor joaci in acest caz rolul unei ,observatii generatoare“ 2) Nu este exclus ca biografiile, scrisorile etc. si con- ducé chiar la constituirea unui sistem de ipoteze. 3) In cercetare, documentele personale pot juca si rol de material ilustrativ. ,Jocul de-a exemplele® este im- propriu cercetarii sociologice. (Inc V. I. Lenin, in Statis- tica si soctologia, a ridiculizat aceasta metod&). Ca simpli ilustratie — in masura in care 0 biografie este tipic’ — ea poate fi sugestiva: asa cum intr-un manual de geografie, vorbindu-se despre dealuri si munti, in text se insereazd de regula si o fotografie, tot astfel Intr-o lucrare sociolo- gici includerea unui document personal are valcare in- tuitiva. 4) Studiul documentelor poate servi si ca element de verificare a ipotezelor cercetirii. Este vorba de actiunea post factum* a acestor documente. 5) In analiz&, luarea in discutie a diferitelor documente personale permite infelegerea practic’ a motivatiei com- portamentelor. 6) In fine, documentele personale pot contribui la for- mularea si reformularea problematicii cercetarii, ca gi a scopului acesteia, Documentele personale permit — conform definitiilor date de Herbert Blumer (1939), Robert C. Angell, Gor- don W. Allport (1942), Robert Redfield (1945) — descifra- rea experientei subiective a altei persoane. Ernest W. Burgess (1930) realizeac urmitoarea tipologie @ biogra- illor: — tip croni — tip autoapirare; — tip marturisire; — tip autoanaliza. De orice tip ar fi ele, pentru a putea trage concluzii valide cu privire la contextul social — si nu la persoana — trebuie si distingem intre biografiile persoanelor psihic normale gi cele ale persoanelor cu diferite complexe (su- perioritate, inferioritate) sau tare psihice. cy In primul cay, diferentierea trebuie si vizeze nivelul de cultura al persoanei: Astfel, distingem biografii stiinti- fice — incerciri de ‘analizé competenta a propriei per- soane si a cadrului social — si biografii naive. Ca si Gordon W. Allport (1942), ne putem intreba: ce-1 determina pe om s&-gi serie biografia, si realizeze docu- mente personale? Excluzind biografiile impuse — cele cerute la angajare: Curriculum vitae, ca si cele necesare serviciilor medicale — putem considera intentia de pu- blicare a lor ca pe unul dintre motive. Nu este singurul — si in ordinea valorificarii documentelor personale nici cel mai important. Tendinfa de a dobindi o perspecti clara asupra vietii, explicarea unor conflicte sau rapor- turi cu societatea,;— si nu mai putin — dorinta de a ramine in amintirea celorlalti, de a fi un exemplu pentru tinerele generatii sint tot atitea motive care indeamna omul la reflexie. @ cea de-a saptea etapa a unet investigatii sociolo- gice se referd la pretestarea instrumentelor de cercetare care se realizeazi in cadrul anchetei-pilot. Daci prean- cheta este o reflectie critici asupra ipotezelor cercetarii, inscriindu-se astfel In sfera metodologiel, pretestarea este © reflectie criticé asupra instrumentelor de cercetare (ches tionare, ghid de observatie sau de interviu) vizind sfera de interese a tehnologiei (a perfectionarii tehnicilor de cercetare), Jan Szczepatiski considera ci in aceasti etapa pot fi standardizate instrumentele de investigatie. Stan- dardizarea tehnicilor de cercetare consta in stabilirea lor exact’; de pilda, o ancheta. standardizatd const in aceea a fiecdruia dintre cei anchetati i se pune o intrebare identica, intr-o formulare identicé, cu o intonafie iden- ticd etc, pentru a asigura astfel objinerea unui réspuns care si constituie 0 reactie la exact acelasi stimul"?, Intre preancheta si pretestare exist acelasi raport ca si intre metodologia gi tehnica cercetirii. In raport cu me- todologia sint folosite dowd sau mai multe tebnici de cercetare integrate. Adecventa tehnicilor la obiectul de cercetat este o garantie a validitatii concluaiilor. In ce const, in fond, pretestarea si ce elemente noi poate si #7 JAN SACZEPANSKI, Probleme metodologice controversate ale socion Logie eontensporane polonese, in Teovie si mtctotd tn stiinfele sociale, vol II, Editura polities, Bucuresti, 1966, pp. 3839, 05aduca ca? Pretestarea unui chestionar poate aduce in discutie accesibilitatea limbajului, a terminologiei folosite. Subiectii folositi in pretestare pot fi interogali asupra infelesului unor termeni inclusi in chestionar. Prin aceasta se semnaleaz ambiguitatea unor expresii, dar si recep- tarea acestora de cétre subiecti. Se cere totdeauna o adecvare a terminologiei la nivelul de cultura al popu- latiei cercetate, Nerespectarea acestui deziderat duce la colectionarea unor informatii aparent relevante. Tehnica de cercetare poate masca astfel realitatea. Uncle intre- bari din chestionar — in urma pretestitii — vor trebui reformulate, altele dublate sau incluse intr-un alt con- text. Pretestarea are ca scop evidentierea si a unor as- pecte legate de aplicarea propriu-zisi a chestionarelor: Jorma acestora, formula introductiva, timpul necesar apli- carii_ete. Un element deosebit de important pus in evi denja prin pretestare se referd la sensibilitatea chestio- parului, adicd la capacitatea de a se objine réspunsuri diferite ca intensitate si directie Ja acelasi_ stimul-in- trebare. Pretestarea chestionarului, Tineretul si imaginea viito- rului ne-a condus Ja concluzia ci utilizarea unor rispun- Suri: mai mult, la fel, mai pufin nu este suficient de sen sibila; majoritatea subiectilor anchetati indicau ca ras puns: mai mult. Am introdus atunci o scala cu. cinel valori: mult mai mult, mai mult, la fel,’ mai putin, mult mai pufin. Prin aceasta noi considerim c& am. ‘sporit gradul de sensibilitate a instrumentului folosit. De ase- menea, pretestarea poate furniza informatii prefioase re- feritoare la imaginea ce si-o formeazi cel ce raspunde cu privire la instrumentul cercetarii, la problematic si, mai general, la instisi cercetarea proiectati, Aceste informatii se recolteazd in urma unor discufit cu subiectii asupra cérora s-a facut pretestarea, Pretesta- Tea se realizeazi asupra unor persoane care nu vor intra Ulterior in esantionul calculat, dar care prezinta aceleasi caracteristici cu cele ale persoanelor aledtuind universul anchetei. Numarul persoanelor pretestate este foarte mic in comparatie si cu universul anchetei si cu. marimea esantionului. Pentru un esantion de circa 1000 de per- soane sint suficiente 10—20 de persoane pentru pretestare, 'p procedeu interesant pentru stabilirea distorsiunilor lzvorite din imaginea pe care si-o face subiectul anchetat See eee ere eee ae aja de ancheta sociologica si faja de anchetator este asa~ numita pretestare fard rdspuns, propusd de citre sociolo- Jul umetican ME Ora: Prin’ dest procedeu Ge prctes: ‘are, subiectului i se prezinté chestionarul spre a {i citit si fard s& i se ceard sa réspunda la intrebari, este invitat Sd spun ce anume crede el c& se urmareste prin ancheta proiectata. Pretestarea fara réspuns porneste de la ipoteza 4 subieciianchetafi au tendinta de a contribui prin ris punsurile lor la reusita scopului propus de anchetator' VIII. In urma pretestirii, se poate trece la definitiva- rea instrumentelor de cercetare. Aceasta este 0 noua etapa in pregitirea investigatiei, imediat premergitoare apli- cari ,in teren* a instrumentelor astfel definitivate. Etapa de definitivare a instrumentelor vizeazd elementele de continut, dar si cele de prezentare a instrumentelor: de exemplu, punerea in pagina, formatul ghidului de inter- viu_ etc.’ Asupra acestor elemente se va'stérui in alt capitol al lucrarii, 1X. De asemenea, o tratare mai ampli a celei de-a noua etape: aplicarea én teren® a instrumentelor de cercetare — wu referire speciala la chestionar si interviu’— va fi vealizatd in capitolul IIT. Aici facem numai_ remarc este gresit a se identifica investigatia fenomenelor sociale cu aplicarea in teren a instrumentelor de cercetare, Sim- jul comun comite acest picat: refine doar ceea ce este manifestat, exterior. Aplicarea in teren a instrumentelor de investigatie este doar 0 etapa — e adevarat, importanta — car nu cea mai importanta gi nici cea mai extinsi ca durata. X. Prelucrarea datelor, a informafiilor obtinute prin aplicarea in teren a instrumentelor. Informatiile culese, pentru a fi utilizate, trebuie clasificate, inseriate si preg’- tite in vederea prelucrarii lor matematice. Nu numai in- formatiile rezultate din aplicarea chestionarului sau a interviului vor fi codificate. Codificarea, ca operatie de atribuire a fiecdrei categorii de informajii a unui numar sau litere, poate fi intilnitA si in prelucrarea datelor re- TIBERIU BOGDAN, Pretestarca fara raspuns, in Metode si tehmict cle sociologiei. Coord, Mion Constantinesew st 0, Berlogea, Editura Giddacticd $1 pedagogies, Bucuresti, 1970, pp. 6062. 37zultate din observatia direct& sau indirecté si in prega- tirea pentru analizi a datelor experimentale. In fond, este vorba de stabilirea semnificatiei datelor obtinute si de construire a ‘unor categorii corespunzatoare ce vor fi notate conventional cu cifre de cod. In acest sens, ,,codi- ficarea este un moment al cunoasterii — si'unul din mo- mentele esenjiale — deoarece in cadrul acestei operatii se trece la condensarea, sistematizarea ‘si normalizarea in- formatiilor*, Cel cate realizeazi codificarea face 0 ana- liza si o interpretare a informatiilor cu scopul de incadrare a lor in categorii exclusive. Exist riscuri seriose legate tocmai de acest moment al interpretarii informatiilor. In functie de atitudinea si opinia celui ce codificé' — con- stient sau nu — faptele de observatie, rispunsurile la chestionare, sint introduse intr-o clasi sau in alta, sint diferit codificate. Experientele au ardtat ci intre mai mul- te codificari exist totdeauna discrepante in ceea ce pri- veste repartizarea informatiilor in diferitele categorii, Mai mult, existi discrepante serioase chiar in activitatea unuia si aceluiasi codificator. In legitura cu codificarea se ridica problema validititii, a fidelitatii si a sensibilitafii aces- teia, Validitatea codificarli este dificti de pus in evidenta Ea se referi la valoarea raporturilor dintre continutul informatiei si categoriilor stabilite, pe de o parte, si intr aceste categorii si obiectivele investigatici, pe de alti parte. Fidelitatea, mai usor de pus in evident, este dat de constanta codificdrii acelorasi_informatii, fie de catre mai multi codifieatori in acclasi timp sau de recodificare, dup scurgerea unui interval de timp, a ace~ lorasi informafii de c&tre unul si acelasi codificator. Sen- sibilitatea codificdrit se refera la diferentierile dintre ca~ tegoriile de clasificare a informatiilor. Aceste categorii trebuie s& permita repartitia pe o scala mai largi a in- formatiilor. Cind ne referim la codificarea informatiilor obtinute cu ajutorul chestionarului sau a interviului avem in vedere repartizarea rispunsurilor in mai multe cate- Gorii si atribuirea fiecirei categorii de raspuns a unui nu- mér de cod, In cazul intrebarilor simple, la care gama ris- Punsurilor este limitata, stabilirea unui sistem de categorii ION CAUC, Principii metodologice de elaborare @ unui model pentrs Prelucrarca automata a informatilor recultate din aichetele sociotagiee in ,,Viltorul social”, nr. 1, 1973, p. 83 | (@ unui cadru de codificare) nu ridicd nici un fel de difi * cultate. La intrebarea: ,,A{i citit vreun ziar in cursul zilei de ieri?* rispunsurile ‘nu pot fi altele decit: Da, Nu, Nu-mi amintese sau Non-réspunsul. Atribuind cifre de cod, cadrul de codificare va apirea astfel: Da=l; Nu=2; Nu-mi amintese=3; Non-rispuns—4. Variantele de raspuns pot fi limitate de factori_ natu- rali: in ceca ce priveste sexul, nu sint de prevazut decit doua coduri (M—1; F=2) sau de factori juridici: referi- tor la starea civil nu sint posibile decit cinci variante de raspuns si respectiv cinci coduri: celibatar=1; cdsitorit— 2; vaduv—3; divorfat=4; non-raspuns—=5. Uneori, insa, numérul variantelor de raspuns este foarte mare, ajtingind pind la 1000 de categorii, de cifre de cod. Este cazul, de ex- emplu, al recensdmintului populafiei din Franta, Ih 1954, cind pentru stabilirea activitatilor profesionale ati fost pre Vizute in jur de 1000 de rubrici. Cind numarul codurilor este mare, la prelucrarea materialului in vederea publici- rii rezultatelor se procedeazi la 0 regrupare a codurilor, construindu-se categorii mai largi. Astfel, in cazul recen~ simintului la care ne-am referit, informatia a fost. con- densata mai inti in 600 de categorii, apoi in 41 si in [i- nal in 9 mari brane de profesii. Restringerea numarului de categorii de raspunsuri este impusi in sondaje — in unele cazuri — si de volumul restrins al csantioanelor uti- lizate, fapt co duce la vepartijia unui numar mie de cazuri in cadrul fieetvei categorii, ficind astfel imposibili ex- primarea procentuali sit aplicarea testelor de semnifien tie In practica construitii si aplicdrit chestionarelor, in afa- ra codurilor simple, sint folosite si coduré combinate, care permit descrierea multiplelor asociatii de variante simple de raspuns. La intrebarea: Ce ziare obignuiti sii cititi? pot fi prevazute urmatoarele variante de raspuns si, respec- tiv, urmatoarele coduri simple: Scinteia Roménta liberi Scintoia tinerctului Musca Ziave judetone Ziare wzivale Altele Nu vaspundeLa prelucrare, nu exista nici o dificultate dac& vei in- tervievati obisnuiese sa citeascd doar un singur ziar, Daca ins obisnuiesc 44 citeased dou’, trei sau mai multe ziare? Construirea tuturor asociatiilor’ posibile de raspunsuri si acordarea fiecireia a cite o cifra de cod este 0 operatie Gificls, care presupune in eontinuare o lung’ lista de o- turi Scinteia i Komduia tiberd 9 Scinteia gi Sefnteia tineretului 10 Scinteia $1 Munca . n = Sefnteia gi ziarul judejean r Scinteia si siarul ucinal 13 Setutria $4 alt u Homdnia Tiber si Munea Ramdnia liberd $i Setulria tinerctutui 6 Romibnia liber $i siarul azinat 7 Romdnia liber si ziarul judefoan ‘ 18 Romania liberd gi alt ziar : 18 Scinteia tineretului 5i Munca . . 20 Sctnteia tinevetului $4 siarul judetean 21 Scinteia tinerctului i ziarul vsinal 2 Scinteia tinevetului $3 alt ziar 28 Munca gi siarut judefcan ‘ a i a Murca $i siarul wzinal 2 Munca salt siar cee Ziarut judefean yh siarul wzinal Ziarud judefean 5h alt ziar Ziarul uzinal si alt siar Urmeazi apoj asociatii de cite trei, patru s.am.d. titluri de ziare, ajungindu-se in final a un numar foarte mare de_cifre de cod. exist inst posibilitatea codificdrii fiecdrui zi r prin cifra 2 la puterea: 0, 1, 2, 3, 4, 3, 6 7, (==), lista de ca. duri prezentindu-se astfel: Seinteia 1 Romania libera | 2 Selnicia tinerctatus 4 IMunea 8 Ziare juetone . 16 Ziare usinale eae Alte siare 6 Nu rispunde ae 90 Asociajiile de doua sau mai multe titluri de ziare vor pri- mi cifra de cod rezultata din suma codurilor lor: Scinteia $i Roménia libera . 3 Seinteia i Setwlsia tinerctulut : 3 Scinteia $i Munca 7 : 9 Scinteia, Munca, siarul usinal : rm Rominia tiberd, Munca $i siarul judefeas 26 Se observa cd suma reprezentind codul asociatiei de ras- punsuri nu poate deserie decit o singuré combinatie (de titluri de ziare, ca in exemplul nostru). Codul 19 nu poate semnifica decit combinafia: 16-+2+1, adic& Ziarul jude- fean, Roménia liber si Sctutcia. La decodificare se’ des- compune succesiv cifra de cod combinat in cele mai mari puteri ale lui 2. Astfel, codul 50 este compus din 32-25, ca fiind cea mai mare ‘putere a lui 2 care se cuprinde in 50, Apoi scidem 32 din 50. Cea mai mare putere a lui 2 care se cuprinde in 18 (diferenta rezultata) este 16—=2'. Apoi, 18—16—2, adici 2! Rezulté c& cifra de cod 50 descrie combinatia: Roménia liberd, ziarul judefean, zia- rul_uzinal. Utilizarea codurilor combinate este necesara ori de cite ori in chestionarele precodificate se permite celor_an- chetaji sé aleagi mai mult decit o singuré varianti de raspuns. Operatia de codificare se complica cind este vorba de intrebiri vizind atitudinile si opiniile subiectului, cind sint folosite intrebarile deschise si, mai ales, cind ‘inty-o ancheta au fost consemnate cit mai literal cu putinga ras- punsurile. In aceste cazuri este necesar a se aplica ana- liza de confinut pentru clarificarea raspunsurilor. Analiza de continut — conform definitiei clasice a lui B. Berelson — , este 0 tehnica de cercetare prin descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest al co- municatiilor, avind ea scop interpretarea lor‘ Corcetarile lui J. Durbind si A. Stuart (1954), desi efec- tuate asupra unui numar foarte restrins de codificatori, au pus in evident discrepante in cazul recodificarilor ce se ridicd pina la 32%, Totdeauna se manifesté multi atentie in selectarea anchetatorilor, a operatorilor de an- cheta; se neglijeazd ins in multe cazuri alegerea unor buni codificatori care, se intelege, vor trebui sd posede alte calitéti decit cele ale operatorilor de ancheta. Pentru a a”stabili cadrul de codificare la intrebirile deschise, codifi- catorul trebuie s& citeascd 10—200/, din chestionarele apli- cate, iar semnificatia raéspunsurilor este trecuti intr-o list&, Se constata frecventa aparitiei fiecdrei semnificatii Se grupeazi semnificatiile apropiate in categorii mai largi, edrora li se dau numere de cod. Probleme speciale de codificare ridica si clasijicarea can- titativa, adicd repartizarea ,unitajilor observate* dupa ca- racteristici exprimate printr-un numir (de exemplu: re- Partitia indivizilor cuprinsi in anchet& dupa virstd, nu- mérul absenjelor nemotivate de la serviciu etc). In primul rind trebuie stabilit dac& variatia caracteri tieli, In raport cu care se face clasificarea in ve- derea codificdrii, este discreté (se face prin intreruperi) sau continud. Repartitia muncitorilor dintr-o ramura i dustrialé dup numérul de intreprinderi in care au lucrat a& nastere unei grupari dupa o caracteristicd cu variatie discret, exprimaté prin unititi fntregi: una, doud, trei sam, fntreprinderi schimbate. Repartitia dup virsta a acelorasi muncitori ar implica o grupare dupa o caracte- risticd cu variatie continu’, intrucit timpul poate fi ma- surat nu numai tn ani, luni, zile, ore, minute, secunde, dar si in zecimi, sutimi, si chiar’ milionimi de_secundé. In practic, 0 astfel de masurare nu este posibild si nici nu ar ajuta cu nimic cunoasterii stiinfifice. Pentru clasi- ficarea dupa virsta, este suficient sine oprim la virsta in ani impliniti, practicind astfel o solutie de continuitate. In continuare, trebuie stabilit numarul de grupiri in care sA se faci repartitia. Daci am grupa populatia tarii dupa ani de virsta, ar rezulta peste 100 de categorii, cea ce nu ar fi semnificativ. Se procedeazi in acest caz la fixaren intervalelor de grupare, prin precizarea numirului de va- riante ale caracteristicli ce urmeaza a fi incluse in acceasi categorie, Amplitudinea variatiei caracteristicii luate drept criteriu de clasificare se imparte la numarul convenit de grupari, de unde rezulta marimea intervalului de grupare. Se infelege c& aceste intervale vor fi egale. Pentru stabilirea aproximativa a intervalelor de gru- pare, poate fi utilizaté si formula propusa de cAtre H. A. Sturges: TEs, B22 lop unde: i observate 5 N reprezinti wumirul de unita t aracteristi yes = Daca intr-o intreprindere industrial 498 de muncitori au Iucrat peste program intre 12 si 58 de ore lunar, inter- valul de grupare va fi aproximat se- 2 46 a 79.822 -log 498 143822- 6104 21,277 = 2,161 i= Jntervalul de grupare, in acest cuz, va fi dupa formula, numiirul intreg cel mai apropiat de valoarea obtinuta, adici 2. Stabilirea m&rimii intervalelor si, deci, a nunii- vului grupirilor nu este o operajie mecanica; ea este subordonata — asa cum se stie — scopului de a obtine c tegorii (clase) cit mai omogene din punct de vedere cali tativ si nu obtinerii unui echilibru intre numarul de uni- tS{i din fiecare grupa Cind variafia caracteristicii prezintZ 0 amplitudine ma- 19, este necesara stabilirea de intervale neegale. Impartind ropulatia dintr-o colectivitate in grupe de Virsta cu inter- vale egale, vor rezulta grupari cu freevent& nuld sau sin- gular’. De aceea, repartitia pe virste se face in grupe cu intervale neegale, care se maresc odaté cu inaintarea in sginale cu intervale egale sau neegale pot fi Grupele ma i superioara inchise, sau deschise, avind limitele inferioari 5 stabilite sau nu. ae lati citeva tipuri de grupari in vederea codificiri A. Virela Dela Ola 20 ant Dela 21a 40 ani Dela 41 la 60 ani De Ia @t la 80 ani Grupate en intervale egale Le ta RI ba 100 an si intervale marginale in Ve la 1OL ta 120 i 16 cise Ia atnbele eapete. We La FRE a 140 ani 7 Noes s 93h Virsa Coat Dela Ola 1 an yl ese ae Dela 21a 7 ani 2 Dela @ in 14 3 De la 15 ta 25 ani 5 4 Grupare cu intervate neega- De In 26 In 40 an Pere aera Sear 5 le yi intervale —anatginate Be ta 4t ta 60 a 8 desehise 1a limita. superivars Peste 60 de a 7 . Nonrispans [s De regula, pentru simplificarea calculelor, intervalele marginale se inchid. Cind raimin deschise, cercetitorul con sidera limita superioara a intervalului ca find limita de dezvoltare pe care o poate avea caracteristica luata in con. sideratie. Gruparea marginala: Peste 60 de ani need intr-o intreprindere este limitatai de virsta legal de pen- Sionare. Uneori este necesara deplasarea limitelor pentru gruparile marginale sau distributia feecvenjelor in interio. tul acestor grupari, pe baza cunostinfelor de specialitate, Fixarea limitelor rémine inst o problema in atentia co- dificarii. O astfel de grupare Virsta Cott Pind ta 20 aut De Ia 20 la 40 ani De Ia 40 1a 60 Peste 60 ani Nonrispans Grupare eu intervale egale si 1 2 7 + [8 intervate marginale deschise 4 Ia ambele capete, 5 crecazé dilicultati de codificare: ce cod dim variantei de raspuns ,,20 de ani*? Pentru a se elimina difieultatile, in practica investiga {iilor sociologice, s-a convenit ca limita superioara a unui interval sa fie cu o unitate mai mica decit limita inferi- 94 oard a intervalului urmator, gruparea luind astfel de va~ lori Vipsta Codut Ving Ja 20 ani a 1 De la 21 I 40 ani : 2 De la 41 fn 6 ani a 3 Peste ant... 4 Nonrlepuns 2... le 8 Tot in practica cercetarilor sociologice se considera mai indicat si se prevada limite diferite de ,numerele rotun- de“ (multiplii de 10 sau de 5), intrucit s-a constatat o atractie a numerelor care se termini cu 0; persoanele in virstaé de 41 de ani declarind c& au rotund 40 de ani, cele de 19 cau 20 s.a.md. Prof. Gabriel-R. Chevry, ana- lizind recensémintul din 1851 din Franja si pe’ cel din Abidjan din 1955, explica piramida virstelor (Fig. 7.) prin atracfia numerelor rotunde si propune pentru. stabili- rea virstei populatiei: a) consemnarea anului de nastere, nu a virstei (in ani impliniti); b) utilizarea intervalelor de grupare care au in centru anil terminati printr-un zero®, In aceasta ordine de idei este de preferat gruparea: O- 4 ani 3-14 ani 15 — 24 ani 25 — 35 ani Operatia de codificare permite prezentarea informatiilor objinute prin aplicarea ,la teren* a instrumentelor de cercetare sub forma tabelelor. Prezentarea sub forma ta- belelor a codurilor in vederea totalizdrii frecventei lor de aparitie poarti numele de tabulare. Ea poate fi realizatd manual, in cazul unui numar mic de chestionare, meca- nie sau electronic, cu ajutorul cartelelor perforate si al calculatoarelor electronice. O cartela de perforat tip Hollerith este formata dintr-o bucaté de carton cu 80 de coloane, fiecare coloana avind $9 GADRIEL—R. CHEVY, Pratigue des enguctes statistiques, Paris, PU, 1962, p. 49. 95‘A coloane. rei intrebari Sex femine intrebare sint mai mult 70 conform cifrelor de cod, pe nu una, ci dow le tree informatia din chestio- de cite o coloani. Variantele 's, atunci trebuie prevazute in de la 0 la 9. Fie De exemplu {intrebarea 35) Domiclinl actual 9. Daca la o sma rispanile sural é Coleana 35 Rindul o 1 din chestionar ii corespun de raspuns se repartizeazi de 9 posibilitati de raspun: programul pentru calculator, Masini de perforat special narele codificate in cartele, rindul 9, 1, 2, 3. cite 10 rinduri numerotate wen dy pwioferd vpepwy §66666666666666666666666666666566666656EEEEEELESEGESEGESEEESEEEEEESEEEEEESEEEEE Sesescegseecceseseceeeseeecees sass cescesseneseasseesesecaeeesseaceeaecseeeaees LLLLLLLLLLLLLLLLAL LLL LLL LLL LLL LLL LLL ULLAL ELL L LLL LLL LL LEAL LLL LLL ULLAL, 9999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999 SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSsSSSSSSSSSsSSssssssssssSsssSsssSssssssSSSSS vebbbhb bbb bby rrr by bbb bbb yy bbrrh pbbyrbbrrbbrrbbbybbbhrrrbrrbbbybbbyrbbrrryhy CECE LELE EEE LEE LEE CEE CELE CELE LEE ELE CELEELLELECEEEELELEEEEEEEELELELEEEEELLELLELE URULLETLLLATELTTLTLLL LLU LLU FULELULLULLEOLEODEOELEDULEDEELEDOELDEELELELELLEELELELELELLELELGLELELEEEELELE EEL 9000000000000000000000000000000000000000000000s900c0000000000000000000000000000Masinile de perforat cartele pentru calculator au o cla- iatura aseminatoare cu cea a masinilor de scris obisnuite. Un operator antrenat poate perfora circa 200 de cartele complete pe or. Masinile de perforat pot si copieze au- tomat cartelele anterior perforate, in cazul in care sc urméreste crearea unor dublete in vederea arhivarii cerce- tarilor sociologice. Exist’ masini de verificat felul in ca- re au fost perforate cartelele, Apisind gregit pe clavia- tura masini de perforat (ca si la dactilografiere), se in- troduc erori care pot duce la respingerea programului de la calculator. Masinile de verificat cartelele perforate pot compara perforatiile cartelei cu ceea ce era previzut in Program, semnalizind optic gi acustic orice neconcordanta. Viteza masinilor de verificat este mai mica decit a masi- nilor de perforat (circa 100 de cartele verificate pe ora). Tabularea implici repartizarea variabilelor pe un sistem de axe rectangulare: pe verticalé putind fi trecuté o va- riabila sau doui, pe orizontala find inscris& o alt varia- bilé. Se objine astfel un tabel cu dublé sau cu tripla intrare, Masinile de tabulare au fost practic eliminate prin in- troducerea calculatoarelor electronice, care permit efec- tuarea In cadrul programului introdus a unor operatii aritmetice si logice. Schema de functionare a unui cal- culator electronic este urmatoarea: [Tastractiont | Date J t _ Data T J] semorie [[_Memorie extern] ee [tse] J Rezuttate | Schema de funcfionare a calculatorului electronic (dupa Claude Javea) Informatia codificata trebuie sa fie in prealabil inre- gistrata intr-o foaie de prelucrare statistica sau intr-un | formular special, exemplu, Fortran. Tabularea manuala, cel mai adesea, se executa de citre doua persoane: una dicteazi numarul chestionarului, nu- merele de cod corespunzétoare fiecdrei intrebiri, cealalta inregistreazA codurile in coloane §.a.m.d. Trecerea date- lor in formular, ca si in tabularea manual sint operatii monotone, ce par unui neavizat ca find lipsite de im- portan{a. ‘Desi aceste operatii nu presupun o pregatire speciald, codificarea adeevaté reprezinté o garantie pen- tru exactitatea si corectitudinea tabulogramelor prezen- tate fie spre tipirire, fie spre o analizi statistic mai la~ borioasa. La construirea tabelelor de centralizarea datelor tre- buie respectate o serie de reguli. Prof. Dumitru Hasegan le sintetizeaza astfel®: 1) — separarea subiectului de predicat; primu! se tre- ce in capatul rindurilor, iar predicatul in’ capetele 'coloa- nelor. Sint cazuri (foarte rare) cind subiectul se trece in capetele coloanelor si predicatul in capetele rinducilor sau cind subiectul se trece atit in capetele rindurilor, cit si in capetele coloanelor (tabelele combinate de corelajie); 2) — unitatea de masura comuna tuturor indicatorilor se va preciza in titlul general al tabelului; in caz con- trar, se va specifica sub fiecare indicator al predicatului sau intr-o coloand specifica; 3) — numerotarea coloanelor in cazul in care unii in- dicatori sint obtinuti prin calcul din datele altor coloane, 4) — coloanele care definese subiectul se vor nota cu litere; 5) — coloanele in care se inscrie predicatul se vor nota cu cifre arabe; 6) — rindurile tabelelor nu trebuie si fie prea dese, iar in cazul mai multor rinduri, in tabel, la intervale de 5 rinduri se lasi un spatiu mai larg sau’se trage o linie mai groasa; 7) — daca sint numere mari, ele se despart in clase. In cazul in care in tabel exista si numere zecimale, nume- & Curs de statistic eoretied $i economic’, Partea 1, Academia de Studii Heonomice, Bucuresti, 1972, p. 389.a a OHSILVES MINTER Aa avorelor intregi li se adauga atitea zecimale au celelalte numere; 8) — numerele urmate de multe zerouri se scriu in mii, milioane ete.; 9) — in cazul in care fenomenul cercetat exist in in- treaga colectivitate, dar din anumite motive lipsese datele pentru o grup, in’ rubrica respectiva se pun trei puncte Co 10) — daci fenomenul nu exista intr-o grupi a colec- tivitatii, in rubrica respectivé se pune liniuti (—); 11) — tabelele statistice complexe trebuie insolite de © nota explicativa ‘ouri dupa virgula cite XI. Ca ultima etapa inaintea redactarii finale a raportu- lui de cercetare, analiza rezultatelor se face in perspec tiva_cor ipotevelor avansate. Sta- tistic, se evalueazd importanta fiecdrei variabile, stabilin- du-se daci ,,migcarea* variabilei este ,,semnificativa® sau nu, dacd depigeste hazardul. Cercetind adaptarea si inte- grarea profesionala a celor din mediul’ rural, am avansat ipoteza ci virsta, nivelul de scolaritate, vechimea in pro- duetie ete. influenteaz pozitiv asupra gradului de adap- tare si integrare. Analiza rezultatelor se va face in raport uo serie intreagé de variablle dependente: indeplinirea normelor de productie, num&rul absentelor nemotivate, freeventa ludrilor de cuvint in cadrul adundrilor de pro- ductie, satisfactia (declarata) de a face parte din colectivul respectiv etc. — ca indicatori ai integrarii — care se co- releazi cu variabilele independente amintite (virsté, ni- vel de scolarizare etc). Se stabileste apoi daci corelatia este statistic semnificativé sau nu, aplicindu-se testul de semnificatie, dupa formula propusa in 1900 de caitre Karl Pearson: y (ean ft unde: ‘fo reprezinta freevengele observate ; ft — freeventele teoretice ; y = suma termenilor, 102 lata, dintr-o cercetare proprie, calcularea lui chi-patrat pentru a vedea dact intre starea civild si naveta existé o legaiturd semnificativa statistic. Localnici Navetigti TOTAL Familis 1536) 752 Bi 4,172 7,830 2288 (1458) (830) Nefanitigti 6620 Ay 498 B 8221 14,485 160 (740) (420) 2198 1250 3448 1) Determinarea frecventelor teoretice. 288-2198 _ 502905 sg a8 aus A, 2198 — 1458 B, 2288 — 1458 By 1250 — 830 420 740 11) Calcularea lui chi-pitrat fo-h (fo — f® A, 1536-1458 = 78 78" = 6084 4,172 A, 662— 740 = —78 —78*= 6084 = 8,221 B, 752— 830=—78 ~78' = 6084 = 7,330 B, 498— 420= 78 78 = 6084 = 14,485 420 2 = 4,172 + 8,221 + 7,330 + 14,485 = 33,208 Gradul de libertat. (r=1) (—1); unde rindurilor, iar ¢ = nr. coloanelor f=@-)@-H=1 103Tabela tui Fisher de valori y¢ Valoarea calculata a lui 2 se compara cu valoarea lui (Prescurtath) P (probabilitatea) din Tabela lui Fisher la gradul de li- ee bertate calcula. slp 09] 092 | 095 | 090 | 020| 005 | 002 | oor abla lw) Fisher de valoré chicpatrat (8) 0.00068 ooiss 6.685 ; : 0.0308 oat | 4,605] 5.991] 7,424] 9,210 See aie 0.185 0,584 1837 [11,345 1 0,00016 2,708 38H 6.635 0429 1,064 11,668 |13.27 eee 0752 1610 13,388 [15,088 114 2.208 frogss 15,038 16,812 In cazul nostru, 72 find mult inferior valorii lui P la 1564 21833 {12,017 [14,067 [16,622 18,475 0,01 respingem cu mult incredere ipoteza ci starea civila 2,032 3.490 18,168) 20,090 si tendinta de naveta sint independente, statistic consta- 2592 +4168 19,079 |21,666 tindu-se legitura puternic semnificativa (P=0,5 repre 3.059 865 lr,t01 23.209 zinti 0 corelatie slabs; P—=0,02 — 0 corelatie puternica; 3,609 5878 lon fa. iar P=0,01 — 0 corelatie foarte puternic’). 4178 6,304 fo.054 26.217 4765 7.042 ls,472 27,688 . ’ co Set beers|os rat Tabet cw dubla intrare (corelapic tute 2 variabile) 5,985 8547 [28,259 [90,578 Vivsta | \ | fl e614 9312 29,683 |32,000 : | 20 |e era ‘ae | Totat 7,288 10,085 50,998,409 eens | ot 7.906 10,885 s2,s46[34,05 aay 8567 16st a,687 36,191 |_|} 9.237 12,443 5,020 [97,505 Urban 915 13,240 [36,943 [38,982 Total 10,600 1400105 7,659] 0,289 7 n1293 14,848 [32,007 35,172{39,968) 41,638 11,992 15,650 [99.196[36,415 40,270 [2,980 abel cu tipta intrare (coreajie Intre 3 variabite) 12997 16.47 |a4-an2 [47,052 [4,506 Tie ] 13,409 17,292 [35,563]39,885 [12,856 ie sex | ~20 |21—30|31—40)41—s0]s1—60] 61~ | totat 14,15 re.tid [36,741 [40,113,140 Deal | eae a eet eee ae 14/847 18.939 |37,916/41,337|s5, 419 p 15.574 19,768 |39,087 42,557 46,699 Rural eee ee ee ee 16306 20,599 s7,962| s|P= 0.90] 028 | 095 | 090 | 0,10 005 | 0.02 | 0.01 Urban bo} I —|—|—_| Tora eee) i Pentru valori mai mar ae nuniruluéde grade de libertate f, ne puter a a ‘servi de expresia: 2; — J2f—i ca de o abatere normala, cu eroarca standard egal cu ‘unitatea. Hxtrasi din: R.A, Pisher, Statistical Methods for Research Workers, publicaté de Oliver $8 Hoyd, ‘Kalinburgh, 108 4 Veri, G. MILTON SMITH, Ghid simplificat de stalistied, Bucuresti EDP, 197i, p. 165. 105Totdeauna se va calcula, fat4 de totalul populatiei an- chetate in cifre brute si procente, repartitia pe grupuri de virsta, de exemplu, a celor care se declara salisfacu{i de munca lor, apoi a celor care indeplinesc gi depigese norma de productie ete Stabilind marimile absolute direct, prin numérare, pu- tem sa raportam volumul unei grupiri la volumul alteia Intr-o intreprindere industrial nu este lipsit de interes s& compara numarul muncitorilor sub 20 de ani cu cel al muncitorilor peste 50 de ani, cind repartitia pe cate- gorii de virsta este Virsta (X) 20-21-30 31-40 415057 “Taald Nr. de cazurt (f) 50 23108 6 2 asa ce eee sau sé comparim numérul acestora cu cel al intregului esantion, pentru a vedea cit reprezinté din el. Se obfin astfel marimé relative: 50 452 telor, amplificind fracfia cu 100, a promitelor — amplifi- cind-o cu 1.000, a prodecimilelor sau procentimilelor, am— Plificind-o cu 10.000 si, respectiv, 100.000, In practica cercetarilor sociologice, cel mai adesea ex- primarea mérimilor relative se face sub forma procente- lor. Remarcim faptul cd exprimarea procentuala nu este indicat cind numaratorul fractiei (volumul populatiei) este mai mic decit 30 (30 constituind cel mai mic nu- r mare‘), Prin exprimarea procentuali se urméreste simplificarea, nu amplificarea marimilor absolute. Nu ‘se poate spune c& intr-o cisdtorie sint 50%/. barbati si 50”, femei?! Intreaga colectivitate sau fiecare grupare in parte ur meazi sa fie caracterizata printr-o serie de marimi medi, intre care media aritmeticd, reprezentind suma valorilor inregistrate, divizaté la numérul cazurilor, este cel mai Jarg utilizata. Dac& valorile individuale ale caracteristicii 1106, care pot fi exprimate sub forma procen- + x 100 50). (virsta, in cazul nostru) at fost inregistrate dati, se aplicd formula mediei aritmetice simple: yo x unde: X teprezint& valorile inregistrate ; . N =~ numirul de observagii. (cazurile) = oe suma Media aritmeticd ponderatt, in cazurile in care uncle valori apar de mai multe ori, se calculeazé dup’ formula: DIX tay unde: X reprezinté medie aritmetica ; = valorile inregistrate ; = numarul de observagii ; — suma; e = frecvenga cu care apar valorile. Seam Pentru cei 10 muncitori din categoria de virsté 51—60 ani, distributia de frecventi a fost urmétoarea: Valorie cavacteristici Nv. de observapia (Virsa) (nr. de muncitori) Ani3 ‘Media aritmetici este puternic influenjaté de valorile extreme ale seriei. De aceea, pentru a caracteriza distri- butia, trebuie calculata imprdstierea valorilor in jurul me- diei. Intr-o astfel de distributie: Nr. de observatis (nr. de muncitoriy Ani media aritmetici este aceeasi ca in distributia anterioara 64,7 ani), insd problemele sociale legate de organizarca celor 10 muncitori, de exemplu, intr-o echipa vor fi dife- rite, pentru c& in acest al doilea caz formafia de lucru va fi omogena sub raportul virstei, fapt ce va permite, pro- babil, integrarea mai rapidi a muncitorilor. In primul caz, amplitudinea variatiei valorilor caracteristi (virstei) este 8, Ay = Xpor — Xpig = 59 — 51 = 8 in timp ce cimpul de imprastiere a variatiei celei de a doua distributii (amplitudinea variatiei) este mult mai mick (3). Xx, 7 — 34 108 A calcula insd numai amplitudinea variatiei nu este su- ficient; trebuie sA vedem cu cit se departeazd de medie fiecare observatie (caz) in parte: d= x unde: d reprezinti abaterea unei variante a caracteristicii fafa de medie valoarea caracteristicii (varianta) media aritmetica Nese x He precum si media acestor abateri: unae: d, reprezintd abaterea medie liniarit X = valoarea caracteristicii (varianta) X — media aritmeticd Potrivit unor considerente matematice este_mai avan- tajoas& utilizarea pitratelor diferentelor: (X—X)* decit di- ferentele ca atare. Se calculeaz astiel dispersia, ca 0 ex- presie a diferentei dintre media piitratelor valorilor carac- teristicii si p&tratul mediei caracteristicii respective: ote (pentru o serie simpli) sau" = f (pentru o serie de freevenge variate) * Prin simplifies’ se poate ceulare @ dispersici Junge by formule mai simple de eal zxt in e meunde: of reprezinta dispersia (deviafia medie patratic’ dintre observafiile individuale si media aritme- tied); NX = valoarea caracteristicii (varianta) ; X media aritmetie’ ; N — numirul de observafii (cazuri) ; f — — freeventa. In cazurile analizate de noi dispersia era 5,770. Nr. de pe Valorie “lle stein wae Gr emigre X= a ay, (Vita) sat. cor) x eee st 84S 10,89x1=10,89 0 543 5:29x0-0 533 843 1,6033-8.07 a ea 0982 0.18 eo eas 0.49200 me as 172289 2380x2578 7 0 548 2ima729 7.290. a on 372 13.69 19,60x1= 19.69 1 548 47522,09 22,00x1=22,09 o 0 m8 572292,49 3,19x0—0 f=10 3 (Xa 9770 Pentru a o putea inscrie di ari Tinian lesa lungul unei seéri liniare 10 trebuie extrasi rédacina patraté, objinindu-se astfel de- ‘viatia medie standard (abaterea tip) V5 HX=XM (pentru o serie de frecvenfe variate) (pentru o serie simpli) Deviafia medie standard, cel mai frecvent utilizaté in prelucrarea datelor din cercetirile sociclogice, serveste Ja calcularea altor indici gi la stabilirea semnificatiei dife- dupa formula: (.raportul critic”, pentru cazurile in care N > 30) | _ (,distribujia —T” stabilita. de a| 1, 2) Student (V. S. Gonsset), pentru lie +a) cazurile in care NV < 30) unde, s — reprezintd estimarea dispersiei colectivitatii* Adesea sociologul este pus in situatia de a calcula me- dia aritmeticd a gruparilor cu intervalele marginale des- chise. In exemplul privind repertitia pe virste a muncitorilor (p. 112), intervalele marginale se inchid, fixind limitele: inferioaré — 18 ani si superioari 65 de ani, Este firese s& consideram ci cei 12 muneitori din ca- tegoria de virsta ,,peste 50 de ani se repartizeazA astfel: 10 muncitori in categoria 51—60 de ani si numai 2 mun- citori In categoria 61—65 de ani. De asemenea, este fires: SA consideram cd toate cazurile din aceeigl categorie a1 Iocul invervalul S, Metede statistice, vf $111, D.CS., pul21 iE RADU, tice de prelucrare a datelor, in. Paihologie gemcrald(oab te Al. Rogea), E-D-P,, Bucuresti, 1966, p. 489, m SreeVirsta (X) 18-20 21—30 31—40 41-50 51-60 61-65 Total Nr. de cazuri (i) 50213-1086 Centre de interval 19 25,5 33,5 45,8 55,563 Folosind unele proprietati ale mediei, formula de calcul simplificat a mediei aritmetice pentru seri de freevente variate este: unde: @— reprezinti o constant (de reguli, central intervalu- lui cu frecventa maxima) k— constanti (in cazul intervalelor egale & repre- zint marimea intervalelor). In cazul nostru, a=25,5 iar k=9. Vinsta Neo de Centrale Produsul dintre centrele de cazuri de interval micsorate interval micgorate $i frecvenfe om ow FA) 18-2050 2 072 x 50—-36 21-90 219 0x 213— 0 S140 108 111 x 108=119,98 41-50 6a 2,22 x 69 153,18 51-60 10 8.93 x 10= 33,8 1-62 416 x 2= 8.32 78,78 eee ore 5,5 31 de ani aritmetice, pentru caracterizarea seriilor de date, in mod curent, se mai utilizeazi alti doi indica- tori: modulul $i mediana, care araté in jurul carei valori se grupeaz distributia frecventelor. Modulut, reprezentind valoarea de freeven{i maxima a distributiel, se situeazi, in cazul nostru, in grupa de vir- st de 21—30 de ani. Pentru calcularea Iui exact, in cazul seriilor de frec- Venti cu intervale, se utilizeaz’ formula: M,=X,+¢4—_ are az unde Mg — reprezinti valoarea modulari ; X, — limita inferitar’ a intervalului_ modal ; d- ~ mirimea intervalului: modal ; A, — diferenga dintre frecvenfa intervalului modal si freevenfa intervalului precedent ; Ay ~ diferenja dintre frecvenfa intervalului modal si freevenfa intervalului urmitor, In cazul nostru, valoarea modular se situeazi spre capul din dreapta al seriei, intrucit clasa urmatoare celei modulare atrage valoarea modulului cu o for{% propor- fionala cu frecventa ei (108): My =21+9——-28 = __og4 (219 — 50) + (219 — 108) Mediana reprezinta valoarea caracteristicii X (virsta, de exemplu), care iiparle populajia ordonaté dupa crl- teriul marimii caracteristicii, considerate in doud parti e- gale, astfel incit 500/, si se g&seasci dedesubtul ei si 500/y deasupra. Mediana se poate de-ermina prin simpla nu- mia area formule: ea cazurilor ordonate sau prin apli spit Ume 3unde: Uwe — reprerinti unitatea mediand Df - sumua freevenjelor. in exemplul luat de noi, mediana se situeazi tot in grupa de virsti 21 — 30 de ani, pentru ca 2 1 us = 226 sau Observiim ci 50 de muncitori sint sub virsta de 21 de ani, dar mai mult de 226 (sau 227) sint de virsti sub 30 de ani, Va trebui si imparjim grupa de virsta 21—30 in 236 — 50 263 — 226 doua proportii 2 $i, respectiv: “=e =0,17, astfel incit, pentru intervalul de clasd de 9 ani: 9X0,82=7,38 si 9X0,17—=1,53, de unde result ci jum: tate din muncitorif anchetafi au virsta de: 21-+7,38—28,38 (28 ani si 5 luni) si jumatate din ei au virsta’ de peste 28 de ani si 5 luni Considerarea izolata_a liecdvei-vasiabile este primul pas alj analizei_primaveJl este urmat de clasificarea incruci- sala st de corelave iferit pvaria e corelataé — de exemplu — virsta si sexul cu numérul de absente ne- motivate si nivelul de scolaritate. fn acest fel, prin schim- barea succesiva a relatiilor dintre variabile se ajunge a se determina cea ce este statistic semnificativ. Cea mai simpli metodd de analizi a corelafiei dintre doua fenomene este diagrama de dispersie (sau metoda no- rilor de puncte), care rezulté din inscrierea in planul axe- lor de coordonate a valorilor corespunzitoare caracteris~ ticilor studiate. Este evident ca atit intervalele de gru- pare, cit si numérul celor dou& caracteristici trebuie si fie egale, astiel incit ,norul de puncte (cazurile indivi duale) sé apar’ sub forma unei elipse turtite cu axa pe diagonal in cazul corelatiilor pozitive si a corelatiilor ne- gative sau sub forma neregulata in cazul in care nu exist nici o corelatie intre cele doua caracteristici. Trasind vi- zual sau in urma determinarii punctelor medii o linie pe densitatea maxima a punctelor, se obtine o dreapid de regresie, care permite evidentierea cazurilor aberante, in departate de aceasté dreapta. Calcule mai complicate per- mit stabilirea ecuafiei de regresie si determinarea precisa 4 a dreptei de regresie, Ecuatia dreptei de regresie este: y=ax+b. O metodi mai precisi de stabilire a gradului de corelatie dintre dou’ fenomene este data de caicularea coeficientului de corelatie (r) (Bravais-Pearson) dupa for mula’ y) unde: y — reprezinta coeficientul de corelafie ; N — numirul de observasii (cazurile) ; sx si sy — abaterile tip; XsiY — caracteristice ; X si Y¥ — mediile aritmetice. Coeficientul de corelatie a rangurilor ¢ (ro) (Spearman) se calculeazi dupa formula: unde @ (ro) — reprezinta coeficientul de corclagie a rangurilor ; N= numirul de observafii (cazurile) ; a — diferenta de rang. A liza reaultatelor pina la acest punct este — aga cum remarca C. A. Moser — mai mult odescriere statistic a rezultatelor, prin intermediul distributiei de Treevant&, a Procentajelor, a mediei si dispersici. Descoperirea unci relatii direct proportionale intre dou variabile nu ne spune ins nimic in legaturd cu raportul de cauzalitate, cele doud variabile putind fi determinate cauzal de o a treia. A jnicra de la covelatie lacauzalitate_inseanni_a interpreta {tatele din perspectiva: a) succesiunii in timp @ aparitie: variabilelor si b) influentei_perfurbatoare a altor variabile, Dac constatam o corelatie pozitiva fo: te ridicata intre gradul de satisfactie faté de munca de- pusa si nivelul de scolaritate, ne putem pune problema care este in realitate relajia cauzald: faptul ca individul a fost satisfacut de munca lui l-a determinat sa- i ridice nivelul de scolarizare (prin cursuri serale, de ridicare a cal ficdrii nsete.) sau faptul c& si-a ridicat nivelul de scolarizare a de- terminat sporirea gradului de satisfactie in raport cu munca depusa? Succesiunea cronologica este totusi greu de stabilit, desi se poate imagina o tehnici de stabilire retrospectiva a opiniilor (ce sentimente avea subiectul inainte de frecventarea cursurilor de ridicare a calific&rii) Chiar si in aceasté situatie, rezultatul este foarte incert. Exist cazuri in care stabilirea succesiunii cronologice nu ridic& nici un fel de probleme. De exemplu, relatia pozi- tiva dintre distanta de la locul de munca la domiciliu si absenteism (intirzieri). Chiar daca stabilirea succesiunii cronologice este evident, nu se poate trage in mod auto- mat concluzia: ,dup& aceea, deci din cauza aceea, Tre- buie vazuta si actiunea perturbatoare a celorlalte varia- bile, Satisfactia fat& de propria muncé poate fi influentata nu numai de ridicarea nivelului de scolaritate, dar si de ridicarea nivelului de retribuire. Relatia poate fi repre- zentata astfel: es Scolaritate Remuneratie Satisfactie (a) Schema explicativa poate capita alte forme, potrivit permutirilor succesive: (2) (3) (4) (5) SRS sau $ s Ree s*\R R75 5785 6s RsauS+$—+R (7) Ng Pe rind, se interpreteaz toate schemele posibile — ur- marindu-se pe cit posibil succesiunea cronologicé si des- coperirea enunturilor absurde, retinindu-se ca plauzibile un numar de enunjuri care constituie explicatia, raportul cauzal. Uneori, legatura cauzala este inversi. Roland Pressat da citeva exemple de acest fel: ,,s-a constatat ci ultimii-nis- cuti se caracterizeazi printr-o proportie artificial ridiea- t& de malformatii@®, Prezinta acestia malformatii pentru 4 sint ultimii-nascuji sau pentru ed prezintd malformatii Sint ultimii-nascuti?! Este mult mai plauzibil si presu- punem ci aparitia unui copil handicapat. descurajeaz cu- plul familial de a mai face copii, astfel incit copilul cu malformafii rémine ultimul-naseut, Pentru stabilirea raportului de cauzalitate de la anali- za bivariata se trece la analiza multivariatd, care consta in introducerea succesiva a ,,variabilelor-test*. Daca prin introducerea variabilelor test corelatia dintre variabilele inifiale se menfine si dac& exist’ un raport de anterior tate temporal a variabilei independente fa{i de varia bila dependenta, atunci putem considera cA ne aflim pro- babil in fata unui raport de cauzalitate. Nu putem afirma cu certitudine ¢& este vorba de un raport de cauzalitate, pentru ca este imposibil si introducem toate variabilele- test: ne marginim la introducerea citorva variabile-test, pe care le considerém semnificat Prin introducerea variabilelor-test este posibil si des- coperim ci intre variabilele inifiale nu existi decit o corelatie aparenté. De exemplu, intr-o intreprindere in care lucreazi 2150 de muncitori (850 de femei de barbati) se constata ca exist’ o corelatie pute: nificativa intre sexul si atitudinea fafA de munca. Sex (a) Alitudine Femee Barbate Total Jaja de need (y) Negatroa 450 850 Porta 100 1300 Totat 350 2180 Fara_a calcula 72, observim ca valorile maxime si mi- nime sint incrucisate, fapt ce ne permite si afirmani c& intre variabila sex (variabila independenta, notatd cu 2) si variabila: atitudine fatd de munca (variabil dependen- ta, notata cu y) existd 0 corelatie semnificativa, Tntrodu- % ROLAND PRESSAT, Anolize demograficd, Bucuresti, Editura stingifies, 1974, p. 27. "7cind variabilu-test pregitire profesionala (notata cu 1), co- relatia dintre x si y dispare, "Pregative profesional () Rea (1) Buna (1) Total Sex (3) Atitudive Femei — Barbaji Femei Barba Jaga de munca (y) Negatioa 400 200 50200850 Positiva 200 1002008001300 Total Cr a eT TT) Dac lucrurile se previnti astfel, inscamni céi este gresit sd afirmam ca sexul determina atitudinea fala de munca, chiar daca exist o corelatie semnificativa intre repartifia pe sexe si atitudinea muncitorilor. Paul Lazarsfeld construieste un exemplu foarte sugestiv pentru a evidentia necesitatea de a trece in cadrul ana- lizei datelor de la corelatii statistice Ja stabilirea raportu- lui de eauzalitate, Ii spune: sa constatat it nue mirul_masinilor de pompieri care intervin in cazul unui incendiu este mai mare, cu atit pagubele incendiului sint mai mari. Putem spune cd aici exist un raport de cau- zalitate? Fireste, c& nu. Modelul situatiei este urmatorul Fig. 8. # = nt. maginilor de pompieri; mirimea pagubelor | mitimea incendialai; corelatie statistics, Jogatur’ eatizala 1%, KURT HOLM, PETER HUBER, Einfah- tung in die Methoden ‘dir cmpirischen Sosiologie, Westdeutseher “Verlag, Koln und Opladen, 1969, p. 200, ne Variabila test este cea care determina variafiile lui x si ale lui y, si din aceasti cauzd intre x si y se constatd © corclatie. Corespunzitor terminologiei propusi de Paul Lazarsfeld°*, in acest caz avem de-a face cu o elaborare de tip MA, adic& 0 corelatie marginal, in care variabila- test este anterioara: (x 5 LY] @ Plat) (y) ( 95 #Y) @ [ 0] ‘Termenul a=0; termenul b-++0 Potrivit schemei logice pe care 0 propune Lazarsfeld, pot fi identificate patru tipuri de elaborare: Vatoarea corelajiei 0 He O Positia variableictest yi tO yit=o Anterioara PA MA Intermediara PL Mr ‘Tipurile de claberare MA si MI, rezultate prin intro- duecrea variabilei-test dezviiluie 0 corelafie aparenta intre variabila independenta si variabila dependenti, iar tipu- rile de elaborare PA si PI pun in evidenta raportul de multicauzalitate: variabila-test si variabila independenta determina variabila dependent (vezi modelul de mai jos). Ke, Fig. 9 Asa cum remarca P. Lazarsfeld, intre tipurile PI si PA exist urmatoarea relajie: daci variabila-test este 0 con- ditie, variabila independenta este o contingenta (tip PA), 4 PAUL LAZARSFELD, L’Interprétation des relations statistiques comme procédure de recherche, iu Méthodes de la Sociologie, Vol. IK, L’dnar ysé empirique de ta causalitd, Patis, Mouton et Co., La Taye, 1967. 19acd variabila-test este o contingenta, variabila indepen- dentA este o condifie (tip Pl). Tata un’ exemplu de elabo- rare PA (dupi Renate Mayntz): Se constata ci intre satisfactia muncii (variabila ind: pendenta, x) si satisfacfia generala (variabila dependent, y) exist o corelatie statistic’ puternice semnificati Salisfacte general (y) Satisfactie munc (=) mica mare Total nied 280 120 400 mare 170 380 550 Total 450 300 950 Daca introducem o variabila-test: satisfactie a raportu- rilor din cadrul grupurilor primare (t) constatim c& se mentine corelatia dintre x si y. Satisfactie a raporturilor primare (t) Satsfactc generat (y) Sates mare (r) Totat Satisfactia muncii(x) Satisfacfia muncii(x) ica ‘mare mica mare mica 130 20 15010400 mare ee Total 160140 260980 Pornind de la aceste exemple, se poate da algoritmul stabilirii raportului de cauzalitate intre x si y: 1) construirea unui tabel cu dubli intrare ( si y); 2) stabilirea coeficientului de corclatie; 2) dacd existé 0 corelatie statistic semnificativa, sint introduse variabile-test, prin construirea tahelelor cu tri- pla intrare (x, y, ); 4) stabilirea coeficientului de corelatic (ry; t si yh; 5) dac& corelatia xy; t3£0, se analizeaza —dimensiunea temporal a variabilei-test in raport cu variabila indepen- denta, _ Se ponte spune ci, dact intre x si y corelatia x se men- fine, indiferent de factorul test introdus, atunci avem su- 120 ficient temei si afirmim ea intre x si y exist o relatic cauzala. Operational, relatia cauzalé poate fi definita astfel: 0 formulare va fi numita «cauzald» dacd relajia este destul de puternici incit s& fie folositoare sau interesanta; dac& nu necesité prea multe formulari de conditii marginale incit si-i afecteze generalitatea si importanta; daci au fost incercate suficiente variabile posibile ca al treilea fac- tor pentru a conferi oarecare asigurari ci relatia nu este falsai; si daca relatia poate fi conectata in mod deductiv la un corp de teorie mai mare (sau mai putin satisfAcdtor) poate fi susfinuta de un set de propozitii auxiliare, care explicd mecanismul, cu ajutorul cdruia Lunctioneazd relafia‘®. Asadar, analiza rezultatelor_presupune atit descrierea statistica, cit si explicatia cauzali. Datele statistice, in si- ne, nu spun nimic, Cind, in raport cu o anumité proble- mé, 60%, din populatia anchetat& raspunde da“, cum in- terpretim acest lucru? Avem de-a face cu 0 populatie omo- gen si indecis& sau cu o populatie heterogena bine dife- rentiati?” Cu alte cuvinte, statistica nu poate arata dack exist o probabilitate de 0,6 pentru ficcare individ de a raspunde .da%, find vorba de o instabilitate a rispunsu- rilor, sau dacé totdeauna 608% din subiecti vor rispunde da, cea ce ar corespunde unci perfecte stabilitati a atitudinilor si opiniilor. Omul de stiinfa nu este un simplu contabil: nu se poate mirgini in a trage coneluzii doar din cifrele si datele pre- lucrate, El trebuia sa ,,inventeze*, nu numai si ,inventa~ rieze*. Speculaliile controlate ale cercetitorului_imping inainte cunoasterea prin yeneralizdrile empirice™. In afara analizei primare (cantitative si calitative) la care ne-am referit, astézi se vorbeste in sociologie tot mai insistent despre analiza secundar‘i (_Analiza secundara, |desi apare ca o tehnici foarte moder- RE de preluctare a datelor arhivate, constind din. valo: ficarea datelor sub un alt punct de vedere decit acela pentru care au fost strinse, poate fi considerati 0 prelun- gire a modalitatilor de cercetare specifice sociologiei din 6 JULIAN 1. SIMON, op. cit, p. 454 fW. MATATON, La mestre des attitudes, in ,,Uall, psvchol”, nr, 267, 1968, p. 586. TON TORDACHEL, Teoria soctologied general si teoria de rang media de gonevatizare, in oral social”, 7, nt. 2, 1972, p. 928. ya1a doua jumitate a secolului al XIX-lea*, La acea data, cereetatorii sociali interpretau datele adunate de alte pei soane sau institulii, de cele mai multe ari date statistice de origine administrativa, manifestindu-se acliv numai in selectionarea datelor, nu §i in recoltarea lor, Este stiut ca nici Quételet, nici Durkheim si nici Thomas si Znaniecki n-au_adunat ‘date special consemnate pentru’ problemele pe care le-au cercetat; au folosit ‘datele deja colectate si consemnate de alte persoane si institufii in alte scopuri decit cele ale temei supuse cercetirii, E. Durkheim scoate din datele statistice oficiale despre sinucideri concluzii so- ciologice originale cu privire la integrarea ‘social. (Le suicide, 1897), La fel procedeaza si Le Play in cercetéirile asupra muncitorilor europeni. La distanji de o jumatate de secol, H. Schelsky, in Die skeptische Generation, utili- ind tehnica analizei secundare, demonstreaza inca 0 dati ca acumularea datelor sociologice empirice poate contri- Dui la progresul teoriei, c& este posibila o ,macrosocio- logie empiric&*, Lucrarea lui P. Sorokin, Social Mobility (1927), este si ea un exemplu fn acest sens®, Dificul- tatile sint insi marcate de stadiul putin dezvoltat al teh nicii analizei secundare, de necesitatea de a lua in discu- tie date primare foarte eterogene (statistici oficiale, sonda- Je, rezultatele experimentale de laborator). Desigur, este Posibild 0 analiza secundara si a datelor provenite din ob- servatie, experiment sau analizi de continut, dar expe- rienta acumulata si existenta arhivelor pentru anchetele sociale araté c& cea mai fructuoasa este analiza secundard a chestionarelor, aceasta cu atit mai mult cu cit astézi cifra anuala a interviurilor este estimaté la 10 milioane. 'S-a stabilit ci esantioanele in jur de 2.000 de persoane asigura in acelasi timp reprezentativitatea nationala si ac cesibilitatea din punctul de vedere al costului. Problema costului devine central cind se decide aplicarea analizei secundare. Trebuie rispuns la intrebarea: ce este mai pu- in costisitor — sii aledtuiesti esanticane pe anumite cate~ gorii de populatie, si construiesti noi esantioane repre- ® ERWIN K. SCHEUCH, Entwicklungsrichtungen bei der Analyse socialwissenschafticher Daten, in Handbuch der empirischen Sosialforschiong (Herp). René Konig, 1. Dand 2 Anflage, Stattgart, Herdinand Bake Js, 1967, p. 658. i “ REYMOND LOUDON, Analyse secondaire ot sondages socilogigues, in Cahiers internationnaux de sociologie”, vol. XU.VIT, 1969, p. 5. 122 zentative pe fara sau sé cumulezi date din mai multe chestionare anterior aplicate si pistrate in arhiva? De la caz Ja caz, se opteava pentru una sau alta din solujii, De cele mai multe ori, insi, analiza secundard permite obti- nerea informatiilor dorite intr-un interval de timp scurt gi la un pre} de cost acceptabil. Intervin ins’ probleme statistice, pentru ca esantioanele cumulate schimba gradul de siguranja al rezultatelor. Mai mult, se ridica problema echivalentei indicatorilor* In cadrul anchetelor, succesiunea intrebirilor semnificd ‘traducerea conceptelor sociologice in forma ipotezelor-test: conceptul este concretizat, spart in dimensiuni singulare, urmind a fi izolate aspectele unitare ale realitatii. In fond, ‘operationalizarea conceptelor indica tocmai procesul invers al genezei lor (abstractizarea si generalizarea datelor sen- zoriale). Fiecare intrebare din chestionar este considerata de cele mai multe ori ca un indicator din ,setul de di- mensiuni* al conceptului, considerat ca fiind constituit dintr-un complex de aspecte si nu dintr-o simpla si direct observabili realitate. In cadrul analizei primare, defini ca valorificarea datelor adunate de citre cercetitor in mod special pentru problema in raport cu care se face prelu- crarea, din ,universul indicatorilor posibili* se selectio- neazit din motive de economie in cercetare doar un ,esan- tion variabil ca marime si consistenta. Acest ,esantion de indicatori serveste pentru analiza si injelegerea feno- menului complex, a faptului social, fiecare indicator find intr-o relatie probabil cu ceea ce’ trebuie si misoare in realitate. De la cercetare la cercetare, pentru definirea a- celuiasi concept pot fi luate In discutie esantioane dife- rite de indicatori. Aceasta si permite construirea de noi sisteme de indicatori din intrebarile formulate initial, in scopul definirii altor concepte, Profesorul E. K. Scheuch, directorul Arhivei centrale pentru cercetdri sociologice em pirice a Universitajii din Kéln, da urmatorul exemplu pen- tru intelegerea semnificatiei indicatorilor functionali echi- valenti. Intrebarea: ,,Discutati des cu vecinii despre po- a primar’, poate fi considerata ca indi- cator pentru interesul politic. Se injelege ci nu va fi sin- gurul, dar va fi unul din ,,universul indicatorilor posibili¥, din sistemul de indicatori. In cadrul analizei secundare, * Veri HERDERT 1H, HYMAN, Secondary Analysis of Sample Sur veys, New York, 1972. 123 See eee eerpe tema Integrarea in vecinitate, aceasta intrebare apare ca indicator functional echivalent. Valoarea lui pentru stabilirea gradului de integrare in vecinditate este mult di- minuata, Raspunsul negativ la aceasta intrebare poate si insemne Ja fel de bine un simptom al dezintegririi, dar si un semn al dezinteresului politic. Semnificatia raspun- sului negativ poate fi: Nu discut despre politicé, dar discut alte probleme!* Un alt exemplu de selectionare a indicatorilor functionali echivalenti: in 1965, E.M.M.I.D., impreuna cu Institutul pentru cercetari sociologice com- parate si cu Institutul pentru stiinfe politice al Universi- tAfii din Kéln, realizeazd o cercetare sociologicd asupra radicalismului politic. Analiza datelor primare conduce la concluzia ci persoanele cu un nivel superior de instruc tie scolar’ din N.P.D. au o atitudine politic’ mai mode- rat decit persoanele cu studi clementare sau medii, Se naste ideea c& ,nivelul de instructie joacd un rol impor- tant in radicalismul politic. Pentru verificarea acestei ipoteze se recurge la analiza secundard, intrucit num: rul persoanelor cu bacalaureat cuprinse in esantionul pen- tru analiza primard era redus si nu permitea concluzii generalizatoare. Din anchetele cu mai multe teme (omni- bus) arhivate la Zentralarchiv fiir Empirische Sozialfor- schung, se punca problema de a selectiona pe cele repre- zentative pe tard, efectuate in aceeasi perioada de guver- nare politic’, alc&tuite pe baza aceluiasi procedeu de esantionare si in care sa existe intrebari cu privire la preferin{a asupra partidelor politice. In cele sapte anch te selectionate conform acestor criterii, intrebarea cu pri vire la preferintele asupra partidelor politice apirea sub trei forme: — ,Dac& in aceste zile ar avea loc alegeri parlamen- tare, ce partid afi alege?* — ,,Ce partid simpatizati cel mai mult? — Ce partid politic din R.F.G. simpatizati dv. cel mai multz4 Aceste intrebiri, desi diferit formulate, au fost. co derate ca indicatori functionali echivalenti pentru radica- lismul politic. Cartelele perforate au fost recodificate pentru punerea de acord a celor sapte anchete, cea ce a permis prelucrarea electronic’ sub acest nou unghi de vedere a peste 12.000 de interviuri omnibus. 128 Din muititudinea indicatorilor folositi in analiza pri- ma, nu mai poate fi retinut pentru analiza secundaré decit un numar restrins sau chiar un singur indicator, pentru c& datele sint situate intr-un nou cadru de referinta, care nu mai este identic cu primul. Pe baza indicatorilor re- tinuti pentru analiza secundara, in urma determinarii sue- cesive a variabilelor care definese cel mai bine un fe- nomen (tehnica Discriminant Analysis sau Tree Analysis) se formeazi concepte secundar-analitice. Operatia de selectionare a indicatorilor, a scoaterii in- trebarilor din contextul chestionarului nu se poate realiza ins {4rd riscul unor distorsiuni, Contextul influenteaz& raspunsul, la fel ca si forma intrebarii. Este binecunoscutd si influenta succesiunii intrebarilor in contextul chestio- narului, Analiza secundard nu poate insi rispunde acestei cerinte, dup cum, doar cu greu poate corespunde exi- gentei de a grupa date adunate in condifii identice de me- diu (identitatea situatiilor de interviu), Factoru] timp intervine din plin in discutarea valorii rezuitatelor analizei secundare. In mod curent, in vede- rea analizei secundare se alcituiesc esantioane cumulative numai din anchetele efectuate in aceeasi perioada de timp, cu linie de tolerant reduse, doar pe anchete sociologice reprezentative pe {ara si pe ‘probleme neconditionale cro- nologic, cu exceptia analizelor comparative. Subliniind faptul c& nu trebuie supraaccentuata cerinta ca aduna- rea datelor folosite pentru analiza secundara si fie facuta in condifii identice, prof. E. K. Scheuch avanseazi ideea cd important este diferentierea in perceptia diferitelor fe- nomene dup& categoriile si grupurile sociale. Se poate pune intrebarea, in acord cu psihosociologul american R Blumer, dacd. in acest fel. trecind de la categoria de vir- la Situafia materiald, la nivelul de scolaritate ete. si i mai departe, la atitudine si comportament, si con= siderind cd primele variabile le determina automat pe cele din urm&, nu construim un homo psihosociologicus Ia fel de abstract ca si acel homo economicus, impotriva iruia s-au ridicat sociologia si psihologia. Individul nu este o suma de variabile: virsta, sex, situatie materiala, scolaritate etc., ci este o unitate original inserata intr-un meditt socio-cultural, care {i determina atitudinile si com- portamentul. Analiza secundara trebuie completata totdea- una cu analiza contextualé, Dar acesta nu ramine decit 125 se aS Se a ee eee ee oeun deziderat, atita timp cit unitatea de baz in cercetare este individul si nu institujia in care el este integrat (fa milie, scoala, uzina etc.). Cu toate limitele semnalate, analiza secundardi ofer po- sibilitati multiple atit in planul cercetarii stiintifice fun damentale cit 5i in planul cercetarii aplicative. Dr. Ekken- hard Mochmann*! aminteste, intre altele, faptul ci analiza Secundara permite objinerea unor rezultatc rapide, in condifiile crizei de timp si de bani, cind nu este posibila 0 cercetare proprie, faciliteazl pregitirea si pretestarea noi jor anchete, face concluziile mai sigure, permite crono logic comparafii inter- si intraculturale, realizeazd 0 ve~ rificare a valabilitajii cercetarilor (din punct de vedere al spatiului, timpului ‘si al coordonarii), ajuté la reexami- narea problemei influenjei conditiilor de mediu asupra raspunsurilor la interviu si poate servi ca model de simu. lare pentru diferentierea stimulilor fn cadrul anchetelor XII. Redactarea raportului de cercetare reprezint etapa finala a oricdrei investigatii. Totdeauna investigarea feno- menelor sociale se face cu scopul de a fi comunicate re- zultatele, fie factorilor de decizie, specialistilor, fie publi~ cului larg. In functie de publicul céiruia i se adreseard, prezentarea cercetarii stiintifice se va face diferentiat. Tot deauna este insi necesar si se fac 1) 0 introducere in problema studiatd; 2) un istoric al proiectului de cercetare 3) un rezumat al cercetivilor anterioare; 4) o clara reformulare a problemei; 4) redarea completa a procedeelor ulilizate pentru cu. legerea gi prelucrarea informatiilor; 6) prezentarea detaliat& a rezuliatelor; 7) un rezwmat cu interpretarea rezultatelor, Comunicind rezultatele investigatiei unor specialisti, formulele de calcul, tabelele de corelatii si coeficientii, metodele folosite vor fi prezentate detaliat, fri prea mult explicitare verbali. Limbajul tehnie viguros va per- mite intercomunicarea: coneluziile vor rezulia direct din EKKENUARD MOCIUMANN, Selundaranalyse, Kin Diskussions~ Beitrag 4 newen Methoden’ in der empirischen Sosiaiforechung. Teoh, 1968, 126 datele prezentate. Specialistul are in acest fel posibili- tatea A verifice justejea concluziilor din cercetare. Cind intentia de comunicare a autorului se indreapta catre un public mai larg, cu_o cultura generala bogati dar nespecializat in problemele stiinfelor sociale, in pre- zentare nu se va accentua latura tehnici metodologica a cercetarii, ci, cu claritate, vor fi expuse scopurile, rezul- tatele si valoarea teoreticd si practica a investigatici. Itis- punzind tendinjei de largire continua a orizontului infor- mational, chiar dac& este vorba de un public nespeciali- zat, credem oi este necesar si se cultive priceperea de a citi $i de a interpreta tabelele de corelatii, serifle de in- formatii etc. prin publicarea lor. De asemenea, credem c Teinjection des résultats, comunicarea rezultatelor in grupul studiat trebuie si respecte totdeauna normele de- ontologice, avindu-se in vedere actiunea de feed-back a efectului Floyd Mann. Floyd Mann ,,a constatat efectul de schimbare pozitiva a atitudinilor, a moralului si a maturi- t8lil unui grup cdruia i se comunicd rezultatele unei anche- te realizate asupra grupului*®, Daca destinatarul raportului de cercetare este organiza- fia sau institutia care a initiat cercetarea, prezentarea va indica corect Limitele si erorile calculate, etapele investi- gatiei, concluziile fiind minutios explicite si traduse in masuri concrete, in variante de solutii. Referitor la ra- portul de cercetare destinat specialistilor, asa cum re- marca R. Mucchielli, omiterea prezentérii obiectivelor si a populatiei investigate, precum si a metodologiei si a caleulelor aplicate, a rezultatelor brute si a comentirii lor desealifies cercetarea, Se cer.a fi prezentate ipotezele inifiale si nu numai cele confirmate. Mai mult, ele trebuie justificate prin prezen- tarea concluziilor preanchetei. Operatia de transformare a ipotezelor in obiective ale cercetarii implicd enume rea acestora chiar din prima parte a raportului. Datele despre universul anchetei nu pot lipsi. Se cer justificate procedeele de esantionare, posibilitatile si limitele acestor procedee, reprezentativitatea esantionului (pe fara, pe o gitine etc.) si tipul unitatii de investigare (persoane in dividuale, familii, organizatii). Foarte adesea cercetitori ROGER MUCCHIELLI, Linterview de groupe, Patis, Libraites ‘Techniques, 1968, p. 58, warneglijeazi prezentarea problemelor legate de completarea esantionului calculat $i dificultatile de contact cu. uniti- file investigate (numarul necesar de vizite pentru investi- garea tnei unitati), Metodologia cercetirii este de cel mai mare interes pen- tru specialistul care citeste un raport de cercetare: ea ii poate sugera o cale mai adecvatd pentru propriile cerce- tari, dar fi ofera in primul rind, certitudinea adevirului stiinfific demonstrat. Pentru aceasta, intr-un raport de cercetare este obligatorie prezentaren in anexa a instru- mentelor utilizate (chestionare, ghid de convorbire sau de observatie, foile de inregistrare). Vor fi reproduse protocoalele, ‘figele totalizatoare, tabulogramele. Datele trebuie prezentate de fiecare data sub forma procentelor, cit si a cifrelor brute. Calculele statistice, formulele ma- tematice se cer prezentate sub forma desfasurati. Graficele si diagramele, cit mai sugestive, sustin afirmatiile, inlo- cuiesc comentariile detaliate. Fara ostentatie, acestea con- Ving si dau valoare intuitiva rezultatelor. Graficele construite pe principiul coordonatelor rectan- gulare au inserise pe axa absciselor (linia orizontala) riatia caracteristicii (X), iar pe axa ordonatelor (linia verticala) variatia frecventelor (f). Intretaierea celor dou axe poarté numele de origina si din acest punct notat cu zero incepe gradarea graficului pe baza scirilor uniforme, neuniforme, logaritmice sau semilogaritmice (pe o axa sear logaritmica si pe cealalti scara aritmetica). In cazul celor doua grafice, inscriptia — clara si concisé — este plasaté deasupra curbelor, fapt ce usureazé urm tirea datelor. Folosirea inscriptiilor in interiorul graficu- lui este preferabila legendei, explicatiei simbolurilor utili- zate, care trebuie plasaté in afara refelei graficului, de- desubtul sau in dreapta lui. Atit in cazul inseripfiilor. cit si al legendei graficul va avea un titlu deplin kimuri- tor, iar curbele vor fi mai groase decit linia de baz, Pen- tru a nu fi atins plafonul graficului de curbe, este ne- cesar ca scara frecventelor, construit’ pe vertical, ince- pind cu valoarea zero, si'se continue neintrerupt pind Ja un indicator care si depageasci valoarea celui mai mare indicator din serie. In cazuri exceptionale, pentru a usu- ra compararea curbelor situate la inaltimi diferite, releaua graficului poate {i intrerupti printr-tin canal’ marcat pe grafic. Alegerea scarilor sia unititilor de lungime se 128 ee in functie de valoarea indicatorilor seriei, dar si a imarimif hirtiei de care dispunem, astfel incit prezentaron datelor si permit studiul intuitit al relatiilor dintre fe nomenele prezentate grafic. aoe Hatura seriilor de date ce urmeari a fi prezen- ate, graficele sint clasificate — de regula — i stupe principale: ae 1) grafice care reprezinta variatia in timp: histori ra si diagrama polard (radial i a eeoiindi ) grafice care reprezinti serii calitative: histogram it ma, poligonul si curba frecventelor, dreptunghiul, cere barele (coloanele) de structura; 2) grafice ale serlilor de spatiu (geografice): col cartograma si cartodiagrama,”'t'" Sr0sretice): coloanele, Specificul fiec&rui tip de grafic si algoritmit mn struire necesita consultarea ‘manualelor’s, tretal ioe de Statistica; ‘semnalind importanta reprezentarii. grafice a datelor de observare, am avut in vedere faptul 4 proce- cleele grafice nu sint altceva decit ,,aplicatii perfectionate ale metodei comparative, permitindu-ne s& con{runtim, dintr-o singura privire, un foarte mare numir de fapte Si adesprindem atit asemanatile, cit si deosebirile dintre Comentarea rezultatelor nu trebuie s& ascunda limi demersului metodologie, nici dificultatile tehmioe tatters pinate: este mult mai valoroasd 0 cercetare a carei ipo levi a fost ‘nfirmata deett incercarea de a demonstra cu orice pret in concluzie ceea ial 5 i orice oncluzie ceea ce initial s-a postulat in valuarea cercetirilor sociologice — dup’ Th. Caplow = trebuie si se fact in raport ct un sistem de eles bine pus Ja punet. Exist pesibilitatea elabordrii unor grile de evaluare cuprizind: a) problema cercetata; b) tehnica utilizata; ©) rezultatele; 4) interpretarea rezultatelor. © MaAURI sociale, 8, DUVERGER, trinicte matematce si grafice fn sine sk coda tn sme scale, we Ta. oleh, 129In raport cu aceste criterii se poate judeca importantat problemei daci este: foarte semnificativa, semnificativa, pulin semnificativa sau nesemnificativi, gradul ei de nou- tate prin raportare Ia corcetirile mai apropiate sau mai indepartate. Se poate aprecia dacéi esantionul este: repre- zentativ, utilizabil sau insuficient, dacd rezultatele sint complete sau incomplete, daci interpretarea rezultatelor este din punct de vedere teoretic concludenta sau numai instructiva. si din punct de vedere practic: important, utild sau inutilé, 3. Planificarea unei investigatii s prin metoda ,,drumului critic logice Metoda drumului critic (C.P.M. — Critical path method) a fost stabililii in 1957 de citre consilierii firmei Du Pont de Nemours, Walker si Kelly. In 1958 si 1969, ea a fost utilizataé cu succes la programarea reparatiilor unor uzine chimice, La uzina chimic& din Louisville (S.U.A\), aplicarea metodei drumului critic a redus durata repara: fillor de la 125 de ore la numai 93 de ore. Paralel, in 1958, cu ocazia planificdrii constructiei rachetei Polaris, a fost realizata 0 alta variant a metodei drumului critic {metoda PERT. — Program, evolution review tehnique, srmis constructia in numai 5 ani a acestei ra- chete, desi durata initial cutimatlfusese Ge 7 ant. Daf ani mai tirziu, in Franta, este pus& la punct o a treia va- Fanti a metode! drumulut critic (metoda MPM. Ale- tro Potential Method). In prezent, sint cunoscute peste 30 de variante, toate pornind de la metoda initial (C.P.M.) si de la faptul c& 0 lucrare, oricit de complexa, poate fi descompusa in activitati simple si in evenimente sau etape, care marcheazd inceputul si sfirsitul activita- {ilor. Activitaile, simultane sau succesive, in ordinea lor de desfisurare tehnologic’ sau logicd, pot fi redate prin arce (activitate-are) sau prin noduri’ (activitate-nod). In geea ce ne priveste, utilizém activitatile-nod, care nu sint altceva decit puncte’ sau virfuri intr-o retea, rejeaua constituind reprezentarea grafic a cercetarii sociologi a proiectului insusi. Evenimentele sint, in acest caz, re~ date grafic prin arce, sigeti ce leag& nodurile in retex 130 Succesiunea activitijilor ce nu pot fi aminate sau prelun- Kite, fr’ ca durata desfasurarii in timp a intregit cerce- Lari ‘sociologice (a projectului) si nu creased (activitati care au rezervii de timp = 0), deci drumul de Itngime ma- xim intr-o rejea, intr-un graf, constituie drumul critic, Jn cazul nostru, drumul critic al cercetarii socialogice planificate. Pentru intocmirea unei refele, cu privire la fiecare activitate, trebuie stabilite: condifiile necesare pentru incepere, activit file in succesiune imediata, activitati ce nu pot incepe inaintea terminarii activitatii imediate (precedente). Un tip special de relatie intre doud activitati succesive il constituie activitatile ,,in tandem*. Desi succesive, pentru © perioada de timp, ele se pot desfagura in paralel, ince- putul si finalul lor avind ins& obligatoriu un decalaj De exemplu: consultarea bibliografiei si interpretarea rezultatelor objinute din ancheti. Aceste decalaje se in. trodue in graf sub forma unor activitaiti ,,potentiale’, si intreaga configuratie grafick poarte denumirea de ,,treap- 18 sau ,,tandem#, Algoritmul aplicérii metodei drumului critie in plani- ficarea cercetirilor sociologice este dat de: 1) Stab ilor ce sint cuprinse in proiectul de cercetare si de inregistrarea acestor activitafi sau operatii simple“, in raport cu intreaga cercetare. In cadrul unor cercetari sociologice, operatiile simple ar fi date de: stabilirea obiectivului investigatiei, studierea bibliografiei, stabilirea esantionului, alcdtuirea chestiona~ tului, alcétuirea ghidului de conversatie, inregistrarea observatiei indirecte, pretestarea chestionarului, pretesta rea ghidului de conversatie, tiparirea instrumentelor de investigatie, deplasarea si instalarea la teren a echipe- lor de cercetare, desfigurarea cercetirii directe de citre echipele [, Il, III, prelucrarea datelor, completarea da~ telor, redactarea lucrarii. De la cercetare la cercetare, operatiile vor varia in raport cu extinderea, conditiile si gradul de tehnicitate al acestora. Acum ne intereseaz algoritmul aplicirii me- todei drumului critic si nu cercetarea propriu-zisd, 131 Ecce ecA] Stabiiveo temer de cercetare 0 }+[B] Studieres bibiografie 60] L[c] Stabiirea escntionsta o -+[D] Alcstures chestionarviu 3 LofE | Alcttures ghiduki autobogratie Lap] Wiseman rereporsa ce cservare [9 G] Pretestarea chestionarui aft Hi] Pretestarea ghidulr oe | LF Ttparvee wstramentor q 7L: Loepiasorea in teren 2h | afk] aetwtatea echperT a L+{i] Activitatea echiper Tt if Lal Actwitatea echper Tit 0 N] Preluerarea datelor ao}! {0 Completarea datelor ~ 19] Cpr redocres we a .C,...* simboturile activitatior Denumirea activitatior Duratele activitatior zile Fig, 10, Activitifle si succesiunea lor fntv-o cercetare sociologicd 2) Dupa determinarea operatiilor, se cuantified fiecare dintre ele. Aceasta presupune, insti, 0 bogatd experienta de cercetare si o buna cunoastere a posibilitailor fiecdrui membru al echipei. Dificultatile legate de cuantificare constituie limita principal, credem noi, a aplicarii me- todei drumului critic in planificarea si programarea cer- cetarilor sociologice. In mod obisnuit, se considera c& tun operator de anchet& nu poate realiza cu subiectii mai mult de cinei convorbiri pe zi ae 3) Se leaga prin sageti activitatile sau activitatea ime- diat_urmatoare activitatii considerate; deci succesiunea 132 activitailor. De exemplu: intotdeauna, aplicarea chestio- narului va urma pretestirii lui. Prin’ legarea activititi- lor intre ele, in ordinea desfasurarii lor, se realizeazi un tablou ca in fig. 10. Activitatile considerate se nota’ prin semne con- ventionale, in cazul nostru, prin initialele de la A la 4) Activitatile A, B, C,..., ca noduri, in repreze tarea graficd, sint legate intro retea ca in fig. 11, pi Strindu-se aceeasi directie a sdgelilor ca in tabloul din fig. 10. La construirea retelei, se urmareste a se evita ca din acelasi nod sé porneascé prea multe sageti; de asemenea, se vor evita incrucisirile si suprapunerea le- Baturilor, putindu-se introduce activitati fictive, activi {€ti de durati=0. Nodul astfel introdus este denuniit wnod de conexiune™. Ca reguld generald, la prezentare Sraficd a refelei, se va avea grija de ,topologia grafu- luis, De asemenea, se pot desprinde subgrafe. De exem. plu: subgraful activitajii de teren (fig. 12) 5) Se calculeazi graft astiel construit, completing Succesiv compartimentele fiecirui nod, de la ,activitaten start la activitatea finig, Se va trece deci: durata ac- livitétii, cel mai devreme moment al inceperii activitatii, cel mai devreme moment al incheierii activititii. luate in discutie. Odaté ajunsi la ,activitatea finis. se por~ ABC. -ecotbinedud fe eee eur Daal Fig. 11. Grafut unci eevee lari socivlogice 133Fig. 12. Graful activitapis de teren neste in sens invers si se calculeazd, pentru ficcare ac- , rezerva de timp. Activitatile, nodurile, care au rezerva de timp~=0, sint activitaji ce’ marcheazi drumul critic, Datele rezultate din calculul grafului sint transpuse in- tr-un grafic liniar coordonatelor — grafic Gantt. Acti- vitatile sint transpuse in graficul liniar si sint_ esalonate potrivit datelor rezultate din calculul grafului-retea (vezi fig. 11). Graficul coordonator obtinut (fig. 13) este util in plani- ficarea, urmérirea, esalonarea si distribuirea pe obiective a operatorilor de ancheta si a cercetatorilor in teren, Gra- ficul Gantt se poate exprima intr-o forma calendaristicd Pentru aceasta, termenele si durata activitajilor se con- vertesc in date calendaristice concrete, prin suprapunerea momentului start pe o daté calendaristied propusd pentru inceperea investigatiei Pentru exemplificare, folosim experienta cercetarilor atedrei de sociologie a Universititii Bucuresti, desfisu- rate in colaborare cu Institutul pedagogic din Bacau in anul 1969, Obiectivul investigatiei: procesul de urbani- zare in zona Vaslui. Cadvele didactice si studentii_sositi in Vaslui in ziva de 5 septembrie si-au putut incepe efectiv activitatea in ziua de 8 septembrie. Intervalul i tre 5 si 8 sept. a fost folosit pentru instructajul studen- tilor, prezentarea la forurile de conducere cin judet si 138 — Ey I] Egoionarea crnmiree ff e ya] cee | ¢ af Setar? | execu i i EI i] {2| aye [slshaufapaehshen S pasate] [oom : eeeataete | leecnon isis cenone-| | orne? [Icons aeonpe*|oor ; F : agers tool ecngo $ Fecoarain ae moog Mreticr cra °°] Jechina t [6}sara eee yeaa ee it Japatior IR TA 7 Fig, 18. Graficul liniar desfasurat al activitailoy do teren asigurarea condifillor de cazare a studentilor. In cadrul rercetarii amintite, s-au format trei echipe pentru cer- cetare in oras: echipa I urmind sa desfaisoare cercetarile la Consiliul orasenese pentru a studia planurile succesi- ve de sistematizare a orasului, situatia demogralica, pre~ cum si navetismul (inregistrarea numérului de abona mente pe CFR. ale salariatilor). Echipa era format din 5 studenti gi un cadru didactic cu sarciné de coordonare. Echipa a Il-a trebuia sa realizeze cercetarea sociologic’ la Intreprinderea de confecfii. Trebuiau realizate 250 de convorbiri pentru completarea chestionarelor. S-a stabilit ca fiecare operator de ancheta si completeze zilnic cite 5 chestionare. Aceasti a doua echip& era formata din 7 studenti si un cadru didactic. In fine, echipa a IIl-a avea ca obiectiv realizarea a 250 de anchete sociologice la Intreprinderea de mobil din localitate. Cet 7 membri ai echipei aveau ca plan, in afara completirii_ chestio- narelor, s& realizeze observatii directe sistematice sisi studieze documentele intreprinderii. Aceasté activitate de cercetare, prezentatd in graficul Gantt (fig, 13), permite urmérirea la zi a situatiei, com- parind cea ce s-a planificat cu ceea ce s-a realizat, reactualizind planificarea, intr-un cuvint, optimizind 135 ree. Desfisurarea concreta a cercetarii poate transforma, in cazul nerealizarii lor, uncle activi- tai cu rezervai de timp (necritice) in activitati critice. Graficul liniar permite prezentarea cantitativa a reali- zarilor, fiecare membru al echipelor de cercetare lind in permanent informat despre desfasurarea tuturor a tivitatilor. Aceasta mareste responsabilitatea individual si are un puternic rol stimulator. Considerém ca fiind utild aplicarea metodei_drumului critic in planificarea investigatiei fenomenelor sociale, pentru cA astazi in practica de cercetare la teren, foarte adesea, nu se cunoaste decit ce trebuie realizat si in cit timp. Succesiunea si atentia necesara fiecdrei activitii, fiecarei echipe si fiecarui obiectiv se neglijeazd, desi so incearcd a se realiza cit mai mult posibil in intervalul de timp dat. In momentul de fafi, planificarea so [ cu mare aproximatie. Optimizarea este lasaté pe seama bunului simt, iar in coordonarea lucrarilor se accentu- eaza aspectele calitative, neglijindu-se cele cantitative Chiar dac& metoda drumului critic in planificarea in vestigatiei_fenomenelor sociale nu duce la rezultatele deosebit de spectaculoase (numirul activitafilor in ca drul_unei cercetari sociologice este redus, iar nerespec- tarea in timp a tuturor sarcinilor de cercetare nu are ca urmare anularea rezultatelor finale, asa cum se intim= pla in industrie, in constructii), aplicarea ei permite 0 estimare mai exact a timpului necesar realizarii sareini- lor fixate, ca si optimizarea cercetirii in ansamblul ci Metoda drumului critic usureazi coordonarea si urnviri- rea desfiisurarii proyramului de cercetare. Ea permite suplimentarea cu oameni a activitiilor critice, prin dis. Jocarea acestora din activitatile cu rezerva de timp si arata fidel asupra caror activitati trebuie si ne concen- tram atentia pentru a nu depisi in timp durata initial estimati a intregii investigatii CAPITOLUL II! CHESTIONARUL CA INSTRUMENT DE INVESTIGARE SOCIOLOGICA. 1 Geneza chestionarului ca instrument de investigare sociologica Indiferent c& este vorba de un sondaj de opinie, de o ancheti sau de o investigatie mai larga, chestionarul se dovedeste a fi una din tehnicile cele mai frecvent uti- lizate in sociologie si psihologie social ‘Th. Caplow analizeazi principalele surse de date din articolele publicate in Revue francaise de sociologic™ (1965—1967) si in The American Sociological Review (1966-1967), Revue The Principalete surse de date Srangaise de American ‘sneiologie” — Soetologicu! % Review’ Studit pe tn observa i & doeunertelor 8 wo dit pe haz experimental: ' Anal Surse oficiale 20 4 Proceslee particulare 2 3 Anchete prin coavorbire (entvetion) 36 43 Anchete prin chestionar 18 20 Analisi seeundart 10 8 Total 100% (50) Datele sint cit se poate de concludente si o analiza i amanuntita, distingind intre chestionare cu intre- deschise, inchise si ierarhizate, a ardtat c& cel mai des utilizate sint chestionarele cu intrebiri inchise (pre- 137codificate)!, Paul Albou crede ci, in forma lor actualé, chestionarele se situeazi in punctul de convergenti a trei tipuri de interventi 1) Exigentele administrative care au dus la multipli- carea documentelor si formalisticii. Chestionarele de tip yolicial® concepute ca instrumente de colectionare a in- formatiilor, s-au inmultit. considerabil. Foarte ade- sea, primul contact cu institutiile de stat se realizeavA pe baza unui chestionar. Inscrierea intr-0 forma de in- vatimint oarecare, angajarea intr-un loc de munca, ob- tinerea de abonamente CFR. ete. presupun completa- rea unui chestionar sau realizarea unui interviu. Informa- tile astfel objinute. in afara interesului pentru admini- stratie, preainté valoare documentara si pentru cerceti- torul sociologic. 2) Necesitifile cereetirii sociale au impus perfectiona~ rea recolliirii rispunsurilor prin chestionar, Chiar da initial, aceasta tehnici a fost ulilizalé de ciitre etnograli, desivirsirea tehniek a chestionarului este vodul_colabo- rari dintre sociologi si psihologi. La noi, traditia ches- tionarelor etnografice ured pind la B. P. Hajdeu, care, in 1878, lanseaz un chestionar referitor 1a obiceiurile juridice ale poporului, la viata sociali din trecut, casi ete. In 1895, N. Densusianu expediazi intelectualitatii sa- telor un chestionar cu privire la traditiile istorice din tinuturile locuite de romani. La fel procedeazi Alexan- dru Odobescu. In 1898, Spiru Haret numeste o comisic sub presedintia lui Gh,'Tocilescu pentru elaborarea unui chestionar folcloristic. Chestionarul este publicat intiia oara in anul 1898. Este revazut in 1904, iar in 1930 se republici de c&tre C. Radulescu Codin Prof. Romulus Vuia, in cadrul Muzeului etnogratic din Cluj, intoemeste dowd’ chestionare privind: obiceiurile de Craciun (1926) si de Anul Nou (1927). Acesta din urmi va cunoaste. in 1933, 0 a doua edifie, Muzcul limbii r mane din Cluj a difuzat corespondentilor din tari o serie de chestionare, intre care merit& a fi retinut cel din 1928 referitor la casi, intocmit de c&tre R. Vuia, St. Pop si St, Rogea, In 1943/44, la Iasi, prof. Ion Chelcea, in cadrul Muzeu- lui etnografie al Moldovei. lanseaz& dou chestionare pri- LTH. CAPLOW, Leuguéte sociologique, Paris, Armand Colin, 1970. 138 vitoare la obiceiurile de primavara si 1a obiceiurile de iarné. Scopul era acela de intemeiere a unei arhive de folelor pe Tinga muzeul amintit. Pe plan mondial, dintre chestionarele mai vechi se ci- teazi cele lansate ‘de citre Letourneanu (1882), R. F. Kind) (1903), A. G. Keller (1903), Steinmetz si Thurn- wald (1906). Mai recent, aproape c& nu existd sociolog care si nu fi lansat propriul sau formular de cercetare Aceasta libertate de creatie a dus la existenta unei multi- tudini de tipuri de formulare. Amploarea luati de cerce- tarea sociologica de teren va impune, in viitor, stan dardizarea tipurilor de formulare. Ingeniozitatea’ cerce- tatorului se va releva, in continuare, mai putin prin ele- mentele de grafiei si’ punere in pagini a chestionarului si mai mult prin alegerea ,,item‘-ilor. 3) Cerin{ele practicii_medicale si psihologice fae_re- curs Ja diferitele tehniei individuale de interogare. Unii % ci eel care a initiat in psihologic tehnica chestionarului_a fost Alfred Binet (1903), Este hazardant ins s se lege aceasté tehnicd de un singur nume. In aceeasi perioada, Th. Ribot publica in primul numar din ,Joumal de psychologie* (1904) un studiu, intitulat Sur la valeur des questionnaires en psycholo- gie. De asemenea, R. S. Woodworth, in 1917, elaboreaz’, pentru centrele militare de recrutare, chestionarul desti- nat depistarii celor inapti. In fiecare dintre cele trei directii convergente s-au rea~ lizat_perfectionari ale tehnicii chestionarului, fapt care a dus Ja tot mai intensa lui aplicare pentru culegerea in- formatiilor. Cercuri tot mal largi ale populatiei s-au_fa- miliarizat cu acest tip de instrument de cercetare. Sint tari unde fiecare al 10-lea locuitor a fost cuprins cel putin o data intr-un esantion, Chestionarul constituie_as- tazi ,una din metodele de baz in investigarea fenoinéne- lor sociale“, Folosirea’ intensé a chestionarului in in- vestigatiile sociologice a avut ca urmare in primul rind sporirea posibilitajilor de lirgire a temelor de cercetare. In tarile in care sondajele si anchetele sint . frecvente populatia considera fireasci orice intrebare. Contactul anchetator-anchetat se realizeaz rapid si fara rezerve # PAUL LAZARSFELD, Am Puls der Gesellschaft, Zur Methodik der empirischen Sosiologie, Wien, Ruropa Verlag, 1968, p. 134. 139Aculo unde nu existé o traditie indelungata in ceea ce Priveste chestionarea in scopuri stiintifice, problema con- tactului cu subiectii este greoaie. Se cere mult tact pen- Pe de alta parte, familiarizarea populatiei cu aplica diferitelor tipuri de chestionare a dus la diminuarea pres- tigiului stiintific al acestor instrumente de cercetare; s-au transformat in jocuri de societate*. La aceasta se adau- 24 faptul cA sub titluri pretentioase: chestionar, test etc.. diferitele reviste publici diverse formulare privitoare la comportamentul indivizilor. Se vulgarizeazd un procedeu Prefios de stringere a informatiilor. Replica trebuie s& Vizeze interzicerea publicirii oricarui chestionar care nu are girul unei institutii specializate. Paralel, se impune folosirea matematicilor moderne in structura chestiona- relor, folosirea teoriei informatiilor, dar si respectarea viguroas’ a recomandérilor clasice referitoare la utiliza- rea chestionarului in investigarea fenomenelor sociale. 2 Definitia chestionarului sociologic Definitea chestionarului nu este deloc o operatic sim- pla. Nici terminologia nu este unanim acceptata: .,ches- tionar®. , formular*, .inventar“, scala“ etc. Diferentele sint grew’ sesizabile. Mulfi sociologi ocolese aceasti. pro- blem&. Se multumese si indice doar modul de construire si de aplicare a chestionarului. In ceea ce ne priveste, de acord cu intentia lucrérii, ne vom, mirgini si definim doar (chestionarele de ‘cércetare, /abstractie fécind de eelelalte puri de chestionar: ,.inventar de personalitate", nscale de misurare a atitudinilor’, ,,teste*, Chestionarul utilizat in investigarea fenomenelor socia- le reprezinta o succesiune logic si psihologicd de intre- iri serise sau de imagini grafice cu functie de stimuli. in raport cu ipotezele cercetarii, care prin administ! rea de citre operatorii de anchet sau prin autoadmini- strare, determina din partea celui anchetat un compor- tament Verbal sau nonverbal, ce urmeara a fl inronistral in seris. Definitia releva faptul ci avem de-a face cu o 140 succesiune de intrebiiri sau imagini (desene, fotogratfii) fixate in seris, grafic. Dar infelesul termenului de ches- tionar se largeste. Nu este vorba numai de intrebiri. Ca stimuli pot servi si imaginile; mai mult, exista posi tatea combindrii stimulilor verbali cu cei grafici: Intrebari si fotografii sau desene. In cadrul chestionarului, in trebarile. desenele au functie de indicator, Combinarea si succesiunea stimulilor trebuie sa fie logic&, dar si psi- hologica Foarte frecvent — asa cum remarca Bernard , Phillips? — pentru ordonarea logic a intrebrilor se ia drept criteriu timpul: subjectul este pus in situatia de a raéspunde mai intii despre trecut, apoi despre prezent, si, in fine, la ur- ma despre viitor. Un alt criteriu de ordonare este acela dat de gradul de abstractizare: mai inti la intrebarile concrete si abia apoi la cele mai abstracte. In functie de tema, de universul anchetei, va prevala ordinea logic& sau cea psihologicé, O ancheta in rindul persoanelor adulte cu inalt grad de culturé accentueaza elementele rationale ale ordonarii stimulilor, in timp ce investigarea adolescentilor, de exemplu, trebuie si re- zolve in primul rind problemele psihologice ale structurarii chestionarului. Oricum, stimulii — intrebéri sau_ima- gini — urmeaza o succesiune riguroas’. ,,Ploaia de intre- barit nu acopera problematica cercetarii, oricit de abun- denta ar fi ea. Se impune o selectie a stimulilor in ra~ port cu ipotezele cercetarii, Ciclul investigarii fenome- nelor sociale prin intermediul chestionarului este dat de urmatoarea sticcesiunet (vezi fig. 14). In afara precizarii ipotezelor, chestionarul nu are nici © valoare. Chiar si cele mai banale intrebiri sint for- mulate in conformitate cu ipotezele anterior stabilite Intrebarea De unde cumpeirati ptine? contine ipoteza ca nu toat populajia anchetata cumpara piine de la aceeasi brutarie si exclude ipoteza c& cei cupringi in esantion coc piine acasi. Explicit sau implicit, nu existi chestionar care si nu porneaseé de la ipoteze mai mult sau mai putin clar conturate. * WERNARD 8, PHUAdPS London, 1986 (trad. germ: Empirische Tabtit,’ Wien, Springer-Verlag, 1970). CROMER 1, KAHN gl CHARLES ¥_ CANNEL. The dynamics of interviewing. Thcory, technique, and cases, New York, 1967, p. 108. Social Research, Strategy and Tactics, iforschung-Strategie wid “1 se va réspundeapicore! Formutdrea ‘ntrebgriar Coametre Obiectur | specine analiza Prosieme: generals Fig. 14 Se poate spune, de acord cu Erhard Stephan’, ci in alcituirea chestionarului, mai putin intrebarile: ,.De ce?*, se reflect pozitia teoretic& si ideologic’, reprezentirile, atitudinile si opiniile autorului. Pornind’ de la aceasta afirmatie, sprijinindu-ne si pe datele de cercetare, consi- deram, pentru o populatie cu nivel ridicat de scolarizare, ca find foarte fructuoasi tehnica autochestionarii®, Intrebarile sau imaginile cuprinse in chestionar au funefia de stimuli declansatori de comportamente ver- bale sau nonverbale, Comportamentul verbal — réspun- surile la intrebiri si exprimarile verbale determinate de stimuli — este variat de la individ la individ. Asupra acestui comportament influenteazd 9 multitudine de fac- tori: personalitatea celui anchetat, :situatia-cadru de des- fagurare a anchetei, ‘personalitatea celui ce realizeazi ancheta, tema investigafiei, structura chestionarului, ‘tim- pul cind are loc ancheta, Raspunsurile, in cazul autoadministrarii chestionarului trimis prin post sau al tehnicii chestionarului-extem- poral, sint inregistrate de cétre subject. Dozarea spatiului corespunzitor ficcdrui raspuns ridic& probleme de eco- nomie a ,,punerii in pagina“, dar si de libertate de ris- puns. In cazul administrarii chestionarului de cdtre ope- ratorii de ancheta, comportamentul verbal ca si cel nonver- bal al subiectilor este inregistrat de catre persoane ca- + ERHARD STEPHAN, Methoden der Motiuforselung, Befragung und projeltive Verfahren, Nizenberg, Verlag Moderne Tndustrie-Mistchen, 1961, CATALIN MAMALA, Telnica autochestiondrii, in Sociologia tn active ne, coordonater V. Pavelcu, T. Natanvohn, I. Grigoras, Tash, Ceutrul de sociotogie al Universititit ALT. Canza”, 1972, p. 98. 12 Comportamest verbat ? (Sponsah) © Personaitetea celut anchetot ic wel] essa Sstiveture enestionaraiu: Tema anchete: Perscnattatea encnetatorutt Fig. 15, Factorié care determina comportamentul verbal (raepunsurile) colui anchetat (prelucrat dupa Prits-Reishard Stroschein). lifcate, Exista, in ambele cazuri, atit avantaje, cit si dez- avantaje, Autoadministrarea prezinti riscul neintelegerit intrebarilor si imposibilitatea obtinerii unor_informatii suplimentare, dar sporeste gradul de siguranta al elabo- ii rdspunsului. Inregistrarea raspunsurilor de c&tre ope- ratori de ancheta surprinde si comportamentul nonver- bal, nu numai pe cel verbal, si economiseste timpul. In plus, atitoadministrarea este posibild numai de la un anu- mit nivel de cultura si de virsta in sus 3 Clasificarea chestionarelor Clasificarea chestionarelor poate fi mai mult decit o problema didacticé, Precizia terminologic& inlesneste Gescrierea cercetarii si calificd investigatia realizaté. Un chestionar de opinie omnibus“, cu intrebari deschise, expediat prin posta, reprezinta cu totul altceva decit ace- lasi chestionar de opinie centrat pe o singuré tema, cu intrebiri inchise, expediat tot prin posta. In primul caz san- sele de colectionare a réspunsurilor sint mult se&zute. Din tr-un inceput se poate spune c& un astfel de proiect este sor- tit esecului. Nu considerdm cd pentru a combate vulgariza- rea tehnicii chestionarului trebuie s& utilizim un limbaj criptic, Ni se pare ins imperios necesara rigoarea stiin- tified in descrierea si clasificarea tuturor instrumentelor sociologice. Astfel, chestionarele pot fi clasificate dupa A) confinutul; B)’ forma; C) modul de aplicare. ‘A. Primul criteriu de Clasificare a chestionarelor dupi confinutul informatiilor adunate vizeazi calitatea ‘infor- 3| { matiilor. Din acest punct de vedere se disting dou tipuri de_chestionare: T)Chestionare de date factuale, de tip administrati vizind fap obiective, susceptibile de a fi observate di- rect si verificate de alte persoane. Astfel de chestionare lansate in scopuri administrative nu sint totdeauna foarte laborios concepute. Orice ,,formular tip* reprezinia in fond un chestionar, dar ,,formularele tip* din administra- tie corespund prea pujin unor necesititi mai indepar- tate: de centralizare a datelor, de prelucrare secundara a Jor. Nictieri sociologul nu poate interveni cu mai mult succes decit aici. Analiza imprimatelor porneste de la registrarea consumului lunar si a stocurilor zilnice. Se incearci a se stabili utilitatea imprimatului: cérui scop spunde. In functie de aceasta el trebuie denumit. Pe cit posibil, denumirea formularelor va fi lapidari, dar suficient de limuritoare in legituré cu scopul urmarit. Este bine si se evite denumirea formularelor prin inijiale sau prin abrevieri greu descifrabile, Formatul imprima telor — standardizat — este necesar s§ corespunda cri- ‘eriilor de funcfionalitate. La fel si culoarea. Introducerea formularelor de diferite culori mareste puterea de diser' minare, scuteste timpul de ciutare a diferitelor tipuri de imprimate. Formularele de tip administrativ, cu rare exceptii, sint imprimate cu cerneal pe hirtie albi. Se pot introduce si imprimate negru pe galben — corespun- Zind celui mai puternic contrast de culori — sau negru pe verde pal s.am.d, Efectul psihic al culorilor ar putea sparge monotona atmosferi a arhivelor. Analiza sociologicé asupra chestionarelor de tip admi- nistrativ nu vizeazi numai aspectele formale: se stabi- leste circuitul sau circuitele in care aceste imprimate intra. In raport cu circuitul se urmireste a se evidentia mentiunile inutile, omisiunile, dublurile, corectitudinea precodificdrilor. Totdeauna, schimbarea unui imprimat atrage dupa sine modificiri ale altor imprimate din ace- lasi circuit, De aceea, se va propune nu refacerea unui singur formular, ei reproiectarea unui grup de impri- mate’. Coordonarea formularisticii la nivel central, stan- darcizarea si precodificarea fiselor de inregistrare, din- colo de eficienta administrativa si economic, ar facilita * JBAN GERBIER, C. AIMARD, Organizare, Conducere. Memorator, vol. T, ditura politicd, Bucuresti, 1971, p84. “4 - in cel mai autentic sens cercetarea socivlogic’. O cerce- tare demograficd in oragul Boldesti*, judejul Prahova ne-a evidenfiat numeroasele schimbari survenite de-a lungul anilor in registrele de stare civila: aparijia si dis- parifia unor rubrici, neuniformitate in modul de inre- gistrare, ca si nu mai amintim de faptul c& precodifica- ea lipseste cu desivirsire. Chestionarul de date factuale: virstd, sex, loc de nastere, stare civilé, domiciliu, profe- siune ‘etc, "este indispensabil nu numai sectorului admi- nistrativ, dar si celui de cercetare stiintificd,’ Anchetele demografice utilizeaz’ in primul rind astfel de chestio- nare, Dar nu numai anchetele demografice. Este judicios si se afirme c in investigaren fenome- nelor sociale nu existi chestionar care si nu cuprind’ si intrebiri factuale, Informatia objinuta prin astfel de intrebiri nu poate fi pusi la indoiali — cu exceptia ca wilor intenfionate de eroare din partea celui anchetat. Intr-adevar, nu avem motive s& credem ci o persoand adulti, psihie normal, nu stie si nu vrea si-si declare: virsta, profesiunea, componenta familiei, ocupatiile din timpul liber ete. Desigur, exactitatea informatiei poate fi pus la indoiala. Intervine aici din plin ,reactia de prestigiu, Persoanele de sex feminin par a fi mai pujin dispuse si-si declare cu exactitate virsta, mai ales in pre- zenta unor operatori de ancheta tineri. In cercetirile noastre, realizate cu concursul studentilor sectiei de so- ciologie a Universitatii din Bucuresti, informatia cu ‘pri vire Ja virsta celor anchetati nu era obtinut& printr-o in: trebare de tipul ,cifi ani aveti?* Operatorul de ancheta a virsta celor anchetati si apoi, micsorind-o cu 4—6 ani, declara: .,.D-voastra aveti probabil pind in 40 de ani* Firesc, persoana anchetatd, ‘maguliti, declara cu exacti tate: Am implinit deja 434 sau ,Peste o lund impli nese 40% Formularea intrebarilor last o mare marja de liber- tate operatorului, in aceste cazuri formularea nejucind un rol prea insemnat. Prineipalul este ca cel anchetat si fi infeles sensul intrebarii, iar operatorul sensul ris- punsului * Industriaticare si urbaniczare. Cereetiri de psihosoeiologic conereta ta Boldesti, Sub red, ‘Traian Herseni, Tditura, Academici Re S. Ronin Beuresti, 1970, 145In investigarea fenomenelor sociale, sint prea putine cazurile de Tansare a chestionarelor exclusiv de date fac- tuale. De cele mai multe ori, chestionarele de cercetare reprezinta o impletire de intrebari de opinie si de date fac tuale. Intrebirile de date factuale pot fi grupate in: in~ trebari de ,cunostinte* si intrebiri de .clasificare* sau de ,,identificare* (virsta, sex, stare civ lari’ sau profesionala etc.). Problema care se ridici este aceea a loculul amplasarii acestor intrebari in economia chestionarului, Intrebarile de ,,cunostin{e* vizind stabi- lirea nivelului de cunoastere (cunostine despre natura si societate) vor fi diseminate printre intrebarile de opi- nie, pentru a nu crea celui care raspunde impresia ca este supus unui test de inteligenfi, fapt ce ar putea declansa teama, reactia de aparare a’ subiectului, Intre- barile de ,,identificare* consideram cA trebuie introduse la sfivgitul chestionarului, raspunsurile nemaiputind fi astfel modificate de reactia ,,de securitate* a celui an- chetat. In aceasti situatie, Se va explica subiectului Aga cum v-am spus de la inceput, nu ne intereseazit sé aflam cum va cheama. Pentru a’ putea ins s4 gru- pam raspunsurile dupa: virst&, profesiune ete. a celor cu care am stat de vorb’, va rugam s& ne mai raspundeti si la urmatoarele intrebiri*. Cu excepfia anchetelor realizate prin tehnica esantio- nari pe cote, majoritatea cercetatorilor opteaz pentru plasarea intrebarilor de clasificare la sfirsitul chestio- narului. Explicatiile ce se dau inaintea introducerli aces- tor intrebari variazd, In anchetele sociale guvernamentale din Anglia se precizeazé: ,Atunci cind se analizeaza re- zultatele anchetei, niciodaté nu mentionim numele per- soanelor chestionate, dar am vrea sa le putem clasifica dup unele criterii:' virst&, sox, ocupatie ete. sau ,,Din cauzA c& obignuintele, nevoile si opiniile oamenilor va- ria uneori dupa _virsta, ocupatie si condifii_gencrale de via\d, am dori si stim citeva fapte de acest fel despre persoancle cu care vorbim. La sondajul Gallup se dit urmitoarele explicafii: Imi permiteti acum si va_in- treb asupra citorva amanunte, incit s& se poata verifica la birou esantionul persoanelor pe care le-am_chestio- nats, CAL MOSER, Op. cit, p. BU. us [ettinermeen = Oricare ar fi formularea explicatiei, ea trebuie sa con- vingi populatia anchetata c& datele’ de _,identificare® (sau de ,,clasificare*) intereseazd numai prin repartitia faptelor in raport cu diferitele categorii socio-profesio- nale. Se infelege cd formularea explicatiei trebuie si fie adecvaté nivelului cultural al celor anchetati, cé ea tre- buie s& aiba in vedere obisnuinta sau noutatea faptului de a raspunde la o ancheta. ‘2. \Chestionarele de opinie se referi la datele de ordin subiectiv, imposibil de observat direct. In fond, acest al doilea tip de chestionare nu sint numai de opinie; cu ajutorul lor se studiaza ‘atitudinile, motivatia igi intere- sele,’ dispozifille’ si inclinatiile,'cu un cuvint, tot coca ce reprezinta intimitatea persoanei, trairile ei” subiective. Faria aborda problema posibilititii cunoasterii obie ive a fenomenelor subiective, ne marginim 58 precizim necesitatea raportirii subiectivului la datele objective. In investigarea fenomenelor sociale este gresit s& ne limitm la consemnarea opiniilor; intereseazd in primul rind faptele, realitatea obiectiva si abia apoi reflectarea in constiinfa oamenilor a acestei realititi. De multe ori, intre intenfiile declarate ale oamenilor si realizarea lor nu existi decit o foarte slabé legatura. Intr-un sondaj asupra a 1230 de gospodarii din Franja, care nu pose- dau televizoare, ou privire la intentia de a cumpara un astfel de aparat, sa constatat intr-un interval de 4 luni (februarie—iunie 1959) ci numai 2 gospodarii, din 12 cite declaraser& ci intentioneaza in mod cert si cumpere televizor, realizasera acest lucru, in timp ce 10 gospo- darii din cele 1163 in care se inregistrase decizia sigurd de a nu lua televizor, cumpiraseri Pebruarie 1959 Junie 1989 siMentionafi sd cumpa- Nr. Cumparat Cumparat Primit Non eee now de ecasie cadow edspuns a, sigur Da Nu Sigue, au Nu st ‘TotalInteresant este si faptul c& din cele 1213 de gospodarii in care nu se achizitionase inci un televizor, numai 1103, si-au pistrat dupa patra Iu nia declarata), iar 5 au trecut de la o extrema Ia alta. Opinia declaratd fm iunie 1959 Opinia declarata in Jebruarie 1959 Nr Dasigur Da Nu Sigur, nw Nu stim Da, sigur 10 sees 3 Da 16 2 4 = Ww Nal. 2 ese ceeee aes Sigur, nu. . 1150 2 9 14 1094 BL Nu stin eu ae idee Total 128 7 18 a Cu ajutorul chestionarelor de opinie, se inceared cu noasterea nu numai a opiniilor, dar gi intensitatea acesto- ra. /George Gallup a stabilit in acest scop o schema de construire a chestionarelor de opinie: a) Intrebari filtru (inchise, cu raspunsuri multiple pre- codificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cu- noastere de c&tre cel anchetat a problemei puse in dis cutie. b) Una sau mai multe intrebari (deschise) privind ati- hudinea populatiei fafa de respectiva problema. ©) Un sistem de intrebiiri (inchise, cu rispunsuri mul- tiple precodificate) referitoare la aceeasi problema, 4) Intrebari deschise vizind motivatia opiniilor expri- mate e) Intrebari (inchise, cu raspunsuri multiple precodi- ficate) pentru masurarea intensitAtii opiniilor. In astfel de chestionare, formularea intrebirilor repre- zinté 0 problema central, incit se impune standardiza- rea. Chiar si in aceasté situatie, se poate verbi de o jmultidimensionalitate* a intrebarilor de opinie. La in- trebarea: ,,Ce parere aveti despre seful grupylui d-voas- tra" se poate avea in vedere fie seful grupului ca per- soana, fie stilul de conducere realizat de catre acesta, 00 20 20. 10. Fig. 16. Informatia obfinuta cu ajutorul intrebirilor de opinie este foarte incerta, In nici un caz nu se poate trage vreo concluzie cu pri vire Ia opiniile si atitudinile oamenilor analizindu-se ris- punsurile la o singur intrebare. Totdeauna trebuie pre- v&zut un sistem de intrebiri care s permit stabilirea poziiei indivizilor fafa de una sau alta din problemele puse in discutie. H. Cantril a avut inspiratia si puna unui numér de 40 de persoane, care se declarasera, in- tr-un sondaj efectuat de Institutul american de opinie publicd, favorabile sindicatelor (rispunzind ,,Da‘, la in- trebarea ,,Sinteti favorabil sindicatelor?4) o serie de sase intrebari ‘pentru a verifica valoarea declaratiilor facute. A constatat ci numai 30 din acestia si-au mentinut opi- nia, ins cu diferite grade de intensitate. Daci intrel rile factuale au in vedere ceea ce stie populatia anche tata, prin anchetele de opinie se urmareste a se stabili cea ce crede aceasté populatie. Peter R, Hofstitter da in acest sens un exemplu foarte sugestiv: ,,Pozitia stelelor in momentul nasterii influenteazk viaja oamenilor“® Cu privire la aceasti afirmatie, existi oameni care se declaré cu mai mult sau mai putin siguran{é de acord sou impotriva (fig. 16). Psihosociologul vest-german amintit oferd si alte exem- ple la fel de convingitoare: in 1937, revista americana Tide Magazine“ intreba: Cum considerai legea meta- © PETER R. HOFSTATTER, Die Paychologie der dffentlichen Meinung, Wien, Wilhelm Traumiéller, 1949, p. 20, 19lic-metal”? Cu toate ci 0 astfel de lege nu fusese promul- gatd $i nici nu fusese vreodata discutaté in Congresul UA. doar 30% din cei intrebafi s-au declarat ” far: opinie in aceastd problema. Aproximativ 700/, si-au) ex. primat pozitia in raport cu aceastd lege care, de fapt, nici nu existé: 41%/ au considerat cd este vorba de o misura Juata de ciire un singur stat, 15%, ci este o lege valabila, pentru toate statele, 11% au circumseris-o $i altor state string, iar 3%) au respins-o! E, Hartley, studiind prejudeciitile americanilor fafa de diferitele najiuni, include pe lista din care urmau sa fie desemnate cele mai acceptate natiuni si un numar de Popoare fictive. Astfel ,danirezii* — 0 inventie lingvis- ticd desemnind un popor imaginar — sint plasati prin tre cele din urma popoare, totusi inaintea japonezilor In cazul cercetirii opiniei, informatia sufera deviatii!® fie in sensul apivirii intereselor materiale ale individului sau ale colectivititii, al justificdrii si intaririi pasiuni- lor comune sau al intaririi coeziunii grupului. §. Lieber man (1956) pune in evidenté efectul schimbarii rolu- lui asupra opiniilor gi atitudinilor. Studiind opiniile re- feritoare Ja politica intreprinderii ale unui grup de 12 maigtri si 6 delegati sindicali inainte si dupa asumarea sareinilor, S. Lieberman constaté o identitate inaintea schimbarii rolurilor si o divergent a opiniilor, care se amplificd pe mésura cresterii duratei de exercitare a acestei functii (vezi fig. 17). Cu rare exceptii, directia deviatiei informatiilor este in acelagi sens atit in cazurile apdrarii voluntare, cit si involuntare a opiniilor. Rezulta de aici ci este mult mai dificil de realizat un chestionar de opinie decit unul de date factuale, Existé — asa cum remarca sociologul Ste~ fan Nowak — o serie de ,probleme nevralgice* in in- vestigarea opiniilor: ,experienta arata c&, in conditiile noastre, din problemele nevralgice care trezese neincre- derea si determina raspunsuri echivoce sau nesigure, cel pulin a unei parfi din persoanele chestionate, fac parte intrebarile privind relatiile lor cu sefii sau ‘cu alti oa- ‘meni de care depinde cel chestionat. Din categoria intre- "PR, HOESTATTER, Einfuhrung in die Socialpsyehotogie, Stutt- art, Alfred Kroner Verlag’ 1968, p. 164, ALFRED SAUVY, Opinion Publique, Paris, BU 150 101 6 COroistr 708 ZZAoeesot sindcot 108 Los 239 Inainea esuméri | La Ton (3 ani tnetior up esumarea functor Fig, 17, Eject schimbArisrlurilr aura opinion: procentojul malstllor {i al deegotitor sindicals care susjin ~potitica tntreprinderit” Anainte, ta fn ste dante fn urea respect fen barilor nevralgice fac parte si intrebirile directe despre conceptiile politice ale celor intrebati. In domeniile in care se pare c este vorba de probleme nevralgice se recomandi 0 deosebita precautie la determinarea limi- telor acestor probleme si la interpretarea réspunsurilor Uneori este necesard disimularea scopului cercetarii, al- teori este indicat si se pun& aceasi intrebare in for- me diferite de mai multe ori si si se analizeze concor- danfa rispunsurilor, Posibilitatea celor investigati de a ascunde adevarul si de a ,explica rational comporta~ mentul lor trebuie sd stea in atentia cercetatorului Totdeauna trebuie imaginat un sistem de intrebari care sii permit concluzii despre directia, intensitatea, consis- tenja si centralitatea opiniei. Autoanaliza pe care 0 im- plic& un -rispuns la o intrebare de opinie se dovedeste a fi foarte dificil: poti fi foarte de acord cu stilul de con- ducere al sefuluf tiu de grup, dar si-1 dezaprobi ca per- soana pentru lipsa lui de sensibilitate artistica. Se cere tolusi un singur raspuns: De acord* sau__,Impotrival Si aceasta in orice situatie. Probabil ca un astfel de ,,rés- puns unic corect* nici nu existi (C. A. Moser). Dac primul criteriu de clasificare a chestionarelor du- pa confinut viza calitatea informatiei dobindite, cel de-al » STREAN NOWAK, Uilfaten soild « cevctirilor asipra aitud nilerf opinitor,tn Sooloia pooner CLDST. 1343, p40 151i | | | | | i B cite iteri a la ‘canti | Byoilea criteriu se referd 1a ‘cantitaten inf | rmatiei, In acest "ens, se poate vorbi de o serie ‘de chestionare. ‘1. ‘Chestionare Speciale, cu o singurA tema. In Practica, este foarte greu sd se disting& chestionarele speciale de celelalte feluri de chestionare. Un chestionar privind in- tegrarea profesionala este sau nu un chestionar special? Are o singura tema: integrarea, Totusi sint abordate si alte teme, de exemplu, timpul liber. Complexitatea fenomenc. lor sociale impune cercetarea concomitenta a unel multe tudini de factori, fapt pentru care chestionarele speciale int foarte rare. Ele sint utilizate mai mult in studierea piejei sau a comportamentuluj electoral, situafii in care importanta este viteza obtinerii si prelucrarii informatici. Astiel de chestionare sint destinate a pune in evidenta anumite fenomene, mai pujin pentru a le masura si tn- ca si mai putin pentru a le explica. Scopul precis al unor astfel de chestionare este actiunea. Din acest punct de vedere se dovedesc a fi foarte utile. 2. Chestionare ,,omnibus“, cu mai multe teme. Sint cel mai des intilnite. Superioritatea chestionarelor oni. dus nu este daté in primul rind de cantitatea mai mare de informatii cu privire la fiecare fapt sau fenomen so cial in patte, ci de posibilitatea de a surprinde interac. fiunea si conditionarea acestora. Aspectul cantitativ se . Ches- tionarele or fundamentale in Ssociologie. Ele permit aplicarea analizei secundare si, din punctul de vedere al costului, sint mai ieftine. Odald Stabilit un esantion, este mai lesnicios s4 se urmireasci mai multe teme cu ocazia aplicirii unui singur chestio- har, decit si se recalculeze noi esantioane gi sit se aplice, dupa necesitati, mai multe chestionare speciale. B. Dupa forma intrebarilor, a stimulilor, se pot distin- Re: 1) chestionare cu intrebari inchise; '2) chestionare cu intrebari deschise; 3) chestionare cu intrebiri mizxte, ji, dntrediirile inchise (sau precodificate) nu permit de- cit alegerea raspunsurilor dinainte fixate in chestionare. Gradul ‘de libertate al subiectului este redus; raspunsul frebuie si se incadreze intr-una din categoriile propuse in chestionar. Acest lucru presupune din partea ‘subice, 12 ului existenja unor opinii si cunostinfe bine cristalizate iar din partea cercetitorului o bun cunoastere a realité- {ii studiate. Chiar si in aceste condifii nu este totdeauna usor de raspuns Ja astfel de intrebiri inchise: ,,Sinteti muljumit de felul in care isi desfasoara activitatea C.T. din intreprinderea dv.?* sau: ,,Care este culoarea dom nant& pe care o preferati la fesiturile imprimate? 1) al- bastru, 2) rosu, 3) verde, 4) galben, 5) maro, 6) violet, 7) orani, 8) alb, 9) alte culori*. In primul caz, cei ce cunose activitatea CTC. si au deja 0 opinie formata pot réspunde fara ezitare: ,Da* sau »Nu*. Cei ce nu cunose aceasta activitate sau nu vor si rispunda pot declara: Nu stiu“, Rimine categoria celor indecisi: sint de acord cu multe momente din activitatea CTC, cu altele ins& nu. Raspunsul lor este: Da, cu exceptia...* Un astfel de rispuns ins’ nu este previzut in chestionar si atunci subiectul este fortat si aleaga ras- punsul; Da“ sau Nu stiu%. Nici unul dintre aceste ris- punsuri nu reflecté adecvat realitatea. Fireste, exist si posibilitatea nuantarii raspunsurilor. Se poate oferi spre alegere o scala de rspunsuri: foarte multumit; multu- mit; nici multumit, nici nemultumit; nemultumit; foarte nemultumit, Cu aceasta, difieultatile nu au fost inliturate Subiectul este pus s decidé intre mai multe grade de mulfumire sau de nemultumire. Delimitarile sint insd foarte imprecise: unde sfirseste — obiectiv — ,.nemultu- mirea* si incepe ,,foarte nemultumirea?! Limitele situa- {illor in realitate sint lou‘, in timp ce in chestionar Sint clar conturate, Se ajunge din nou la o alegere ina- decvata a rispunsurilor. In plus, cercetarea de teren a aritat ci oamenii au tendinta de a evita raspunsurile ex- treme, inclinind si aleagi totdeauna raspunsuri_ mode- rate, dacd nu chiar neutre. Unii cercetatori inclina chiar sa elimine dintre rispunsuri variantele neutre, recoman- dind scalele cu valori pereche ale intensitatilor (in cazul nostru): foarte multumit, mulfumit, nemultumit, foarte nemultumit, Aceasta este ins& tot o alegere fortata. Ches tionarele de opinie abundi in intrebari inchise (precodifica- te), cele mai multe fiind dihotomice. George Gallup se pro- nun{& hotirit in favoarea réspunsurilor dihotomice: ,,da — ,,nus, in timp ce alti cercetitori opteaza pentru ‘sca Jele cu patru posibilitati. Cercetirile de opinie realizate in mediul industrial Ja noi au ardtat dificultdtile aplicarii 153chestionarelor cu alegeri_ multiple, fapt“ce ne face si eredem spunsurile dihotomice sint preferabile. Se naste ins& o problema: existé intrebari care previd — cu adevarat — raspunsuri dihotomice? Nu! Totodeauna, in afara de ,Da* sau Nu‘, subiectul are la alegere si un alt treilea raspuns: Nu sti. Pare deci mult mai judi- cios s& se vorbeasc& de chestionare cu rdspunsuri ,,triho- tomice* si chestionare cu raspunsuri ,.precodificate mul- tiplu* (sau cu ,raspunsuri in evantai*), alegeri multi- ple, cafeteria". Exist posibilitatea ca réspunsurile la chestionarele inchise si fie incluse chiar in intreb&ri. Se vorbeste atunci despre intrebiri alternative (dihotomice) sau selective (precodificate multiplu). Exemplu de intre- bare alternativa: Jeri afi ascultat sau nu afi ascultat radioul?*, si de intrebare selectiva: ,,Ascultafi radioul foarte des, des, rar, foarte rar? Chestionarele cu raspunsuri ,precodificate multiplu* implica cercetarea prealabilé a realitatii: in chestionar trebuie s4 apard precodificate, pe cit posibil, toate varian- tele de raspuns, Intre variante, obligatoriu, la sfirsit, se adauga ,altele~... Aceasta ultim& varianta de_raspuns probeaz& gradul initial de cunoastere a realitatii de cé- tre cercetitor. Mai mult, probeazd instisi valoarea cerce- tari, Dacd in legatura cu feséturile imprimate, o mare parte din populatie nu declaré ci prefera nici albastrul si nici rosul 5.a.md., ci indicd réspunsul nr. 9: alte cu- lori*, este clar ci nici in urma anchetei n-am reusit s& depistam preferintele publicului, Alegerile ,.precodificate multiplu nuanjeaz raspu ile, dar sint susceptibile de distorsiuni, de deformari, bias-uri (termen psihosociologic american, indieind defor- marile survenite in cadrul anchetelor). Chestionarele cu rispunsuri precodificate trebuie si acorde acelasi_ num de alternative pentru opiniile pro si contra, Ordinea de prezentare a alternativelor influenteaza si ea, dupa cum rezultatele influenteaz faptul cé alternativele pro si con- tra au fost ambele explicite. Intr-un sondaj efectuat in 1941 privind angajarea S.U.A. in cel de-al doilea razboi * Prin anaogic cu restaurantele eu antoservire, in care clienfit au Tis dertatea de a alege lntre un numi limitat de feluri de mincare (in englez’ jeafeteria” = restaurant ev autoservire). 134 mondial. era redat explicit o singurd alternativa, cealal- 14 fiind implicita: — »Credeti ci S.U.A, ar trebui si toate aju- toarele date Angliei?* eee Dass. 10% = Nuss 87 — Nedecisi 9% din acelasi_an, intr-un alt sondaj, au fost expli- cit redate ambele alternative, raspunsurile au. suferit modificiri — Credeli cd S.U.A. ar trebui si suspende toate aju- ae date Angliei sau s& sprijine in continuare An- iia Suspendarea ajutorului . . . 79% Continuarea sprijiniris 89% Nedeciss 2 4% De asemenea, lista raspunsurilor precodificate trebuie si fie — pe cit posibil — exhaustiva. Aceastd cerin{é im- Pune subiectilor memorarea unui mare numér de cuvinte Say Bropouitil, Nu toll subiecti sint thst dispusi pentru a ceva si atunci indici drept rA ri Se ceva ature pt raspuns prima varianta Intr-un experiment pe circa 600 de persoane, s-a putut constata cd ordinea de prezentare a unor fotografii in- fluenjeaza recunoasterea ulterioard a lor. S-au prezentat 6 fotografii, numerotate in ordinea prezentirii de la 1 la 6. Au fost apoi amestecate intre alte fotografi, S-a in- Gicat subiectilor: ,,Aici avem un sir de fotogratii, Doriti 84 indicaji numérul fotografiei pe care dv. deja ati mai “azut-o?", Foto un... . . 31% 5% 14% + 11% + 4% 23%, a direct de prezentare Si acest experiment realizat de Fritz-Reinhard Stro- schein probeaz faptul c& primele si ultimele elemente se 155refin mai frecvent decit celelalte. Acest lucru rémine valabil chiar in cazul prezentarii in ordine invers&: Foto nr. 6. 2% B) Ordinea inverst de prezentare 5 63% N = 593 4 12% R= 107%, 3 12% (in cadrul experimentului, unit 2 1655 subiec}i nu au dat niet un rispuns, 1 28% in timp ce alfii an dat mai ult, Datele de cercetare confirma faptul c% ordinea de pre- zentare spre alegere a rispunsurilor influenteazi rezul- tatele. Redim, dupi acelasi autor, un exemplu foarte conchident: A) ,Credeti c& preturile in urmatoarele 12 luni vor creste, vor rimine aceleasi sau vor seddea?* B) ,Credeti ci prejurile in urmatoarele 12 luni vor scidea, vor rimine aceleasi sau vor creste? Raispunsuri Forma A Forma Tb Vor crejte 37% Vor imine aceleasi 352%, Vor scidea 1% Nedecish 7% Total 100% (600) 100% (500) Paradoxal, dar aceasta influen{é se mentine si in ca- zul intrebarilor privind trecutul si nu numai cind ne re- ferim la viitor: A) Cum a fest in ultimele 12 luni: preturile au cres- cut, au ramas aceleasi sau au sciizut?# B) Cum a fost in ultimele 12 luni: preturile au scé- zut, au ramas aceleasi sau au crescut?# Rakspunsuri| Forma A Forma B ‘Aw creseut 75% 69% Aceleasi 18% 22%, ‘Au sedaut, 2% 2% edecigi 5% 7% ‘Total 100% _ (500) 100% (500) 156 De asemenea, daci, prezentindu-se o listi cu lucr' insivate intro ordine si apoi_aceeayi lista in ordine in- Versi, se cere subiectilor si indice lucrurile despre car au vorbit in ultimul timp cu prietenii, vecinii, cunoscu- $i, raspunsurile vor fi diferite A — ordine directa, B — ordine inversi, Raspuncuri a B Antomobil 12% ‘elevizor 12% Catea 7% Alimonte 9% Monta n% Ratio 9% Patti 12% 4% Mijlonee de spitat ny, Past de dingi 4% 9% Total rispunsuri 100% (1368) 100% (1235) Jn primul caz s-au objinut cite 4,1 raspunsuri/persoa- nd, in timp ce in al doilea caz cite 3,6 raspunsuri/per- soa Experimental, psihologii au primele si ultimele elemente ale unei seri de cuvinte sau cifre se refin mai usor. De ce? Pentru ci intre aceste elemente — asa cum remared Y. Castellan'! — sint mai putine legituri inutile, Fig. 18, WY. CASTELLAN, Mnifiation a ta psvehologic moderne, Batis, Société edition Wenselgnement supérienr, 1969. 187Intre A si B exista o legatura utild (legaturd utili legatura dintre elementele succesive) si trei legituri in- utile, in timp ce intre B si C, in afara legaturii utile sint patru legituri inutile. Pentru a preintimpina distorsiu- nile legate de organizarea materialului, lista raspunsu- rilor se poate reciti intr-o ordine schimbata (sau in dez- ordine). In cercetarile noastre am procedat totdeauna astfel, {rd si avem ins& certitudinea unor raspunsuri perfect adecvate realitajii. Pentru a mari gradul de adec- Vare, se intrebuinfeazd asa-numita cheklist — 0 foaie de hirtie pe care sint serise cite} variantele de raspuns date celui anchetat. Subiectul urmareste pe list varian- tele de raspuns, in timp ce operatorul de ancheti di citire tuturor raspunsurilor. Ca timp, procedeul nu este deloc cconomicos si poate fi aplicat doar lao populatic cU_un nivel ridicat de instructive sealant. in cadrul chestionarelor, intrebarite inchise (sau preco- dificate) prezintaé citeva avantaje — facititeaza analiza statisticd a raspunsurilor; — sprijind memoria celui anchetat; = Permit aplicarea unor chestionare cu multe ,,item- wri; — servese ca ,filtru” pentru intrebarile urmitoare; — sporese anonimatul si securitatea celui anchetat: — inlesnese ,angajarea” in chestionar a subiectilor. Inconvenientul major al unor astfel de intrebiri este legat de sugestibilitatea pe care 0 implicd prezentarea precodificati a raspunsurilor. Se stie ci inaintea intrarii S.U.A. in razboiul antihitlerist, in lunile mai, iunie, sep- tembrie 1941, un numir de '5 institute americane au realizat cercetiri pe egantioane nationale in legéturd cu opinia populatiei privind interventia militar’. Doua son- daje realizate aproape concomitent, unul folosind intre- bari inchise si celalalt intrebari deschise (libere), au dat rezultate diferite' DONALD RUGG si HADLEY CANTRIL, Die Furmulicrung von Fragen, in Das Interview, Herausgegrben von René Konig. Kokucertin, Kiepenheuer 2 Witsch, 1962 158 Intrebare deschisa (liberi) — Cit de curind credeti cd vom intra in razboi? Rispuus: 2 Juni 129% 3 luni 8% 4-6 luni 22% peste 6 luni 319% ‘ari rispuns 279 B) Intrebare inchisad (precodificata): — Credeti cd noi in 2 Lu ‘om intra in razboi? Rispuns: Da 25% Nu 469%, Nu gti 299%, Diferena de la 12%/5 la 250%» poate fi pusd pe seama sugestibilititii realizate de intrebirile inchise. Aceasta diferenfa poate fi pusi in legtura cu_,atractia rispun- surilor pozitive* (da, de acord etc,). Cercetarile experi- mentale au pus in evident tendinja populafiei de a ras punde pozitiv la intrebarile din chestionar. In literatura de specialitate se apreciazé valoarea atractiei rispunsuri- lor pozitive ca find de 8—12%/.. Analiza raspunsurilor la intrebarile trihotomice (care prevléd varianta de ris- puns: ,da* pe primul loc) trebuie si aibi totdeauna in vedere aceste distorsiuni inerente. In afara sugestibilitatii, chestionarele cu intrebiri inchise par a fi mai putin indi- cate in studierea unor fenomene psihosociale complexe. Paul F. Lazarsfeld precizeazA ci intrebirile inchise sint adeevate studierii fenomenelor simple, ia: intrebarile des- chise — de preferinta studierii fenomenelor foarte com- plexe, problemelor delicate, 2 Antrebarile deschise (libere, postcodificate), spre deo- sebire de cele inchise (sau precodificate), las subiectului libertatea unei exprim&ri personale a raspunsurilor. Vor apiirea variatii_in ceea ce priveste }forma’ si lungimea raspunsurilor, fapt ce ingreuiazi codificarea, dar care aduce un plus in cunoasterea particularitatilor unei popu- lati privind: coerenta logica, corectitudinea gramatical volumul lexical, formularea, viteza de exprimare si capa- 159citatea_de explicitare. Intrebarile deschise permit culege- rea Unor informatii bogate asupra tuturor temelor. fara riscul sugestibilitétii. Asa cum remarca Maurice Duver- ger, ,Intrebarile deschise si inchise au avantaje si dez avantaje respectiv inverse“"®, In cazul unor opinii insu- ficient cristalizate, chestionarele ca intrebari deschise dau un procent mai ridicat de raspunsuri ,.nu stiu", Diferenta poate fi de-10—110%/, Intrebiirile deschise se adreseazi Procesului activ al memoriei, vizeazd momentul complex al reproducerii in cadrul actualizérii informatiilor. In- trebirile inchise, in special cele ,,precodificate multiplu® (.in evantai*, ,alegeri multiple, “\cafeteria*) se refera la celilalt moment al procesului de actualizare: ,,recunoaste- rea“, Experimental (E. M. Achilles) s-a demonstrat ci stecunoasterea este tn proces mai facil decit reprodu- cereat Proportia elementslor reproduse si recunoscute Silabe Cuvinte Proverbe Reproducerea 12 39 2 Reeunoasterea 2 65 7 Diferenja dintre gradul de complexitate al proceselor de reproducere si recunoastere explicd scéderea procentu- lui de raspunsuri nu stiué Ja intrebarile ,,precodificate multiplu‘, ca si sporirea numérului de raspunsuri corecte la intrebarile care testeazi cunostintele. Elisabeth Noelle da un exemplu in acest sens'®. Pe un esantion reprezen- tativ de 2024 de persoane (in RF.G.) s-au objinut rezul- tatele de mai jos, dup& cum fntrebarile faceau apel la reproducere sau la recunoastere. A) Intrebare care implicit reproducerea: xLa televiziune si in ziare se folosesc in zilele noastre multe cuvinte straine. Adesea nici nu se cunoaste semni- MAURICE DUVERGER, Muthodes des sciences sociales, Paris, PUL, 1971, p. 201. ¥ Tratat de psihologic experimental, sub redactia Al. Rosca, Rditura Acailemiei R, $, Romania, Bucuresti, 1963, p. 367, 0 BLISABETH NOELLE, Unjragen in der Massengesellschaft, Wate burg, Rowohlt, 1963, p. 87. 160 ficatia lor. $titi dv. de exemplu, ce inseamna « rando»?* Da, si anume. . . . Nu stiu B) Intrebare care implicé recunoasterea: »La televiziune si in ziare se folosese in zilele noastre multe cuvinte straine, Adesea nici nu se cunoaste semni- ficatia lor. Stiji dv., de exemplu, ce inseamna «ispe- random? “an aarti Ae oe a a ee ee Se Hasan cos sou apap Sar om sm “tw tn sea) ea i topes an a sie 8k Total 100% 100% a 10095 10055 Sa analizdm alt exemplu, preluat dupa Donald Rugg si Madley Cantril. La inceputul celui paar Tab! mondial, populatia S.U.A. a fost intrebata: ,,Pe care dintre conducdtorii politiei in viata fi apreciafi cel mai mult?*, Dupa raspunsul la aceasta intrebare liber s-a prezentat © list cu toti conducdtorii politici. La intrebarea libera nu rdspund 36%/ din cei anchetati, in timp ce la intre- barea inchis& (precodificatd multiplu), pe baza listei, doar 15%/p nu rispund, Interesant este faptul cd in ambele ca zuri cel mai popular a fost indicat premierul englez Ne~ ville Chamberlain, cel care in 1939 a declarat razboi Ger- maniei (la intrebarea inchisi / precodificati multiplu/ : 51% pro; la intrebarea libera, 240/, pro), ‘ an nestarea ctnostintelor trebuie ficuld totdeauna prin intrebiiri deschise. Astfel de intrebari pun in evidenta Cea ce este stabil, puternic consolidat, nu numai in pla- nul cunoasterfi, dar si al comportamentului. Intr-o cer~ cetare proprie, incercind si reconstituim comportamentul ceremonial, puneam subjectilor mai intii Intrebiiri deschise:am se pregatesc nuntile in satul dv.?*, Apui reveneam pats “Inchise: Ce se face? Steag, pom, brad, alt- ceva“, Mai amanunjit: Se fac ospefe pentru steag?* (Da Nu. Nu stiu). Printr-un astfel de procedeu, pot fi desco- Pperite elementele centrale ale comportamentului, opiniilor sau atitudinilor, dar si elemente marginale, mai_putin semnificative, mult mai numeroase. Pentru exemplificare, reproducem un fragment din repartijia raspunsurilor ob- tinute prin aplicarea asupra aceluiasi egantion mai intli_a unei intrebari deschise si apoi a unei intrebari inchise (dupa Fritz-Reinhard Stroschein). A) Intrebare deschisii (liberia) implicind reproducerea. Ali putea sé ne spuneti ce anume nu va place la automobilul dv.2 B) Intrebare inchisa (precodificatd multiplu) implicind recunoasterea: »Pe aceasta lista sint diferite plingeri pe care noi le-am avut de Ja alti posesori de automobile, Va rugim si ne spuneti daca $i pe dumneavoastra va supira 1a automobilul dumneavoastraé. poll lls a Motorul face zgomot 4% 21% le Automobilul este prea ingust 10%, 22%, ie Lipseste indicatorul de benzina 0% 18% ue Are numai doud ugi 1% 18% 25, Exist prea putine piese de schimb 14% Total 119% 391% 162 Wiican De fiecare daté persoanele anchetate puteau indica mai mult decit un singur raspuns, totusi informatia obtinuta prin intrebari inchise (precodificate multiplu), facind apel Ja recunoastere, este mult mai bogatd. Principalul ne- ajuns este indicat pe primul loc in ambele forme: ,,Auto- mobilul este prea ingust®. Intr-o cercetare demoscopicd asupra patrunderii deter- gentilor pe piaja RF.G., utilizarea unei intrebiri des- chise: Ce mijloace de spilat folositi™ (A) si, simultan, @ unei intrebari inchise: ,Pe care din mijloacele de spa lat, inscrise in aceasta list’, le folosifi?* (B), a pus in evidenta faptul cd evantaiul réspunsurilor este mai intins in forma B, dar cA intensitatea, freoventa, obignuinta se surprind mai bine prin intrebari deschise. A) Ce mijloace de spalat folositi2* B) ..Pe care din mijloacele de splat inscrise in aceasta lista le folositi2« eee Raspunsuri Forma A Forma B Sunil 53%, 51% Persil 369% 39%, Perwoll 13% 26% Dixan 4% 4% Fewa 19% 50% ee Total 125% 170% meme Se observa cd forma intrebarii influenjeazi stabilirea valorilor medii, extremele evidentiindu-se cu mici dife- ren{e, indiferent de forma sau formularea intrebirii. Se recunoaste astazi ci forma si formularea intrebarilor ac- fioneazd doar asupra persoanelor care nu au, intr-o pro- blema sau alta, opinia cristalizata. IC)'Cel de-al treilea eriteriu de clasificare a chestio- narelor este dat de modul lor de aplicare, Se distin a) chestionare autoadministrate; .b) \chestionare adminis. trate de citre operatorii de ancheta: 1631 \Chestionarele autoadministrate presupun inregistra- rea raspunsurilor de catre ingisi subiectii supusi investi gatiei. Subiectii formuleazd si consemneazd in acelas! timp raspunsurile, eliminind filtrarea informatiei de catre © alté persoand — operatorul de anchetd. Prin autoad- ministrare, subiectii se. pot exprima mai complet: prin ceea ce raspund la intrebare, dar si prin felul cum fac aceasta, Autoadministrarea elimin& unul dintre factorii care influenteazi raspunsul: personalitatea celui care aplic& formularul. In absenja une persoane straine — a operatorului — este probabil ca subiectii si fie mai dis- PUsi si rdspunda la intrebiri ,,foarte personale“, pot si elaboreze rspunsuri mai ,chibzuite*, si consulte docu- mentele personale pentru a verifica’ afirmatiile facute, s& se consulte cu alji membri ai familiei pentru réspun- suri mai precise. Semnalind tendinta de utilizare necriticd a ,,chestio- n&rii_orale* in sociologia occidental, Walter Friedrich din R. D. Germana subliniazd avantajele, chestionarii i seris*9, — numfrul mare al celor care pot rispunde concomi- tent; — diminuarea efectului de interviu; — disparitia influentei anchetatorului asupra rezulta~ telor; — nivelul superior de concentrare asupra raspunsuri- lor; — asigurarea anonimatului. Marcindu-se avantajele si dezavantajele chestionarelor autoadministrate si administrate de citre operatorii de ancheti nu se pune problema ,condamnirii* unei teh- nici in favoarea alteia, ci se atrage atentia asupra nece- sitatii de a cunoaste limitele fiectreia Chestionarele autoadministrate pot fi: a) chestionare postale by chestionare publicate in ziare, reviste sau ca anexe la diferite marfuri vindute. WALTER FRIEDRICH, Grundprableme der Befragungsmethode, tn Methoden’ der marxistisel-leninistischen Sosialforschung. erausgeyeben won Walter Friedrich, Berlin, Deutscher Verlag der | Wissenschaften, 1971, pp. 40-41 168 a) Chestionarcle postale reprezinté 0 modalitate mai ra- pidd si mai ieftina de recoltare a informatiilor. Expe- dierea prin posté a chestionarului presupune ins& pre- gatirea raspunsului: destinatarului i se oferd o data cu chestionarul si un al doilea plic, timbrat, cu adresa tipa- rita a institutului care lanseazi cercetarea. Chiar dac& expedierea chestionarelor este foarte rapida, inapoierea lor (sosirea rispunsurilor) este relativ inceaté. De regula, sosirea réspunsurilor depaseste limita de timp fixati pen tru inapoierea lor, Multe raspunsuri nu mai vin niciodata. Din aceasti perspectiva, principalele avantaje ale chestio- narelor postale — rapiditatea si costul lor scdzut — tre- buie relativizate. Procentul chestionarelor recuperate in- corporeazé costul chestionarelor expediate: ultimele ches- tionare care se inapoiazd marcheazé durata recoltivii in- formatiilor. Utilizarea chestionarelor postale trebuie si aiba in ve- dere faptul ca, pentru a se asigura raspunsul la intre- biri, se impune cu necesitate ca acestea si fie simple, iar tehnica de rispuns foarte clar explicata. La astfel de chestionare, chiar tehnica de ordonare a intrebarilor este diferit’ de’ cea a chestionarelor administrate de catre operatorii de anchetd. Faptul cf subiectul are posibilitatea si vada, inainte de a rispunde la o intrebare, continutul tuturor celorlalte intrebari face inutili folosirea tehnicii wpilniei* sau a ,pilniei intoarse, anuleazi efectul de surprizd s.a.m.d. Ca © particularitate a tehnicii chestionarelor postale, scrisoarea insotitoare inlocuieste preambulul chestiona- relor administrate de c&tre operatorii de ancheta. In scrisoarea insotitoare a chestionarelor postale trebuie s& se explice ce se urméreste prin chestionar, cine a lansat chestionarul, cum au fost desemnate persoanele care si ii, Trebuie avut grijé ca, prin scrisoarea insoti- se motiveze raspunsul subiectilor: fara o moti- vatie' corespunzatoare nu trebuie sé ne asteptam ca su- biectii si raspunda numai din respect pentru stiinté sau politefe, Trebuie aritaté importanta problemei puse in discutie, schimbarile ce pot surveni in ancheta, imposibi- litatea gasirii unor solutii in afara colabsrarii cu persoa- nele interogate, Lansind un chestionar despre prietenie printre tineri, in scrisoarea insojitoare vom preciza wAduljii vorbese despre prietenie, {ra ca si cunoascd 165exact felul in care se naste ea si ce semnificatie are prietenia pentru viaja tinerilor. Pentru a putea serie des. pre prietenie, dorim si aflim plrerea pe care 0 aveti dv despre prietenie. Nimeni, in afara de tineri, nu poate cu- Roaste sentimentele prieteniei la tineri. De aceea va ru: Sa raspundeti da intrebarile urmatoare: Fara a fi excesiv: de politicos, fara Persuasiune, fara a promite ceea ce nu se va putea realiza, scrisoarea insofitoare este bine sa fie concisd si relativ autoritara Tot ca o particularitate a chestionarelor postale. forma acestora, punerea in pagina, acuratefea tiparului influen- feazi si motiveaz’ subiectii in a raspunde sau nu la intrebiri. Lungimea chestionarului postal este diferita de cea a chestionarului administrat de c&tre operatorii de ancheti. Pe buna dreptate, cu referire la chestionarul postal se poate spune: ,,cu cit chestionarul este mai seurt, cu atit este mai bun‘’ Chestionarele postale nu trebuie s&_cuprindd mai mult de 8—10 intrebari simple. ae Ceplow siteae chiar cazul unui chestionar ‘al ‘intre medicii dit i FE Bovta print in S.U.A. care cuprindea doar y) i prescris medicamentul ,,.X“2« — astizi, — siptimina trecut: — luna trecuta, = in urma cu mai mult de o luna, — deloc 2) »Aveti intengia de a preserie in viitor medican wud) 28 P viitor medicamen- — sigur = ocazional, — este posibil, — deloc. Dat flind interesul pentru chestionar, simplitatea intr Disllor, ca si dimensiunile reduse ale ‘lui au determinat cuperarea a 90%, din chestionarele expedia caz aproape unic. ae Principala limiti a chestionarelor ai i i postale este dati de numérul mare de non-réspunsuri, de imposibilitatea de a alciitui esantioane reprezentative. Albert B. Blanken- ship consemneazd faptul cd intr-o {ard cu traditie a an- chetelor de opinie, cum este S.U.A., se reintore doar 15°) din chestionarele lansate. Cu totul exceptional, proportia chestionarelor recupe- rate poate ajunge la 80¢/e. In mod obisnuit, pentru a ridica proportia raspunsurilor la 30—40%/,, este necesar sé se trimita subiectilor serisori de rememorare, insofite de chestionarele la care nu au rispuns. La o anchet& prin pogtd lansati de Universitatea Cornell (S.U.A) privind problemele studentesti, au réspuns la primul apel 36%/s, la a doua scrisoare —'25¢/s, la a treia — 200/,, Restul de 19% din studentii care au primit chestionarul_n-au ras- puns deloc. Au fost trimisi operatori de ancheta la domi- ciliu pentru a-i identifica: erau fie studenti in anul [, neincadrati inc& deplin in Viafa universitara, fie noncon- formisti, Prin astfel de procedee: rememorarea si trimi- ferea operatorilor de anchete se sporeste numarul, dar si reprezentativitatea raspunsurilor. C. A. Moser remarca faptul c& raspunsurile venite dup’ scrisoarea de reme- morare sint mai reprezentative pentru populatia care nu a raspuns decit raspunsurile sosite la termenul fixat, Acestor raspunsuri trebuie si li se acorde pondere mai mare, pentru c& cei ce réspund numai in urma scrisor lor de rememorare, fata de cei care au raspuns de la in- ceput, prezinti caracteristici mai apropiate de cei care nu aul raspuns deloc. Se poate pune intrebarea — impreun& cu Suchman si McCandless, — ,,Cine réspunde la chestionare?* (pos- tale). Cei interesati, cei mai instruifi, cei care au mai mult timp liber. Daca, in mod obignuit, intr-o ancheta punem problema reprezentativitatii, cu privire la chestio- harele postile punem de la ineeput problema nerepre- ventativitatii. ‘Trebuie si stim si estimdm nereprezent: tivitatea acesteia. Pentru a micsora numarul non-raspun- surilor datorate: incapacitafii de a intelege intrebarile, refuzului de a rispunde, pierderii chestionarului, schim- bari adresei temporare sau definitive etc., s-a ‘incercat trimiterea repetata a acelorasi scrisori gi chestionare (Mal- coln Rollins), calcularea subesantionului absentilor de 2B, A. SUCHMAN si BODY MeCANDLESS, Who answers question naires, im , Journal of Applied Psychology”, ne. 24, 1940, p. 758, 167acasi (M. H. Hansen si W. N. Hurwitz), ca si trimiterea unor chestionare mai simple sau mai reduse — uneori doar intrebarile-cheie. De asemenea, pentru a incita la completarea chestio- narelor autoadministrate, s-a recurs la practica de a in- troduce ,,intrebari-locomotiva“ la inceputul chestionart lui, intrebari care s&-1 intereseze pe cel anchetat si si antreneze la rispuns sirul de intrebari urmatoare. Pentru acea parte din populatie care nu raspunde, dupa ma multe scrisori de rememorare, pot fi folositi operatorii de ancheta. Fireste, acest procedeu ridicé mult costul anchetei, pentru ci asa cum remarca, nu {ard umor, M. Jahoda, ,,chestionarele pot fi trimise prin post, ope. ratorii nu¥, In afara lipsei de reprezentativitate, utilizarea chestio- narelor postale este limitaté si de faptul ci nu putem sti_cu exactitate cine a completat chestionarul (0 per- Soand, mai multe). Pentru unele probleme este necesar sa réspunda la intrebari numai un anumit membru al Jamiliei, Autoadministrarea nu oferi garantii in acest sens. Incercarea de a obtine un raspuns spontan este im- posibila in cazul chestionarelor postale. De asemenea, temele cercetate cu ajutorul chestionarelor autoadminis. trate trebuie si fie foarte atractive pentru subiectii in vestigati. ‘b): Chestionarele publicate in reviste, ziare sau ca anex la diferite marfuri vindute cunose cu'si mai multé acui- tate toate limitele chestionarelor autoadministrate, Non- raspunsurile fac ca aceste chestionare si fie practic in- utilizabile in scopuri stiintifice. Cel mult, chestionarele Publicate in ziare si reviste pot s& duci la adunarea unor raspunsuri-ilustrajii, fri a avea pretentia c& sint di toare de seami. La un chestionar tiparit in ziarul ,Scin- teia tineretului*, in 1970, au venit la redactie doar 808 raspunsuri, In 1974 am prezentat spre publicare in presa pentru tineret un chestionar, din care reproducem, pentrit exem- Plificare, partea referitoare la familie: Roménia 2000 Viitorul a ineeput, Tinerit de azi vor constitu! populatia ina turd din anul 2000, 1068 Chestionarul la care va invitim si raspundeti isi propune si surprinda cum e@ imaginafi dv., tinerii de azi, lumea in care Veli trait ia viitor yf cum afi dori si fie aceasté lume, Haspunsurile vor fi publicate in coloancle iarului nostr, fastfelIncit veti putea compara pirerea dy. despre viitor cu imagines general a tinerilor despre acesta. In acest scop, vi rugim sa raspundeti lu fiecare intrebare Prin incercarea uneia dintre cifrele 1, 2, 3, 4, 3 din dreptul Nispunsului care corespunde cel mai bine purerii dy. personale. Chestionarut este anonim. Daca sinteti tindr si dact vi intereseazd s& cunoasteti imagi- nea Roméniet din anul 2009, decupati chestionarul din ziar si expediati, in decurs de o sdptimina, réspunsurile dv. pe adresa redactiei Va mulfumim pentru colaborare! Nu este deloc usor si-ti imaginesi cum va fi viaja in familie in anul 2000. Dv. ce credeti? 1. In viitor, dragostea va constitui criteriul de intemeiere a fami liitor intro méisurd 41) mult mai 2) mai 4) mai 5) mutt mai 6) mu ‘mie mica tia IL. Pentru educarea copiilor in familie, in viitor, pllrintii vor rezerva timp: 1) mult mai 2) mai 3) ca gi 4) mai 5) mult mai 6) mu nut mult astat putin pagina gti IIL In viitor, femeile isi vor petrece fn familie, acast, o part din timput lor 1) sate mat mare mere astiat mick mich tin nai 3) ca gi 4) amai 8) mult mai 6) aw IV, In viitor, copiti vor fi_pusi in situatia de a se conduce sin- uri in via de lao vist: 1) anult mai 2) mai 3) en sf 4) mad 8) mute mai 6) mn mare mare asta amie tin V. Familia va avea, in viltor, un rol in viaga oamenilor: 1) mult mat 2) mai 8) ca gl 4) mai 5) mult - mal 6) nw mare mare asthe mice tia 169Intrebarile de pind acum s-aw referit ta fell in care proie tuft de. villorul, fa ecea ee eredeti ca se vi intimpla, Ve rug acum si ne spuneli ce dorifi (ce speruli) si se intimple in viitor, Vi. Dorifi ca, in vittor, dragostea si constitute criteriul de inte- meiere a familiilor intr-o masurd: 1) mult mai 2) mai 8) ca gi 4) mat 5) sult mat 6) a mare snare astiat mick mies tin VIL. Pentru cducurca copiilor in familie, dorifi ea in viitor Mirinfié si rezerve timp: 1) mult mai 2) mai 8) ca gi 4) mai 5) mult mai 6) aw mult snlt astat atin putin tia VIL Api dori ca in vitor femeite si petreara in familie, avasi, © parte din timput tor 1) malt aa sina §) ex gh A ak 5) ante sak 6) are mare astdat ‘mie amie stu IX. Afi dori ew in iitor copii st fie push in situupia dea se conduce singuri in viafa de la 0 virstd 1) mult mai 2) ma 8) ea gi 4) mal 5) amule mat 6) aw ried ‘tin X. Dorifi ca familia in vittor si joace un rol in viata oamenilor: 1) mult mai 2) mai 3) ca sl 4) msi 5) mult mai 6) mx mare mare astdal mie mie tin Pentru a putea compara raspunsurile dupa virsta, sex, pro- fesiune ote, fara a ne comunica numele si adresa dv, va rugasn ‘sa precizati: XI. Virsta (in ani implinitiy 1) pind fa 15 ani 2) intre 18 gi 20 ani 3) intre 21 5i 25 ant 4) imtre 26 sf 90 ani 5) Intre 31 5! 35 ani 6) peste 35 de ani XI. Serul 1) anaseulin 2) feasinin XII Starea civita 1) clsttorit 2) necisatort 8) alte situa XIV. Domiciliul stabil 1) rural 2) urban 170 XV. Oeupatia actual: 1) elev 2) stutent 3) muneiter 4) agricultor §) tebanician, functio- nar 6) intelectual (profesor, suedic, inginer) 7) alte profesiuai XVI. Ultima forma de invafaimint absolvita: 4) ye. general 2) ge. profesionala 3) ge. tele 4) lice 5) 5 postliccali 6) Invipimint superior 7) alte forine de invafi- ‘mint XVn. ‘orma de invifdmint pe care o urmafi in prezent: 1) ge. generalé 2) ge. profesionalA 3) se. telinied 4) lieew 5) ge Postliceali 6) tnvafamint superior 7) alte forme de inva : Chestionarele publicate ea anexa la diferitele mirfurt vindute constituie mai degrabié 0 modalitate de a face reclami comerciala decit de a studia piaja. Dupi mumirul persoanelor care rdispund concomitent (in aceeasi incipere) la un chestionar autoadministrat, se isting chestionare autoadministrate individual, cum sint cele ,,postale* sau cele ,,publicate* si/chestionare auto- administrate colectiv: Chestionarele autdadministrate colectiv imbini avan- tajele chestionarelor autoadministrate cu avantajele celor administrate de catre operatorii de ancheta. Informatia se recolteaz rapid, costul este sc&zut, non-raspunsurile sint reduse, subiectii pot fi limurifi suplimentar asupra modu- lui de completare a chestionarelor. Chestionarele auto- administrate colectiv se utilizeaza in colectivitatile scolare, in armata, acolo unde, prin insisi natura activitatilor co- tidiene, subiectii sint reunifi in incdperi mai mari, avind si posibilitatea de a serie (mese, scaune). Prin tehnica extemporalului*, autoadministrarea colectiva a chestio- naruluj poate cuprinde 30—50 de subiecti deodata. In psihologie, aplicarea testelor colective a dezvaluit unele dificultiti ale ,,tehnicii extemporalului*, Se poate vorbi de o influentare reciproc’ — voluntara sau involuntara — a subiectilor. Cel ce distribuie chestionarele poate si el influenta rezultatele. Cu toate acestea, din propria expe- rien{a de aplicare a unui chestionar de interese profesio- mnale, ,,T.1.P.70 adaptat de noi*!, considera ca tehnica extemporalului este perfect utilizabila in colectivitatile scolare, pentru avantajele enunate, dar si pentru faptul ci ea este aseménitoare activitatilor scolare propriu-zise. Privitor la chestionarele autoadministrate, credem ci trebuie privita cu mult& circumspectie orice incercare de @ trage concluzii cu valoare de generalizare prin utili- zarea chestionarelor autoadministrate individual, in spe cial a chestionarelor publicate in ziare, reviste sau c&rti . Chestionarele administrate de c&tre operatorii de an- cheta constituie modalitatea cea mai des utilizaté de cu- legere a informatiilor. Folosirea operatorilor de ancheti, chiar daci ridicd costul investigatiel, asigura reprezen. tativitatea egantionului, poate muri’ intelesul intrebir lor, permite s& raspunda la chestionar si persoanele cu nivel de scolaritate scizut si, ceea ce este, poate, cel mai important, insofeste intotdeauna aplicarea chestiona- rului cu inregistrarea unor date de observatie privind condifiile ambiantei in care s-a raspuns la intrebéri, reac fille spontane ale subiectului. ,,Folosirea intrebirilor dina inte stabilite in chestionar implicd in unele cazuri modi ficdri, adaosuri de natura nestandardizati, intrebari su- plimentare cu finalitate precisti de clarificare si comple- tare a rispunsurilor“*, Acest lucru nu este posibil decit prin utilizarea operatorilor de ancheti, care, asa cum re- mare’ Rozer Daval, dau si siguranta ci raspund la chestionar, chiar persoanele desemnate in esantion si fac accesibile cercetarii probleme mai complexe’, Prin admi- nistrarea de ciitre operatorii de anchet a chestionarelor se realizeaz’ 0 comunicare interuman4 de tip deosebit. un mod ,,nenatural* de comunicare®t, In ce consta spe- cificitatea acestei comuniciri? In primul rind, in faptul c& sint puse in situatia de a comunica doud persoane 4S, CHELCEA, Orientari actuale fn studierca interesclor profesionale, in ,,Analele Universitigii Bucuresti”, 1970-1971, p. 82, # MARIA MICU-LARIONESCU, Standardizarea intrebirilor, in Socio- logia militans, vol. IT, Metode si tehnict socilogice, Teditura stitities, Bucuresti, 1969, p. 128, # ROGER DAVAL, Trailé de psychologie sociale, Paris, P.U.P., 1963, p. 181 M ERWIN K. SCHEUCH, Das Interview in der Sosialforschung, in Handbuch der empirischen Sovialforschung. Ferausgegeten von R, Konig, Erster Band, Stuttgart, Ferdinand Enke Verlag, 1967, p. 136, ww oe absolut strdine care, alternativ, au rol de emititer sid receptor, Relafia insa nu este simetrica; circulatia infor mafiilor este orientaté: comunicarea este deci univoe: Se poate pune intreburea: ce-i determina pe oameni bsolut necunoscufi si rispunda la intrebari, uneori foarte intime, si intre intr-o astfel de comunicare neobisnuiti? Probabil cd, in primul rind, politetea si curiozitatea, do- rinta de a contribui la perfectionarea vietii sociale. Aceasta impune ins& chestionarului sa fie axat pe o problema sociali actual si s& fie, la rindul lui, politicos. O astfel de motivatie ins ‘nu este suficienti®®. Trebuie luate in consideratie totdeauna si nivelul de_aspiratii al subjectului si interest lui pentru stiinié. Comunicarea prin ca insisi trebuie s& motiveze subiectul pentru a continua si raspunda, Priza de contact (rapport builders), abordarea persoanelor spre a comunica constituie totusi © problema. Daca, pentru a intra in contact, s-ar incepe astiel: Afi avea ‘acum timp si-mi raspundeti la citeva intrebari?, cu siguranté c& multi subiecti ar raspunde wNu!, Asa cum propunea Bernard S. Phillips, este mult mai bine s4 se incerce formula: ,,Daca ar fi posibil pen- tru dv. si ne ajutati la acest project de cercetare, atunci ag fi bucuros acum sau cu alt prilej sé vi pun citeva intrebari®®*, George Gallup propune o formulare: ,Sint din partea Institutului American de Opinie Publica — Institutul Gallup — si trebuie si fac 0 cercetare de opi- nie. In fiecare oras noi intreb&m saptaminal diferiti_oa- meni ce gindese despre unele probleme de insemnitate national. M-as bucura si aud opinia dv. prin réspunsul la citeva intrebari. Numele dv. nu ma intereseazi — ma intereseazi numai opinia dv.*. Uneori, pentru abordarea subiectilor cuprinsi in esantion, se trimite in prealabil 0 serisoare. Asa procedeazi Heinrich Abel in studiul mun- citorilor care si-au schimbat profesiunea®. # CHARLES P. CANNELL sf ROBERT L. KAHN, L'interviéw comme méthode de collecte, in Méthodes des sciences sociairs, Tait. Leon Festinger cet Daniel Katz, Paris, P.ULP., 1959. # BERNARD S. PHILLIPS, Social Research. Strategy and Tactics, Londox, 1986, p. 142. A HEINRICH ABEL, Brrufswechsel snd Berufsverbundenheit bet smannlichean Avbeitnehern in der gewerblichon Wirtschaft. Prankfurt/Main, Georg Westermann Verlag, 1957. 173slubite d-nute. De la serviciu mica fost indieata adresa dv. V-as fi foarte Fecunosestor daci m-ili ajuta intr-o cercetare pe care o fac din ingircinarea... Iuni voi permite si va vizitez la ora ziva de... si vi rog si rezervali pentru raspunsuri la intrebart circa 30 de minute. Cu stima Fira indoiald ci modalitatea de a intra in contact cu ersoane absolut straine pentru a le cere pirerea variaza de Ja cultura Ja cultura, totdeauna stabilirea contactului Spre a comunica rimine o problema. Comunicarea dintre operatorul de ancheti si cel ce réspunde la chestionar este ,nenaturalé* si pentru faptul ca, selectiv, mesajul este inregistrat in seris: se consemneazd doar raspun- surile subiectului, Acest Iucru il poate deranja pe subiect, il poate face suspicios. Eleonor E. Maccoby si Nathan Maccoby recomanda operatorilor de ancheta si spun: »Sper cd e bine si fac citeva notife. Eu as putea uita ceva, dorese sii rejin corect; sau: ,Eu vad intr-o zi aga multé lume, stifi_dv. si ag putea incurca cele spuse de unul si de ‘altul*; sau: ,,.mi fac notife pentru ca mai tirziu ‘simi pot reimprospita gindurilet, Exista precise de inregistrare a i si G. D. Hursh au elaborat acest sens: iste de control (Check-list) in — Este interzisi modificarea unui_raspuns, dupi ce s-a trecut la intrebarea urmatoare. Prima reactie este cea adevarata, exprima cel mai bine atitudinea. In_psi- hologie se utilizeazi frecvent proba asociativ-verbala: se consemneazi primul cuvint evocat subiectului de un alt cuvint-stimul. Timpul de laten{a (Intirzierea raspunsului) exprima gradul de emotivitate, dezvaluie cuvintele afec- togene. Din aceasti perspectiv, pentru intrebirile de opinie se pare c& este eficienta tehnica utilizati de Alfred C. Kinsey in studiul comportamentului sexual la barbat si femeie: tehnica ,,tirului rapid care nu permite celui ce raspunde si-si organizeze rispunsurile. Operatorul de ancheta va consemna totusi intrebarea la care s-a inoer- cat o revenire. — Tehnica ,,tirului rapid* nu exclude posibilitatea su- hiectului de a-si aduna gindurile; pentru intrebirile de 1m cunostinge, chiar este indicat a ldsa subiectului suficient timp de gindire. Operatorul de ancheté nu se va grabi si consemneze un raspuns de tipul .Nu stiu* sau Ce pot spune eu in legdturd cu... sau ,Ce stiu eu...“.Adesea astfel de introduceri prin care subiectul cistigd timp sint urmate de raspunsuri foarte competente. — Operatorii de ancheté nu se vor mulfumi — in cazul chestionarelor cu intreb&ri inchise, precodificate, triho- tomice sau multiple — s& incercuiascé codul, ci vor con- semna totdeauna comentariile legate de raspunsurile date. — Comentariul subiectului trebuie consemnat cuvint cu cuvint, curat si citet, cu expresiile, constructia frazei si chiar greselile gramaticale ale subiectului. Cind co- mentariul este prea lung, este mai bine a se utiliza pre- scurtérile cuvintelor decit si se recume raspunsurile. Im- primarea pe banda de magnetofon este solutia ideald de inregistrare fidelé a raspunsurilor: atit continutul, cit si intonatia, pauzele. Chiar cea mai cursivé vorbire nu consti numai dintr-o activitate verbal, ci si din pauze. Frieda Goldman-Bisler (1961) considera'cé 40—450/, din- tr-o unitate de vorbire“ este dati de pauze, ceea ce permite si afirme cd ,,in relatiile verbale, inactivitatea are un rol la fel de important ca si activitatea“®#. Lingvistii considera inactivitatea din cadrul Vorbirii ca pe un feno- men extralingvistic si nu-i acorda interesul pe care il are acest fenomen pentru psiholingvisti si psihoterapeuti. Pen- tru infelegerea interviului ca proces de interactiune ver- balé, nu trebuie Iuate in consideratie in primul rind pauzele scurte (syntactic junctures) ce marcheaz4 granita Gintre unitatile sintactice, care au functia de a facilita decodificarea actului de comunicare, ci pauzele mai lungi (hesitation pauses), care nu sint in legiturd cu structura lingvistic’ a actului de comunicare. Aceste pauze pot fi puse in legatura cu doua fenomene psihologice: tensiunea emotional si gindirea, si verbalizarea in procesul comu- nicdrii (Willibald Reschka). Unele cercetari au aritat cl utilizarea, in procesul comunicérii, a conceptelor cu_un grad inalt de abstractizare duce la dublarea numarului de astfel de pauze. In ceca ce priveste tensiunea emotionala #8 WILLIBALD RESCHKA, Das Interview als ein verbales, Intra Hionsprocess, in ,,Kolncr Zeitschrift fir Soxiologie und Sozialpsychologie’ 23, nr. 4, 1971, p. 781. 175care insofeste orice proces de comunicare, se poate spune c& ea influenfeazd nu asupra a ceea ce spune subiectul anchetat, ci asupra felului cum spune ceea ce spune. Pentru analiza inregistrarilor de pe benzile de mag- netofon, din perspectiva antropologiei cultural-lingvistice, cercetitorii I. Oprescu si dr. doc. V, Sahleanu propun urmitorii indicatori: indicatorul fonetic vizind particula- ritatile dialectice, locale, specifice, defectiunile de pro- nuntie; indicatorul de timbru (aspru, moale, ragusit etc.); indicatorul de intensitate (soptit, normal, tare); indicatorui de duratéi (viteza de vorbire); fluenfa vorbirii (pauza muti, pauza sonor’, pauza mascati, ezitarea); caracte- istica vorbirii (plingare}, miorlait, retinut, moale, tema- tor, timid, speriat, contrariat-mirat, a. cearti, ferm, haz- liu, neutruy; reactit diverse (ride, ti vine si rid’, mirat- ride. uimire, trage aer in piept, casei, oftear’, contrariat, misterios, plescaie, plescaie satisfacut, isi drege vocea, in~ ghite in sec, lungeste cuvintele, declarativ, sopteste ina inte si articuleze cu voce tare, Intrebitor etc.)®. Acesti indicatori perfect utilizabili in cercetarile sociologice mar- cheaz& superioritatea inregistrarii rispunsurilor pe banda de magnetofon fai de oricare alt tip de inregistrare Reactia subiectilor este insd negativa fati de mijloacele de inregistrare mecanic&, fapt care reduce spontaneitatea In afara de aceasta, utilizarea magnetofoanelor ar ridica costul anchetelor si ar mari durata totala a timpului afec- tat investigatiei. Pare rezonabil a se accentua faptul ca un bun antrenament al operatorilor de anchete, forma- rea unui stil propriu de abrevieri si — eventual — ste- nografierea duc la sporirea fidelita{ii in consemnarea ras punsurilor, — In timpul comunicarii rispunsurilor operatorii de anchet trebuie si priveascd in ochii celui ce rispunde. Toti autorii sint de acord cu faptul ci simpatia subiec- tului A pentru interlocutorul siu B se exprimi in nu- marul si durata privirilor lui A cdtre B. Privirea intre- sine comunicarea; orice intrerupere in aceast comunicare Poate declansa la subiect o reactie defavorabilé continua- ri rispunsurilor la chestionar, Desigur, in afara consemnérii raspunsurilor cuvint cu # 1, OPRESCU, V. SKHLEANU, Indicatori™tn covcetinile de antro- Pologie cultural-lingvisticd, in ,,Varia ‘anthropologica”, ar. 3, 1973, p. 68 176 cuvint, exista posibilitatea consemnarii raspunsurilor din memorie, fapt ce apropie de firese comunicarea dintre operatoru] de ancheta si subiectul interogat. Consemnarea din memorie prezinti insi un grad mai redus de fideli- tate: unele din momentele dramatice ale aplicarii chestio~ naruluj sint inregistrate, in timp ce altele sint omise. Tehnica consemnarii doar a gradului de adeziune, ca gi consemnarea doar a cuvintelor-cheie reduc inregistrarea la elementele ei esentiale si se recomanda ori de cite ori nu avem de-a face cu operatori de anchetii experi mentati In fine, administrarea chestionarului de citre operato- rii de ancheti da nastere unei comunicdri interumane de un tip deosebit, pentru ci in_cadrul acestei comuniciri feed-back-ul este diminuat, Feed-hick-ul, retro: este clementul esential Intro comunicare. Mesaj +——» { Rk Fig. 19. Reger Mucchielli sublinia efectele feed-back-ului_asu- pra cmizitovului si asupra relatiei cmitiitor-receptor™ 1) Asupra emititorulu: — evidentinzi conditiile receptioniirii; — determin » Nexibilitate a comunictrii prin — perceperea obstacolelo — cunoasterea_personalit’ —- adaptarea mesajului, -— sensibilizarea la semnale verbale si ronver- bale ii receptorului, ROGER MUCCHTELLI, Communication et reseax de conmunicas tions, Paris, Libraities tehniques, Tntreprise moderne edition ct les Yditions EAT, 1971 ”2) Asupra relatie: emifator-receptor: — sporeste sensibilitatea receptorului $i simpatia lui fafa de emijator — sporeste sensibilitatea emijatorului gi simpatia lui fafa de receptor; — faciliteaz’ comunicarea prin inva{area rolurilor de emitator si de receptor. In administrarea chestionarului de catve operatorii de ancheta, relatia operator de ancheté — subiect intervie~ vat (emijator-receptor) se caracterizeaz. printr-o pro nunjatd ,,lateralitate~ (Bavelas si Levit). Desigur, latera- litatea nue maxima, feed-back-ul nu’ ja valoarea zero, dar nici nu este posibil, in aceasta relajic, ca emititorul (operatorul de anchet’) si-si propund cunoagterea per: sonalitajii receptorului (a subiectului intervievat) cu svo- pul de a adapta mesajul (chestionarul) si de a modifica canalul de comunicare (limbajul verbal’ sau nonverbal) Mai mult, administrarea chestionarului de citre opera tori de ancheta nu presupune totdeauna simpatia mani- fest a emitatorului faté de receptor. Este adevarat ca in teorie, dar si in practica investigarii fenomenelor so- ciale, relatia operator de ancheta — subiect anchetat, cel mai ‘adesea se caracterizeazd prin ,sensibilitate*, Carl R. Rogers, cunoscut prin lucrarile sale de psihoterapie, recomanda celui care face interviul (pentru ca administra” rea chestionarului de catre operatorul de ancheté oste © forma a interviului: ,,interviu pe bazi de chestionar sau, cum i se mai spune: interviu standardizat, formaii- zat, inflexibil, controlat) s& arate totdeauna simpatie fala de ‘cel ce raspunde ca persoana, dar nu si fala de upiniile lui. Intr-un experiment de aplicare a unui test projectiv, comportamentul pozitiv al experimentatorului, comparativ cu un comportament neutru sau negativ faji de subiect, a dus la sporirea numérului de réispunsuri 5i totodata la ridicarea nivelului creativitatii (Edith Lord). Exprimarea simpatiei, comportamentul pozitiv al operatorului ce ancheta vizeaza cooperarea cu subiectul intervievat, Ope- ratorul de ancheté nu va demoraliza pe cel ce nu giiseste raspuns la mai multe intrebiiri printr-o astfel de re- mare&: ,,Nici pe asta n-o stifi!*, ci cu infelegere si sim- patie, zimbind, va putea destainui c& nici el nu cunoaste 178 Mispunsul la intrebare, dar cd asa scrie in chestionar si c& trebuie sa se conformeze instructiunilor primite de la organizatorii anchetei In afara interviului sensibil multe institute de cercetari, intre care $i American Institute of Public Opinion, folo- ses¢ tehnica interviului neutral, Operatorul de ancheta se prezint& ca profesionist in luarea interviurilor si relatia operator de ancheta—intervievat devine o relatie pro- fesionala. Operatorul de anchet& are o atitudine neutra, impartial si indiferenta. Orice reactie de simpatie sau antipatie, de aprobare sau dezaprobare este interzisi ope- rasorului de ancheta: feed-back-ul este mult redus, Emi- \dtorul — de aceasté data subiectul care réspunde — nu poate recepjiona efectul pe care 1-a produs mesajul (tis- Punsul) transmis, In fata lui mu se gaseste un interlocu- tor sensibil, ci unul ,neutru, care repeti intrebarea dacd nu s-a injeles, dar nu are libertatea de a explica, care inregistreazi raspunsurile, dar nu le comenteazi. Cea de-a treia modalitate de administrare a chestiona~ rului — conform lui E. K. Scheuch — este cea a inter- viului sever, destul de rar utilizat in investigatia sociologici. Este mai mult un interogatoriu decit un interviu: subiectului i se reproseazd inconsecventele raspunsurilor, i se atrage atenfia asupra raspunde- rii ce o poarti pentru rezultatele cercetarii; intre ope- ratorul de ancheta si cel intervievat se realizeazd o dis- tanfa, care devine maxima cind administrarea chestiona- ruluj capata forma interviului antagonic. Chiar in aceasti forma de interviu, operatorul de ancheté nu trebuie sa influenjeze subiectul s& réspundi intr-un anume fel. Raspunsul corect la chestionar este cel care reflect cel mai adecvat opinia subiectului: ceea ce conteazd in ad- ministrarea chestionarelor este tocmai crearea conditiilor pentru exprimarea opiniilor, realizarea unei atmosfere pecmisive, lipsite de teama de a gresi Alegerea si formarea operatorilor de anchet contribuie in cel mai inalt grad la reusita aplicdrii chestionarului, la obfinerea informatiei primare si deci 1a eficienta in- vestigatiei, Albert B. Blankenship se intreab: ,,cine este un bun operator de ancheté?* Raspunsul: ,,0 persoand inteligenté, sinatoasa, extrovertita si fara prejudecati* 19nu este limitativ. Se mai poate formula cerinja ca ope- ratorii de ancheta si fie: agreabiti, maturi, obiectivi. si constiinciosi, interesati de problemele umane, capabili de a trai intens sentimentele altora (empatie). Raymond L. Gorden® atrage atentia asupra valorii empatiei in desfé- surarea interviului pe baz de chestionar. Experienfa a ardtat cd femeile sint mai indicate in munca de operator de ancheté decit birbatii, pentru c& sint mai usor acceptate in casi si deci pot inregistra mai exact raspunsurile si reactiile subiectilor, pentru c& sint capabile de mai multd sensibilitate si sint mai putin suspecte decit birbatii (M. Dunnette, K. Kirchner) Sexul operatorilor de ancheta pare si dea nastere unor distorsiuni. Intr-un experiment de conditionare verbal, subiectii au emis un numar mai mare de cuvinte ostile \d_experimentatorul era de sex feminin, cu fizic plicut, decit atunci cind experimentatorul era de sex masculin. © sarcini simpli de sortare, experimental, a fost m bine rezolvata cind subiectii si experimentatorii erau de sex opus’, Este demonstrat faptul ci la interpretarea re- zultatelor trebuie avuti in vedere corespondenta, din punct de vedere al sexului, dintre operatorii de ancheta si subiecti, Herbert H. Hyman a pus in evident influenta sexului operatorilor de ancheti asupra réspunsurilor su biectilor®. Pe un numér de 819 subiecti, barbati si femei, au obinut urmatoarele raspunsuri cind au fost intervie- vai birbatii de citre birbafi, birbatii de citre opera- torii de ancheta femei s.a.m.d — nfnchisorile sint prea bune pentru cei ce atenteaztt la pudoare: ei ar trebui pedepsiti public De acord Tmpoirivd Nedecisi Bavbati intervicoati de barbati 48% 8% Barbati intersievati de femei 58% 8% Femei intervievate de fomei 49% 47% 4%, Femei intervievate de bévbati 61%, i N% Interviewing, erategy, techniques and tactics, Ulinois, The Dorsey Press, 1969. - : TAURORA’ PERJU-LIICEANG, Experimental psiblogic ca act de comunizar interpersonal, in Revista de peiiologies, 1246. 1971, p91 Tg BERBER Th HYMAN, Tntestewing tn Soil Resear Ca gi subiectii cupringi in anchetd, operatorii de an- chet au un statut social propriu, fac parte dintr-o anume categorie socio-profesionala. Voluntar si cel mai adesea involuntar, ei exprima pozitia lor sociala prin felul cum vorbese, prin imbrécdminte, comportament, Subiectul in- tervievat percepe statutul Social al operatorului de an- chet si ajusteazi comportamentul lui verbal (raspunsu- rile) in raport cu cea ce crede ci asteapti sau ar trebui si afle operatorul de ancheti, ea reprezentant al grupului siu social, de la el O serie de autori ca: Herbert H. Hyman, Stephen A. Richardson, Barbara 8. Dohrenwend gi David Klein (1965) subliniazi faptul c& perceperea de ciitre cel care ras- ptnde a unei ,distante sociale faté de operatorul de an- chet influenjeazi puternice raspunsurile. D. Robinson gi S, Rhode gisesc o diferenté de 19#/, in repartizarea r&s- punsurilor cind, intr-o problema nationala, operatorii de ancheta fac parte din populatia majoritaré sau minori- tari, Daniel Katz reuseste si evalueze influenta statutu- lui social in cadrul relatiei operator de ancheti—subiect intervievat. Dar nu numai elementele ugor observabile: sexul, virsta sau statutul social al opcratorului de ancheti influenteaz& reactiile subiectului. Alura generalé, maniera de a fi si de a se misca a operatorului de anchetd, gestul, pri- virea actioneazi asupra celui ce raspunde. Este foarte probabil, asa cum remarca Donald A. Gordon (1967), c& un sentiment antagonist fata de operatorul de anchet& va spori numérul raspunsurilor ,nu stiué, Dimpotriva, un sentiment de inferioritate, in orice privinté, va diminua frecventa rispunsurilor ,nu stiu, intervievatul find ten- tat s& fac& presupuneri acolo unde informatia ii este lacu- nara (Joan Macferlane Smith). Unele experimente au de- monstrat aparifia raspunsurilor conform asteptirilor ex- perimentatorului datorita influentei neintentionate a fac- torilor paralingvistici si chinestezici ai experimentatoru- lui, Se vorbeste astizi despre o noua stiinti avind ca obiect de studiu semnificatia psihologicé a contractiilor musculare. Prin mimici, operatorul de ancheti trebuie exprime interes pentru raspunsurile subiectului; pri- virea trebuie s& fie vie, optimist. Anchetatorul trebuie 101si fie optimist si nimic nu demoralizeazi mai mult un operator de anchetai decit un chestionar lung si neinteli gent. Sentimentul de colaborare a operatorilor de anchete Cu organizatorul investigatiei, atragerea acestora la aled tulrea chestionarului, supravegherea adecvata $i remune. ratia corespunzatoare mentin moralul anchetatorilor. [n afara factorilor nonverbali, 0 serie de factori paralingvis, tici asociali cuvintului sint de mare importan{i in cemen nicarea dintre operatorul de ancheté si cel. interviewat, Biectele verbo-motorii (ritm, “debit verbal, articulatie), cfectele vocii (timbru, intensitate, modulatii), ca si efece tele cuvintelor si ale frazelor (jocurile de sens etc), asa cum remarea J. Guilhot™, fac Si se vorbeascé in cadral comunicarii interumane despre o ,,semnificatie subjective (cea ce se intentioneaza a se transmite) si despre 40 som- nificatie obiectiva (ceea ce se transmite de fapt).’Simpla intarire a raspunsurilor printr-un mm-hmm* a dus le qyeiterea,_performantelor subiectului (J. Greenspoon, IY. S, Verplank). Referitor ta aceasti ,,intonatie magick” 1a universalul hm al operatorilor de’ anchett seristorul 5! sociologul francez Georges Perec remared plurivalenta: ypuncteaza cuvintarea celui intervievat, ii cistigt incre, derea, i] infelege, il imbarbiteaza si-1 intreabi ba uncect chiar il si amenintas®, Cadrul fizic in care se administreuzd chestionarul, ca si momentul, ora din zi, ziua din siptimind, exercita o in. fluenta asupra raspunsurilor. Sint de evitat inciperile noficiale*; cel mai indicat este si se desfasoare interviul fi2.0, discutie eit mai obisnuité intr-un cadru obisnuit: 1a locul de munca sau la domiciliul subiectului. Dar la locul de muned, ca si la domiciliul subiectului intervievat, m- posibilitatea izolarii fata de ceilalti perturba eomunicaren Prezenja unei a treia persoane in momentul intervievarl modificd réspunsurile. De exemplu tinerii apreciaza po zitiv cunostintele scolare cind administrarea chestionaras lui se face in prezenta unei a treia persoane (adult). Intro sercetare a Universitatii din Berlinul de Vest (1958) era formulata aceasta intrebare: Mf. GUILMOY, La dynamique de Fexpression of de Paris, EMit, Menton et Co, 16, ® GHORGHS PRREC, Jucrnrle Mucureyti, 1967, p, 89. M4 comunrnication, Ht peutr literati wuiversal 192 eee — ,Credefi ca cunostintele scolare, mat tri in viati, vi vor folosi: toate, multe, unele sau nici unele? In presenta eelei de-a tia In absenfa wnei a treia aspunenrt ‘persoone ‘fesoane 1 1% 5% Toate 4 Malte 49% a Uncle 40% 5 Nici uncle 0% 0: e i cele’ find aceeasi problema (influenta_prezentei cel deca rela persoane I momentul administiin chestona- fului), M,'R. Sheppard (1961). stabileste c& exectitaten rispunsurilor Ja Intrebirile factuale sporeste, dar distor sloneazd puternic Tispunsurie Ia inteebie de opine. Pentru a diminua aceasté sursé d¢ i Pens fica antes Sal Son tah care si se onsemneze condiile in care ta administrat Pentru a evita actiunea perturb a cetorlalf ea 3 tafluenta diferitelor sedi, srrenajarea unel incdperi speciale (un birou) ling’ locul de mune al celui Intervievat pare a fi cel mal bun caus, Walter Brie ich de Ya fustiturul ‘central pentru studiul tineretului lin Leipzig (RDG), atrage atentia asupra faptulut din .), tras tulut interviol nu va putea {1 completat parte 1a locul de ‘nunca, rte in pauza de masa, Ja club sau la domicl- liu‘ $1 formuleazd cerinta standardizarii_ con: file de administrare a chestionarelor (din punctul de veder: etogere i i Yt pentru_admi- Alegerea_momentului cel mai adecvat pent nistrarea ehestionarului. nu este intlmplatoare. Orele pres i irzii si trivite. asi matinale sau prea ral sint neporiite, Se considerd et ancheiele pot fi facute in tot cursul zileh, cu exceptia relor de masi si de odihna, cu Incepere de la ora 9 de dliminea(a pind la ‘ora 9 sear, Inteeruperen din. munc Penis Pee eee ee oe 1837718 subiectilor platiti in acord, ca gi refinerea dup’ orele de Program a celor din regie este neindicaté, M. Maget, subliniind importanfa momentului luirii de contact, pre. clzeaza: ,.ca regula general, se eviti a se tulbura: — activitatea care cere un efort susfinut sau intens, — repausul familial, — repausul de dupa’ o munca great Ziua din siptimind in care se desfasoari ancheta in- fluenteazi raspunsurile, Pe un esantion de 1079 de berli. nezi s-a facut 0 cercetare demoscopica, — »Credefi ci prefurile in 1959 vor rimine aceleasi, vor creste sau vor scadea?* eee ee Raspunsuri Teed! Simbata Duminicd Total ere Vor exeste 7% 76% 79% 74% Vor rimine aceleay 28% 22% 19% tam Vor seidea Sea ae eee Total 100% 100% 100% 100% (856) + (221) = (302) (1079) Pentru a neutraliza sursa de eroare introdusa prin in- terventia operatorilor de anchete, pentru a reduce deci dezavantajele chestionarelor administrate de cétre acesti operatori, trebuie totdeauna indelung gindit’ alegerea timpului si a locului de desfésurare a interviului, dar si alegerea persoanei care si se califice ca operator de an chete. Administrarea chestionarelor este tehnici si arti in acelasi timp. Féré o anume predispozitie inndscutii: tem- Peramnent extrovertit, capacitate de a trai sentimentele altora (empatie), fizie plicut, sindtate robusta, inteligen{i nimeni nu poate deveni bun’ operator de anchete. Dar nici cea mai dotata persoani nu va putea realiza un interviu be baza de chestionar corect daci nu va respecta 0 serie de reguli tehnice: MM. MAGER, Guide d’dude diveete des comportamente ceulturels, Y Centre National de la Recherche Scientifique, 1962, p. 173, 104 — studierea chestionarului; — (cvasi) memorarea intrebaritor, — respectarea succesiunii intrebéirilor; — inregistrarea fidelit a rispunsuritor: — intervievarea numai a persoanelor indicate; Plistrarea secretului profesional. Formarea operatorilor de anchetii ca profesionisti gi in- structia atenté inaintea fiecdrei investigafii se impun cu necesitate, Trebuie stabilit dac& operatorii de anchet& potentiali nu au ei insisi prejudeciti legate de viata sexuald, fumat, alcool, religie etc. In niei un caz cei ‘cu prejudeciti marcante nu vor fi antrenati in investigarea unor fenomene ca cele amintite. Completarea de c&tre operatori a cite unui chestionar din cele care urmeazi a fi aplicate are un dublu scop: — dezvaluie operatorilor dificultajile de formulare a raspunsurilor; — dezvaluie organizatorilor anchetei gradul in care ras~ punsurile celor investigati concord’ cu rispunsurile date de citre operatorii de anchetai. Unele incereari de validare a modului in care se admi- nistreaza chestionarele de c&tre operatorii de ancheti au pus In evident o serie de erori — de memorie, — netransmiterea cuvint cu cuvint a instructiunilor, —fenomenul de supra-sondare (de objinere cu orice pret a raspunsurilor), — mare variabilitate de Ja operator la operator in ceea ce priveste comportamentul, — perceptie selectiva (operatorii sint inclinafi st aud& ceea ce dorese ei si audi), — folosirea propriului vocabular in inregistrarea ris. punsurilor, = scurtarea sau lungirea raspunsurilor (in functie de debitul verbal al operatorului, nu al celui care raspunde). Eliminarea total a surselor de erori rezultate din apli- carea_chestionarului de elitre operatorii de ancheti nu este posibilé. Pot si trebuie si fie eliminate erorile siste- miutice, cele care nu se anuleazi prin numirul (mai tot~ 185deauna mare) al operatorilor de ancheta. De asemenea, totdeauina Webuie facut wn control de validare a felului cum se aplicd chestionarul, operatorii de ancheta fiind avertizali despre acest control. In acest sens, este frec- at controlul prin posta, Se expediazd scrisori persounelor cuprinse in esantion (la 30—50%/, din acestea) si pe baza raspunsurilor primite (se inapoiazi 50—600/, din serisorile expediate) pot fi trase concluzii cu privire la probitatea si tehnicitatea anchetatorului: daci durata aplicirii chestionarului s-a incadrat in zona de timp* prevlizuta, dac& persoana interogati este cea desemnata in esantion etc. Un alt mijloc de control este relectura chestionarului, care permite depistarea biais-urilor (ero- vilor) introduse de operatorii de ancheti, Verificarea la calculator ca si contra-ancheta oferé garan{ii suficiente pentru: munca in teren a operatorilor. Incercarea de clasificare a chestionarelor dupa conti- nut, formé si mod de aplicare nu trebuie infeleasi ca pe © diviziune si compartimentare rigida; una si acceasi in trebare poate fi de opinie sau factuala, unul si acelasi chestionar poate fi interpretat ca find special sau omni- bus, poate fi autoadministrat sau administrat de citre operatorii de ancheti. Prin chestionarele factuale inre- gistram ceea ce se presupune ci subiectul stie: cum il cheama, ce virsta are, cind a mers ultima data la cine- matograf, Prin cele de opinie, inregistrim ceea ce crede individul. Intrebind: Unde va veti petrece conceditil de odihné din acest an?* ce vom afla? O opinie sau un rispuns factual? Este grou de precizat: se amestecd in- tr-un tot indivizibil certitudini, dorinfe, sperante, hota. riri etc. Mai mult, intrebarea in sine sau chestionarul in sine nu pot fi considerate nici de opinie, nici factual dack nu sint raportate la populatia la care se_aplicd. Intrebind: ,,Care credeli cd sint consecintele poluarii at- mosferei?# ‘vom obtine de la nespecialisti simple opini in timp ce de la specialistii in ecologie vom obtine date factuale. Despre chestionarele speciale am aratat cit pot {i cle de speciale, in condifiile in care orice fapt social este greu de surprins in complexitatea lul: complexitatea find caracteristica definitorie a faptelor si fenomenelor sociale. 106 Nu intilnim decit foarte rar intr-un chestionar numai intrebiiri deschise sau numai intrebiiri inchise, foarte ade- sea subiectului i se da posibilitatea si raspunda liber si operatorul de anchet incadreazi raspunsul dat intr-unul precodificat. De la sine infeles cit orice chestionar elaborat spre a {i autoadministrat poate fi si administrat (in practica, pen- tru a completa esantionul, cum s-a ardtat, sint trimisi gperatori speciali si administreze chestionarele postale). De asemenea, subiectii cu nivel superior de scolarizare pot rispunde singuri, prin autoadministrare, fara mari dif cultaji, la chestionarele elaborate in ideea de a fi admi nistrate de citre operatorii de ancheta Clasificarea pe care am realizat-o, in scopul de a faci- lita intelegerea problematicti chestionarului ca instrument de investigare a fenomenelor sociale, trebuie privita ca © incereare de constructie a unor tipuri-limité. In prac- ticd intilnim ponderi mai mult sau mai putin accentuate ale diferitelor caracteristici enumerate. 4 Structura chestionarului A vorbi despre structura chestionarului inseamna a vorbi despre diferitele tipuri de intrebiri ca elemente ale structurii si despre raporturile dintre aceste intrebiri ca legaturi intre elementele structurii, In cadrul unui ch tionar, schimbarea unei parti atrage dup& sine modifi- carea intregului; suprimarea unei parti atrage dup sine modificarea intregului; suprimarea unui element. antre- neazi dupa sine raporturi schimbate intre elementele = Intrebarile — refinute, deoarece chestionarul repre- zint& un singur tot, unitar, formalizat, In structura chestionarelor, in raport cu functia lor, pot fi puse in evidenta intrebiri: 1) introductive, de con. tact sau de ,spart gheata*; 2) intrebiri de trecere saw tantpon; 3) intrebari filtru; 4) bifurcate; 5) ,de ce; 6) de control; 7) intrebari de identificare. it introductive au rolul de a sparge gheata, de a ,,inedlzi* atmosfera, de a da subiectului sentimen- tul de incredeve in anchetator si in el insusi. Prima In 187trebare nu se va referi la date: personale, nici la lucruri [foarte complicate. Multi practicieni ai, anchetelor subli- niazi faptul ci prima intrebare este bine si fie inchi: (rispuns de tipul Da-Nw), si permiti subiectului si ris- punda fara mari eforturi, Intr-o ancheta privind raportu- rile individ—stat—societate s-au imagina astfel de intre- bari de contact™. a) ,,Credefi ca ar fi mai bine si trdim fara a trebui si ‘muncim?* Dace Nu. 2 Nedecis 3 b) Se spune frecvent cai noi trim intr-o lume grabita. Cum ‘apreciati situatia dv.: aparfineti acelor oameni care au mult prea putin timp? Mult prea pugin timp 6... Nu prea putin. 2 Alt rispuns 8 Ambele intrebari de contact vizeazi problema asupra c&rora in mod curent oamenii isi pun intrebari: nece- sitatea muncii, lipsa timpului liber, dar nu abordeazi problemele esentiale ale chestionarului. Intr-o anchetd privind prestigiul diferitelor profesiuni (SULA) 1967, realizaté de National Opinion Research Center, intrebarea de contact era astfel formulata a) ,Presupunefi ci un tindr inzestrat vii cere sfatul asupra celei mai valoroase profesiuni. Ce profesiune ati indica-o?* William J. Goode si Paul K. Hatt comentea: aceasté intrebare: ea pune subiectul in situatia de a da sfaturi si il limureste in acelasi timp cu privire la scopul investigatiei. Legaté de ea, cea de-a doua intrebare: b) Ce este cel mai important, dupi pirerea dv stea in atentia unui tindr cind isi alege profesiune: ELISABETH NOBLLE, Unyfragen in der Massengesellschaft, Ham burg, Rowoblt, 1963, pp. 88—89. «© WILLIAM J. GOODE si PAUL K. HATT, Beispiel far den Aufbau eines Fragebogens, in Das Interview. Herausgegeben von Reid Konig Koln Berlin, Kiepenhever & Witsch, 1962. Aceista este in fond prima intrebare a chestionaru- a Practica chestionaruluj_uneori dew Jegiituré cu intrebarile introductiv incep gresit — dupa parerea noasty identifieare in chest 1. Sesul (B) (8) Profesinnea tatiui divortati, Da, Nu, Recisitorii, Da, Nu. Pentru ca dup aceste intrebi ¢ sint si foarte personale inainte de .,a se sparge gheatat, subiectul si fie intrebat direct, fara incercarea de a-l’ introduce in tema 2. Ce aveti de sind si faceti dup terminates liceulud? Chiar atunci cind se renuntii Ia ‘ntrebirile de identi care, multe chestionare incep direct. omitindu-se intre- birile introductive. Parintit sine Chestionare 1) Ce inseam pentru tine feriiten? 2) Care sint calitatile pe care le pretuiesti cel mat mult ta oament? Exemplele pot fi inmultite hes 1) Care aw fost cele trei obiecte (materi) care y-an plicut cel mai mult in geoali ? Sau; Anonim chest Riispunsurile se marcheaz prin tucereuirea cifret de cod corespr- ‘zitonte variantei de rispans indicat de swbicet 1, Aveti radio? 1. Da 2 Avefi televivor? 1. Da 2. Nw 2. Nw 2. Intrebirile de trecere au drept scop de a marca in structura chestionarului aparitia unei noi grupe de intre- i referitoare la o alti problema, Prin aceste intr bari se stabileste cadrul de referinja pentru rdspunsuri si se incearci a se motiva aceste raspunsuri, Intr-un chestionar nu avem de-a face cu 0 succesiune de stimuli izolafi, ci cu o inlin{uire de stimuli interconditionati. Ac- 189fiunea unuia dintre acesti stimuli este preyatita de actiu- nea stimulului anterior, Intrebirile de trecere au aceasta functie de pregitire. Ea ‘mai des sau nial rar? OQ) ay y @ mai mai ca pind indiferent nw pot es rar acum raspunde Filme artistice esac Muried uyos Telejura Muziek popular Sport ‘Transfoea Varietagi ~ SSSSSSSSSSS 6. $i acum citeva intrebiri despre filmele artistice a) La ce ori afi dori si fle programate:? a C) i) @) Ca pind acum Mai devreme Mai tirain Nu pot slepunde ») Im mod obiguuit filmele prezentate in emisimnea , ‘Telecine va satisfac? 0 ® @.5 Filme) now Filmul vechi Mi-e indiferent nateca’” In alte chestionare, grupele de intrebiri sint si mai accentuat separate, pentru ca in interiorul fiecdrei prupe de intrebari coerenja raspunsurilor si fie crescutd, Lumea fn ant 2000 45) Va fi mai firese sau mai pufin firese ca femelle si ocupe postuti de conducere ? mult mai mult — ca gi azi — mai putin — nu gti 46) Va fl mai firese sau mai pufin firese ca tinerii si oeupe posturi de conducere? molt mai mult — ca si asi — mai putin — nu gtin Inteebarile de pind acum sau referit la ceca ce credefi ef se va fntimpla in anal 2000. V-am raga acum sd ne spaneti ce afi dart sh se fntimple im anul 2000, 47) Oamenii vor # mai preoeupati sau mai putin preocupali de viaga Jor interioara ? = mat putin — ne gtin 190 48) Oamenii vor {i mai interesafi sa mai pusin wteresati de see cesul lor pe plan social? mai mult — ea st aah — i pugin — nm gtin ist posibilitatea ce intrebarile de trecere sau tam- pon, intre grupele de intrebari vizind probleme distincte sa fie inlocuite de o adecvaté punere in pagini: se dis- tanjeazd grupele de intrebari, se introduc dlesene distinc tive: linii, chenare. Intrebirile de trecere reprezinta momente de destin- dere in cadrul chestionarului si duc la concentrarea aten- tie! subiectului asupra problemelor ce urmeazi a fi dis- cutate, facilitindu-i abordarea succesivi a. intrebirilor. 3, Intrebirile filtru au o functie contrara intrebarilor de trecere: ele opresc trecerea unor eategorii de subiecti Ja intrebirile succesive, reprezentind in acclagi timp un contro) al calitatii réspunsurilor. Exemplu: 13) ,,Tnformafia Bucurestiului” a publicat anul acesta vreun material despre unitate in care Iuerafi? 1. Da, 2.Nu, 3. Nu gtin, (Pentru cei care dau rispunsul 1 urmeagt intrebiile 1, 15 st 16, Pentru cei care dau rispunsurile 2 31 3 se trece direct la intrebares 17), 14) Lfe)-afi citit? 1. Da 15. Afi fost de acord cu 1. Da 2.Nu — felul cum eran puse 2. Cuunele problemele? rezerve, 3. 16) Credefi ca acest(e) material(e) (a) avut vreo contribujie ta imbunitipirea activitajii in unitatea in care Iucrafi? 1. Da 2.Nu 3. Nu stin 17) Asi putea indica tithl unui material din ziarul , .nfos Bucurestinlui”? Foarte adesea intereseazi numai opiniile unei anumite categorii din populatia cuprins& in ancheta: de exemplu, in cadrul unei anchete despre noile emisiuni TV opi- wtniile acelora care posedi de mai mult timp televizi domiciliu. fn acest sens, intrebarea: 1. De ind ave televizor? 1) Mai putin de 1 an + 2) De 1-2 ani 3) De peste 2 ani este filtru pentru intrebarea ar. 3. 3. Im ultinot a introdus in programele sale uncle femisiuni noi, Tat tial eltorva dintre ele, despre care val gin si ne spuneti cum le apreciati. mp Televiai Uneori ins& intereseazi opiniile pro si contra ale tutu- ror celor anchetati, Construim atunci intrebiri bifur- cate. 4, Intrebirile bifurcate separa sensurile pro si contra din rispunsurile subiectilor, dar spre deosebire de intre- barile filtru, nu oprese subiectul de a urma succesiunea intrebarilor ‘si nici nu calificé réspunsurile date. Exem- plu: 12) In mod obignuit, dv. aplicagi copitulut dv. pedepse corporate? 1. Da 2 Na (ack eAspuunsul este Da, uemearA imteebaren 1 dae pnt este 1). 18) De ce ohignuiti 8 aplicati eopitului av, pe 14) De ce refuzati si aplicati copilului dv. pedepse corporate? Nu", urmeart tntrebare se corporal? In cadrul_anchetei privind metodele de-educare utili- zate in familie, interesa in egal mAsura motivarea folo- sili pedepselor corporale ca mijloc educativ, dar si con- siderentele pentru care este respinsé o astfel de metoda Construirea unor intrebari bifurcate este foarte utila cind intre sensurile pro si contra ale unor opinii se inte: caleazi seri de intrebari ce ar ingreuia din partea su- biectului sau_a operatorului de ancheti urmirirea logicii chestionarului 5, Intrebirile De ce“ au functia de a provoca explica~ tii in raport cu diferitele opinii exprimate. Desi nelipsite din chestionar, intrebarile ,,de ce“ sint un bun exemplu 192 de intrebari imprecise. ,De ce tragi sfoara?* ,De capul ei*. Sau: Pentru ci este’ imposibil sa 0 imping*. .D-aia¥. Raspunsurile sint hazlii, dar ele au fost provocate de in- trebarea de ce?*, la care ins’ se agtepta un raspuns de Justificare a acfiunii.'La intrebarea ,,de ce? fiecare justi- fica decizia luata, opinia exprimata. Foarte adesea justi- ficarea este dati'de primul argument ce vine in minte, evantaiul acestor argumente find foarte larg. Valoarea informativa a Intrebirilor de ce” pare a’ fi foarte sedizuta. Credem chiar c& valoarea unui chestionar este invers proporfionalé cu numérul intrebirilor de ce? existente in structura lui. Medicul nu te intreabi niciodata de ce te doare in dreptul rebordului costal drept sau in’ regiunea pectoral, Mai mult, el ifi spune ,de cel, Este nefiresc, in aceasta ordine de idei, s4 intrebim subiectii de ce* siivirgesc abateri de la normele morale de conduit’, de ce“ merg la biseric& sau la cinematograf. In unele chestionare intilnim folosirea abuziv a intrebarilor de ce“, De exemplu: — De ce face naveta? — Cistigé mai bine im alta parte cee Are vechime intro intreprindere din alt& locatitates gi nu vrea si-gi piard avantajele acestein, . eacsea| — Nuria plieut munca agricolt. . . , .. aa 3 = Alte motive (se va nota) Saneaeed| Probabil i altele nu epui veavii intrebarea de ce“, aga incit ea pare inutilé. Pe de alti parte, intrebarea ,,de ce* poate provoca rispun- suri gresite, rispunsuri ce nu contin informatia dorita Intrebind, in studiul pietii: ,De ce folositi pasta de dinti Supercristal?*, raspunsurile pot s& oscileze intre a pre- zenta calititile produsului si obisnuinta de a folosi acest produs. Intrebarea corecti ar fi trebuit si fie formula- 18 astfel — Ce avantaje prezinti pasta de din{i Supercristal?* (In prealabil trebuia introdus& 0 intrebare filtru: ,,Folo- sili pasta de dinti Supercristal?4) i toate aceste motive si in 6, Intrebirile de control nu aduc informatii noi, ci verificd fidelitatea, constanta opiniei exprimate. Intr-un chestionar elaborat de noi privind Tineretul si viitorul, 193am introdus un numar relativ mare de intrebari de con- trol. 15) Peste $0 de ani, rolul seulii in formatea generalii a oamenilor va fi 1) mult mai mare 2) mai mare 3) ca gi ast 4) mai mie §) mult mai mic 6) austin In cazul in care opinia exprimata acorda scolii in vii~ tor un rol mult mai insemnat, ceea ce se intimpla de re- guld la pretestare, fidelitatea fata de aceasti opinie era Probata de intrebarea de control nr. 16. 16) Credefi ci peste 50 de ani scoala va juca un rol mult maifnsemnat fn formarea generala a oamenilor? 1) Da 2) Nw 3) Nu gti Intrebarile de control dau asigurari si asupra faptului daca subicclii au infeles exact sensul intrebiirilor, daci nu este alterata persistenta atentici, le de identificare servese la analiza rispun- surilor din chestionar. Este bine ca aceste intrebari pri- vind: sexul, virsta, nivelul de scolarizare, situatia profe- sionala etc. si incheie chestionarul, Despre intrebirile de identificare, ca intrebari factuale, am mai discutat Nu facem acum decit o singura remarca: datele de iden- tificare pot fi obfinute féré a formula astfel de intre- bin 7. Bgti baat sau fata? — baat a = Math le 8. Cif ani (Emptinits) ai? Intrebarile intr-un chestionar nu sint stimuli izolati, nu sint elemente independente, ci se raporteaz unele la celelalte, se presupun reciproc sau se influenteazd reci- Proc in funclie de succesiunea lor, de pozitia lor. Luarea in consideratie a raporturilor dintre intre- bari a permis stabilirea unor tehnici de construire a chestionarului A, Tehinica pilnici (funnelting), care presupune trecerea de la general la particular. Subiectul este pus in situatia de a raspunde mai intfi la o intrebare care vizeazd gene- 194 home | ralul, urmind s& rispunda apoi la o alta cu totul parti- culara, Exemplu: Sintefi de acord sau impotriva aplicdsti de citre pling a pedepsei corporate 1a copfi? — Dy. aplicati pedepsele corporate copiilor dv.? ‘Tebnica pilniei_presupune mai inti formularea unor intrebari libere si, in final, a unor intrebari incl — Ce pirere aveti despre valoarea stimulentelor morale? = Ce pondere au stimulentele morale in intreprinderea dv. ? 1) foarte mare 2) mate 9) redusi 4) foarte redusi ~ Existi, in intreprinderea dv., 0 gazeti de perete a fruntaslor ia productie? 1) da 2) nu 9) nw tin Prin aceasti tehnic& se pune in evident& raportul din- tre comportamentul verbal si comportamentul efectiv; se realizeai totodati o trecere fireascd pentru o intrebare personal, Rimine de constatat daci printr-o astfel de tehnick subiectul nu inceared si dea raspunsurilor 0 coerenta logicé, cea de-a doua intrebare find influen- fat de prima. B, Tehnica pilniei rasturnate (reversed funnelling) ur- méreste drumul invers, de la particular citre general. Subiectul este ajutat sf dea réspuns la o intrebare care Vizeazi generalul. Se recomanda aceasti tehnici la ches- tionarea persoanelor cu un nivel de scolarizare scizut, pentru cA este mai ugor s& intrebi astfel de persoane, mai intfi intr-o forma conereta: — Care este pirerea dv. despre activitatea clubului usinet? pentru ca imediat si se formuleze o intrebare mai ge- neralai: — Sintefi muljumit de activitatea cultural-educativi din intreprin- acre? De asemenea, la construirea oricdrui chestionar, tre- buie avut in vedere si se elimine influente nedorite pe care 0 intrebare le poate avea asupra celorlalte. C. Efectul ,halo* (Halo Efect) defineste contagiunea raspunsurilor, fie prin iradierea sentimentelor, fie prin organizarea logicd a lor. L. Festinger, in Teoria disonan- 195fei cognitive, arati ci doud elemente cognitive (opinii, credinte, reprezentari) care se neaga reciproc, antre neazi din partea individului o activitate de reducere a di sonan{ei. Tendinta de eliminare a contradictiilor in formu- larea raspunsurilor este cit se poate de evidenta: inver- sarea ordinei de prezentare a intrebérilor intr-o ancheti (septembrie 1939) asupra neutralitafii S.U.A. in timpul Gelui de-al doilea rizboi mondial a dus la urmatoarele rezultate A) 1. ,Credefi c& S.U.A. ar trebui si permit cetateni- lor si sa intre In armata francezi si englez’?* 2. Credeti ci S.U.A. ar trebui si permitd cetitenilor sj 8 intre in armata german’? B) Aceleasi intrebiri insa in ordine inversa: inti intre- barea nr. 2 si apoi intrebarea nr, 1. Raspunseri Totrebarea nt, 1 Forma A Yorma B Da 43% 40% Na 40% 54% Nu gti 9% 6% fatrebarea nr, 2 31% 22% a7, 74% 8% 4% In forma A, stringenta logicl impunea si se acorde si_cetiitenilor americani de origine germana privilegiul acordat celor de origine francezd sau engleza. fn aceasta form& este estompata ostilitatea cetafenilor _ americani fafa de fascism, dupi cum in forma B este diminuata sim- patia lor fata de aliati. Cind contagiunea rispunsurilor (efectul halo) s-ar putea datora necesitatilor de coerenta logic din partea subiec- tului, este indicat a fi combitutd utilizindu-se ,,fenome- nul de orbire', asupra ciruia a atras atenjia D, Katz ined din 1940. Fenomenul de orbire se produce prin inmul| rea datelor nesemnificative pentru problema ce trebuic 198 rezolvati. De exemplu un avion si un tren pornese unul spre celilalt din Bucuresti si Cluj. Avionul are o viteri de patru ori mai mare decit trenul si zboard. pastrind aceeasi vitezi pind intilneste trenul, apoi se intoarce la Bucuresti, revine deasupra trenului, din now la Bucuresti s.am.d. pind ajunge trenul la Bucuresti. Trenul a par- curs distanta Cluj—Bucuresti in X ore. Ce distant a parcurs avionul? Pentru rezolvarea problemei nu trebuie refinut decit un singur element: avionul are o viteza de patru ori mai mare decit trenul, Celelalte elemente sint inutile, dac se cunoaste distanta Bucuresti—Cluj. Aten- tia este concentrata intr-o alt directie si este destul de greu si formulezi un rispuns corect, mai ales intr-un interval de timp limitat. Eventualele intrebiiri care ar putea constringe rispun- surile celorlalte trebuie separate de numeroase elemen- te fara legdtura cu ele sau si directioneze gindirea in alt sens, concomitent cu restringerea timpului de gindire acordat pentru raspuns (intrebéri blitz"). Iradievea sentimentelor. determinind contagiunea ras punsurilor, poate fi impiedicata prin plasarea acelor in- trebiri susceptibile de a provoca efectul halo la sfirsi- tul chestionarului. In acest sens, intrebirile vizind practi- cile religioase, de exemplu, este bine si figureze printre ultimele intrebiri din chestionar. De asemenea, se va acorda atentie selectarii cuvintelor si formularii intre- bérilor: cuvintele terminate in ,ism si cele terminate in te“ vor fi, pe eft este cu putinta, evitate. D. Bfectul de pozitie (Plazierungseffekt) reprezinta in macroplan ceea ce este ,efectul halo in microplan. Acest efect trebuie luat in consideratie mai ales in cazul_ ches- tionarelor omnibus: succesiunea temelor poate influenta raspunsurile. Nu faré temei se vorbeste despre o ,.dra- maturgie“ a chestionarelor: de-a lungul oricdrui chestio- in evidenta o curbi de tensiune. Locul pe aceasti curbi de tensiune a diferitelor teme influen- fea7i intensitatea si directia réspunsurilor. La inceputul chestionarului, intrebirile vor fi cit se poate de intere- sante pentru subiect, dar neimportante pentru cercetitor. La sfirgitul chestionarului, dimpotriva, intrebirile. inte- resante pentru cercetitor, sint total lipsite de atractic pentru subiect: virsta, sexul, sistemul socio-profesional 197etc. (intrebari de identificare). Intre extreme, la mijlo- cul chestionarului, vor fi plasate, pistrindu-se echilibrul Psihologic, atit intrebari interesante, cit si neinteresante Pentru subiect, Lungimea chestionarului constituie 0 problema atit de metodologie, cit si de tehnici a cercetarii. Este necesa intr-o cercetare, Si fie relinuti tofi indicatorii? Cit mat multi? Cit mai putin? Considerente de ordin material de timp ne fac s& credem ca alegerea pentru cercetare doar a indicatorilor principali — a unora dintre acestia — reprezinta calea cea mai eficace pentru a descrie sau masura fenomenele sociale. Aceasti alegere nu inseamn: nicidecum contabilitate, inventariere. Lungimea chestio- narului exprima capacitatea de a alege din universul ins Gicatorilor posibili pe cei esentiali. Cu cit aceasta capa. citate este mai scdzuta, cu atit chestionarul este mal Tung; cu cit este mai lung chestionarul, cu atit este mai ridicat costul total al investigatiei*. Dar lungimea chestio- narului nu trebuie si fie misurataé numai in numérul de intrebari, nici numai in timpul necesar completirii ras. punsului la aceste intrebari. Un chestionar interesant Pentru subiect este mult mai scurt decit cel mai scurt chestionar neinteresant. Alfred C. Kinsey, cercetind com- Portamentul sexual la barbat si la femeie, utilizeazd un chestionar cu 300—500 de item-uri (daca intrebarea este simpli, ea insdsi constituie un item). In mod obignuit, 25— 50 de intrebari (sau de item-uri) nu obosese nici pe anchetator, nici pe cel anchetat. Numirul nu este limi- tativ. Forma intrebarilor (inchise, deschise), locul si timpul de desfasurare a anchetei dau un spatiu de joc larg dimensiunilor chestionarului. De asemenea, moda. litatea de aplicare. Chestionarele auto-administrate vor fi mai_scurte decit cele administrate prin operatori de ancheta; cele postale mai scurte decit cele aplicate prin tehnica extemporalului ‘Multa vreme se considera ci un chestionar nu trebui sa necesite mai mult de 30 de winute pentru a fi com- pletat. Astazi limita este impinsi pind la 1—1h 30’, dar niciodaté nu trebuie si se abuzeze nici de*timpul si nici 4 Introducerea in chestionarul recensimintulut din 1943 din $.U.A, 4 jn Men suplimentar — aya cum a demonstrat Henry G. Weaver — a ridicat eostul total al cercetarit ew aproximativ wn milion ae dolar | i | { wor de amabilitatea celor anchetaji. In plus, s-a constatat c& numai prin eforturi sustinute oamenii isi pot mentine a- tenfia intr-o anumita directie mai mult de 40 de minute. Sistemul scolar, cit si cel universitar prevede pauze in activitatea intelectuala la fiecare 40—50 de minute. Toa- te acestea pledeazé pentru limitarea chestionarului, ca timp. la civea 8/4 dintr-o ora. ‘Tehnica extemporalului chiar" impune ca acest timp s4 nu fie depasit. Ca regu general, se poate spune ci durata, lungimea chestiona~ rului nu trebuie si depaseasci capacitatea de concentrare a atenfiei celui care réspunde (A. B. Blankenship). Punerea in pagina este departe de a constitui un ele- ment exterior chestionarului. Werner Hennig precizeazi condifiile pe care, din punct de vedere tipografic, trebuie si le indeplineased orice chestionar": — sd fie imprimat estetic; — tipografic si fie clar delimitat (casetele pentru co- duri ordonate in aceeasi parte a chestionarului unele sub altele, trimiterile — ,,daci da, atunci mai departe la in- trebarea X* — tiparite cu alt tip de litera ete. : — raspunsurile prestabilite s& fie plasate pe o singura latura a chestionarului; fie astfel imprimat incit si permita prelucrarea ui ulterioaré. Felul in care se prezinta stimulii (intrebirile) repre- zinta el insusi un stimul: alegerea literei tipografice (corp, floare etc), calitatea hirtiei, asezarea in pagind s.amd nu sint indiferente pentru cercetator. Chestionarele pos- tale gi in general cele autoadministrate se impun a fi tipirite pe hirtie de calitate superioara, cu corp de litera 8 sau 10. Chiar si chestionarele administrate de cdtre operatorii de anchet& trebuie s& fie atent puse in pagina, desi subiectul nu intré in contact direct cu ele. O pri- vire sumara asupra chestionarului permite celui care ris- punde si-si fac o imagine despre: seriozitatea cercetirii, prestigiul institutului care lanseazi ancheta. Insirarea 8 WERNER HENNIG, Zinige Fragom des Aufbaus won Inericnfage togn nd der Infeoirranstitdong, ta Methoden der marsisich tenia {isohen."SocialfrsehungyHlerausgegeben von Walter ‘Priedrich, etl Dentseher Verag der Wisenscaien, 1971, p. 80 199 eeeMonotoni a intrebarilor poate fi evitati printr-o mai ju- dicioasi punere in pagina. La intrebirile deschise, se recomanda utilizarea li lor pline, nu a punctelor, pentru a ghida scrierea, Exein. plu: indicafi titlul ultimelor trei cArfi pe care le-ati citit Sn cursul acestui an: 1 1 2. ae 3, eee eee ‘Recomandabil Nerecomaudabil Imprimarea chestionarelor pe ambele fete ale paginii, in afara economiei de hirtie realizate, scuteste pe an- chetator de manipularea mai multor mii de pagini si are efecte pozitive asupra subiectilor cuprinsi in ancheta, dar ingreuiazé operatia de prelucrare ulterioara a datelor. Ordonarea intrebarilor trebuie s permiti o rapida iden- tificare a temelor din chestionar: fie c& se schimba litera (aldinele in locul cursivelor s.a.m.d,), fie cd sint introduse elemente de semnalizare (Incadrarea in chenar, sublinie- rea etc.). Punerea in pagina trebuie sa raspunda in_acelagi timp unor necesitati artistice, dar si functionale. In acest scop pot fi utilizate o serie de pictograme, care faciliteazi in. felegerea si subliniazé elementele esentiale (vezi fig. 20) m= /\ Fig. 20 Codificarea si inregistrarea raspunsurilor trebuie facili- tata: codurile vor fi trecute (pe cit posibil) chiar linga intrebare sau raspuns. Succesiunea lor sa fie eft mai {i- reascd, fara reveniri sau discontinuitifi. Pare interesanta punerea in pagina care oferd posibilitatea pistririi in arhiva: codurile sint trecute sub forma de banda, intr-o coloana separati. Banda continua, laterali (numarul co- respunzitor fiecdrei intrebiri si cifra de cod a raspunsu- Tiler) poate fi detasaté si arhivati in vederea analizclor secundare. In Jocul |,muntilor de chestionare™ pot fi pas 200 trate — in absenta dubletelor de la cartelele perforate — aceste ,streifuri* care contin in fond toati informatia chestionarul Incadravea chestionarului intr-un chenar fi di o forma, las impresia de ordonare, de lucru finit, ceea ce poate influenja pozitiv comportamentul celui anchetat Nu pledim pentru incarearea cu clemente grafice sau artificializarea chestionarelor, dar utilizarea culorilor (fie a hirtiei sau a tiparului), schimbarea traditionalei hirtii cu imprimate din carton in relief sau chiar cu material plastic, film, diapozitive pare a fi in spiritul progresu- lui tehnie, 5, Formularea intrebarilor ‘Tehnica chestionarului nu incepe cu formularea intre- barilor. Tema anchetei (obiectul investigatiei), clar de- finitd teoretic, trebuie mai intii tradusé intr-o definitie operational, urmind apoi stabilirea setului de indicator Acesti indicatori sint formulati ca intrebari in chestionar. Desigur, nu toate intrebarile sint indicatori: intrebirile introductive, ca si cele de trecere nu pot avea aceasta semnificatic. Unele teme de cercetare nu impun operajionalizarea conceptelor si nici nu ridicd probleme de formulare a intrebarilor. Daci vrem si vedem cit de mare este numé- nul locuitorilor orasului Bucuresti care folosese tramva- jul pentru a se deplasa Ja locul de munca nu trebuie sa facem altceva decit, pe un esantion reprezentativ, s& intrebim persoanele ‘selectionate: .,Faceti parte din cate- goria bucurestenilor care utilizeaza tramvaiul pentru de- plasarea la locul de mune&? Da, Nu‘. Daci vrem ins& sa determinim proportia bucurestenilor care utilizeay mijloacele de transport urban in comun nu este suficient siintrebim: ,,Facei parte din categoria bucurestenilor care utilizeaza ‘mijloacele de transport in comun?*. Tre- buie mai intfi st traducem termenul de ..mijloc de trans- port in comun*, care, desi larg rispindit, este totusi ab- stract Cineva s-ar putea gindi sila vaporasele ce traverseazi vara Lacul Herastrau spre Casa Scinteii. altcineva chiar sila taxiuri care sint folosite in comun (suecesiv) de mai 201| | i | mulli oameni. Vom intreba concret daca foloseste: tram- vaiul, autobuzul sau troleibuzul, dar nu vom putea afi ma ci este necesaré si o formulare special a intrebii- rilor. Incercind mai departe sii stabilim motivele pentru care pe traseele comune, din mijloacele de transport in co- mun, unii bucuresteni preferd tramvaiul, alfii troleibuzul si, in fine, 0 alta parte autobuzele, nu vom apela pur si simplu la’ intrebarea De ce?*, Pentru a surprinde mo- tivele yom ,traduce* ‘tema, obiectul investigatiel, in in- dicatori — in semne concrete — pe care fi vom ‘include in intrebari, avind ins& deosebitd grijd pentru Jormularea intrebarilor. Intr-o ancheta din 1957 a Institutului demoscopic Al- lensbach (R.F.G.) pentru a afla, de ce in sudul Germa- niei Federale s-au vindut mai’ putine televizoare decit in restul ari, in locul banalei intrebari: »De ce nu afi cumpirat pind acum un televizor™ au fost formulate intr-un chestionar circa 70 de intre- i concrete. Referitor la fiecare intrebare, asa cum no- teazi Elisabeth Noelle trebuie precizat daca: 1) Sint greutisi de infelegere a limbajului? DajNu 2) Intrebarea este prea abstract ? DafNu 8) Depligeste elocvenga celui anchetat? Dafa 4) Necesit capacitatea de observatie prea bogatt pentru a rispunde? DajNu 5) Suprasolicitt gindizea? DafNu 6) Este obositoare? Dajan 7) Bste plicticoasd? DajNu 8) Genereazi team? Dain 9) Genereaza reactie de prestigin ? Daj 10) Tema este prea intima? Daj 11) Genereaz conflicte ox ideal propria? DajNu Mai aménuntit Stanly L. Payne, in The Art of Asking Questions (1951), gisegte 100 de imperative pentru for- mularea intrebarilor. De retinut este faptul ca: — rispunsul trebuie analizat totdeauna prin _prisina intrebarii; formuliri diferite dau raspunsuri diferite. perimental, sau pus de mai multe ori aceste intre- bari, ‘care sint in fond formuldri deosebite ale aceleiasi probleme! 202 A) Ce dozd sau cite sticle de bere se consuma in fa- milia dv., saptaminal, iarna acasa’ B) ,.Ce dozd sau cite sticle de bere ati consumat dv. si familia dv. in ultima sptimina acasa?* Experimentul desfisurat iarna a indicat o diferenté de upreciere de 6,8 procente: forma A — 21,38, mai putin de o sticlé pe s&ptamind; forma B — 28,1¢/, mai putin de o sticld pe s&ptiminal H. Cantril, in Gauging Public Opinion, comunicd ex- perientele sale cu privire la formularea intrebarilor si la Variatia concomitenta a raspunsurilor. Modificiri, apa~ rent minore, in formularea intrebirilor influenteazé pu- ternie réspunsurile. Exemplut® A) ,Credeti ca situatia economicd generalé a Berli- nului de Vest, in 1959 va rimine aceeasi, va fi mai bund sau mai rea?* B) ,,Credeti cai, in 1959 fata de 1958, situatia economic general a Berlinului de Vest va ramine neschimbati, se ‘a imbunatati, se va inrduta aspuneuri Forma A Forme B 27% 48% Mai rea 9% Nedecis 16% otal 100% (585) 100% (693) Utilizind intrebarile inchise (precodificate) trebuie si ne decidem asupra folosirii fie a ,,intrebarilor alternat ve, fie a ,intrebarilor selective“. Albert B. Blankenship considera ca in tehnica chestionarului cele mai freevente greseli sint cele de formulare a intrebirilor. 4 PRITZ-REINHARD STROSCHEIN, Die Befragungstabtik in der Marhiforschung, Wiesbaden, Betribswirtschaftlicher Verlag, dr. Th. Gabler, 1965, p. 73 203 eee erFormularea intrebarilor trebuie si fie clari, simpla, fara inflorituri stilistice, gramatical corecta, respectind topica frazei sau a propozitiei. In formularea intrebiri. lor, se vor evita negatiile: o formulare este mai bine infeleasa daca ea este pozitiva"®. Exemplu: — ,.Nu sinteti de acord cu... sou — Nu consideraji c&...2 Formularea corectd este cea afirmativa: — Sinteti de acord cu...” — Considerati ci ...? Intrebuinjarea negatiilor in formularea intrebarilor in- greuiaz& codificarea raspunsurilor. Dac& cineva raspunde nNu* la intrebarea: ,,.Nu este adevarat ci oamenii isi schimba parerile o dati cu virsta? acest raspuns poate fi interpretat ca dezacord al subiectului cu enunjul facut, dar si ca acord al lui, pentru cio dublii negatic di o afirmatic, Nici dublete' nei nu sint_permise fn form area intrebirilor: — »Nu considerati ci nu s-a ficut suficienté munci de limurire pentru colectionarea fierului vechi?# © astfel de intrebare este grosit formulati: include o dubla negatie, fiind in acelasi timp sugestiva. Sugestibilitatea unei intrebiiri poate fi foarte eviden- »Nu-i aga cd dv. ...2%, dar si foarte ascuns’: ,Cravata actorului principal din filmul X era cu dungi sau in ca- rouri?* (O astfel de intrebare sugereazi faptul c& actorul respectiv purta cravat). Totdeauna este necesard cunoas- terea efectelor psihologice ale intrebirilor, dup cum se cer a fi luai in consideratie si factorii psihosociali care influenjeazd conduita indivizilor. Teama de schimbare poate fi estompata sat exacerbati prin formularea intre- barilor, De exemplu: in septembrie 1939, in S.U.A., ace~ casi problema a fost formulata diferit: @ ALBERT B, BLANKENSHIP, Markland Meinungs-forschung. in den S.U.A., Tubingen, Demokrat Verlag, 1961. p. 73 208 A) ,Credefi ci Congresul ar trebui si modifice legea neutralitaiii pentru ca Franfa si Anglia s& poatd achizi- fiona din S.U.A. material de razboi? B) ,Credefi ci Fran{a si Anglia ar trebui si capete permisiunea de a achizitiona din S.U.A. material de riz- boi” Raspunsuri : Forma 4 Forma B Da 1% Na 31% Park rispuus. 8% Tendinja de fatada, de a raspunde in conformitate cu ceea ce se considera ‘a fi socialmente dezirabil, este ge- nerati de subordonarea individului fati de normele co- lectivitalii. Aceast tendinfi se traduce, fie prin mini malizarea opiniilor proprii, fie prin simularea defensiva sau prin refugiul in stereatipurile socio-culturale, Reactia de_prestigit ea factor psihosecial —— poale FE anulata prin formulares activa a intrebirilor. Pentru a invinge reactia de prestigiu este mai adecvatd intrebarea: — Cit trebuie si platiti rat lunara?* decit intrebarea: — Afi cumpérat in ultimul an ceva in rate? Pentru a afla nivelul retributiei subiectilor cuprinsi in ancheti, este preferabil, in locul intrebarii — ,Ce retributie bruta aveti?* s& evitim reactia de prestigiu printr- lare: — ,Retributia dv, este — pind la 1400 lei lunar — intre 1401-1600 lef lunar intre 16011800 Ici lunar astfel de formu- saumd. ‘Tendinja de falada, reaclia de prestigi, poate fi ma- surat prin introducerea in chestionar a unor scale: sca~ la K din inventarul multifazie de personalitate Minne- 205sola (M.M.P.), scala de sinceritate din testul P.N.P. (Psihopatie, Nevrozi, Paranoia) al lui P. Pichot s.amd. Julian L, Simon sugereazd posibilitatea utilizarii teh- nicii placebo pentru inliturarea confuziei, dar si pentru invingerea reactiei de fatadé. Pentru a’ afla procentul persoanelor care au citit o anume revisti, arditaji mai in- Uii_o revisti falsi (placebo) si intrebati ‘dacd au citit-o. ind numirul acestora din totalul cclor care declari au citit revista care te interescazi, poi estima mai exact procentajul cititorilor respectivei reviste. Exemplu Declaré ci au citit revista ,,X* 52e/, din persoanele anchetate; Declara cf au citit revista fals& (placebo) 10%, din per- soanele interogate. Este deci probabil ca 42%/5 din cei anchetati si fi citit revista ,X“. Alfi factori subiacenti ai atitudinilor sociale — autori- arismul, dogmatismul, conservatorismul — pot fi depis- tati prin introducerea in chestionarele obignuite a scale- lor lui Adorno, Rokeach §i, respectiv, G. D. Wilson si John R. Patterson (1968) Amorul propriual persoanelor interogate trebuie me- nojat prin intrebuintarea optativului — Afi dori si citiji romanul Pentru cine bat clopo- tele, Cei care au citit romanul lui Hemingwai vor de- clara spontan: — pleam citit deja“, Necitirea romanului nu ieneaza personalitatea celui anchetat ca in cazul unei intrebari directe: — ,,Ati citit romanul Pentru cine bat clopotele?, Daci 0 atitudine este social neacceptata, trebuie facu- ta chiar aluzia cd exist totusi persoane care manifesta aceast atitudine. De exemplu, pentru a depasi distanta fata de idealul social, vizind’ tentafia sinuciderii, vom formula 0 astfel de intrebare: — ,Mulfi oameni s-au gindit uneori la sinucidere; dv ati gindit vreodata s& va sinucidefi?*. Tot pentru’ me- najarea amorului propriu, este indicat a se utiliza cufe- mismele: a lua — in loc de a fura, a aplica pedepse cor- porale — in loc de a bate etc. Pe’ cit posibil subiectului nu i se va da senzalia c& a gresit si va fi scutit s& declare c& nu sie, nu poate ete. Aceasta situatie este realizabila 206 prin formularea unor intrebari concrete, cu precizarea timpului gi a locului, Ajutam subiectul si’ rispunda exact dacé vom cere: — »Indicai titlul filmelor pe care le-aji_vizionat la cinematograf in cursul acestei luni in loc si intrebim: wDe obicei, cite filme vizionati pe luna? Este gresi de exemplu — profeso1 ind intirzie un elev?*, a intreba in general. Nu vom intreba — s— Co spuneti dv. de obicei ci:”— Ce afi spus dv. ultima data cind a intirziat un elev? Unele intrebari, aparent foarte simple, impun un in- delungat timp de gindire si fac imposibil un raspuns corect: -- Cite lame de ras folositi anual’. Prea putine sint persoanele care si-al propus o evident, astfel incit sé poatd da un raspuns exact si rapid. Niciodaté nu trebuie supraestimata memoria celor anchetati. R. Farber a rea- lizat 0 experienti pe 237 de familii, chestionind fiecare membru al familiei cu privire la achizitiile de bunuri de lunga durata facute de familie in ultimele sase luni. O- misiunile, variind intre 100/, si 50%/ erau diferite dupi natura celor cumpirate, sexul si pozitia in familie a ce- lui intervievat, R. Farber a stabilit cé 80%/ din omisiuni se datorau slibiciunilor memoriei. Pentru a corecta slabiciunile memoriei, pot fi utilizate diferite mijloace mecanice: astfel, se cere celor investi- Bali si actioneze clapa unui contor pe care il poart in buzunar ori de cite ori, mergind prin oras, intilnese per- soane cunoscute. Este destul de greu si-{i amintesti cu exactitate cite pagini de revista ai rasfoit intr-o ora. Da- c& ins& Intre paginile revistei .sint puse mici puncte de clei si dupa o ora sint numérate cite ,,sigilii* au fost rupte, greselile de memorie vor fi evitate. La fel, pen- tru a afla cit de mult este urmarit programul Tv., fra a face apel la memoria posesorilor de aparate Tv., cer- cetiitorii pot folosi audiometrul Nilson care inregistreazi automat timpul cit functioneaza televizorul. Dar si acest procedeu are unele limite: nu poate inregistra audienta individual, ci colectiva, nu da informafii cu privire la funetionarea ,,in gol a televizorului. 207Apelul la evenimente care s-au petrecut cu mult timp inaintea momentului de efectuare a anchetei pune su- biectt! in dificultatea de a raspunde exact. Pe un lot de 563 de persoane s-a cercetat influenta factorilor memo- riei indepartate, comparativ cu cei ai memoriei apro- piate A) ,Ati baut in ultimele 14 zile Coca-Cola? Daca da, cite sticle afi baut in ultimele 14 zile? B) ,,Ati baut ieri Coca-Cola? Daca da, cite sticle, cind, unde? (intrebarea s-a repetat timp de trei zile). In prima forma, raspunsurile au indicat un consum mediu zilnic de 1,0 sticle/om, in timp ce apelul la me- moria apropiata (forma B) a permis o estimare mai exact a consumului de Coca-Cola: 1,3 sticle/om zilnic. Gradul de abstractizare al intrebarilor trebuie si co- respundi nivelului de scolarizare al celor cupringi in ancheta. Cind se incearcd stabilirea unor comparafii intre eluri deosebite de instructie sco- grupurile sociale cu lara, chestionarul trebuie si fie adecvat populatiei cu cel mai scazut nivel de scolarizare. In cercetirile comparative internationale, de asemenea, grija pentru ajustarea ches- tionarului in ‘raport cu gradul de culturé’ al populatiei se impune de la sine, Pe cit posibil, vor fi intrebuintate intrebirile intuitive, renuntindu-se la formularile abstrac- te, folosindu-se cuvinte uzuale, In unele ari exist’ liste de cuvinte ce revin mai frecvent in vorbirea curenta, Astiel ,Comptage de Lorge* cuprinde cele mai des in- tilnite cuvinte din ziare si reviste, selectionate dintr-un total de 4500 000 de cuvinte, iar ,,Liste Dale* oferd 3.000 de cuvinte cunoscute de 4/5 din’elevii scolilor primare. Chiar cele mai banale intrebari pot oferi multe sur- prize: 0 anchet& efectuaté in Franfa in noiembrie 1956 a surprins prin faptul cd 15¢/ din cei anchetafi nu au putut si spund nimie despre Organizatia Natiunilor Uni- te; alt ancheta, desfaguratd tot in Franta, in iulie al aceluiasi an, a ardtat cé 27%/, din populajia intervievata nu cunostea numele nici unui membru al guvernului francez; in fine, 59%/. din persoanele chestionate, intr-un sondaj din S.U.A. in 1955, nu cunosteau semnificatia no- 208 jiunii de ,coexistenté pagnicé*. In 1961, studiind opinia cu privire’ la valoarea mircii vest-germane, Ginter Schmilders", foloseste o intrebare abstracta A) ,,Ce credefi dv.: in urmitorii ani, valoarea marci germane va ramine Ja fel, va scidea’ sau va creste? si in acelasi timp, o intrebare concretd, referitoare la aceeasi problema: B) Ce credeti dv. despre evolutia preurilor in ur- matourele 12 luni: credeti ca prejurile se vor ridica, vor rimine la fel sau vor scéidea?*, Raspunsuri Raspunsri Selidere 7085, Ccrestere La fel 1% Ta fet Crestere 4% Selidere Piri rispuns 15% 2% Prk rispuns Total 100% % Total Chiar dac& unele diferenje de réspuns sint date de schimbarea ordinii de prezentare a alternativelor de ris- puns sau de perioada la care se referd Intrebarea, este logic s& presupunem ci numirul mare de non-rispun- suri, la forma A, se datoreaz& efortului mare de abstrac- tizate cerut de intrebare. Intr-o anchet& cu privire la convingerile ateiste ale clevilor si studenfilor, desfagurata in judeyul Bacdu (1967) sub conducerea prof. Paul Popescu-Neveanu, la intre- barea: ,,Este posibilé morala fara religie?*, am’ inregistrat urmatoarele réspunsuri: Nw Indecisi Nonrdspuns Total a 183 $08 10 91 Wie denbt der Sparer dber den Geldwert>, « GUNTER SCHMOLDEI a 1 2B, in, Zeltschrift fie das pecarite Keedtaweven”, ut. 17, 19 209| Din distribujia réspunsurilor 1a aceasta intrebare foar- te abstracta, se constata cd, pe masura ce nivelul de sco- Jaritate scade, proportia celor indecisi creste, iar none raspunsurile sint date de cateyoria de subiecti cu cel mai sedzut nivel de scolari Intro barea: .,Crede\i ci numarul functionarilor, in intreprin- derea dv. este, in raport cu. necesarul: mult mai mare (); mai mare (2); atit cit este necesar (3); mai mic (4); mult mai mic (5); nu stiu (6)*. In functie de nivelul de instructie al muncitorilor, rispunsurile s-au grupat astfel uti anchetdi, printre muncitori, am pus intre- Mult mai Mai Cite Mai Mulé moi Xu mare mare necesar mie tte ste 1 a seeaeaiaee Pind ta 4 clase ' 4 70 clase ee er) Tévenl 3 Seaeeic: Total 8 Aplicind testul de semnificatic chi-pitrat, rezulta ci exist o corelatie statisticé puternic semnificativa (2 =25,572). Din analiza contributiei pe care fiecare cate gorie 0 aduce la valoarea generala a lui chi-patrat, se constata c& subiectii care au absolvit doar 4 clase inter- vin cu ponderea cea mai mare (7,142), abatindu-se cel mai‘ semnificativ de la o repartitie proportional a ris- Punsurilor. Proportional cu ponderea lor in esantion, ei dau cel mai mare numar de nonraspunsuri. Nonras- punsurile, interpretate prin prisma instrumentului de cercetare, conduc la concluzia ci — asa cum remarca Iris Leverkus-Briining® — sublinierea caracterului anonim al chestionarului reduce numérul nonrispunsurilor: — formularile agresive sead numérul rdspunsurilor nedecise; fe IRIS LEVERKUS-URUNING, Die Meinwugslosen, Die Bedeutung der Kesthategorie in der empirischen’ Sovialforschane, Bealin, Yuneket Humblat, 1966, 210 ~~ formulirile dinamice, pline de viata, dau mai pu- fine ,,nonraspunsuri# decit formularile rezervate. Asigurarea anonimatului rispunsurilor prin utilizarea unor jurne* sia vo cu bile albe si negre pentru ~DA* si wNUS, fiiri supravegherea investigatorului, a redus numérul ‘nonrdspunsurilor intr-v anchetd privind frecvenfa avorturilor in $.U.A. pind la 2,7%/ (esantionul de 3.000 de femei intre 18 si 40 de uni era reprezentativ pentru Carolina de Sud). Ca forma de vest (cei ce refuzi, cei ce nu sint infor- mafi, cei fara opinie), nonraspunsurile pot fi interpre- tate si ca fenomene de disonanfi sau ca vacuum social‘, Donald Rugg®, in 1941, s-a ocupat primul in mod special de nonrdspunsuri, Inaintea lui, Gordon W. Allport, Elmo Roper, Paul F. Lazarsfeld atacaseri doar tangent aceasté problema. Contributia ulterioara a lui Leon Festinger, Jack K. Brehm, Morris R. Cohen 5.2. a permis sintetizarea cunostinelor: — cea mai mare parte de nu stiu® se recolteazd de Ja persoanele neinformate; — cu cit este mai indepartata tema de interesele celui intrebat, cu atit se vor recruta mai multe nonrdspunsuri; — freeventa nonraspunsurilor scade odati cu cresterea intensitatii atitudinilor; — subiectii din paturile de jos dau un numar crescut de nonraspunsuri; — subiectii de ‘sex feminin se caracterizeai numa mare al nonraspunsurilor. printr-un Este foarte probabil ca raspunsurile ,nu stiué si sem- nifice o neutralitate a opiniilor (P. Lazarsfeld), Nonra punsul Jo o intrebare poate califica raspunsul la o alta, cu care este in corespondenta. Intr-o cercetare mai v che (1947), Hans Zeisel intreabi: — ,,Cite ore afi ascultat radioul in ultima siptémini?4 Raspund: nu stiu — 30/6. In continuare, la intrebarea: — wA fost 0 ord, mai putin sau mai mult, sau au fost 5 ore, mai putin sau mai mult?*. “ DONALD RUGG, A Study of the No Opinion Vote in Public Opinion Polts, Princeton University, 1941. anDin cei 30% care réspunsesera ,.nu stiu', 80e/, raspund Ja aceasti a doua intrebare, ci au ascultat radioul mai mult de 5 ore, ceea ce, dupa constatarile autorului, repre- zint& un raspuns eronat. Iris Leverkus-Briining, in lucrarea citatd, exemplifica faptul c& numarul nonraspunsurilor este cu atit mai mic cu cit tema pus in discutie are 0 mai mare important pentru cei anchetati. La intrebarea: Pentru ca o intrebare sé aiba un grad sporit de actua- litate trebuie sa indeplineased dou conditii: 1) (4) % (P-) sk fie maxim, alied si se apropie de valor procentul rispuusutilor poritive procentul rispunsurilor negative 2) Py st fie minim fe procentul eclor [iri opinie Ia 0 intrcbare trihotomicd — ,Credefi ci 0 femeie trebule sii se clsdtoreasca pen i ona de cole x gradulat de acuaitate pent care i tru ca realmente sa trdiasci fericitf sau considerati ca ‘ aah aceasta nu este important? ! Rasps Fard opinic Ea poate fi utilizaté si pentru caracterizarea actualitatii ceciaacaad intregului chestionar. Barbati 17%, ' Pemei 9% De exempln: Cun considereji fematal pentrn aiitate?” atdmator sw sin nevdtimitor yyy Un alt exemplu: Pe Hea ioe rs : Ponti 52 ecaaue 68 161 Fon poe ‘Nefumiitori 66 10 a 378 46 A. (Persona 47% 5.7% ee : . 7 3 Gada 230, 43% Desi.opinia majoritara (M*) este in consens atit la fu- ©. (Comunitate) al, ese, matori, cit si la nefumatori, ac-ualitatea (A) intrebirii este D. (Politica de stat) 18°, 49.0% de patru ori mai accentuatd la fumatori decit la nefu- oe mitori P. R. Hofstitter remarcdé faptul c& actualitatea unei Peter R. Hofstiitter a introdus in studiul opiniei publice A intreb’ri (sau a unui chestionar) nu este direct propor- conceptl de ,orizont#7 al unei persoane sau al unui i ionala cu importanta socialé a problemelor puse in dis grup, formulind teza potrivit céireia: ,orizontul unui om poate fi determinat dup& numérul de intrebri care sint pentru el actuale*, la care deci raspunde afirmativ sau negativ. © B. R. HOPSTATTER, Einfuirung in die Sosialpeychologie, Stuttgart, A, Kroner Verlog, 1966, p. 144, eae az cutie; Intr-o cercetare efectuatii la Massachusetts Insti tule of Technology (Cambridge, 1951) a fost pus in evi- + Opinia majoritard se caleweasé dupa formula: (ty = Po) « (000 = 90) 10 Mw 213denja actualitatea unor intrebari vizind aspectele coti- diene: programul cursurilor universitare, controlul lor, preturile manualelor si lipsa de actualitate a unor in? trebari vizind problemele sociale grave: situatia econo mic, standardul moral, pacea si rézboiul. Actualitatea chestionarului poate fi marit& printr-o for- mulare atractiva a intrebérilor. Intrebarile directe pot fi inlocuite prin intrebari indirecte, citate, mici dia vestiri, desene, fotografi. Valoarea informativa a ii rilor indirecte este aceeasi cu a intrebirilor directe. S-au objinut aceleasi rezultate printr-o intrebare indirect, ca si printr-o intrebare directa. Cercetarea, desfasurati’ in- tre 14 si 27 iunie 1958, cu concursul studentilor in so- ciologie s-a realizat pe un esantion reprezentativ per tru Berlinul de Vest prin aplicarea unui chestionar de 46 de intrebiri, fiectrui student revenindu-i sarcina de a face cite 10 interviuri, la locuinja celui intervievat, fara prezenta unei a treia persoane. Rezultatele: A) ,.De citva timp se vind bluze care dupa spilare nu se calcd pentru ca isi revin de la sine. Aveti intentia si cumparati o astfel de bluzi?* B) ,,De citva timp se vind bluze, care dupa spalare nu se caled pentru c isi revin de la sine, Aveti o astfel de bluza7 Raspunsuri | Forme | Forma 1 Nu am (a am intengia si compte) | oie, ety, Totat | ro0%589) | 10024 296 Am (deja) | 36% | 36% In forma A, intrebarea indirecté aduce aceeasi infor- matie, dar este preferabili pentru evitarea reactiei de prestigiu si pentru consolidarea tendinjei de a rispunde in continuare la chestionar. Intrebarile indirecte pot furniza uneori informatii_ foar- te pretioase, Ast{el, folosind o intrebare directa: ,In ac tivitatea dvs. sinteli supus unor tensiuni psihice™ nu vom afla mare lucru. Dac insé vom utiliza ipoteza etiv- a Eee aernerePPeteeeetee logiei ulcerului prin factori psihosociali si vom formu- la un set de intrebari indirecte, valoarea informatiilor objinute va fi mult sporité. Asa procedeazd Arnold Tan- nenbaum in proiectul cercetirii comparative internatio- nale, la cave participa si fara noastra, cu tema lerarhia organizationala si satisfactia muncii.’ Pentru a depista tensiunile psihice la care sint supusi membrii_ organiza- fiei la diferitele niveluri ierarhice, in contextul unor in- trebari privind satisfactia muncii, este plasat un set de in- trebiiri indirecte (In raport cu ceea ce se urmareste): 50, In ultimele 30 de zile, ai avut dureri de stomac? 1. Da 2. Nu Dact da a) Aceste dureri survin inainte de masi, in timpul mesei, imediat dupa masd, citeva ore dupA masd, sau cind? J. Inainte de mas 2. In timpul mesei 3, Imediat dup’ mas 4 5 . Doua sau trei ore dupé masa . Parad legatura cu masa b) Aceste dureri inceteaz& cind mincati, beti lapte, luati bicarbonat de sodiu sau altceva? 1. Cind manine 2. Cind beau lapte 3. Cind iau bicarbonat de sodiu sau alt medicament 4. Cind iau altceva 5. Pard si iau ceva ©) Aceste dureri y-au trezit sau v-au finut noaptea treaz? J. Da 2. Nu 4) De cite ori afi avut astfel de dureri in ultimele 30 de zile? (indicati nr. zilelor) 51. Ati suferit vreodat& de ulcer? 1. Da 2 Nu Intercalarea unor astfel de intrebari, asa cum am putut constata in urma aplicdrii chestionarului, a avut si un efect psihologic favorabil asupra celor intervievati: inte- resul acestora faté de anchet4 a sporit considerabil. Un 215tmuncitor chiar declara: ,,In sfirsit, aud si eu o intrebare despre cea ce mi doare. Utilizarea citatelor_reprezinta, de asemenea, 0 mo- dalitate indirect de formulare a intrebarilor. Exist’ po- sibilitatea combinarii_ intr-un chestionar a intrebirilor prin citate cu intrebarile directe, alternative sau selec- tive, dup’ cum se pot intocmi chestionare formate nu- mai din citate. Prezentim un astfel de chestionar, desti- nat conducdtorilor de intreprinderi industriale adaptat dupa P. W. Van Viack. Chestionar de precepte etice In des Piaton | Acgiunca infeleapta exte acces | indreptat& spre un ideal Asistotel | Acfimile juste evith extre nedorite Acfiunea infeleapth evitd ne- ccamitile 9h xpareste multe siren uunet reguli pe care afi dori-o lege universal Hume | Acfiunea justi este conformt cca bunul sim al omenirit Bentham | Acfinnea infeleaptt duce 1a cea mai mare fericire posibild Kant | Acfiunea justi este conforma pentru numirul cel mai mare de oameni Tegel | Acfiunea just este in cores: pondenf ea tentings istered a dezvoltirii natiunii Dewey | Actinnea inteligent’ reduce | conttitele care se opun_pro- aresulut social 216 interesul celui anchetat. Pentru a constata opinia subiec- filor cu privire la importanta diferitelor mijloace de co- municajii de masi, putem imagina urmatoarea formu- lare: »X discuta cuY; X spune: cine ascult radioul este mai bine informat asupra evenimentelor internationale decit cel care citeste zilnic ziarul. Y spune: Nu este asa! Cine are dreptate”*, Astfel de intrebiri ,dialogate* sint pre- ferabile intrebarilor ,,monologate*. Ele sint si mai dra- matice, incita si mai ‘mult la réspuns dac& se realizeazd un montaj: fotografiile sau desenul schematizat a doi oameni care discuta (vezi fig. 21) Sanford si Rosenstock (1952), pentru depistarea_perso- nalitétii autoritare (F — scala), utilizeazd interviuri cu tablouri. Se prezinté celor anchetati un tablou in care, in fata unui grup, un om spune: ,,Pentru cd eu sint con duecitorul grupului trebuie sii faceti ceea ce spun cul, Un membru al grupului ii rispunde, dar locul pentru rispuns este lsat liber. Operatorul de ancheta arata ta bloul celui intervievat, spunindu-i: ,,Aici este un ta- blou. O persoand vorbeste, alta rispunde, Care ar fi, dupa parerea dv., rispunsul?*, Aceasti Tormé de chestionar, (iri indoiala, asa cum apreciazi Eleonor E. Maccoby si Nathan Maccoby, rupe monotonia interviului conventional. Cine ascutt ine £0 ful este mor bine inte ‘at osupro eversmen- Nu este og9 | | telor internationale decit cel care cileste Zilnic ziorul Fig. 21. Cine ave dreplate? 27Prietena ta m-o savitat 1a Bat estd Sear’ Mino spus cB tu nor $0 tw ecole Fig. 22. Tot indirect, utilizindu-se tehnica proiectarii, pot fi construite mici povestiri, capabile s4 dezvaluie atitudinile celor anchetati. ,,Simbat& seara, mama si fiica discuté. a prins. Flica vrea sa plece la bal. Mama nu-i da voie. Ce crede{i cd se va intimpla in continuare? Tehnica proiec- tiva poate fi foarte bine aplicati prin combinarea textu- Iui_cu imaginile, ca in testul Rozenaweig (vezi fig. 22) Desenul, in cadrul chestionarului poate juca rol de aut- xiliar pentru explicarea unor termeni (fig. 23) sau pur si Simplu este inclus in chestionar pentru a da intrebarilor un caracter mai intuitiv (fig. 24), Daca utilizarea citatelor corespunde cel mai bine pen- tru 0 populatie cu inalt grad de scolaritate, includerea in chestionar a unor desene cu rol de stimul declansator al raspunsurilor sau numai cu rol auxiliar este recoman- data in anchetele pe copii si pentru persoanele cu nivel de scolaritate scazut. ROCHE, FUSTA IMPERMEABIL,PARDESIU,PALTON Temi Kish ma 2- midi 2 midi 3-mixi 3 mixi t-maxi 4 - max, ig, 23, 218 a Keer Retvitates Dumneo [uae os ’ Co rodio ( 7 Git in ofora cBrtior de gooald | Fig. 24 Profesorul Claude Javeau de la Universitatea din Bru- xelles recomanda incorporarea in chestionare a diverse- lor teste psihologice: inventare de personalitate, teste de randament, de creativitate, rezolvari de probleme, teste Proiective ‘etc., ca si includerea unor scale ,tip termo- metru, 48 +4 +3 Exempla: Cu ojutorul sealei alfturate, vi rugim sh indicagi | +2 satisfacfia muncitorilor din intreprinderea dv. fai de acti- | +1 vitifile cultural-educative desfigurate in cursul lunii trecute. | 0 (+ 5 corespunde yradului maxim de satisfactie gi —5 corespunde | —1 gtadului maxim de insatisfactic) 2 -3 =4 | -s In formularea intrebarilor, o atentie deosebita trebuie acordata alegerii cuvintelor. Se vor evita neologismele ca si arhaismele, termenii tehnici, ca si jargonul. Se vor folosi cele mai simple cuvinte, capabile ins& si redea in- elesul exact al intrebarii. In loc de atitudine, opinie, conceptie, pot fi intrebuintate cuvinte mai simple ca! pozitie, parere, credinta. In locul utilizdrii unor termeni tehnici ca in intrebarea: — ,,Va place la noua dv. saltea elastic constructia poliedrald, {esdtura dubla si cercurile “* CLAUDE JAVEAU, L'enquéte par questionnaire, ed. HI, Bruxelles, Rditions de I'Université de Bruxelles, 1971, p. 81 219we: SP itbere?™ se poate formula totul mult mai simplu: Ce calitati prezint noua dv. saltea elastica?*, Totdeauna !n formularea intrebirilor se vor alege cu- vintele cu cea maj larga circulatie in cultura populatiei investigate. Se va avea in vedere cd in mediul rural se intilneste 0 vorbire si o. gindire mai concrete decit in mediul urban, O serie de cercetari de antropologie ling tic In zona Arges au pus in eviden{a faptul e& numirul celor care nu Pot explica intelesul unui set de treisprezece cuvinte (obicei, iubire, oras, lume, minte, limbi, gind, Juptd, obste, Zodie, dor, z&ul, sport) este de 1,5 ori mai mare in meditl rural-agricol decit in mediul’ urban-in- dustrial. Ancheta‘ la care ne referim a cuprins un nu- mar de 125 de subiecti (60 din mediul urban si 65 din mediul rural). es Capactatea de explicitare Cuotnent a ‘medial sarban ‘medind rural Se 78,7 72.8 90,0 83,0 716 60,0 73,3 815 na 36,9 766 646 53,3, 60.0 55,0 753 88,2 784 616 49,2 618 646 12. Dor 68.3 55,3 18, Lupta 75,0 707 i Deosebit de Utilé pentru tehnica chestionarului ni se pare Stabilirea axei semnificative a fiecirui termen (ie- rarhia ,infelestrilor fiectrui termen), Astfel, pentru cu- vintul ,,tubire“, explicat in Dictionarul limbii romane con- TON OPRESCU, Repere ctnosemantice inty-o cercelare concreld de antropologie cultural ~ Linguistica, im ,,Vatia anthropologica”, ur. 8, 1978 P78. 220 temporane: ,,1, Faptul de a iubi; sentiment de naturi pentru o persoana de sex ‘opus; dragoste (amor). Sentiment puternic de simpatie si de afectiune pen- tru cineva; dragoste', in ancheté s-au atribuit urmitoa- rele sensuri: de explicitare Tubire ee Mediul wan Medial rural Faptul de a inbi, afectiune pentru cineva as O legituri, o relafie fri a se preciza 5 Mod de comportare in societate 3 30,7 Divertisment 7 25 De ascmenea, cuvintul ,Jume*, caruia ii corespunde in Dictionarul limbii romane contemporane trei sensuri: »1. Totalitatea celor existente In realitate; univers; cos mos; 2. Ansamblul corpurilor ceresti. 3, Pamintul cu in- treaga lui viata“, in ancheta Centrului de cercetari an- tropologice, a dezv’luit un numar dublu de sensur Capacitate de explicitare Mediu rural ‘Mediul urban Cosmos 68 23 Glob 120 Populatie 413 40.5 Grup 130 26,2 Sat = 95 Toeuti Indepartate, mediu, divertisment - 94 In lumina unor astfel de cercetéri, intrebarea Ce iu- besti_ mai mult pe lume? poate semnifica: ,Cu ‘cine ai relafii in sat?*, Cum te comporfi in cadrul grupului*, locuri iti plac? s.am.d 2aCuvintele cu dublu sens dau nastere unor distorsiuni evidente. Albert B. Blankenship relateaza, in legaturd cu cercetirile de dinaintea celui de-al doilea ‘rizboi mondial, 4 s-au inregistrat rispunsuri diferite, dupa cum ter- menul de propaganda era inteles ca modalitate de ,,in- fluentare’sau ,furnizare de stiri false. Se stie, c&, inca de la atestarea lui documentara (in anul 1622, papa Gre- gor al XV-lea da proclamatia: ,,Congregatio de propagan- da fide") termenul de propaganda pastreazi ambele sen- suri, A) Care {ari fac mai multi propagandé in $.U.A.: Anglia si Franta sau Germania? B) Care {iri transmit stiri false in S.U.A.: Anglia gi Franta sau Germania?® Raspunsuri Forma A Forma B Anglia i Franja 23% 10% Germania 28% 33% a fel 30%, 38% Na sta 18% 18% Cercetéri minutioase au evidentiat faptul c& o serie de cuvinte au o puternicé rezonanjé afectiva in formu- larea intrebirilor; aceste cuvinte trebuie evitate. D. A, Hartmann (Universitatea New York) atrage aten{ia asu- pra incdrcdturii afective a termenilor: comunism si ra dicalism. S-au publicat liste de cuvinte care influenteazA rispunsurile prin sentimentele ce le declanseazi: de- magog, dictatura, strain ete. (Institute for Proganada Ana- lysis — New York). Hadley Cantril arata c& introducerea numelui lui Hitler in contextul intrebarii, prin reactia alectiv-negativa ce © declanseazi, modifica raspunsurile cu 90/y A) ,Credeti c& S.U.A, ar trebui si sprijine Anglia si Franja mai mult ca pind acum? 222 B) .,Credeji ci S.U.A. ar trebui si sprijine Anglia si Franta in lupta lor contra lui Hitler mai mult ca pind acum? Raspunsuri Forma A Forma B Da 66%, 75% N 22%, 13% Fira opinie 12% 12%, Introducerea in chestionar a numelor de oameni poli- tici influenteazd totdeauna — negativ sau pozitiv — pe cei ce rispund si prin aceasta dau nastere unor erori de interpretare a rezultatelor investigatiel. Prestigiul prese- dintelui Roosevelt a provocat, in cercetarile devenite cla- sice la care ne-am referit, 0 deviere cu 11% a raspun- surilor. A) Parerea dv. personala este c& presedintele Roose- velt, in sprijinirea Angliel, a mers prea departe sau prea pugin?® B) ,,Parerea dv. personala este cé S.U.A., in sprijinirea Angliei a mers prea departe sau prea putin?* Raspunsuri Forma A Forma B Prea departe 20%, 15% “Aptoximatiy drept 57%, 46% Prea pufin 17% 32% ei opine 6% 75 Un alt exemplu, in care numele politicianului Lind- berghs — conducdtorul curentului izolationist din S.U.A. in preajma celui de-al doilea rizboi mondial — actio- neazi afectogen negativ asupra persoanelor cuprinse in ancheta: A) ,,Lindberghs spune c& S.U.A. trebuie si incerce si aiba relafii prietenesti si raporturi politice cu Germa- 223ehlay dec’ Germania cistigé razboiul din Europa. Sinteti “de acord sau impotriva? B) ,,Se spune c& S.U.A. trebuie si incerce s& aibi re- lait prietenesti si raporturi politice cu Germania, dacd Germania cistiga rizboiul in Europa. Sinteti de acord sau impotriva?* Raspuncuri Forma A Forma B De acord 48%, 87% Nu sint de acord 41% 25%, Nu stia 13% 18% Stereotipia, ca judecata evaluativd fata de o persoand, Un obiect sau un concept, in afara_unei experiente di- recte — asa cum remarca Yvon Castellan — se con- cretizeaz& intr-un adjectiv: sincer, util, lenes, riu ete., si constituie 0 imagine acceptata ard reflexie de citre © persoané sau de cétre un grup, influentind rezulta- tele anchetelor. In formularea intrebarilor se vor evita stereotipiile, intrucit acestea, ca fenotip al atitudinilor, au valoare afectogeni. Intr-o cercetare, rispunsurile aut fost modificate cu 7%/ in cazul folosirii stereotipiei:, intra in razboi: A) ,Credeti ci armata si flota S.U.A. ar trebui trimise sa sprijine Canada, dac& vreo putere european o va ata- car B) ,,Credefi c& S.U.A. ar trebui si intre in razboi, dac& Canada va fi atacata de vreo putere european’? Ratspunsuri Forma A Forma B Da 1% 64% Nu 23%, 29% Nu gti 6% 1% In practica chestionarului, desi contraindicat, se pot intilni numeroase cuvinte ambigue: mult, putin, potrivit, 22h inainte, acum, actual, cit, cum, cind, a cumoaste, a putea te Intr-un sondaj de opinie, dup’ ce erau prezentate o serie de propozitii, subiectii erau intrebati: ,Cu care din- tre aceste pireri sinteti de acord in cea mai mare masu- ra? Introducerea precizarii in cea mai mare masura*, este ambigua: ea poate fi inteleas& ca .de acord, cu unele rezerve* dar si ca ,de acord, fara nici o rezervi*, adicd .de acord, in cel mai inalt grad, Pentru unii, a citi mult inseamnd a citi zilnie 2iarul, pentru alfii, a citi siptiminal un roman. Ce interpretare se poate da raspunsului pozitiv Ia intrebarea: _,,Citifi mult? Nici una. $i totusi, uzual se foloseste | scalarea rispunsurilor: foarte mult,’ mult, potrivit, putin, foarte putin. Intr-o cercetare personal, pentru a miri gradul de precizie fntrebam: Cit reprezinti pentra dy. ,,foar- te mult# (in procente)? Dar ,foarte putin® 5.amd Conducind seminarul de Metode si tehnici de cerce- tare sociologici (1973) 1a sectia de sociologie a Universi tAfii din Bucuresti, am facut urmétorul experiment: unui numir de 20 de studenti am prezentat 0 serie de figuri, intre care si iluziile Lipps (Fig. 25) si Miiller-Lyer. La intrebarea_ambiguu formulata: Cum sint segmen- tele de dreapti prezentate” s-a oblinut urmitoarea free= venfit a rispunsurilor: ramatele de dreaplitsint Musa Lipps — paralele 8 — inte 8 ~ ncgre 2 Seqmentele de dreapti stot Husia Mater-Lyer + imegale rr 5 4 nN i In. caw ei Lipps, seymentele de dreapti crau si paralele gi frinte yi de Culoare neagra. Limitind liberta- tea studentilor Ja un singur rispuns, acestia au ales cri- terii de referin{a diferite, Diversitatea criteriilor de re- ferin{a a raspunsurilor la Intrebirile introduse prin adver- bul cum a fost puséi in evident{ si in cazul fluziei Miiller- 225,Lipps; B. Iusia Milter-Lyer. Lyer, cind studentii aveau libertatea de a formula nu unul, ci mai multe réspunsuri Intrebirilor introduse prin adverbul cind le corespund raspunsuri foarte variate nCind mergeti la cinematograf — »Searat, — iJoi*, — De la 5 la 74, — ,,Cind am timps, —,Cind doresc* La fel cele introduse prin adverbul de loc ,unde*? Unde vi vefi petrece concediul de odihna?« == ,,La Sinaia‘, — nla statiunea de odihna*, — ja paringi*, Pericada ,actualii* poate desemna timpul scurs in ulli- mele doui-trei zile, dar si in ultimii doi-trei ani, Cineva scunoaste* masina de scris, find capabil si o distingd de © batoza; altcineva considera insi ci nu o cunoaste, desi a inceput si bat cu un deget Ia ea: a cunoagte magina de seris insemnind pentru el a poseda scrierea oarbi, 226 wA putea“ inseamna a fi in stare, a avea capacitatea, dar a si avea permisiunea, Lista cuvintelor ambigue este mult mai mare; n-am atras decit atentia asupra problemei, astfel incit sporind exigenja tehnicd a formularilor si dispar intrebarile de genul: ,,Ce faceti acum*? si implicit declaratii ca: ,R&s- pund la un chestionar neinteligent! CONSIDERATII FINALE Dac& este adevarat c&, in investigarea fenomenelor so- ciale, chestionartl nu reprezinta tehnica principala, tot atit ‘de adevarat este si faptul ci el nu constituie o tehnicd de rangul doi. Metodologic este inconsistent& considerarea chestiona- rului cao tehnicd subiectiva, mai putin exact si mai comod de aplicat. Chestionarul este la fel de dificil de utilizat in cer- cetarea stiintifica a fenomenelor sociale ca si celelalte tebnici: observatia, experimentul, analiza de continut etc Impresia de facilitate provine din ignorarea exigentelor metodologice, Folosit cu rigurozitate stiintifica si in spiritul deonto- logiei profesionale de catre specialisti, chestionarul este indispensabil_ pentru cunoasterea_fenomenelor de con- stint’, constituite si mijlocite de limbaj (cunostinte, opi- fe etc.) Cunoscindu-i-se limitele teoretice si tehnice in investi- garea fenomenelor sociale, chestionarul reprezint& un in- strument pretios pentru cunoasterea si implicit pentru organizarea si condecerea stiintificd a colectivitailor umane. ooaiegs oni?CUPRINSUL Cuvint Inainte CAPITOLUL | Investigarea fenomenelor sociale (Seurt istorie) CAPITOLUL It Probléme ale investigarii fenomenelor sociale 1, Sondaj, ancheti, investigatie 2. Etapele investigalici sociologice 3. Planificarea unei investiga{ii soviologice prin metoda sdrumului critic CAPITOLUL 1 Chestionarul ca instrument de investigare sociologic’ 1. Geneza chestionarului ca instrument de investigare su- ciologica Definitia chestionarului sociologic Clasificarea chestionarelor Struetura chestionarulut Formularea_intrebiritor Cor roti finale ANDRIES. C. LUCIAN Nr Boge | Biblioteca Personalai 130 137 140 us 187 201 nat