Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de tiinte Economice

Transportul rutier de mrfuri din sticl

Autor:Luca Ramona Afaceri Internationale,An III,grupa ! "

$U%RI&'

I&TR()U$ERE***************************************************************************************************************************+ #* Rolul economic al transporturilor**********************************************************************************************! +* Transportul rutier de m,rfuri*****************************************************************************************************!* Transportul rutier de m,rfuri din sticl,**************************************************************************************. !*#* /arcarea, am0alarea i depo1itarea m,rfurilor din sticl,***************************************************. !*"* $lasificarea m,rfurilor din sticl,***************************************************************************************#2 !*"*" $lasificarea i caracteri1area sortimentului de m,rfuri din sticl,********************************#+ !*+* Transportul de m,rfuri din sticl,***************************************************************************************#! !*+*# %reg,tirea m,rfurilor din sticl, pentru transport**********************************************************#! !*+*" $ondi3ii de transport rutier a m,rfii din sticl,***************************************************************#4 !*+*+* Transportul rutier de marf, din sticl, 5n containere****************************************************#$onclu1ii i propuneri*****************************************************************************************************************+ Bi0liografie ***************************************************************************************************************************************************!2

"

INTRODUCERE (0iective:

Importan3a i avanta6ele transportului rutier pentru un transport sigur al m,rfurilor din sticla Respectarea te7nicilor de am0alare i depo1itare a m,rfurilor din sticla Indeplinirea normelor i condi3iilor de transport rutier 5n vederea asigur,rii unei protec3ii eficiente a m,rfurilor

Transportul repre1int, un domeniu al activit,3ii social8economice prin care se reali1ea1, deplasarea 0unurilor materiale i a oamenilor 5n spa3iu, cu a6utorul unor ve7icule sau instala3ii speciale, pe anumite c,i de circula3ie, 5n vederea satisfacerii necesita3ilor materiale i spirituale ale societ,3ii* Evolu3ia transporturilor a fost impus, de de1voltarea mereu ascendent, a factorilor de produc3ie* /ulte din cuceririle tiin3ei i te7nicii, mai mult sau mai pu3in spectaculoase la vremea respectiv,, au fost puse 5n slu60a de1volt,rii i moderni1,rii 0a1ei te7nico8materiale a transporturilor care, la r9ndul ei, a fost capa0il, s, asigure oamenilor o gama variat, de servicii intr8un timp din ce in ce mai redus* 'porirea necontenit, a volumului produc3iei materiale, necesitatea sc7im0ului de m,rfuri, nevoia de deplasare la distan3e mari a 0unurilor i oamenilor au constituit factori promotori ai de1volt,rii ascendente a transporturilor, ai ad9ncirii vi1iunii muncii i 5n cadrul acestei activit,3i* Transportul rutier de m,rfuri din sticl, este parte a transportului de m,rfuri care treptat 5ncepe s, se de1volte i 5n 3ara noastr,* :n lucrarea de fa3, am 5ncercat s, pre1int pe scurt at9t rolul transporturilor 5n economie, cat i o scurt, pre1entare a transportului rutier, a transportului de marf, i a transportului rutier de marf,* )e asemenea, am 5ncercat s, pre1int transportul rutier de m,rfuri din sticl,, cu o descriere a m,rfurilor din sticl,, o clasificare a acestora, precum i cu o pre1entare a modului de am0alare, depo1itare i 0ine5n3eles de transport a acestei categorii speciale de marf,*

1. Rolul economic al transporturilor Un sistem eficient de transport, repre1int,, 5n mod cert, fundamentul vie3ii fiec,ruia dintre noi;#* Transportul repre1int, o latur, a activit,3ii economice, a societ,3ii omeneti, organi1at, 5n scopul 5nvingerii distan3elor* %rin activitatea de transport se reali1ea1, deplasarea 5n spa3iu a 0unurilor sau a oamenilor 5n vederea satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale societ,3ii omeneti* Transporturile repre1int, o latur, important, a produc3iei materiale, care, prin rolul lor de deplasare a m,rfurilor, influen3ea1, 7ot,r9tor i celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comer3ul interna3ional* $onstituind mi6locul material efectiv pentru concreti1area rela3iilor economice interstatale, transporturile economice interna3ionale pot fi considerate aparatul circulator al 5ntregii economii mondiale* Transportul repre1int, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei na3ionale* :n Rom9nia transporturile, al,turi de depo1itare i comunica3ii, repre1int, aproape #2< din %rodusul Intern Brut. Transporturile nu repre1int, numai sistemul de leg,tura intre ramurile economice i sistemul de circula3ie al sc7im0urilor de m,rfuri intre diferite state ale lumii, dar i un important factor in formarea %IB i ocuparea popula3iei* F,r, un sistem de transport organi1at la nivel glo0al nu se pot reali1a sc7im0urile economice interna3ionale i nu se pot integra in circuitul mondial al tuturor 1onelor i regiunilor geografice ale lumii i nu se poate 0eneficia de avanta6ele glo0ali1,rii* $ompetitivitatea unei economii depinde nu numai de calitatea te7nica sau de productivitate, ci i de calitatea transporturilor in toate modurile de transport* &iciun stat nu se poate de1volta economic i nici popula3ia nu poate accede la un grad de civili1a3ie cat de cat accepta0il f,r, un sistem de transport de1voltat i 0ine organi1at* In pre1ent, transportul a devenit un element indispensa0il vie3ii, intricat ofer, mem0rilor societ,3ii posi0ilit,3i de deplasare, comunicare, de percepere i asimilare, a cat mai mult din ce ofer, civili1a3ia* $ivili1a3ia modern,, caracteri1at, printr8un ritm intens de de1voltare in cele mai diverse domenii, printr8un sc7im0 masiv de valori materiale i spirituale,
1

Fistung Daniel, Transporturi. Teorie economic, Ecologie ,legislaie, Editura CH Beck, Bucureti, 2000 !

reclam, o continu, deplasare de 0unuri, o permanent, deplasare a oamenilor dintr8un loc 5n altul* 2. Transporturile rutiere Transporturile repre1int, =sistemul circulator; al 5ntregii planete, i, 5n acelai timp, al fiec,rei 3,ri 5n parte, constituind o important, ramur, a produc3iei materiale f,r, de care e>isten3a unei societ,3i moderne ar fi de neconceput* Av9nd 5n vedere necesitatea reali1,rii leg,turii 5ntre produc3ie i consum, transporturile sunt acelea care deplasea1, produsele o03inute 5n celelalte ramuri ale produc3iei materiale, din locul 5n care au fost o03inute 5n cel 5n care urmea1, a fi consumate 5n cadrul pie3ei interne i al celei interna3ionale* ( 5ndelungat, perioad, transporturile rutiere de3ineau pe uscat un adev,rat monopol, 5n timp ce pe ap, 5nt9mpinau concuren3a naviga3iei maritime sau fluviale* Activit,3ile de transport rutier, precum i activit,3ile cone>e acestora se desf,oar, astfel 5nc9t s, fie respectate reglement,rile 5n vigoare privind condi3iile de lucru, de e>ploatare a ve7iculelor rutiere i de utili1are a infrastructurii rutiere, precum i condi3iile privind siguran3a circula3iei* $el mai mare avanta6 competitiv al transportului rutier 5l constituie capacitatea acestuia de a transporta 0unuri in toata Europa i pe 5ntregul continent, cu o fle>i0ilitate neegalat, la un pre3 mic* $el mai important element al procesului de transport rutier este drumul* %rin de1voltarea infrastructurilor terestre de transport, Romania a devenit o punte de leg,tur, intre spa3iul geografic al 3,rilor 0altice i nordice i spa3iul geografic al 3,rilor riverane /,rii &egre* Romania, datorita po1i3iei sale geografice, este situat, la intersec3ia c,ilor de comunica3ie care leag, nordul de sudul i estul de vestul Europei* )eoarece, unul dintre cele mai importante moduri de transport, ce a 5nregistrat o de1voltare semnificativa in decursul ultimilor #22 ani este transportul rutier, se impune asigurarea unei infrastructuri moderne, la standarde europene* :n acest domeniu tre0uie semnalat, tradi3ia Rom9niei, cu ad9nci r,d,cini 5n istorie, 5n ceea ce privete construirea de drumuri i poduri*

Rom9nia dispune de

#*?.+ @ilometri de drum pu0lic* Aproape ?2*222 de

@ilometri sunt de drum vec7i i plin de gropi, iar ""* ?4 @m au trecut printr8un proces de moderni1are, cea mai mare parte cu 5m0r,c,min3i asfaltice de tip greu i mi6lociu* Rom9nia dispunea la 5nceputul lui "2#2 de +#2 @ilometri de autostrad,* :nainte de decem0rie #. ., su0 conducere comunist,, s8au construit ##+ @m de autostrad,, iar 5n perioada decem0rie #. . A decem0rie "22. s8au inaugurat #.? @m* La # ianuarie "2#2, 5n e>ecu3ie se afl, tronsoane 5n lungime de apro>imativ # 4 @m, din care #" @m ar putea fi recep3iona3i p9n, la sf9ritul anului* Transporturile auto au cunoscut o evolu3ie ascendent, 8 at9t ca volum al transporturilor Btone8@ilometriC, c9t i ca pondere, 5n volumul total al transporturilor Bauto, feroviar, fluvial i prin conducteC, datorit, incontesta0ilelor calit,3i: mo0ilitate deose0it,, superioar, tuturor celorlalte moduri de transportD adapta0ilitate rapid, la orice condi3ii de teren Bdrumuri neamena6ate, antiere etc*C, f,r, a necesita investi3ii deose0ite pentru punerea 5n func3iuneD capacitatea de a completa celelalte moduri de transport Bfluvial, naval, aerianC care nu pot reali1a singure 5ntregul lan3 de transport i au nevoie de interven3ia transportului auto pentru transportul m,rfii de la locul de produc3ie la prima sta3ie de 5nc,rcare i de la ultima sta3ie de desc,rcare la destina3ia final,* calitatea de a repre1enta singurul mod de transport care poate s, reali1e1e f,r, cola0orarea cu alte moduri de transport 8 5ntreg procesul de transport, de la locul de producere a m,rfii, la locul de desc,rcareD 5n acest sens, 0inecunoscuta e>presie =transport din poart, 5n poart,; este de6a 5nvec7it,, 5n sc7emele logistice moderne vor0indu8se din ce 5n ce mai mult despre transportul de la locul de produc3ie Blinie de fa0rica3ie, utila6, instala3ie, planta3ieC la locul de desfacere final, Bmaga1in, linie de asam0lare, locuin3a cump,r,torului, pia3, etc*C, transport care nu poate fi reali1at dec9t cu mi6loace autoD asigurarea calit,3ii m,rfurilor perisa0ile, datorit, elimin,rii manipul,rilor su8 plimentare 5n timpul transportului* Avanta6ele transportului cu mi6loace auto, dintre care au fost e>emplificate

c9teva mai evidente, 5ntrec cu c9teva de1avanta6e, cum ar fi poluarea i =aparentul; consum suplimentar de com0usti0ili* Clasificarea transporturilor rutiere $onform (*U*E* nr* #2.F"224, transporturile rutiere se clasific, pe categorii i tipuri dup, cum urmea1,: A. categorii de transport rutier: a) clasificarea din punct de vedere al ariei de desf,urare: - transport rutier 5n trafic na3ionalD - transport rutier 5n trafic interna3ionalD b) clasificarea din punct de vedere al caracterului activit,3ii: - transport rutier pu0licD - transport rutier 5n cont propriuD B. tipuri de transport rutier: a) transport rutier de m,rfuri: - transport rutier de m,rfuri generaleD - transport rutier de m,rfuri perisa0ileD - transport rutier de m,rfuri i deeuri periculoaseD 8 transport rutier de deeuriD - transport rutier de animale viiD - transport rutier aga0ariticD b) transport rutier de persoane: - transport rutier prin servicii regulateD 8 transport rutier prin servicii regulate specialeD - transport rutier prin servicii oca1ionale* 3. Transportul rutier de mrfuri Transportul rutier de marf, poate 5nlocui ma6oritatea altor forme de transport dar el 5nsui nu este uor de 5nlocuit* $alea ferat, i transportul naval sunt prin natura lor limitate 5n fle>i0ilitatea lor, i pentru acest motiv transportul rutier de marf, a devenit o verig, necesar, 5n lan3ul transportului utili1at de al3ii, de e>emplu c,tre i de la aeroporturi, porturi i terminale feroviare*

/ulte afaceri din societatea de ast,1i sunt dependente de livr,rile rapide i

-

fle>i0ile* Firmele au 5ncercat s, lucre1e cu stocuri c9t de mici posi0il pentru a evita 0locarea capitalului* In sc7im0, ele se 0a1ea1, pe efectuarea de livr,ri de materii prime i piese, c7iar i de mai multe ori pe 1i* %9n, i micile discrepan3e pot avea un efect ma6or asupra afacerii lor* Transportul rutier de m,rfuri a 5ntrunit aceast, cerin3, oferind servicii de calitate 5nalt, dincolo de un simplu transport* $unotin3ele despre logistic,, 5n com0ina3ie cu te7nologia informa3iei ale operatorilor de transport rutier de m,rfuri, 5i transform, 5n 6uc,tori centrali atunci c9nd tre0uie s, coordone1e necesit,3ile de transport ale clien3ilor* Transportul rutier de marf, desemnea1, deplasarea 5n spa3iu a m,rfurilor cu a6utorul autove7iculelor speciali1ate BcamioaneC* $amioanele au o mo0ilitate deose0it,, nefiind legate de instala3ii speciale fi>e cum este ca1ul 5n transportul feroviar, de pild, Blinii de cale ferat,, depouri, tria6e etc*C* )eoarece ele pot p,trunde 5n locuri unde alte mi6loace de transport nu au accesi0ilitate, constituie o component, indispensa0il, a transporturilor multimodale* $u a6utorul camioanelor se pot organi1a transporturi directe de la furni1or i p9n, la 0eneficiarul m,rfurilor din 3ar, sau str,in,tate, evit9ndu8se trans0ord,rile pe parcurs i consecin3ele acestora: manipul,ri costisitoareD pierderi cantitative i calitativeD r,t,ciri de coleteD sustrageri etc* Transportul rutier de marf, se poate desf,ura pe plan na3ional 8 transport rutier na3ional de marf, c9t i interna3ional 8 transport rutier interna3ional de marf,* Transport rutier na3ional de marf, 8 opera3iune de transport care se e>ecut, cu un ve7icul rutier 5nmatriculat 5ntr8o 3ar,, numai pe teritoriul 3,rii respective* Transportul rutier pu0lic de m,rfuri poate fi efectuat de c,tre operatorii de transport numai cu ve7icule rutiere la 0ordul c,rora se afl,, pe toat, durata transportului, o copie conform, a licen3ei de transport, acordat, de autoritatea competent,* Transportul rutier de m,rfuri 5n cont propriu poate fi efectuat de c,tre 5ntreprinderi numai cu ve7icule rutiere la 0ordul c,rora se afl,, pe toat, durata transportului, o copie conform, a certificatului de transport 5n cont propriu, precum i documente care s, dovedeasc, faptul c, transportul efectuat este 5n cont propriu* :n vederea efectu,rii transportului rutier pu0lic de m,rfuri 5n trafic interna3ional,

suplimentar fa3, de copia conform, a licen3ei de transport corespun1,toare acestei categorii de transport rutier, la 0ordul ve7iculului rutier tre0uie s, se afle documentul de transport, precum i certificatul privind 5ncadrarea ve7iculului rutier 5n normele de poluare i siguran3, rutier,* (peratorii de transport rutier rom9ni pot efectua transport rutier pu0lic de m,rfuri 5n trafic interna3ional numai pe 0a1a autori1a3iilor de transport interna3ional eli0erate de c,tre autoritatea competent,, dac, acordurile sau conven3iile interna3ionale la care Rom9nia este parte nu prev,d altfel* (peratorii de transport str,ini pot efectua opera3iuni de transport rutier pu0lic de m,rfuri 5n trafic interna3ional pe teritoriul Rom9niei numai pe 0a1a autori1a3iei de transport interna3ional eli0erate de autoritatea competent,* 4. Transportul rutier de mrfuri din sticl 'ticla ocupa un loc important in cadrul 0unurilor de consum, fiind un material de ne5nlocuit 5n anumite domenii* 'ticla este un corp solid, amorf, o03inut prin topirea unui amestec de nisip, soda calcinata, calcar i alte materii primeD prin r,cirea amestecului topit acesta devine rigid prin creterea treptata a v9sco1it,3ii"* 4.1. Marcarea, ambalarea i depo!itarea mrfurilor din sticl /arcarea produselor din sticl, se face diferit dup, calitate* /arcarea articolelor din sticl, pentru mena6 se face pe fiecare am0ala6, prin aplicarea unei etic7ete, care tre0uie s, con3in, cel pu3in urm,toarele men3iuni: denumirea produsuluiD marca de fa0ric, a produc,toruluiD calitateaD modelulD num,rul 0uc,3ilor am0alateD num,rul lotuluiD semnul care definete fragilitatea*

(0iectele de cristal au etic7et, su0 form, de 0ulin,, pe care se trece marca

2

!ducanu "leana# $ricopie !o%ana, &erceologie,Editura '(E, Bucureti, 200), p.*+, .

de fa0ric, i con3inutul 5n o>i1i de plum0, 5n procente* %entru cristal superior etic7etarea va fi 5nso3it, de un marca6 rotund, de culoare aurie, inscrip3ionat cu specifica3ia %0 +2 < pentru cristalul superior i "! < pentru cristalul cu plum0D marca6 p,trat, de culoare argintie, 5n ca1ul sticlei cristalineD marca6 su0 form, de triung7i ec7ilateral, de culoare argintie 5n ca1ul cristalinului Bsticlei sonoreC* Am0alarea se reali1ea1, folosind ca materiale de protec3ie 79rtia de diferite calit,3i i cutii de carton* )epo1itarea tre0uie efectuat, 5n spa3ii uscate pentru a evita unele modific,ri de luciu i transparen3, datorate ac3iunii prelungite a umidit,3ii* Transportul tre0uie f,cut cu aten3ie pentru p,strarea integrit,3ii articolelor din sticl,* 4.2. "lasificarea mrfurilor din sticl /,rfurile din sticl, pre1int, o importan3, deose0it, pentru anumite domenii de utili1are: articole de mena6, am0ala6e, geamuri, optic, etc* care nu pot fi 5nlocuite cu alte m,rfuri* :n domeniul sticl,riei fine pentru mena6, Rom9nia situea1, pe locul #2, iar 5n domeniul produc3iei de geamuri float BcristalC pe locul noua ,la nivel european )in 5ntreaga cantitate de sticl,, o mare pondere o are e>portul de m,rfuri din sticl,* Astfel, 4< din produc3ia de sticl, e>ecutat, manual se e>port, i circa ?2< din produc3ia de geamuri trase+* )ei sticla este considerat, un corp amorf, nu este lipsit, complet de structur,* 'ticla pre1int, o structur, cu un grad de ordonare a particulelor mai mult sau mai pu3in pronun3at* :n pre1ent, cercet,rile privind structura sticlei generali1ea1, ideea c, sticla pre1int, o varietate de structuri care nu pot fi e>plicate prin teorii ela0orate, luate separat* $ontri0u3ia elementelor structurale ale sticlei i gradul lor de ordonare depinde de compo1i3ia c7imic, i de modul de r,cire a topiturii* ( anumit, compo1i3ie c7imic, determin, o anumit, structur, a sticlei i anumite propriet,3i* %rocesul de structurare a sticlei 5ncepe 5nc, din topitur,, unde se g,sesc agregate de particule a c,ror sta0ilitate varia1, odat, cu temperatura* 4.2.1. Tipuri de sticl Tipurile de sticl, se diferen3ia1, dup, structur,, compo1i3ie c7imic,, propriet,3i
3

!ducanu "leana# $ricopie !o%ana, &erceologie,Editura '(E, Bucureti, 200), p.*+) #2

i destina3ie* $unoaterea principalelor tipuri de sticl, este foarte important,, deoarece influen3ea1, calitatea i orientea1, destina3ia o0iectelor de sticl,* %rincipalele tipuri de sticl, 5n func3ie de structur, sunt pre1entate 5n ta0elul nr*#* Ta0el # 8 Tipuri de sticl, 5n func3ie de structur, #r. crt. 1 2 3 4 Tipuri de sticl 'ilicatic, Boratic, Fosfatic, Borosilicatic, "aracteristici $omponentul principal este 0io>idul de siliciu BnisipC 'ticl, cu un con3inut ridicat de compui ai 0orului Folosete ca vitrifiant principal fosfa3ii Gitrifian3ii utili1a3i sunt forma3i din amestec de 0io>id $ de siliciu i compui ai 0orului Alumino0orosilicatic, Folosete ca vitrifiant un amestec de 0io>id de siliciu, 0ora> i compui ai aluminiului http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4 )up, compo1i3ia c7imic,, se disting mai multe tipuri de sticl,: 8 sticle unitare, care con3in un singur tip de o>id ca vitrifian3i, de e>emplu sticla de cuar3 care con3ine circa . < dio>id de siliciuD 8 sticle 0inare, care con3in dou, tipuri de o>i1i, de e>emplu o>i1i aci1i i o>i1i 0a1ici: sticla silico8sodic,D 8 sticle ternare, care con3in trei tipuri de o>i1i de 0a1,* 'pre e>emplu, sticla silico 8plum0o8potasic, con3ine 0io>id de siliciu, o>i1i de plum0, o>i1i de potasiu* $ea mai important, clasificare are 5n vedere propriet,3ile sticlei i destina3ia ei* %rincipalele tipuri de sticl,, dup, aceste criterii, sunt redate 5n ta0elul nr*"*

Ta0el " 8 Tipuri de sticl, dup, propriet,3i i destina3ie #r. crt. 1 %rupa & 'ticl comun Tipuri i caracteristici Este o sticl, silico8calco8sodic, i silico8calco8 potasic,* %oate fi:
##

8 transparent,D 8 al0,:ma>*2,2!< o>i1i de fier, 8 semial0,:2,2!82,"< o>i1i de fier, 8 translucid,, 8 opac,, 2 'ticl cristal 8 colorat, Este o sticl, care con3ine o>id de plum0 i poate fi: 8 cristal uor: .8# < %0(, 8 cristal semi greu: # 8+2< %0( 3 'ticl, optic, 8 cristal greu: min*+2< %0(* Este o sticl, foare omogen, i cu un con3inut redus de o>i1i de fier: 8 tip croHn Bcu dispersie mareC, 4 'ticl, special, 8 tip flint Bcu dispersie mic,C* 8 re1ist, la oc termic, utili1at, pentru articole te7nice, 8 re1istent, c7imic i termic, utili1at, pentru sticl,ria de la0orator, 8 securit, care are o mare re1isten3, la lovire i prin spargere re1ult, 0uc,3i mici, cu muc7ii i col3uri rotun6ite, nepericuloase, 8 termoa0sor0ant, cu adaosuri de o>i1i metalici, care poate a0sor0i ra1ele calorice, 8 armat,, are inclus, 5n interior o re3ea de s9rm, metalic,, 8 stratificat,, re1ultat, prin lipirea a dou, sau mai multe straturi pe o plac, sau pe un material elastic i transparent Bpolivinil 0utilat 82,-? mmC, 8 pentru fi0reD 5n func3ie de compo1i3ia c7imic, cuprinde mai multe tipuri: I Tip A Bsilico8calco8sodic,C, I Tip $ B0oro8silicatic,C, I Tip E Balumino 0orosilicatic,C, I Tip ' Bspecial,C*
#"

8 pentru protec3ia 5mpotriva radia3iilor* http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4 4.2.2 "lasificarea i caracteri!area sortimentului de mrfuri din sticl /,rfurile din sticl,, care de3in o pondere mare at9t pe pia3a intern, c9t i pe cea e>tern,, se cuprind 5n dou, mari grupe: 8 m,rfuri din sticl, pentru mena6D 8 m,rfuri din sticl, pentru construc3ii* Caracterizarea sortimentului de sticl pentru menaj 'ortimentul m,rfurilor din sticl, pentru mena6 cuprinde, dup, compo1i3ia c7imic, a sticlei, dou, grupe: 8 articole din sticl, comun,D 8 articole din sticl, cristal* Articolele din sticl, comun, formate prin suflare au pere3ii su03iri, sunt incolore sau transparente, translucide sau opace, sunt finisate prin lefuire cu com0ina3ii simple de lefuri* $ele o03inute prin presare au pere3ii groi, sunt grele, au ornamenta3ii 5n relief pe partea e>terioar,* Articolele suflate manual au cea mai mare diversitate de forme i, 5n acelai timp, valoare artistic,D ridicat, articolele din sticl, suflate manual cuprind: 8 articole suflate manual f,r, a6ust,ri sau ad,ug,riD 8 articole suflate prelucrate la cald, 5nso3ite de adausurile de sticl,D Articolele suflate prin fasonare decorativ, sunt o0iecte din sticl, decorative cu o valoare estetic, i artistic, deose0it,, care 5ncorporea1, o 5nalt, calificare i o cantitate mare de munc,,sunt foarte solicitate la e>port* Articolele de sticl, cristal se caracteri1ea1, prin omogenitate i transparen3, ridicat,, densitate mare, luciu puternic i produc prin lovire un sunet cristalin prelung* 'unt finisate prin lefuire cu lifuri ad9nci i fe3ele au un efect deose0it la trecerea luminii* $onform J*E* nr* !#4F"222 privind caracteri1area produselor din sticl, cristal pe pia3a rom9neasc,, aceasta se clasific,, 5n func3ie de compo1i3ia c7imic,, 5n patru grupe: #* $ristal superior "* $ristal cu plum0 +* 'ticl, cristalin,
#+

!* $ristalin8sticl, sonor, )iversificarea sortimentului de articole din sticl, se reali1ea1, pe 0a1a tipului de sticl, folosit Bre3etei de fa0ricareC, c9t i prin folosirea diferitelor metode de fasonare i de finisare* %rin folosirea de re3ete cu constituen3i identici, dar 5n propor3ii diferite, se o03in articole din sticl, cu caracteristici diferite 5n privin3a culorii, luciului, a transparen3ei etc* Finisarea prin decorare conduce la o03inerea celor mai variate metode 5n cadrul aceluiai articol* Caracterizarea mrfurilor din sticl pentru construcii )in aceast, grup, fac parte geamurile, c,r,mi1ile din sticl, i altele* 'unt utili1ate pentru construc3ii civile i industriale, construc3ia serelor, ui, ferestre, luminatoare, ec7ipamente auto i navale etc* Eeamurile trase sunt o03inute prin tragere mecanic, pe vertical, Bprocedeul Forcault, Asa7i i %its0ourg7C* $aracteristicile de calitate se comerciali1ea1, 5n patru calit,3i: ', I, II, i III* Eeamurile floate se o03in prin procedeul floral i au reuit s, domine pia3a geamurilor 5n Europa* $aracteristicile de calitate se comerciali1ea1, 5n + calit,3ii: A, B i $, iar geamul float termoa0sor0ant 5n dou, calit,3ii: I i II, 5n func3ie de pre1en3a defectelor* Eeamul termoa0sor0ant are proprietatea de a a0sor0i ra1ele calorice i par3ial pe cele luminoase* 4.3. Transportul de mrfuri din sticl Al,turi de celelalte forme de transport rutier de m,rfuri, transportul de materiale din sticl, a avut o evolu3ie 0un, 5n ultima perioad,* La 5nceputul apari3iei transportului rutier de marf, acest tip de transport a fost mai pu3in utili1at, mai 0ine 1is uor negli6at* $u timpul te7nicile i metodele de transport rutier de m,rfuri din sticl, au cunoscut o important, de1voltare* 'ticla, fiind un material perisa0il, tre0uie s, fie transportat, 5n condi3ii de siguran3,* Astfel, pentru a o putea transporta f,r, a e>ista incidente, mi6loacele de transport tre0uie s, fie ec7ipate corespun1,tor* 4.3.1 (re)tirea mrfurilor din sticl pentru transport Gerificarea calit,3ii m,rfurilor din sticl, ce face prin anali1a organoleptic, i
#!

prin metode de la0orator, se e>ecut, at9t pentru produse individuale, c9t i pentru piesele ce compun serviciile comple>e* Aspectul se verific, vi1ual, prin comparare cu mostra etalon* 'e verific, culoarea i nuan3a i nu se admite varia3ie de nuan3, la piesele componente* La verificarea aspectului se urm,resc defectele i condi3iile de admisi0ilitate* (valitatea se verific, prin calcularea diferen3elor a dou, diametre perpendiculare* Rezistena la oc termic repre1int, sta0ilitatea sticlei la varia3ii de temperatur,D se verific, prin 5nc,l1irea o0iectelor cu ap, la temperatura de fier0ere i introducerea lor apoi 5ntr8o 0aie cu ap, rece la "22$* La e>aminarea produselor nu tre0uie s, apar, fisuri i cr,p,turi* 'ta0ilirea sticlei fa3, de agen3ii c7imici i ap, repre1int, pierderea masei 5n urma ac3iunii diferi3ilor agen3i c7imici Baci1i, 0a1e, s,ruriC sau la ac3iunea apei* )up, sta0ilitatea o0iectelor de sticl, fa3, de agen3ii c7imici, se cuprind patru clase de sta0ilitate* Tensiuni interne e>istente 5n o0iectele de sticl, sunt eviden3iate cu a6utorul polariscopului* 'e admit varia3ii uoare de culoare ale o0iectului cercetat fa3, de culoarea normal, a c9mpului vi1ual al polariscopului BvioletC* 4.3.2 "ondi*ii de transport rutier a mrfii din sticl Func3ia de transport a m,rfii din sticl, presupune 5n primul r9nd adaptarea am0ala6ului la normele de transport i la condi3iile de 5nc,rcare8desc,rcare, optimi1area raportului volumFgreutate* Activit,3ile de acest tip tre0uie optimi1ate* Tre0uie reali1ata dimensionarea corespun1,toare a produselor si am0ala6elor, sa se asigure am0ala6ul optim de p,strare, manipulare si transport pe 5ntreg circuitul te7nico8economic* )imensionarea am0ala6elor tre0uie su0ordonata folosirii 6udicioase a spa3iilor de depo1itare si a capacita3ii mi6loacelor de transport* In alegerea am0ala6ului optim tre0uie sa se urm,reasc, faptul ca prin reunirea am0ala6elor s, se forme1e o stiva compact,, sta0il, prin care s, se ocupe c9t mai ra3ional volumul, dar s, se 3in, cont i de faptul c, marfa este una casa0il, i tre0uie ae1at, i din acest aspect* $erin3a a fost impusa de e>tinderea paleti1,rii si containeri1,rii care presupun
#4

dimensionarea ra3ionala a produselor i am0ala6elor* Asigurarea condi3iilor de p,strare a produselor urm,rete, de asemenea, men3inerea integrit,3ii calitative a produselor 5n func3ie de condi3iile de mediu* %entru creterea productivit,3ii muncii i reducerea costurilor este important de reali1at ra3ionali1area opera3iunilor de manipulare, mecani1area acestora, amena6area depo1itelor a rampelor de 5nc,rcare8desc,rcare i a mi6loacelor de transport* Alegerea variantei optime de manipulare presupune luarea 5n considerare a cerin3elor de ordin constructiv Bcare tre0uie sa asigure protec3ia produselor pe 5ntregul circuitC, de ordin dimensional Bdimensiunile tre0uie sa corespunda prescrip3iilor interna3ionale si condi3iilor de transport si manipulareC, privind fi>area sau ancorarea produselor 5n mi6locul de transport si cerin3e privind returnarea am0ala6elor* E>ista numeroase te7nici i metode de am0alare a m,rfii din sticl, i aceasta se reali1ea1, 3in9nd cont de anumite cerin3e de calitate: 8 masa, volum propriu reduseD 8 f,r, to>icitateD 8 f,r, miros, gustD 8 re1istenta mecanica ridicataD 8 impermea0ilitate fa3, de ga1e, praf, gr,simiD 8 compati0ilitate fa3, de produsul am0alat 8 condi3ii optime de p,strare Am0ala6ele sunt specifice fiec,rui produs, consumatorul fiind averti1at 5n ceea ce privete modul de utili1are, manevrare i transport al am0ala6ului, prin sim0oluri grafice specifice i prin sim0oluri ce se refera la protec3ia mediului 5ncon6ur,tor* $onsumatorul este 5n acest fel, 5n m,sura sa tie c, se afl, 5n pre1enta unor produse care se pot sparge, c, produsul este fragil, ca acesta nu tre0uie amplasat l9ng, surse de c,ldura sau e>pus radia3iilor ultraviolete deoarece e>ista pericol de degradare* Alegerea unui anumit tip de am0alare depinde de caracteristicile produselor ce urmea1, a fi am0alate, de func3iile am0ala6ului, de propriet,3ile materialului din care se face am0ala6ul* Aceasta poate fi: colectiva si por3ionataD tip aerosolD 5n folii contracti0ile Btip 0lister si alveolaraCD asepticaD 5n vid*
#?

Alegerea unui tip de am0alare si a materialului din care va fi confec3ionat am0ala6ul tre0uie f,cuta 5n aa fel 5nc9t interac3iunea cu produsul sa fie minima si sa nu duca la degradarea lui* 'e utili1ea1, pentru am0ala6e materiale celulo1ice , materiale plastice sau materiale metalice* Am0alarea m,rfurilor din sticl, tre0uie tratat, cu serio1itate at9t de c,tre e>peditor c9t i de c,tre c,r,u pentru a se asigura o protec3ie eficient,* )e aceea la constatarea deficientei se e>aminea1, cu aten3ie starea am0ala6ului deoarece este posi0il degrad,rile* Am0ala6e reali1ate din materiale neadecvate pentru m,rfurile din sticl, poate provoca apari3ia pro0lemelor de la degradare, la cr,parea sau c7iar spargerea produselor din sticl,* 'tarea am0ala6ului da informa3ii privind condi3iile de transport* )aca condi3iile de transport au fost insalu0re, am0ala6ul poate fi murdar sau c7iar deteriorat ceea ce poate contri0ui la pierderi cantitative de produs* /ai ales, 5n ca1ul 5n care m,rfurile sunt delicate, cum sunt acesta din sticl,, am0alarea tre0uie s, fie corespun1,toare pentru a oferi o protec3ie acestor m,rfuri* ca acesta sa fi cau1at pierderile sau

4.3.3. Transportul rutier de marf din sticl +n containere Introducerea containeri1,rii in transportul de marf, din sticl, a dus la m,rirea considera0ila a securit,3ii transportului* $ontainerele utili1ate in acest scop tre0uie sa fie suficient de solide pentru a re1ista eforturilor posi0ile impuse de condi3iile de transport* )e asemenea ele tre0uie 5ntre3inute corespun1,tor* La 5nc,rcarea m,rfurilor din sticl, in containere se va tine cont de compati0ilitatea lor reciproca, ca ae1area lor s, nu permit, ciocnirea sau atingerea acestora* $oletele care se 5nc,rca in containere tre0uie e>aminate cu aten3ie iar cele care nu sunt corect am0alate, marcate si etic7etate vor fi refu1ate* )e asemenea, marfa tre0uie atent verificat, 5nainte de a fi pus, 5n camion pentru a avea siguran3a c, este intact,, iar marfa din sticl, nu este cr,pat, sau spart,* Fiind o marf, fragil, necesit, o foarte mare aten3ie 5n manevrarea ei* :nc,rc,torii au o0liga3ia de a eli0era un certificat de am0alare in container din
#-

care sa re1ulte ca acesta a fost curat si uscat 5nainte de incarnare iar coletele incarnate corespund din toate punctele de vedere transportului* )e asemenea se va men3iona ca in acel container nu au fost 5nc,rcate m,rfuri incompati0ile, i 0ine5n3eles c, marfa a fost intact,, f,r, ciopliri, 1g9rieturi, sp,rturi etc* La stivuirea containerelor 5nc,rcate cu m,rfuri din sticl, se vor aplica unele reguli de separare* 'TU)IU )E $AK A'U%RA FIR/EI '*$* 'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL

A* )ocumentare preliminara 1. Caracteristici tipologice ale firmei: 'aint8Eo0ain este un grup industrial france1, a carui e>istenta datea1a din anul #??4, cand a inceput activitatea manufacturiera de producere a sticlei pentru cele0ra sala a oglin1ilor de la Gersailles, la cererea lui $ol0ert, unul dintre ministrii regelui Ludovic al LIG8lea* )e8a lungul timpului, grupul s8a e>tins, atat prin e>tinderea gamei de activitati, cat si georgrafic, mai intai in Europa, iar ulterior si in Asia, America Latina si 'UA* La +!# de ani de la desc7iderea primului atelier, Erupul 'aint8Eo0ain include ast,1i peste #*"22 de companii 5n 4? de 3,ri, are # "*222 de anga6a3i i o cifr, de afaceri glo0al, de +" miliarde de euro Bla nivelul anului "22!C* 'aint8Eo0ain activea1, 5n principal 5n trei sectoare de afaceri, impartite in cinci divi1ii: materiale de construc3ii: productie si distri0utieD sticl,: sticla plata si am0ala6eD materiale de 5nalt, performan3,* )ivi1ia sticl, plat, a 'aint8Eo0ain: produce, procesea1, i comerciali1ea1, sticl, plat,, 5n special pentru industria construc3iilor i industria automo0ilelorD este num,rul # 5n Europa i num,rul " la nivel mondialD include "!. de companii 5n +. de 3,riD are peste +-*222 de anga6a3i pe plan glo0alD a reali1at 5n "22! o cifr, de afaceri de !,+. miliarde de euro* )ivi1ia sticl, plat, a 'aint8Eo0ain are patru componente: 'aint8Eo0ain Elass, sticl, pentru u1 industrialD 'aint8Eo0ain Elass 'olutions, re3ea de procesare i distri0u3ieD 'aint8Eo0ain 'e@urit, produc,tor pentru industria automo0ilelor i a transporturilorD
#

'aint8Eo0ain )isplaM Elass, produse de specialitate* 'aint8Eo0ain Elass este o organi1a3ie industrial, interna3ional, care produce sticl, plat, pentru u1 industrial Bgeam floatC i include companii 5n Europa i 4 5n Asia i America, cu +2 de linii de produc3ie a sticlei* 'aint8Eo0ain Elass are -* 22 de anga6a3i pe trei continente* :n anul "22!, cifra de afaceri a 'aint8 Eo0ain Elass a fost de #,4! miliarde de euro* 'aint8Eo0ain Elass a intrat pe pia3a rom9neasc, a sticlei 5n anul #..4, ini3ial printr8un agent de import* :n urma succesului activit,3ilor de import, dar i pentru o mai 0un, cunoatere a mediului de afaceri local, in anul #... a fost 5nfiin3at, compania 'aint8Eo0ain Elass Rom9nia, care s8a concentrat 5n special pe clien3i mici, cu predilec3ie din Bucureti* Incepand cu anul "224, societatea a inceput sa preg,teasca importurile pe scar, larg,, care vor fi coordonate direct incepand din anul "22? i a demarat proiectul de construc3ie a fa0ricii de sticl, plat, pentru u1 industrial Bgeam floatC din $,l,rai* Galoarea investi3iei f,cute de 'aint8Eo0ain Elass 5n Rom9nia este de #22 de milioane de euro, fapt care a condus la acordarea de catre $amera de $omer3 i Industrie a Rom9niei, a premiului NInvestitorul anului "22!;, la categoria investi3ii de tip Ngreen field;* '*$* 'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL este o societate cu raspundere limitata, avand #22< capital strain Bfrance1C, care in pre1ent are sediul in Bucuresti, Bd*Iuliu /aniu nr*""2, sector ?, un sediu social secundar in Bucuresti, str*%rof*Ioan $antacu1ino, nr*#?, sector #, si un punct de lucru la $alarasi, str*Garianta &ord, nr*! 0is* (0iectul de activitate al firmei il constituie productia si comerciali1area sticlei* Firma a fost constituita de catre 'aint8 Eo0ain Elass France, si are trei administratori numiti: /ic7el Jue, T7ierri de )orlodot si /ic7el /agot* $onducerea firmei se reali1ea1a printr8o ec7ipa de management, cu un )irector Eeneral, (livier Lluansi, si patru directori functionali, )irector FinanciarOAdministrativ, $7ristop7e Bailet, )irector Resurse Umane, $ristina %aveliu, )irector Industrial, Eiampaolo %uncioni si )irector Logistica O Ac7i1itii, Ro>ana )umitrascu* '*$*'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL a fost constituita in decem0rie #..., si timp de 4 ani, pana in decem0rie "22!, a avut e>lusiv activitati de import, taiere pe dimensiuni si distri0utie sticla plata pentru u1 industrial, pentru clientii mici, in special din Bucuresti* Aceste activitati erau derulate la sediul firmei din Bd*Iuliu /aniu, acolo unde era si depo1itul* Gan1arile catre clientii mari erau derulate printr8un agent de import* In iunie "22!, firma mama, 'aint8Eo0ain Elass France a luat deci1ia de a investi in Romania, prin constructia unei fa0rici de sticla plata, la $alarasi* Galoarea investitiei se ridica la #22 milioane euro, iar termenul de e>ecutie este sta0ilit pentru septem0rie "22?* (data cu aceasta deci1ie, a fost numit directorul general actual, si a fost adusa o ec7ipa de conducere care sa coordone1e derularea proiectului si sa pregateasca activitatea de productie* In paralel, societatea a preluat integral si activitatea de van1are a sticlei, si, in acest sens, a demarat constituirea unei ec7ipe de van1ari la nivel national* 2. Situatia economico-financiara
#.

&r Indicator crt $ifra afaceri &r salariati %roductivitatea muncii Fond salarii 'alariu mediu Active fi>e Active circulante: )in care stocuri $7eltuieli totale Genituri totale %rofit 0rut %rofit net Rata renta0ilitatii costurilor Rata renta0ilitatii comerciale Rata renta0ilitatii economice

um

n8" B"22+C euro ?42*222 %ers* EuroFpers ."* 4Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro "* 22 !22 #*222*222 ?22*222 #42*222

n8# B"22!C 22*222 ? #++*+++ "*4"2 !"2 #*"22*222 ! 4*222 "22*222

n B"224C "*!22*222 -2 +!*" 4 !"*222 ?22 #4*222*222 #2*222*222 ?*222*222

<Bn8#CF Bn8"C #"+,2-< 4,-#< #!+,4 < .2< #24< #"2< 2, +<

<nFBn8 #C +22< ##??< "4,-#< #???,< #!"< #"42< "2?#<

#++,++< +222<

+*222*222 +*422*222 #22*222*222 ##?,??< " 4-< +*"22*222 +*?22*222 "2*222*222 "22*222 #22*222 8 2*222*222 #?"*222 #*222 8 2*222*222 ##,++< #2,#!< 2< +2,-#< #4,?-< #2,#"< #!,+"< 2< 2< ##",4< 42< 42< .,!.< +",.4< .#,+ < 444< 2< 2< 2< 2< 2<

.Sistemul de manangement si componentele sale aC 'u0sistemul metodologico8managerial In cadrul '*$*'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL, sunt folosite mai multe te7nici si metode de management, dupa cum urmea1a: 8 managementul prin o0iective* Acesta se desfasoara cu o frecventa anuala, iar o0iectivele se cascadea1a de sus in 6os, pornind de la o0iectivele sta0ilite pentru directorul general al societatii, care la randul lui deleaga aceste o0iective mem0rilor 0oard8ului companiei, in functie de specificul activitatii
"2

fiecaruia, iar mai departe, aceste o0iective sunt diseminate la nivel de organi1atie, astfel incat sa poate fi indeplinite in timp util* In functie de conditiile e>terne, sau interne, care pot influenta indeplinirea unui o0iectiv sau altul, acestea sunt revi1uite, daca este necesar, la 6umatatea anului* 8 managementul prin 0ugete, ela0orandu8se 0ugete la nivel de societate dar si la nivel de departamente* %rocesul de ela0orare al 0ugetelor se desfasoara anual, in fiecare septem0rie al anului in curs, pentru anul viitor, si de asemenea o proiectie pentru urmatorii trei ani de functionare* %rocesul de 0ugetare este unul e>trem de comple>, intrucat se pleaca de la constructia unui plan de afaceri al societatii, inclu1and previ1iuni ale cifrei de afaceri, volumului de productie, si al c7eltuielilor operationale, si in functie de aceasta, sta0ilindu8se valoarea 0ugetului alocat fiecarui departament* Bugetul este monitori1at lunar, iar trimestrial se efectuea1a revi1uiri 0ugetare, in functie de reali1arile avute* 8 managementul prin proiecte A este folosit oca1ional, in situatia in care societatea decide, ca parte a planului sau de afacere, sa investeasca fie in implementarea unei noi solutii te7nologice, fie a unui sistem informational, sau orice alt proiect care se derulea1a pe o perioada de cel putin cateva luni, si care are implicatii financiare deose0it de importante* In aceste situatii, se sta0ileste un director de proiect, si o ec7ipa cu roluri clare, care sa duca la 0un sfatrsit implementarea proiectului respectiv* 8 delegarea si sedintele A dupa cum am descris si la sectiunea managementului prin o0iective, o0iectivele managementului de top sunt delegate catre su0ordonatii acestora, si duse la indeplinire prin monitori1ari regulate, fie in cadrul sedintelor, fie prin intocmirea de rapoarte scrise* 8 evaluarea activitatii de catre managerul superior A este un proces care se desfasoara anual, si are loc pe 0a1a unei discutii intre manager si su0ordonat, in care sunt anali1ate pe de o parte, o0iectivele desemnate si masura indeplinirii lor, iar pe de alta parte, competentele si 1onele de im0unatatit ale su0ordonatului respectiv* 8 0rainstorming8ul A este o te7nica folosita in mod deose0it de catre managementul superior al societatii, si care se organi1ea1a in mod deose0it in situatia in care este necesara o sc7im0are de strategie* 0C* su0sistemul deci1ional: In cadrul '*$*'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL, deci1iile strategice ma6ore sunt luate de catre administratorii societatii Bsi indirect, 0oard8 ul firmei mama, din FrantaC, iar implementarea deci1iilor este dusa la indeplinire de Board8ul local* )eici1iile de 1i8cu81i, sau cele strategice pe termen mai scurt Bun anC sunt duse la indeplinire de catre 0oard8ul local* (rice deci1ie care anga6ea1a firma din punct de vedere financiar, etic sau in orice alt fel, este apro0ata de cel putin doua persoane din 0oard, dintre care una tre0uie sa fie intotdeauna fie )irectorul Eeneral, fie )irectorul Financiar* 'ociatetea nu are constituita AEA, ci este condusa, dupa cum am mai preci1at, prin 0oard8ul local A persoanele mentionate la punctul #* /em0rii 0oard8ului au dreptul sa repre1inte interesele firmei in relatia cu orice autoritate BEuvern, Autoritati locale, mass8media, alte centre de interesC, in relatia cu furni1orii si cu 0eneficiarii societatii etc* &ici o deci1ie nu este luata in mod
"#

individual, mem0rii 0oard8ului se intrunesc o data pe saptamana, pentru a discuta toate pro0lemele, si pentru a lua deci1iile care se impun* %e parcursul anului "224, au fost luate un numar mare de deci1ii de catre '*$*'aint8Eo0ain Elass Romania, intre care printre cele mai importante: #* deci1ie de selectare a furni1orului de nisip Bmaterie prima strategica in viitorul process de productieC A Paolin Bulgaria "* deci1ie de acordare de masina de serviciu managerilor companiei care se incadrea1a in clasa !, conform structurii pe grade e>istente in cadrul companiei +* deci1ie de apro0are a Regulamentului Intern al companiei !*deci1ie de implementare a unui sistem QLicenta de securitate a munciiR, pentru toti anga6atii societatii, care functionea1a pe 0a1a unui sistem de puncte 4* deci1ie de selectare a furni1orilor de servicii de logistica, la nivel national ?* deci1ie de implementare a unui sistem de pa1a si protectie la sediul social al firmei -*deci1ie de selectie a furni1orilor de servicii 6uridice catre societate, in functie de comple>itatea pro0lemelor si definirea politicii firmei in acest sens * deci1ie de mutare a depo1itului de marfa de la Bucuresti la $alarasi, incepand din decem0rie "224 .* deci1ie de implementare a sistemului 'A%, pentru departamentele Financiar, Logistica O Ac7i1itii, partial in %roductie* #2* deci1ie de apro0are a 0ugetului de venituri si c7eltuieli al societatii pentru anul "22?* &r crt # " + ! 4 ? . #2 Sincadrarea tipologica a celor #2 deci1ii: deci1ie $#:natura varia0ilelor implicate certitudine Incertitudine risc )# > )" L )+ > )! > )4 > )? > )> ) > ). > )#2 > total ? ! Sincadrarea pe functii ale managementului )eci1i %reveder (rgani1a $oordona e e re re L )# )" L )+ > )! > )4 > )? >
""

$":ori1ontul temporal 'trategice Tactice $urente L > > > > > > > > > ! ? Antrenar $ontrol8 e evaluare > %rocesul de manageme nt

&r crt # " + ! 4 ? -

. #2

)) ). )#2 Total

> > # > #

&r crt # " + ! 4 ? . #2

Sincadrarea deci1iilor pe functiuni ale firmei )eci1i $ercetar %roducti $omercia Fin8 e e8 e l conta0 de1voltar )# e L )" L )+ )! )4 L )? )L ) L ). L )#2 L " Total # + #

%ersonal L L L

Firma

&r crt # " + ! 4 ? . #2

Sincadrarea deci1iilor in functie de cerintele de rationalitate )eci1i Fundame Imputern $lara,con (portun Eficienta e ntata icita cisa,neco a stiintific ntradictori L e > )# > L > > )" > > > > > )+ > > > )! > > > > )4 > > > > )? > > > > > )> > > > ) > > > > ). > > > > )#2 + #2 > > Total #2 #2

$ompleta

> > > > !

cC* su0sistemul informational )intre compartimentele e>istente in cadrul societatii, am ales activitatea de resurse umane: )epartamentul de Resurse Umane este structurat pe mai multe tipuri de activitati si este coordonat de un director de resurse umane* Avand in vedere faptul ca societatea functionea1a in pre1ent in mai multe locatii, dar cu precadere la $alarasi, unde se construieste fa0rica de sticla plata, este esential ca informatia sa a6unga la toate partile interesate*
"+

Activitatea departamentului este organi1ata in urmatoarele tipuri: activitatea de recrutare A pornind de la planul de recrutari apro0at prin planul de afaceri al societatii, fiecare tip de post disponi0il este definit impreuna cu seful departamentului in care urmea1a sa isi desfasoare activitatea persoana respectiva Bse completea1a formularul Q$erere de recrutareRCD pe 0a1a fisei postului, se defineste profilul ideal al persoanei care urmea1a sa ocupe postul, si se decide metoda de recrutare cea mai 0una Bdirecta, prin anunt pe He08site, sau in presa scrisa, sau utili1and firme care prestea1a servicii de recrutareC* Ulterior, se demarea1a procesul de recrutare propriu81isa, activitatea implicand mai multe etape: primirea aplicatiilor, efectuarea primului filtru in functie de continutul respectivelor aplicatii si potrivirea cu profilul agreat, organi1area de interviuri structurate si de testari de aptitudini aferente, recomandarea unei liste scurte de candidati catre departamentul8client, si organi1area unei sesiuni finale de interviuri impreuna cu acesta din urma* )eci1ia de selectie a candidatului final este luata de comun acord de catre departamentul8client si departamentul de resurse umane, si numai candidatul final selectat este invitat pentru a i se face oferta de anga6areD activitatea de salari1are A aceasta cuprinde la randul sau doua tipuri de su08activitati: sta0ilirea strategiei de remunerare si 0eneficii a societatii, si calculul salarial propriu81is* 'trategia de remunerare si 0eneficii a societatii este apro0ata de catre 0oard8ul local al '*$*'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL, insa necesita si apro0area finala a administratorilor societatii* Recomandarile de ela0orare a strategiei se fac in functie de o serie de factori: re1ultatele studiilor de salari1are si 0eneficii din piata, situatia pietei fortei de munca si, nu in ultimul rand, situatia financiara a societatii* (rice implementare de 0eneficiu nou, se face de asemenea cu apro0area administratorilor societatii si a 0oard8ului local* $alculul salarial este dus la indeplinire cu implicarea unui numar cat mai restrans de persoane* E>ista o singura persoana care face calculul salarial propriu81is, iar datele salariale sunt apro0ate, si cunoscute doar de catre )irectorul Eeneral, )irectorul Financiar, )irectorul Resurse Umane, si de catre persoana desemnata din cadrul departamentului Financiar8 $onta0il, sa faca platile salariale* %entru calculul salarial, '*$*'aint8 Eo0ain Elass Romania 'RL utili1ea1a un sistem informatic performant, denumit dp%aMroll, furni1at de societatea Tor@ 'olutions* Ar7iva electronica a sistemului salarial este pastrata pe un server separate de toate celelalte categorii de informatii ale firmei, iar ar7iva pe 7artie este pastrata in cadrul departamentului de resurse umane, pentru o perioada de 42 de ani* In fiecare luna, pe 0a1a informatiilor primite de la activitatea administrativa a departamentului Bcare va fi descrisa imediatC, sunt introdusi eventualii noi anga6ati, si de asemenea sunt inc7ise conturile persoanelor care au parasit compania* )e asemenea, orice document care are implicatie in ceea ce priveste calculul salarial Bconcediu de odi7na, concediu medical, concediu fara plataC, este furni1at departamentului de resurse umane in timp util, pe 0a1a regulilor introduse prin regulamentul intern al companiei* Ulterior, se efectuea1a calculul salarial propriu81is, care este apoi apro0at de catre directorul de resurse umane si de catre directorul general*

"!

Activitatea administrativa A este cea mai la0orioasa activitate din cadrul departamentului, pentru aceasta fiind alocate doua persoane* %rincipalele activitati efectuate aici sunt: intocmirea contractelor de munca si colectarea actelor necesare la dosarul de personal al fiecarui anga6at, intocmirea actelor aditionale pentru fiecare modificare survenita in relatia contractuala cu un anga6at, completarea carnetelor individuale de munca, intocmirea diverselor statistici si raportari, atat pentru u1 intern, cat si pentru autoritati Bnumar de anga6ati, structura pe grupe de varsta, se>, studii etc*C, numarul de plecari din cadrul companiei si anali1a motivatiei plecarii, etc* In plus, tot aici se intocmesc fisele de post impreuna cu departamentele8client, se inregistrea1a declaratiile lunare solicitate prin lege, in general, se duc la indeplinire toate activitatile care sunt solicitate prin lege* Activitatea de de1voltare a carierei si de pregatire profesionala A in cadrul acestei activitati, se structurea1a impreuna cu departamentele client planurile de pregatire profesionala, in functie de 1onele de im0unatatit ale fiecarui anga6at, si se anali1ea1a potentialul fiecarui manager in parte, pentru a vedea care sunt posi0ilitatile ulterioare de de1voltare* Tot in cadrul acestei activitati, se intocmesc planuri de succesiune pentru fiecare departament in parte, si fiecare po1itie manageriala din cadrul acestuia, avandu8se in vedere inlocuirea de urgenta Bin ca1ul in care un manager paraseste compania in mod nepreva1utC, inlocuirea pe termen scurt, si inlocuirea pe termen lung* Aceste planuri de succesiune se ela0orea1a si se discuta in cadru restrans, la nivel de 0oard al companiei, si apro0ate de catre administratorii societatii, si sunt pastrate confidential, persoanele implicate nefiind la curent cu continutul lor* Activitatea de comunicare interna A in cadrul acestei activitati, sunt ela0orate diverse te7nici de comunicare interna, si sunt ulterior duse la indeplinire* $a e>emple de activitati de comunicare interna, am o0servat: sesiunea anuala de comunicare a o0iectivelor pe anul in curs si a re1ultatelor anului precedent, catre toti anga6atii companiei, revista companiei, e>istenta avi1ierelor in toate locatiile companiei, si unde se pu0lica informatii de interes general, sesiuni de comunicare organi1ate intre directorul general si grupuri restranse de anga6ati B#28#4C, pentru a identifica eventualele pro0leme, intalnirea cu repre1entantii salariatilor, pentru a discuta eventualele pro0leme ale anga6atilor companiei si a identifica posi0ile solutii* Activitatea de relatii cu anga6atii A aici sunt incluse negocierile cu repre1entantii anga6atilor in vederea sta0ilirii conditiilor din contractul colectiv de munca, intocmirea de politici si proceduri si comunicarea lor catre anga6ati, eventualele modificari ale regulamentului intern al companiei* Activitatea de protectia muncii A este dusa la indeplinire pe 0a1a planului de minimi1are a riscurilor identificate, si monitori1area acestuia* 'unt efectuate instructa6ele periodice de protectia muncii, o0tinerea autori1atiilor necesare de functionare, intocmirea diverselor rapoarte si statistici legate de numarul de ore lucrate si numarul de accidente cu oprirea activtatii* %entru fiecare 1ona de lucru sunt definite riscurile si metode de eliminiare sau de diminuare a lor* Ulterior, se monitori1ea1a
"4

ducerea la indeplinire a respectivului plan, de catre Responsa0ilul %rotectia /uncii, impreuna cu departamentul in cau1a* $u e>ceptia activitatii de comunicare interna si de protectia muncii, care sunt de interes general, toate celelalte activitati din cadrul departamentului sunt confidentiale, si sunt tratate ca atare* Accesul la aceste informatii este limitat numai catre mem0rii departamentului de resurse umane si 0oard8ul local al societatii* Eventualele incalcari ale regulii de confidentialitate sunt tratate prin procedura disciplinara* In afara softului e>istent pentru calculul salarial, si care are de asemenea capacitatea de a genera diferite rapoarte de personal, in rest activitatea departamentului se reali1ea1a folosind platforma /icrosoft (ffice Bin special programele Tord, E>cel si %oHer%ointC* Toti mem0rii departamentului sunt dotati cu calculatoare, si tre0uie sa stapaneasca foarte 0ine folosirea lui, pentru a8si putea desfasura activitatea intr8un mod eficient* $a instrument de comuniocare scrisa e>trem de eficient, se foloseste /icrosoft (utloo@, program de mesagerie electronica* Lista documentelor ela0orate de departamentul de resurse umane: #* $ontract de munca "* Acte aditionale la contractul de munca +* %lanul de succesiune !* (rganigrama societatii 4* Adeverinte ?* Fise de post -* Regulamentul intern * %olitici si proceduri .* $ontractul colectiv de munca #2* 'tatul de plata ##* /aterielele de comunicare ela0orate #"* Rapoarte, statistici etc* #+* )eclaratii salariale Bpentru plata $A', $A'', 'oma6C Lista documentelor care se pastrea1a la departamentul de resurse umane #* $opii dupa actele de studii ale tuturor anga6atilor "* $a1ier 6udiciar pentru toti anga6atii +* Fisa medicala de aptitudini !* Fisa de protectia muncii 4* $opii dupa actele de identitate ?* $ertificatele medicale -* $ereri concedii de odi7na * $ereri de autori1are de recrutare .* Toate actele mentionate mai sus, ela0orate in cadrul departamentului )aca luam e>emplul Fisei de protectia /uncii, aceasta este completata la anga6area unei persoane, de catre Responsa0ilul %rotectia /uncii* Acesta efectuea1a si primul instructa6 de protectia muncii, pe parcurul primei 1ile de activitate a noului anga6at, in care pre1inta activitatea firmei, riscurile de protectia muncii asociate, si masurile luate pentru prevenirea acestora* )upa
"?

intocmirea acestui instructa6, anga6atul semnea1a de luare la cunostinta pe fisa de protectia muncii, iar a doua 1i, este efectuat un al doilea instructa6, la locul de munca, de catre seful direct* )upa ducerea la indeplinire a aceptor instructa6e, fisa de protectia muncii este postrata la dosarul de personal al anga6atului respectiv, iar instructa6ul de protectia muncii se reia periodic, cu o frecventa care depende de tipul de activitate desfasurat, dar nu mai mult de un an, pentru posturile cu activitate de 0irou* dC* su0sistemul organi1atoric: (rgani1area procesuala a '*$*'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL, se regaseste in cinci functiuni principale: productie, logistica O ac7i1itii, financiar8conta0il si te7nologia informatiei, resurse umane si comercial* )irectorii acestor functiuni sunt si mem0ri in 0oard8ul local al companiei, cu e>ceptia celui comercial, ale carei activitati sunt repre1entate la nivel de 0oard de catre directorul general* (rgani1area structurala este evidentiata prin organigramele e>istente la nivel de societate si pe fiecare activitate principala in parte Bve1i ane>eleC, ca si in celelalte documente de formali1are a structurii organi1atorice, respectiv regulamentul intern si fisele de post* Regulamentul intern este structurat pe capitole astfel: #* dispo1itii generale "* (rgani1area timpului de munca si de odi7na %re1enta la locul de munca +* %rotectia si sanatatea in munca !* Reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si a inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii 4* )repturile anga6atorului si ale salariatilor ?* (0ligatiile si raspunderile principale ale anga6atorului si salariatilor -* Raspunderea disciplinara * 'olutionarea reclamatiilor salariatilor .* )ispo1itii finale (rganigrama societatii este de tip ori1ontal, e>istand un numar destul de restrans de nivele ierar7ice Bma>imum !, in ca1ul cel mai ierar7i1atC* Fisele de post sunt ela0orate pentru toate posturile din cadrul societatii, fiecare salariat primind la anga6are si fisa de post aferenta postului ocupat* ( fisa de post cuprinde: 8 detalii generale despre post Bnumele postului, titular, relatia de raportare, departamentul din care face parte, data intocmirii fisei de postCD 8 dimensiunile postului Bdaca are su0ordonati, daca are gestiune de 0uget etc*CD 8 scopul principal al postuluiD 8 detalierea specifica a activitatilorD 8 calificarea si e>perienta necesara necesare ocuparii postuluiD 8 factori c7eie de succes Barata masura indeplinirii atri0utiilor postului in mod corectC 8 Relatii in interiorul firmei si in e>terior* Intrucat este vor0a de o organi1atie cu precadere ori1ontala, ponderea ierar7ica este destul de mare, in medie un manager are in su0ordine !84 anga6ati, iar in productie a6ungandu8se pana la #" anga6ati in su0ordine*
"-

'tructura personalul in functie de clasificare: directFindirect productivi este urmatoare: &r*crt $ategorii de personal # " + ! 4 "22 ! /uncitori direct productivi " /uncitori indirect 2 productivi Total muncitori B#U"C " %ersonal TE'A ! Total personal ? "224 +2 ! +! +? -2

In functie de nivelul de studii, personalul '*$*'aint8Eo0ain Elass Romania 'RL este distri0uit astfel: &r*crt $ategorii de personal "22 ! # 'tudii superioare + " 'tudii medii BliceuC + + Total personal ? "224 42 "2 -2

Avand in vedere ca societatea are o activitate de data recenta, anali1a personalului in functie de vec7imea in cadrul societatii este una e>trem de simpla Bla nivelul anului "224C: Gec7ime de 4 ani A ? anga6ati Gec7ime de # an 8 +? anga6ati Gec7ime de pana la ? luni8" anga6ati T(TAL -2 anga6ati Anali1a personalului dupa se>, la nivelul anului "224, ne arata urmatoarea situatie: 0ar0ati A 4! anga6ati femei 8 #? anga6ati T(TAL8 -2 anga6ati B* Identificarea principalelor simptome 1. !nali"a potentialului intern aC* anali1a resurselor umane 'e o0serva inca de la 0un inceput o crestere su0stantiala a personalului in ultimul an anali1at* Aceasta crestere masiva se datorea1a investitiei su0stantiale care a avut loc la sfarsitul anului trecut* %rin construirea unei fa0rici la $alarasi, automat numarul muncitorilor a crescut* /a6oritatea muncitorilor sunt direct productivi, iar acesti muncitori sunt de gen masculin si se prseupune ca cei "2 de anga6ati care au studii medii fac parte din aceasta categorie*
"

%ersonalul TE'A pe de alta parte, este compus atat din 0ar0ati cat si din femei si se presupune ca toti mem0rii TE'A au studii superioare* 'e o0serva de asemenea ca doar ? anga6ati care se afla in pre1ent in cadrul firmei au o vec7ime mai mare de un an,pro0a0il ei fiind cei care alcatuiau in primii " ani anali1ati ma6oritatea companiei* In acesti " ani, firma era intr8o perioada de test, pro0a0il s8au facut nenumarate sonda6e de piata din moment ce s8a investit o suma atat de mare* (data cu construirea fa0ricii de la $alarasi, numarul muncitorilor este de asteptat sa creasca in viitori ani,insa ritmul de crestere a acestora sa fie mult mai mic decat cel din ultimul an B##??<C* $ompania este foarte 0ine organi1ata din punctul de vedere a departamentului de resurse umane, mie atragandu8mi atentia confidentialitatea totala din cadrul acestui departament* 'alariile se discuta individual, cu fiecare anga6at in parte si nu sunt divulgate nimanui in afara persoanelor din conducere* Astfel, nimeni nu se poate plange ca are un salariu prea mic comparativ cu altcineva, din cau1a ca nu stie nici un alt salariu Bteoretic, practic aceste lucruri se afla prin dialogC* 0C* anali1a productivitatii muncii Bevolutia eiOposi0ile cau1eC %roductivitatea muncii si evolutia ei nu prea este relevanta in cadrul acestei companii* Aceasta afirmatie se spri6ina pe faptul ca in primii " ani anali1ati, productivitatea muncii a fost de +8! ori mai mare decat in anul curent, insa cifra de afaceri a avut o evolutie diametral opusa, a6ungand sa fie in anul curent de +8! ori mai mare ca in anii trecuti* %ot afirma cu certitudine ca agentul de import in primi ani era o singura persoana si reali1a o cifra de afaceri de #48#? milioane de euro* Asadar nu prea contea1a numarul de anga6ati ci valoarea produsului pe care il van1i* Totusi,daca este sa facem o anali1a a productivitatii muncii, aceasta a cunoscut o scadere in ultimul an* Aceasta se datorea1a numarului mare de muncitori anga6ati care inca nu au inceput practic sa munceasca in fa0rica, deoarece fa0rica va fi terminata in cursul acestui an* %ro0a0il insa ca in urmatorii ani, cand compania se va e>tinde si mai mult in Romania, productivitatea muncii va cunoaste o crestere masiva* cC* anali1a stocurilor Galoarea stocurilor din anul curent, care practic este cel mai important avand in vedere investitia facuta, este de ? milioane de euro* )in moment ce compania nu produce inca sticla in fa0rica din $alarasi, pro0a0il ca aceste stocuri au menirea de a satisface cererea de pe piata interna pana in momentul in care fa0rica se va finali1a* 'tocurile au crescut in ultimul an su0stantial, e>plicatia fiind aceea ca firma se concenterea1a pe construirea fa0ricii si a trecerii la productia pe scara larga* 2.!nali"a cheltuielilor Inca de la 0un inceput se o0serva o cifra imensa in dreptul c7eltuielilor ultimului an anali1at* Aceasta se datorea1a investitiei masive de #22 milioane euro care are drept scop final construirea fa0ricii de la $alarasi* Aceste c7eltuieli pot parea e>agerate la prima vedere, insa cu siguranta, au fost anali1ate si re8anali1ate de foarte multe ori inainte de a face investitia* /ai mult
".

ca sigur s8a efectuat un studiu de piata, s8au efectuat sonda6e, anali1e de mediu, cercetari amanuntite si s8a a6uns la conclu1ia ca aceasta investitie va fi amorti1ata intr8o perioada relativ redusa Bin urma estimarilor cam in 4 aniC* $onstruirea fa0ricii este primul pas important reali1at de 'aint8Eo0ain in Romania* %e viitor,se asteapta construirea unor platforme logistice de distri0uire in tara noastra, acest lucru depin1and in mare masura de reali1arile fa0ricii de la $alarasi* Asadar, desi c7eltuielile totale au crescut alarmant in ultimul an, acest lucru are o e>plicatie logica si simpla* /ai mult ca sigur, in anul urmator c7eltuielile totale vor scadea mult si veniturile vor creste e>ponential, acest lucru ducand la amorti1area investitiei* $7eltuielile cu personalul au crescut si ele in ultimul an Bfondul de salarii a crescut cam de "2 de oriC, acest lucru datorandu8se cresterii numarului de anga6ati* )e asemenea, anumiti directori au primit in interes de serviciu masina, acest lucru repre1entand o alta c7eltuiala cu personalul Bpoate fi interpretata drept motivare a personaluluiC* . !nali"a rentabilitatii Ratele de renta0ilitate nu ne pot da o imagine conforma cu realitatea in firma, deoarece la inceput firma era e>trem de mica, practic era un centru de distri0uire a sticlei adusa din Franta* Acuma in urma investitiei masive, firma fiind in pierdere, ratele de renta0ilitate sunt nule* Ar tre0ui sa mai asteptam cativa ani de cand incepe practic producerea sticlei in fa0rica pentru a ne face o idee e>acta asupra ratelor de renta0ilitate* 4. !nali"a sistemului de management aC* anali1a su0sistemului metodologic8managerial In cadrul su0sistemului metodologic8managerial, intalnim cam cele mai importante tipuri de management:managamentul prin o0iective, prin 0ugete si prin proiecte* /anagementul prin o0iective se reali1ea1a annual, o0iectivele sta0ilindu8 se de sus in 6os* Asta inseamna ca cele mai importante o0iective sunt cele atri0uite managerului, acesta putand delega su0ordonati pentru a duce la indeplinire o0iectivele* /anagerul tre0uie sa ai0a gri6a sa nu se a6unga in una din urmatoarele situatii: 8V sa omita sa ceara parerea su0ordonatilor la sta0ilirea unui o0iectiv 8V sa ceara parerea su0ordonatilor dar sa nu tina cont niciodata de aceasta 8V sa fie influentat in totalitate de parerea su0ordonatilor Bpoate fi un semn de sla0iciune din partea managerului, acesta neasumandu8si raspunderea pentru po1itia saC %entru o cat mai 0una functionare a managementului prin o0iective, o0iectivele sunt delegate de manager, 0oard8ului companiei, care mai departe, deleaga diferiti anga6ati pentru a duce la 0un sfarsit o0iectivele* Un alt lucru 0un in cadrul companiei este acela ca fiecare o0iectiv este revi1uit la 6umatatea anului, pentru a se vedea in ce stadiu se afla, si in ca1ul in care nu se afla in grafic, se anali1ea1a atent cau1ele care au condus la aceasta intar1iere si se incearca pe cat posi0il urgentarea finali1arii lui* Bugetele sunt ela0orate in fiecare septem0rie a anului in curs, pentru viitorul an* In acelasi timp sa face o proiectie a 0ugetului pentru urmatorii + ani, pentru a se sta0ili niste limite superioare*
+2

Bugetul este sta0ilit in urma unor previ1iuni, fiind un proces e>trem de la0orios si de comple>* 'e previ1ionea1a cifra de afaceri, c7eltuielile operationale si se intocmeste un 0uget pentru fiecare departament* Apoi, se intocmeste un 0uget total, care este monitori1at lunar* Acest lucru este 0enefic companiei, care astfel poate sesi1a cu usurinta eventalele a0ateri de la 0uget si poate sta0ili cau1a acestei eventuale a0ateri* /anagementul prin proiecte se aplica mai rar, atunci cand compania doreste implementarea unui nou sistem informational sau a unei noi solutii te7nologice* %roiectul respectiv se intinde pe o perioada de cel putin cateva luni si are implicatii financiare foarte mari* $a te7nici de management, compania utili1ea1a in primul rand sedintele, care sunt foarte importante* %rin intermediul sedintelor, 0oard8ul conducator sta0ileste un contact permanent cu anga6atii, afla ce gandesc, ce idei detin* Tot in cadrul sedintelor, se sta0ilesc anumite o0iective, acestea sta0ilinu8se in urma unor discutii la care ar tre0ui sa participe repre1entanti ai fiecarei clase de anga6ati* 'e mai foloseste de asemenea 0arin8stormingul* 0C* anali1a su0sistemului deci1ional In cadrul companiei '*$* 'aint8Eo0ain Elass Romania '*R*L* deci1iile strategice capitale, cele care implica alocarea de mari sume 0anesti, care se reali1ea1a intr8un ori1ont de timp indelungat sau care pre1inta o importanta deose0ita, sunt luate de catre directorii companiei mama, adica directorii din Franta* Aceste deci1ii sunt indeplinite prin intermediul 0oard8ului local* Acest lucru este perfect 6ustifica0il* $7iar daca personalul din Romania este de o competenta ridicata, totusi, ultimul cuvant apartine directorilor cei mari din Franta, pentru ca de acolo vine sustinerea financiara* /em0rii 0oard8ului local pot avea un cuvant greu de 1is in luarea deci1iei, dar ultimul cuvant apartine directorilor companiei mama* In ca1ul unor deci1ii de 1i cu 1i, este evident faptul ca mem0rii 0oard8ului local iau deci1ia finala, nefiind necesara o intrunire la nivel inalt* $a o deci1ie cu implicatii financiare sa fie apro0ata, aceasta tre0uie sa fie apro0ata de cel putin " persoane din conducere firmei, dintre care una tre0uie sa fie neaparat fie directorul general fie directorul financiar* /em0rii 0oard8ului sunt autori1ati sa repre1inte interesele firmei in relatia cu statul, guvernul sau mass8media, fapt ce confera companiei o oarescare independenta fata de firma mama* Un lucru demn de luat in seama in cadrul su0sistemului deci1ional este acela ca nici o deci1ie nu este luata individual* &ici macar manager8ul nu ia vreo deci1ie pe cont propriu, fara sfatuirea cu ceilalti mem0ri ai 0oard8ului* Aceste intalniri au loc in fiecare saptamana, se discuta in cadrul lor toate pro0lemele aparute intre timp si se cauta solutionarea lor* 'istemul deci1ional are un rol e>trem de important in cadrul companiei* Gariantele deci1ionale tre0uiesc atent anali1ate si aleasa cea mai 0una varianta dintre cele posi0ile* )eci1iile sunt luate intr8un cadru organi1at, prin participarea mai multor persoane din conducere* Faptul ca sedintele in care se sta0ilesc deci1iile au loc in fiecare saptamana arata o mare preocupare a 0oard8ului catre acest aspect deose0it de important a sistemului de management* cC* anali1a su0sistemului informational
+#

)eoarece compania detine o fa0rica la $alarasi, iar sediul este in Bucresti, informatia tre0uie sa circule perfect dintr8o parte in cealalta* Avand in vedere acest aspect, este important ca datele sa fie monitori1ate atent, pentru a nu e>ista riscul aparitiei redundantei sau a altor deficiente informationale* $alculul salarial in cadrul companiei se face cu a6utorul unui program informatic numit dp%aMroll* Acest calcul nu este facut de oricine si nu este stiut de oricine* )oar directorul general, directorul de resurse umane, directorul financiar si persoana desemnata sa efectue1e platile cunosc aceste amanunte* In plus, un lucru e>trem de normal, aceste date sunt stocate pe un server separat, la care au acces doar persoanele mentionate mai sus* %entru a evita redundanta, in fiecare luna sunt revi1uite aceste date, sunt introdusi noii anga6ati si sunt stersi cei care nu mai lucrea1a in cadrul firmei* %entru un randament cat mai ridicat, fiecare anga6at care lucrea1a la 0irou, are cate un computer* $omputerele au fost ac7i1itionate de la Fu6itsu8 'iemens in toamna anului trecut,fiind toate de ultima generatie* /onitoarele sunt pe 0a1a de cristale lic7ide, pentru a fi cat mai putin daunatoare anga6atilor* %entru transmiterea cat mai rapida a informatiilor, se foloseste programul de posta electronica furni1at de /icrosoft, si anume (utloo@* Fiecare anga6at ce utili1ea1a un calculator, detine o adresa de mail individuali1ata Bprenume*numeWsaint8go0ain*comC* )e asemenea, pe fiecare calculator este instalat un program anti8virus performant B&orton Anti Girus "224C pentru a minimi1a riscul ca un computer sa fie virusat* )atelor li se face permanent un 0ac@8up, iar la sfarsitul fiecarei 1ile documentele noi sunt stocate si pe o unitate optica, pentru a nu e>ista astfel riscul pierderii lor* %rincipiile de concepere si organi1are a sistemului informational cele mai importante sunt respectate in cadrul companiei* Astfel, principiul corelarii sistemului informational cu sistemul deci1ional si cel organi1atoric se reflecta prin faptul ca orice deci1ie este imediat salvata pe calculator* )e asemenea, organigramele companiei sunt pastrate si in format electronic, pentru o accesare mai la indemana* %rincipiul fle>i0ilitatii sistemului informational presupune adaptarea optima a parametrilor sistemului informational la conditiile e>ogene si endogene firmei, modificarea caracteristicilor sistemului informational conform necesitatilor* In cadrul companiei, se aplica sisteme informatice moderne, ele sc7im0andu8se atunci cand este ca1ul cu altele, in functie de circumstante* %rincipiul concentrarii asupra a0aterilor esentiale, presupune transmiterea selectiva a informatiilor, pe verticala sistemului de management, a informatiilor ce repre1inta a0ateri importante de la o0iective, criterii, mi6loace* Acest principiu se respecta in interiorul companiei, mem0rii 0oard8ului fiind instiintati in cel mai scurt timp,cu a6utorul postei electronice atunci cand este ca1ul, de eventualele pro0leme survenite* dC* anali1a su0sistemului organi1atoric Anali1a su0sistemului organi1atoric se reali1ea1a prin prisma unor principii de concepere si functionare a structurii organi1atorice* 8V principiul suprematiei o0iectivelor presupune urmatorul lucru: conceperea si functionarea structurii organi1atorice tre0uiesc orientate spre reali1area o0iectivelor fundamentale si derivate ale firmei* Acest principiu se respecta in cadrul companiei '*$* 'aint8Eo0ain Elass Romania '*R*L*, actuala structura
+"

organi1atorica asigurand in cea mai mare parte conditiile necesare pentru reali1area o0iectivelor fundamentale si derivate* 8V principiul managementrului participativ presupune crearea de conditii organi1atorice necesare implicarii salariatilor in derularea proceselor manageriale* Acest principiu se respecta, deoarece nici o deci1ie nu este luata de o singura persoana, c7iar daca aceasta persoana este directorul general* La luarea oricarei deci1ii sunt luate in calcul mai multe pareri, in cadrul unor sedinte sau intruniri, ultimul cuvant avandu8l desigur directorul* 8V principiul apropierii conducerii de e>ecutie presupune e>istenta unui numar cat ma redus de niveluri ierar7ice, fapt ce asigura o suplete structurii organi1atorice* )e asemenea, si acest principiu este respectat, in cadrul companiei ierar7i1area facandu8se preponderent pe ori1ontala* In ca1ul cel mai ierar7i1at e>ista doar ! niveluri ierar7ice* 8V principiul repre1entarii structurii organi1atorice, care presupune formali1area structurii organi1atorice in documente specifice: organigrama, fisa postului* )in acest punct de vedere, compania este e>trem de gri6ulie, organigrama e>istand atat in format electronic cat si su0 forma de documente* Fiecare departament are organigrama proprie, de asemenea e>istand o organigrama generala la nivel de companie* 8V principiul permanentei conducerii, consta in e>istenta unui inlocuitor al managerului in lipsa acestuia* Acest principiu se satisface in cadrul activitatii de de1voltare a carierei si de pregatire profesionala* Astfel,se intocmesc planuri de succesiune pentru fiecare departament in parte, si fiecare po1itie manageriala din cadrul acestuia, avandu8se in vedere inlocuirea de urgenta Bin ca1ul in care un manager paraseste compania in mod nepreva1utC, inlocuirea pe termen scurt, si inlocuirea pe termen lung* Aceste planuri de succesiune se ela0orea1a si se discuta in cadru restrans, la nivel de 0oard al companiei* 8V principiul fle>i0ilitatii structurii organi1atorice ce presupune necesitatea adaptarii permanente a structurii organi1atorice la modificarile ce intervin in varia0ilele e>ogene ce influentea1a firma si managementul acesteia* Acest principiu a fost respectat intr8o oarecare masura, organigrama companiei suferind sc7im0ari ma6ore in ultimul an,atunci cand au fost anga6ate apro>imativ ?2 de persoane* $* Identificarea cau1ala a principalelor puncte forte &r crt # %unct forte Investitia ma6ora facuta de compania mama din Franta Termen de comp cau1e Gan1arile 0une premergatoare investitiei efecte $resterea su0stantiala a competitivitatii pe piata interna (0servatii In anul "22! a avut loc o investitie de #22 mil euro, aceasta atragand dupa sine premiul de NInvestitia anului "22!; )ivi1ia sticla

"

$alitatea

$erintele

)otare te7nica 'porirea

++

0una produselor

a economiei e>trem de de piata 0una si pregatirea superioara a personalului

van1arilor si implicit cresterea cotei de piata

+* 'istem de management performant

E>istenta unor oameni foarte priceputi in cadrul conducerii

Luarea deci1iilor celor mai 0une in diferite circumstante, evolutia 0una in timp a companiei

!* E>istenta unor documente organi1atorice esentiale Borganigrama, fisa de postC

%rincipiul respectarii structurii organi1atorice

Repre1entare a grafica a nivelurilor ierar7ice, astfel ca fiecare anga6at isi poate cunoaste superiorii si su0alternii Fiecare deci1ie este luata cu a6utorul 0oard8 ului, ne8 e>istand riscul ca managerul sa ia vreo deci1ie singur*

plata a 'aint8 Eo0ain este nr*# in Europa si nr*" in lume* A a6uns pe aceste po1itii datorita produselor sale de cea mai inalta calitate* )irectorul general si mem0rii 0oard8ului sunt oameni e>trem de 0ine pregatiti, stiu foarte 0ine ce au de facut Acest principiu tre0uie o0ligatoriu respectat

4* E>istenta unui 0oard de conducere

Efectuarea in timp a unor studii de cercetare, prin care s8a o0servat ca 0oard8ul are un rol e>trem de important in cadrul unei companii

?* &ivel sca1ut

'8a constatat ca atunci cand e>ista foarte ( mai 0una multe niveluri comunicare $ompania
+!

Board8ul este format din mai multi directori, insa ei sunt po1itionati in organigrama su0 directorul general

de ierar7i1are

ierar7ice, managerul cu greu mai poate sa ia contact cu un anga6at aflat cu 48? trepte mai 6os*

intre manager si anga6ati, o relatie mai apropiata*

are in cel mai ierar7i1at loc ! niveluri ierar7ice*

)* Identificare cau1ala a principalelor puncte sla0e &r %unct sla0 cr t %ierderea inregistrata #* in ultimul an Termen de comp %rofitul de acum " ani $au1e Efecte (0servatii

Investitia de Lipsa fondurilor Investitia se #22 milioane necesare unei va amorti1a euro alte investitii in apro>imativ + ani $7iar daca a e>istat pe piata interna inca din anul #..4,nu a avut o fa0rica auto7tona,sticl a fiind adusa din Franta* $umparatorii pot avea unele indoieli asupra calitatii sticleiBnefondate C deoarece ea inca nu s8a mai produs intr8o fa0rica din Romania* Aceasta temere ar dura pro0a0il doar la inceput* $ompania 'aint8 Eo0ain Elass Romania fa0rica sticla e>act ca in Franta si in celelalte tari,procesul de productie fiind acelasi* $resterea e>ponential a a numarului de anga6ati se datorea1a investitiei ma6ore facute*

"*

Faptul este inceput drum Romania

ca la Ultimii ani de in

+*

Anga6atii noi

Anii %ana in ultimul %ot aparea precedent an anali1at, anumite i compania a incompati0ilitati avut doar a intre anumiti mica filiala in anga6ati, inca nu Romania,unde sunt o0isnuiti cu erau anga6ate modul de doar ? munca persoane* Apoi, numarul acestora a crescut vi1i0il
+4

Bde la ? la -2C astfel,marea ma6oritate este in primul lor an de munca in cadrul companiei* !* &e8 )eci1iile urmarirea luate implementari i deci1iilor &umarul mare de deci1ii Efecte uneori foarte grave, acest lucru depin1and totusi de importanta deci1iilor*

)in cau1a numarului mare de deci1ii este greu de urmarit fiecare in parte pana in momentul in care este dusa la 0un sfarsit*

E* Formularea unor recomandari strategico8tactice vi1and amplificarea potentialului de via0ilitate economico8financiara si manageriala a firmei &r crt #* Recomandari $au1e Resurse Fondurile cercetare (0servatii de 'e vor efectua cercetari de mar@eting pentru a se sta0ili opinia pu0licului larg despre companie Acesti tineri repre1inta viitorul companiei, astfel incat ei tre0uiesc tratati cu atentie*

Efectuarea Lipsa unor cercetari cercetarilor de mar@eting

"*

Trimiterea unor proaspat a0solventi de facultati de specialitate intr8un stagiu de pregatire in Franta

)o0andirea Fonduri unor proprii cunostiinte in plus fata de muncitorii o0isnuiti*

+?

#* Formularea misiunii organi1atiei /isiunea companiei '*$* 'aint8Eo0ain Elass Romania '*R*L* este aceea de a patrunde pe piata din Romania Bacest lucru s8a intamplat inca din #..4,insa in cantitati relativ miciC, de a deveni principalul furni1or de sticla plata din tara* "* 'ta0ilirea o0iectivelor strategice B48? o0iectiveC 8V finali1area fa0ricii de sticla de la $alarasi 8V amorti1area investitiei de #22 milioane euro 8V construirea unei platforme logistice in vestul tarii 8V utili1area unei parti din profit pentru rete7nologi1area sistemului informatic atunci cand va fi necesar Bnu mai devreme de anul "22-C 8V atingerea unei cote de piata de ?2< 8V construirea unui sediu nou in Bucuresti +*'ta0ilirea modalitatilor strategice 8V speciali1area pe producerea de sticla plata 8V moderni1area atunci cand va fi necesara a sistemului informatic 8V dupa atingerea unei cote de piata ridicate, incercarea de a penetra noi pieteBnumai dupa ce se va atinge o cota de piata linistitoare pe piata sticlei plateC !* 'ta0ilirea resurselor necesare 8V minim de muncitori in fa0rica: +4 8V atragerea unei noi investitii straine in valoare de #2 milioane de euro de la firma mama din Franta Bdaca van1arile merg conform planuluiC pentru a se construi o platforma logistica in vestul tarii* 8V un imprumut de 4 milioane de euro de la BR) pentru a se construi un sediu modern in Bucuresti 8V resursele informationale sunt foarte importante in conte>tul actualei revolutii informationale, si vor fi asigurate atat prin sistemul de formare si perfectionare continua a salariatilor cat si prin conlucrarea cu firme de consultanta economica si manageriala romanesti si straine 4* 'ta0ilirea termenelor 8V finali1area fa0ricii de sticla de la $alarasi are ca termen final de e>ecutie luna noiem0rie a anului "22? 8V amorti1area investitiei de #22 de milioane de euro se va face treptat, in medie cu circa "2 de milioane de euro pe an, astfel amorti1area totala durand apro>imativ 4 ani 8V construirea unei platforme logistice in vestul tarii are ca termen final anul "2#" 8V atingerea unei cote de piata de ?2< nu se poate reali1a mai devreme de anul "22 ,momentan firma avand o cota de piata de su0 !2< 8V construirea unui sediu nou in Bucuresti are ca termen de e>ecutie primavara anului "22 ?* 'ta0ilirea avanta6ului competitiv Avanta6ul competitiv care s8ar putea o0tine in urma adoptarii si aplicarii o0iectivelor strategice propuse este sporirea calitatii sticlei odata cu inceperea
+-

activitatii fa0ricii de la $alarasi* Incepand cu acel moment, sticla plata produsa va fi mult peste tot ceea ce e>ista in tara la acel moment* 'a nu uitam ca firma mama 'aint8Eo0ain este prima de acest gen din Europa si acest lucru spune multe* Fa0rica de la $alarasi este singura de acest gen din tara Bare o capacitate de ?22 toneF1iC* )e fapt mai e>ista o fa0rica de sticla in plata in Romania,la 'caieni langa %loiesti, insa cu o capacitate de doar #42 toneF1i si cu o calitate net inferioara* $oncurenta BEuardian, %in@ilton sau mai nou 'isec@amC nu are nici o fa0rica in Romania, ei importand sticla in tara* Astfel prin construirea acestei fa0rici se o0tin " mari avanta6e competitive: rapiditatea in livrari Bconcurentei ii va lua mult mai mult timp sa onore1e comen1ileC si eliminarea ta>elor vamale Bdeci cresterea profitului sau in functie de ca1, scaderea pretuluiC Reproiectarea su0sistemului deci1ional ( pro0lema destul de mare in cadrul companiei '*$* 'aint8Eo0ain Elass Romania '*R*L* o repre1inta numarul mare de deci1ii cu care se confrunta mem0rii 0oard8ului aproape in fiecare 1i* Astfel, daca se are in vedere ca in fiecare 1i se iau nenumarate deci1ii de catre mem0rii 0oard8ului, este foarte greu de urmarit implementarea lor, reusita sau esecul lor* $and ai de a face cu atatea deci1ii,este greu sa le urmaresti pe toate* %oate la inceput se urmaresc,insa in timp,deci1iile mai marunte se uita* Asa ca, eu propun sa se cree1e un departament in cadrul firmei speciali1at e>clusiv pe urmarirea implementarii deci1iilor* )e asemenea, o persoana din cadrul 0oard8ului sa fie responsa0ila pentru aducerea la cunostiinta a re1ultatului implementarii unei anumite deci1ii* %entru acest lucru propun sa ai0a loc sedinte saptamanale, de scurta durata, in care sa se discute efectul deci1iilor luate si care eu fost duse la 0un sfarsit* )e asemenea, ar tre0ui sa se tina o ar7iva cu aceste deci1ii, pentru a se putea consulta peste o perioada de timp re1ultatul unei anumite deci1ii daca ne interesea1a* ( alta pro0lema a sistemului deci1ional ar fi urmatoarea: fiind mai multe locatii din tara implicate, un contract de e>emplu a6unge greu de la $alarasi la Bucuresti pentru a fi semnat, apoi iar la $alarasi* )e aceea propun ca la $alarasi sa e>iste o persoana autori1ata de 0oard si de directorul general Bevident deci1ia o iau tot acestiaC, insa aceasta persoana de incredere sa fie imputernicita sa semne1e anumite documente marunte sau mici contracte, pentru care altfel s8ar pierde mult timp pana ar fi semnate*

"onclu!ii i propuneri Transportul a ap,rut odat, cu societatea omeneasc, i s8a de1voltat 5n decursul diferitelor or9nduiri sociale, av9nd un rol tot mai important de la o treapt, de de1voltare a societ,3ii la alta* )e asemenea, siguran3a transporturilor, elasticitatea acestora, gradul de
+

confort, constituie aspecte la fel de importante care tre0uie luate in considera3ie la aprecierea nivelului calitativ al presta3iei de transport* Efectele o03inute din procesul de transport sau in leg,tura cu acesta sunt aadar comple>e* Ele pot fi cantitative, calitative, directe sau indirecte ori propagate in economie* In pre1ent, transportul a devenit un element indispensa0il vie3ii, 5ntruc9t ofer, mem0rilor societ,3ii posi0ilit,3i de deplasare, comunicare, de percepere si asimilare, a cat mai mult din ce ofer, civili1a3ia* $ivili1a3ia moderna, caracteri1ata printr8un ritm intens de de1voltare in cele mai diverse domenii, printr8un sc7im0 masiv de valori materiale si spirituale, reclama o continua deplasare de 0unuri, o permanenta deplasare a oamenilor dintr8un loc in altul* ( preocupare ma6ora in ceea ce privete transportul rutier o constituie de1voltarea dura0ila si diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea c7imica sau fonica* $a urmare, normele de omologare pentru autove7icule si de inspec3ie te7nica periodica au fost aliniate prevederilor in domeniu din Uniunea Europeana* Transportul de m,rfuri pre1int, o de1voltare mai accentuat, 5n ultimii + ani 0a1at, pe valorificarea avanta6elor transportului rutier 5n detrimentul transportului feroviar de marf,* Transportul rutier de m,rfuri din sticl, este un domeniu 5n plin, de1voltare 5n 3ara noastr,* %entru ca totul s, decurg, 0ine 5n timpul transportului rutier de m,rfuri din sticl, transportatorii ar tre0ui s, 3in, cont de o serie de reguli at9t la am0alarea m,rfii, cat i la depo1itarea ei, precum i la transportul i desc,rcarea acesteia c9nd s8a a6uns la destina3ie* Fiind o categorie special, de marf,, marfa din sticl, tre0uie m9nuit, cu foarte mult, atenie, deoarece e>ist, riscul cioplirii ei, a deterior,rii sau c7iar a spargerii ei*

+.

Biblio)rafie #* Fistung )aniel, Transporturi* Teorie economic,, Ecologie ,legisla3ie, Editura $J Bec@, Bucureti, "222 "* R,ducanu IleanaD %ricopie Ro>ana, /erceologie,Editura A'E, Bucureti, "22. +* )umitru Iv,nescu, E7* )inu, Goicu $ior1an, Transporturi rutiere na3ionale i interna3ionale, Editura Transport rutier, Bucureti, "222 !* (scar 'na@, %etre Baron, &icolae &eacu, Economia turismului, Editura E>pert, Bucureti, "22#A SSS 7ttp:FFHHH*0i0lioteca8digitala*ase*roF0i0liotecaFpagina"*aspXidYcap! SSS 7ttp:FFHHH*insse*roF

!2