4

Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I
TIINELE EDUCAIEI
COALA DOCTORAL PSIHOLOGIE
PROPUNTOR,
Drd. VRTEANU CARMEN-MIHAELA
ANUL I
2008-2009
UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I
TIINELE EDUCAIEI
COALA DOCTORAL PSIHOLOGIE
PROPUNTOR,
Drd. VRTEANU CARMEN-MIHAELA
ANUL I
2008-2009
PSIHODIAGNOSTIC
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
Diagnosticarea copiilor cu ADHD
(Diagnosing children with ADHD)
Carmen-Mihaela Vrteanu
1
Abstract
A child who is hyperactive is not feeling in control of his body. His motor difficulties
cause poor eye-hand co-ordination and affect his ability to write easily and clearly. This
child has severe learning disabilities caused by impairment of perceptual abilities (visual,
auditory and sometimes tactile. He is confused and irritated by the many stimuli in his
environment. There are also many secondary effects that contribute to the child
difficulties. Adults are impatient with him, do not trust him, yell at him and sometimes
can!t stand him. He has few friends, since he has poor interpersonal relationship s"ills.
He feels bad about his learning impairments and his self-image is usually very poor. This
paper presents a comple# plan for the diagnosis of attentiveless hyperactivity disorder.
This plan combines different methods of diagnosis adapted for the teachers of these
children but not only for them. The paper includes statistical data of the situation
currently in $onstanta county.
Introducere
ADHD - tulburare cu deficit de aten%ie, hiperactivitate&impulsivitate este o afectiune
comportamentala, de natura neurobiologica, destul de frecvent intalnita la copii si adolescenti
fiind caracteri'at( de un set de manifestari implicand lipsa de atentie, agita%ia e#cesiv( )i
impulsivitatea.
*n copil sare si topaie, lovindu-se de pereti, transformand sala de clasa sau propria casa
intr-o arena. *n altul nu poate citi sau memora tabla inmultirii sau se rataceste adeseori pe
coridoarele scolii pentru ca incurca stanga cu dreapta. Altul nu poate arunca sau prinde o minge
si se impiedica la tot pasul,fiindu-i greu sa navighe'e prin spatiul incon+urator. Apoi mai sunt si
acei copii care au caderi nervoase si emotionale deoarece sunt cronic prea stimulati sau e#citati
de lumina si 'gomot. Toti acesti copii sufera de ADHD (attention deficit hyperactivity disorder,
dysle#ia (copilul are probleme de invatare, dificultate in recunoasterea si intelegerea limba+ului
scris si dyspra#ia (incoordonare musculara totala sau partiala.
*n numar mare de copii scolari are probleme comportamentale, +umatate dintre ei
pre'ent-nd probleme legate de hiperactivitate sau atentie. Deseori, medicii sunt rugati sa
1
Asistent univeristar Universitatea Ovidius Constanta - D.P.P.D.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
evalue'e si sa trate'e copii care merg mai greu la scoala, au relatii necorespun'atoare cu colegii
sau sfidea'a disciplina impusa de parinti.
$onform unor statistici 'onale, Romnia are de dou( ori mai mul%i copii hiperactivi
( ./-.01, fa%( de media interna%ional( ( 2-01 . Dintre ace)tia, 341 sunt b(ie%i, iar /41 fete.
ADHD este o tulburare cronica tratabila mai eficient cu cat este depistata mai devreme.
5ediagnosticata si netratata la timp poate avea consecinte grave asupra vietii copilului (re'ultate
scolare slabe, depresie, dificultati in a-si face prieteni, etc dar si probleme in de'voltarea sa
ulterioara ca adolescent si ca adult . De asemenea impactul este puternic si asupra parintilor si
fratilor, fiind uneori cau'a aparitiei problemelor 6n familie.
*n copil cu ADHD care nu este diagnosticat )i tratat la timp se va confrunta cu multe
probleme acas( )i 6n societate.7 Din cau'a comportamentului la )coal( va fi i'olat de grup, va fi
respins de colegi. 8rofesorul 6l va certa pentru c( nu e atent. Acas(, sim%indu-se ei 6n)i)i vinova%i,
p(rin%ii 6)i vor rev(rsa )i ei angoasele pe copil. $u timpul, at-t situa%ia de la )coal(, c-t )i cea de
acas( vor 6nr(ut(%i simptomele, iar 6n lipsa tratamentului, copiii cu ADHD devin agresivi,
de'volt-nd comportamente antisociale )i pre'int( un risc crescut de consum de droguri.
9ucrarea de fa%( 6)i propune s( identifice o situa%ie statistic( la nivelul +ude%ului $onstan%a
privind num(rul de copii identifica%i cu ADHD care se afl( 6n centre de asisten%(
psihopedagogic(, dac( au fost semnalate )i alte ca'uri locale care nu au fost cuprinse 6n
programul de recuperare al centrelor )i modalit(%ile prin care se poate face diagnosticarea c-t mai
corect( a subiec%iilor.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
ADHD PR!"#M$ A %CI#&$'II C(&#MPRA(#
Istoric
:n .04/, doctorul britanic ;eorge H. <till descrie 4= de copii agresivi, sfidatori, emotivi,
de'inhibati, care aveau o atentie limitata si tulburari de comportament. 9a acel moment, acest
comportament s-a considerat a fi un defect la nivel moral (morbid failure of self-control, cu
limitarea capacitatii individuale de autoreglare pe ba'a a ceea ce este corect, mention-nd ca
poate aparea la indivi'i cu sau fara tulburari cognitive si afectiuni neurologice. :ntr-un fel, acest
comportament era legat de deficitul de atentie si avea o ba'a neurologica.
>ahu si $ohen descriu 6n .0=4 copii si adolescenti cu istoric de encefalopatie dob-ndita
dupa pandemia de encefalita ?on @conomo (encefalita letargica care pre'entau un sindrom
comportamental postencefalitic caracteri'at prin hiperactivitate, incoordonare, tulburari de
6nvatare, impulsivitate si agresiune, repre'ent-nd un sindrom de Aagitatie organica7. Astfel, 6n
anii !=4, accentul este pus pe relatia dintre simptome si afectarea cerebrala (infectii to#ice,
traumatisme craniene, hipo#ie, inclusiv neonatala, fac-ndu-se asemanarea cu simptomele
observate la animale sau oameni cu le'iuni cerebrale la nivel frontal. :n anii !44-!B4, <trauss si
9ehtinen e#tind conceptul si includ si copiii fara afectare cerebrala, dar care pre'entau
impulsivitate si comportament hiperactiv. @i descriu acesti copii ca av-nd o le'iune cerebrala
minima, suger-nd nu numai ca modelul comportamental este dovada directa a implicarii <5$,
dar si ca numai semnele clinice, singure, sunt dove'i suficiente pentru a diagnostica o afectare
cerebrala minima.
*lterior (anii !24, termenul de Ale'iune cerebrala minima7 este 6nlocuit de Adisfunctie
cerebrala minima7 (minimal brain dysfunction, CDD, 6ntruc-t, 6n ma+oritatea ca'urilor, nu
e#ista dovada de le'iune. Abia la sf-rsitul anilor !B4 hiperactivitatea 6ncepe sa +oace rolul central
6n ipote'ele de diagnostic si etiologice. Tot acum sunt recunoscute si rolurile corte#ului,
talamusului si ganglionilor ba'ali 6n reglarea comportamentului motor. :ncepe sa se foloseasca
termenul de Areactie hiper"inetica a copilului7 si, 6n absen%a patologiei organice, se iau 6n
considerare mecanisme ba'ate pe factori neurologici, dar si de mediu. Cedicatia stimulanta e
recunoscuta ca benefica de la sf-rsitul anilor !=4, dar utilitatea ei se e#tinde mai mult 6n anii
.024. Tot atunci se elaborea'a si sustine conceptul de tratament multimodal. :n anii !E4
cercetatorii recunosc din nou rolul central al deficitului de atentie, care p-na atunci fusese
considerat doar ca fenomen asociat si se schimba din nou denumirea 6n Atulburarea cu deficit de
atentie7 (attention deficit disorder, ADD. <unt recunoscute si alte trasaturi ale sindromului ca
impulsivitatea, dificultat ile de modulare a comportamentului.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
:n anii !E4, atentia s-a centrali'at asupra separarii 6n subtipuri pe ba'a pre'entei sau
absentei impulsivitatii si hiperactivitatii.
:ntre anii !34-!04, rolul central al neatentiei este pus sub semnul 6ntrebariiF multi cercetatori
considera ca deficitul central ar putea fi la nivelul prelucrarii informatiilor primite si elaborarea
raspunsului sau 6n incapacitatea blocarii raspunsului adecvat p-na la prelucrarea tuturor
informatiilor primite.
#tiolo)ie
$au'a precisa a ADHD r(m-ne nedeterminat(, 6ns( noi studii aduc lumina asupra
potentialilor factori de risc. ADHD ram-ne un diagnostic comportamental. <-au propus
numeroase etiologii, dar, din cau'a heterogenitat ii afectiuniii, este putin probabil sa se gaseasca
o singura etiologie care sa se aplice 6n mod satisfacator la toate ca'urile. $-nd etiologia este mai
bine 6nteleasa, este posibil sa fie considerata multipla (multifactoriala, fie 6ntre ca'uri, fie 6n
cadrul aceluiasi ca' sau ambele, adica un ca' poate fi determinat de un alt factor dec-t alt ca', si
chiar 6n acelasi ca' pot e#ista mai multe cau'e.
.. Teoria disfunctiei cerebrale
:n anii !24, a evoluat conceptul de CDD, asociind tulburare de perceptie, conceptuali'are,
limba+, memorie si control al atentiei, impulsurilor si al activitat ilor motorii cu probleme
functionale ale <5$. Ceritul acestui concept a fost acela ca a atras atentia asupra mecanismelor
si functiilor cerebrale si s-a 6ndepartat de ideea prevalenta p-na atunci cum ca ADHD s-ar datora
proastei cresteri a copilului de catre parinti.
/. Teoria le'iunilor anatomice
@ste sustinuta de o serie de studii imagistice care dovedesc diferente 6ntre copiii cu ADHD
si cei din lotul de control. Diferentele sunt locali'ate 6n special 6n regiunea anterioara a creierului
si la nivelul striatului. Casuratori ale diferitelor regiuni specifice se pot obtine prin re'onanta
magnetica cu scanarea imaginii. <-au efectuat c-teva studii folosind anali'a volumetrica a unor
regiuni specifice ale creierului obtinute prin metoda de mai sus. Au fost incluse corte#ul frontal,
ganglionii ba'ali (caudat, putamen, globus palidus, cerebelul si corpul calos. Ge'ultatele difera
de la un studiu la altul, dar 6n toate se observa ca lobul frontal sau corte#ul prefrontal drept erau
mai mici. Alte studii arata corpul calos anterior sau posterior mai mic sau pierderea asimetriei
normale a lobului caudat (st-ngul mai mare ca dreptul, cu un globus palidus drept sau st-ng mai
mic. Acestea sugerea'a implicarea circuitelor fronto-striate si posibil si a cone#iunilor
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
intracorticale, via corpul calos, 6n neuropsihologia deficien- telor asociate cu ADHD. Alte studii
recente, folosind imagistica prin re'onanta magnetica (CGH la copiii cu ADHD, gasesc volume
mai mici ale creierului 6n toate regiunile.
Tomografia cu emisie de po'itroni (8ositron @mission Tomography, 8@T, care utili'ea'a un
trasor radioactiv pentru evaluarea activitatii metabolice a unor regiuni cerebrale specifice, a adus
re'ultate neconcordante, dar <8@$T (<ingle-8hoton $omputed Tomography a aratat
hipoperfu'ie cerebrala la nivelul striatului si hiperperfu'ie 6n ariile sen'oriale si sen'orio-
motorii. CGH functionala neinva'iva (fCGH ofera o cale mai putin inva'iva de masurare a
activitatii cerebrale regionale si furni'ea'a date utile despre ADHD datorita usurintei de a se
repeta scanarea 6n diferite situatii si conditii. Aceasta tehnica are posibilitatea de a mari
6ntelegerea problemei, oferind date din timpul testelor de performanta. <tudiile preliminare au
aratat ca grupul e#perimental pre'inta reducerea activitatii 6n anumite arii ale emisferei drepte,
inclusiv regiunea frontala dreapta si activitate mai intensa 6n arii subcorticale, 6n special 6n insula
dreapta si nucleul caudat st-ng.
Tehnologia a#ata pe electroencefalograma (@@; cantitativa se ba'ea'a pe cuantificarea
undelor tradi- tionale (alfa, beta, delta si teta 6n situatii controlate, cum ar fi 6n timpul unui test
de performanta. @ste tot o metoda neinva'iva si de aceea poate fi repetata. <tudiile preliminare
arata activitate @@; alterata 6n timpul unei sarcini legate de atentie, cu cresterea activitatii
corticale lente (6n special 6n ariile frontale si scaderea activitatii corticale rapide. Aceste modele
indica un nivel de alerta diferit la copiii cu ADHD si sugerea'a o 6nt-r'iere 6n maturarea
corticala functionala. Totusi, sunt necesare studii ulterioare pentru a trage o conclu'ie asupra
acestui instrument clinic.
Doua noi studii au ar(tat ca un neurotransmitator chimic numit dopamina ar putea +uca un
rol important in cau'ele aparitiei sindromului ADHD. <tudiile, publicate in editia din luna august
a anului trecut a Archives of ;eneral 8sychiatry, nu de'valuie cau'ele precise a acestei maladii.
8rimul din cele doua studii pune accentul pe cau'ele genetice de aparitie a ADHD, mai
precis pe variatia unei gene, numita gena DGD4, care determina aparitia unui receptor pentru
dopamina la nivelul creierului. Dopamina este un neurotransmitator chimic foarte important
folosit de catre celulele nervoase ale creierului pentru a comunica. @ste corelat cu multe functii
ale organismului printre care miscarea si starea psihica .
8hilip <haw, medic in psihiatrie infantila la 5ational Hnstitute of Cental Health I <*A, si
colegii sai au studiat gena DGD4 la .4B copii cu ADHD si la .4= copii fara ADHD. $opiii aveau
varsta de .4 ani, la momentul demararii studiului. $ercetatorii au scanat creierul copiilor
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
folosind imagistica de re'onanta magnetica (CGH. Deasemenea, creierul a 2E de copii a fost
scanat si sase ani mai tar'iu.
Astfel doctorii au observat ca, minorii care aveau ADHD erau predispusi la o variatie a
genei DGD4, fata de copiii care nu manifestau simptomele specifice ADHD. Dar, nu toti copiii
aveau acea variatie particulara a genei DGD4. Hn schimb, variatia acestei gene, DGD4, era
pre'enta mai ales la copiii care aveau un nivel HJ mai ridicat. Cai mult, aceasta variatie a genei
DGD4 era pre'enta printre copiii a caror simptome ADHD s-au redus in timp.
7$onclu'ia cea mai importanta este aceea ca pana acum, cel mai important factor de risc
genetic pentru ADHD (forma E-de repetare a genei pentru receptorul dopaminic D4 a fost
corelata cu simptome clinice mai bune in timp, si cu un nivel de inteligenta crescut intr-un grup
vast de copii cu ADHD,K spune <haw. <canarile efectuate asupra creierului ar putea constitui un
indiciu, legat de aceasta imbunatatire a simptomelor. $opiii cu ADHD care aveau aceasta
variatie a genei DGD4, pre'entau un corte# mai subtire, la nivelul regiunilor legate de atentie,
atunci cand incepuse studiul, dar corte#ul in aceste regiuni s-a ingrosat in urmatoarea perioada.
7<tudiul corelea'a genele cu simptomele clinice, precum si cu de'voltarea creierului,K adauga
<haw. Deasemenea el subliniea'a ca ma+oritatea copiilor au luat medicamente ADHD la un
moment dat in timpul studiului, dar ca aceste medicamente nu pot e#plica conclu'iile acestui
studiu.
@chipa lui <haw spune ca gena DGD4 nu este singura gena responsabila de ADHD, si ca
probabil mult mai multe gene influentea'a acest sindrom.
5ora ?ol"ow, doctor la 5ational Hnstitute on Drug Abuse I <*A, si echipa sa, au studiat
activitatea dopaminica intr-o serie de teste care au inclus in+ectii intravenoase, cu substanta
activa din medicamentul pentru ADHD numit Gitalin. Testele au aratat ca adultii cu ADHD
aveau un sistem de secretie a dopaminei foarte lent.
78rin studierea subiectilor cu ADHD, a caror activitate dopaminica sca'use, putem intelege
de ce medicamente ca Gitalin si Adderall, care ridica nivelul dopaminei din creier, ar fi benefice
subiectilor cu ADHD, prin intarirea semnalelor neuronale dopaminice de la nivelul creierului,K
spune ?ol"ow. 7Deasemenea ne furni'ea'a probe ca ADHD este o boala care ia nastere prin
distrugerea sistemului dopaminic,K mai adauga ?ol"ow. @a mai subliniea'a ca din moment ce
7droguri ca nicotina sau cocaina maresc activitatea dopaminica de la nivelul creierului, aceste
studii ne a+uta sa intelegem de ce subiectii cu ADHD pre'inta un risc crescut de abu' de
droguri.K
=. Teoria genetica
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
De mult timp se cunoaste ca ADHD apare grupat 6n familii. <tudiile pe gemeni sau copii
adoptati au dovedit ca aceasta agregare familiala este de cau'a genetica si nu dob-ndita. Gudele
de gradul H si HH ale pacientilor cu ADHD au riscul cel mai mare pentru ADHD (de B ori mai
mare pentru rudele de gradul H fata de rudele celor din grupul de control. De asemenea, acestia
au risc mai mare pentru tulburarile antisociale, depresie ma+ora, dependenta de droguri si
an#ietate. Alte dove'i sunt sugerate de sindromul Tourette, care se crede a fi determinat de o
gena dominanta cu penetranta variabila. Lumatate dintre pacientii cu sindrom Tourette au si
ADHD, dar asocierea genetica specifica nu este clara.
5u s-a descoperit un model genetic 6nnascut pentru ADHD, desi cercetatorii studia'a
genele pacientilor. Anali'ele genetice sunt complicate 6nsa de 6nalta comorbiditate si de
varietatea de simptome din cadrul populatiei. Deocamdata, prin studii de biologie moleculara,
sindromului ADHD i-au fost asociate = gene. :n .00=, Hauser si colab arata ca apro#imativ 441
dintre adultii si E41 dintre tinerii cu re'istenta generali'ata la hormonii tiroidieni (generali'ed
resistance to thyroid hormone, ;GTH, o boala rara, auto'omal dominanta, determinata de o
mutatie la nivelul genei de pe cromo'omul = pentru receptorul tinta tisular D, au un profil
simptomatic si comportamental compatibil cu diagnosticul de ADHD. Totusi, aceasta este o
cau'a rara de ADHD (/-=1.
:n .00B, $oo" si colab raportea'a asocierea 6ntre ADHD si o forma specifica a genei
transportorului de dopamina (perechea de ba'e alele DAT. 434, fapt 6ntarit si de ;ill si colab
(.00E. Transportorul de dopamina detine un rol important 6n ADHD 6ntruc-t este locul celei mai
importante actiuni farmacologice a metilfenidatului sau a altor agenti blocanti ai recaptarii
dopaminei, eficace 6n ADHD. :n c-teva studii s-a asociat ADHD cu o forma particulara a
receptorului dopaminergic tip 4 (DGD4-E, care contine un segment particular de AD5 repetat
de E ori (9ahoste, .002F <wanson, .003. Apro#imativ =41 din indivi'ii cu ADHD pre'inta
alela repetata 6n timp ce 6n populatia generala se 6nt-lneste aproape la +umatate din frecventa
mentionata. 9a adult, aceasta se asocia'a cu un comportament de cautare a noului si determina
un raspuns intracelular slab la dopamina. Acesta a fost socotit model pentru o posibila legatura
6ntre comportamentul asociat ADHD (cercetarea noului si mecanismele dopaminergice de
neurotransmitere.
Gecent, cercetatorii au crescut soareci carora le lipsesc unul dintre cei B receptori
dopaminergici (D. sau D= sau transportorul dopaminergic responsabil de recaptarea dopaminei.
Acesti soareci au un e#ces de dopamina la nivelul sinapsei si pre'inta activitate motorie crescuta.
Moarecii carora le lipsesc receptorii D/ sau D4 au avut o diminuare a activitatii motorii. Naldman
(.00E a raportat o asociere diferentiata 6ntre gene si domeniul simptomelor, simptomele de
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
neatentie fiind mai puternic pre'ise de asocierea cu gena DGD4 si simptomele de hiperactivitate-
impulsivitate asociate cu gena DAT.
De asemenea, domeniul tulburarilor de atentie este puternic predictiv pentru afectare
academica si 6n familie, independent de problemele hiperactivitateimpulsivitate. <e pare ca e#ista
mai multe forme de ADHD, independente din punct de vedere genetic, care difera 6n severitatea
domeniului simptomelor definite de D<C-H? si 6n modelul de comorbiditate. Aceasta sugerea'a
ca folosirea criteriilor de diagnostic D<C-H? pentru studii genetice poate fi problematica.
8robabil folosirea altor definitii pentru fenotip va permite identificarea mai multor subtipuri
omogene din punct de vedere genetic pentru studiu. Cai mult, aceste re'ultate pot aduce o
e#plicatie pentru raspunsul diferit la tratament al diferitilor copii. Oormele de boala genetic
diferite s-ar putea sa raspunda la variate interventii.
:n ciuda puternicelor dove'i 6n favoarea unei etiologii genetice, e#ista si ca'uri sporadice
fara istoric familial al simptomelor.
4. Teoria biochimica
$ea mai recenta abordare a neurobiologiei ADHD se concentrea'a asupra neurochimiei.
$ercetarea fundamentala efectuata pe animale implica catecolaminele, dopamina (DA si
noradrenalina (5A drept componente ale patofi'iologiei ADHD (<oltano, /44/. @le +oaca un
rol si 6n raspunsul clinic la medicatia stimulanta care actionea'a ca agonisti ai DA si 5A 6n <5$
si periferic. Ge'ultatele sunt 6nsa contradictorii. Casurarea nivelelor catecolaminelor si a
metabolitilor lor 6n s-nge, urina si lichidul cefalorahidian, pe perioade scurte de timp, ca raspuns
la sarcini specifice, sugerea'a ca acesti copii cu ADHD au o activitate a 5A mai mare si nivele
de adrenalina mai sca'ute ca cei din grupul de control. Cai mult, par a fi diferente 6ntre
subgrupele de copii cu ADHD ba'ate pe caracteristici clinice. $ercetatorii au sugerat ca o
activitate marcata 6n locus ceruleus (mic nucleu alcatuit din corpurile neuronilor de tip 5A,
locali'at la nivel medular 6n tegmentul pontin, de la care se e#tind prelungiri spre numeroase
regiuni ale creierului si 6n special spre corte# poate duce la hiperactivitate si iritabilitate urmate
consecutiv de slaba reglare a receptorilor alfa /a din lobul frontal care determina o slaba
concentrare si deficite ale memoriei functionale.
9a animal, distrugerea e#perimentala precoce a neuronilor DA duce la un comportament
hiperactiv si, ulterior, la deficit de 6nvatare, ambele simptome amelior-ndu-se cu agonisti DA,
sustin-nd astfel ipote'a deficitului DA 6n ADHD.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
Desi unele studii arata ca serotonina +oaca un rol 6n impulsivitate, mai ales 6n
impulsivitatea cu agresivitate, aceasta nu pare sa +oace un rol central 6n simptomatologia ADHD,
desi inhibitorii receptarii serotoninei s-au dovedit a fi eficienti 6n trialurile desfasurate.
At-t rolul geneticii c-t si al neurotransmitatorilor 6n etiologia ADHD trebuie sa fie 6n
continuare cercetat pe modele animale.
B. Teoria deficitului functiei neuropsihologice
@#ista / structuri cu importanta ma+ora 6n 6ntelegerea neuropsihologiei ADHD, memoria
lucrativa si functiile e#ecutive. 8rima este comparata cu un fisier de calculator, deschisF este
locul unde informatiile utili'ate sunt ulterior prelucrate 6n scopul efectuarii unei sarcini. @a este o
componenta mica a celei de-a /-a constructii, functia e#ecutiva. Aceasta repre'inta un set de
functii cerebrale unice la om, care implica autocontrolul, succedarea comportamentelor,
fle#ibilitatea, oprirea raspunsurilor, planificarea si organi'area comportamentului. 8e scurt, este
centrul e#ecutiv de control al creierului care ne permite sa g-ndim despre noi 6nsine, despre ce se
va 6nt-mpla 6n viitor si cum putem sa 6l influentam. Ounctiile e#ecutive se maturi'ea'a asa cum
un copil creste si devine adult si sunt alterate 6ntr-o serie de afectiuni neurologice.
$ele mai importante substraturi anatomice ale acestora sunt corte#ul frontal, mai ales
prefrontal si legaturile sale cu corpul striat. $opiii cu ADHD au probleme similare cu acei
indivi'i cu deficite de lob frontal. 5u e#ista un test definitiv pentru functia e#ecutiva. 5u s-a
gasit un set sau o baterie de teste neuropsihologice care sa valide'e criteriile de diagnostic
ADHD, care sa diferentie'e clar 6ntre copiii si adolescent ii cu diferite subtipuri de ADHD sau
6ntre copiii cu ADHD si cei cu afectiuni 6nrudite. $omponentele atentiei, memoria lucrativa si
functiile e#ecutive se masoara printr-o serie de teste de laborator, comple#e si variate. Acestea
sunt testele de performanta continua (continous performance tests, $8Ts, care evaluea'a functia
lobului frontal. Casurarea atentiei sugerea'a ca, 6n general, copiii cu ADHD nu 6nt-mpina
greutatea cea mai mare 6n receptarea informatiei, ceea ce 6n mod gresit este considerata de
ma+oritatea ca fiind atentia, ci 6n procesarea ulterioara a informatiei si selectarea raspunsului
adecvat. <e poate spune ca ei nu sunt atenti 6ntruc-t actionea'a ca si cum nu ar acorda atentie.
2. Teoria inhibitiei comportamentale
Teoriile noi 6n neuropsihologia ADHD se concentrea'a asupra disfunctiei de emisie
(procesare incorecta a informatiilor ca fiind opusa disfunctiei de perceptie (neatentia. ADHD ar
fi trebuit sa se numeasca deficit de intentie. Hntentia reflecta pregatirea pentru actiune, adica ce se
petrece 6ntre detectarea semnalului si raspuns. $a si memoria activa, intentia este parte
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
componenta a functiei e#ecutive. <tudiile neuropsihologice demonstrea'a deficienta pacientului
6n inhibarea raspunsurilor ca si 6n programarea si reglarea acestora. Dar"ley (.00E a propus un
model etiologic 6n care ADHD este 6n mod primar un deficit 6n de'voltarea raspunsului inhibitor
al comportamentului. Abilitatea de a inhiba comportamentul include a nu raspunde imediat la un
stimul, capacitatea de a 6ntrerupe raspunsurile 6n desfasurare si de a ram-ne concentrat pe un
g-nd sau actiune 6n pre'enta unui factor de distragere. <e considera ca aceasta inhibare are efect
direct de blocare a raspunsurilor motorii imediate, furni'-nd timp pentru ca cele 4 functii
e#ecutive ma+ore sa opere'e eficient. Acestea includ memoria lucrativa non-verbala (capacitatea
de a repre'enta vi'ual informatia 6n memorie, constienti'area timpului, pregatirea pentru
evenimente ulterioare, re'olvarea decalata a componentelor unei sarcini, memoria lucrativa
verbala (abilitatea de a vorbi cu sine 6nsusi 6n timpul re'olvarii unei probleme, 6ntelegerea
te#tului citit, autoreglarea (stap-nirea reactiilor emotionale, obiectivitatea si autoreglarea
actiunilor directionate catre o tinta&scop si reconstituirea (anali'a, sinte'a, sinta#a si fluenta
comportamentului, creativitatea dirrectionata spre o tinta. :n acest model, cele 4 functii
e#ecutive modulea'a controlul motor, fluenta si sinta#a.
Totusi, acest model nu poate fi urmarit prin structuri neuroanatomice specifice sau validat
de teste neuropsihologice ale functiei e#ecutive (8lis'"a, .000.
E. Teoria factorilor de mediu si dob-nditi
:n ciuda gradului mare de transmitere ereditara a ADHD, si factorii de mediu pot
influenta e#presia acestuia. Aceasta idee e sustinuta de faptul ca, nici 6ntre gemenii mono'igoti,
ereditatea ADHD nu e de .441. Ge'ultatele studiilor arata influenta mai mare a factorilor de
mediu individuali 6n determinarea ADHD dec-t a celor comuni. Oactorii de mediu comuni includ
factori biologici sau sociali, iar factorii de mediu individuali ar fi categoria sociala si caracterele
parintilor. 5u este clar daca factorii de mediu pot fi determinati 6n anumite circumstante
specifice sau daca actionea'a doar ca al /-lea atac asupra unui individ de+a predispus.
P serie de in+urii cerebrale asocia'a un risc crescut de ADHD, dar nu s-a putut demonstra
6n mod cert acest fapt la ma+oritatea copiilor cu ADHD si, invers, nu toti copiii care au suferit
insulte de acest fel au de'voltat ulterior ADHD. Acesti factori includ hipo#iaperi si neonatala si
alte traume obstetricale, rubeola congenitala si alte infectii sau boli para'itare, encefalita si
meningita postnatala, traumatismele craniene.
To#icele, inclusiv plumbul, alcoolul si fumul de tigara par a fi capabile sa contribuie la
simptomatologia ADHD. Dieta a fost considerata un alt tip de insulta cerebrala, mult mai subtila.
Aceasta ar interveni fie prin componentele sale to#ice, fie prin deficient e subclinice subtile.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
Hpote'a cea mai populara a fost elaborata de Den+amin Oeingold, 6n anii !E4, care considera ca
unii copii erau sensibili sau alergici la salicilatii sau aditivii alimentari, cum ar fi colorantii,
conservantii si aromele artificiale. 9a ma+oritatea copiilor cu ADHD, studiile controlate nu au
aratat ca aceasta ar fi o problema importanta, dar asemenea studii sunt foarte greu de condus.
$ea mai populara ipote'a legata de dieta a fost cea a deficitului ortomolecular, care
considera ca persoanele cu ADHD au un necesar constitutional mult mai mare pentru vitamine si
alte elemente nutritive, dar re'ultatele studiilor asupra deficitelor de fier, aci'i grasi esentiali,
'inc sau alte minerale si legatura 6ntre comportament si continutul 6n proteine si hidrati de carbon
din dieta sugerea'a ca sunt necesare cercetari ulterioare 6n aceasta directie.
P mentiune merita acordata fierului, care este coen'ima 6n productia catecolaminelor si
care s-a dovedit a fi util 6n ameliorarea comportamentului c-nd a fost administrat suplimentar 6n
ca'urile cu deficit usor. Cediul psihosocial poate fi important. $opiii care au suferit pierderi sau
separare la v-rste mici au pre'entat simptome ADHD. Hiperactivitatea a fost considerata ca una
dintre posibilele sechele ale deprivarii materne. Hntuitia clinica sugerea'a ca asemenea factori de
stress social trebuie sa contribuie 6ntr-un fel la de'voltarea sau severitatea simptomelor. <tudiile
au aratat ca un comportament matern negativ este mai degraba re'ultatul si nu cau'a
dificultatilor 6n comportamentul copilului, desi anumite interac- tiuni specifice parinte-copil pot
fi utile sau daunatoare pentru e#primarea simptomelor. De aceea, aceasta este o arie importanta
pentru tratament.
8re'enta simptomelor ADHD la populatia cu nivel socio-economic sca'ut, deprivata,
negli+ata sau abu'ata poate fi considerata dovada care sustine aproape oricare ipote'a etiologica,
pe l-nga sociali'are, modelare si stress psihodinamic, poate sustine ipote'a genetica, traumatica
(mediu 6ncon+urator mai periculos, a pierderilor legate de nastere (sanatate si 6ngri+ire perinatala
slaba, a infectiilor <5$ (e#punere mai mare o data ce sistemul imun este stresat socio-
economic, to#ica (de e#emplu, e#punere mai mare la plumb si a de'voltarii cerebrale.
3. Teoria tulburarii de adaptare
Aceasta ipote'a sugerea'a ca ADHD ar putea fi va'uta ca un set de raspunsuri adaptative
care cau'ea'a unele probleme 6n anumite medii. 9a 6nceputul vietii, 6n epoca preistorica,
supravietuiau aceia care erau impulsivi, foarte vigilenti, activi, rapi'i, 6n cautare de noi stimuli,
capabili sa-si comute atentia si sa raspunda. Acest model nu mai este adaptativ, mai ales la stilul
de viata, inclusiv situatiile scolare. Aceleasi calitati pot face o persoana mult mai vulnerabila la
stress-ul societatii moderne. Astfel, cu c-t mediul 6ncon+urator devine mai comple# si cere din ce
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
6n ce mai mult, cu at-t mai multi copii vor pre'enta simptomele si vor 6ndeplini criteriile ADHD,
nu neaparat din cau'a unor modificari biologice, ci din cau'a ca atentia este din ce 6n ce mai
solicitata 6n societatea moderna. Acest model sugerea'a ca unii indivi'i pot pastra aceste trasaturi
din cau'a ram-nerii 6n urma a remodelarii genomului.
0. Teoria mediului suprastimulant
@ste posibil, de asemenea, ca mediul 6ncon+urator actual, comple#, sa fie suprastimulant.
$opiii care primesc o portie 'ilnica de +ocuri video, televi'or, numeroase activitati e#trascolare
sau au parinti grabit i si schimba frecvent persoanele care 6i 6ngri+esc pot avea sistemul atentional
reglat la un nivel mai +os, ca un mod de a reduce 'gomotul. @i se pot obisnui cu avalansa de
noutati, stimuli complecsi si pot sa nu raspunda la stimuli de nivel inferior implicati 6n activitatea
academica.
,,Cotivul pentru care copiii no)tri nu urmeresc sensul unei pre'entiri sau discu%ii, afirm(
profesorii americani, este acela c( ei i)i schimb( rapid centrul atentiei, aceasta fiindu-le furat
foarte repede de alt stimul, lucru sau g-nd. Ace)ti copii nu mai ascult( nu mai pot urm(ri. @i sunt
puternic stimula%i de vi'ionarea T?, prin ascultare la c()ti 6nc-t s-au obi)nuit s( fie stimula%i
numai din afar(. Q...R $red c( micu%ii s-au deprins cu obiceiul vi'ion(rii, iar atunci c-nd
profesorul vorbe)te, ei nu-l mai audK. Aceastea sunt c-teva din m(rturiile profesorilor din lumea
occindetal(.
Doctorul Gussel Darldey, autor al c(r%ii A$opii hiperactiviK sus%ine c( problema aceastor
copii nu este numai aceea a concentr(rii aten%iei ci )i incapacitatea urm(ririi sau ascult(rii @i au
nevoie de un impuls mult mai puternic pentru a se concentra asupra sarcinii
.4. Codelul etiologic interactiv-aditiv
Din cau'a ca nici una dintre ipote'ele etiologice nu poate e#plica toate ca'urile de ADHD,
poate fi utila crearea unui model etiologic sintetic, cu care sa se lucre'e temporar, 6n scopuri
clinice. <imptomele ADHD sunt e#acerbate de obicei de stress, de situatii de'organi'ate si de
cererile comple#e 6n scopul performant ei. *n adult care ofera un mediu organi'at, suportiv,
poate adesea sa suprime manifestarile e#agerate la un copil. Dar un copil cu o predispo'itie
genetica este posibil sa aiba parinti care sa nu poata organi'a o asemenea structura sau sa nu fie
eficienti din cau'a propriei lor 6ncarcaturi genetice. $asa poate fi haotica 6n ciuda bunelor intentii
ale parintilor. De aceea, ma+oritatea copiilor care au nevoie de structuri suportive nu le obtin, iar
mediul psihosocial scoate la iveala predispo'itia genetica. Alti factori de stress sau insulte cum ar
fi alergiile, into#icatiile subclinice cu plumb, nutritie sub nivelul optim, traumatismele sau
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
abu'ul, pot creste nivelul simptomelor p-na la punctul la care sa fie diagnosticate ca boala prin
afectarea aditionala a functionalitatii unui <5$ de granita din punct d evedere genetic. @ste
posibil ca 6ntr-un astfel de model sa fie suficient stress si insulte care sa creasca nivelul
simptomelor peste nivelul de diagnostic, chiar fara o predispo'itie genetica. *n copil cu o
oarecare predispo'it ie genetica ar fi mai susceptibil la stress, 6n timp ce altul cu 6ncarcatura
genetica severa ar manifesta boala chiar 6n cel mai suportiv mediu.
#"#M#(&# D# DIA*(%&IC P#(&R+ ADHD
$onform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR,
simptomele ADHD se 6mpart 6n trei categorii, inaten!ie , "i#eracti$itate )i i%#ulsi$itate ,
put-nd surveni )i 6n form( combinat(.
&i,ul inatent
Diagnosticul este stabilit 6n condi%iile 6n care copilul pre'int( )ase sau mai multe
simptome de inaten%ie .
$opilul inatent nu se poate concentra, face adesea gre)eli din negli+en%(, nu ascult(
p-n( la cap(t atunci c-nd i se adresea'( cineva, nu finali'ea'( sarcinile, nu respect(
instruc%iunile, evit( efortul intelectual sus%inut.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
&i,ul hi,eracti--im,ulsi-
Diagnosticul este stabilit 6n condi%iile 6n care copilul pre'int( )ase sau mai multe
simptome de hiperactivitate - impulsivitate .
<imptomatologia include neast-mp(r, vorbire e#cesiv(, agita%ie fi'ic( 6n momente
nepotrivite, 6ntreruperea persoanelor care vorbesc )i dificultatea 6n a-)i a)tepta r-ndul.
&i,ul combinat
Diagnosticul este stabilit 6n condi%iile 6n care copilul pre'int( )ase sau mai multe
simptome de inaten!ie sau )ase sau mai multe simptome de "i#eracti$itate - i%#ulsi$itate .
To%i copiii se comport( 6n moduri care ar putea fi interpretate ca inaten!ie, "i#eracti$e
sau i%#ulsi$e , simptome centrale ale ADHD. De fapt, to%i vis(m cu ochii deschi)i, 6i
6ntrerupem pe al%ii, r(spundem ne6ntreba%i, ne pierdem r(bdarea sau suntem agita%i, dar nu to%i
suferim de ADHD.
$riteriile ADHD conform D<C-H? sunt,
debutul simptomelor sa aiba loc nainte de vrsta de 7 ani;
simptomele sa fie prezente de cel putin luni de zile;
simptomele sa fie pervazive si sa se manifeste n cel putin ! locuri diferite (scoala sau
serviciu si acasa);
frecventa si severitatea simptomelor sa fie mai mari dect cele de la copiii cu
acelasi nivel de dezvoltare;
simptomele sa determine o afectare semnificativa a functionalitatii la nivel social"
academic sau ocupational;
simptomele sa nu apara e#clusiv n cursul unor afectiuni de dezvoltare" schizofrenie
sau alte psihoze si sa nu se e#plice mai bine prin alte tulburari mentale (de e#emplu
afective" an#ioase" de personalitate);
copilul tebuie sa prezinte cel putin din criteriile de inatentie si$sau
hiperactivitate$impulsivitat%
<imptomele ADHD se 6mpart 6n dou( categorii principale, inatentie )i "i#eracti$itate
- i%#ulsi$itate . Diagnosticul de ADHD se ba'ea'( pe num(rul, persisten%a )i istoricul
simptomelor ADHD, )i totodat( pe m(sura 6n care acestea produc modific(ri ale
co%#orta%entului copilului, 6n mai mult dec-t un singur conte#t.
%im,tomele de inaten.ie (0 itemi
a. deseori esuea'a 6n a acorda atentie detaliilor sau face greseli din neatentie la temele
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
de la scoala, 6n munca sau alte activitati
b. deseori are dificultati 6n sustinerea atentiei la sarcinile date sau la +oaca
c. deseori nu pare sa asculte c-nd i se vorbeste direct
d. deseori nu urmea'a instructiunile si nu reuseste sa-si termine temele la scoala
treburile sau 6ndatoririle la locul de munca (nedator-ndu-se unui comportament
opo'itionist sau ne6ntelegerii instructiunilor
e. deseori are dificultati 6n organi'area sarcinilor si activitatilor
f. deseori evita, nu 6i place sau e refractar la anga+area 6n sarcini care necesita efort
mental sustinut (cum ar fi temele de la scoala sau de acasa
g. deseori pierde lucrurile necesare pentru sarcini sau activitati (de e#emplu +ucarii,
notitele de la scoala, creioane, carti sau unelte
h. deseori este usor de distras de stimuli e#terni
%im,tomele de hi,eracti-itate-im,ulsi-itate (2 itemi
Hi,eracti-itatea
a. deseori agita m-inile sau picioarele sau se rasuceste 6n scaun
b. deseori paraseste locul 6n clasa sau 6n alte situatii 6n care ar trebui sa stea ase'at
c. deseori umbla dintr-un loc 6n altul (6ncoace si-ncolo sau se catara e#cesiv 6n situatii
6n care nu este adecvat (la adolescent sau adult poate fi limitata la sen'atia
subiectiva de neliniste
d. deseori are dificultati la +oaca sau 6n anga+area 6n activitati libere 6n liniste
e. deseori este pe picior de plecare sau actionea'a ca si cum ar avea un motor
f. deseori vorbeste e#cesiv
Im,ulsi-itatea(= itemi
a. deseori raspunde grabit, 6nainte de a se termina 6ntrebarea
b. deseori are dificultati 6n a-si astepta r-ndul
c. deseori 6ntrerupe sau deran+ea'a pe ceilalti (de e#emplu, se baga 6n conversatie,
+ocuri
A/ec.iuni care ,ot a,rea 0n ,aralel cu ADHD
Cul%i copii cu ADHD sufer( )i de alte boli care pot complica diagnosticul )i tratamentul.
$ele mai frecvente afec%iuni care pot coe#ista cu ADHD sunt,
Di1abilit.ile de 0n-.are
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
Di'abilit(%ile de 6nv(%are includ di'abilit(%i de citire, probleme la matematic( )i la
formul(rile scrise. 8acien%ii cu di'abilit(%i de 6nv(%are ob%in scoruri sensibil mai mici dec-t cele
considerate normale 6n conformitate cu v-rsta, )colari'area )i nivelul de inteligen%(. :n plus,
aceste caracteristici includ autoapreciere )i abilit(%i sociale reduse.
&ulburarea o,o1i.ionismului ,ro-ocator 2 ODD 3 Oppositional Defiant Disorder 4 i
tulburarea de conduit 2 CD 3 Conduct Disorder4
$onform &ational 'nstitute of (ental Health (5HCH din <*A, copiii cu ADHD, 6n
special b(ie%ii, au un risc mai mare de a de'volta dou( tulbur(ri psihiatrice, tulburarea
opo'i%ionismului provocator )i tulburarea de conduit( .
PDD se caracteri'ea'( printr-un comportament nesupus, sfid(tor, negativ )i ostil fa%( de
formele de autoritate, care persist( timp de cel pu%in )ase luni.
$D se caracteri'ea'( printr-un comportament persistent de violare a normelor sociale )i a
drepturilor altora.
Deoarece 6n pre'ent nu e5ist tratamente aprobate pentru PDD sau $D, p(rin%ii pot
avea nevoie o sus%inere suplimentar( pentru a putea controla aceste manifest(ri ale
copiilor cu ADHD.
&ulburrile a/ecti-e i an5ioase
$opiii cu ADHD au risc mai mare de a de'volta probleme privitoare la an&ietate sau
de#resie, de)i este posibil ca aceste tulbur(ri afective s( nu se manifeste 6nainte de adolescen%(
sau de v-rsta adult(. Hndiferent de originea tulbur(rilor, mul%i e#per%i consider( ca unele
consecin%e ale comportamentelor cau'ate de ADHD pot s( produc( prin ele 6nsele an#ietate sau
depresie )i pot reduce stima de sine. Atunci c-nd sunt pre'ente, tulbur(rile afective sau an#ioase
necesit( tratament specific, suplimentar fa%( de ADHD.
!A&#RIA D# PR!# P%IHDIA*(%&IC#
16 Anamne1a .
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
<e va utili'a o form( adaptat( a 'nteviului clinic pentru pacien)ii copii hiperactivi reali'at
de un grup de speciali)ti de la $entrul Cedical al *niversit(%ii din Cassachusetts. Acesta este
destinat interviev(rii p(rin%ilor copiilor hiperactivi.
Hnterviul con%ine 6ntreb(ri ce acoper( E domenii,
. factori ai de'volt(rii (istoria prenatal(, istoria perinatal(, perioada postnatal( )i infantil(,
repere ale de'volt(riiF
/ istoria medical(F
= istoricul tratamentuluiF
4 istoricul )colarF
B istoricul socialF
2 probleme comportamentale curenteF
E istoricul familiei.
76 Inter-iul clinic semistructurat ,entru co,ii
86 %cala de e-aluare a hi,eracti-it.ii cu de/icit de aten.ie com,letat de 0n-.tor
aplicat( pretratament )i posttratament.
<e calculea'( urm(toarele scoruri9
*% Numrul simptomelor prezente - prin adunarea num(rului de itemi cota%i cu / sau cu =.
<corul egal sau mai mare de 3 simptome repre'int( limita pentru diagnosticul de hiperactivitate
cu deficit de aten%ie (dup( D.<.C. HHH-G.
/. Scorul total I suma num(rului total de puncte pentru to%i cei .4 itemi. Dac( scorul
dep()e)te ..B, abaterea standard peste medie pentru v-rst( )i se# se consider( c( este
semnificativ clinic.
=. Factorul I: Neatenie Hiperactivitate I suma scorurilor la itemii,
- .-=, 2-3, ./, .= pentru scala completat( de profesorF
- .-=, 2-3, ./-.4 pentru scala completat( de p(rinte.
Dac( scorul dep()e)te ..B, abaterea standard peste medie pentru v-rst( )i se# se consider(
c( este semnificativ clinic.
4. Factorul II: Impulsivitate Hiperactivitate - suma scorurilor la itemii,
I., /, 4, B, 0-.., .4 at-t pentru scala completat( de profesor, c-t )i pentru scala completat(
de p(rinte.
Dac( scorul dep()e)te ..B, abaterea standard peste medie pentru v-rst( )i se# se consider(
c( este semnificativ clinic.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
:6 ;ia de obser-a.ie com,ortamental 6n timpul lec%iei (adaptare dup( Dar"ley, op%cit%,
aplicat( pretratament )i posttratament. Aceast( fi)( este proiectat( pentru a observa )i 6nregistra
simptomele hiperactivit(%ii cu deficit de aten%ie 6n timpul muncii individuale 6n banc(. $opilul se
observ( 6n sala de clas(, atunci c-nd i s-a dat munc( independent( 6n banc(, timp de .B-/4
minute, 6n compara%ie cu un copil de nivel mediu din clas(. 5otarea comportamentelor observate
se face 6n intervale de =4 secunde, marc-ndu-se pe fi)a de observa%ie comportamentele pe care
copilul le manifest(. Oi)a de observa%ie cuprinde cinci categorii comportamentale,
.. <us%inerea aten%iei la sarcin(F
/. Agita%ia psihomotorieF
=. ?orbitul e#cesiv 6n timpul lec%ieiF
4. Locul cu obiecte 6n timpul lec%ieiF
B. $apacitatea de a r(m-ne a)e'at 6n timpul lec%iei.
( Adaptare dup( >estenbaum, $., Nilliams, D., Handboo+ of ,linical Asessment of
,hildrens and Adolescents, 5ew Sor" *niversity 8ress, *.<.A., .033.
<6 Matrici Pro)resi-e Ra-en Color, prob( aplicat( cu scopul m(sur(rii nivelului
intelectual al copiilor cuprin)i 6n studiu.
=6 &estul !ender-%antucci, forma prescurtat( (cu cinci desene. Geu)ita la aceast( prob(
depinde foarte mult de nivelul de de'voltare a func%iei perceptiv-motorii, adic( de aptitudinea de
a percepe cu e#actitate configura%ii spa%iale )i de a le compara 6ntre ele. 8roba va constiui un
instrument de diagnostic bun pentru copiii cu tulburari psihice )i in special cu le'iuni cerebrale.
>6 Desenul omule.ului, prob( proiectiv( utili'at( cu scopul cunoa)terii imaginii de sine a
copiilor cuprin)i 6n studiu.
?6 Desenul /amiliei, prob( proiectiv( utili'at( cu scopul cunoa)terii rela%iilor pe care copiii
le au cu membrii familiei )i cu persoanele semnificative din via%a lor.
!iblio)ra/ie9
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
1. Accardo P I A rational approach to the medical assessment of the child with attention
deficit&hyperactivity disorder. -ediatr ,lin &orth Am, .000, 42, 34B-3B2F
/. Albu3 M6 - $onstruirea )i utili'area testelor psihologice, @ditura $lusium. .003F
=. All,ort3 D6A. -?isual attention. Hn C.H. 8osner Ooundations of cognitive neuroscience.
$ambridge CA,CHT 8ress, 2=.-23/. .030F
4. American Ps@chiatric Association I Diagnostic and statistical manual of mental
disorders, 4th ed Gevised, Nashington D$, American 8sychiatric AssociationF
B. Anitei M.-8sihologie e#perimentala, @d. 8olirom, Hasi, /44EF
2. !aars3 !. A cognitive theory of consciousness. Academic 8ress, E3-03, .=E-.4B. .033
E. !addele@3 A6D63 A Hitch3 *6B6 Developments in the concept of wor"ing memory. Hn
5europsychology , .4, 43B-40=. .004,
3. !addle@3 A6 A CeisDrant13 "6 Attention, selection, Awareness and controlF A Tribute to
Donald Droadbent. $laredon 8ress, P#ford, ...-.=4. .00=F
0. !arDle@ R6A. -Attention Deficit Hyperactivity disorder, A Handboo" for Diagnosis and
Treatment. ;uilford 8ress, 5ew-Sor". .004,
.4. !arDle@3 R6A. - Dehavioral Hnhibition, <ustained Attention, And @#ecutive Ounctions,
$onstructing a *nifying Theory of ADHD Hn 8sychological Dulletin nr. ., vol ./.,2B-
32. .00E,
... !arricDman " I Disruptive behavioural disorders. -ediatr ,lin &orth Am, /44=, B4,
.44B-.4..F
./. !arDle@3 Russell A. - Ta"ing $harge of ADHD &ew .or+/ 0uilford -ress, /444F
.=. !iederman B3 ;araone %V3 Monuteau5 MC et al I ;rowth deficits and attention-
deficit&hyperactivity disorder Gevisted, impact of gender, development and treatment.
-ediatrics, /44=, ..., BB4-B2=F
.4. !londis &A I Cotor disorders and attention-deficit&hyperactivity disorder. -ediatr ,lin
&orth Am, .000, 42, 300-0.=F
.B. !oEer3 A.C. & Hayes, A, .003 I Cothering in families and without a child ith disability,
Hnternational +ournal of disability and education, .003, 4BF =.=-=//F
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
.2. !roadbent3 D6#. - <timulus set and response set, two "inds of selective attention. Hn
Costofs"y, D. Attention, $ontemporary Theory and Analysis. Ceredith $orporation, 04-
.=B. .0E4F
.E. Cher-in RD3 Hed)er Archbold F3 Dillon B# et al I Hnattention, hyperactivity and
symptoms of sleep-disordered breathing. -ediatrics, /44., .43, 33=-30/F
.3. Conners CF I $linical use of rating scales in diagnosis and treatment of attention-
deficit&hyperactivity disorder. -ediatr ,lin &orth Am, .000, 42, 3BE-3E4F
19. Cramond !6 - The $oincidence of Attention Deficit Hyperactivity Disorder and
$reativity. /442. www.borntoe#plore.orgF
/4. Cucu-Ciuhan3 *6 - 8sihoterapia copilului hiperactiv - o abordare e#perientiala, @d.
<ylvi, Ducuresti, /44.F
/.. Da-id3 D. - 8sihologie clinic( )i psihoterapie% @ditura 8olirom, Ha)i. /442F
//. Da-id3 D6 - Tratat de 8sihoterapii $ognitive )i $omportamentale% @ditura 8olirom Ha)i,
/442F
/=. De%ocio3 Baniece #. - Accessing <elf-development through 5arrative Approaches in
$hild and Adolescent 8sychotherapy 6n , 1ournal of ,hild and Adolescent -s2chiatric
&ursing, (/44B Apr.-Hun.
/4. Dobrescu I6 - $opilul neascultator, agitat si neatent, @ditura Almateea, , Ducure)ti, /44BF
/B. Dolan3 M6 - Gelationship between B-HT function and impulsivity and aggression in male
offenders with personality disorders, in The Dristish Lournal of 8sychiatry, .E3, /44., p.
=B/-=B0F
/2. Dra)os Carneci - Demascarea <ecolului -F $e face $reierul din noiTK, /444F
/E. D.<.C - H? -F TGK (Canual de diagnostica si statistica a tulburarilor mentale, @d.
Asociatiei 8sihiatrilor 9iberi din Gomania, /444F
/3. Dumitru3 Al6 H. I $onsilierea 8sihopedagogica. Da'ele teoretice si sugestii practice, @d.
8olirom, Ha)i, /443F
/0. #)an F. - @ducatia elevilor hiperactivi si cu deficit de atentie #ditura Didactic 8ress,
/443,
=4. #)eth A Gantis - ?isual attention, $ontrol, Gepresentation and Time course. Hn
8sichological Geview , vol. 43,/20-/E0. .00EF
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
=.. #,ston Da-id3 Chite Michael - Termination as a Gite of 8assage, Juestioning
<trategies for a Therapy of HnclusionU 6n U$onstructivism in 8sychotherapyU, vol. editat
de 5eimeyer Gobert A. si Cahoney Cichael L. .000F
=/. #,ston D63 "obo-it1 D3 ;reeeman B. - A55A9< PO TH@ 5@N DA?@, <tatus, abled,
disabled, or weirdly abledU, articol 6n arhiva Dulwich $entre .00E
"tt#'(()))*narrati$ea##roac"es*co%,
==. ;letcher BM3 %ha@Eit1 %#3 %ha@Eit1 !A I $omorbidity of learning and attention
disorders. -ediatr ,lin &orth Am, .000, 42, 33B-30EF
=4. *errin) BP3 !rad@ FD3 Chen A et al I 8remorbid prevalence of ADHD and
development of secondary ADHD after close head in+ury. 1 Am Acad ,hild Adolesc
-s2chiatr2, .003, =E, 24E-2B4F
=B. *re@danus D#3 Patel DR3 Pratt HD I Dehavioural pediatrics, part HH. -ediatr ,lin
&orth Am, /44=, B4, VHHH-V?HHF
=2. *re@danus D#3 Pratt HD3 %loane MA et al I Attention-deficit& hyperactivity disorder
in children and adolescents, interventions for a comple# costly clinical conundrum.
-ediatr ,lin &orth Am, /44=, B4, .440-.40/F
=E. *ue-ara B3 "o1ano P3 CicDi1er & et al I *tili'ation and cost of health care services for
children with attention-deficit&hyperactivity disorder. -ediatrics, /44., .43, E.-E3F
=3. Hud1iaD B3 Heath AC3 Madden P; et al I 9atent class and factor analysis of D<C-H?
ADHD. 1 Am Acad ,hild Adolesc -s2chiatr2, .003, =E, 343-3BEF
=0. Iancu M3 Po,escu V3 Dra)omir D et al I 8robleme de diagnostic 6ntr-un ca' de
convulsii recurente. -oster" ,ongres &ational de -ediatrie, Hasi, /444F
44. Iancu M3 Po,escu V3 Dra)omir D et al I ADHD si afectiuni comorbide. 8oster,
,ongres &ational de -ediatrie, Camaia, /44=F
4.. #llen Fe@ I <ecolul copilului, @D8 Ducure)ti,.03EF
4/. "eibson C"3 Fatusic %F3 !arbaresi CB et al I *se and costs of medical care for
children and adolescents with and without attention-deficit&hyperactivity disorder. 1A(A,
/44., /3B (., 24-22F
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
4=. Mc#Ean3#6F. - The 8rincipal!s ;uide To Attention Deficit Hyperactivity Disorder.
$orwin 8ress, 34-.=4. .033F
44. Mercu)liano M I Nhat is attention-deficit&hyperactivity disorderT -ediatr ,lin &orth
Am, .000, 42, 3=.-34=F
4B. MessicD3 %6 - ?alidity of 8sychological Assessment. ?alidation of Hnferences Orom
8ersons! Gesponses and 8erformances as <cientific HnWuiry Hnto <core Ceaning.
American -s2chologist" B4, E4.-E40. .00BF
42. Miclea3 M6 - 8sihologia $ognitiv( I Codele teoretico e#perimentale" @ditura 8olirom,
Ha)i. .000F
4E. MilliDen3 !63 MeriDle3 M3 Boordens3 %6 A %ei//ert3 #. - <elective attention, a
reevaluation of the implications of negative priming. Hn 8sychological Geview. 5r./,EB-
0/, .033F
43. Mitro/an3 (6 - Testarea psihologica a copilului mic, @d. Cihaela, Ducuresti, .00EF
Mitro/an3 (6 - 8sihometria si directiile ei de de'voltare la inceput de milenium, in
U8sihologia la inceput de mileniumU, 8olirom, Hasi, /44.F
40. Mitro/an3 (63 Mitro/an ". - Testarea psihologica. Hnteligenta si aptitudinile, @d.
8olirom, Hasi, /44BF
B4. Mitro/an3 I I $ursa cu obstacole a de'volt(rii umane, @d. 8olirom, Ha)i, /442F
B.. Mitro/an3 I., (u.3 A63 - $onsiliere psihologic(. $ine, ce )i cumT, @ditura <8@G,
Ducure)ti, /44BF
B/. Mitro/an3 I63 - 8sihopatologia, psihoterapia si consilierea copilului - abordare
e#perientiala, @d. <8@G, Ducuresti, /44.F
B=. Mor)an AM I Diagnosis of attention-deficit&hyperactivity disorder in the office. -ediatr
,lin &orth Am, .000, 42, 3E.-334F
B4. Muro3B63Fottman3&6 - ;uidance and $ounseling in the @lementary and Ciddle <chool%
DubuWue,HA,DrownXDenchmar", .00BF
BB. Musu3 I63 &a/lan3 A. (coord.- Terapia educationala integrata, @d. 8ro Humanitate, .00EF
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
B2. (eacu I63 - $onduita hiperactiv( la copii,Abordare metodologic I e#plicativ( )i repere
de anali'( psiho-pedagogic(, Gev. 7:nv(%(m-ntul pre)colarK, nr.= I 4 & /442F
BE. (euman RB3 &odd RD3 Heath AC et al I @valuation of ADHD typology in three
contrasting samples. 1 Am Acad ,hild Adolesc -s2chiatr2, .000, =3, /B-==F
B3. (o,oulos P3 !r) %3 Castellenos ;H et al I Developmental brain anomalies in children
with attention-deficit&hyperactivity disorder. 1ournal of ,hild &eurolog2, /444, .B, .4/-
.43F
B0. Po,escu V I $opilul cu sindrom THADA (ADHD. Hn, 8opescu ? (ed, Algoritm
diagnostic si terapeutic n pediatrie, Ducuresti, @d. Amaltea, /44=, 44, 424-42EF
24. Po,escu V I $opilul cu tulburari hiper"inetice si deficit de atentie (sindromul THADA.
3iata (edicala, .000, /4, /F
2.. Po,escu V I $opilul cu tulburari hiper"inetice si deficit de atentie (sindromul THADA
sau ADHD. -ediatrie, /444, V9HV (/, /.E-///F
2/. Rascanu 3 R, -8sihologie si $omunicare - @ditura *niversitatii din Ducuresti, @ditia a HHH
Ia, Ducuresti, /44EF
2=. Rascanu3 R -8sihologie Aplicata - @ditura *niversitatii din Ducuresti, @ditia a HHH Ia,
Ducuresti, /44EF
24. Rascanu3 R- Hntroducere in 8sihodiagno'a clinicaK I partea H-a si a HH-a, @ditura
*niversitatii din Ducuresti, Ducuresti, /44EF
2B. Rcanu3 R6 - Hntroducere 6n psihologia aplicata, @d. Ars Docendi, Ducuresti, /444F
22. Rcanu3 R. I 8sihologie medical si Asistenta social , @ditura U<tiinta si Tehnica <.A.U.
Ducuresti, .002,
2E. Rascanu3 R -8sihologia sanatatii, de la credinte si e#plicatii la sisteme de promovare a
eiK F A8sihologia la rasp-ntia meleniilorK (sub red. C. Ylate $ollegium, @ditura 8olirom,
Hasi, /44., pag .==-/=4F
23. Rei// MI3 %tein M& I Attention-deficit&hyperactivity disorder evaluation and diagnosis.
A practical approach in office practice. -ediatr ,lin &orth Am, /44=, B4, .4.0-.443.
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
20. %in)er3 M63 %in)er3 "6&6 A &rina A6 &.- Handboo" for screening Adolescents at
8sychosocial Gis". Cacmillan Hnc., .=B-.E2. .00=,
E4. %malle@ %6". - Attention deficit-hyperctivity disorder, @lsonline, /444F
E.. %mucDer CD3 Heda@at M I @valuation and treatment of ADHD. American 4amil2
-h2sician, /44., 24, 3.E-3/0,
E/. %olis #. - ADHD, 5egative traits or unrecogni'ed talents /442F )))*%odernlife*org
E=. %,encer &3 !iederman B3 Cilens & I Attention-deficit&hyperactivity disorder and
comorbidity. -ediatr ,lin &orth Am, .000, 42, 0.B-0/EF
E4. %,reen3 63 Risser3 A6 A #d)ell3 D. - Developmental 5europsychology. P#ford
*niversity 8ress, E3-.=2. .00BF
EB. %,rich %3 !iederman B3 Hardin) CraE/ort M et al I Adoptive and biological families
of children and adolescents with ADHD. 1 Am Acad ,hild Adolesc -s2chiatr2, /444, =0,
43-BB.F
E2. %tan3 A6 - Testul psihologic. @volu%ie construc%ie, aplica%ii% @ditura 8olirom,Hasi, /44/F
EE. %unohara *A3 Roberts C3 Malone M et al I 9in"age of the Dopamine D4 receptor
gene and attention-deficit&hyperactivity disorder. 1 Am Acad ,hild Adolesc -s2chiatr2,
/444, =0, .B=E-.B4/F
E3. %haE*A. - Hyperactivity and $reativity, The tacit dimension. Dull.of the 8sychonomic
<oc. .00/F
E0. Ichio,u +63 Ver1a #63 - 8sihologia v-rstelor, @D8, Ducure)ti, .00E
34. &hom,son3"6C63- $ounselig $hildren.8acific ;rove,$A,Droo"s&$ole 8ublishing
$ompany. .00/F
3.. &odd RD I ;enetics of childhood disorders, VVH. ADHD, 8art B, A behavioural genetic
perspective. 1 Am Acad ,hild Adolesc -s2chiatr2, /444, =0, .BE.-.BE=F
3/. &oma3 *h63 ,rescu3 (6, Da'ele teoretice ale psihopedagogiei )colare, @ditura ?XH
Hntegral, Ducure)ti, /44EF
3=. Ver1a #63 Ver1a #6;63-8sihologia v-rstelor, @ditura 8rohumanitas, Ducuresti, /444F
34. Vrasmas #.-@ducatia cerintelor speciale, @d. Aramis, Ducuresti, /44=F
4
Diagnosticarea copiilor cu ADHD 2009
3B. Cillou)hb@ M&3 Curran PB3 Costello #B et al I Hmplications of early versus late onset
of attentio-deficit&hyperactivity disorder. 1 Am Acad ,hild Adolesc -s2chiatr2, /444, =0,
.B./-.B.0F
32. Cilmshurst3 ". I 8sihopatologia copilului, @d. 8loirom , Ha)i, /44EF
3E. Co1niaD B3 Hardin) CraE/ort M3 !iederman B et al I Antecedents and complications
of trauma in boys with ADHD. 1 Am Acad ,hild Adolesc -s2chiatr2, .000, =3, 43-BB.