Suport curs nursing in neurologie

CURS 1
NURSING IN NEUROLOGIE
CULEGERE DE DATE:
-Aparitia tulburarilor;
-Modul de instalare: brusc sau lent;
-Simptome functionale: cefalee, deficit motor, modificari de vorbire, echilibrul, mersul, vederea,
crize/pierdere a constientei ,tulburari sfincteriene ,tulburari psihice.
-Date sociale: conditii de viata, abuz de alcool, tutun, droguri,conditii de munca-ocupatia, toxice,
efort fizic, stress, conditii de locuit.
- Antecedente-personale/heredocolaterale.
-Istoric al tratamentului( tranchilizante, sedative, anticoagulante, anticonvulsivante).
- Atitudini particulare: membrul inf. in aductie si rotatie externa( leziuni de neuron motor central),
pozitia cocos de pusca( semn de iritatie meningeala), pozitia epistotonus( tetanus), devierea conjugata
a globilor oculari fie catre leziune fie care membrele lezate( indica topografia leziunii), ras sardonic(
tetanus, degenerescenta hepato-lenticulara), membre superioare in flexie, membre inf. in
extensie(rigiditate prin decorticare), toate membrele in hipoextensie usor rotate spre exterior( rigiditate
prin decerebrare).
A) miscari involuntare:
- tremuraturi-alcoolism, intoxicatii, Parkinson, Basedow, nevroze.
- fasciculatii-polinevrite, scleroza laterala amniotrofica( SLA).
- contracturi- tetanie, tetanus, tumori cerebrale.
- mioclonii( contractie brusca a unui muschi)-epilepsie, AVC.
- miscari coreice( involuntare bruste care dispar in somn)-encefalita,coree ac/cr.
- ticuri (miscari neasteptate si repetate ale unui grup de muschi)-boli psihice.
- miscari atetozice( involuntare, lente care dispar in somn)-encefalite infantile.
- hemibalism( miscari ample,dezordonate la membrele de aceeasi parte)-leziuni extrapiramidale.
1

- convulsii( contracture muscular urmate de relaxare).

- torticolis( cap intors intr-o parte).
Medicul va face examenul nervilor cranieni.
B) tulburari ale motilitatii:
- pareza( diminuarea fortei musculare).
- paralizie(absenta fortei musculare).
- hemiplegie( paralizia unei jumatati de corp).
- monoplegie( paralezia unui membru).
- paraplegie( paralezia jumatatii inferioare a corpului).
- tetraplegie( paralezia celor 4 membre).
C) tulburari de mers, ortostatiune si echilibru:
- mers cosit( m.inf.intins descrie un arc de cerc in afara;gamba rigida in hiperextensie)in
parapareza spastica, hemipareza sechelara.
- mers talonat( lovind pamantul cu calcaiele ca gastele) in tabes.
- mers embrios( Sd.cerebelos).
- mers de rata ,leganat ( miopatie).
- mers robotizat cu pasi mici si tarati in sd.pseudobulbar.
- mers stepat ( gamba ridicata sus pt a nu lovi pamantul cu varful piciorului)
- astazo-abazia= imposibilitatea de a-si mentine ortostatismul chiar cu baza de sustinere largita (
lacunarism cerebral).
- mers cu pasi mici tarsiti cu toracele anteflectat( leziunea fuge dupa propriul centru de greutate)
in Parkinson.
D) tulburari de ortostatiune si echilibru:
- in pareze si paralizii, leziuni vestibulare, cerebeloase, tumori frontale, tulburari psihice.
E) tulburari de tonus muscular:
- tonus normal dar o slaba rezistenta
- hipotonie( diminuarea tonusului)
2

- hipertonie( exagerarea tonusului)

F)tulburari de coordonare(ataxie):
Se vor face manevre :
-

Proba calcai-genunchi: calcai pe genunchi

- proba indice-nas: indexul pe nas
- proba marionetelor:miscari simultane cu mainile succesiv si rapid de supinatie si
pronatie.
Proba Draganescu-Voiculescu:ridicarea rapida inainte a membrelor superioare pana la
orizontala.
- tremuratura intentionata: tremuratua ampla a indexului in proba indice-nas
- hipermertie: depasirea cu degetele sau calcaiul a tintei
- adiadocokinezie: nu sunt egale ritmul si amploarea miscarilor la proba marionetelor.
G) Tulburarea reflexelor( raspunsul motor/vegetativ la un stimul):
- ROT(reflexe osteo tendinoase)reflex la intinderea tendonului( cu ciocanul de reflexe)
- reflex bicipital( tendon biceps la plica cotului)
-reflex stiloradial( deasupra apofizei radiusului)
- reflex tricipital( tendon triceps brachial pe olecran)
- reflex rotulian
-reflex achilian
Reflexe cutanate:abdominal, plantar= se obtin prin atingerea tegumentului cu varful
acului(abdominal);se obtin prin excitarea marginii exterioare a plantei de la calcai spre
degetul mic cu un obiect bont.
Reflexe mucoase:
Cornean= se atnge marginea corneei cu o bucata de vata;raspude prin clipire.
- reflex de fund de gat
Reflex valopalatin=atingerea cu apasatorul de limba a mucoasei palatine;apare miscare
de deglutitie
-reflex faringian=atingerea mucoasei faringiane produce greata sis au voma.
Reflexe vegetative:
R papilar( mioza =se proiecteaza un fascicule luminous pe pupila si determina papiloconsrtictie;diametrul pupila sub 2 mm.)
R oculo-cardiac=comprimand treptat globii ocular se produce rarirea batailor cordului(
bradicardie)
Midriaza=marirea diamertului pupilei peste 5 mm.
H) Tulburari de sensibilitate:
- subiective: senz de intepaturi, furnicaturi, amorteli, dureri,
- obiective: sensibilitate tactile, dureroasa, termica, astereognozie( tulb privind
aprecierea volumului si formei obiectelor)
-anestezie=pierderea sensibilitatii
- hipoestezie
3

- hiperestezie
I) tulburari trofice:
- edeme
- ulceratii
- escare
- coloratie anormala
- artroze, artropatii, fracture spontane, atrofii, anchiloze.
J) Tulburari sfincteriene:
- tulb de mictiune /defecatie
- retentive de urina
-retentie de fecale
- incontinent urina/fecale.
K) tulburari ale functiei sexuale:
- impotanta, frigiditate
- abolirea erectiei
- erectii persistente
- erectii nemotivate
- retentive ejaculara.
L) tulburari de limbaj:
- acalculie
-dizartrie
-afazie
-afonie
-afazie senzoriala/motorize
M) tulburari de praxie:
- apraxia( incapacitatea de a executa correct gesturile)
- apraxie ideatorie= incapacitatea de a manipula obiecte uzuale
-apraxie ideo-motorie= executia automata a unor manevre uzuale cu incapacitatea
executiei la ordin( suflatul nasului).
N) tulburari de constienta, comportament si psihice:
- afectari ale atentiei, memoriei, judecata, afectivitatea
-adinamie
-bradipsihie, confuzie, obnubilare, stupor, coma, agitatie, agresiv, vulgar, delir,
halucinatii, bulimie, stare euforica, dezinhibitie, (defecatie, mictiune)
-dezorientare temporo-spatiala in legatura cu propria persoana.

Curs 2 PREGATIREA PACIENTULUI

Examene paraclinice:
- Rg craniu
- Peg( pneumoencefalografia) =putin traumatizanta;se executa o punctie lombara,se
aspira LCR 10-40 ml si se introduce o mica cantitate de aer.
Pozitia bolnavului;semisezanda;pregatirea bolnavului se face pe nemancate,dupa
inveasigatie se va transporta in decubit dorsal fara perna si va sta asa 2-3 zile;se
monitorizeaza.
Ventriculografia
Mielografia =se executa puncie lombara .ingrijire bolnavului ca la PEG.
Arteriografia cerebrala =se injecteaza substanta de contrast!
Pregatirea bolnavului: pentru punctie a vaselor la nivelul gatului.Pozitia bolnavului:
decubit dorsal cu gatul in extensie si capul rotat opus locului de punctie.
Catererism femoral
Rg de coloana vertebrala( fata/ profil sau 3/4).
Tomografie computerizata
RMN
Scintigrafia .Se pregateste bolnavul cu 2-3 zile inainte adm sol Lugol 30 pic/zi po.Atentie
alergie la iod!
Scintigrafie
USEC ( neuroultrasonografie)
Ex EEG.Pregatrea bolnavului: se interzice medicatia sedativa, excitarea, cu 24 ore inainte
de examinare;scalpul sa fie curatsi fara mese, agrafe.pozitia bolnavului :in fotoliu
special culcat si cu ochii inchisi.
Ex biologice:
LCR, biosii, biopsie molecular, analize uzuale.
Ex oftalmoscopie.
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE:
Curs 3
Ingrijirea bolnavului cu paraplegie

Manifestari de dependenta:
Impotenta functionala a membrelor inferioare.
Tulburari sfincteriene
Tulburari trofice
Problemele bolnavului:
5

Discomfort si durere prin imobilizare si redori articulare

Modificarea circulatiei
Imobilizare la pat ,deficit motor al membrelor inferioare
Incapacitatea de a se ingrijii zilnic
Alterarea functiei de eliminare
Alterarea integritatii pielii
Alterarea perceptiei de sensibilitate
Modificarea comportamentului: teama, frica, indiferenta, depresie.
Obiective:
Diminuarea durerilor si disconfortului
Indeplinirea planului de ingrijire si comunicarea cu bolnavul
Planificarea exercitiilor fizice si de mobilizare
Combaterea tulburarilor trofice
Combaterea tulburarilor sfincteriene
Combaterea tulburarilor de comportament
Prevenirea suprainfectiilor
Interventii:
Schimbam pozitia la 2-3 ore. Asigurarea confortului.
Asiguram pozitia semisezanda sau la marginea patului cu membrele inferioare pe un
taburet pentru evitarea atarnarii in gol; pozitie pentru alimentare si hidratare.
Efectuarea masajului la membrele inferioare de 2 ori/zi
Mobilizare activa si pasiva la marginea patului.;cu ajutorul cadrului de mers cu sprijin
subaxilar.
Ajutam bolnavul sa aibe pozitiile dorite/sa se miste in pat.
Asiguram protectia pielii sanatoase prin spalare zilnica,pudraj, aplicatii crme.
Prevenirea escarelor
Tratarea escarelor conform protocolului.
Asiguram pansament zilnic
Sondaj vezical
Clisma evacuatoare
Comunicare permanenta
Monitorizare.
Curs 4
Educatia pacientului privind prevenirea herniei de disc

Educatie posturala pentru reducerea lordozei

Pacientul va sta cu corpul inclinat usor in fata, se numara pasii cu privirea,se evita
dezechilibrele bruste.
Cand pacientul este semisezand se foloseste un suport sub planul picioarelor,
In pozitia culcat se adapteaza pozitia decubit dorsal pe un pat tare cu capul in flexie,
genunchii flectati.Nu este indicata pozitia decubit lateral sau ventral.
6

La scularea din pat pacientul va fie ducat sa se rostogoleasca pe o parte pana la

marginea patului,apoi se va sprijinii in cot si va lasa picioarele jos din pat.
Pentru exercitii se pot utiliza spalierele.Nu se vor ridica greutati.
Spatele se mentine rigid; nu in undita de peste.
Se vor evita rasucirile
Greutatile se vor aseza aproape de corp
Flectarea mrmbrelor inferioare se va face cu un picior in fata
Se evita pantofii cu toc.
La ridicarea obiectelor se ridica inainte capul pentru a redresa gatul apoi se flecteaza
mentonul.
Fixarea greutatilor se va face cu ambele maini,cu palmele.
Se va deplasa corpul odata cu greutatea.
Repunerea greutatii se va vor face miscarile in sens invers.
Pentru soferi,scaunul sa fie cat mai aproape de volan cu genunchii mai sus decat
soldurile;spatarul sa fie inclinat 20-30 o fata de vertical din fata. Pauze dese de sofat.
Pentru copii se vor evita jocul capra
Educatie fizica, conditii bune de munca si siguranta mediului

Curs 5
Particularitati de ingrijire a pacientului cu AVC:

Obiective:
Diminuarea durii de cap, ameliorarea tonusului muscular, mentinerea coordonarii
miscarilor, cooperarea bolnavului, ameliorarea tulburarilor de vorbire, mentinerea
integritatii pielii, prevenirea caderilor, mentinerea functiilor vitale, prevenirea escarelor,
diminuarea anxietatii.
Interventii:
Evitam trecerea rapida in ortostatism
Evitam miscarile bruste si necoordonate ale capului
Evitam transportul bolnavului pe distante lungi
Evitarea efortului fizic
Se va comunica aparitia paresteziilor si parezelor.
Educam bolnavul se respecte alimentatia ( eliminarea grasimilor si a dulciurilor)
Regim hiposodat,hipocaloric
Reducerea stessului intelectual,emotiilor
Evitarea obezitatii,a frigului, a traumatismelor, a sedentarismului, se evita alcoolul si
tabagismul
Se evita hipotensiunea ortostatica
Bolnavul va face exercitii de imbracat/dezbracatsi de trecere de pe scaun in pat si invers.
7

Bolnavul va reinvata sa-si faca toaleta zilnica;se fac exercitii de reeducare.

Se va urmarii forta musculara,se urmareste castigarea autonomiei
Zilnic bilantul acumularilor,
Programul de recuperare va fi bine stabilitit si respectat
Este interzisa mobilizarea nocturna !
Se va mentine decubitul cat persista edemul cerebral
Monitorizare zilnica a TA
Masuriledrastice de diureza sunt contraindicate
Sedarea va fi moderata
Adm de medic sa se faca urgent in prime;le 3 ore!
Atentie la adm de anticoagulante, pot da sangerari!
Problema
Cefalee violenta
Greata
Varsaturi
Vertij
Tulburari vizuale
Deficit motor
Tulburari cardio-vasculare
Tulburari de respiratie
Incapacitatea de a se hidrata
si alimenta
Incapacitatea de autoservire
Risc de alterare a integritatii
pielii
Incapacitate de a comunica
Alterarea functiilor vitale
Agitatie psiho-motorie
Tulburari de somn/odihna
Convulsii
Incontinent de urina/fecale
Constipatie
Coma hemoragica

obiective
Evitam mobilizarea fara aviz
Dr
Repaus absolut la pat 3-4
sapt.
Interzis
transportul
pe
distante lungi
Combaterea cefaleei
Combaterea
varsaturilor/
greturilor;
Supravegherea
functiilor
vitale;
Pastrarea igienei;
Hidratare;
Alimentare;
Supravehgerea
integritatii
pielii si mucoaselor;
Supravegherea
incontinentelor, sondaj;
Prevenirea complicatiilor;
Combaterea tulburarilor de
somn/odihna;
Combaterea
crizelor
convulsive;
Mobilizarea
pasiva,
autopasiva si activa.

Intervantii:
- repaus la pat, asiguram pozitia procliva a capului.
-Se interzice pozitia semisezand;
Mobilizarea se fie avizata de Dr dupa 15 zile de la disparitia cefaleei.

-Bolnavul se transporta doar in pat cu roti; in trecerea de la pat la brancarda vor fi 3

cadre medicale.
-Asigurarea CAS;
- bolnavul va fi asezat pe partea sanatoasa in decubit lateral;
- bolnavul comatos va fi aspirat, el nu expectoreaza fiindca reflexele sunt abolite.
Se sterg mucozitatile din gura cu o pensa cu un tampon sau se aspira cu o sonda.
Se adm. O2 pe sonda nazala sau masca;
Monitorizarea functiilor vitale, dupa orar si FO;
Sondaj la incontinent;
Toaleta zilnica; pentru gura: ceai musetel, Acid Boric sol 1% sau Glicerina Boraxata 3
ori/zi.
Se curata protezele( dentara) zilnic.
Pleoapele se vor tine inchise, se fixeaza cu leucoplast peste o compresa umezita cu ser.
Se vor face instilatii oculare in sacii conjunctivali cu o pic de vitamina A /3 ori/zi;
Alimentatia se face pe sonda naso-gastrica,
PEV;
Rehidratare se face cu lingurita( apa, ceai, limonada).
Dupa combaterea varsaturilor se reia alimentatia treptat;
Adm.la indic Dr. medicatia
Se previn tromboflefitele: se ridica membrul inferior mai sus decat planul capului; se
pun ciorapi elastici;
In hipertensiunea intraparenchimatoasa se reduc lichidele si se limiteaza PEV.
CURS 6
Interventii de nursing in HIC:
Pozitie semiculcat
Evitarea miscarilor
Toaleta locala dupa varsaturi, aspiratii.
Adm de PEV.
Se evita ortostatismul;
Nu se efectueaza flexia gatului;
Se evita tusea;
Se monitorizeaza ritmul respirator;
Se urmareste permeabilizarea CAS.
In salon sa nu fie zgomot, sa se aeriseasca si lumina.
Nu se admit vizitatori
Se combate constipatia;se combat tulburarile sfincteriene,se face toalata locala;
Se va hidrata bolnavul conform schemei din FO.
Se comunica permanent cu bolnavul;
Se asigura odihna/ somnul;
Se face mobilizarea picioarelor in pat;
Se urmaresc edemele.
9

CURS 7
Interventii specifice in neuroinfectii:
-

Bolnavul va fi zolat
Va sta in semiantuneric fiindca este fotofob
Personalul va purta echipament de protective si manusi.
Se adm.vaccinoterapie si seroprofilaxie.
CURS 8
Interventii sperifice in leuconevraxita:

Repaus relativ;
Se evita efortul fizic
Regim alimentar hipocaloric si vitamine, obezitatea agraveaza deficitul motor.
Se evita surmenajul,
Se identifica capacitatile de rezistenta si suport impotriva bolii,
Se urmareste reinsertia sociala,
Familia sa colaboreze,
Corectam tulburarile( disuria).
Spsticitatea se combate cu prudenta.
CURS 9
Interventii in epilepsie:

Bolnavul va fi scos din mediul periculos, pentru evitarea ranirilor; ridicam barele de la
pat;
Se protejeaza capul, se aseaza pe un material moale,
Fixam limba cu un cleste special,
Supraveghem permanent, observam felul manifestarilor si durata,
Pozitionam postural bolnavul
Efectuam toaleta bolnavului dupa criza
Adm tratamentul anticonvulsivant;
Supraveghem functiile vitale
Dupa criza: aspiram, dezobstruam, facem toaleta, combatem tulburarile de
comportament, evitam eforturile, interzicem alcoolul.
CURS 10.
Interventii in Parkinson

Se efectueaza miscari pasive/ active pentru prevenirea contracturilor si a deformarilor

articulare,se urmaresc functiile.
10

Activitatea sa fie variata si folositoare,

Se previn accidentele,
Se creaza un climat securizant,
Bolnavul sa se deplaseze cu baza de sustinere largita, in mers tinuta sa fie dreapta si
mainile la spate.
Se fac exercitii de echilibru in pozitie sezanda si gimnastica medicala;se face masajul
spatelui;
Se fac exercitii de trecere in ortostatism;
Se ajuta bolnavul pentru imbracat/ dezbracat,alimentative,
Se foloseste imbracaminte fara nasturi,sireturi.
Se educa bolnavul sa bea din cana cu cioc,
Carnea se serveste tocata,
Se monitorizeaza TA; poate face HTA ortostatica!
Se adm medicatia p.o.
Se implica bolnavul in activitati sociale, sa lucreze impreuna cu familia, organizat; sa
desfasoare activitati recreative,planificate,active zilnic;se face plan pentru 2-3
saptamani.
Trezirea se fie matinala, odihna dupa pranz.
Problema este mersul.Atentie ! la podea, covor, pantofi, balustrade, scaune .
Se utilizeaza scaune inalte si tari, nu joase si moi sau largi.Se rearanjeaza mediul pentru
siguranta.
CURS 11.
Problemele pacientului cu Miastenie:

Oboseala musculara exagerata

Alterarea perceptiei vizuale
Deficit de autoingrijire
Imposibilitatea mestecarii alimentelor
Alterarea comunicarii ,tulburari de vorbire,
Ptoza palpebrala,
Tulburari de deglutitie,
Hidratare ineficienta
Restangerea activitatii intelectuale
Caderea capului in fata,slabire muschilor cefei.
Accese de sufocare
Aspirare de varsatura
Respiratie ineficienta,
Igiena deficitara
Comunicare ineficienta
Risc de accidente
Pacientul nu va fi hranit de catre aparinatori!
11

CURS 12.
BILANTUL INTERVENTIILOR DE NURSING IN NEUROLOGIE
1. Comunicare( vezi comunicarea terapeutica):
Precoce se va face reeducarea tulburarilor de vorbire de tip afazic:
- Exercitii de exprimare
- Colaborarea familiei
- Exercitii de memorare
- Numirea obiectelor
- Constructii gramaticale
- Nu se corecteaza dialectele
- Nu se descurajeaza bolnavul
- Se urmareste exprimarea
- Cautam gandirea asociativa a bolnavului.
2. Bilant respirator:
- Evaluarea respiratiei
- Tip respirator, frecventa,aspect, muschi accesori respiratori, aspectul unghiilor
- Nelinistit, ragusit, tuse, sputa, effort, dispnee,miscarile toracice
- Durere in piept in inspire/expir
- Febra, anorexie, ciazoza, HTA, TAHICARDIE
- Fumator?/deteriorarea functiei respiratorii
- Obsrtuctie CAS
3. Bilant odihna/somn
-

Tulburarile depend de starea fizica si psihica

Datorate conditiilor de spitalizare
Datorate conditiilor de mediu /salon
Discomfort datorata ingrijirilor/durerii/deficitului motor
Stress emotional
Anxietate/frica
Medicamente stimulante ale SNC
Somn agitat/interrupt/desteptari repetate/insomnia/somnolent in timpul zilei
Stare de letargie/iritabilitate/ agitatie/ oboseala
Acuze verbale
Cearcane
Indispozitie/dezorientare
Inversarea ciclului somn/veghe.
Interventii:
Evitam producerea de zgomote
Nu se intrerupe somnul
12

Asiguram confortul si pozitia favorabila/confortabila

Respectam programul zi/noapte si somn/vrghe.
Interzicem consumul de cafea alcool, excitante
La indi Dr adm somnifere
Incurajam bolnavul pentru exercitii fizice
Educam pentru a se odihni bine.
In caz de hipersomnie se monitorizeaza apnea, miscarile globilor oculari, TA.

4.Bilantul termoreglarii:
Masurarea temp
Hipotermia/hipertermia= arata tulburari metabolice, de oxigenare sic v.

5.Bilant sfincterian:
-

Se monitorizeaza tulburarile trofice cutanate

Se urmaresc insuficientele urinare
Evaluarea timpului de incontinenta: lenta-hiporeflectivitate vezicala;precipitatahipereflectivitate vezicala;din prea plin;incapacitatea de a elimina.
Controlam gradul de distensie al vezicii pentru a prevenii ruperea acesteia
Evacuam urina prin cateterism vezical;foarte lent;evacuarea rapida provoaca hemoragii
si/sau reactii vegetative colaps.
Defecatia e insotita de mictiune-se poate incerca printr-o clisma excitarea si evacuarea
vezicii urinare.
Se urmareste reeducarea mictiunii prin reeducarea vezicii paralizate cu redarea
capacitatii de cumulare si evacuare
Controlam daca exista scurgeri de urina
Monitorizam diureza, cant, calitate, orar
Evaluam perceperea sensibilitatii
Evaluam efortul mictional
Recomandam barbatilor un urinar portativ
Eliminam infectiile urinare
Sondaj repetat: sonda Folley 16-14-18;sonda se schimba in primele 2 sapt de 2
ori/saptamana, apoi o data pe saptmana;se utilizeaza doar 2-4 saptamani.
Sonda ademeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare, este infectanta,
se schimba la 4-5 zile, la aparitia scurgerii urinii in jurul sondei trecem la sondajul
repetat; sa mentinem o diureza abundenta.
Defecatia:
Constipatia: abdomen balonat, dureros, rigid
Diareea:scaune dese, moi, lichide
Evaluam si supraveghem evacuarea de fecale;continut, aspect,bolul fecal.
Efectuam masaj abdominal
13

Administram frecvent apa in cantitati mici

Daca bolnavul se poate mobilize asiguram o pozitie cat mai fiziologica pe w.c.
Tranzitul intestinal este reluat complet cand bolnavul poate sta in picioare si se poate
deplasa.
Avem in vedere obisnuintele individuale
Urmarim aparitia zilnica sau la 2 zile la aceeasi ora a scaunelor
Declansam eliminarea bolului fecal dupa dejun; daca nu apare senzatia de necesitate
introducem un supozitor cu glicerina; efectul sa apara dupa 20- 30 min.In caz contrar se
face masaj abdominal. Cu mana in manusa chirurgicala introducem in anus indexul si
astfel producem o contractie reflexa a ampulei pentru aparitia reflexului de defecatie.
La 4-5 zile se face spalatura anala/ clisma la bolnavul care nu a avut scaun.cantitatea de
apa este 200-500 ml, cu ulei masline sau un ulei mineral.
Respectarea regimului alimentar anticonstopatie bogat in celuloza si fibre.
La indicatia Dr. adm. de laxative,sau clisma evacuatoare.
In caz de diaree regimul alimentar va fi strict, fara celuloza si se adm la indicatia Dr.
antimicrobiene.
Se vor efectua exercitii pentru reeducarea rectului, pentru o evacuare ritmica.
Se efectueaza toaleta locala de cate ori este nevoie, se inspecteaza tegumentele si
mucoasele,sa fie integer si curate.
6. Bilantul tulburarilor trofice:
- bolnavul imobilizat prezinta reactii fibro-tendinoase cu tulburari trofice.
- tesutul adipos este afectat, exista staza venoasa.
- se combate aparitia flictenelor, ulceratiilor si a escarelor.
- se face controlul integritatii tegumentelor.
Interventii pentru prevenirea tulburarilor trofice si cutanate:
Imbaierea zilnica a bolnavului si asigurarea toaletei
Masam zonele predispose escarelor; invioram articulatiile si activam functiile pielii;
Schimbam pozitia bolnavului la 2 ore,in functie de deficitul motor
La bolnavul imobilizat asiguram toaleta pe regiuni;
Frictionam cu alcool mentolat zonele predispose escarelor;
Se anunta Dr. cand apar modificari cutanate;
Asiguram confortul si temperatura optima in salon;
Favorizam circulatia prin mobilizare active si pasiva, masaj si frictionare;
Evitam pozitiile vicioase a membrelor si a coloanei vertebrale, asiguram pozitie corecta
in pat cu ajutorul utilajelor auxiliare;
Se vor mobilize active degetele, picioarele, mainile, gambele si antebratele bolnavului.
Asiguram hidratare si alimentative adecvata;
La indicatia Dr. adm local unguente si crme;
Protejam regiunile de contact cu planul patului prin perne gonflabile si saltele
antiescara.
Conditie terapeutica:
Evitarea expunerii la compresiuni;
14

Expunem tegumentele bolnavului alternativ la cald/frig, repetat perioade scurte de

timp.
Ingrijirea plagilor, obligatoriu cu material sterile, manusi sterile si solutii (sol Dakin, ser
hipertonic, Streptokinaza, dezinfectante, violet de gentiana, albastru de metil,
Bioxiteracor, Mercurocrom, pansament gras.)Dezinfectam zona din jurul plagii cu Iod,
observam plaga, efectuam toaleta plagii dinspre centru spre periferie;cu fiecare tampon
curatam o regiune si apoi il aruncam. In caz de supuratii se face dezinfectia dinspre zona
curata spre cea murdara cu secretii.Se iriga plaga.Se face pansament protector.Se pot
folosi bureti de fibrina, trombina uscata sau Debrisan. Se pregateste pacientul
preoperator pentru excizii sau grefe.
7. Bilantul tulburarilor psihice:
Se vor evalua tulburarile:
prezenta deficitului motor
imposibilitatea bolnavului de autoingrijire, autoservire, mobilizare.Manifestari: agitatie
psihomotorie si tulburari psihice;
pierderea personalitatii
tulburari de memorie
tulburari de comportament
insuficienta pregatire psihologica a bolnavului
abandonul familial duce la exacrbarea tulburarilor
bolnavul refuza orice colaborare, este negativist
prezinta tulburari de orientare temporo-spatiala
problemele psihice sunt obstacole in recuperare.
Manifestari psihice: depresie, anxietate, frica, pierderea initiativei.
Manifestari intelectuale: amnezie, scaderea puterii de intelegere, scaderea capacitatii
de judecata, lipsa perseverentei.
Tulburari psiho-motorii: agitatie, apatie, confuzie, refuz la orice oferta, stari delirante.
Alte tulburari psihice: agnozie, apraxie, tulburari de schema corporala, anomalii
proportionale, neglijarea membrelor paralizate.
Alte tulburari organice: tulburari ale activitatii sexual, tulburarea campului visual.
( Dupa Adams si Hurwitz).
Interventii:
satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului;
stimularea interesului intellectual;
psihoterapie;
supravegherea comportamentului bolnavului;
indiferent de cauza care a produs starea de agitatie,bonavul trebuie facut inofensiv
pentru a nu-si pune in pericol siguranta propriei persoane cat si a celor din jur.
Indepartam obiectele ce pot fi traumatizante, folosim aparatoarele laterale ale patului,
la nevoie izolam bolnavul. Se interzice violenta sau brutalitatea.
La indicatia Dr, administram sedative, tranchilizante, hipnotice.
Educam familia pentru a colabora cu personalul medical.
15

In isterie bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate, hipoestezie sau anestezie,

parestezii, durere.Fenomenele apar brusc, au caracter functional, cu un tablou
impresionant dar fara fond,amnezii, caderi, convulsii.Crizele au aspect comitial fara sa-si
provoace traumatisme, bolnavul alege sa cada cu grija si doreste impresionarea celor
din jur.
8. Bilant hidroelectrolitic:
- in mod normal un adult are nevoie de 2500 ml. ala/24 ore. Se elimina:1500ml prin
urina; 500 ml prin piele; 350 prin aerul expirat si 150 ml prin fecale.
- se va face bilantul excreta/ ingesta
- in caz de dezechilibre cresc pierderile de saruri si electroliti.
- manifestari/ pierderi: diaforeza, diaree, adm de diuretice, drenajul plagilor, arsuri,
aspiratie gastrica, hiperventilatie.
- se vor scade cantitatile adm I.V.
- dezechilibru hidric inseamna volum deficitar de lichid.
- hipovolemia este deficit de volum lichidian extracellular.
- deshidratarea inseamna pierdere de apa saruri si electroliti.
Valori normale pentru electroliti in ser:
K+=3,5-5 mEg/l
Ca++= 4,5-6mEg/l
Mg++= 1,5-2 mEg/l
Cl- = 9-10 mEg/l
Prot= 15-19 mEg/l
Fosfati= 1-2 mEg/l
CO2 total= 26-30 mEg/l.
Manifestari de dependenta: limba rosie, uscata; buze uscate; piele uscata cu turgor
scazut; mucoase uscate; senzatie de sete; sudoare redusa; anemie; pierdere de
greutate.
In gradele de deshidratare: cresc hemoglobina si hematocritul prin hemoconcentratie,
creste urea sanguina, urina este concentrata si cu densitate mare.
Interventii:
Masurarea lihidelor si a eliminarilor
Cantarim zilnic bolnavul
Monitorizam semnele vitale
Asiguram igiena pielii si a cavitatii bucale
Prevenim aparitia tulburarilor trofice cutanate
Educam bolnavul pentru a evita consumul excesiv de lichide
Observam edemele periferice
Stabilim cantitatea de lichide / 24 ore
Asiguram o alimentative adecvata si variata.
In DZ luam masuri speciale de alimentatie si adm. de insulina.
Adm.PEV indelungata sau alimentatia pe sonda nasogastrica cresc riscul de infectii, de
aspiratii si diaree.
16

Rata de flux in PEV va fi prescrisa de Dr.

Calcularea ratei de flux in PEV: Volum total *nr. pic( in ml)/timpul total de infuzie in
min=pic/min
9. bilantul durerii:
Durerea este un eveniment complex, fiziologic si cu component psihologice, sociale,
cultural si spirituale.Bolnavii pot avea durari ca o manifestare a bolii determinante, a
examenelor, procedurilor, in urma tratamentului sau a procedurilor chirurgicale.
Scopul durerii este protectia organismului prin tragerea unui semnal de alarma in fata
nevoii de actiune.
Manifestarile durerii: vocalizare, suferinta, reflex de flexie, limitarea miscarii.
Raspunsul imediat la durere este socul: puls crescut, frecventa respiratorie crescuta,
cresterea TA, transpiratii, paloare, dilatarea pupilelor. Durerea intensa inhiba centrii
vasomotori si apare hTa si hipoxie.
Se va efectua evaluarea durerii conform protocoalelor si scalelor.
Interventiile vor combina metode farmacologice si nefarmacologice.
Atentie la adictie!
Tehnici recomandate: stimulrea cutanata tactila( masaj, masarea punctelor de
acupunctura, folosirea aparatelor cu vibratii, cald/frig, gheata,frectia cu Mentol).
Bolnavul va decide ce tehnica doreste si durata ei.
Se recomanda terapia muzicala , tehnici de respiratie si tehnici de relaxare, folosirea de
imagini, inducerea imaginatiei.
Medicul recomanda: anestezie epidurala continua, anestezie controlata de bolnav sau
TENS( stimulare electrica transcutana a nervilor) in cazuri grave.
10. Bilant motor:
Bolnavul pierde total/ partial capacitatea de autoservire si autonomia de deplasare.
Se vor evalua: mobilitatea articulatiilor, forta muscular, amplitudinea miscarilor,
miscarea active ramasa, capacitatea motorize voluntara, spasticitatea muscular, viteza
de executie, capacitatea de intelegere, inhibitiile, hipotonia muscular, aproxiile.
Se va urmari colaborarea familiei si a bolnavului.
Contractia musculara
absenta
Contractia musculara fara
deplasarea segmentelor
Contractia musculara cu
deplasarea de segmente
Contractie musculara cu
deplasare de segmente
trecand peste o usoara
opozitie
Contractie
musculara
aproape
de
valoarea
normala

Viteza de executie
Nu se poate testa
Nu se poate testa
Viteza lenta

Miscarile complexe
Miscarea lipseste
Miscarea lipseste,
doar intentia
Miscare partiala

arata

Viteza egala cu cea a Miscare

ampla
dar
deplasarii segmentului
realizata cu dificultate

Vitexa de executie mai Miscare realizata usor dar

scazuta decat de partea cu forta scazuta
sanatoasa
17

Contractie
normala

Miscare normal. Sunt

interesati mai multi muschi
sau grupe muscular.
Capacitatea de autoservire Consta in : igiena personala, Membre suple; mana supla
generala
imbracat si dezbracat,
autoservire
la
masa,
activitati manuale diverse
Capacitatea de autonomie
mersul
autonom

musculara Viteza de executie normala

Recuperarea deficitului motor:

Consta in reeducarea miscarilor
Proces de recuperare etapizat, individualizat, cu continuitate
Stimularea bolnavului pentru propria recuparare
Supravegherea factorilor de risc( HTA).
Dozarea si gradarea exercitiilor
Evitarea efotului prelungit
Tera[pie recuperatorie
Respectarea etapelor: reeducarea functiei incepe in perioada acuta, trecerea peste 30
zile de la debut are o evaluare nefavorabila.
Se vor evita reactiile musculo-tendinoase;
Membrele paralizate se vor mentine in pozitie corecta, fixate cu saci de nisip,
Se combat pozitil de de flexie a genunchiului, rasucirile de tendoane, rotatia externa a
coapsei.
Mobilizarea pasiva:
masam extemitatea pentru a prevenii complicatiile trombo-embolice;
efectuam miscari ale segmentelor paralizate in ambele sensuri;
efectuam miscari de dute-vino de amplitudine cat mai ridicata;
evitam manevrele energice, pentru a nu produce rupture;
evitam pozitiile antalgice;
evitam reactiile de aparare din partea bolnavului
sedintele sa nu se prelungeasca peste 30 min.
intre mobilizari se fac pause.
Mobilizarea autopasiva:
bolnavul preia o parte din programul de mobilizare pasiva
bolnavul poseda capacitatea de mobilizare
educam bolnaul sa execute miscari simple, corecte si eficiente
se urmaresc progresele neuro-motorii.
Mobilizarea activa:
se urmaresc: calitatea miscarii, viteza executiei, rezistenta, indemanarea, forta fizica,
continutul miscarii.
Bolnavul va avea sprijin pe partea plegica pentru mers
18

Programul va fi individualizat
Exercitii pentru membrele superioare: apucarea obiectelor, ridicarea obiectelor,
asezarea obiectelor, aruncarea.
Exercitii pentru membrele inferioare: urcatul treptelor, coboratul treptelor.
Se evita miscarile incorecte.
Spasticitatea este degradarea raspunsului muscular in urma comenzii nervoase
deficitare;dezehilibru major in miscare si postura.
Bolnavul primeste un set de poze cu miscarile pe care sa le execute.

19