AUTORI:

GEORGETA BALTA
LUDMilA RACHIERU
LIANA pARVU
VALERIA GHIDU
r "1 1
: "' 1 . ' "
1-"' .
I
I
I
Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei
Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale / Lucrelia
Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _
Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,
2008-
2 vol.
ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9
Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare
nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3
1. Titircii, Lucrelia (coord.)
I I . Gal, Gherghinica
III. Dorobanlu, Elena
.LUCRETIA TITIRCA
ELENA DOROBANTU
GHERGHINICA GAL
MONICA SEUCHEA
MARIA ZAMFIR
COLABORA TORI:
MARIANA ARDELEANU IULIANA VISOVAN
MARIUCA IVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN
LAURA MUNTEANU
V o L I
CU TEHNICI DE EVALUARE 5 1 iNGRlJ lRI CORESPUNZATOARE
I
NEVOILOR FUNDAMENTALE
URSI DE
Co o r d o n a t o r lu c r a r e
LUCRETIA TITIRCA
,
G H I
614.253.5
J 4~:~1.. t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y
[(~--~J -0
I
"
.1<.
' (. . . . . ' .
i~
, I
I
I :
,
[
,(I. . '
il
::
[
",i:.
I 1
~
d ~
. I
II
r \
II
l
~, .
i~;' -:y{j;.il:Mo~i;1!j9'l'J '..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r. .~,'.-r-~-
Redactor de carte: Dr. Mihail MIHAILIDE
Tehnoredactor: loan DUMITRENCO
Tehnoredactare computerizata
~i coperta: Gina MANCIU
Corector: Constanla MARINESCU
EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck
Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131
TEL EFON: 31 5. 61 . 09; FAX: 31 5. 69. 80
,-.r.'
EDI:T" URAVIATA MEDICAlA ROMANEAsc A
Bu c u r e! j )t i

n
c
~
m
:r:
:z
o
~C\
~~J :
c::-
0'-0
_c
~~O
-" .V" m
c-
Z->
c:ZZ
~C
s:c..
m$",..,
:z- fA
~nv.
0-
I:;:;~Z
~C\
c
:z

c
d

;ll:J
m
;:
~:'.
~.
;
~~'.
!~
,.
;,",
< ~ _ , , ' , . . . . . 'N '....... .. .. ,,"
f
,..'~.,,' v",.'"\,, " "r "-' I' ;, ~ ' , . , , . ":' ~ ". . . : (. 1' :, ' ;' ;, , ""' ","(,';,'w,;.o,,; ,'.'.i,', ,..,.
' I""""' ' ' ' ' ' ' ~ ~ -" < ' 1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I' ,
I
. ~
.~
:~
' ;j
i,
. 1'
NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU
Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare ! ,> i
ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine
eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru
aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i
tuturor asistentelor $iasistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor
de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor
sau sa trateze $isa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.
Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In
editarea $idifuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $iaprofundarea studiilor
de nursing.
Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sanatate pentru toti in anu/
2000"In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134de lari membre, a
fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai
important, mai apropiat de populalie $icare poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.
lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat
principalele boli intecto-contagioase $icu extindere In masa $inici ca a stavilit drumul spre
cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc. ), care determina
scaderea duratei medii de viala $ia speranlei de supravieluire.
Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,
inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:
hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (bolicu transmitere sexuala), bolile ocazionate de
deprinderi noeive - utilizarea aleoolului, a fumatului $ia drogurilor majore.
Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~ i. tre
integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $iRomania. lata de ce nevoia de
formare a cat maimultor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat maiacuta eu
cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea
profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.
Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni
sociale $ipolitiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activin numeroase zone ale lumii.
Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a
sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii
(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al
cuvantului). a delincvenlei minorilor $ia tulburarilor psihice, ca 0consecinla a tuturo
r
celor
menlionate anterior.
Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotiriisanatalii
nuse pot realiza fara munea In eehipa $itara prezenla bralelor devotate $icalde ale nurselor.
5
I. , , > I
I .
I
I
I
,
I
7
nV1BINAREA STIINTEI
CU VOCATIA D E NU' RSA
fndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile I
sanitare postliceale $i asistenJi/or medica/i (profesori de nursing sau practicieni).
Conceptul de ingrijire prezentat aid are la baza modelul elaborat de Virginia I
Henderson, completa!, cu e/emente dintr-o larga blbliografie de speda/itate. Acest .
mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine
p.e benefidarii ingrijiri/or, sa of ere ingrijiri mai bune, individualizate, complete $i I
continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul sanitar,
in formarea de baza $i continua.
Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind . 1
faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0serie de surse de informaj,i despre
nursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,
francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor
medicali.
Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca
nu am c1arificat $i aprofundat in suficienta masura noJiunile legate de procesul de
nursing, de planul de ingrijire, cu toate implica/iile acestora. Este lnsa greu de I
crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,
cu nuanJe/e $1impfica/iile for.
Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In
/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cu
sprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i
doar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum, I
materia/ele bibliografice primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate
nu sunt sufidente pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare
postliceale. De aceea, am considerat ca elaborarea unei lucrari care sa constituie I
- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar, un ABC al nursingului, care sa ajute /a
formarea $i informarea asisten/ilor medicali in conformitate cu orientari/e actuale in
acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor
sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.
6
Dr. Mioara MINCU,
medic primar,
director general al $colii Sanitare Postliceale
"Carol Davila"
.' ., :~-~".-c-;'.;'~:".i ,".;:.. ;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""' . ';'".. 7,-:
De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata
lumii sa lie ceva mai luminoasa.
$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, sepoate
mmdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - TnliintatTn1899, cu
sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual
prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.
A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu
consecventa: mentinerea TngrijirilorJ \~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt
nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica
prolesioni~tilor.
De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreunacu
asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea
publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale
(OMS, UNESCO, UNICEF etc.).
Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i
reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul
dintre texte, denumit Tnsemn de mare preluire "J uramantul lui Florence Nightingale". este
urmatorul:
"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJade aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viaJaIn cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate .
. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da
cu buna $tiinJa vreun leac vatamator.
Vol face tot ce sta In putlnta mea spre apastra $i ridica drapelul profesiei mele
$i voi fine In tai!Jatot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile
familiale In timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma
voi devota celor pe care Ii lngrijesc".
Mi-a~mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:
Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i
Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tnurma controlului CNEAIP
(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJ itarea Invatamantului Preuniversitar). sa
creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn
cel de Asistenta sociala.
Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-
{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceIatribut pe care medicina Antichitatii 11
asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EIia numai 0clipa. dar amintirea lui
dainuie uneori pentru todeauna.
Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei.
Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare
pentru nimeni pana cand nu este daruit".
Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru
ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-Imai poate darui.
i,
~'.,:,:,"..""--
~
,i
;;~
~.
~
~
8

S it.
~
i

------------~
r I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I :
Ii
t
I
i : . , . : : .
i::
~l~
'I~
Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,
ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea
modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de
mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor
procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina
de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.
To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele
abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze
eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0serie de
observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se
pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca
exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In
limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.
Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu
ca singurul modelposibil.
Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea
de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor
pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0lncercare de a fixa un limbaj profesional
comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _
lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e
acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In
educa/ie $i formare.
*
Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza
actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.
Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a
unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nupoate fi redus
la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de
asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru
menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin
cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate
creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.
Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de 0judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;
autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un
tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.
in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul
delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la
aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta
8
" ..... ',~ j;,,:, ri';,',,' ~> :,;.' ."~~/;,;'~.j/, ."~~:.;. " , ; . , . > , ' ,
pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul
prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i
independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de
pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa
aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare
legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic
de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite
ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive
pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din
rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.
Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0linie de conduita rigida (pentru ca nu
au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,
oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic
adoptat astazi In majoritatea /arilor.
Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la
dispozijie 0bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea
nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i
sa completeze temele cu alte informajii necesare. Ievii au In acest indreptar un
model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in
vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul
orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i
timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate
renun/a.
Exista mu!te contraverse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini
,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau
"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.
De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de
ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape
propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este
aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.
Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.
Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi
consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei
lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata
dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea
introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta
este doar lntredeschisa.
Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care
asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de
~
I
~\
ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care
pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in
diagnosticul de ingrijire autonoma.
Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a
diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire
logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai
eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.
Este $tiut, procesul de ingrijirl are drept scop 0ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu
culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie
deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i
atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea
asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model
$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.
Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu
am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?
Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,
sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse
in manualele existente.
Lucretia TITIRCA
'":-:.1:':,
PARTEA INTAI
NURSA
procesul de ingrijire (de nursing]
I
I
I
I
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
,'" _j', :' -,'. :'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~.{~~Il~'<~"'~
CAPITOLUL I
INTRODUCEREA I N PROFESIE
Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, cand
femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproape
de noi, Tn1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului
(sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpe
Nirz.h!inqalfl.- ..
-Astazi cu toata vechimea pe care 0are - misiunea sa sociala nu este totdeauna
clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiune
autonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $i
descris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa,
rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.
1. NURSA
Reproducem c~Heva definitii ale nursei:
~- OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J .c.,.LJ .rn~~!ft:lL
1. - ~e 0persoaoa.car.e.:_
-_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9J Qst
aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali;
-.--- - ---
.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJ i
A~istenlilQL.MeQiGaji-; -'"
_ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJ iul Asistentilor ,.
Medic~;~---'-----"- .-----.-----.----- i
_ este autorizata ~~.Qr?.lj~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum este
definiilideconsiliul Asistentilor Medicali, In concordanta cu
~"'''--,~.....-,--- ---._-_.__ ._--"-"'~-~'--"-"-._-'..... .. . .-.
pr~g.@.r:..ea$i experi~1119_sa; .
_"e.ste'Catllilrfzat-a lo__ ln.deglinirea acelor.procedurisi tUl)f1
ii
care su~puse de Tr19rJ jirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,
.,-....-....,.--~ --------------------------------------- .... _--------- - -
dar sa nu faca 0 procedura pentru care nu este calificata .
__ ___--~-~--~.-~.~-.- ... '.- ...._._".. ~. '" n.'-'_''' .-.
.11
'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea
francofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de
nursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie.
"Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor
(C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1milion asisten/i.
13
14
Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de
practica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatirea
elevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar
$i pentru categoriile auxiliare.
2. Nursa este pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn de studi
l 1
i~nd: ~...
. --:Erom~re~.~~J J ~L . I
..--prevenirea imbolnavirilor
-l'"!9itiir.e~V~J n ..R!.J D..ft de vedere fizic, mental, a
celor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitate
sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata
lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru
descrierea nursingului.
De reJinut!
~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<; J _ ~_ _~~_em~_E:l_~ ...
4 (palru) respon?aqilit~j1._J ;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiile imp0r:!a_nt~$i
'i:mume: . ._....
, ." 1.promovC!~anata.1iL,
2. prevenirea imbol nay,l rl l or
f..!J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.
4'~Sl J hLioJ eL~
3. Nursa generalista presupune:
- ,~dis..@If!J .Wfi.=----$.QS;lala,J e.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(J Q
u ni.!fJ .tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J +--GomunjtaJ ~}
- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele
- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze)
- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa
- sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti
(capacitate de empatie)
I '_Important!_ -i
, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,J J !L
r~C1n-le-:----'------ ~.,,_._-------_.--
. - individuale
- familia/e $i
- de grup - la problemele actuale sau potentiale de
sanatate.
Ea este ca 0mama ce actioneaza c_onfQ[m n~_v.ojJ or-copiluJ ui
$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t ..mai_diverse ...De..
acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost denumita "mama pJ ofe-
sionTsta". .
I
I
I
I
I
I..
I
I
I
I
I
I
,
I"
"
I~
Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:
1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_
a sanatatll cuprmzand:'~-~-
'- - promovarea sanatatii
- prevenirea bolii
- ingrijirea ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __ hi!ndi:
c.~ I. de!? c :
te
tVarst~nJ Qate '.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I' I
-comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..< .
15
Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion privind rolul
ese'nfalaEislstenteJ : m.eajc;<3.I~:
--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta
persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge
~iiU s a- I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri
"In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,data ar fi
avut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicala
trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul
sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -
,ErJ ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.l i..
2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:
,;Saajuti Illarvldur:fiEJ 'acesta 6 'OTnaiisau sJ inatos, sa-$i afle
calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav
sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova
sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,
vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i sa
actioneze Tnasa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat
mai curand posibil".
3) A.NA (North American Association) da urmatoarea
definitie pentru nursingul comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de
nursing $i a educarii Tndomeniul sanatalii, ci are scopul de a
mentine Si a stimula sanatatea populaliei.
Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata
asupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfella
sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula
sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $i
stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia
pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie
reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre
pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al
--'acestora.
definilia
V irg1iiiei
Aenderson
3.BaLU~_.
NURSEI
-------
2. NURSING
deiinTtl a--
-'a.M.S.
definilia
"A:N.A.
I'
L
.',.~'"' ~"
:1:'.
'i .~
\ ] ! [
\\~~
~
J l j ,
:M.
r-
{ : ~ " I . : !
l'
I.
I
!
I
I
I
I
I
I
I
I
I,
j ! l:
I
\ . \ ! \ . ~ . .
.j m ~
"
I~
4.J :U~ ..QIm__ E
NURSEI ~ __J -
de natura
independenta
de natura
dependenta
, Precizare. ;. -O. M. S. descrie, de asemenea, ro/u/ nursei in
~ :~ ,- -" " " -.,..--.,.--_.-~ ----_.-'---~ " -~ ------ ~--_. __ ._-" '--"
societate : : : : -$Lacestaeste I mportantpentru noi: . .
" -;R OiU i nl! ffiflLln~ SQCleI are. ~ ~ stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i
grupliil: j/LQ{ )fjilli?fgfL2L . . ~ . ?' . .1'2~ egrezef)jncfi! 1iilfiice;" menU 1/e'
(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF ! schimbaria/e starii
des{ lniltate" .
Aceasta im plica persollalul de .nursing in activitatile de .
asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc
intreaga durata a vietii de la conceptie la m oarte.
Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ ~ ~ it!.'2.~ 2.~ ~ !ic:.<? ..~ i
psihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea,
boala si m oartea. -.---.
----oe-aceea, nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:n-
tele fizice, sociale, m edicale, biologice $i um aniste (arta $i
$tiinta).
persona~ e-nursif.lg_J LLG.[ea~ <\..j ~ .a-..gflrtene.L_alaturide
1t1t:r,.9:lo!i d~ .911~ p[Qte.sLlJ ni.~ .i ..QGLJ patii,gf?PCl~ tIg.ipa.la. asigurarea
sa..~ atatii in actiyltatUnrl,J gite.
.' Individul $i, unde este cazul, fam ilia sa vor trebui sa fie
im plicate in toate aspectele - pentru m entinerea unei bune
sanatati. (Din " Dezvoltarea NurseiGeneraliste" , Raport la 0
reuniune a.M.S., Copenhaga, februarie 1990).
U_IJ .~ @.e_.aslst~ nteL(l1edicale.sunt de natura:
- inde.gendellia.
- dependenta
--: . ~@~~9~~~! l1L_
Fu nc~ iile --fJ! tnat. ! lyj ij ild~'p'endenta ___ w. . ~ . . __ __ ~_ _
Asistenta -. asista pacientul dirU?Xom LfLioLtiativa, tem po,a,
--== . -'~- ~. -. _--_ . . ,---,"'-'"'-' . ', . . . . . . . . ."
sS! lJfJJ?J,(i'ffi! yj n: .
a) --:~ D.fQ!1....atunci candel nU-$ipoate indeplini
independent anum ite functii. Aj utorulgsistentei este in functie
de varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sau
sociale;
b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrij ita $i cu
apartinatorii (apropiatii);
c) - Ietransm ite inform atii, invatam inte, asculta pacientul $i
il sustine;
d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea
prom ovarii unor conditii m ai bune de viata $i sanatate.
~! ! ~! . ! JVLna. . . tur. a-dep~~_.
La indicatia m edicului aplica m etodele de observatie, de
tratam ent sau de readaptare, observa la padent m odificarile
provocate de boala sau tratam ent $i Ietransm ite m edicului.
H,
de natura
interdepen-
denta
,~
funclii:
profesionala
educativa
L
__,~ '~ ',,~ i)/. : : r. . '~ <~ :.:t~ ~ ',~ ';'~ ~ ,[4:':;':'.
Func~ ia de natura interdependenta
Asistenta col~ ~ z.a=~ lJ .. 'a1ti~ fllille.si.Q~ .\L.Qin.... dom eniul
sanitar, social, educatiy.~ ~ adm j nistr-ativ~etc....$L_participal~
activitali l! . J1m: . <1L~. [P . . ! lrlliI~,.
'-EXem plu:
- actiuni de depistare a tulburarilor de argin fizic, psihic sau
social; -- .._~ -_. - -- -----.- -- -- .
- actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizare
asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are
populatia in m aterie de sanatate;
- actiunide rezolvare a problem eior psihosociale;
- actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau
unitatilor de ingrij ire.
Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i I
grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeaza
in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice
medica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pe-
dagogie etc.
De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul
asistentei m edicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor de
natura: independenta, dependenta $i interdependenta.
Subliniem astfel:
a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel m aUm pilllilOi.?l
aSlsen , ve a e~ .LaJ 2.G1:!Qa ae pacielltj Q~ ~ ..L!.l.rpeQ1Lr1.~ rir
ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;inu poate~ '
Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica" . preventiva eli de
um anizare a tehnicii de psihoiog, ca $i iuncliile din codul
asistentei m edicale:
.- - l::>[om pxarea$Lm entiner..ea ..s,an.atatii.
- prevenireaj m b.olna:\lirilor.... '.
. . c. ingrij ire.Cl.iO.situatiaJ rnQQlnavirii ~ i rec.LJ Pl'rare2,.
.--~ '-'-- " '." .- -.,.,~ .-.- ..." ..-- . _,
Aceasta...ceredin partea asistentei:
1. ~a. . Jl. c. QLc;lJLdj re. c. U[lg! j j i! ~9. _ . .
2: ~ ~ .educe.pacLeQllL.
3. s?e<:l.lJ .9.fLf!ltLprofesioni$ti din sistem ul sanatatii
4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.nta
sanilara ..... ..... .
5. sa<:l.ezvoltee~ agticanursingului pe baza gandirii critice $i
a cercetarrr:'.'--'
. ~ .__ . ~----_. -
b)! . . u,! q! ! C1. l: 1ducativa;=~ eQ! . J. g1! ~ ~ " f?entr~ 2anii,tCite
Aceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i .
aptitudini pedagogice - de a $ti sa com unici, de a ~ ti sa fii
convingator.
17
---"---'--
1. ~~P~CTE TEORETICE A L E_ PAOC.ESiJ -L.. YL ....1
DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI)
~_ ...~---------------.-
I 1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu
- dispensar - urbC!O,
- -,rural II'
- policlinica
..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane
- amine de batrfmi - I
2. in S laP ona' Ls , e,r,',;!!h,l,nt,errJ ,g '~,C_hirhJ ,X9".iE;" ..p~diatrie, Obs!:.g;ne-II,
cologie etc.) ,
3. Ins pe~J~~~!J(L~:' l~!!lie s Cl, !itara~19i~0..a: I
I). LOCI.&J )E
M O N C A
--
19
~'utia ingrij.i.ci..IDL .
Pana la jumatatea secolului al XX-lea Ingrijirile au fost tributare mai ales I
conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.
15~re.nce Nightingale.a cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....
A Ins[Stat pe laptul ca:- . I
- Tngrijirile nu pot sa demonstreze dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L
- aceasta treb! lie sa cedez-e-loclll !!nei1o!e~ a proJ 2lemelor, Qflzata pe gEm.
dire. -- ---..- ---._ .
-~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:lJ i9~acord~rii Tngrijirilor devine I,
oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; Florence
Nightingale descrie aceste ingrijiri.
Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata. I
incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei.
Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face tala
solicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adica
realizarea lor Tnserie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pana atunci era In centrul I
preocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe
pacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueaza
aceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au I
contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul pe
aspectele medicale, tehnice.
Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost I
orientarea catre 0noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..Lp~_,_
persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J ~..!?~IJ .!!!1it~I~,_
- ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;icomunitatea In care I
acesta traie:;;te.
18
Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i din
relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti,
studenti (educarea personalului de nursing).
c) f(, Jnc/ia economica - de gestionare
- QestlOnarea serviciului, organizarea timpului, precizarea
prioritatilor de aprovizionare etc.
Functia economicase';'eaiizeaza prin corelarea ei cu
comportamentul etic.
Nota: in "Nursingul Tnactiune" de J ane Salvage, 1992, sunt
descrise patru functii majore ale nursei.
in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat alte functii, precum :;;i
atribuliile :;;i responsabilitatilenursei (Din "Dezvoltarea Nursei
Generaliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).
d) funclia de cercetare
ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice,
dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i morale
superioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetare
alaturi de medic - devine 0componenta importanta. Prin activi-
tatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;i
multi sectorial a), asistenta are atributia de identificare a
domeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing.
in cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta
(Iucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente
(administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi pro-
fesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-i
permite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.
Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista (cu pregatire
pluridisciplinara): I
- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L ."
- ambulatoriu
-J ~~.uJ 1YLL
- Cercetare.
- Educatie
--$o.cial-ecQD..QIJ :lj,G_ (c:;Q!l2iI.U.g,eviata)
-:A d mi o.l l i1ril l L Y_ r '-'''' '-',
- Demografig,
':'-!_i&-
-Igienic
de cercetare
economica
5.~OMEN!!:::.
Q.L
ACTIVITATE
I
i.,
!~,:
\ iJ :
ri';
it,
im
~';
I~ri
~..
mi'
~:
r
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
If ,
; \ {
1
:.:
1 1
, i @ ;
iii
Astf el, ingrijirile sun!: - de\ l9J 911~gt\ L,
-_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f _l, !jf L~Q@rl$~cundar~
-Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalif icate
S-a ajuns abia tarziu la revalorizarearelaf f eTIi1f Fe:'--'.... ..,
-'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit.. . ....
-g~L9~I[lgrjjf :l~lEJ ~
Catre sf ar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee!ingrijit $i eel ce
ingrije$te inf luenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson care
a descris necesitatile f undamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in
anul 1955, apoLJ 96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale,
Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana
ingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem f iecare pacient -
atata timp cat ingrijirile acordate sunt ef ectuate in serie (sistem taylorian). Acestei
conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-a
acordat mare importanta, ceea ce a f acut ca nursele sa-$i organizeze munca in all
mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizezebolnavi. Activitatea sa
f ie astf el centrata pe PERSOANA.
Astf el, asistenta:
- sit f ie~~r:'.2.!1Lnta.eluiJ ipsiLde_GQn, ~tiinta
- ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand
- mana pentru eel caruia i-a f ost amputata
- dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida
- sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza,
Virginia Henderson).
Alte concepte de nursing
De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului:
FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe
~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.
n VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj, e!initia.nursingului, adoptata
uiteljQ( .$U :J e ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ .L!? , au~~f~:, g~.~P!e~cei e~J 41 l l i ~Q raI e:J i mU :L i j r:~" - <" " .,
MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celor
patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergiei
pacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservarea
integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii sociale
a pacientului $i prin introducerea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul
termenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge.
HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatia
terapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identif icate de Peplau in
cadrul acestei relatii interpersonale f iind: orientarea, ic!entif icarea, exploatarea,
retragerea.
IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, King
introducetrei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $isocietatea.
BETTY NEUMAN - teoria sa este inf luentata de conceptul de stres idescris de
Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea
inductiva ; ; i abordarea deductiva.
20
...... , H".'.'... "I
MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i
mediul inconjurator.
DOROTHEA OREM- f olose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.
SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conf ormteoriei sale. nursingul trebuie sa f ie
centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ.
J EAN WATSON (n. 1940) - autorul identif ica zece f actori care inf luenteaza
structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii.
M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.
2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE
._ .... ~" ' .~p.." ., .... _ '_ ." ., .... , _ ~" .. =..", ~'-T""'-"_- ._."., .... , ..., _._.__... ..."., -- '_"_'-~----"~.' _ .. '"
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0institutie
specializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan international
responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S.
Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi din
cele care $i-au dobandit independenta, urmand sa f aca parte din Organizatie),
repartizate in 6 birouri regionale.
Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent
50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or de
saniitate sunt importante urmatoarele hotarari: .
1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78, undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiri
primare de sanKtate)prin "Declar.atif uje la A1mct.Ata:' ._AuJ .mDe.Lapoi:, ...--
"~Iansarea strategiei mondJ "S'a-nte pour tOl, lsd:icitan2000".($ana,
tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" .
- 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele , , 38 de obiec-
tive" (scopi J rT )a1 e sf lll~ii'-entriilQtC' - -.- . .' .."---' .--'- ..- .....
'--4) onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele din
toata'Europa asupra modif icarilor-cerute In practica def ngrijlre'-penf ru-mingi"; rea
ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'- ....... , .. . -..
--Reamintim ca la Conf erinta dela Alma-Ata (1978) a f ast enunlat principiull.P.S.
considerand prioritatea nr. 1- Comunitatea.
5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ; , Nursingul in
actiune" de J . Salvage).
3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.)
._.... =_ .. ,_ .~,~~.,~.'s, .."'._,.. ...... 'c".__ .'7. ~. ,~..... "~'' 'r.''''' .. n'' ..... ~._ ~ .." .., ....~_ ~_ _... _ _ ._ ~., _ ~_ _ - ~~." " ~ _ _ , . " '~ _ _ " _ , _ " , " '" , " ._ '0 _ _'_ " ~_ . _ _ , . '
~. intel.eg? l!l:.
- !~L e.si l l l ti aL e de S~f}atCl ~~
- accesibile tuturor persoanelor $i f amiliilor din comunitate
-"prin mijloace ce Ie su-; ; tacceptabile .....' _'Hu .. _ ... n' .- -
...:'cuparticiparea lor plenara. .
-~i la un pretoe cost aboraablf comunitatii ~itarii.
I.p]). se spnjinapecol T i i l i l i !'i l l ~~'- ~" " '~~ .... <
- -.-.----- , 21
I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:
..-:.p~~mov~~i~~atatii ._ --------.
- p~veni!ila imlLQJ l:!.fudr.il.o.L.-
- ~ngrijiril~.C::lJ !.Citi.Y..~c.urente __$j.QJ :>j5'n uite
- r.~J )P..illill.ea.... ..
- urgentele
_ .._ ...-._, .....----,..........--
l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii $i anume ....
1) ingnJ md~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,
2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g __ ~
':3)'frig~ prevenire t e r 1 i a 1 - a _ . _ . .
Se poate vorb.i 9
i
de jn.tery~nlia,.9J Lniv~LL(Ratru2, in ~~..boJ lIQcl~r~.'2.~le
(sustinerea familiei etc.). __~...
._ -~~.,-=--~----=,--
Defin~tia comunitalil _.
15rJ ncomunitate in~elegemansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,J IC!W.de.peunJ e[itgr.ilJ ge.ografic
determinat, de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune, avand 0forma de'
gestiune admin r s t r a t i v ~ : T a r rrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii.
-~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$f
asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei
strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta
medicala, a!1J J meconc~p!ia dinainte de, Conferinta de la Alma-Ata cand: ".
- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;
- se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvol-
tarii ei;
- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un
executant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire.
Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, ce
ne obliga sa gandim.
in conceplia actuala, se considera ea 0buna asisten/a medicala (0buna ingri-
ji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,
oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS
I.P.S. - sunt denu' .io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J :!-, p
e
rltr:.y
ca
s.p1[gita
partlc ar~..9_QnlJ 1Qj@ii(rne.mI?J :iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.
---necesit,fiHlesa~lz.LQJ PE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate ~ci!!:.ja_qa
Tmcopartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.
--'~-------------------.-----.--
23
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,I
I I
Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de
caracteristici:
- ciimatul, resurse de c!Q..a, caracteristicile populatiei, nivelul
de educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,
ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i
f~meie, In9lae61a ~revaJ ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()r d~_
san~_
innriiiri rle
2. Prevenirea secundara urmare$te:
r-- .
.- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenirea
prevemre
se6lii1dara
. ~ - .... _ -~,-,_ ..-,-----
agravarii sau a complicalli!2!::.-.
Rolul asistentei este sa descopere problemele latimp (prinvizite
acasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, ii
cautamnoi, prin controaleperiodice etc.)
ingrijil:i~
3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolul f;l.sj~tentei
~~ire esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite
te!1lara
dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in
----- recuperarea persoanei.
Atentie!
Este necesar sa se faca 0distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au
primit 0importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri de
prevenire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).
1.)dentifi-
~.lGee~
ce inseamna
I.P.S.
2..J .nij ie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.J rl!el~g~LP.$..,
j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..~~creaz-(r Wi'--m~iu extraspitalicesc, In I
sanltar si a meqll:rspltaHgesc sau :?~lJ Dlp~l!?Qnl[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! ..1
consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii de-"I' . ,- -
rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.
,---------- - rT)_~di uI f.illDiliaL.::!:-domicJ llldt _....
- mediu de mL!!l~~----: __ ?ctivitatea barbatilor, temeilor
._ --~ .-- " ..--_ . -_ .,--~-._ ._ . _ ' ..._ _ ,_ . ,O _ " . ..;...." _ . u, __ .,'_-' _ _'
- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~ .. ,
- mediu ~colar --> copii
Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu
populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:
- sa $tie sa asculte
- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,
familii, grupuri)
r~
I'
Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu ~L..
~~ -. --~"'---"-----.~ ..--'-"'-'-'-
-- 1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.
2. Initierea personalului'sanrra~r;--acOhsum'atoriiorIn I.P.S.
.~-----~-- .:...----~-----. ... -
3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.S.
--.,..----------_ ._ .-- -._ --.._ ._ --~---_.... ,_.,-_. --,- ..._ .
Nivelurile de interven1=ii:
22
1. Prin prevenirea primara'intelegem:
- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea
imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" -
- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimen-
tatie, contraceptie etc.)
- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)
~
pIe\lenire
primara
I
~
I';
~
x
.... "i:.,' . ' , , : , w , " . .1
Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te,
o imagine mentala care favoriz?,azareprezentar??If![1ljtatii.
~delul-conceptual (cadrul conceptuaij este' '(feC i 0
dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam
"filosofia noastra" privind ingrij irile. Nu poate sa fie altfel,
deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,
valori $i eLemente:------
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare
ar fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa se
precizeze urmatoarele elemente:
1 .~copul profesiei_
2: telul activit~~~: ..Q~D_?FiC lr~~
1' \" .
5. COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE
' - ~- ~~~" ' ~~~~" " - - - - - - ' - ' _. . . . . . . . _ - ~. . . . . _ " - ' . ~- - " . , ~, . _ -. . . . _ - = ' - ~
Practicarea unor Tngrij iri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente de
competen/a:
1 . C unoa$terea unui model conceRtual de Tngrij ire (de nursing)
2. C -uno$t1 nleie acu[l1 ufate~'~-- -_.~ --'-
3.GPDQC !$j ~,SI~~~~..!~imiJ l.9.
I
Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate bio-
psiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/
are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie
satisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea
necesita/ilor sale':
2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii ale
sanat"$["'''~' " - -.. -'-~-""-'.'" -.. .
..--aerrmrrao.M .S . a saaa@fL
,,~anatatea ege 0stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._cenu const~_n~m?-iJ n
absenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' ....
.'A1feCietmijil:----------
"SarllitateC i este 0stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c .. ute in moj :lC lutonom, nu
selimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf "Sanataieaest'eostare"de'
tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de C l1 J gnomie $i independenta,-
fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-C iinamTca ce-aa
posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"
(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului
intern $i extern.) .
"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ ~~!ly~ __psi~Lce,$[
soC iale, mobilizabilel2~n!U!_C !TlJ tr.LJ ntC i'.C ::()l1 1 e~nsa$icj epa$i boala."
. - " - - - - - - ~- - - - . - ........ - .._.,...
:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de
alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0dificultate sau 0inadaptare la 0situatie
noua, provizorie sau definitj v~l. Este un eveniment putand merge pana la
respingerea social a a omului din anturaj ul sau.
1 .SJ IDDa~.
terea unui
" !!I Q f J e[~Q i l =_
ceptu' !. L~~_ .
ingrij (re
b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ ~.lJ J e pregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. c.u
lucratoni sanitari '----- ..-.. . _. '-" -
4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR
3. Sa se recu- Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:
noaseaval oa= " : ;' " dufafa.tfn:,-pufu j ' de- i Ti TJ nc. , l ' - - - - - . - - . - - ~- - - - - - _ . . . . _ - . - . - - - . -
rea socj ala"~i - mij loacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare
~f . ~nl mI ~- : i ~~- C fj ~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'
LP.S.si a __ . __ , __'~~~~(lEu peroson~_,--. . " '._' ~'. ., . c. . j
~~anelor , . J ,I~.X,Pf.~,_S~ce.. rc~.@ Q . L . In..__ ._.~. 9mt,J .J .l., :-.~, .. a...1 UC J .,a.tor"II,o. t. s.a,n., itarj $L a I
care Ie acordil .P?PlJ lat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n!.c:esita/ilor de san~ta.~e. I
_ ..-,_.~_...... . - - ~- - ~- - - - ~
- sa $tie sa utilizeze informatiile
- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrij ire (sau actiuni
sanitare stabilite cu populatia)
- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de
cel ce Tngrij e$te$i cel Tngrij it; conducator $i salariat
I M odele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere
"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa
renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre
diferitele categorii prafesiona/e. S a Inve/e sa cunoasca valoarea
sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii.
Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un
comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii -
spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au de
spus.
Important
Asistenta generalista - a carei activitC ite?edesfa$oara In
comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulC lt~cu Persoane~
famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij (I()~uri de
f1 1 LJ ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...'.... ....
Asistentele trebuie sa abordeze Ingrij irile de a$a natura,
Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,
colectivitatii $i sociqtatii.
Orice activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprij ine pe baze
$tiintifice. C u toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrij iri (In profesiunea
noastra), ele toate au 0anumita Tntelegere privind persoana Tngrij ita, sanatatea $i
ingrij irile (nursingul).
1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J :l.oJ ,ga,!:lVandJ J evoLbioIQgicel
psihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ .taTrJ .-fQf!tinua $.QhLrnb
7
aI : e . .$1TninteractLu~,gu
mediul sau IncQQj urator, 0fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta.
_.~ ..----"~- --------.-~-,-. 24---"-'''-'"",-, , - .
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
. '
I t
I
i'l
I
I
1 - < .
I
I
I
I
I
,I
CAPITOlUllI
MODELUL CONCEPTUAL
--- - - - - - - - - . - . . . . .
Al VIRGINIEI HENOEBS. OI\L_. " . .
27
Post!1lalete . sur:l:t- SlJ PQ. rryL~oretic~L. ~J ji!llJ 1 Lc;;,gL):OQ~::teLl,J ILJ i
conceR. tuaL. . . nyJ 1 turi pentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!
recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). . E. ostulatele
Re e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:
- :- orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~. ~~. o- cJ . Q. r?;;!E:!_
- individul formeaza u!:!J ot,aracterizatprin nevoi fundamen-
tale . . - - . - - '- - - - . .
- - - :: candJ . lUa. . QlDnevoi ramane nesatisfacuta, individul nueste
"complet", "intreg'':'J naepe- ndent'',~'''''''- - '- .-o.-. '---.J
Postulate
~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1 l. urmji!Q9Le. . ,~:
- postulate
'- - =- - valori
.------
- - elemente a):,. . QQPul profesieL
,- ~. telul activitatii (ben~J ~I)
c) rolul activitatii
d) dificultati iiitalnife- dEfpaCient (sursa de dificultaw)
'~raacoraafa:- - - ' - - .- . . . .
f) consecintele
Precizarea conceptelor- cheie ale acestui model:
- Individul bolnav sau sanatos este vazLl. L~f\J :l. n tot complet prezent~nd. 1 4 ~evoi I
fundamentale e c r e. buLe. . sa)~[J e. . _. $glj~t~G~;~:- - - - '- ' - - . . . . . . . . - -
- copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJ DsJ - W. illlQf3. D!?i. ndividului in
satisfacerea acestor nevoi'
. . - :B:
01 ul
aSiS~fin~eu~pa. g:H1 . !5L~. ~t~SLJ Pli~ea a ceea ce el nu I
poate sa faca singur. ~- "- " .
. - - - - Onmodel conceptualpentru 0profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0
imagine mentala a profesiei, 0conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.
Un model conceptual este 0abstractie, 0 creatie a spiritului. I
1J:OMPONENTEbE .ESENTIALE .
ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL
- - - - . . . . .
26
3.(0"11 sau
~:~ Tnt~e la p'!9. ~U. Qe carLS~9. . c_lJ P- A{sursele de
dificultate puse Tnevidenta de asistenta - legate de: lipsa de
forta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)
5..natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,J llJ J jde:Tnlocuire, su-
plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)
. ,6. cons~~. gei actiuni
~e!()< :'ente - cand "se- orgal)izeaza intr- o structura
teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul
sau conceptual - in cazul nostru, al nursingului)
$tiin!ificfL
- c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG. ursuLformarii
asistente~~~J ~~!:1 1 ~. ~g:Ei:r~J lmJ ~r u~~oe::lo. _~~Q1 ensiurliIe
- S- aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J . E:!J ufnizeaza, de asemenea,
, explicatii asu- pramediUluniiic~jsociaL"- - '-
tet7h7ee----.-.- .
. :notfW1 i ~i abilitati tehnice - se refera laprocedeele metodice ~i
~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea
bolilor.
Relaponale
. . :.cuno~tirif8le relationale - se refera lacapacitatea asistentei de
a stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1 imatpropice unor
relatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaboreze
cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr- o
echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.
Etice
- curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~i
principii referitoare lavalorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i
care regleaza buna conduita a asistentei.
Legislative
.= -cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile
~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~ia
pacientului.
Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,. de,ana!iza, ~
de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor.
Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijirea
individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la
continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumentul logic ~i sistematic pe care- Iutilizeaza nursingul
este demersul $tiinjific.
2.Cunol;l-
tintele acu:. ,.
mulate _"
. - -
De re!inut
~ale com~nlel;- I'Q!'~q~ la cun~tere~. Eg!!c::QPtului_J r:n. 9d1 3lului
concep uall de ing!!J ILe- ,- _!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonimcu:'-
- - - . - moael de nursing - . - - - . - - - - - . .- - - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ecadrueonce-ptuar"
_.---.~. __ ~ 'C
- model conceptual . .
.__._._.-._-----~_. . . ,. _,,- -
, ~,Cunoo{i-
terea
de'ii1ers ului
'"'$liintific . . .
:,'
~:\
::,
Valori sau
. c r e d j ; , - i e - ' "
.._ - - - - - _ ..-
.Elemente
Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori:
asistenta poseda functii care sunt Q r.Q Q di
cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,- ea Ced:lClZa 0
parte din functiile sale unuiper~Q .naTn~~.~liiif~?i -,- '. '
"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]ud T n Rarteaasistentelor, pe
.FClr~nlJ . P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J 3nici ~n-aIt-perS()Pi:l1
. . . - .. -, .. , '~.'- .. ",., " .. ' "'- .; - . ' ' '- - .
Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:
1. Scopul profesiei este:
~.~LLJ .!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..~~~.~.IIt'E:J .??U s.?::.~ire~lC:l~il easca
.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ ~~'--9.?_~L~~'poata sa-$i satisfaca nevoile
prlllm:!D.SUSi.~. - '- ', ....._ - - - - - ,,- , 0 _ - _ .
.- - de gJ avoJ iza vindecarea;
---'"_. --". - - - - - - - - - - - ~- ~- .- - - ~~_ ....-..-~".,
- de a asista muribundul spre un slar$itQ ?mn.
Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJ ri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti,
neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitate
care au scopul de a conserva sa.ua restabili independenta
persoanelor lngrijite.
2. Obiectivu/ ac~ita1li..J ::lrofesionaleeste bene1icia~lJ ~--adica.
~~~Q 9Lla~sau,..grup.uL<if;U~g[~Q ?D,:l_SRre,_~~~~_~ste. indreptata
l~t~;:~~;~a obiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI,
bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturor
fiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este
diferita de la un individ la altul.
3. Rolul profesiei - .geSEJ illOeazaroIuL$o.9L?! J )EJ .c::(m~::l au
..l12.e'rnbrii profgsLeC:::-.-"'-
Rolul asiste.nt~..e...mJ p-~iL<it;lp_~n(t~llt~L (a ceea ce nu
~~~~~it:t~~j~~iJ }~~:~~r~~~n: _~nacet~~S : ~ ~ ; / ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ : . .
cerinlele mai u~or $i fara hanaicap.~--
.---,--_.~-,.,.- - - '- - _ .~- -
4. Sursa de dificu/tate
Dilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu
Q oataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile '.saje~s;J DJ ~cauzatJ i __ d sL oj iP :S(L .
.- - de foria , - <~- ~~- - - - - -
..=sJ e vOIDIL
- de cuno$tinte
Ac-estedificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important
de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar I.
dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de
profesiunea noastra.
?R
"
5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nutrebuie sa
piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii
6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te)
independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie.
6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute ->"ameliorarea"
depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I"
"scopului.
- - '
2. NEVOILE FUNDAMENT AL E _ _.
- - ~- - - - -
Generaiitati
_ .- - - - - - _ ._ ~'- =- - - "..... - , ..
Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor
umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optimde bunastare.
CadruI c()!:1~&llliJ ?l_~!_Virgjnl.!3.LJ ien d . ~ L S Q r L P - Q [O E . ' $ t. E . ! _ _Q~_la,?fj,st?'!r~.... ':!- - '7 .9 .[ .
necesit~fi !~zJoJofJ!q!,~La~!!ira:fi(aJf) fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.
Nevoile fundamentale si d imen siy_ n ih~
blo-psiho-sociale, cull;ur~le-~i spi,rituale----
.~- - - - -.._---_.~"---"."' .. , ..,,,.,., .
Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'eacelor 14revoi
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale ale
individului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este
telul prolesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa
$tie ca: 0nevoie fundamentala este 0necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umane
pentrua-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. .s..f,t:spirasiC l avea o~a circ_\!.lat~,
2. a.bea $i a manca .
3.a.elimina
4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._
5. a dormi $i a se odihni
6.~I ~]iDJ iilica.~L .d ezbr:iic.a_ ,.
7 .~:$i menline temperatura corpulu!J rUimlte.J J .9.!:rn?ll3_
8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele
9 "i~gI i~glEi[ e,'~=~'- - - - - - "- ' _ ~- - - - ~- ~~
1O.C l.fQ!!lU.n ic~.
11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca
reliqia ~"'.~-~~~_.'~-'
12~ fi preocupat T n vedere~realizarii
13. a.se..r.e.crea....
14. a lnvata cumsa-ti pastrezi sanatatea
~'- - - '- _ .._ - - ~- _ .~.~ _.-." - - _ _ _ .._ - - - .
' ) 0
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANE-
DUPA TEORIA LUI MASLOW-
I
4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA
Satisfacerea In ansamblu anevoilor unei persoane permiteeonservareaIn stare
de echilibru a diverselor sale procese fiziologice $i psihologice.
Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJ Qsaunui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__I'
dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.
75efinijiahomeostaziej: _ .
~ echilibru ~i de. autoreg@.re~~ __ ~lls.!?~E?~a _InJ r.e.djYj~[~~,-
proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la
~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -.. _ .
AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~ide
-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: ..
Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei
efmdnevoia inferioara este satisfacuta.
Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila
de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- - .
- Exemplu aauloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0eliminare insuficienta a
acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia
de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,
antrenand astlel 0mai mare eliminare de CO
2
~i 0restabilire posibila a eehilibrului
aeido-bazic.
Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0persoana eare
nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,
moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia
proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.
31
I
~ ",;' ,:,;,:;,,"~ 'J'.;-.'" "., ,:',f~i:'"';'"
Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:
- }}dimensiune biologiccL(blgfiziologica)
-. 0 dimensiune psjhologic~
- 0dimensiune sociologica
.;;; dim~ii" }~ cultural-spirituala
-~
Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea
sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie
prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de
celelalte constituie 0negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0inutil.
Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenta persoanei In satisfacerea celor 14nevoi fundamentale.
30
o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta
. - -~~ .._~
nevoiL.(t~.... a.s.e.J I!Lsc.a.-.Qata fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia
'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a
.respira. Ni se pare~~
...-~-
0alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca
-- - , ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~
faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de
combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.
Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de
diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea
sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau
nesatisfacenl celorlalte nevoi.
Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordinbio-fiziologic, dar
aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia
ae a elimina comporta ~i 0dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0
resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,
cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJ ltural-spirituala:
-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi
- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.
in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia
di voi. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e. --.
De exemg.lu:. ------
P~voia de a se alimenta reamintimfactorii dimensiunii psihologiee, s~io-
culturale ~i chiar religioase (spirituale) care pot influ~tis.facerea nevoii.
Dimensiunea psihologtc8
- ""'factOripsihologici ca' Irica aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite
alimente- _'.
p ~
\
j2.imensiunea socio-culturalL I
- c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau .
culturalffiPodanta aeG g entatieL
Dimensiunea spiritual a (religioasa)
~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (deexemplu, carnea de porc
laevrei).
5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. _
iN sA~g.~~~ui_fU~~J i~M.~~T~~E .
__ I Important d e te ti J E ! ! . : . .
_~tiunea de "nivel...:..?cceptabilIn satishr::erea ne\l.Qilo-r"
~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.are gr ac r ae insatjSfacfie.iE~~'
ca acest lucru sa presupuna 0depen.d~.s_o_aog,L..__ ..
De exemplu: 0persoana este independenta daca folose$te
Intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un
dispozitiv, 0pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,
sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite sa
maoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,
Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa
recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv
de sustioere sau 0proteza. 0 alta precizare: se considera ca
este eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea este
preferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".
.,.,
Observafie:
'Asistenta$tie ca propria sa competenta nueste suficienta In
vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unui
pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,
interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$te
competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.
I
I
Ca sa-$i mentina~unechilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atinga
un nivel minimde satisfacere a nevoilor sale.
.. ~ta II'.. Atingerea. unui nive! ace.e,.,." ..t.abi.! ...in y_ .. a._t.'-.'.S .._.fC l.. fi?r:..e .. _.a .... _..!!... e... l. l. ~. i/o. .. _.r. _.,( .! c J ... fl . _,i. ' ." .:
, la adult bun echilibru fiziologic $i P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care Ie
.---- mdee!.!Deste...J o.Qh19ul Insu'iL(singur),fara ajLJ torLJ I unEiialte
'~lliJ rsoa~ Independenta este (J ecis'atisfacerea uneia sau mai
multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.
Pentru copii, independenla se considera $i atunci cand
nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (decatre altii) In functie
de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.
Depende' ! 1~ I !neapacitatea persoanei de J : J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.! : ! -c j e..
a Indeplini singur, fag ajutorul l)J 1~lte_p'~rsoaQ_~! ..9-EEI,1.QLc;Cl!.e
sao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,-
Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,
Originea probabilcfa acestei dependente este 0lipsa de forta
(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsa
de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cumsa actioneze pentru
satisfacere.aoevoilor fundamentale).
~
~~.
lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW
32
NEVOIA
DE RECUNOA$TERE
- de iubire - de recuno$tinta
- de stima - de recunoa$tere a
statutului,
a competenlei
- de respect
NEVOIA DE APARTENENTA
- nevoia de a stapani situaliile
- de a apartine unui grup
- de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup
- de a avea cui Imparta$i
- nevoia de putere
- - - - - - - - -
... '.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A
- nevoia de siguranla se manifesta In cazul
nilor externe (pierderea locului de munca,
mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.
- evenimente sociale etc.
NEVOI FIZIOLOGICE
- (nevoi fizice $i corporale elementare)
- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina,
absenta durerii, anularea suferintei .
- nevoia de aer, apa...
Evolutia spre 0nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci
cand nevoia inferioara este satisfikuta. .
I
I
I
I
I
I
I
.~I
I
' I
I
t,
.' l
\1: .'
'(:1'
ij J : '
~
..
. ru ..... l.. "j! . , .
~.
'.r, .
.~:
~: i
;
~
~f"
. ii'
I'.'
" ii;.i
I
IiI
\ .
I:~
I '
I
I
I
I
I
I
I
---.J
Exemplu: launpacient subalimentat, imobilizat,poateU$orsa
apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiune
preventivil poate evita aceasta problemade dependenta.
Daca problema de dependenta este posibil sa apara din _
ca.~iaanumltor pred)sp~zitii, atunci vorbim de~star~e_1 I.
dependenta PO IENTIALA. . . _
In acest caz trJ 5uie planificata 0interventie_
35
Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nu
poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'
gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri
acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i
de a-Iajuta sa se adapteze In aceste limite.
Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In
DESCHE$1 ERE -J :Q!!J laSlstemtelin~9Elst.CCl.~jEi cteii sLJ.s/ine -j'
-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC~~I
oplimaL@.avl0!J2!!!!e. - ,
--- ---
In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependenta
este ACTUALA _ -----
.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.b actiunile vor fi qorec,tive..
Potenliala
----~
Permanenta
D~-
c a n d a
Actuala
,-
Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf;!n~ie
ImportanJa practica:
Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de
masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i
urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In I
urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.
Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai
pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective I
punctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.
Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $i
spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
-:"potentiala
-actuala _
- descrescanda
~erm..9nent~
Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3(trei) niveluri de
interventii - deja mentionate:prevenirea primara, secundara $i tertiara.
Atunci cand 0nevoie fundamentala este nesatisfacuta din
-_ __' ~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~- ~~_._"'._. __ .~''''''_,.,'_''C, ,',"." ..,...._...... __",. ~
C;9uzayngL=-~J dr.~~LdfLgJ fLc-\J ltate, __ aR~t_una _sau rrl9-Ll T l ulte
masiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile ale
iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el
insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).
Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze
Itel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_
manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau -
incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,
manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala.
Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata
(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raport
cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea
(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau
permanenta.
Tabel de coresponden~a a nivelurilor de dependen~a
persoana ind~R.eDdenta___ ._p~na la 14 =nivel 1
...---._----......- ...... ,..--_. - _._-. __ __ _ .._ .._-----_ _ -
pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@ 28 =nivel 2
padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJ a:--.-- deJ a.,?9I~4 2 -=- ~i;el 3
pac-ier;-t cu deRen..<:J ~Q.l~J Q!ill(l;____ de la 43'la-S5 =nivel 4
.,- - -----_._.
Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i!
__ .~ ~~-..-....-. w_' -_.
Clasificarea T n patru categorii de dependenla
--_- __ ~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_..
34
Manifestarea
-dec.iepen- ~
d~
~;
Niveluri de
I
Nivel1 Nivel2 Nivel3 Nive/4
-~
.E5llsoana Persoana --I?ersQana Persoana
--~
prezini~-o--'- ~ste prezinta 0 prezinta 0
independenta
d~2end~N~-dep'_e-n~:N ~dependenta
$i autonomil moderata majora totala
--
-
Nivelul de dependenlaJ indicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J ::>~.ls..Q~D~LJ lJ grlJ ite$e_. poate
determina.:aup.a-e..val.uar.ea.J unctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependenta a fiecarei nevbi-
fun"damentale, dUQaurmatorul tabel: ---~-"-
-----_ ..~, .....-_.---------_.- -----~-~_.~.~._~---- ..".',,..
Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patru
categorii.
Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de
dependenta, astfel:
'c'i(,;,!JIi"C'ii I
~7
-:_,
5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe: ...
ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area unOJ :g_~QQ$.tirll?
c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J !r..~_i!::~~tl!!~Lr:LsatLstac.e~J :l~vo i~~'::.
Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.atereade sine,
gJ ----nosTI nte despre saoaf8tesi~bo-a1'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltf
gersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---- ..
Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?
---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--
-lipsa de
.~
4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.
ESteyorba ~~asf?J !.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c .. [~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':J f)rC!_
sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ .t~in.QI 9-C!l~"!!:Sla
r.err9I ~I :C:a@-i di!1LQers,oaneiinsatisfaclii. Au repercusiuni (maT
ales) asupra persoanelor in v~rsta 'saura: muribunzi.
Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la altecategorii.
Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__:3.!:J E~~L~t~ ..Q!1if!:J !1at~ __9jf~fL_~slJ _?$upra
manifestarilor de dependenla.-UneonfiiSa C!_$.uPJ g9ursl:lLc!?_~djJ iG.l,J Ltgle I llJ ~E2_po'ate-
.~ - .__._.--- --.._. __ .-_........ . . .-..... . . .---..-_.- .._-- ..
- Astfel, fala de 0problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un
pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar
asupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Dincontra,
cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursa
de dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.
Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este
posibila: deficitul vizual sau intelectual.
Existainsa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de
exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar
$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).
6. SURSELE DE DIFICULTATE
. , --------
Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!! ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind sen!i-
ment~$i emotii - ~J ?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I ~~tualE[care -
pmI nflu.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr .... nevo.!.,J undarTlentale
(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.-
dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile de
dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbatenevoile (ex.
anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,
perturbarea capacitatii de comunicare etc.).
'.3>Sur:seJLd8-dific-I:Jltate-de ..orc!in __ ~oQgLc.URriDQ..moble me/e
g~nerat~ersOqn&I !L@PQrtj~_I L?.Qt.lol!9j~1 sau, cu parten~TQJ _~~
viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft
P[Qbl@meleJ egafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ ~ .tii~'CQDlu_iJ itate,
Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i
economice. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului
sau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,
probleme de adaptare la 0cultura, sentiment de respingere etc.
Asistenta nupoate intotdeauna sa influenteze direct problemele
genemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tiesa
I e recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa
deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant
etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze
caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi
surse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.
-: th
1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJ Wind..J Q?te
~~ (p~edlcile). fizic~dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~"
.ce I nfluenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJ gY()1
.~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de la
indMCrulI nSU$i.Poate fi yorba de 0problema articuiara, de 0
paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0
excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, a
substantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci
cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman
impiedica functionarea normala (ex. 0sonda nazo-gastrica sau
vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0
imobilizare etc.)
-:-de ordin
frzrc:--
...,.~rdin
social
-~
psihologlc
--
Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol
major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale
constituie 0sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. Factori de crdin psihologJc
3. Factori de oraln social.
4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL
5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)
l
I:
I:
I
I
I
I
UJ .'f=..... . ",".'"
~'\/' .'
, r
il
ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra I
starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
I
I
I
I )
39
2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punemIn lumina problemele I
specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea
"diagnosticului de Ingrijire".
3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: I
a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui urmarite-"": mai precis'
determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea I.
rezultatelor).
4. Executarea, aplicarea interven/iilor
Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). I
5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .
adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In
evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara I
reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).
Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii
ingrijirilor? I
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e
fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada
situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient I
considerat ca 0persoana diferita $i unica In sine.
Demersul constituie deci un instrument:
- de individualizare
- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare. I
oalta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0resursa
foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe de
Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,
coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l
1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA
prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire
Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care
Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu,
In sensul ca pe tot parcursul muncHsale, asistenta nu inceteaza de a observa, de
a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.
Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui
initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe tot
parcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e
de ingrijire.
Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
CAPITOLUL III
Etapele procesului de ingrijire
-.;2 :;t~
PROCESUL DE INGRIJIRE
Prezentare generala
Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire?
Este 0metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri
individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale
fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0modificare reala sau potentia/a de
sanatate.
eDupa Genevieve Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului
$tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru a
raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa
administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitati
presupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.
Este un mod de a g~mdilogic, care permite interventia con$tienta, planificata
a Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire
u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $i
spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. De
asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor
surse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat
posibil).
1. Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a
38
Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de
a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un
spirit deschis.
Tipuri de informalii cu/ese
Informatiile culese sunt:
- date obiective - observate de asistenta despre pacient
_- date $ubiective - expuse oe pqcient >'''-Co
- date continand informatii trecute -
- date conti nand informatii actuate
- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau
de mediu/ Tnconjurator.
Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or
noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate
rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor de
Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:
- cunoa;;terea deficientelor pacientului
- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:
- Ingrijirea
- sanatatea
- spitalizarea sa
- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.
Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i
o potentiale.
Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:
- date relativ stabile
- date variabi/e
.. " k ' -~ ,.I Observarea
Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care II folose$te asistenta
pe parcursul activitatii.
Observarea presupune: 0capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prin
intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite detalii).
Observarea este un proces mintal activo
Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina
marea sa "fragilitate".
Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriaie, de perceptie $i
emotivitate.
Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am
mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa
fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).
41
< , : . . .J , ~ " , j : , ; i " ; , ~ . r a ' ; '
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferitesurse de
informatii, astfel:
- sursa directa, primara: pacientul
- surse secundare sau indirecte:
- familia ;;i anturajul pacientului
- membrii echipei de sanatate
- dosarul medical - actual - anterior
...:..scheme de referinta (consultarea unoI' date; cazuri specifice:
hemodializa) . ~.
autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sau
neacceptarea rolului etc.
A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un
proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In
munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la
satisfacerea nevoilor.
-Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i
constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care
trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutia
starii pacientului.
Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt fara
Indoiala urmatoarele:
a) observarea pacientului
b) interviul pacientului
c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)
Surse de informa~ie
40
- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.
- Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie
etc.
- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.
- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,
sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~. -'c,._
- E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficite
senzoriale, proteze, alergii etc.
- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.
Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0
constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate
de. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia
respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul,
mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala,
intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.
Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres,
confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de
Date relativ
stabile
I Date varia bile
- I
I,
Ii
I,
I
I
I
1 : 1 :
I
I
I
I
I
I
I
I'
I
I
Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:
- alegerea momentului oportun pentru pacient
- respectarea:
- orei de masa
- momentelor de oboseala ~i de repaus
- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada
un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se
exprime In ritmul sau
- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile
tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i de
confortul pacientului
- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0
comunicare eficace $i clara
- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a
manifesta un cornportament care sa reflecte:
- atitudine de acceptare
- capacitate de ascu/tare
- atitudine de respect
- capacitate de empatie
Asistenta demonstreaza acest comportament prin:
- mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina a 1
fetei - surazatoare (dupa caz)
- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului
dorinta sa de a-Iasculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.
Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/
Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul
acestui Indrumar.
Vom enumera cateva:
a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate
Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise.
intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau
"nu".
CondiJ iile
pentru
interviu
Interviul
43
Abilitati ale
asistentei de
a facilita
interviul
GeneralitaJ i: I
/nterviu/-Intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul
Interviul este 0forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In
intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.
Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari I
de dependenta pe care Ie determlna. . "
Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor
(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).
42
Implicarea simt;urilor
In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,
vedere, auz, atingere ~i miros.
Vederea: ne aduce 0multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale
unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de
asemenea, asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoie
insatisfacuta, 0problema de sanatate:
- fata trista saLJ denotand suferinta
- agitatie sau descurajare
- eruptii ale pielii, ictere etc.
Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele
- intonatia vocii
- gemete, vaicareli, plangeri
- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze
Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1 i
ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,
caJ dura membrelor etc.)
Mirosu/ permite:
- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat
- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)
Utilizarea observat;iei
Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta
trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca
abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i
asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.
Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0grila de observatie
sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 1 4 nevoi ale pacientului din punct de
vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot
- adica de a avea 0viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,
! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.
I
E/emente de evitat
Asistenta trebuie sa se 'fereasca de: "'. '-' ,,'
- subiectivism
- judecati preconcepute
- rutina $i superficialitate
- !ipsa de concentratie $i continuitate
Precizare: In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegerea
datelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monito-
rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte
important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite
o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de
ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii
medicale.
---
, . . -
- structurat
- pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient
Ex.: "Cumv a numiti?"
"Cu ce va ocupati?"
- semistructurat
- condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate
Ex.: "Relalati-mi despre suferintele dv . legate de constipatie".
a. inceperea interviului
- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $i
explicand scopul interviului
Ex.: "Bunil ziua die... Ma numesc... $i sunt asistenta. A$dori
sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. de
sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi
vor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"
- pacientul v a fi asigurat de confidentialitatea interviului
b. desfa$urarea inferviului
- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale caror
raspunsuri vor forma "profilul" pacientului
- pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe
rand, emitator $i receptor
Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;ade oxigen pe peretele
de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gra y
bolnav?"
Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele din
aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-
talul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,
daca un pacient are nevoie, putemsa i-I administram ra-
pid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"
Pacientul: "Nu, eramdoar curios".
Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lteprobleme care
. v a nelini$tesc?" . . .
Pacientul: "Da".
este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului
interviului
Ex.: "Amsa va mai pun doua Intrebari" sau "Vomtermina In
doua minute".
c. concluzia interviului
- la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului
Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari".
"AmInteles care v a sunt problemele".
"Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific
Ingrijirile".
Tipuri
de interviu
Etapele
interviului
~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! ..'tW'Y"Al, '),_">;.y;) , I",'" ",,'\i,P,",'\" "', ",!,.hl',,,,.'" <",,', """1 '",..,,',) t.n~I"I<.~'" .'~, ... , 1
- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata de
schimbul de informatii, idei $i emotii
.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale
pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala
- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia
sa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc
- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa puna
Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea
Ingrijirilor
Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns
monosilabic). I
fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.
Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema
care v -a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta
" dumneavoastra In legatura cu somnul?"
"i"" ,,', - ' '", -,
, Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri:
- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme v a mai
creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut"
(desfa$urarea unui eveniment).
- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra de
a proceda").
- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodata
carne?").
b)Abilitatea de a confirma (valida)perceptiile sale In legatura cu
, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei
sale (ex. "Mi-ati spus ca suntdoua zilede candvomati"). Cereti-i
sa v a repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.
c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesare-
atunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa mult
digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre
somnul dv. ?").
d)Abilitatea de a face 0sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-ati
povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa v a destindeti
din cauza nervozitatii dv.").
e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0ascultare actMi:
- prin repc;tareauitimei par1 idin fraza pacientului,
- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv dinenuntul
pacientului $i raspunzandu-i In a$afellncat sa-i demonstrati ca
Intelegeti ceea ce el simte (traie$te).
Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE?
pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa
$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub
tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.
Seop
,
I,
Ii
I':
I
I
I,
I ( !
I
,',,',',,'
iH
. 1 . . 1 . A f ; :
r-
Profilul pacientului Fi~a de interviu
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
OBI$NUINTE DE VIATA
STAREA DE DEPENDENTA
ALTE PROBLEME DE SANATATE
ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.
DROG: dalnu/denumirea modde administrare_______ I
CAFEA: dalnu/ocazional.
Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _
Puis __ /min.; Semne particulare _
Alergii cunoscute: reactia _
Spitalizari anterioare pentru la dala _
Operatii/interventii Iadata _
Tratamente preserise urmate: daJ "1u.
Impresii din spitalizarea anterioara _
PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):
Data aparitiei
Motivele internarii _
Probleme de sanatate (dependenta - P -) _
Sursele de dificultate (etiologia - E -) _
Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) _
Alte date: (investigatii parac/inice elc.)
47
ELEV
$COALA _
ANUL DATA _
STAGIU PRACTIC
SPECIALITATEA '-----
-----
"';,"' DATE GENERALE DESPRE PACIENT
INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul slarea
civila~ nr. copii __ ' religia profesia _
stalutul social- ocupatia Iocul de munca _
DOMICILlUL: Localitatea casa camere _
LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.
Aulonom serniindependent dependenl _
Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara; I
Stimulator cardiac/din anul __ ; Lentile de contactlochelari - dioplrii ;
Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/
altele ~ _
46
Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de
baza urmaloarele:
Il!INOTA:
In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenul
sistemelor ~i aparatelor:
- examenul fizic
- investigatii radiologice ~i endoscopice
- explorari func!ionale
- examene de laboralor
InformaJ ii
/- nume, prenume
generale -sex
" "",I- sl-arecivila -;-
-
- ocupatie
- religie
- surse de sustinere
Antecedente - bolile copilariei, vaccinari
medicare - lraumalisme
- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor ante- 1
rioare)
- interventii chirurgicale
- alergii medicamentoase
- utilizarea lralamenlelor empirice
Antecedente
- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie
familiale
Mod de viaJ a, - utilizarea de alcool, tutun, droguri
obi~nuinJ e - obiceiuri de munca, somn, alimentatie
- practicarea exercitiilor fizice
-
Probleme de - apari!ia simptolilelor:
sanatate - natura lor
actuala
- caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)
- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.)
I
- masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora
- cLino~tintedespre sanatate
Mediul
- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)
ambiental
- securitatea fizica (respectarea masurilor de'protectia muncii)
-
Profilui I~ Iimbavorbita, etnie - ,~-
psiho-social, ::-ccapacitaticognitive
~i cultural
- emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisface-
rea nevoilor
- probleme generate In raport cu familia, anturajul
2. ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELOR
adoua etapa aprocesului deingrijire
ANALIZA $1 INTERPRETAREA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL
AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR
$1 CLASIFICAREA LOR
De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea
diagnosticului de Ingrijire.
Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,
Gordon, pe sisteme =sistemrespirator, sistemcardiovascular etc.).
Exemplu
,
Comportamente ale pacientului care-i Comportamente ale pacientului care
favorizeaza satisfacerea nevoilor
nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor
- i$i ia masa regulat cu poM;
- lipsa poftei de mancare;
- alimentatie variata care respecta nor-
- greutate la stomac atunci cand
mele; manaflCa;
- nici 0alergie alimentara;
- dificuitate in a dormi de doua zile;
- hidratare In jur de 2000ml/zi.
- spune ca nu simte gustul alimentelor
pentru ca este prea nervos $i se
gande$te cum va fi la Intoarcerea lui
acasa.
- caracterul schimbator al unui mare numar de date
- subiectivitatea persoanei care culege datele
- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.
Rolul asistentei estesadetermine prindatele culeseeenevoie
este nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate
, (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).
Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele
conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-
I logie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a
datelor.
Exercitiu:
M. P.este un pacient de 76de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare
,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii
drepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia sa
este superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru
a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,
poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlina
scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$eala
la nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in pat
ajutandu-se de margineapatului. Se ridica in fotaliu 1ora zilnic, se simte in general
anxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,
An
Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in
general. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,
datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoie
de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'
nelini$te$i lipsa de informatii pot constitui 0problema dedependenta.
Departajarea intre manifestarile deindependen~a
$i manifestarile dedependen~a
,~~', .
48
Analiza $i interpretarea datelor - In nursing este 0sarcina
complexa.
Diticultatea provine din:
- numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)
- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,
eehipa de ingrijire etc.)
Complexita-
tea analizei ~i
a interpreHlrii
(diticultate)
Pentruca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate
este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupune
identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nunumai acelor care caracterizeaza
orice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat estecomunatLituror,ln timp be
nevoia de a face zilnic dU$este personala, particulara pentru 0anumita persoana.
oalta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.
Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$tedintii, barbieritul, unghiile
etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea
pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi
particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.
Ana!iza Analiza datelor se face prin:
- examinarea datelor
- clasificarea datelor: date de independenta - acelea care
permit satisfacerea autonoma a nevoilor
-date de dependenta
- ~
- stabilirea problemelor de Ingrijire
- recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor).
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la
fiecare din cele 14 nevoi.
Regruparea permite identificarea resurselor individuale.
Interpretarea Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explica
originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini
I
sursele de dificultate.
I,.
j:':
I
I
i,:
::1:;
':
I
'l:':'}
ii'il"
:,:1:,
I
H \ ,
',',','"
1:1'1
L't
l!,i'
ll\ i:
I
i,.,: ',:.,.
~:I i
!ii!
,\::,i
'hi,
l
Ei
i'i!.
I'i:
~'!\!
Ii!
I
lf
l, n
j'ii
Ii
' W :
I~I';
- - . . ,
I
I
'1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1. Diagnosticul de Ingrijire este 0forma simpla $i precisa care
descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0
problema de sanatate. EIconstituie 0judecata practica bazata
pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la plani-
ficarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom
al asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: Louis
Grondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).
2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau
potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,
regrupate sau nu$i legate de 0sursa de dificultate. ("Repertoire
des Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).
3. Diagnosticul de Ingrijire - 0problema de sanatate reala sau
potentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lor
sunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).
== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza I
A.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).
In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de I
diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular
(Informularea diagnosticului) mai uniform~i mai comod. InAnexa 5seprezinta lista
de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru
Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).
Dif~rite lReproducemdif~~itedefinitii ale diagnosticului deingrijire:
definitii ale
diagnos-
ticului de
ingrijire
51
4. Undiagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul
uman (stare de sanatate sau alterare actuaJ alpotentialaa unui
mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care
asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot
prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau
; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J .
Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de
I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).
5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de
i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):
"Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de
sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a ale
unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).
Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de
Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.
Diagnosticul de ingrijire (de nursing)
Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de
dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un
diagnostic de Ingrijire.
Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza
munca asistentei, pentru ca se c1arificasensul interventiei sale.
Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut
Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri
despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru
profesia de asistenta.
In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au
evoluat considerabilln materie de responsabilitate.
Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta
- asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ.
Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a
forma grupul de studiu pentru c1asificareadiagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973.
Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din
asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acest
grup elaboreaza 0lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica.
.A.poi,acest grup se transforma In"North American Nursing Diagnosis Associations"
50
comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat un
televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza
satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intre
manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$ura
exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja.
Manifestarile de independental_ Manifestari de dependenta
- respiratie superficiala ritm24/min
- partea dreapta imobilizata
- are nevoie de ajutor pentru a-$i taia
alimentele $i pentru sustinerea mainii
sale
- nu poate sa-$i retina scaunul mult
timp - incontinenta de fecale $i urina
- ro$eata la nivelul sacrului
- anxios In momentul cand se' ridica: Ii
este frica sa nu cada
- dificultate In a articula cuvintele, se
piictise$te, se simte singur.
, : : .
0""
.',' ,,'.",' . ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..W'~t'/(':i1i~:t~>:
. .
Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing)
Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale:
1. Problema de dependenta a persoanei
2. Cauza problemei de dependenta
3. Semne :;;isimptome
Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt 1
validate $i cauza identificabila.
Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;
depresive':
Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, de
risc.
Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauza
imobilitatii':
Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire
Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e
certa), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de
date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex.. "Perturbarea
posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea
I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".
Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e
autonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia
asistenta poate sa ac{ioneze.
Actual
Potential
Posibil
t;~
Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia
E =din cauza imobilitatii
S;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,
dureri abdominale.
Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire:
- diagnostic actual - cand manifestarile de dependenta sunt prezente,
lobservabile; , O'
- diagnostic potential - cand 0problema poate surveni, daca nu se previne;
- diagnostic posibil - este acela care descrie 0problema a carei prezenta nu este
sigura. I n loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa se
prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire
care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.
Orientarea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonome
si/sau interventii de colaborare
. .
Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iile
culese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problema
persoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies
'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).
I n acest sens redam mai jos $i alte exemple:
A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul
cauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate.
Reamintim ca sursa de dificultate poate fi definita ca 0
piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tor
nevoi fundamentale.
Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei,
problema care exprima 0dificultate traM de persoana, un
comportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sau
satisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema de
dependenta 0putem defini ca 0schimbare defavorabila de ordin
bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi
fundamentale care se manifesta prin semne observabile.
Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma
analizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta).
Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;i
frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deterio-
rare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare.
Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0
conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele.
De exemplu:
- alterarea starii de con$tienta...
- atingerea integritatii pielii .
- a/terarea integritajii fizice .
- a/terarea mobilitajii fizice
- a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie
2. A doua
parte a diag-
nosticului
1. Prima
parte a diag-
nosticului
Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sau
o insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;iArtexa 4.
Diagnosticul de ingrijire format din 3Parti utilizeaza formula P.E.S.
1. Probleme de sanatate
2. Etiologia .
3. Semne :;;isimptome
P E S
Probleme de Etiologia sau cauza Semnele prin
dependenta care se
manifesta
I
I
I
I
I
I
I ,
:'I i
I t
I
ii"",
r:
I lj,!':
I k'I '"
I
l <"":
~;:'i:'
~! i ;'~1il
,i,li):
pilL
:i!iJ P
'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',' ,':,' i~W ii
I ""'"
1~,1I ::il
54
Problema conexa (de colaborare)
Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu
medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa
constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
Problema conexa este definita astfel:' n.
- problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie)
corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui
traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga respon-
sabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in
colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa
identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de
colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ).
A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea:
hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei,
iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei de
infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie
etc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare,
dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizand
conforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc.
Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina
problema $i cauza):
- Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din
cauza conditiei sale cardiace.
- Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale.
- Anxietatealegata de frica de moarte.
55
Precizare
in formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care
constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta
- de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum ali
vazut fn exemplele de mai sus.
in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va
descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!).
Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0
sursa de dificultate sau invers.
Exemplu: "durerea" poate fi 0problema de dependen!a, dar $i sursa de
dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, de
asemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.
Problema
c o ne x a
L.J . Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua
tipuri de probleme utilizand doi termeni ~ianume:
- diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i
-probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).
Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau
potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii
patologice sau iatrogene.
Diagnostic de rngrijire:
Alterarea imaginii corporale din cauza
amputatiei gambei, manifestata prin...
Diagnostic de fngrijire:
- sedentarism din cauza /ipsei de
motivatie de a face alte activitati sau
exercitii
- sentiment de inutilitate din cauza
lipsei de activitate sau
- sentiment de singuratate din cauza
izolarii sociale
Ell:emple
Date culese:
- sta toata ziua la televizor, nu-I inte-
reseaza alte lucruri
- se apropie putin de alte persoane,
spune ca se simte singur ~i se
plictise~te, prime~te putini vizitatori.
Exemplul2
Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale
pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice:
Diagnostice
1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...
2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata
prin...
3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii
controlului sfincterian manifestata prin...
4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata
prin... .---- '''''-'' - - ",: , . - - - c. " , - -
5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea)
6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in
articularea cuvintelor
Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu
obiectivul bine precizat.
Exemplul1
Date culese:
- amputatie de gamba stanga;
- refuza sa-~i priveasca bontul;
- i~i ascunde bontul sub cuvertura;
- e!<primasentimente negative fata de
, aceasta operalie;
- vorbe~te putin.
Exemplul3
. . . . ~~. --'-"-
Ex er c i 1=i i
Cazul nr. 1
M. S. , 63 ani, este vaduv de 0luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange
frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fara
rost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp
!}[,rlsiohar, el este'iipsltde ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulate
reunind problema :;;icauza sa.
I
I,
I
I
PROBLEMA DEDEPENDENT}.,
Stare depresiva
Sentiment de izolare
SURSA DE DIFICUL TA TE
Doliul neacceptat Inca
Pensionar,fara ocupatie
At enJi e:
1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile de dependenta $i
problemele de dependenta - vezi pag. 33 $i 34
2. Nu este obligatoriu sa utilizam toate (sau numai) diagnosticele din lista
NANDA sau alte c1asificari adoptate.
Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem
sa formulam problema identificata de noi la 0pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l
Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0prezinta persoana $i
formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre
aplicarea practica a Ingrijirilor).
Exerci1=ii de testare a cuno~tin1=elor
Alegeti 0singura pr oblema - pe care 0considerati cea mai potrivita pentru
formularea diagnosticului - avand urmatoarele date:
I
I
I
SEMNE
manifestate prin . . . (vezi textul).
Cazul nr. 2
M. 1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.
Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0femeie putin activa,
e<:ireiaIi place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne,
cartofi, paste tainoas. e :;;iproduse de patiserie.
1. Date culese
- lipsa familiei sau a prietenilor
- comunica putin, este retras
- se simte singur $i Inlaturat
- arata ostilitate
Probleme
1) Alterarea comunicarii verbale
2) Izolarea sociala
3) Anxietate
4) Alterarea procesului de gandire
56
SEMNE
manifestate prin . . . (vezi textul) . .
SEMNE
manifestate prin . . . (vezi textul).
R=2
R=4
Probleme
1) Modificarea imaginii corporale
2) Perturbarea interrelatiilor sociale
3) Perturbarea cronica a stimei de sine
4) Perturbarea situationala, a stimei de
I sine
,
Prezentare de cazuri
, . , . . .
2. Date culese
Pacientui se exprima In felul urmator:
- "eu ilu mai va/orez nimic acum"
- "eu nu voi mai ajunge sa. . . "
- "altadata eu puteam sa fac fata
situCltiil()E. c~lor mai dificile pe.
cand acum . . . "
Doamna T. (68 ani) a fast alta. data pianista concertista, locuie$te cu fiica sa $i
ginerele sau.
Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei artrite reumatoide severe.
Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu poate sa asiste la
concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este
t obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i
i f spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun!
j deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i
ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale.
SURSA DE DIFICUL TA TE
Dieta saraca In fibre
Lipsa de mi:;;care
Lipsa de cuno:;;tinte
SURSA DE DIFICULTATE
Modificarea schemei corporale
Noua imagine corpora/a
Din cauza schemei corporale
PROBLEMA DE DEPENDENT}.,
Constipatie
PROBLEMA DE DEPENDENT}.,
Problema de cuplu
Sentiment de rU$ine fata de. . .
Perturbarea imaginii de sine
: ". ""'. ::'. -: . .
Cazul nr. 3
1. 0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial).
EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale
speciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-aefectuat Ingrijirile.
I,.
J. . ;. . .
i,l;
0 ~:
i~:'
i"
I
;
');
I::
. . ~
I
'~
~: : ~1
I;;:: ~:. '
~l~:
' ~I : : ! ~: I ~
. i'h
"\;
i8
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Diagnosticul medical
1. Tine eont de problema de sana-
tate 'insine, descrie procesul, exemplu:
artrita reumatoida, AVe
2. Identifica un proees anume de
boala 'ill legatura cu patologia unor
organe $i sisteme specifice.
3. De obicei ramane constant 'in
decursul bolii (de$i mai poatefi adaugat
$i un alt diagnostic).
4. 0 terminologie anumita a fost de-
semnata $i acceptata de comunitatea
profesionala medicala pentru a descrie
procesele specifice.debpala. e'"
5. Formularea sa nu impliea, 'inge-
neral, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.
6. Serve$te ca ghid Tndete~minarea
cursului obi$nuit al tratamentuiui me-
dical pentru promovarea 'insanato$irii.
7. Orienteaza practicianul spretrata-
ment medical. -.-J
59
Diagnosticul de ingrijire
1. Tine cont de starea pacientului
care traie$te 0problema de depen-
denta $i de reaclia sa fata de aceasta
stare.
2. Identifica un raspuns umah spe-
cific la un procent de boala particular,
conditie sau situatie.
3. Se schimba 'in functie de modifi-
carile raspunsurilor pacientului.
Sinteza diferen~elor intrediagnosticul deingrijire
$i diagnosticul medical
4. Nu exista 0 terminologie anume
desemnata $i acceptata de comuni-
tatea profesionala de nursing pentru a
descrieJ eaetiavmana. '=='.-v'
5. Tine cont de sursele de dificultate
(sau de factorii care contribuie) care
cauzeaza problema de sanatate.
Ex.: Aport caloric (excedent) 'intre-
cand nevoile organismului, legat de
inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.
6. Serve$te ca ghid 'indeterminarea
tipurilor de interventii nursing care vor
asigura ca 'ingrijirea acordata, furnizata
de arice nursa, sa promoveze reactii
sanatoase $i un trai de calitate.
7. Orienteaza asistenta spre inter-
ventii autonome.
.... ,.:l'P'
Exerciliul nt". 3
Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi
diagnostic.
a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'infibre
b) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipata
c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei
Stabiliti prioritatile.
Exerciliu/ nr. 2
Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0interventie asupra colonului $i
este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:
a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'inlegatura cu 'ingrijirea colostomiei
b) ( ) 0lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietate
c) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila)
Stabiliti prioritatile.
~,
~1
r;
r.i-
f[
~:.
I{
~;.
~,
e"
R = 3 ! r
Criterii carepermit stabilirea unor priorita~i
intreproblemelede dependen~a
Pentr u a stabili 0 or dine a plior itiiJilor intr e diagnosticele de ingr ijir e, tr ebuie
avuta in veder e mai intai in ce ma$.i1r .3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama)
homeostazia pacientului sau secur itatea sa $i gr adul de dependenja.
Asistenta tr ebuie sa se ocupe mai intai:
1. de 0nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a
pacientului;
2. de 0nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0foarte mare cheltuiala de energie;
3. de 0insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;
4. de 0nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta;
5. de 0nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor
nevoj'
6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacerevatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului; ~c
7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It
(Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta); ::
8. de 0nevoie care este importanta 'inochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, e
afazic, sa comunice cu cop!ii). ;:'
~
Exerc;.tiu/ nr. 1 ;;
Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de'
dumneavoastra:
Operata 'inajun pentru vezica biliara
a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii
b) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventiei
c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine
58
. Alegeji cea mai buna for mular e de diagnostic (pr oblema +etiologie) pentr u
sintetizar ea datelor culese de la dna T.:
1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;
2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;
3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;
4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i
asuma rolul (pianista);
5) DiminuareC},ry.cbilita1ii fizicedin ,:::auzaartritei,
Doamna M. (83 ani) are 0fractura de $oldde acum5ani $i, 'inprezent, se mi$ca ~
putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici ;i
pierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta ~;:
noaptea. 'j
Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se ~
scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa :!
sa-$i faca siesta. [ :
Cum poate fi for mulat diagnosticul de ingr ijir e? (pr oblema +etiologia) (r
R =Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a ..
urina $i a diminuarii mobilitatii.
I
I
I"
I'
I
I
I
,
'".
I
,'!
: : i : '
I
'.: .;:
i i ,
(':
n
'1 :
I
i:
l,ll
i : (
1
:
1
I
'nl
i r "': .
'l".
: i ';i
I
,ll
J~!
J~
!Ii ~
1 ;1 ,1
.'i !
3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR*
atreia etapa a procesului deingrijire
Dupa for mular ea di agnosti cului de i ngr i ji r e, asi stenta elabor eaza un plan de
acti une,car e sa i nfluenteze pozi ti v star ea fi zi ca $i mentalaa per soanei $i sa r educa
pr oblemele de dependenta.
Detinilie: Planlfi car ea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie,
prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e
luate.
De retlnut: Planul de i nter venti e ti ne cont $i de pr escr i pti i le medi cale.Planul de
i nter venti e cupr i nde doua componente:
a.obi ecti vele de i ngr i ji r e
b.i nter venti i le
Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a
problemelor de dependenJ<}i, putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa
Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca.
Acest plan se i ntocme$te ti nand cont de loate sur sele de i nfor mati e $i de
par ti ci par ea tutur or colabor ator i lor di n echi pa de i ngr i ji r e, i n veder ea c1 ar i fi car i i
pr oblemelor pe car e Ie ar e per soana (paci entul) $i pentr u 0or i entar e comuna a
acti uni lor ce ur meaza a fi i ntr epr i nse.
Un astlel de plan,car e u$ur eaza ur mar i r ea i ngr i ji r i lor ce tr ebui e acor date de
catr e toti membr i i de echi pa,di n toate tur ele de lucr u,consti tui e un instrument de
comunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.
Important: Deoar ece planul de i ngr i ji r e este stabi li t por ni nd de la nevoi le $i
capaci tati le paci entui ui ,acesta ar e dr eptul sa par ti ci pe la deci zi i le pr i vi nd i nter ven-
li i le,ar e dr eptul sa-$i spuna opi ni a asupr a i ngr i ji r i lor pe car e Ie dor e$te.Obi ecti vul
pr i nci pal al i ngr i ji r i lor este de a aduce per soana laun gr ad opti mde i ndependenta
i n sati sfacer ea nevoi lor pr opr i i .
Este deci esenti al - i n masur a i n car e este posi bi l, sa se colabor eze cu
per soana i ngr i ji ta i n pr egati r ea planului de i nter venti i $i i nelabor ar ea pr i or i tati lor .
Asi stentatr ebui ecsa i nfor meze per so.anadespr E'~acti uni lepe car e Iei ntr epr i nde
$i sa-i soli ci te acor dul.
De exemplu: Asi stenta poate sa-i spuna unui paci ent slabi t car e sta de mult
ti mp i n pat: "Planul de i ngr i ji r e pe car e I-amfacut pentr u dv. i mpune sa va r i di cati
di n pat. Astazi va voi a$eza i n fotoli u,i n tr ei r epr i ze. Pentr u a evi ta pr oblemele
r espi r ator i i $i ca sa nu va i ncer ce 0star e de slabi ci une,ar fi bi ne ca dv. sa nu
r amaneti i n fotoli u mai mult de 30 de mi nute.Sunteti de acor d sa i ncer cam?" Sau
unui paci ent cu i nconti nentai n ur mai ndepar tar i i unei sonde,car e poatefi r eeducat,
i se poate spune: "Mi -ar placea sa va ajut i n r ezolvar ea pr oblemei dv. vezi cale.
Daca vr eti ,eu va duc la toaleta la fi ecar e doua or e i n cur sul zi lei ,ca sa puteti dv.,
puti n cate puti n,sa r eluaji mai bi ne contr olul vezi cal.Dv.ce cr edeti i nacest sens?"
Unui paci ent atazi c,i n r ecuper ar e,i se poate spune: "Eu cr ed ca dv.v-ar placea
"Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"
~n
sa i ncer cati sa va expr i mati ,nu-i a$a? Daca ma ajutati ,putem i ncepe sa lucr am
i mpr euna la pr onunti a a doua consoane. In ti mp ce va fac toaleta (bai a par ti ala) $i
de fi ecar e data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvi nte car e i ncep - cu p" $i
f" $i dv.veli i ncer ca sa Iepr onuntati cu mi ne.Gasi ji ca aceasta este 0 i deebuna?"
In unele cazur i ,planur i le de i nter venti e se pot face i n Intr egi me cu colabor ar ea
paci entului ,dar nu i ntotdeauna este posi bi l acest lucr u. Uneor i nu este de dor i t sa
se comuni ce paci entului toate,oi J .i I1 .r : ;ti vei e pr opuse. Aceasta i n cazul i n car e exi sta
r i scul de a-i pr oduce acestui a nefi ni $te sau r eacti i negati ve.
Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se
stabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu,
o metoda de a slab/Ii priorila/i/e:
Prioritatea 1 : nevoi fi zi ologi ce (r espi r ati e,ci r cui aji e,nutr i ji e,hi dr atar e,eli mi nar e,
temper atur a,confor t fi zi c)
Prior/tatea 2: nevoi de secur i tate(per i cole di n medi ul i nconjur ator ,fr i ca)
Priorita/ile 3-4-5: nevoi a de a si mti dr agostea,de a nu fi i zolat (pi er der ea unei
fi i nte dr agi ,sti ma de si ne,r eali zar ea etc.) .
Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg
cu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de
diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.
a. Obiectivele deingrijire -
prima componenta a planificarii ingrijirilor
Un obi ecti v de i ngr i ji r e poate fi defi ni t astfel: descrierea unui comportament pe
care-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In ur ma
i nter venti i lor . Acest r ezultat defi ne$te compor tamentul scontat al paci entului , un
compor tament car e se dor tl$te sa se vadai n mani festar i le paci entului (r eacli i
speci fi ce pr evazute) (Anexa 3). Paci entui $i fami li a tr ebui e i nclu$i i n acest pr oces
de for mular e a obi ecti vului .
Obi ecti vu/ de i ngr i ji r e vi zeazi l deci ati tudi nea, compor tamentul sal! acji unea
P?<: : i entului i n$Yo$i (sau a fami li ei ,a gr upului c~i c;Q'ecti vi tati i ).
. lata un exemplu de obi ecti v car e ar fi acceptabi l i n cazul unui paci ent par ti al
par ali zat:
Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani)
sau
Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele
sunt afectate), intr-o buna poziJ/eanatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire:
"asistenta va verifica la fiecare 3ore".
Caracteristicile unui obiectiv deingrijire
Obi ecti vul de i ngr i ji r e tr ebui e astfel for mulat i ncat sa r ei asa clar $i pr eci s car e
sunt r ezultatele pe car e paci entul (fami li a,gr upul,colecti vul) $i asi stenta sper a sa
Ieobti na,pr ecum $i car e sunt acti uni le,i nter venti i le pe car e asi stenta $1 paci entul
(fami li a,gr upul,colecti vui ) Ie pot i ntr epr i nde pentr u a ati nge scopul fi xat.
~1
I '
I
I
I
I
I
I
I
I
Perforrnanta
CE FACE?
Pasiv
CE se face
pentru
pacien!?
Activ
CE se face
de catre
pacient?
~
.~
I Obs.ervabil ! I
c '-'T~.~:A~~~ent -. 1 1 '0 " 1 _ - _
se face actiunea?
/
63
Realism
iN CE MAsURA
se poate face actiunea?
Tntrebarila care
un obiectiv de ingrijire
trebuie sa raspunda
Specificitate I I
Performanta
Ca dna X... Implicare II
Realism
Observabil
Ex.Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului II
de stomie de fiecare data".
sau
"Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3ori pe zi - cate 5 1 I
minute".
/
Irnplicare
CUM?
Tnce fel face
pacientul actiunea?
Specificitate
CINE face actiunea?
Nota:
Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe I
pacient principiile de lngrijire a unei stomii.
62
- comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" [ , i
obserJ abile, masurabile, evaluabile cu precizie. ~
l;'
Nota:
in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea
asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala -
avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"'
in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are it
intotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri t
se va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi &
supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'
~~,
i:
~:, - nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur
sau cu ajutor).
Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...
sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"
- sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Ca
dna x...'~
- actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana.
pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sa
in/eleaga $i sa efectueze ... "
.. ~obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice.
'l, nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-,
trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al ::
capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~.
disponibilitatii asistentei pentru a-Iajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~
"Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~;
principiile inva/ate'~
Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici:
S =specificitate: cine face actiunea?
P =performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?
1 = implicare: cum se face actiunea?
R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea?
0= observabil: cand?
Observabil
Implicare
Specificitate
Realism
Performanfa
it
~
~
~
Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornindde la sistemul ~.
S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~.
Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~'
1 \ ;
r~
i i i '
~
[; '
~;
2.~.
~.
I
w
~~
~'
u;
r i k
f X
[~,~
It:'
m
~:
:~;:
~~
~~;
.
,~-
.4"
.:"t-"-
. D e f e f i mJt :
Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/
momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau
"a se eva/va /a trei zi/e" etc.
~"
Exerci~iude elaborare a obiectivelor
Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare:
1. Deshidratare u$oara,legat de 0hidratare insufieienta; I
2. Diminuarea amplitudinii respiratorii,din cauza imobilizarii indelungate (varsta
74ani);
3. Predispozitie la escare de decubit,din cauza ca pacientui este imobilizat de
mai multe zile $i se mi$ca foarte putin I n pat.
Exe mplu: Dna X se va ridica I ntotdeauna cu ajutor.
Obiectivul,I n a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se I napoieze la casa de batrani
cu fraetura vindecata $; tara complicatii.
Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa I e elaboreze sunt
obiective/e permanente.
8ugeram urmatoare/e raspunsuri:
Rl= Ca pacientul sa bea 2000ml lichide timp de 24ore (I a interventii se va
preciza eumse va face repartizarea cantitaiii de lichide).
R2 =Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii
respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi.
R3 =Ca pacientul sa se I ntoarca $i sa-$i schimbe pozitia I n pat,ajutandu-sede ,.
marginea patului sau auxiliar,la fiecare 2 ore.
b. Interven~a -
a.doua componenta a.:plal1ificarii ingrijiriior'"
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru
a corecta problema de dependenta a pacientului.
Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul
nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de
independenta a pacientului .
Asistenta care intocme$te planul de I ngrijire trebuie sa se gandeasca la
interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.
I nterventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile,
masurabile (evaluabile).
. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:
I i.
'
- sa se indice la ce ora (2,6 sau 10h),I n care moment al zilei (dimineata,dupa
baie etc.);
Exe mple :
O.T.S. - Dna X va f a$ezata I n fotoliu I n fieeare zi,timp de 0ora,de 3 ori pe zi
(acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)
O.T.M.'::Ca I ntr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie
capabila sa tricoteze I n termeDde 0luna.
Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate I n termeni de
comportament a$teptat de la pacient,mai curand decat I n termeni de interventii
executate de asistenta (sau alta persoana).
De asemenea,sa aiba 0formulare I n termeni care sa stabileasca obiectivul ce
poate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil
de realizat 100%).
Obiective/e pot fi:
1-pe termen scurt (O.T.S.) ore,zile
2-pe termen mediu (O.T.M.) 0saptami'ma
3-pe termen lung (O.TL) saptamani,luni
Exe mplu: - Asigurareaconfortului (patcomodetc.)
-Prevenireacomplicatiilorinfectioase{mobilizareapacienty1 1 1 J "ltc.)
-Ameliorareamicroclimatului...
Not a: Se I ntampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand
orbe$te regulile redactate,dar este important cadescrierea obiectivului sa fie clara
$i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i I n termeni de
interventii executate de asistenta:
Exe mplu: I ngrijimdoua femei I n jur de 70de ani. Una activa $i una care nU-$i
parase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!.
Obiectivul,in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fie
capabila sa mearga cu ajutorul unui baston,sa fie capabiia sa efectueze sarcini
zilnice obi$nuite.
64
Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective.
"I ,' Pentruaatinge unobiectiv I ndepartat sefixeaza mai multe obiective seurtesau
pe termen mediu.
I
Exe mplu: Dna X va trebui sa faca I n fieeare zi,I ntrei reprize,exereitii de flexie
a-degetelor $i pumnului ftermen sClJ rtLI ntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa
preseze 0minge rand pe rand,I n fiecare mana (termen mediu).
Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen
lung =peste 0luna sa tricoteze.
I n cazul unui pacient internat I n spital O.T.L. - global - este considerat ca
obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos I n evidenta I n
planul deTngrijire,pentru ca toata eehipa de I ngrijire sa $tie spre ce rezultat tind
eforturi/e comune.
I
Ii
I
.',
I ::
: .: ! '
j;:
ii'
i)
I .
i.il
i
:
I i:
!\
i\ I'
I
iiI ,
lir
ill
l
ili'
iill:, "
I..
' .' i' { .:..'... ,
J i!i! :,,:,}
!I il',+,
I
\~:i,,:
!!I ~'; "J .":',
:\; i~; \::~ .. :.
!',1,
I
llit~!!.fr.: )
lilli'"''
i] l!::.:t"
"'d~!,:!::~,;
I
'l!~'j"
: II~; : ";' .' '.. : ' .
I
I !.'
I ::j,.[ :
I
I ;I '!.".:
ill oJ , ..
iiIQ : , J : j l
....
11
1
', .... i".,.. ,.1,..... i."
I
I 'i
li
: :ili'ji
:l! I
; .1 .1 :
I
iI : I I I
"iiil
l: -ll:'~
i':I I J
1'"''
I
I
I
I
~- 'I
I
I
I
. 1
67
Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]
I
Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce I
cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;ura
demersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.
Exerci1=iu- pentru integrare in procesul de ingrijire I
(tara evaluare)
Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru I
probleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies din
culegerea de date. EIse alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0
bautura la masa d~pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andat sa umble, el.ar~dificult~t: I
In a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putma
durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Sejeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.
Nusuna decat foarte rar. Defecare regulata, ladoua zile, Insa scaunedure, mictiuni
putin mai frecvente. EIspune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oara
ocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului.
Nevoi a Dat e care Di agnost i c de Obi ect i ve Int ervent i i
demonst reaza i ngri j i re
dependent a
I---
A SE - Dificultate In a Alterarea mobili- Ca Intr-o sapta- Se fac exercilii
mi$ca se deplasa; talii dincauzase- mana el sa fie pasive $i active
- Durere la nive- ehelei unei frac- capabil sa se de- ale membrelorin-
lui gambei; turi manifestate plaseze pentru a ferioare de doua
- Are nevoie de prin... (vezi nota mergelatoaleta ori pe zi. Se
ajutor pentru a de la sfar$itul determina pa-
umbla planului)
cientul sa mear- I
ga cu ajutor de I
trei ori pezi, einci
minutela Inceput I
r'
... .-., ,
'$iapor=descand'
un rninutln lie~
carezi
A co- - Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cu
munica ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand
- Nu suna decat dejena rnai multaIndra.z- suna; Ii subliniez
foarte rar
neala (a se disponibilitatea
evalualatrei zile) asistentei pentru
a-Iajuta
A eli- - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica paci-
mina mai frecvente; schemei urinare bileasca 0sche- entului neee-
U '
~ i :
::'.
~:~
~
~~
66
Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale.
Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.
4. EXECUTAREA (APLICAREA) i NGRIJIRILOR -
apatra etapa a procesului de ingrijire
Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~
abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore" t i
Semm1tura: Maria Pop I :
f;
m
f:
f F
~1
~/
f;
~
~
~
~
V
~;'
.~,
l'
k ; ,
~
~1
g
;
~
Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii r i
(ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..) f.;
;f
Asistenta: supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19imanifesta r t :
empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului. ~
ft'
~,~
rr
~
~
f.\:
ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor ~
(a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U
- In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~;
urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g :
l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poate
sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala
postliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete
acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a.
pE:J ntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ce
prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'--
Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".
Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii
pacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important ca
interventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat:
- cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)
- orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data)
- natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila
- semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile.
Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a
interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica a
actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete
independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica a
interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia
(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza
problemei.
-Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.);
- sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei
sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea).
.~.:.~~:.-:;,,~.'f" iJ .;;'tf'v~$J :1~.#)';f;~:;,,;~,;
c:n
~Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjie
ineficace;
_ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor
d-voastra;
_ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.
Executarea ingrijirilor'!iii rela1=ia asistent-paciEmt
In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea
nevoilor fundamentale.
pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spre
ca$tigareaautonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila
dedisponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0deschidere fala de aljii, care constituie
unclimat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.
Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala,
pedagogica $i terapeutica.
functionala - U$urareasch;mburilor (dialogurilor) eotidiene
pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll
(primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihie
a pacientului
terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de:
-- acceptare reciproca
- atitudine de: respect, caldura
- Injelegere empatica faja de pacient.
~ i :
~.:~
~~.
:;-
~
~,
~
~
~
~.
~
fl f
~
~
~
"
t~>
;;~
;r
~:~
.~
~
ij
sitateade a urina
atunci candsimte
aceasta senza)ie
pentru a evita
incontinen)a. Se
va conduce la
toaleta la doua
ore. Se lasa uri-
narul la Inde-
mana pe timpul
nop)ii.
Se lasa porjia de
apa laIndemana.
Se explica nece-
sitateade a bea
cel pujin un
pahar de apa
Intre mese. Se
ofera pacientului
un pahar de suc
la ora 10, la ora
14$i laora20.
ma urinara nor-
mala o,a, de
eliminare Intr-o
saptamana
Ca el sa bea
1500m!de Iichid
In 24 ore (a se
evaluazilnic)
h~
Insuficienta
hidratare, legata
de frica de a fi 0-
bligat sa mearga
latoaleta
(u$oara incon-
tinen)a) din cau-
za dificulta)ii In a
se adapta pentru
mobilizare
- Incontinen)a0-
cazionala;
- Dureri (uneori)
In partea infe-
rioaraa abdome-
nului
Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire
Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu:
- Intervenjii constante:
Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual...
- Elemenle de-supravegheat:
comportament
reacjii la medicamente
funcjii vitale elc.
- intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.
Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treia
componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa,
consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi.
A se 1- Se hidrateaza
hidrata pu)in; nu bea
lichideIntremese
In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, "
asculta, " atinge (cuduio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii
$i comunica acestuia In)elegerea sa empatica.
Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere,
re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijie
a calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'ecare aSistentatrebuie s~
IeIndeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este
propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba
centrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazul
pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta este
supraaglomerata.
Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai
critica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult,
- Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj de supon $i Injelegere din partea asistentei.
a$teptat; ~ 0problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau
- Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~.in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie
$i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 il l " eVident.In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze
culegere specifica de date); ~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja.
W
I
I
I
I '
I,
I,
:"'
1
'.' .. '"
. ".
,
I
'.'
:1.:
"r.
,I
1
!1] 1';
iii;}W
'ii,;!
i!~: :,n:
ilL::'
I
'llil;
11.",,),
'11"";1
~i:il,:.': .. "i .. ' i.- .'
1
1\ 1
1
..:" .. :1.. \ ',.' ..,.1' ... '...
I ' .1"
\ ':
I:W '
h iid'
I
lii
r
<,
I
~":ilil,' .. "
,,] '! l
'1\
, ,1'1'"
I -'::'! \
In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple
circumstante:
- atunci cand aceasta ajunge la spital
- atunci cand se face interviul pentru culegerea de date
_ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i
explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre
exameneleyi)rterventiile pe careva trebui sa Ie suporte etc.
Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare
terapeutidi, 0relalie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul
concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei
forme de comunicare.
Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor,
care trebuie sa fie in aten~ia asistentei
I Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte
persoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a
nelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale
tensiunii arteriale, 0cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie
sa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru
acesta.
Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EI
se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologic
provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala
$i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul de
a nu avea destul timp: viata este ca 0cursa permanenta contra cronometru.
Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic
(anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor
nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta
streslJ lui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrn
acul
(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i
prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la
care ea acorda ingrijiri.
Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe
care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie sa
minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventii
sau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana
ingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta
$i de a-I asigura.
Durerea - este 0senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte
aleorganisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie
70
etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar
intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar
putem sa Ie c1asamin doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolul
asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol
delegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, dar
comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0importanta unica.
$in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanele
in var;ta, bolnavii cronici : ; ; 1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent
experienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care se
regase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentrufiinta
umana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care
persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale
care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii.
Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la
deteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana
singuratica este de a stabili 0relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere,
de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nuinseamna a da sfaturi
persoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i
intelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te la
pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa
tina cont. Astfel, mai amintim:
Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii
$i stimei de sine).
. ~'>..
instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care
sesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, de
nelini$tea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la informalie, de
preferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $i
constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate sa
faca nimic mai mult pentru el.
I
. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cumarfi:, slabirea, I
obezitatea, menopauza, imb<itranirea, poate' sa producc:\.la unele~persoane
perturbari importante. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boala
deformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante
(amputatia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situalii, care
atingschema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate, II fac pe
acesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare $i pierderea Increderii
In sine.
Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantaj
creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv.
Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este 0 pierdere cu repercusiuni
I importante.
71
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
I
- I
I
.".:, ,",' ..'~~'''''.~' ,.""." ".,...,~- ..'- .--"~.-..
5. EVALUAREA iNGRiJUllLOR
a cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire
Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie In acela$i
timp sa avemrezerve, pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0
bunaingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, de$i
beneficiaza de 0ingrijire excelenta.
1. Rezultatul ob1=inut
De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii
...:.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia
primului pansament dupa mastectomie".
Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta i$i va planifica toate interventiile in
vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai
odihnita, 0va asculta, 0va stimula sase exprime, va manifesta empatie, va
incepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine.
Pentrua$ti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insa$i sa-$i puna
ni$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0relatie cu
pacienta.
Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat
prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate.
2. Satisfac1=ia pacientului
Exemp/u de evaluare "
Doamna X, inca $ocata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este
descurajata, dar, In urma discutiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cum
sevede, rezultatul nua fost atins $i obiectivul va trebui reluat. La 0noua Incercare
de evaluare putemsa demonstram ca obiectivul a fost atins.
Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice ca nu va
mai fi niciodata ea insa$i, ca se devalorizeaza. ii e teama pentru relatiile sale cu
sotul. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta.
Rezultatul este satisfacator - pacienta vorbe$te despre sentimentele sale, dar
apar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi subiectul unor noi obiective cu
evaluarile necesare. Dupa cumse vede, evaluarea rezultatelor este, Intr-un fel, 0
culegere de date, atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate a
persoanei. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate,
sunt revazute, sestabilesc prioritatile, obiectivele $i se decid noi interventii daca
estecazul - proces ciclic. .
Deci:cvaluarease face-pe,tot timpul Tngrijirii.Cand se observa ca semnelenul(~
s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), ca actiunile de
ingrijire {ale asistentei) nuau avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de la
prima etapa (reformulareadiagnosticului, a obiective/or, se modifica interventiile).
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor. Ea
prezinta 0 asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite sa evaluam In
permanenta.
;..~
Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiri
potrivite, printr-o inte/egere empatica, printr-o prezenta umana $i caldura
sufleteasca, gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati.
Dar, fara o'prezenta de calita!e $i 0comunicare ce constituie 0re/aPe de "ajufor,
toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii.
Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere (0judecata) asupra progresului
pacientului in raport cu interventiile asistentei.
Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile
planificate nu$i-auatins scopullor, atunci trebuie sa $timde ce nuavemrezultatul
scontat $i trebuie sa $timcumsa corectam situatia.
72
;~
De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivitefiecaruj pacient, asistenta I .
trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintele
persoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0stare de bine.
Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta, care vrea
sa invete, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupra
tratamentului sau, ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale. lnvafarea pacientului este un act de ingrijire
esential $i necesar. Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex.: a invata pacientul
sa-$i faca injectie - in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice.
!nainte de a incepe invatarea, trebuie mai intai sa-ievaluam cuno$tintele
pacientului $i dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari.
ii putemspune, de exemplu: ..Puneti-mi toate intrebarile pe care Ievreti, chiar daca
ele vi se par stupide. Noi toti ne simtim cateodata limitati, deci sa nu credeti ca
sunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar $i acelea care va par
neinsemnate."
''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-' .C.o; .,"- ,="._,,~"
Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectiv
indica, in general, in ce timp trebuie sa se faca evaluarea.
De exemplu: daca exista mentiunea ..se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore"
sau ..in3zile"- atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat.
Ce se eva/ueaza?
Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Nepropunem
sa evaluamdoua aspecte:
1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata - adica reactia papientului la
ingrijiri;
2. Satisfactia pacientului insu$i.
..'~.
I
I
I '
I
I
I
1
I
I
I '
I
I
1 -
I -
I
!
: 1
Evaluarea nu ar fi completa fara 0evaluare a Intregului proces urmat. Aceasta
evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad
rezultate. De asemenea, se impune 0evaluare a procesului urmat cand se produc
numeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.),
pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi.
Cum se face el'aluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este
obiectivul de Ingrijire.
De exemplu: obiectivul pentru 0escara de 2 cmdiametru $i 2 mmprofunzime
poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de la
acest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei
probleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui saInregistreze
observatia, sa indice data $i sa semneze.
Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.
Precizare
Planurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi
considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate
In seama.
Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare,
pentru ca aduc informatiile de baza, ajutaInvatarea, u$umaza demarajul planifidlrii,
ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat.
Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard -
scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare.
Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul
nostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJ izate.
Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i de
interventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia
medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome.
"'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia
activitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru
aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.
Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile
medicale referitoare la:
- limitarea activitatilor fizice
- restriclii alimentare
c- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.
74
PARTEA A DOUA
NEVOILE
FUNDAMENTALE
ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire
.:"
~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
"I
I
I
I
I
I
I
r ...
.'._,~._."'Jo1jN'./'.~ tr:.,J-,jI .i"~:I l}L '(j-'~.::,;4~~
:"
I"
Ii
~, . .
I
,..
..,
i
I
~:.;,
,
! :i / , '
l i l ".
' :::;' , :1
I
' .' "''. 1
Ii
i
.l , ~
I.
'.,! ' ... "',....
, r., ""
i F '
1
1::\ 1":,1 ...! .
;.j l
1
1"\ '
Il l i
fl ' l t
I j1i
l
"
1
M
.. 1"
I. I}
c - ;;: ' ". ~.~ ~. ~..~
.'~-: I .' "~~=-:. ~.;:}'=,_,~",;:_~_
~
~! :
it~
t
~ ) t !
c .t:
~,
~j
;' f,
W
~
g 1.
f~
~
~;'
t:
i
~.
~
q ~
, l ,
;:;~
f ""
~;;
~.
~:
~
;.
~,
\ t':
~
It.
1/
i~ '
~;
if
t{
[~
if ;
"Respirat ia coree/a es/e Ie f el
de necesara ca $i hrana'~
(Vec hi proverb hi ndus)
1. NEVOIA DE A RESP!RA
$1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE
A.RESPIRATIA
Defi ni ~i e
A respi ra reprezi nta nevoi a fi i ntei umane de a c apta oxi genul di ri medi ul
i nc onj urator, nec esar proc esel or de oxi dare di n organi sm, $i de a el i mi na di oxi dul
de c arbon rezul tat di n arderi l e c el ul are.
I. Independenta in satisfacerea nevoii d~ a respira
Este determi nata de menti nerea i ntegri tati i c ai l or respi ratori i $i a mU$c hi l or
respi ratori , de func ti onarea l or efi denta.
Etapel e respi rati ei :
"a) Venti/alia' - rprezi nta. patmnderea aerul ui i nc areaf c uoxi gEm' i n- pl amani $i
el i mi narea aerul ui i nc arc at c u di oxi d de c arbon. Venti l ati a are doi ti mpi : i nspi rati a $i
expi rati a;ea este i nfl uentata de:
- permeabi l i tateac ai l or respi ratori i ;
- c onc entrati a oxi genul ui i n aerul respi rat;
- maturi tatea c entrul ui respi rator bul bar;
- expansi unea c uti ei toradc e;
- func ti onarea normal a a c entri l or c are regl eaza respi rati a.
b) Dif uziunea gazel or- este proc esul pri n c are oxi genul di nal veoi el e pul monare
trec e i n c api l arel e peri al veol are $i CO2 di n c api l are trec e i n al veol el e pul monare.
Estei nfl uentata de:
- di ferenta de presi une a O2 In aerul al veol ar $i c onc entra(i a O
2
di n SEl nge;
- starea peretel ui al veol ar;
- mari mea suprafetei al veol are
77
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Interven1=iileasistentei pentru men1=inereaindependen~ei I
in satisfacerea nevoii
- exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului
-invata pacientul: I
- safad\. exercitii respiratorii
- safaca exercitii de mers, de relaxare
- saaibaposturi adecvate, care safavorizeze respira!ia
- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese I
copioase)
79
-
- reprezinta numarul de respiratii pe minut Frecvenla
respiraliei - este influenlata de varsta $i sex
lanou-nascut - 30-50 r/min
la2ani - 25-35 r/min
la 12ani - 15-25r/min
adult -16-18 r/min
varstnic -"15-25 r/min
,-' '-~.~;-
Amplitudinea - este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din
plaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedere
respiratia poatefi profunda sausuperficiala;
Ritmul - reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!iaeste
ritmica;
Zgomotele - normal, respiratia este Iini$tita; in somn, devine mai
respiratorii zgomotoasa (sforait);
5imetria - ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i
ml~carilor coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei;
respiratorii
Tipul de - sunt trei tipuri de respiratie:
wspiraJ ie - costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii
superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului
anteroposterior in timpul inspiratiei;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului
lateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marirea
diametrului vertical al cutiei toracice;
Mucozitali
- mucoasa respiratorie este umeda, secretii
redus8, I
transparente, dense;
Tusea
-
-teprezinta o8l1piratieforjutG; princareseelimin3.'secrctiilc,din
caile respiratorii; este unfenomen de protec!iealorganismului,
r~.
78
- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din
aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat
cuparticule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia;
umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu
confortabil;
- Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura
determina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei;
vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului,
determina cre$terea frecventei;
- LocLiIde munca- prinpoluarechimicasaumicrobiana, devine
unmediunefavorabil bunei respiratii;
- Varsta- lacopii, numarul de respiralii peminut este mai mare
ca laadult;
- Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei
respiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limita
minima;
- Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe
minut este mai mare decat lapersoanele inalte;
- Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai
scazuta dedit in timpul starii deveghe;
- Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea
plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira
in ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeaza
respiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractia
corespunzatoare a diafragmei;
- Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailor
respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna
funclionare adiafragmei $i acelorlalli mU$chirespiratori;
- Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. per-
soanele neantrenate dausemnedeobosealala unefort mai mic
decat cele antrenate;
- - - - - - - - - - - - - - - -
- Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I
aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,-
Factori
sociologici
Factori
biologici
Factorii care influen1=eazasatisfacerea nevoii de a respira
Factori
'psihOlogici
c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O
2
prin vasele arteriale lalesuturi I .~ Manifesta,; deindependenta ~I '
$i a CO
2
adus de lalesuturi, prin vasele venoase, laplami'm, pentru a se elimina.~: _----,.----------------------- I
Este influenlata de:
- cantitatea de hemoglobina din sange;
- debitul cardiac;
- numarul de hematii;
- permeabilitatea relelei periferice arteriale
d) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu
ajutorul unui sistemenzimatic complex.
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.
L.