M.lll\l.dul.t lost .qH uh.tt p1i11 ( )qlillullli,listlultti l:dttt'. l\i ci ~ i ( :l'll'l't.\1 ii 111 . 1111 d111 l'l1111111 ' ! 00 !

>,
111 U1111.l cv .1lt1.1rii l'.llit.tti vc org.nli /,;11<.: de Con siliul Na1ion :1l pcntru l:v.du .t t'.l ~" I >d11 /.. trc.t
M:tnual clor ~ i cs tc n;alizat In confo rmitatc cu programa analiti ca aprobat:i prin O td111til 11r. 325'
din 13 fcbruaric 2006 al mini strului Edu ca~i c i ~i Cercetarii.

(:uprillS

..... ..... ....

ISHN 97R 973 -50-3733-8

icrc.1 Cl P cstc di sponibila
l.t 1\il lliot n .1 N.t\i o n.11 :\ a Ro mani ci.
llt- ~r

~ LIII!t , lhtl ,\ lil'l l I l.tll!ll ,ll Ill I .ltllu l ( :.ltn lrci de sociologic :1 raculta~ii de ~tiin~e Politice din SNSPA,
1111 >1110 'oil
I " " " tl ot t\1 ,1 1111 11 tl 11 1 l.1 1\:,dll,lll',l lll ,llltt .dttlui cs tt urm.tl oarca :
I Ii iii IIIII \ ,J, i\ IJII IJI\111.11 (1 IIIII.JI IIi ,\1(', \ .tp . I , 2, J)
I " "I 11111 1 ,J, I >11111 .1 ( >l 1;. t ~ 11-i.tllt ''>t 11 (t owd tlll,llc, co ncept didacti c cap. 6, 8)
I',.,J 11111 1 ,I, Vl.1d11tt11 l'.i'tl (r.tp. / )
I I11d IIIli \ ,1, 1\1.11111 ', 1'11'11',\illl (l'.IJl. (> )
J., , I IIIII \ .J, Mtli.ll 1'.11111\'S\ ll (l'.lp . 5)
J, , 1 11111 v .J, , < :.11.tl i" Au gustin Stoica (cap. 4, 6)
I, ., I , II II IV. dd . lo'Joo i.111 Ni1u (cap . 1, 4, 5)

l{ l' Jv, t:ll\i : l'rof. univ. dr. Lazar Vlasceanu

Jlrof. univ. dr. Vintila Mihailescu
Reda ctor:
Copcrta:
Machctarc:
Paginarc:

t 1\ PI'J'OLU [1

C e estc sociologia? I 5
De Ia cu noa~tcrea comuna la cunoa~terea ~tiintifica I 11
Sociologia In Romania I 15
Cc poatc u n sociolog? I 17
J:xerci{ii ~i teme de refleqie I 19
Test de evaluare I 20

<

1\ Pl'l\)l.lJl

Arr t'o I,Ll.L

Individul si
, societatea I 41
ultura I 41
Socializarca I 46
Status ~i rol I 52
lnstitutiilc sociale ~i tipologia lor I 57
1-:xerci{ii ~i teme de reflectie I 66
'f'csL de evaluare I 67

HUMANITAS, Bucure~ti, 2012

'l'ip.trit Ia , MONITORUL OFICIAI. " IC A.

Metodologia cercetarii sociologice I 22

Etapclc unci investigatii sociologice I 22
/~'xercirii ?i teme de reflectie I 38
Test. de evaluare I 40

Alina Sarbu
Dinu Dumbravician
Floren tina Preda
Florentina Radulescu

HUMANITAS EDUCATIONAL
Piata Presei Libere 1, sector 1, 013701, Bucuresti
Tel~fon: 021 408 83 50, fax: 021 408 83 51
'
e-mail: manuale@humanitas.ro
Comenzi:
Telefon: 021 408 83 53
Fax : 021 408 83 52
e- mail : lorcdana.brasoveanu@humanitas.ro

lntroducere in sociologie I 5

{\ p 1'1'0 l.l~J

Structura sociala I 68
Crupul ~ i rchtiilc sociale I 68
St r;1t ifi c:1rca soc ial a I 76
( :l.t s t sor i:1k In so c icta~ilc co ntcmporane I 80
Mtlhilil .tlt' soc i.tl.1 I R
I lt ' lll{ll ,' llt 'lllt ' dl' ll'jii'C{il' I 86
'!'t''' dt r:r. rllltllc' I 8

pitolul

Mecanisme
de functionare
a societatii
,
, I 88

I ntrod uccrc in sociologie

Organizarea sociala I 88
Organizatii sociale I 90 ~ -
.
Integrarea socio;profesionala I 99:-::..
Exerci{ii ~i teme'de.reflec{ie I 101

Test de evaltfari /102

Probleme sociale I 103

Prejudeca~i ~i discriminare I 103
I kvian~i't ~ i infraqionalitate I 107
< hd i 11c ~ i rontro l soc ial I 110
1 ~.\t ' lll{ll ,, ; li 'lllc dl' n'[leqie I 114
'/'('\ { tit l "( ,tllltl/1' I II

C/\l'llt I t

I Jh1 (1111 jcr. ~j St!l.i111h.tre .~o(;ial?i I I 16

I lo l11 ~, t d''\ h 111"1''1','' .1 I , , ~., l,inil>.tl'(:a .sociala I 116

' .,, llttllll,ll ' 111

.nrivl.lle I 118
i iii11 (i f"t'ip l i :111_1\'t l\ il nl : l;llr tl 'l.l\ii .1111i cc : agricultura

{ (! llllllll!l o!i!1

;,,1'''"

I UO

1 '1'' 1 "' ~11 11 1,1 i ;iii ' tll l' lt tHili ti cc / 122
' 1 \~ ott ' tt nl. 'tl lttlldl.illl 'olll i.tlc / 123
l 'c~ t ''''" '' it 'llll ' tit ri'/II'C(ic I 131
'l 'r, '' t!t t'(, tlll.n t ' I I.J I

CAPI'I'< )l .l

Laboratorul de sociologie I 132

~i

) lq;cnd.t cckhr.l spune ca, In urma cu patru secole, vestitul om de

111111,.1 it.di.tn Calilco Calilei (1564-1642) s-a urcat In turnul din Pisa ~i,
ti t l,l <:1:1 peste cinci;.eci de metri ai acestuia, a aruncat doua bile cu mase
dd .:, itt', illltTl'.lnd s;\ demonstreze ca, indiferent de masa lor, corpurile cad
II , ,, ('(;, t~i vitt'/.;l pe pamant. Legenda spune ca ambele bile au cazut In
'' ~ l , 1 ~ 1 1i 111p, demonstrandu-se astfel teo ria lui Galilei. Prin acest
I" 1i111l'lll (;;llilci a contrazis simtul comun. Potrivit experintei noastre
jll 11ntt11.d ca un corp mai greu sa cada pe pamant mai repede. 0 astfel de
1~ ~ .t l11.,sc sUS\inut~\ Inca din Antichitate de filozoful Aristotel ~i nim_eni nu
il I'" '' ~~ suh semnul lntrebarii aproape doua mii de ani. Galilei a avut
't11 ,ij1tl .,,, sus\inil cii nu este a~a. Idcea ca viteza de cadere a corpurilor este
lq " ""' 111.1 de masa lor a fost nu doar pus a In discutie de catre Galilei, ci
'lti.ll d"vcdit.\ ca neadeviiratii.
llt s i~m. nc putem lntreba cum nimeni, atatea ~i atiitea secole, nus-a
111ol"" de It'/,\ .uistotelicii a ciiderii corpurilor ~i nu a gandit un experiment
11 ,\1 de .,i111plu pentru a o verifica. Pare absurd, pentru ca oricine poate
l di l.tllll ,,qfcl de experiment banaL Ce poate fi mai simplu decat sa arunci
I! llttdn.l de sus doua corpuri care sa aiba aceea~i forma, dar mase
dtiu i1 .:, ,~ i s.'i vezi daca ajung pe pamant In acela~i timp sau nu?
l.lt CIIII ilc nu sunt dcloc atat de simple cum par, pentru ca, In perioada
~ ~ tl'. t .J,: itttl'put al seco!u!ui a XVII-lea, a face ~tiintii nu presupunea deloc
lr ,1 ,j,. ,, Lln ~i experimente de acest tip. Abia In vremea lui Galilci se
lll ' llltti,, n 11ou;l metoda de cunoa~tere a lumii, numita astazi ,experiment".
~, iitt\,1 ntoderna nu se bazeazii doar pe experiment, ci, mai general, ea ne
1''''1'""' 1111 model de explicare ~i lntelegere a realitatii bazat pe culegerea
;!1 ,1.\lt.: ~~ inlorma~ii despre procescle ~i fenomenele naturale sau sociale, pe
iii :'ittit ';'lllli si pe verificari ale acestor date si informatii. Acestui mod nou
d. . lttln.t~ll';,. a realitii~ii li mai putem spu~e ,cunoa~~ere empiricii".
\ l1i.t od.\L\ cu acccptarea acestor noi metode de cercetare a lumii
'' ""' d: pt1ll'111 spune c\ sc naste stiinta moderna. Primele stiinte au fost
\1111\' :lt: tlt-spn natura, au urm;t apoi ~~iintele mai complexe,'despre lumea
" '- ,!, ~ pit' 11111 ~i tkspre socictatc.

CE

ESTE SOCIOLOGIA?

Ccrcctarea lumii sociale, a comportamentului omului

In dikritele forme de organizare sociala, a urmat calea

: ' ii 11\l'lo1 lt.\1 111 ii . Dup:'l mai bine de doua secole de la
tldt1111d .11 (". lnl.l di11 ttrm ii a fost posihilit ap:-~r i~ia unci

=
d
Sociologia cstc considcrata stiinta care studi~za
socie~atea: sub toate formele ei de organizare ~i
manifestare, precum ~i
comportamentul oamenilor In cadrul societa~ii.

Auguste Comte
(1798-1857), pe numele
sau complet Isidore Auguste
Marie Fran;ois Xavier
Comte, este unul dintre cei
mai importan~i ganditori
francezi din secolul al
XIX-lea. Lucrarea sa principala a fost Curs de filosofie pozitiva care a aparut
Ia P:-tri s lntrc 1830 ~ i 1842,
in ~ .t S l' volume.

~ tiin~e a societa~ii, o $tiin~a care l~i propunea c ultO.t~tcre a

vietii sociale pe baza metodelor empirice. Sociologia,
ca principala disciplina care studiaza societatea, s-a impus ca $tiinta printr-un proces complex care a acoperit
aproape tot secolul al XIX.-lea.

Mai simplu; putem spune d sociologia studiaza

viata sociala a o~rnenilor.
C.
Sociologia nu'este insa singura $tiinta care studiaz,a
societatea. Mai exista $i alte $tiinte sociale, care $i ele,
din diferite perspective $i cu metode specifice, studiaza
viata sociala.
Ce particularizeaza sociologia ca $tiinta despre soriel :lle? J\cestei intrebari vom incerca sa ii raspundem
Ill l 0111 lllll:11"e.
< : ttlto.t ~ tn-ca ~ tiin~ifica a societatii reprezinta un pro,;,::: (, y;llll ' llilllplcx, i:1r noile metode specifice acestei
~ ti i 11~' ~ .111 lttqttl '; tltt r o perioadii relativ mare de timp.
I ) t il tl'~ .~ t 1111111 v, 111 is1o1 i:t sociologiei, sunt conside~ ~ ~1, , ~ ~ tl li t~tii,"Hi.IIHi .ti di stiplinci patru mariganditori
.I til II '.ltd tl \ I \ lt-.t ~ ; .tllUIIlC: Auguste Comte
( I I '.'" I H' ), 1') 111111111 i'l.tltl'cz, llerbert Spencer
( I H;/ 0 I 'lO:I ), l', ~ ltdtltll l ' t~v. lt;, Knrl Marx (1818-1883)
.o1 l\l1
\\' 1 .. : , (I Kh I I 'I ' 0 ), .t1nhii n :1scu~i in Germania.
V11111 1111 ' 1'111 .1 JW o~ 1111 1.n1ttl ihu~i.t fieciruia la consti11111< '.1 'olltlldlll',ll'l 1 .I .~ tiilt\ ~

a. 1\ LJCUS'I'I : COM'I'I: cstc eel care a propus numele

de sociologic pentru aceasta $tiin~a . El a utilizat la
inceput numcle de ,fizica sociala", dar a renuntat in
favoarea celui de sociologic. In epoca, modelul fizicii
newtoniene era foarte important. Orice activitate
$tiintifica dorea sa ii semene. Pentru ca tin alt ganditor
al acelor vremuri a utilizat termenul de ,fizica sociala"
pentru o alta $tiinta ( ceea ce mult mai tarziu s-a numit
statistica sociala), Auguste Comte a preferat sa construiasca un alt nume pentru $tiinta societatii. El a utilizat
doua cuvinte clasice, latinescul socios (care inseamna.
,gloata, multime") $i, respectiv, grecescul logos (care
insearnna ,cunoa$tere, $tiinta"). Astfel s-a impu s
numele de sociologie pentru $tiinta care i$i propunea
cunoa$terea societatii.
Pentru Comte metoda reprezenta elementul central
pe baza caruia se putea construi noua di sc iplin a.
1\ce;~sr ii metod a era numitii de Comte ,mctod .t 111 ,; it iv.i "

II I

I~ 11111.1111.\,

i1 II d.tlviPI
1.111'.!11 I' dill 2003,
'I. I,;,;'d i 11 1iopu l:t~ie
II lit ~I I'
"' ""'li1d 11rban
' I!/'):, i11 nH;diul rural?

11111

lltllliillll ll i ~!Jii

'.I ll

ililllljll=')-----------~~=

.~ i S (' ltiiHI.ttt\l'tll.\ 11l' idl'e.t c.t nu sc po:tlc f:tcc studicrca

n.tlit.t~ii dtv.ll pv b.tz:t culcgerii de informa~ii ~i date
soci.tle oh~inutc direct din realitate, cu ajutorul unor

instrumcntc care permit masurarea fenomenelor sociale. Cunoa$terea nu se putea baza decat pe fapte, in
afara acestora neputand sa se dezvolte teorii despre
realitatea naturala sau sociala.
Comte a fost preocupat in munca sa $tiintifica in
special de analizarea modului in cate evolueaza societatile. El a incearcat sa gaseasca legile universale ale evolutiei acestora, la fel cum, in fizica, Newton sau Kepler
reu$ised sa ajunga la asemenea legi universale. Pentru
ellegea universala care putea explica evolutia societa~ilor era legea celor trei stadii. Potriyit acesteia, evolutia
societatii, a omului $i a cunoa$terii in general, se baza
pe o trecere prin trei stadii universale: stadiul teologic,
stadiul metafizic ( sau speculativ-filozofic) $i, in final, .
ultimul stadiu, eel pozitiv.
Cunoa$terea pozitiva este cunoa$terea bazata pe
date empirice, cea bazata pe analiza cu mij loace $tiintifice a realita~ii. August Comte este considerat un ganditor pozitivist.

b. HERBERT SPENCER a luat $i el ca model o $tiinta

consacrata a vremii, dar nu fizica, insa, ci biologia. La
fel ca $i Comte, el a fost preocupat de evolutia societatilor $i de legile care guverneaza aceasta evolutie.
Pentru el societatile evolueaza $i se comporta asemanator unor organisme: cresc, se dezvolta, imbatranesc
$i chiar dispar. Din acest motiv, sociologia lui a mai
fost numita $i ,darwinism social", dupa numele autorului teoriei evolutiei speciilor, Charles Darwin
(1809-1882), de$i Spencer a inceput sa publice aceste
teze inaintea aparitiei celebrei lucdri Originea speciilor
lui Darwin.
i it II I!I II '~ I H ' lll'l'l'
Spencer nu cauta sa explice cum au loc procesele
I Jl~(J I '1 0 I) l'Sil' unul'din de schimbare sociala, ci, lafel ca $i Comte, este preocupat
to (t i.<1 111.1i illlport :tn~i g:ln
mai degraba de gasirea unor legi universale ale evolutiei
ditollt t'l'l',lt:r i .ti Sl'l'Oiului
societa~ilor.
El consided d in istorie au existat doua
i XI\ 11.1. l'1 int.t ~ .t lurr;tre,
mari tipuri de societati:
\/rill /( ,t wtJ.t!,i, .t .tp.trul
societii~i militare- acclea care sunt conduse de mi11
IIVol ( l .olt.t lut 1',11T
lllJitllo 1 1\ iV~ :1 l11i I ll'1llt'll
l i t.t ri;
I" Ill I I i l 1:1 111111 l/111 tit
,()( i<t.t\i it1dustt i.1k In c_arc dc~inatorii puterii eco/I"''"/{'.
11111111< <' 'ollltl 1 ('i 1 .11 <' (' onduc sorict:tle:t .

''I

:-;CH :I( dcHJI<

llill !!t ii H i U I "Itl ''" l!cltii JirJ

------------------

Evolutia
oricarei socict:hi, urmeaza accs L tip de
,
succesiune de la modelul militar de organizare la eel
industrial.
Totodata, Spencer pune in disclJ.tie ideea ca societatile, asemeneq: organi~melor, evolueaza permanent,
dezvoltandu-se ~i adaptandu-se la:'-cerintele impuse de
evolutia socialaJ
-

.,_

...

I "I I 1.: 111111 lc ~ !.11 11

( 111 I H I HH I)

I '"' IIIII" ell II

ill I II 111.11 111.111 J;.llldllcll j

.11 llilcllclllll ,l\ii . 1\ Sludiatl:t
IIIII VI' I .~Il.t\ilc din Bonn ~ i
lkrli11 . J>arisqLc din Lincre~c Gcrmania \)i sta o perioada de timp in Franp ~i
In Belgia, pentru ca din
1844 sa se stabilep.sca la
Londra, unde va ramane
pana la sfar~itul vietii. A
marcat dezvoltarea ~tiinte
lor sociale ~i ideologia secolelor al XIX-lea ~i XX.
Opera lui principala este
Capitalul, al carui prim
volum a fost publicat in
1867, iar urmatoarele doua
postum, de colaboratorul
~ i pri c1cnul situ Friedrich
l:n)' cls ( I H20 IH95).
1

c. KARL MARX a propus un model de construqie a

sociologiei pornind de la exemplul oferit de o alta
stiinta
,
, sociala, economia. Abordarea sa este, prin urmarc, una economica.
Spre dcoscbire de predecesorii sai care se raportau
I,, li :t.ic:, s:lll h biologie, Marx considera ca fortele care
Jlllll 111 clli ~c;lrc socictatea i~i au originea ~i natura
nc l11.c v 111 :;o<' il't.lte. 1 ~ 1 rcnunta insa la termenul de
..... " 11 l . llc "~ ' .Ill' t'Sic' r onsidcrat mult prea ,filozofic" ~ i
111 tl1 1 IZ:'i 1'11 ''" 1d .llt'.St ui.t co nccptul de forma{iun e
H-'1-t;r/ ,-,, C_l/11_111/lc,/ 1\cl''>l ll'lllll'll se rcfera la un tip parlli ul 111 ;l1-' ll l)c' ic[.lll', 1'\ 1'.11'111.1 1111r un anumit context
~~' ' ''I I cl1 1 1 it1111ic , c::llt' t".tl' l,tl.lrteriz:uideunmodde
111111 111 , \1 , 1lllllltllil ~ n
I I ,, I I '," 'c:il.tl\1 )',.llllllllll i prc:t.cntati, ~i Marx
J~nlqiclc : IJ,'i 11 II')',' ' ""i' l' l',d.t .1 nolu\iei societatilor,
/, ,l;t,- , c.'(l/1( 11/cl.lll{t 'J dt/11 It ' /rll (t lt ,1 i refa(iile de produc{11t;, Jlt1t ri vlt .tc v. . tci.l, Iil'l .11 v lllrlll.1\iunc social-economica
tstv c.lr.l r tcri z.lt.l de Ull 1110d de produqie_ Acesta este
deu.: rm in:u de n.:la~i:t d intre ccl c dou a componente ale
sale: foqcle de produq.ic ~j relatiile de produqie.
Foqele de produqie sunt formate din mijloacele necesare produqiei ( ma~ini, utilaje, unelte, materii prime)
~i din forta de munca. Relatiile de produqie sunt relatiile care se stabilesc intre oameni la nivelul modului
d~ productie. Cele mai importante relatii sunt cele de
propnetate.
Intre foqele de produqie ~i relatiile de produqie
apare o contradiqie manifestata intre:
caracterul social al muncii ( cei care de~in foqa
de munca sunt legati intre ei deoarece fiecare sc
bazeaza in munca lui pe rezultatele muncii
celorlalti) ~i
caracterul privat al proprietatii (proprietarul
mijloacelor de produqie poate decide in intc
rcsul sau, fara sa tin a seama de intercsc k mun
itoril o r) .

!11

It"" 1.111 i .t ,

jk!lll\11 d.lttlor
tlll'dltt' din 2003,
l1 tllc"i'f;. 11.iiL'Sl'
Ill , 1 ,ll)i
11ill 111tclt dcdi.L barba\ii,
J t: t'.ll l\.1 medic de via\a
lilllcl cit
I.H 11111 !.1 rcmci
1 ~I !1/,l .tni Ia barba\i?
1

~-----------------------

Itt litc .11 \' lnllll.l\iun e soci;l l economi ca cx ist:t eel

JHI\ilt dou .t t l.t .sc soc ialc ale dror intcrcsc suntlcgatc de
dt:t.vo ltarc.1 for~clor de produqie sau de dezvoltarea
rela~iilor de produqic_ Astfel, contradictia dintre cele
do ua componente ale modului de produqie se manifcsta drept contradictie intre doua clase sociale.
Evolutia fortelor de productie este mult mai
dinamica decat aceea a relatiilor de produqie, pentru ca
mijloacele de produqie, ca ~i forta de munca, evolueaza mult mai repede decat relatiile de produqie.
Acestea din urma au chiar o dinamica extrem de scazuta. De aici posibilitatea decalajului care se produce
in timp intre nivelul de dezvoltare al celor doua
componente ale modului de produqie. Cand nu mai
exista un nivel acceptabil al concordantei celor doua
componente are loc, in teoria lui Marx, o revolutie
sociala care rezolva contradictia de la nivelul modului
de produqie prin schimbare~ relatiilor de produqie.'
In revolutiile sociale sunt schimbate relatiile de produqie ~i, implicit, tipul de proprietate asupra mijloacelor de produqie

d. MAX WEBER, eel de al patrulea intemeietor al

sociologiei, renunta din start la ideeea de a prelua modelul ~i metodele specifice ~tiintelor dezvoltate, existente
deja in epoca. Metodele de cunoa~tere a realita~ii sociale nu puteau fi recluse pentru Weber la instrumentarul stiintelor naturii si, din acest motiv, era nevoie de
un co~p d~ metode pr~priu sociologiei.
Weber considera ca procesul de cunoa~tere a vietii
sociale trebuie sa plece de la intelegerea aqiunilor pe
care oamenii le savar~esc in societate ~i pe care le putem
l'v l1 Wthtr ( 1864 - 1920) numi ac{iuni sociale. Aceast tip de metoda, a ,intelegerii"
1 11 Jllllllul sociolog care
poarta numele de comprehensiune.
1 t lll<'li ;,\1 spcciricul mcPentru Weber sociologia nu mai este o ~tiinta a
i"''" '"J'1ic .d ~ tiin~cl or so- societatii in general, ci o teorie despre aqiunea sociala_
,i,dc A losl proksor, dar Fa~a de ~tiintele naturii, in care cercetatorul este separat
- 1lllljdit.ll aniv ~ i In via~a total de realitatea pe care o studiaza, in sociologic el este
l" d1111 ,t .1 Cnm.111ici de h
parte i ntegranta a acestei realitati. Mai rriult, daca in
~ "' 1IIIII lei stn, lului X X.
lum ca fizi ca nu putem spune ca mi~carea corpurilor ar
i , lc 111.11 illl)lOII.IIliC lucrari
:wca
Ia baza intcntii,
clc_ ~. de , 11111 fo'tirH fi/OII 'S
, motivatii
' sau vointa
, (si
' cu atat mai
JHI\in
co
n
~t
iin\i'i
de
sine),
aqiunea
sociala,
pe
care o stu{oUI I.-1 )I '/'II till/ c l fl/t ,tfl\11111
di
.t
;
..
l
sol'io
logia,
sc
ba:t.cna
pc
accstc
clementeEa are
//il; J111 I ,II ! c l.cl !Ill .1[ .1 I IIIII'
1
n
h.1
'
;
,1
~t
thi
tl'l
iv.t,
cstt
guvcrnali'i
de
voin\i'i
~
i
de
moI.ill ! I'I0 1 ': I l cll//!1/1/11 ' ,11
iii I '/ ,til Jll il lll ,11.1 Ill I Jill
li\';1\ic:, i.\1' :11\ llllllic: tl,llll\'llilnr .1 11 Sl' lllllifi u\it pcntru
I

10
It lilt II It II

tll ;J i tt

',1 II

It,,,)(

11

II '

~======------~

1-

Comprchensiunea cstc o
metoda spccifica ~tiin~elor
socialc, Ia fcl ca ~i empatia
(capacitatca de a decodifica
clcmcntclc afcctive care stau
l.1 h.1 /'..1 aqiunilor oamenilt)t) s.1u i11tro~peC(ia (me,,,.1,, d<' .llltointcrogarc ~i
"''"'''d it.t .1 co mportallt 1' illt ' l," 1'"'1'' ii).

acqtia. Cunoa$tcrca acesrci semnificatii prcsupune

cornprehensiunea. De exemplu, daca un elev participa
la un concurs sportiv pentru a se califica la o intrecerc
nationaL'i, putem fi siguri ca acel elev este con$tient de
ceca ce face, este motivar$i' manifesta vointa pentru a
participa $i, cu siguranta, are un i4teles pentru aqiunile
pe care le intreprinde. Nu putem spune insa deloc ca un
electron care se iqvarte in jurul nucleului are vointa,
motivatii, ca $tie ce face sau ca are un inteles subiectiv
al miscarii de rotatie.
Odata cu Weber, sociologia a intrat in secolul XX,
sccolln care ea va cunoa$te o dezvoltare specifica unei
.~ tiin~c mature. Au aparur multe ramuri ale noii $tiinte,
~oc iologia urbana $i rurala, sociologia organizatiilor, so''' dn1',i.1 industrialii, sociologia familiei $i a rudeniei,
'"" '' 'l''l',i.1 1('ligici. S au dezvoltat, totodata, metodele de
, ' ' ' ' 1.11 ' , ,,,, .. 111 d('V('Il il cu noscute $i prin intermediul
"""II' 1,,. dt "Pittic ~i .tnchctclor realizate la nivel

'[ E .j, 'lij,,, ''" ;11 ii ''\1, ,

.1 dczvoltat permanent $i dupa

,1 ,., . Sl'colul XX a adus consai'"' 'i ti Ptll,_ . , ,: tit "\'-' '~ ' "' ' ;,, .tp.ll.lt 11oi dimensiuni:
(! rlnnr!illit!J!' rr' ,r,/c /1/tt J .~ i ctnpirica prin opera
ill,lttpitdlli l1 ;lil, .,,: 1""1 ' f)lfrkhcim, eel care a
" 1.11111( Jtl'illtltl ,. ,II':; 111111 t'l \it.u de sociologic $i a
11
i"'' l11, t '" ' ,1,. \thiologie. Lucrarea lui
I lt11 1.1,,"" st~ lllttlh '~ lt Sl!llt<lllc'l'i'tl; autorul a anali:11. 11'11otttc111tl .\itlltcid('t ii luz:'indu -sc exclusiv pe
d.ttt em pit ire. I )imensiunea lcgata direct de studiu! empiric al comunita~ilor urbane $i rurale se
manifesta odata cu aparitia primelor mari $Coli de
sociologic, cum ar fi ~coala de la Chicago $i ~coala
sociologica de la Bucure$ti.

I'I

de ""''"'';;,_.,,.

I'"'"'' I"

0 dimensiune aplicativa la nivelul practicii sociale:

Emile Durkheim (18581917), sociolog francez.

Este autorul unor lucrari
importante pentru constituirea sociolcigiei ca stiintii:
Diviziunea muncii ~oci~le
( 1833 ), Regulile metodei
sociologice ( 1895 ), Sinucirlc l l'tl

(I 1\')7).

sociologia a inceput sa fie utilizata in secolul XX in

cunoa$terea $i analizarea vietii sociale cu scopul de
a purea eficientiza activitatea institutiilor $i organizatiilor, cu scopul de a cunoa$te $tiintific opiniile.
~i atitudinile populatiei.
D~spre majoritatea acestor direqii de dezvoltare
ale sociologiei vom avea ocazia sa discutam in urmatoarelc
leqii. Pentru a intelege insa cum s-a constituit $i dez voltat sociologia ca $tiinta va trebui sane oprim asupra
a doua forme de cunoa$tere: cunoa~terea ~tiintifica ~i
cunoa?lerea comuna sau obi?nuita. Prima apaqitH ' >'ii11(ci,
:1 do11:1 cstc accc:1 pc rarc fivrarc dint rc 11111 '' 1\'1'111

LA

<:UN~ >A>'I'EJ( I'.A >I'll NTI I'ICA

A SOC I ETkp I

Pentru a 111\clcgc diferentele dmtre cele doua forme de

CUnOa$tere, va propunem Sa cititi urmatoarea afirmatie
cu care oamenii sunt, in general, de acord:
Jn prezent, datorita divor~ialitatii ridicate, din ce in ce mai
multi copii cresc in familii monoparentale (cu un singur
piirinte) comparativ cu situa~ia de acum 100 de ani."

lldllllll"

l 'iil~~'il il

( )1.: 1./\ <:t JN< >1\S'J'I : RI : A COMUN/\

...
I il

l\i II tt:llll,l,

lhi[ lll' tt tl.llt lot st.ll

li1i .l0(J I,
" ' Ill ( , Ii 111

istice

llt1111.1t ul
1".11'
I~ .. 111 ,11 Ill" ,1, 'I .II
11111,111

h .l li ~tl\ tllll
ii

I ,d 1,

1111 t1111 (

I >111

ilii tditJI'"J'III.'\II 'llll ll,IIIC

]'1/. IIIII ltllll 1
I ltl:,, ~ 11 111 J1,l1 l1.1 \; ,
; ' 1n rtl tli I 111 1,11 ' ,IJIIH It tl
I ill II, , If.' llll'l ~ I J, II I ~'\ I
l i' ti\ tlll ,_llt ll l tt ,l[ '

~i l, ~ I 1'1 ,/' 1 ~;?

Dupa ce comentat;i cu colegii aceasta afirmatie, cititi

in continuare care este punctul de vedere sociologic
asupra ei. In realitate, studiile sociologice au aratat ca
numarul familiilor monoparentale"nu a crescut comparativ cu numarul eelor de acum, aproximativ 100 de ani,
modificandu-se, in schimb, cauzele acestui fenomen. In
trecut, familiile monoparentale apareau din cauza mQr-
talitatii parentale ridicate - moartea unuia dintre parinti, inaime ca toti, copiii sa atinga varsta maturitatii.
, In
plus, rata ridicata a divoqialitatii nu implica, in mod
necesar, cre$terea numarului familiilor monoparentale,
pentru ca aproape 90% dintre persoanele care divorteaza se recasatoresc in primii trei ani dupa divort.
Sociologia ne ajuta sa intelegem lucrurile care nu sunt
atat de evidente, ne ajuta sa trecem dincolo de aparente
$i sa int;elegem natura complexa a realitat;ii sociale.
Cunoa$terea sociologica demitizeaza in acest fel multe
dintre elementele pe care oamenii obi$nuiti le $tiu despre
ei in$i$i, despre ceilalt;i $i despre societate in general,
contribuind la o mai buna int;elegere a fenomenelor sociale. Sociologii, printr-o gama variata de metode $tiintifice de analiza, ajung de multe ori la concluzii diferite
de ccle ale oamenilor obisnuiti atunci cand analizeaza
~i cxplica un anumit feno~en ~ocial $i acest lucru se da'torcaza, In primul rand, demersului diferit de cunOa$tere
~i investigare a realitatii pe care il practica. Se vorbe$te
ast fel de doua mod uri de cunoastere a socieratii:
- cunoa~terea comuna, proprie oamenilor,obi$nuiti
afla~i In conditii simple de viata $i
cunoa~terea ~tiintifica, proprie $tiintelor, printre
c.\IT sc num:ld. $i sociologia.
< : lltto ,,~ ut-ea comuna ~ i cea $tiint;ifica ar putea fi
1:.11 .II (('I i/.11(' pt itl I r:1S.1!Urilc indicate In tabclul urmaltll ', l'lttll 'lt '. t 1,11 111 1olo.tll('. dileritc nu lnseamna d.
"l",yi\L' j.,, ., ,dl\tltt ' llll't ,111i1 , Jl' i11 tH'l',.lt!' !!irl'ct :i.

-==========~~~~~~
11"'-1=~~~
~~ I I

Cunoa~tcrca comuna

a. Nu es te cuprinsa !ntr-un corp sistematizat de cuno~tin~e.

'ill! I
1
" 11

II
h. l:s tc tacita sa u implicita, adica, pentru
ln,lll l' nwil c dintre expli ca~iile pe care le
,1,1111 111 111 od ohi ~ nuit fcno menelor sociale
i i '' llfiJ HIII ,IIIil 'lllci lll o.1mcnil o r nu putem
lu1" ' ,1,II J, IIII il 'lll l' , Sp1 1' \'\t' 111plu, lanive1"1 ll ll t.ldlit , " II'"" 111111 ll. llll l' lli .11 putca
l ~ I '1111 I I I I! I (I\ I I!" I('(.,I III I II ' ,f II II I III II J1 \ i"
l 1i ,' \II J 1Li t ~ l lll1 -(lt d t 1 1 1 \111' 11 11 " I', IIIIWIIIJH'II
1(1 tdillil ,!\lt 1 , i11 11 11 di 1 ,I'd j,.j tit
iifill 'llii ,J,J t illl;ll II III 1111 'ol llil

td!i[l II I 1li lll\ lllll ,d I oljl,l', jilll ,d,l

111111 .1 ,, "I I ll ll tll lli l I" ' '" '1 ' 11111 1111 1', 1.111
li t li t II .J 1 olllll tt il\ 11.11 1, dl jliii /, IIIIJ d1 IIII I'
" ., ,I,. II .Ill"' ' I"' II " I'~" I II II \ "' l~l' lli l' (),fill ('
1111111 ( : 111111 , 1 ~ 1 (' 1(', 1 I lllllllll,l (.'S i l' III C.liT.lLl
dl' I' ll 11 '(ii ~ ~ Sl' llt illl l' IJI C. Sprc cxcmplu, apreci<.' lll mai bin c accl ca~ i co mp ortamente
dad cle sunt savaq ite de persoane care ne
pl ac, decat daca SUnt savaqite de petsoane
care nu ne plac. Subiectivitatea cunoa~terii
cotidiene face ca acelasi fenomen social sa
fie explicat ~i inte_rpr~tat diferit de persoane diferite.

d. Este de multe ori selectiva, fals generalizatoare. In procesul de cunoa~tere cotidiana, oamenii selecteaza din multitudinea
fenomenelor pe care le observa doar acele
informa~ii care li se par utile sau inten!sante,
ori care confirma parerile lor prealabile.
fn acela~i timp, 'se ignora sau se minimalizeaza accle informa~ii care nu ne interescazii o ri care co ntravin pareril o r noas tre.

b. Rezultatele cunoa~terii ~tiin~ifice sunt

!nregistrate ~i verificabile. Spre deosebire de
cunoa~terea comuna care, eel mai adesea,
este exprimata verbal ~i nefundamentata
pe un proces de verificare a datelor, cunoa~terea ~tiin~ifica presupune !ntotdeauna lnregistrarea ~i stocarea datelor.
/\ ccst lu cru permite, pe de o parte, acuIIJIIi.JJTa c un oa~ terii, dar ~i verificarea ei
jll't tll .liH'lll.l .
<..; , 11 ;, d11gi.1 prcs upun e o c unoa~tere rigu" ,,,.,.1 JH' ll.l '/,1 unor norme metodologice
1,,11, ,) ,1111111'.

ill I IJ__I_i, l II II til ti J]I

( : unoa~ltn.' a ronwn :i

d. Cunoa~terea ~tiintifica este centrata pe

gasirea de dovezi. Cunoa~terea ~tiintifica
evita generalizarea pripita ~i este exacta.
Pentru afirmatiile facute, sociologii caura
!n permanenta dovezi care sa le sustina
punctul de vedere.

Cunoa~tcrca ~tiin\ifica

' llt ii, t'J U'rt:., , llllllitl.l se h.ti'.C:tl'.:t dc multc

'! 1 I" 1',' " ''' .di l' .ll l':t uno r cvcnim cntc sin r, ul,,'i'l' t\ ;!1 ,1, JH'IItrU cc i mai lllU[~j dintre
iiitl , ' ' ' "II ' il' llt sa fim tratati nesatisfal'un q io nar al primariei
, to\i funqionarii sunt
i lt l l t ~.l i'~, i 11 multe cazuri, pe preju' ~ ~ f.".l t' influ cn\ata de societate.
I !1,111 (' tll itll i' lllt1Uri pe care le ~tim despre
,,, ,-ll [' ll i " dt.pre vi a\a sociala nu au la
lt.>''i j''"l""''' <' xpcricnte. Ele sunt culti,_, ,, " II 'I.IIL' prin diferite mecanisme,
!I t I ! I I'"' ' Ill .ljun v,c sa cunoa~tem fenoli i[ " ' , " , 11 1 "" 11c am inralnit niciodata.
,, d11 '' ', ,llt ', l'.t .l cunoastere se rezuma
j., ~ ""I " ' i111111 .1\ii JK care le acceptam ~i le
iit_ J,o li] " '' '' 111 '111111 d. ne spun ceilalti ca
J1t ~ II til c~ d l ,11 ,111',

e. In demersurile sale, cunoasterea stiintifica folose~te instrumente sp~cifice pent~u

a construi explica~ii ale faptelor sociale
abordate. Sociologia a dezvoltat, !n timp,
un set de metode si instrumente de cunoastere a vietii soci~le 'extrem de riguroas~,
aceste metode si tehnici de cercetare sociologica asigurat~d caracterul obiectiv al cu-

111 ,Jq llltiltl' ori contradictorie cl,ttl J, 11111111 '11 po.u c fi judecaqi explicat
ld ~' ' il ,11 I" '' . t~ .lnc diferite sau chiar de
,, (' ' 1 I'' 1.. ,1.111.1, In momente diferite. De
i '''1'1" , , l111dul (s au , sociologic vorbind,
' '" ' t), ." llll ' l '>~llului nejustificat la ore) !n
i," ill.lid ,1, vdm de li cc u. jn incercarea de a
~ ,,J ,, 1 d, ' ,. .1 n cscut (sa presupunem)
"il"tlllll ,.II'V ilor care chiulesc, profesorii
' " 1'"1"''' .,l'k vii numaisuntinteresa~i
t imp cc clevii sau parin~ii
111 II''"" ' 1.1 ., i11t crcs ul profesorilor ~i cali'' ', ",.1"' l.l , ,l de dorit".

f. Nu are constructii contradictorii. Chiar

daca exista teorii ~ociologice alternative,

I '~ '' , i11 llll l' k c:t/'.un , 111co nsistenta in

ll illl ' '"" .1 . 11 , l.1 ~ i fcno mcn poate fi jude'' ' ' ' ' itli1 .11 tlikrit. In momente diferite
tl ' ll flfJ I SJllt: t'X i'lllplu, putem avea o pall'i ! 1" ,,,:; 1.1 ~~~ -' P' v u n col cg/co lega care
I' ''"' 'I'' l.1 " .11 \iiiiH' .1 un ci o rga niza~ii de
, "'"'"'' t lfl 'o~dt l.utd o picrdcrc de vreme.
11,, 1. till It ''"'I' 11 I ' IIIIO.l ~ ltm m:~i bin c ~ i
"" '-1 " ~~ lit ' jll.l\'.1 " " lll'<.' li v.l o r g :llli i'. a ~i c
J,. ,,J III ll;(l,.i, ,ll l'. l', j .ll ti vii.II L' t\ Vl'dl' lll .,L' II
tl \i '" J,j , 'I ' " ' 11,11\l " 1 i 1 lli. lt lii11d d is
l li l ~ l I 111 liiii,J II ,1111 ',tl 11 111

g. Nu este inconsistenta in timp. 0 teorie

sociologica nu !~i schimba continuturile
!n funqie de pareri personale. Evolutia
unei teorii se face in condi~iile acceptate
de comunitatea oamenilor d~ ~tiinta (in
cazul nostru, al sociologilor teoreticieni).

.. .

't

1'. < ' """ 1 ~ 1 1' 11 '. 1 ~ ~ ii11\ilicii cste obiectiva. Pen'"' .1 ',,d""' . 1!'1'.~ 1 caractcr obiectiv cunoa~11'1('.1 ~ tii11\ili c. t sc ba:.r.caza !ntotdeauna pe
iiJ.~ ItLIIIIl' lllC dc m:lsurare, a~a cum sunt
chcs ti o narclc sau gril ele de observatie. Ele
permit o cul egere, dar ~i o analiza obiectiva a datelor. Cunoasterea stiintifica
presupune eliminarea ~ubiecti~itatii in
culegerea ~i interpretarea datelor sociale.
In acest fel, doi cercetate>ri vor obtine
aceleasi rezultate daca vor masura acelasi
comp~rtament (sau set de opinii) ale un~i
individ utilizand acela~i instrument.

----,

Cunoa~terea ~tiin~ifica

a. Este totdeauna cuprinsa !ntr-un corp

sistematizat de cuno~tin~e ~i moduri de a
.le prod~.e. ..Cu alte cuvinte, , cunoa~terea
stiintifica este cuprinsa !n teorii stiintifice
, ~cceptate de comUnitatea cerc~tato,rilor
d_o.meniului.

" " ' \' ' " 1

1 '

noa~terii.

care explica diferit anumite fapte ~i procese

sociale, ele nu sunt intern contradictorii.

"'

'

l1111 \Ill cxpt:rimcnt mcnit

..1dl ' lllllll ~ lll '/ (' i111ponan~a
1111111 1111111111.1\ii Jlll'.li.thile
l 'd ljU I IIIIIIII ,I ',d l ' l jj t:(llllliiH \

IIIH II 'd 11.J1 11\1 Jj , ,I Jlll '. I'll

I II lttjtt l', l dl 1 lilt 11\litiJ ~ II
II

,J,,

1.1 ! II Ji t q; l- l.illlll

" I JWI_: I i,~

1111 V ' il ,.l;l'.tlll l i\i C II

j (io [l ! f .li j'tt-I I j 11 _' 1111. II !( t_Jj
. ,d._ J<i 11. \1111111 u ,, u ~ 1di
J\ II'J + I n I Jlllll / II 1 I t lil t
\ ' I' " >,1 , , ,. II II lllj" lit II .lll d
I I 11 1.1111 ol 1t,d1, II ,J , J.1
11111,111 1' IIIII .J, I l ' lt ' j f 1111111il
I

, ,

f',lilj' tl1 , 111tl1 11\j , I \ ll\\111111

, ,J Jll'l .. ,1,111,1 d111 i11111 ~ r : dic

(' \ Jlll'S il' l'l'l' l', :llllC

llill\.ll<Llr<: ~ i crud it, In timp
<:c al doilca grup a sus~i
nut ca pcrsoana respectiva
cmana caldura umana,
prietenie ~i amabilitate.
.II( ' II

Sociologia, ca oricc alta ~tiinp, dt' JI.I ~,~~ Il' lirnitclr

cunoa~tcrii comunc, cxplodind complcxit.ll<.:.l lcnom c
nelor sociale ~i mergand dincolo de aparente ~i de cec.t
ce pare evident. Din acest punct de vedere, rolul socio
logiei este de a de-familiariza ceea ce ni se pare familiar,
punand sub semnul i'ntte'l5arii ceea ce oamenii obi~nui\i
au impresia d ~tiu. Astfel, socio@gia, printr-un corp
specific de metode de cunoa~tere, descrie ~i explid lucruri
care nu ne sunt: la .i'ndemana ca oameni obi~nuiti. Sprc
exemplu, ct.inoa~tetea sociologid ne poate ajuta sa aflam
cat de mult chiulesc elevii, dad aceia din mediul urban
chiulesc mai mult decat aceia din mediul rural, dad
baietii chiulesc mai mult decat fetele, dad elevii care
pro~in din familii bogate chiulesc mai mult decat cei cc
provin din familii sarace, dad aceia care chiulesc m ai
mulL au note mai bune sau nu. In acela~i timp, cunoa~
ll'rt'.l sociologi ca poatc oferi ~i explicatii pertinente ale
.11 I'S IIIi lt'IIOilWn. Cunoastcrca stiintifid a vietii sociale
;c h.ltt ',\ /' ,1 JW i11forma~ii dt 'mai 'exacte ~i 'obiective
i'l 'f.!I'JII 1.11 1 I,, ii'IIOilH'Ilclc soc ialc ~ i Ia cauzele acestora.
N il lll 'lltlll ' Ill S.\ .'1 .1 .ljungcm Ia concluzia ca tot ce
~ 11111 l.t Ill\ 1'1111 Silll\idlli l' Olllllll CSLC ll1tOtdeauna fals ~i d
d11.11' 1111111 . 1 ~. 11 ' 11 '. 1 ~ 1ii11\ilir:1 nc poate oferi o imagine
1,111 <'I 1.1 .I'IIJll .1 viqii .'>oci.tlc. Tn rcalitate, foarte multe
dillllt ' ltH 1111 ill' pt r.tiT <Mmcnii lc cunosc la nivelul sim\tdui l'lllllllll .tu fost analiz:uc ~i validate de studiile sociologice. J\stfcl , multc provcrbc care ilustreaza rezultatele
cunoa~tcrii comunc sc pot rcgasi cu u~urinta intr-o
scric de legi ~i principii sociologice:
,Copilul cu multe moa~e ramane nei'nfapt": i'n
literatura sociologid, acest proverb este formulat
sub numele de efectul pierderii de vreme potrivit
druia, cu cat numarul persoanelor responsabile d e
aceea~i sarcina este mai mare, cu atat mai mic este
efortul depus de fiecare persoana i'n parte.
,Mai degraba vezi paiul din ochiul altuia decat
barna din ochiul tau" : i'n literatura sociologid acest
proverb poate fi corelat cu analizele privind mecanismele de atribuire a cauzelor comportamentelo;
sau evenimentelor noastre si ale altora. Proverbul
exprima ceea ce i'n socio,logie numim eroarea
fundamentala de atribuire. Potrivit acesteia, avem
tendinta de a considera d lucrurile bune care ni sc
i'ntampla noua se datoreaza calitatilor noas1rc (au
cau/.c interne), In timp cc lucruril c bu1 H 1.11 <' li sc

llli!\IIIJIJ.I I cl111 hJ~j SC d .1i<lll'.t/,,l IIIII<H llltli, il,\ /' .11

dtdui, l OIIJllll l' lurilol l.wor.thik (.1di c 1 :HI C.lll / ,c
l'X ll'llll' ). J\ltld spu s: ,c u am luat o not<1 bun <i. L1
cx.ll1l l'llc pentru d am lnv a~at binc ~ i sunt intcli gcnt, In timp cc tu ai luat o nota buna pentru d ai
avut noroc ~i \i-a picat singurul subiect despre care
citisci". Situa\ia se schimba atunci cand oamenii
explid e~ecurile: de regula, atribuim e~ecurile personale unor cauze externe potrivnice pe care nici nu
le puteam controla, pe cand e~ecurile celorlal\i sunt
atribuite unor cauze care tin de persoanele respective ( cauze interne). Altfel spus: ,eu am picat la
examen pentru d lucrarea mea a fost examinata de
un profesor extrem de exigent, in timp ce tu ai picat
la examen pentru d nu ai i'nvapt mai nimic".

II Iii<

In concluzie, putem spune d sociologia ne ajuta sa

ajungem la o cunoa~tere mai buna ~i complexa a vietii.
sociale, permi\andu-ne sa depa~im aparen\ele ~i juded\ile
superficiale. In acela~i timp, cunoa~terea sociologid ne
poate ajuta la fundamentarea unor decizii prin eliminarea
falselor presupozi\ii. Astfel, de exemplu, alegerea unei
facultati ne-ar fi mai usoara dad am avea informatii
despre 'rata de angajare dabsolven\ilor diferitelor facu'ltati sau despre nivelul de salarizare al absolventilor i'n
primii lor ani de angajare. De asemenea, cumpararea
unei locuin\e ar putea fi influentata i'n bine dad am ~ti
care este rata criminalita\ii ( spargerilor) din diferitele
cartiere ale orasului uncle dorim sa ne stabilim. Dad,
de exemplu, do~im sa deschidem o afacere (sa spunem,
un fast-food) i'ntr-o anumita locatie, hotararea noastra ar
fi mai u~oara dad ea s-ar putea baza pe o serie de
analize sociologice cu privire la densitatea populatiei din
locul respectiv, numarul de copii, numarul de familii
monoparentale, existenta unor cladiri de birouri etc.

IIIII

Soc iOLOGIA YN RoMANIA

,

IZom :\11ia a fost printrc primele tari i'n care sociologia

s .1 do.voli :H Ia lnccputul sccolului XX. Prima ~coala de
~ ~~~ iologic dv h noi a fo st $coala sociologica de Ia Bucu11",. 11 J\1 (',1'- l.l .1 lost 1111.1 di111 rcprinwlc ~coli de sociologic

lllill ll ltH ]Ijlll Ill

~~f_ JI It ~~~ )( jl f I

----------------~~

din lumc ~i prima ~coala de cercetari monogralicc. fn temeietorul ~colii a fost profesorul Dimitrie Gusti,
( 1880-1955 ), una dintre cele mai importante personalita~i culturale ale secolului trecut.
Metoda fundamentata-de el esre metoda monografica. Aceasta presupune ca int<rtdeauna cercetarea
sociologica se realizeaza interdiscip1inar, cercetatorilor
sociali adaugandu'-li-se medici, economi~ti, agronomi,
ingineri etc. in idee:a de a intreprinde analize complexe
la nivelul unor comunita~i rurale, analize care sa se bazeze pe culegerea tuturor tipurilor de date privitoare la
respectivele a~ezari: date des pre popula~ie, economic,
sinatate ~i boli, comeq, educa~ie etc.
Ap roape to~i marii reprezentan~i ai ~tiin~elor so' i:dc din Romania interbelica au fost implica~i in cercet.tl il(' ~co lii lui Gusti. Trcbuie sa mai spunem ca ~coala
,1, ~ l.t Htll tlrqti :1 l'ost una de pionierat in ceea ce pri" '~'~ '' ' td, ., .. l v. illll il'ic.1rii ccrcctarii sociale la nivel de
Pi \ ''' .1 ~~ ~.d.t ll 'tl 'tt.lrilv sociologilor vizau imbuna~ ~ ~ :, , 1111 ''' '.lt1H;t1tl111 ,i dc'l.vo lt :l rc:1 com unitatilor. Pen,,-;, l rr ~r.l,~ nii ''"''.till ,,1,, . .ttl .trtiv:uln cadr~l acestei
tri ll _ rlllrdilg LI ll'tJittli.l :..l dt '.~l' IVI.'.lS C:l nu doarcuno~II
.
1_111-'ll l; -t 11' '1.)\11,
,. , ~ ~ ;1(\IIIIH'.I ~.1 pt.lt' lt l'<t SOCia1~a, d'1req1e
111 1 1\t_'. ttlt,}i'i.H\ ,1 1111; ,-:. 'oiHI! tl,, )', i.t ~ i pc planmondial.
l _,;,11it1 ' i, ~ ( :uuti, , 11 .t ptltllttl ttlturor intelectualilor
IJ;III .Ill I' ' .IIi t.ti i ll iI IIIII ,\( ol j j s. tlv, ' rcusit sa initieze si
:::1 '' 1111 J""' '/ t' .11 \llttlt'.t ;It- n: rn:t:t rc mo.nografi~a as~
ttlol di11 l{ollt.llti.t ( I ')25 I')4H). Accst proiect ambi~ios
.t lost stopat de schimbarea regimului politic in Romania.
$coal a de sociologic de la Bucure~ti a reu~it sa ob~ina in
1939 legiferarea serviciului social prin care s-a institu~ionalizat, pentru prima data in lume, cercetarea
sociologica, imbinata cu aqiunea sociala practica ~i cu
pedagogia sociala. Dimitrie Gusti a fondat ~i a condus
Asocia{ia pentru ?tiinta ?i reforma sociala ( 1919-1921 ),
Institutul Social Roman (1921-1939, 1944-1948), Institutul de ?tiinte sociale al Romaniei ( 1939-1944 ), Consiliul national de cercetari ?tiintifice (1947 -1948). Tot el
a creat, impreuna cu Victor Ion Popa, H.H. Stahl ~i
G. Foqa, Muzeul Satului (1936), primul muzeu de
acest fel din lume care ~i astazi este de referin~a pe plan
mondial.
Unul dintre elevii lui Dimitrie Gusti a fost Henri
11. Stahl (1901-1991), unul dintre cei m:1i impor
1:111\i soc iologi rom~ni din sccolul XX . St.dd .1 l'"'ltLlt
1

~
I

I l111111111 ' < rll'.ll ( I HHO 1'1'->'l)

.1 lo,\ 1 1111 l'llldi1 de l'Xl'l'p\il'
(titl'.l lil m.olii grcci ~ i Iatini In original); a lucrat
In tincrqc cu unul dintre
cei mai mari psihoJogi ai
vremii, Wilhelm Wundt
( 1832-1920 ). Gusti ave a
cuno~tinte juridice la nivelul marilor juri~ti ai timpului. A fost profesor la
Universitatile din la~i ~i
Bucuresti, ministru al invatamant~lui ( 1932-1933 ),
~1embru al Academiei Romanc din 1919 ~ i apoi chiar
prqcdintck ei lntrc 1944
~ i I '11(, ,

. '

lli'ilit ll ';l,iltl ( I'JOI I'J'Jl ),

i 111 1 " I" d"I', 1 1t1 llt r .11, l' tn o
, ,d, idntll .,,.,ri.\1, m emo
1, di11 '" ,,,1, '1', t ur:d rom:ln,
111 .1111 tit lruntc al
I"
1o li1 '" lldti)'.i re de Ia
lill!- !II .til !\ l'o sl unul
.llliliJ tr~ tlll'ltt it11ii :tccstci
tdi - i, itll!ilit it, unul dint!tti~ l "' ,itlliiiHI.tmcntat
II ill (' II 1111 ltHl,l 1110110gral i ~ (\ tl I, "' '!'l'/111ica moWtf/ It I '" ' 111/u,l:icc ( 1934)
1 1it ! , tlllli.qwlt, rq.julilc
1ilt111 ,, .,,lt.triimo' td I, ilt.ilt ', l' nnt~tctu11 I il l il tii ,il Ill II ( 1, ll.':tlnii!i dct,i"' ~ 1, 111.1i 111ultc
!ihti tiL\!') p ' l1.11,1 11').\Ltlii
lj!,i t"' ;, tr 1 ttllli '111 l.il'ltlt- soi d\ , 111rtll',d I I ,)Ill dirl'ctC;
1

lllllll Jll_;
~---------------------.It' I i vi t.ll e.t ~~~~~ ii de soc iologic In ceca ce pri vqtc stu diik de tt: tTII In s:nclc Jin Rom ania, rcalizand primele
filmt: docu mcntarc sociologice din ~ara (a fost printre
primii rcalizatori de film documentar social din lume).
Odata cu instaurarea regimului comunist, activitatea ~colii de la Bucure~ti a fost, practic, suprimata,
sociologia fiind interzisa. Ea a redevenit o disciplina
academica abia la sfarsitul anilor '60, intr-un moment
de relativa deschidere ~ regimului comunist cand au fost
reluate chiar si cercetarile de teren. fn 1978 facultatile
de sociologic: psihologie ~i pedagogic au fost desfiintate, ele neputand fi reinfiin~ate decat dupa 1989.
Sociologia, ca multe alte discipline, s-a dezvoltat la
un nivel cu totul deosebit ~i cu o din_amica majora dupa
1990, cand au aparut foarte multe faculta~i la nivelul
intregii ~ari, mai multe institute private de cercetare
sociala, sociologii patrunzand - ca speciali~ti sau doar
prin studiile pe care le realizeaza - la majoritatea
nivelurilor vie~ii sociale.
';( II

"'I"'' v:t~ici ~ CE POATE FACE UN SOCIOLOG?

hti t'i l, 1111 q;ist r:trca

tlllo 1, o~ : h i\. i ) I dcsc nul,
plo lit tll , lll ~o l dt uhicctc),
111 ,J 11 tJ ""'l''''xl'lor de
! 'I"L'I ,,~ , 11 q,Jdi 1 , 11 i. I lustraiif lt 1'' '''""1 lll.ltlll.d de h
i1 q:i 11d ..: I, I i', (d (,), (>5 ~i
I ft llllt '' . dit.~tt 111 timpul
. 1\l l t11lo11 (lllll!!o'l:ltt d~
1I ~.,tid. 1' I'''' '\ 1.~ 1_1t'l.',trct
liilil'""
,.
lilt Ill ((',I I H l)'lll.d.t.
,

i\li

E~ste ev1d~nt dm to~ ce~ am .rrezenta~ pana ac~m faptul

ca un soc10log stud1aza soc1etatea, f1e la un mvellocal,
fie la nivelul unei comunita~i, cum este un sat sau un
ora~, fie studiaza un alt aspect al vie~ii oamenilor in
socictate. Cain orice domeniu teoretic, exista unii sociologi care se ocupa de analizarea ~i dezvoltarea
tcorici propriu-zise, adica sunt teoreticieni ai dome. Iu1. ~~. nu prac t'lCleni.
. .
n1u
e poate face, a~adar, un sociolg?
1n pri mul rand, put em observa cu u~urin~a la televi/.Or faptul ca, la anumite perioade de timp, sunt pre'l.cnt:ttc rczultatcle unor cercetari care ne fac cunoscut
ceca cc crcd oamcnii de la noi despre diverse subiecte
pol it icc ~ i cconomicc sau despre viap lor etc. Aceste certTt.lri sunt filcutc de sociologi, cu ni~te instrumente
.~pl'cilicc pc care o sa lc prczcntamln urmatorul capitol.
( : 1 ' 11'1'1~1 ik Lll'Llll' de sociologi vizcaza, In primul rand,
<llllld, ~tdi, .1 ~~ dtlrq tt oh\incrc:1 de date rcfcritoarc Ia
til \ tt;cil ' I I dtll i 1i jill ~ ( Ill j jH' t':.llT O.lllll'llii k :1ll ( CCt:l
\11111_ ;[11 11rl1 ,1.il, llltl'olllfi.l ltlli, p.ltitl(i, Vi'l'i lli ,til'.) .

~====~1-ttllclllll! il ) l c l lll

ca ...

Sociologii pot lucra ~i !n diverse alte domenii. Spn

exemplu, 'in organiza~ii, acolo unde studierea modu lut
Tn Romania,
lor de funqionare este o componenta majora a eficien
potrivit datelor
tizarii activita~ilor organiza~iilor.
statistice din 2003,
varsta medie la care
Sociologiiau un rol!mportaJ!t ~i 'in activitatea poli
femeile nasc primul
tica ~i de guvernare. Politica se bazeaza pe cunoa~terc.t
lor copil este de 24,3 ani?
op~iunilor popula~iei !n orice fel de problema, dar ~i pt'
tn mcdiul rural,
cunoa~terea mecanismelor sociale care pun oamenii In
vit rsta medie a mamei
mi~care. lata de ce rolul sociologului este unul foartt'
I,, na ~ tc rca primului
important
~i in acest caz. Guvernarea presupune ~i ea
m pil l'S te de 22,5 ani
cunoa~terea oamenilor, conducerea realizata de guver
''' ti111p ll' In mcdiu l
111 h,111 t:,; tl: dl' 21,7 :1ni.
nan~i presupune o nevoie majora de informa~ii de Lt
ceta~e ni fie despre ace~tia, despre modul in care ei p ot
rcaqiona, fie despre cum se pot adapta la deciziile gu
v.n n :1n ~i 1o r.
Sociologu 1 poate fi intalnit adesea ~i 'in pres a, c:1
j( IIIJ.tii ~ l, IOl' lll::ti pentru ca presa se adreseaza publicuhti
l,l' l' ~. i ' tlllo.tsterca fc nomenelor sociale este o cerintil
nurc parte a ziari~tilor care se ocup:1
I J, I' j'l ,I
1111 ' ' ol )( i.tl ('.
II 11 \il l IH'"'' It l')sit Ins:\ o ri ca nd !ntr-o firma de
11 "' ( I ~~' "'''' '.1 'tr l.tnl.l ~ i publicitatea se adre
c, , ,I 1" ' 1 ' "1.' \~~' ' :,.1 n it' hitll' sh ~ Lii cum reaqioneaz~
;iu:;l;. l.t \., '"'"" j,,. 111 n. tj v ~ i , to to(hta, este obligatoriu
;!'i 111.1 '.111 1 .1(' ( ''.1( ' 1(', 11\11).
l'ttt l' ''' .~. 1 lrq;. tsillt pe socio log In echipe complexc
de lu ct u i11 :ldmini s L ra~ i c, In progr:1 me de dezvoltare, in
StH t o l o)~ i .l .~i :1 dl':..-.vo li .ll
ce rccu1ri d edi cate cdu ca~ic i sau In cercetari care vizeaz:1
111 timp mai multc domcnii
direct economia.
cum sunt:
Este evident ca sociologul poate sa fie profesor,
sociolqgia politica
intr-un
liceu sau intr-o universitate, ori poate sa fie
~i electorala;
consultant
sau expert pentru nenumarate alte domenii
sociologia organizatiilor;
sociologia economica;
. de activitate.
sociologia comuniciirii;
Aceasta paleta foarte larga de op~iuni se datoreaz:1
sociologia publicitatii;
unui fapt banal. Cuno~tin~ele unui sociolog privesr
sociologia medicala;
popula~ia, fenomenele ~i procesele sociale, oriunde ap at
sociologia educatiei;
ele, iar, pentru ca majoritatea domeniilor de activitaie
sociologia comunitatilor
din societate au de a face cu oamenii si cu viata lo t
. urbane ~i rurale;
socia:Ia,
atunci ~i sociologul poate ave a u~ rol, mai' matT
sociologi.a sportului;
sau mai mic, in toate aceste domenii. Nimeni nu poaH
sociologia artei;
sociologia deviantei;
acoperi integral aceste domenii, motiv pentru care ~ ~
sociologia familiei
sociologii, ca si alti oameni de stiinta, se specializea:..-.. 1
,
'
'
'
~i a rudcnici;
In diferite ramuri sau d o mcnii ale sociolo1,ili .
.~ol' i o lo l,i. t nli gici.
~tiati

,,,,,,,;,, I"'"'':,''
"I.

I'"'"''

IIIII[

,(1(

liilill)li !

l'."lif1

i t me de reflectie
,

" '"' '' '\' l11 ' ~ ~~~1 )l \' pcrcchi , urm ?itoarelc moduri de a defini sociologia:
,..~"" ir d. 'l',i" '""(' 1111 l'cl dt: biologic sociala.
I ~.~ .. ,.. 1.. 1,1.1 1111 t'S I(' psihologic ~i ni ci logica.
[11 '"l"l',lcl (", ((' ln.trtc importantii in ziua de azi, cand via~a politica este ad.t de
iill'l111

lf l

'1 '. '' , \(' dt !llH:niul de aqiune al sociologilor.

111 ''""1',11 '"li' 11 ~ tiin~?i care se ocupa de fapte ~i fenomene sociale, urmarind in
I'' i,,, ip.d .! ,..,, 'ittn, cx plicarea acestora pe baza legilor sociale.
'"' id,w,i 1 !.11 , . n r~1di ografic, vietii de zi cu zi a oamenilor.
1\ 11 !"t:' ' , .t ,. ~ '' i n~a care studiazii societatea umanii.
~~~ '"'\' "' ll ct.llt' (';\/., argumentandu-va punctul de vedere, dacii sunte~i sau nu
llitilltilllld "'' d.!(;lll\il' .
1[11 11 .\,

"I"''''"' , .1 "'

tllmatoarele saptamani ve~i avea un sociolog invitat in clasa.

lif1\i I'' 11111 '"' 1 1111

~ itc care v-ar putea prilejui un dialog real cu un sociolog. Sunte~i

"'";,p v , 11 ,.1.,, c.t ~.1 discuta~i? Face~i o listii comuna de teme ~i intrebari pe care
.1\i I'll, , 1 'lllllt'\ ' 111\i multmni~i de ele?
.

lllli!\lll"il'' '' 1 l' l'"" '' 'llik primite? De ce?

I ti\1 ll)l \t \' it lll .t l, .I!Ltii :. -.:\nd fiecare dintre afirma~iile urmatoare:
f\ 1! ,,d,,,j ''"""'\ "''Phoe nix nu vor mai canta mult timp impreuna.
1."\', J, 11 It cttl11i tH!Stru sunt fani ai echipei locale de volei.
.\ it''''l , "" '" " vt ~.t s:i f:lca de serviciu pe ~coala.
I!.:-'"' '' ,, 1, ,..~ "I" .t:t.ni d Ia ora de sociologic.
Li; 1 '' 11 I , "' " 11.1\ i .1sc mcnea afirma~ii folosind urmatorul plan de idei:
li t 1111.11 '! ill .HT I Lipl ?
1\ , ,, ,, I''"''''' .d.irma~i a?
[ ,11\'IH IIIi cl .til'i l' n rc nc co ndu c la concluzia aceasta? Sunt suficiente?
I ( cll t' '' ''"' ltul t' d.it clc nccesarc pentru a putea in~elege acest fenomen?

!II

1', 1"I"' d(' d t L' patru clevi ~i alege~i-va una dintre urmiitoarele afirma~ii,
ti :111111l cl .tc .1 ~ llnt q i s.w nud e acord cu ele:
I .tll,tllllr ~t , di:..-, t/1' til' rtgresori tnarma(i sunt mai periculoase pentru victime
t/r ,,.,r/r:trfit' rlt 11~resori ne'inarmati.
! JJIIJI/,ilr ',l ddi/IL'/'tfilf (; 1/lll'i /itn{e Um~ne de catre alta fiin(a Umana a fast

h" '"

11, i

''''t'',

illfili lr ', f/1//,r /if,/1/lttlrf ric wcielrtle.

/1 ,;;-/,.,t{ll .\IIIII, /11 111t1tl 1/ttltmt!, rnai agresivi decat femeile.
f /r ,,i/ 11!1 illjt/11 rill' u jl('riotl dtt de coabitare premaritafa (barbatul ?i femeia
lurllii'.H 111/f!lr ' l/ll.t

f,t'J<i ,,

/i

c/fsJt ori(i) m.ai lunga, cu atat este m.ai'probabil ca

i/11, '"' ,,( .:rl/,f u, .tlrt/111 il' llltti .l itll)/'l t'f ~i

./ JI(/,tr //111 ! /1 .' ./ l ' t//lr"l/(11'1 1('\ ' /1 1(/i

t/1

mai fericita.
de lnVafamant va determina elevii Sa
~i Vrl dNce let cre?Lerea sarcinilor tn randul

SlS /i '? JUtf

,, I '/'.7 i 'll{.t 11 '.\ '11,/,t 1/l.t/ "( "(!/'(' /Ill '

r/11/f')r !'111 ' /11/
"' l'l 'll il,t c J , , ~lt' ll'"'li:lid \'()'( Ill dt; Vl'l lvlt', V(' til it. l\i .1poi (duL f\ nd so lu ~ia 1a pall'"'' i_, I ,, !,,, ,., ''l'l"iii,J \' ll , l ~lli'c,' il ll rll'.t .Ill 1111 Ill
!ll( l:tll \.1 I ' ll j)lllll' tt'k de vcdcrc
lr ~~~ l, lill'' l'"
1
,

((I)\(

..
_ _.. __

':>.

II
6.

C u tim p ul , info r ma~ i i care erau cu p ri nse Ia nivelul c u noa~teri i ~tiin~ d i c l tree l.t
n ivclul cc lci comunc. De cxcmp lu , d aca judccarea caderii unui corp in termcni dr
gravita~ie er a o pro blem a cunoscuta doar d e co munitatea ganditorilor care Sl'
ocupau de filozofia naturii, in prezent chiar ~i cei mici in~ele g de ce corpurile cad
spre pamant ~i nu se ridica in aer.
Lucrati pe perechi ~i gasiti un alt exemplu. Pre~exYtati-:le apoi co legilor ~i discuta~ i
impreuna daca ele sunt corecte sau nu.
i::::Sa presupunem ca face cineva urmatoarea afirmatie: ,Cunoa~terea comuna estc
gre~ita, numai cea ~tiintifica este co recta" ; .

Lucrati intai individual ~i apoi cu toata clasa, raspunzand urmatoarelor intrebari:

a. Cum a~i putea riispunde acestei idei? Scrieti o fraza in caiete.
h. C um puteti caracteriza cunoa~terea comuna astfel incat sa vii sustineti punctul d e
vcd cre ? Conturati-va in scris raspunsul.

Socio lo gia arc mai multe r amuri, fiecare dintre ele avand un d o m eniu specializat.
I ,Ill 1.1\i pv pcrcchi ~ i alcgeti-va una dintre acestea. Incercati sa gasiti informatii
d,.., lIll' 1.111111r.t .tleas:l ~ i aducqi-lc In cl asa colegilor. Discutati impreuna cele aflate in
11 111 1,1 1"1 '/ t'lll ii ril nr.
C1, 11 1it1i \' 1i 11 q d, d, 111.1 s . lpt.illl ~ ll i c o n ~i nutu ril c pc care le studiati la E conomic. In cc
tll (iN tll l'i i d l' ' i 1il1! !.1 " 11'1.11 ,. ?i l.1 v i.l\.1 soci:1l:"i v:"i s u Ill util d n in ~elegerea sociologiei?
I )i ~~ ~~~ ~~ \: 'l l t li ~r.-~ u !l .l , 1, d, 'olllt l 1111 11 .11 11 1111 pl.1n de id ei :
', 11 11111 ( 1 d 11111 1 .I ,., """" ' ''" 1d lll'b ll i( s.1 fi e ~ i socio lo g pcntru a intelege fen o"' ' II ], ;I I I" " " Ill \II ,. I lt I I (
\ 1 11111111 1111 ''"' 110111) ' , ,1 'dli ' lll ',ll' ,ll ,ll '.1 I'I'OII OIII i(? /\rgu mentati!
I ,,!, 1 111, 11 ~ l111 '1 11!1~ , lll' l!lt lt' .. 1 1 111
,111,. do ll l\' ll iul celu ibl t, s~ m ai poate vorbi
,1,_1 ,
lt llltt.t I""'' , 11 ( '"" 11 1111 1', 1 i t'lt1 11 0 ill isr) s:lll d e un a sin gura ? D e ce?
.I, ( \t 1 !111', dt ! l.1 111, 1111 ;IH!il dtll ',f

''"'"I''

d;.

t
I.

Sc p .1r:1~ i p ro p oz. i ~ ii lc adev arate d e cc lc false marcand cu sc mn ul

X in casup
po tn v1ta . .. .... . ... . . .. . ...... ... . ..... . ...... .... ..... . ...... .. .
A D FD
a. Au gu ste Comte ~i Herbert Spen cer au fost co ntemp o rani.
b. Cuno a~terea comuna este constituita din info rmatii gre~ite. A D F D
c. Romania a contribuit la dezvoltarea ?colii socio logice de la

2p.

ADFD

Bucure~ti.

d. Emile Durkheim folose~te pentru prima data denumirea de

sociologie.

l1 r

ADFD

2.

Numiti cei patru ganditori considerati fondatori ai sociologiei. Alege~i unul dintre ei ~i aratati in ce consta contributia sa la dezvoltarea sociologiei ca ~tiinta. 3p.

3.

Dimitrie Gusti este un sociolog roman cu contribu~ii importante la dezvoltarea sociologiei. Ariitati succint care sunt acestea. . .... ... ....... . .... . 2p.

4.

Comparati metoda p ozitiva cu m etoda monografica, aratilnd o asemanare ~i

o d eoscbirc. . .... ..... ....... . .... ... ... . . ... . ..... . . .. . ..... . .. . 2p.
U n pu nct sc <~ co rd fl di1 1 oficiu.

tn iiJ-11:11 wnrn rn 'ln r tn lnrp

,, J.. \nll: l: xc n .: itiului 4

],i i[lu littl t, ,:dli.lli ile n::1li /.:lle de agrcso ri l n ar ma~i s unt mai putin p ericuloase
\11.' 11111 1' (S lllll acomp:tni::tte de mai p u ~inc vatamari corporale) d ecat acelea
iF i1'i l: liCd, '1',' cw 1i n cl narma~i . Expli catia consta in inclinatia ridicata a victimelor
tlr ,, tl pi '.l ,l ,1.11 .1 .1g rcsorii s unt n cinarma~i , ceea ce ii determina pe ace~tia din urma
l , ,l ;, ~('i t t.,j ltt'\ .1 ~ i vio l c n ~a.
I ~ ~ ' l11 111 .1 11 ', . tl i nn .1~ i a cstc ad evarata, exista momente ~i situa~ii in care uciderea
!! i11 i 1('lli ll ,lllt ' d v ~';ll rc o alta p ersoana este considerata legitima. Spre exemplu, in
i"" \qil ,,, , ' "'" 'lo 1, o morarea delib erata este incurajata - mai mult decat atilt,
It '''" ~ 111 1 1 , , 1111 l.11nn a~i d ad refuza sa se supuna acestei cereri (in unele tari in care
l'i d r,q u~ i11j111.il .l t'S te Inca in vigoare, chiar statui este eel care pune in aplicare
t iltill ~ i, 1 1 i, ,-, ll, l. lttll l.l\il o r) .
11.1 '" :1t:11 1.1 nu cxista o predispozitie innascuta spre comportamente
111 ,ti ll iill ,. i11 r:l;r.ul barbatilor decat al femeilor si, asa cum exista barbati
liiii .ii~ 'm l;l :,:i l t' lll ~i capabile d~ agresivitati extreme. s 'o cietatea insa valorizeaz'a
! )"d n 11 tl tl, 1i 1 .q, 1\'S ivitatca. Mai precis, agresivitatea masculina este intr-o mai
'" "il tl llt it " ' ' .lltr pt :lbil i social - ~i, in unele cazuri, chiar cultivata- decat
'ljl t i ~ i ~ i ' ' "' "' lt'lll;ll ill :l. Societatea, prin mecanismele de socializar~, stimuleaza
iii' "' ' '"':'' 'l', t t ~ iv i t:l~ii masculine (jucariile destinate baietilor acopera o gama
i-it 1 ,], " '" '' ': 1 Jlll' Uri d e razboi) in timp ce manifestarea agresivitatii feminine este
1i' )ll 1111 II I ( )ll Ill .'>lll'ia]izare Se CUltiva ideea ca femeile trebuie Sa fie calme, Calde,
t,IWII} ~ i ll lill lttlllll agrcsive ).
,i, i, l Cldlittlll :, , 11 , .11 un cup lu are o perioada de coabitare premaritala mai lunga, cu
11. ~ 1 , ,~ II ' ""ti )111 \in /1ro babil sa ajunga la casatorie. Mai mult decat atilt, aceste
ll )ltll i 11 11 :111 '' ~ ub i itatc mai mare, ele putiind sa se destrame prin divort eel pu~in
11 1 t !'(l't l ~ i 111 ,1', 111 .1 o ~ i c uplt~rile care nu au locuit in:preuna inainte
ciisatorie.
I ll ldll'll\ ltl 1 ., 11 , 1.\ 111 fa ptul ca p ersoanele care opteaza pentru o coab1tare prema' il ttl ,l t'll ik ltll l)',.lt.l sunl mai refractare la ideea de casatorie ~i au tendinta de a evita
lil]-di. ,11 1.1 111 .1r 1ivi t :1 ~ i care nccesita angajament pe o perioada lunga de timp.
jH ii i Ill

?e

' ,IIH III I '"" " ' logi r c reali zate in tari precum Olanda ~i Marea Britanie au ariitat
"111 11 1111tl i\ sd t' l, dintrc toate tarile Europei, Olanda are cea mai scazuta rata a
" ' i11 ilt11 111 1.11Hiul ado lcscc ntelor, in ciuda faptului ca are cea mai complexa oferta
, ], 1'" '1',.11111' 1k l'du ca~ i c scxu ala. Situatia este inversa insa in Marea Britanie uncle
'd' 11.1 , j,. \111 ')\ 1.I til l' d e ed u ca~i e sexuala este foarte red usa. Aceste exemple arata ca
1" 'I', ' ,IIIII ' ,. ti t' l'd u c.1~ i e scxuala r educ activitatea sexual a a adolescentilor ~i, implicit,
',,.l,_' i 111111 .1 ?I II It'd ucerc :1 I1 UI11 arului de sarcini in randul adolescentelor. Explicatia
111 l,1 ' "" ~ l.1p111l c:1 :1d o l escc n~ii mai bin e informati sunt mai putin inclinati sa aiba
I" ' ""\': ::n ll .tl \'' gc nerate de curi ozitate sau ignoranta.

Mtli<Hitllliip.'l

capitolul

Metodologia
cercetarii sociologice
~

.....

t.--

'~f
ill

Ill

i''

Sir William HerscheJ (1738-1822 ), astronom englez, fonda tor al astronomiei

stelare. A descoperit plan eta Uranus (1781) ~i doi dimre satelitii ei, Titania ~i
Oberon (1787), peste 800 de stele duble, peste 2.500 de nebuloase, roiuri stelare,
de asemenea, radia~iile infraro~ii ~i mi~carea de ansamblu a sistemului solar.

i/11
I

/:

ETA.PELE UNEI INVESTIGATII SOCIOLOGICE

Cercetarea sociala se desfa~oara dupa un model stadia I,
In care, pentru a cunoa~tc ~tiin~ific un fcnolll< 'n ~.1 u Ull
proccs soci.1 l, :wciologul t rchuic s.1 I'"' 11r I' 1 ' \1'1il' d1

ltliiHjil .l

a. Formularea problemei

',()1

Accstl' t t.lpl', pc c.trc lc vom prezenta detaliat in acest

':tpitol, Sll llt :
a. formularea problemei care urmeaza a fi cercetata;
b. form u !area ipotezelor de cercetare;
c. stabilirea grupului de studiu (selectarea e~antio
nului care urmeaza a fi studiat);
d. alegerea metodei de cercetare i elaborarea instrumentelor de culegere a datelor;
e. aplicarea instrumentelor ~i prelucrarea datelor;
f. analizarea ~i interpretarea datelor.

tclcscop din epocii, pe care singur II construise; q noua planeta a sistemului solar, plartct.1
Uranus. Dqi traiectoria indica In mod clar cii n<;ml corp ccresc descoperit este o planet;'\ ,
I krschcl <t amanat prczentarea descoperirii sale mai multe luni. Aceasta deoarece anun~aru
,,,,lj .tstlcl dl' dcscopcriri avea toate ~ansele sa 11 descalifice ca om de ~tiin~a. Inca din
Alllillit.ll<' '< ' considcra c<'i numarul corpurilor cere~ti mi~catoare pc bolta estc de ~aptc:
111 1!'. 1\ ,., ~ lli , V<nus, M.1rt c, .J upitcr, Saturn ~i Luna. Nimeni nu se gandise cii ar putca
' .d11 1\C III ( IIC'.I n>1pmi cc rc~ti. A ciiuta alte planetc nu constituia o activitate ~tiin
' 1 ( j ' " ' ', 'I, d i" '' ll'~ l "'"' i1' , 1111 om de ~tiin~a serios nu se putca ocupa de o asemenca
'' " '"''''"' 1 " i~ l ct, ,~,: ln1.1i lll.lrc ;tstronom din istoria Angliei ~i unul dintre cci
II ell l11iil'idlll 1111 Jilll< ';l ~.1 Ii ~ IC S.l Sl' fad de ras CU 0 asemenea descoperirc.
li Jlll'< 't lll ,l <.i'V,i ,l'.( lll.lll.ttor culnccrcarea unui chimist de astib-. 1
1''" ',(,,1 nw dl versc nJ.Jicri.tlc In aur.
l'l11 11 1' " "' '"'il' w ,dl ,i l.1 lin1it.t vizihilita~ii, iar o persoan;t
llllllil II Jlllill t' ,J, "'' ~l' ll ,l\il', ,II' putca sa 0 zareasca ~j Cll
1 '' " '1 111 ' ,111 'l ,dd11 ..1"1'1 nndt timp, ca ~i al~i astronomi
I ~ ~~ 1J [ ),,lllll ' do11 . '1 .lllilldnil dt: pmpriilc observa~i1
11.1~~, i '"''l 1..1'l'"':lll.l J'C holta, rczultata din
,,il dt io' de lll ; l ~ llr: uc.
I''" ~ llliiJlliJ i.,i "' ,j,! ,, i.J<"c,lll mod evident, cu
oiJ~ i 1 u 1iu11 ,\ pl.tou'l."i 1111 n:prczenta, In epoca,
i .1 ~ _. 111 ( 11 1',\ ,J.:sc>JCnoc J><:llllll silllplul motiv ca nu
< '''''''";c~c .,,.,.,-de 1,, r,nHI , <
?.'i 1111 .I St' lll<:nc.t d< 'lll<':rs .11 , on ~ litllt ,, problema stiintificA
,, .l8il<!llllllld,-,,-, l_l.,c.1 nu .11 ltlllllld,it lll<'i>lcrn.l pt: t,lrt' vrri s.1 o ccrcctezi es,te f~artc
Jl'"i>.1i>il s.1 nu J)(>\i ohserv.1 111u chi.tr lucrmi evidcntc. J\~a cum o sii vedem In capitolul
c.tn. urmcaz;i, cercetan.:a, In orice ~tiinta, lncepe cu formularca problemci de cercetare. Accst demcrs prcsupune lnsa mai multe etapc.

td fllll

VLIJK IH'tl'.'. \r v pv11tru dcmersul silu de investiga\ic.

L, anul1781, astronomul englez William Hers~hel a descoperit c~~jutorul celui mai man
A

I,,,,

.lo ililiiCt':III C Iraniii_ , 111 1 i 11 timpul

'"'" '"' J, ,,llll' d,". al lui
I "''', I .d \ I V 1<'.1, ci abia
lqJI1 1 (1 IIIIJIIIII .IIlll'k I'C !!1! 1iii' I' lL l111 M.li'.. ll in ~i
j

II JI.,_rl

Ill

!lllliliS

ld ll' il II llllillllil' ;\ ~i Ia ()
l, 111 '" l,d.i, '111 tirnpul
lin I"''"' ,, ,d \VI lea. La
i! I . 11111 l /nrllllt',l Sovictid
ii11
'1" :\ 111 ~"' 111 timpul
''" 'r drn "' 1\ol'jncv, ci
!1 I , jiiJ 1.1 Jr\H'I.di i',.ll(',\ re:li:l
i ' l1111 ''"I'' 1<' ni vr lul de
ii 1i 1 ' ' ' '< Ill 111 1irnpullui
i '"''''''"' 1'< '111111 .1 inter
1!t t ' ' ' " ' " ~ ~ 1i.1t< s .1 lor
li II d II

II ~ ~ II II ' ill Ill. I, I I'll I'it!

,;, 11 '1,11 1'1 11', .\'. lrt'

II

I I Jiil 'o ll ,li (',l

l',l' il l'
1111 ' ' Ill 'olll i.dt do.\1
41 !Ill I I Ill ,II ' o\1 ' d.t\ ,1tit 1111
l1 d 1J Ill IJIII IIIII I ' .I)II'J ll.ll j
II 11 diillo >, 1_)1, IIIJ11'ill),ldl'
lr ,, '"""n, " ~ '' ' J 'i. '"'< ' J"ll
'1 1 I l J:'! .'ldi lli l<.liiJ Jli'
il'.'lli l,l!i\ 1 I'"''"' ,I .,. ,
""I I''" h.i ll "'' ,,
I

Orice cercetare incepe prin formularea unei probleme.

Se considera adesea d o problema bine formulata este
pe jumatate rezolvata. De cele mai multe. ori, problemele in ~tiin~a apar in urmatoarele situa~ii:
Cand intre a~teptarile care decurg dintr-un model
explicativ teoretic al unui proces social ~i datele sau
informa~iile pe care le avem despre respectivul fenomen se contureaza o contradic~ie. Spre exemplu,
stim d nivelul frustrarii oamenilor creste odata cu
~dderea calita~ii condi~iilor de via~a. 0 ~naliza adatelor despre revolu~iile sociale arata d multe dintre
aceste mi~dri, care marcheaza nivele mari ale frustrarilor acumulate de popula~ie, au survenit tocmai
in momente de cre~tere a condi~iilor de via~a ~i de
liberalizare a vie~ii politice. Cu alte cuvinte, avem
o contradiqie intre modelul teoretic ~i datele istorice privitoare, spre exemplu, la momente precum
Revolu~ia franceza sau prabu~irea URSS-ului.
Cand nu avem informa~ii suficiente pentru a constru i un model teoretic referitor la modul in care
funqioneaza un anumit proces sau fenomen sociaL
Spre cxemplu, constatam d persoanele care plead
Ia mund in strainatate sunt tot mai multe in
ultimii ani, majoritatea lor alegand anumite ~ari,
cu rn ar fi Spania sau Italia. Datele administrative ne
sp un d din anumitc zone plead foarte mul~i oameni,
!11 t irnp ce din altclc foartc pu~ini. Formularea unei
I'' Phll'llll' dv rnrct.trc, In accst caz, ar putea urmari
rd, 111ili, .1 1<".1 <',llr'l.t'lor, rnndcklor ~ i mcca ni s mclor
, ,111 t ~ pll.ltit l.1 .11 <", t il'll<lllll'rl (dv rni gr:l\iy ).

=----------------::.";,;''..;" /1 1/1 )( '"'

L'o rmularca problcmei de cercetare trcbuic fac u1
de a~a natura, incat sa poata fi identificate solutii care '
constituie raspunsulla respectiva problema. Aceste r;1,
punsuri trebuie formulate mai intai sub in forma uno1
1poteze.
.;.
4

formularea
problemei

formubrc:1

tpot l''ttlor

ttpulul

tftl ft11 ' 1 II

ndq;nt.t
datclor

Ill
,',

lli!lil
I
I

analiza ~i interpretarea
datelor culese
0 posibila reprezentare
a etapelor cercetarii sociale.

il rl hll u l~ l"' 1111.1

I i

..1., .' '

1.\ 1{ 1.1

b. Formularea ipotezelor
Ipotezele pot fi considerate modele de raspuns 1,,
problemele cercetarii. Ipotezele au doua proprieta \'
esentiale. Ele trebuie in mod necesar:
~ sa contureze o relatie cauzala;
- sa fie testabile.
Forma logica a ipotezelor trebuie sa fie de tipul ,dac.1
x, atu nci y". Cu alte cuvinte, daca se intampla x, atunc1
1 rchuic sa se intample y. Spre exemplu, daca elevii au <I
.11 i1udinc favorabila fata de profesorii diriginti, atune!
l't v''' p:tn icipa mai mult la aqiuni voluntare in cadrul

l'n t,i/,d,t.til'd sc refera Ia faptul ca o ipoteza coree!

fl _l t'ittl!l.il ,I II l'!JIIil' S.l poatii fi lOtotdeauna testata.
' 1'.-: tll ;ll l; ,, P''""'P''"'' tti S.t, In mod ncccsar, capacitatea d<
,, "' ~ 'ott l' : l 1 .11 .11 '' 'tl \ 1i, il.- knomenelor. Altfel, daca nu
Jllll,' llllll .l ~"" ' v. dll.ll!'.ll11i x s.ur a lui y, relatiadeimpli
, .11 ,. i1111 ,. .\ ~; y 1111 v: t pu1 e.t I i testata. Spre exemplu, pro
pP I.iti.l , ( : 11 (',tl ekvii :1u un suflet mai mare, cu atat ci
vor p.1nicip:1ia mai multe aq iuni cxtra-~colare", nu poat<
fi o ipo te:d , pcmru ca nu poatc fi testata. Nu putem
masura suflctul elevilor. fn schimb, o propozitie de tiptrl
,Cu cat exista mai multe persoane care au numelc
Popescu intr-un grup, cu atat cre~te coeziunea grupului
respectiv" este o ipoteza corect formulata, chiar daca e:1
este absurda ~i testarea ei va dovedi, eel mai probabil,
lipsa unei asemenea relatii.
fn sociologic x ~i y' din exemplul anterior poart:l
numele de variabile. Pentru a putea studia un fenomcn
social, variabilele trebuie sa fie masurate, iar acest lucru
se poate realiza cu ajutorul scalelor de masurare.
Masurare ~i scalare
Orice proces sau fenomen social trebuie sa fie masu r.1 1
pentru a fi cunoscut. 0 caracteristica masunthila, spc.:
cifica unui proces, fen omen sau prod us soci .tl poart :,
numcle de varia hila. /\ ~a cum li spun < 1i ""'" ' l1, ; .r jlll.ll

'

.1 'i dd~ ~

II II

ll

i i io 1 ol. II I II II 111111 ('\

I( '

I'"'' I'

ite 1w 1111

IIi I L'l I' I " '

" '" ('

111h ll.1

'o l \ .II I'

llij l ftl l \' ij

\t.:(ilil .
t lilt Ill i'{iil

_______

.;....;..

M t illll l<il <lli/o' l { , 11/ I . I J! t'ii ll ',()( , /lill ll j/ C I_,

1.lt .ddl ,,i :d.l : /1( '

it 1,, 0 !,1 II ;lll j Cli :.
iltiti , l i ill, l ;ll

v.tri .l, .tdi c:'i po.w.: lu.1 div e rse valo ri. ExisLi d o u:'l
mod uri In ca re accs tc val o ri po t varia : lntr-o maniera
discrct:i, adi ca lu a nd d oar anumitc valori pe un anumit
interval sau, dirnpotriva, intr-un mod continuu, putand
lua ori cc fcl de valoare. Avem, astfel, variabile discrete
~ i variabile continue. Un grup poate sa fie caracterizat,
d e cxemplu, de o variabila discreta cum este sexul (sau
ge nu I), variabila care poate lua doqr doua valori, barbat
sau femeie (respectiv, masculin sau feminin) dar, in
accla~i timp, acela~i grup poate fi caracterizat ~i de o
variabila atitudinala, care pe un interval, sa spunem de
Ia I Ia 10 (1 - preferinta minima, 10 - maxima), poate
.wea orice valoare. Spre exemplu, se poate prefera filmul
romanesc la 0 valoare medie de 8,67.
Valorile pe care le poate lua o variabila formeaza o
scala. Scalele pot fi, in principiu, de patru tipuri.

Scale nominate - care nu presupun nici un fel de

rclatii de succesiune, ordine sau ieqrhie intre valorile pe care le poate lua o variabila. Spre exemplu,
lista de bunuri pe care cineva le are in gospodarie
( tclefon, ma~ina de spalat, autoturism, frigider etc.)
poate forma o asemenea scala. A~a cum se observa,
lntre valorile pe care le poate lua variabila pe care
o putem numi ,achizitii" sau ,dotari casnice" nu
cxista nici un fel de ordonare ierarhica.

Scale ordinate - in care valorile pe care le poate

Iua o variabila sunt ordonabile dupa un anumit
criteriu ~i, prin urmare, scala prezinta o ordonare a
acestor valori. Spre exemplu, ,aprecierea" unei
anumite aqiuni intreprinse de guvern poate avea
urm atoarele valori: ,absolut de acord"; ,de acord";
,dezacord"; ,dezacord total".

Scale de interval - care mascara variabile continue.

Prin urmare, fata de scalele ordinale, ele propun un
co ntinuu lntre cele doua valori polare (maxim ~i
rn in i m) pc care lc poate lua o variabila. Inaltimea pe
r:11-c o poate avca o populatie data este, spre exemplu,
subhil:'l pc un interval, in sensul ca inaltimea, atat
:1 ori c~ rui mcmbru, cat ~ i media populatiei, poate
.tvv. t ori n fcl de val oa rc, binelnteles, intr-un in,,., v.d d .1t (de l.1 .1proximativ 30 em - lnaltimea unui
11 0 11 tt.l\( 111 , p.111.1 1.1 2,(, 111
l n :t l~im c a max ima a unui

.td I tl I )
~ .do dt ~ pmpot ~ii - l11 l.q)l ,
1111 <l \ 111 l ll
0

,Il l

,\lTS II', \ Slll\1

\lf, t,'i 1/1111111111

ll.illlt .tl

sc:1k de

d1 !HIIIIil'('

26

Suc t<Ji u <Jl <'

llllil ' tlt.

I. , Lii

,,,

II Ii

a distributiei. Este cazul, de exemplu, al varstci

( variabila are un punct natural de pornire zero).
Masurarea presupune utilizarea unor instrument('
pentru a cuantifica valoriJ~.u.pei variabile. Orice masurart
sociala, indifen!nt de instrumenteJe utilizate, trebuie S<l
intruneasca doa caracteristici pr~,!)cipale:
- fidelitatea; :
- validitatea. '
Fidelitatea se refera la precizia unei masuratori. Sprc
exemplu, in domeniul fizicii, putem masura un obiect ~ i
sa spunem ca el are circa doi metri, un metru ~i optzeci
~i ~ase de centimetri sau sa exprimam marimea astfel:
I H64 ,832 milimetri. Este vorba, a~ a cum se observa, de
pt l'ci:r.ii difcrite. Din punctul de vedere al unei masura,,_111 .,,,ci.1\e putcm avea, spre exemplu, o scala de aprecierc
'11 '1 111 t'l i:r.ic mi d , de cxemplu, cu doua valori: ,acord " l'/ll t.!llll " ;,111 C ll 0 fid cJitate a masuratorii mai marc,
1.1dt t! i1td l''tltt v: linri : ,acord In mare masura - acord dt ;~,H d d ~l~ ~. ~~ ~ o' d 111 111:11-c miis ura". Putem insa avea
liil tdlt ,IIL' I llt tdt 1t1 :1i tlLtrv d ac:1 lc cc rcm subiectilor
1 i nq" '"'l' 111_''' tl 1d !.1 \~ d(' o problem a pe o scalJ de
\', d,1 i ( ti l' 1,1 I 1., -10)
\' ,d id itlllt'll d,tl l' ' l' ;i,ill <:tii('Ciiludinca masuratorii
t ti l'l,ll /1, 'l eo t, c l, ~ 111.1 i 111tdt<' 111 i, cu fidclitatea. Exista
1l d/ 1111 ('i 11 ttl ,-l!lll ill.<', t 111111 i l't'lt<lllt('l1 sau proces social)
111 , '"' fltlll it.lt< :. t '< ' .dl.t 11111 o reh\ic inversa cu valid it.lfl .1. < :11 .lilt'< ttvi1ttv, lit' pu1 e m oricand intreba mt
do.11 <.11 v vstt preci:r.i.lmasur:uorii pccare o facem, ci ~ i
d.tc. t tot cc s-a m:isurat corcspunde exact cu ce se d o rca a fi masurat. Spre exemplu, daca intrebam populatia
in ce masura este de acord cu liberalizarea avortului,
utilizarea unei scale cu doua variante de raspun s
,acord-dezacord" duce lao validitate mult mai mare a
datelor decat utilizarea unei scale cu valori de la 1 (,total
dezacord") pana la 10 (,acord total"). In acest ultim
caz, desigur, avem o fidelitate mai mare, insa datele sun I
mai putin valide, 0 medie a raspunsurilor de, sa spunem ,
7,85 nu ne ajuta sa spunem nimic concret desp n
atitudinea populatiei investigate.

c. Stabilirea grupului de studiu

Dupa ce am stabilit ipoteza ~i variabilcle c:-trc o co mpu11 ,
etap:t urm :l.to:1rc cs tc accea de d cfini11 ' .1 1', 111ptdtti t\111
IIIIIIC ',I/. 1~.1 lit I I ' l l 1'1.11 , 111111 '111 'o,l I I lll foi olf' l tl lil I ;t j', llljl l~~

<k st udiu eslc itll rc.1g.1 popul a\ic ca re urmea:r.a

"l'lllil: cfcctuat pe

tllltonarca cste pro11l dr sc lcctare a unui

'"I' dt pcrsoane dintr-o
1 'I'' "'\i(' tbta astfel !neat
1 1 t fie reprezentativ
1'! 1i 1' 11 1111 rcaga popula~ie.
I t.lltllttnarca presupune
I, i.' " '' prin diverse tehilt- 1, l d mai adesea pe
1tiill tpiul seleqiei alea''''1' (i'ntamplatoare), a
iijlli .ti1Utnit numar de
.\Ji,j,., \i care urmeaza sa fie
" ,"" i~;a~i In locullntregii
1"11111.1\ii .
. ,j,

s :t fie
ittvcstig:ll.l. Sprc cxc mplu, putcm sii co nsidcram ca to~i
clcv ii de clasa a Xl-a dintr-un liceu vor fi chestiona~i (li
sc aplica un chestionar sau un interviu).
!n ~tiintcle sociale se lucreaza insa relativ rar cu
popula~ii intregi. Aceasta deoarece este greu sa poti
observa, chestiona sau intervieva un numar foarte mare
de persoane. Pe de alta parte, deloc de neglijat, investigarea unei intregi populatii implid costuri uria~e ~i,
in mare parte, inutile, pentru ca, pe baza legilor statistice ~i pe baza calcului probabilitatilor, se pot elabora
qantioane, adica grupuri de subieqi, alese dintr-o
populatie, care sa fie reprezentative pentru intreaga
populatie studiata. Cu alte cuvinte, daca se intervieveaza toti elevii de clasa a XI -a dih Romania, se obtin
date care puteau fi dobandite, la fel de corect, ~i daca
investigam un numar mult mai mic, de cateva sute de
elevi. Acest grup se nume~te e~antion.
.
E~antionarea nu este, a~a cum pare la prima vedere,
o metoda utilizata doar in stiintele sociale. In domeniul
tehnologiilor, se folose~~e adesea pentru a studia
calitatea unor produse. Spre exemplu, dintr-un lot de
motoare sunt testate doar cateva pentru a valida
intregullot, la fel cum se iau e~antioane de apa dintr-~n
lac pentru a se stabili daca apa este poluata sau nu. In
via~a de zi cu zi folosim acest principiu, chiar daca nu
intr-o maniera ~tiintifica. Cand facem o mancare, foarte
adesea o gustam, adica luam un e~antion din ea ca sa
vedem cat de sarata este sau ce gust are. Acest mecanism este, de fapt, folosit ~i in cazul qantionarii din
sociologie.
0 anumita variabila care caracterizeaza o popula~ic,
sa spunem, atitudinea elevilor de clasa a XI-a fata de
matematica, poarta numele de parametru. Aceea~ i va
riabila, masurata la nivelul e~antionului, poarta num ck
de estimatie, pentru ca estimeaza, in anumite limite
de incredere, valoarea parametrului. Spre exemplu,
varsta medie a populatiei de elevi de clasa a XI -a din
Romania poate fide 17,2 ani, acesta fiind un parame
tru al populatiei. Daca facem un qantion de clcvi d e
clasa a XI-a, varsta medie a elevilor din epntion rcpr('
zinta un estimator a! varstei med ii a popula\ici rcspcr
tive. i\ces ta nu este id entic cu paramctrul, (hr, pot rivit
rc gulilor s t:-t ti s ti cc, sc l n~::1drc.1:r. a lltl<lcv.1, tlltt 1111
illl<'t v.ll, 111 jilt Ill v. tlnrii p.tt .ltll (' ltlllui .

' u alte cuvime, legiJe Slatistice lit' g.tr;llllt',\/,:l ca :1i1

gerea alcatoare (lntamplatoare) a unu.i anumit nun1 .1
de persoane ne produce un anum.it grad de increderc 11
datele obtinute de la subieqii din e~antion. De exemplu
daca din cas a a XI -a B a unui liceu a1egem un singur elt~
la intamplare, vom avea~-n anu~it grad de incredere ll
informatiile obtinute de la acesta, despre felul in ca11
este, spre exeq1plu, apreciat dirigintele respectivei clas1
Daca vom intreba insa trei elevi din aceea~i clasa, alq1
tot intamplaror; nivelul increderii in informatiilt
obtinute va creste. Daca intrebam zece elevi, increden,1
in informatii v~ fi ~i mai mare. Cu cat intrebam mat
multi elevi, cu atat estimarea va fi mai buna, adica mat
aproape de parametru.
Limitele estimarii sunt, de regula, prezentate suh
f<.mna unui interval, numit ~i interval de incredere, 1'11
c:1re se lnscrie valoarea parametrului in raport cu esti
111 :1\i:1. /\ ces t interval se defineste in s.istemul +1- n% si
'
'
,(' r.dttile.l /.:i dup:l o formula simpla:
II

Un studiu rcalizat In anul

2004 de Ccntrul Educa~ia

2000+ aratii care este opinia generala cu privire la
l'ntrebarea Jn ce masura
sunteti de acord cu afirma~ia: u'n elev poate obtine
rezultate bune doar dad
este meditat de un profesor pe bani?"
111;11 1

In foarte mica

II II
nlrll(l lllr)l.,lJ f l)

11 1%

In m1ca

VN.

100

1111dt N t". ll' volunllil s1:1hilit al qantionului.

V.do.ltl'.l ,\( ('S IIIi proccnt CSlC dependenta de numa
1'1d 1.11hin \ilo1 di11 qantion, ~ i nude volumul populatiei.
I .:11111 q~t11tio11 de circa 400 de pcrsoane dintr-o populatic
111.1i marc de I 0.000 de pcrsoane, acest interval, calculat
statistic, cste de aproximativ +I- 5%. Acest lucru in searnna ca valoarea parametrului este cuprinsa, in realitate, oriunde in intervalul de +I -5% fata de estimator.
Pentru un e~antion de 1.000 de persoane, aceasta limit!\
este de aproximativ +I- 3%. Este evident ca limita de
vine zero doar intr-un singur caz, atunci cand volumul
e~antionului devine egal cu volumul populatiei.
Spre exemplu, daca folosim din populatia Romaniei
un e~antion format din 400 de persoane, alese in mod
aleatoriu, ~i aflam, de exemplu, din raspunsurile acesto r
persoane, ca 15% dintre ele iubesc fotbalul, atunci
intervalul de +1-5% pe care il obtinem ne spune ca: '
~a nivelul intregii populatii, parametrul, valoare<1
reala, se situeaza undeva in intervalul 10%-20%,
(15% +1- 5%) respectiv, 10-20% din populatia
Romaniei iubesc fotbalul;

ca increderea pe care o avem in rezultatelc primite, In

rapon cu siwa~ia real i , este de 95 %. ( 100" .. sex)).

!)ill l t'J\' jll t'/.Clll ~ llt' 1('/,tdl ,l llll iU t' lll .tp.UTIII p .tl'~l
do x.d. P1 n i/.i.1 q.t ntio;llleior ndiind d :lla de volumul
popuh\ici lnsc.1mn:1 ca un qantion de o anumita dimen siunc arc aceca~i prccizic fie ca este construit pentru
popubt,ia Rom aniei, fie pentru populatia Chinei.
Nu trebuie sane surprinda acest lucru. ~i din oala cu
sup a lu am toto lingura pentru a vedea dad este sarata,
indiferent de cat de mare este oala. Nu ni se pare deloc
normal sa folosim o lingurita pentru ca oala este mica
~i un polonic pentru ca oala este ma1 mare.

d. Alegerea metodei de cercetare ~i elaborarea

instrumentelor de culegere a datelor
Dupa ce a stabilit persoanele care fac parte din e~antion
~i a calculat gradul de incredere pe care il poate avea in
rcwltatele investigatiei, sociologul trece la urmatoarea .
ctapa: alegerea metodei de cercetare. Principalele metode de cercetare utilizate in sociologic sunt:
ancheta sociologica;
observa~ia;
experimentul;
analiza documentelor sociale.
Ancheta sociologica este cea mai raspandira metoda de cercetare ~i ea este identificata nu arareori cu
cercetarea sociala ca atare. Rezultatele anchetelor sociologice bazate pe chestionarea populatiei sunt adesea
facute publice, tocmai pentru u~urinta cu care ele pot fi
inter_pretate si utilizate.
In principal, exista doua procedee care sunt utilizatc 'in cadrul anchetei:
- chestionarea, care utilizeaza ca instrument
chestionarul;
- inLervievarea, care utilizeaza ca instrument
ghidul de interviu.
(\ tih chestionarul, cat ~i ghidul de interviu reprel'.i111 ~ Iistc sau setu ri de l:ntrebari care vizeaza ipotezele
pc c11T cc rcctato rul vrea sale verifice sau sale testeze.
I >ii\'ITil\:1dintrc cclc dou a instrumente delimiteaza doua
1ip111 i m.tjorc de anchetc sociologice pe care le prezen1~ Ill Ill \ ()II t j Ill I:liT,
(\ tlchl"l a h :w.at ~ pc chest ion:-~ r prcsu pu nc cii socio
'''l',t tlloHtllttlt- .11.1 1111 do.11 tllliTh.1 rik, ci ~i r;tspunsurilc,

Prczentam In continuare
d.te un exemplu de intrebare inchisa ~i intrebare
deschisa.
Intrebare 'inchisa:

Sunteti multumit de activitatea de pana acum a

Guvernului?
I. I ;o~rtc mul~wnit
I.

Mul\umiL
Nit I 1tHii\UI1liL, lliCI nc111lil\ll11ill

I, N~_- 11illltillllil

subieqii nepuLind sa laca altctv.t dn .11 ,,1 t1.1 q',~ tilt rc

variantclc de d.spuns cxistcntc sau sa k 1d111t 111 toLUI.
Majoritatea intrebarilor dintr-un chestionar, sptt' deosc
bire de acelea dintr-o grila de interviu sunt 'intrebari
'inchise, adica intrebari care au variante prestabilite dl'
raspuns. Raspunsurile pr~~'formu~ate pot asigura standar
dizarea necesara, datele purand {i adunate ~i pr~lucratc
statistic pe un:numar oricat de mare de subieqi. In cazul
in care subiectur nu poate sau nu vrea sa raspunda la o
intrebare, cercetatorul aloca o valoare speciala ca raspum
la intrebarea respectiva, de tipul ,nu ~tiu, nu raspund".
Sondajul de opinie este un tip special de ancheta
pc baza de chestionar, focalizata pe o problematica
limitata. Instrumentele de lucru sunt, practic, similare:
sc ul iIi :t.ca:r.a chestionare, aces tea sunt administrate unor
t";i:l 11 t io.t m rcprcz.cntative pentru anumite popula~ii .
;11llti.IJ1tl de opinic cste centrat insa doar pe intrebari
' ,,, , 11t : . 1 :t~ tlpittiik suhicqilor, mai mult decat atat, sc
"'', 111 1 ' .t '""''' ' ' opi11iilor c:<re au caracter public.
t 1 1'1'""1 l",tt .. P ~ ''' 'l' pe care cineva o are in
1,q.. " 1 , 11 1111 !',qI ! 1111 t:V t:11i lllt'tlt, o lntimplare. Aceasra
11 ;-1\i ll 1 ,;Jic,, ;, 11 p.ll'tt.: tl111 .t1it11dinilc, valorile, senti!11LI11 1L., 11,_1 i' ''"1d;tdt1;,t P' ' t:lll' ICSpcctiva persoana ~ i
lc ,, 1 1_1\lltlillll rk 11 lu"l',ttl 1 it\ii. I k multc ori, oamenii
11 tl"11 t'1 '''1 "' ,. ,,11111 ' 11JIIIIIllot JH' care le au. Daca un
,-.n,llli_1 Npll111 ; d 1 1.tt JH 'IIl 1tlo .~ c.1 un copil de 17 ani sa
!j\t.' ' 111.11 .1 llll.IJIII'.t J., 11 petrcLTIT, aceasta parere reI'' t::t illt.l llJIIIIi.t .H clui p:trintc. Tn ba:r.a acestei opinii el
JH 1.1 t1 iIIIJHlltt', du p.i. ca:r., o scrie de interdiqii propriilor
topii. t:a nu este o opinic publica.
Nu orice fel de opinii ale oamenilor au statut de
opinii publice. Daca un anumit subiect nu este de
actualitate, el nu reclama opinii ca~e sa aiba caracter
public, iar intrebarile unui astfel de chestionar, in
aceste condi~ii, nu pot masura decat opinii individuale,
a~ a c_um pot fi ~i opiniile parintelui din exemplu I
an tenor.
Daca un subiect este de interes larg ~i exista
dezbatere publica asupra sa, atunci putem vor~i de
opinii cu caracter public. Daca, sa spunem, in Romani a
s-'ar propune introducerea uniformelor ~colare pentru
elevii de liceu ~i ar exista dezbateri in presa ~i in
societate asupra acestei posibile masuri, diversele opin ii
exprimate, reductibile la pozi~ionari pro ~i conrr.1
masurii respective ar avea caractcrul unor opinii
puhlin. Pcntru a exist a o opinic p11hli1 .1 11 t'h11ie s.1

l'\i.tt ,.i 1111 itlll:tl:' tl.ll .d jllljltd.t\11'1 Lt~~ de lt" JH 't ii V, t

Jll ollll'ltl.i, Jlll'l IIIII ~ I 1111 llivvl I idit .I I ,d \'() 11\llilll .\Ill ,;i
dl'fh.ttl't li ptlhlirl' pt ivito.llt' l.t 1e:-.pt't't ivul :-.uhic1 t.
Solld.tjdt tk upinic suttt ut ili:r..ttt nt :ti 111111t t .1 tti .;H:
sitllp\e ,tt'l'll101\1CIIT" Jll'llll"ll .t Ju.1 ,tt'lll!H'I.Illll.l"
popub\iei '111 anumite prohkmc :tr:r..llo.ttl' ~i de ,II tiLt
lit:ttl'.
Ancheta b:l'l.ata pc intcrviu presupunc c:1 socioltt
~ulnu mai pune dcd.L lntreblrilc (nu ~i variantde posi
hik de rlspuns), l:tsand subiec\ii sa raspun<.h :thsolut
libcr. EsLc evident d accSLC raspunsuri sc apropic 1\llill
mai mult de ceca cc intervievaLUI dorqte sl cxprintl', 111
mod real, lnsa dezavantajul major csLe dat de hpt ul t .I
raspunsurilc subicqilor sunt mai grcu de cuantific.u ~i
de cxprimat sintctic. Grila de intcrviu folosqtc priorit.ll '
lntrebari deschise, adica lntrebari Ia care nu cxist.t v. t ,
riantc prcstabilitc de raspuns. Libcrtatea ccrcclaiOIIIllli
care utilizcaza intcrviul cstc mai marc, dar totodat.t, cl
trcbuie sa fie Llll foartc bun profcsionisL, pcntru C:l .It I'
buic sa sc implicc lntr-o masura muir mai marc In pro
ccsul coordonarii ~i sus~inerii invcstigatici, punand umo1 i
lntrcbari de clarificare, care nu crau trecute In grib st:1
bilita ini~ial, ori rcnuntand la lntrcbari care nu m.ti su tll
rclcvante ca urmarc a raspunsurilor persoanci intcrvicv.ttl'.

'1''-' iII

Ill

I .I

"" I' II II , \

1111\)1\ ,111,111'11'
till [t" II I\ I
I )I' I Ill. I\ i
II ( II II

i I!!

lijJ-Jjltj ._II

II 1,\l lld _q

Ill

II

o\ i "1.'111\o

\',dlldH 'I \

II t\1

t lli II .1\lild Iilii I\ !1 ..1

,II

~~l"
...

l< cg 111i

,1,

de j(m n11lt1rc a lnt rcbtlnlrn d111t1 </Ill, lw.l tiOIIIII

ll
t II III i I Ct . III ~ :
.. .. I. ' "I .I "I I. Ill\ ,11.1 ,
I II I 'Ill I I I, I 'II" 11 I I
!i jll' "' II Ill ,,\ , ,.
I

~1 1

implicat
in .. . "
Nu folositi niciodata duble negatii deoarece ,Nu ati fost. . . .niciodata
. . ....
.
citirea lor creeaza confuzii.

lll l li

Nu utilizati neologisme sau cuvinte putin cu- ,cre~eti ca reformele au un caracter

noscute celor carora le aplicati chestionarele. eclectic?"

1[,

,Nu sunteti de acord

Evitati folosirea negatiilor in intrebari.

6ii ... "

! .l k i l \ 1ol\ llJll

il

Evitati cuvintele ,tari" care au rezonante afec- ,Ati utilizat bataia in relatiile cu colegii ?"
ti ve puternice (bataie,furt etc.).
l :v it :t~i cuvintele care au mai multe intelesuri, ,Va iubiti profesorii ?"
(po\i iuhi p :trin~ii , iubitulla pra, d.inele etc.).

I tj

I ill

ri l l

111 j[1 11 'd I I

lloli I

j)l l'S IIj)\111(' 0 L' LII IO, I ~ l \' 1 \'

prv.d .,hil:l .1 il.'ti OI1l l' ltcl o r cc rce tatc, ccc:1 cc permitc
ut ili l'..ln.'.l c:1 in strum ent a grilci d e o b serva~i e pe n
t ru In rcgistr:uea datcl o r.
h. Observa?ie nestructurata - este utilizata atunci
d nd cc rcc tatorul nu cunoaste fenomenele care se
vo r produ ce In cadrul deme;sului de cercetare ~i nu
poatc u tiliz a un instrument prestabilit de
l nrcgistrarc a informatiilor.
Tn fun c~ie de acurate~ea grilei; precizia observa~iil or p oate fi mai mare sau mai mica. Cu cat grila este
mai stru cturata, cu ad.t precizia masuratorii va fi mai
mare ~i putem spune, de asemenea, ca ~i fidelitatea
m:l.suratorii respective va crqte. Putem avea o grila care
cx prima doar doua situa~ii, de exemplu, ,subiectul sta
pc scaun - subiectul stain picioare", sau o grila in care
:w cm trecute multiple tipuri de posturi (pozi~ii ale
co rpului) presupuse de pozi~ia in picioare sau pe scaun .
(de cxemplu, picior peste picior, aplecat in fa~a etc:).
Exista !nsa posibilitatea ca grila sa fie extrein de precisa
~ i sa d escrie un numar foarte mare de comportamente,
l nsa tocmai acest lucru poate face insa ca identificarea
~ i notarea lor in timp real sa fie disfunqionala.

---

Atentie!
Nu construi~i astfel de intrebari!

Reguli de urmat

( )/11 1'1'/lr l(!( ' ,1 /1/! l l//l tl i tf

1: 1'1 1.1 \1IIIII r l1.11 iic ipotl'ti e<.:, dcoarcce raspun- ,Ce ati face daca ati ajunge astronaut?"
rHit il,: 1 11 l1 ),,,,,ll')',l' lll'r:tl l' ~ i foarte div erse.
l'vil,t\'t l ttlt J,,,,tl , ),r' IH 'l.di dro .lt'nT r:ir:l. un ,Credq i ca exista dreptate ?"
l ill l_' \ ll llltl \, ' ltil l, 1 11 11 ' 1 l1 ) lilt .1 11 v. i\ ();ll'l'.
---

.. <: ~ 1 de des vii. minti ti prietena sau prietenul

lill. tl li \1 11111 [I t ,.,., \Il l I ' I'"""' 11 1.11 tl q, t.dl.i tl' llll.\i hun ?"
.ll1/. !i ,t\ ,t\ ,1, II ;t, I 1IIIII )',.111t\ 1'' , lt'il\l ', ltll
111 ,11,1 ],_ 111 111111:h,l11 '111'1 11 l'ofl \l ,t\ t
I \' lldl,i tllllJ ,Ill lo 111111111 ,, ttl )li' l'ofl tl.d i' )l\' 11

--------------

I" 111111 ,,;, , : t:jlllll ' ""l ~

l~ "

I'"' It d i l ~ ~ it l.

.. < : ~ p.ll l' IT .wqi des pre manualele de so-

r io log ic ~ i de m:u cmati ca ?"

Nlljllllll'\i llltlvl i, lli t.\l c~. ll it intclp rc t.ttcc:t " !\ ~ i Cllll proza literara a lui Mihai
lii1HI de ll.'S l.ll"l' :1 c uno ~ tin ~cl o r, pcntru d. Emin escu ?"
:tparc cfectu l de prestigiu ~ i tendinta de a
rapund e dezirabil, a~a cum cred subieqii ca
trebuie raspuns in public.

Ill
I

Nu puneti intrebari foarte lungi

plicate.

'
11:11

s~u

Mode! de grila de observatie

a comportamentului nonverbal al profesorului Ia ore

r ~ 1 1 1U II !\; d. 11 ,,-1 "'I' ' 11.111 11111 11 ,1.1 :.i " l', lll '~,

I hil t

com- ,In contextul international, in care Romania s-a incadrat dupa intra,rea in NATO,
este oportun ca, asemenea altor tari din
regiune care nu sunt in NATO, Romania sa
ia in consideratie statutul sau de putere
regionala .. . "

Profcsorul sta
In picioare
In fn\:1 clasci

I' ulf~ttl

l.t

.tlr

Profesorul scrie
Ia tabla

-
2 minute
-

,..

---

'"

Observatia sociologica este o metoda de cercetarc

preluata din metodele de cercetare specifice ~tiin~elor
naturii. Ea este cea mai veche metoda de cercetarc
~tiin~ifica ~i i~i propune sa analizeze comportamentelc
pe care oamenii le au in diferite situa~ii.
Ob s erva~ia sociologica, in func~ie de m o dul l n care
sc d cs f:l.~oara ~ i sc lnrcgistrcaza d atclc, p o.1 t1 ' fi :

2 minute

3 minute
3 minute

2 minute

1 minut

1 minut

5 minute
::.::-

II II

Profesorul sta
in picioare
in spatele clasei

1 minut

1 1n inute

''i

Profesorul se
plimbii prin clasa

----,

.
--

In~

r,

111i 11 1

.-

5 minute
5 minute
5

i Ute

111 11

:1 lllilllll l'
-~

I itl.d

., Ill j Ill

H llt inllll'
~~-

ll minut t:

R minute

3 minute

--~-

Observatia structurata are

doua ma~i neajunsuri. Primul se leaga exact de caractenst1ca structurarii.
Structurarca presupune o
cunoa~tcrc prcalabi la a
tipului de cornport:lmente
pc l':1rl" llnll(".1'1.\ s.1 k maSO. II '\' . 1" .d.tt .1 . tt'\'~tvi cu'" '' ~ ll"t i Jlll '. d.dllll', 1111 sc
1" t.l t t' ''"''" tU i ' ' l', "l.1 dt
otltwtl.l\11

!II

,!1

Observatia nedistorsionanta are ~i ea neajunsuri. Instrumentele de inregistrare

pot fi vizibile ~i pot influenta, la randul lor, comportamentul persoanelor
observate. De asemenea,
utilizarea acestor aparate
de inregistrare farii ~tirea
celor observati ridica si
probleme . de 'moralitat~:
cand sunt folosite aceste instrumente, cei observati trebuic anun\::t\i cii vor fi urmari\i s.wlnrq-\istr:l\i.

Tn :u:estexemplu imaginatde noi, ptulvwtul ast.tl

la catedra 14% din totalul timpului de predare, a scri 1
pe tabla 44% din timp ( a~adar, a stat cu spatele I,,
elevi), a stat in fata clasei in picioare 16% din timp,
acela~i procent de timp fiind alocat ~i pentru plimbatul
prin clasa. A stat in spatciJe clas~1 6% din timp. Estr
evident d prof~sorul a avut mai mJJlte comportamentc,
dar in cercetar_e _uoi vom selecta doar acele compor
tamente pe care vrem sa le masuram.
Observatia nestructurata este utilizata in situatiiltin care nu putem folosi o grila capabila sa ne structu
reze observatia. A~a cum am precizat, ea este prezent.1
in cercetarile unor grupuri sau persoane despre care nu
avem o cunoa~tere prealabila semnificativa ~i in cercc
tarile in care este greu sa se produd un instrument dr
observatie bine structurat. Dad dorim sa cercetam, dr
exemplu, un grup de copii ai strazii, este posibil sa nu
~ ~ i m exact Ia ce tip de comportamente trebuie sane a~
tcpt:'t m In anumite situatii. Uneori exista ~i situatia in
t': IIT nu suntcm interesati de cuantificarea unor tipuri de
l'tlltljl(ll t.1~ncnt<.: , ci de analizarea, explicarea ~i interpre1.11 t',l lor. In .1l'l'St ca:t., nu este necesar ca observatia sa
jj(' \lll.l Sltlll'lllt";ll.\.
Pv11t ru .1 observa comportamentele cuiva este nece
s;lr sa Iii lntr- un anume gen de contact cu persoana
respectiv iL Tn acest caz, apare intrebarea dad prezenta
cercetatorului nu influenteaza comportamentele celui
observat. Spre exemplu, dad dorim sa studiem comportamentul profesorilor in timpul predarii ~i asistam
la ore, atunci se pune problema dad nu cumva, in reali
tate, profesorii i~i vor schimba comportamentul obi~nuit
tocmai pentru d in sal a de clasa ~tiu d exista u n
cercetator care ii observa. Din experient'a cotidiana ~tim
d, aproape intotdeauna, comportamentele se schimbii
atunci cand oamenii ~tiu d sunt observati.
Pentru a elimina o astfel de problema a fost propus~
o tehnica particulara: observatia nedistorsionanta, care nu
altereaza comportamentele celui observat. Ea presupun,c
utilizarea unor instrumente speciale, cum ar fi aparatur;l
de inregistrare audio sau video, oglinzile semitranspa
rente sau un sistem de televiziune cu circuit inchis.
Aceste procedee sunt utilizate de obicei in conditii de
laborator.
Observatia nedistorsionanta se utilizeazil c1 1succcs
In sociologic pentru cercctarea unci g'"''' 1, t.ltll' laq,i

IV I LI II _II II~ ~

,,l' ,.. ~_ .. ' '.::"""' ' ' 'Il l .. ~ ---~~-~='"'---===~--------

dl' suhin tv, dvo.llt'Cl' pusihilit.ltt.1 tlll'l').!,istr.lrii vidn> .1

ct>tllj)()l t.IIIH 'Itttltlr i ll g.lduic .w :1li:t.arc.1 lor oricind, de
01 ic.\~i nrcct.ttori.
Un :1lt tip de critcriu de clasificare al observa~iei
~ ine scam a de mod ul In care se imp lid cercetatorul in
c:~ d ru I social In care face observatiile sale. Din acest
pu11ct de vedcre, putem vorbi de:
observatie participativa - presupune prezen~a activa
a ccrcetatorului in grupul studi~t, cu sau fara a-i
anunta pe membrii grupului in privinta inten~iilor
sale de cercetare;
observatie nonparticipativa - nu presupune prezenta cercetatorului in grupul observat.
Observatia participativa presupune participarea
directa a cercetatorului la activitatile grupului sau comun iti~ii pe care o studiaza. El poate face acest lucru pre:t.cntandu-si sau nu calitatea de observator. Observatia
participati~a, din acest motiv, este diferita in funqie de
nivclul implidrii ~i al vizibilitatii pozitiei de cercetatot
1a nivelul grupului studiat. Avem astfel patru situa~ii:

sub acoperire

Observatie participativa
deontologic interna

Observatie participativa
deontologic externa

Observatie participativa
neutra

Observa~ie participativa

lilt

IIi! II !i 'olll>d IIIII

1n primul caz, observatia sub acoperire se refera la

situa~ia In care cercetatorul se implid asemenea unui

membru real al grupului sau comunitatii pe care~ o

studiaza si nu isi dezvaluie rolul de cercetator. In
c:\litate d~ memb~u, implicarea in activitatile grupului
cstc similara cu a tuturor celorlal~i.
'l'i pul deontologic intern se ref era la situatia in care
tncmbrii grupului studiat nu ~tiu ca sunt observa~i de
cncct.hor, iar acesta nu se implid decat foarte slab in
.It tivita~ilc grupului, de regula, din motive deontologice
~: 111 11H>I':dc. l ) ;1ci\. studia/.a cineva, spre exemplu, compt>t t.IIIH 'IItul ~ i nh~iilc din cadrul unui grup de persoane
',\It ' .;(; dtt> )', IH.t; .. l cstt evident d implicarca ccrcctato'ldlt i 1111 1111 .111' ~.t lit 111\.\ tnt .tl.1-.

lV II

,[\ill\'111

1111

III

D eontologia reprezintii
codul moral al unei profesiuni sau meserii. In
cazul sociologului, codul
deontologic presupune, In
primul rand, respect ~i
consideratie fatii de oameni, indiferent de cultura,
mediul, etnia din care fac
parte. Sociologul trebuie
sa aiba grij ii ca, prin activit.ue:1 sa de ccrcctare, sa nu
.dn ll':tv l ihc n ~~ il c ~ i valoid t III ILII II' l1md .1m<. nt:dc.

George Elton Mayo

(1880-1949), psiholog ~i
sociolog americ'an de origine australianii. S-a stabilit
In Statele Unite In 1922 si a
fost profesor universita; la
Harvard. A fost initiatorul
unei orientiiri psihologiste
In cadrul sociologiei industriale. Cea mai importantii
lucrare a sa este studiul
Problemele umane ale
unei civ iliza(ii industriale
( 1911).

l11 1(.d il. lll', lllllll t' itl ll'ii rts pl'r ti vi n..tr~i o n :w pur ~ i sin1plu 1., scl illlh.trc:l mediului , dcvc nind nui atc n ~i ~ i , din
.Hl.1 s1.1 c.w :r.a, :wa nd un rand am ent m ai bun. Simplul
l.qH ci\ part icipau Ia expe ri me nt l i facea p e oameni m ai
. lt <: n ~i ~ i mai cficienti. D e aces t efect trebuie sa tinem
st.\ ma In o ri ce t ip de investigatie social a in care observ.1 to ru I poate influ enta, prin prezenta sa, comportaIIH: ntul subieqilo r p e care ii studiaza.

Obser v a~ia deontologic externa sc rcil'l .1 l.1 cazul1

care grupul cuno a~ te statutul cercetatorulu i, iar acc.~ l
se implica in activita~i ca ~i ceilal~i membri. Acest tip d

observatie este unul des inralnit in studiile calitative d1

dicate c~munita~ilor,.. d.eoarece prezenta cercetatorult
nu poate fi una ,;naturala" in grup (in cazul in C: ll
cercetatorul nu s-a nascut sau riU studiaza comunitau
in care locuie~te ).
Tipul neutfu este eel in care cercetatorul este va/.11
de membri ca fiind in afara grupului, iar acesta nici 111
se implica in activitati. Acest tip este utilizat de m u l!
ori ca o forma de cercetare asa-zis de , tatonare" a unu
mediu social care urmeaza a 'fi studiat.
Experimentul este o metoda care deriva direct di1
o bservatie. :In principiu, exp erimentul presupune stimu
brca, d etermin area unei reaqii, observarea ~i m asu
r:11T:1 ci, l nt r- un m ediu controlat, fara interferente d i1
1' \ lt 'l ior. Tn :~e ti v i tatea noastra cotidiana facem relati l
,Jt:.: n pt'l in H nt c In mini atu ra: spunem o gluma cuiv
" ill Ll!;t:J II 11 l.1n::1 ~ i urm ar im m odul in care aces!
"-'' 1 1 ~ \ i " l' l; . l 'f.~ , 11 1\.1 1111 m.ts ur:t m reaqia (durata, inten
>l ltll.: ). 1' i. d t 1 t'l!' 11 1t1i mulu.: o ri , ne amuzam sau 111
IIIII ' Il l:\Il l 1.1 :IJ 1.II i\'I (' i.
l:,q t: l'lllll;lll lil .>lH i. d p rcs upun e conditii speciale d1
lt'.d it .ll.l', l.dHH .II n .ll l', .qur:Hu ra d e 'inregistrare etc. Fl
IHL II l' li l (.d i:r.. 1t III S.l si In mcdiul l n care subiectii s~11
).; IL~p.u r il c s wdi ate l~i desfa~oara in mod obi~m1i1
ac ll vIta tea.
Asp ectul asupra caruia insis tam in mod special s1
leaga de efectul perturbator pe care il poate producr
experimentul insu~i. Acest efect poarta numele d1
efectul Howthorne, dupa numele uzinelor uncle a fm 1
evidentiat la inceputul secolului trecut de sociolo gul
american Elton Mayo. Cercetatorul american a dorit s,1
realizeze la uzinele amintite un experiment cu scop ul
de a cerceta modul in care eficienta muncii era influe n
tata de mediu (iluminarea atelierelor, temperatur:l,
umiditate, zgomote ). Astfel, in timpul activitatii u n u1
grup de oameni din uzina, el a modificat pe rand
fac'torii de mediu: a crescut, iar apoi a scazut lumin a, .1
modificat temperatura, sonorizarea etc. Rezultatele .111
fost paradoxale. Orice cre~tere a zgomotului, calduri 1
luminii ducea la cre~ter ea productivitatii mu n ci1
Num ai ca si o ri ce scad ere a acelorasi varia h ilt- ('() lld U CI',I
b :1ce las i c'fec t.
'
I

1.1 I [l~h II : II

I;J/Il )I'N it tt 'l t.l lt:<l

o!li lt1111 ,I, 1l',j, l.1 tl i'/ VI) I
til l l111i.1 ti t ,llt .di l.l ll'
i !ii [IIIII Ill> l111 ' lll l.dt Ill
d1d c 111 , 111' 1, .1 1.11 111
I t! iII [I tlll ,dl ,( 1'"'1'1)'1.111
I

'

,1;11

i11 I\ l ilt

,I

II ! Ill I\ 111111 I"

I II

1\ I tjlll

l\111 .1

Analizarea documentelor sociale este un tip de

metoda care n e permite sa studiem in ~tiintele sociale
:\t ~ L prezentul, cat ~i procesele ~i fenomenele trecute.
l )oc umentele sociale pot fi :

pu blice ( exemplu, ziare, emisiuni TVI radio, carti);

oficiale ( acte, certificate de na~tere, de deces, fi~e med icale, acte de proprietate, hotarari de divoq etc.).
Analiza de continut reprezinta exprimarea cantitat iv:t a anumitor ,unitati de analiza" pe care le identi1ic:tm intr-un anumit document. U nita tile de analiza
cl.1 sice sunt:
' .
spatiul sau timpul: spatiul, in sensul de spatiu
ocupat, de exemplu, de lungimea textelor dintr-un
ziar; timpul in sens de timp de emisie (la radio sau
Ia televiziune) dedicat anumitor probleme;
cuvintele: se numara de cate ori apar anumite
cuvinte intr-un text dat (de exemplu, de cate ori
apare cuvantul ,dreptate" intr-un manual de istorie);
tem ele : sunt propozitii care exprima anumite idei
d es pre un subiect dat. lata cateva exemple din domeniul sociologiei familiei: ,familia hotara~te pentru
membrii ei" , ,in familie deciziile se iau in comun",
, maturitatea ins eamna independenta financiara in
rapo rt cu familia in care ai crescut" etc.);
personajele : sunt utilizate ca unitati de analiza, in
special In cercetarea unor produse culturale care
implica as tfcl de interpretari. Putem, spre exemplu,
st udi a evolutia ro lului femeii in societatea romancascii studii,nd p ersonajele feminine dintr-o telenove la Ia rn o d a care po t reflecta diversele roluri ale
fcmeii d in societate. La fel putem sa analizam perso n:1jc k literare pe care lc gasim in operde studiate
d <: d cv i In li ccu ;

itl' /11111 : es t<.' un tip spec ial d e produ s care es te anali/ .. 11 c;1 .1t.u't (d t exc mplu , ani co lul, edito ri alul etc.).

Exercitii
, si
, teme de reflectie
,

ltlpiiJtJIIi : 1111 .~idl"l :l\i dl :1vqi In prczcnt?

Lucra~i pe perechi ~i formula~i cat mai multe ipoteze de cercetare utilil'.. lll
variabilele:
. . . .. .- --
nivel de educa~ie;
participare la vot;
~
pregatire profesionala;
me diu de reziden~a;
stare a sanatatii.
Prezenta~i colegilor ipotezele formulate ~i explica~i la ce anume v-a~i gandit.
2. Sa presupunem ca trebuie sa explica~i unei persoane care nu crede !n caractc111
~ tiin\ific al sociologiei ca este vorba de o ~tiin~a. Ce argumente a~i constn 11
Pro .cnl:t\i -le pe rand ~i alege~i argumentele cele mai convingatoare.
) , ).' 1)1111.1\i ~rupc de cate patru-cinci elevi. Fiecare echipa va alege una dintre u1
111 f1 1'r.11l'it pnsihi lc tcme de cercetare referitoare la felul!n care vad elevii:
'I ~ ~ 11,!1 ,I 111111,1;
1 111) 1 1 11 11 ~'; 111 111111 ;
1111 I 1, I \11111 '
1111 I II I l11111 1
li iil llliJ ;( l11111 n
11 111tll ;111pr, llir n 111 1\i'llj l .~: i ~ llllttr ': t\i 1 tttt\inutul pos ibil al unui proiect d

1.

1111

Ill

5.

Ill
lj

6.

..

9.NR
( I ),u .l 11''/l(i11UCntul declara ca nu
.11 r /'' i 1' /l'lli , se trece L
a intrebarea Q6.)

illlll\tltllil/.i sunlcti de prietenii pe care ii ave~i?

n,

1
1

'l

l!ii!!l\i 111 n

Mu l\umit/a
Ntmul~umit/a
I :o.t rte nemul~umit/a

NS/NR

=-=-=

NS/NR sunt cod uri consacrate

care inseamrl'a ,Nu ~tiu/nu raspund" .
Op~iunea de a spune ,nu ~tiu" sau de a nu
raspunde apare de obicei la fiecare intrebare,
1 dar nu i se cite~te persoanei careia i se apl.ica
un chestionar.

~ .tl.t de Ia 1 (,deloc important") la 10 (,foarte important")

.d 1' ~1 d ' .1, ' 1 onsiderati d il ocupati in grupul dvs. de prieteni.

I
4
5
6
7
8
9
10

foarte
important

i l oll II

9.NR

1 1 , . ,_. ;-~ ~~ ~ , -._.~

Ipoteza: performan~a ~colara a unui licean influen~eaza seleqia membrilor grup1i

lui de prieteni cu care !~i petrece timpulliber (,Cine se aseamana se aduna'')
Tema anchetei pe baza de chestionar: identificarea criteriilor de seleqie a gruJlll
lui de prieteni pentru liceeni.
l:p ntion : I 0 clcvi, alqi h l ntamplare, din fiecare clasa a XT - :1 .1 lllllii lit t'll .

Aceasta indica~ie
se nmneste ,filtru". Ea
archea;a faptul ca exista
,cazuri in care intrebarile
lnu se pun in ordinea norala. Imrebarea Ql este
in acest caz ,intrebare
filtru" .

I. h>:ute mul~umit/a

1(1po 1 do I ,'i l l) j:i ,l llll I l1 \ I ': 1 ll"ii'fllltl.t\i (l ( t' lll ~ de Cercetare Care p0.11
111 F Pd,1 \ ' II ;W ir ':-1. c .llll',lttli\i, l'ulnsi1HI tc xtul lec~iei, proiectul C(' t

Pr"i:l.t'lll .l\ i i~ ldt ' )',rllll jlllll( ' ( I I'll' ~ i di .~nlt.t\i k tmprcun a, formuland !ntrebari
:.tq~t . , , jj Itt lin .ut r.tl'.. 1\li ~. l\i itt chs:"i timp de o lun a prezentarile voastrc
'""l>ull.ll..l\i\i k ori de c:1 Lc ori avqi o idee noua.
Tncc rca\i sa face~i o grila de observa~ie pentru a analiza comportamentul eleviltl
In diferite situatii cum ar fi:
raspunsulla ~re;
comportamentul!ntr-o activitate colectiva;
comportamentul!n excursie.
Discuta~i !mpreuna grilele realizate ~i completa~i-le astfel!ncat sale pute~i utili 'l,l
In ce fel a~i modifica grilele voastre !n cazul!n care a~i folosi diverse tipuri rl1
observa~ii? De ce?
Construi~i un chestionar cu !ntrebari !nchise pentru a analiza modul !n <:: 111
elevii de clasa a XI-a privesc profesia pe care o vor avea dupa terminarea liceult 11
Folosi~i exemplul din pagi.na alaturata.

(
Codul
pcnt1u
Jli ccarc chcstio n.t r. 1n co ndi1iil c
In ca re chcstionarul cstc anonim,
codul pcrmitc idcntificarea
fiecarui chcstionar.

Hi dl11t ~ ~ .11 qt i:l comunica~i eel pu~in

tl'i itt, h ~ pt f1o1.to:i ?
... %
9. NR

it1_l l 1il!

,_ ,_,. 1

,,,j,

cod \ _ \_ \

I iilllll]

P'it:ltllii dvs. mcntionati cati indeplinesc urmatoarele conditii:

Nr.
ol111 .11,., .. 1 ~i l' lasi\ cu dvs.
11111 ( , I' \1\oc, dc -s t_r_a_d_a_)_d_v_s-.---1~1---11

)IJII_!
IIIII

, ,

I" 1 I 1111 d v~ . IIH".I d1n ~coala generala.

11 111_._\11 1111ill 111 .1i 111.1ri dcd.t ale dvs .
-----+--~
1'1 11 iiJ"" 1111.1111 .11l'k.1~i medii cu ale dvs.
<Hi ll ,\, I \.1 11 1','' " <' II dvs .
IIII I

" ""''''I' ""d'

111. ii7t1i ci dcdt

~
---+---1

1\~l ldl . l '1 '1" ' "'1.11i v .ll" t'\'.l~i mu zici

11

" ,1'" 1rl1.1 \11i d v~ .

Piil '.l ,1, 111 ' 1 1 . 1 ~ i i1H lll i r:1 ~i -d-vs.- - - 1 - - l

...... 1111

l\l tl iil ...... ........ .

.! . lctnillill
t!l:l\.1 . I x - ~l :1 fost : .. . ..... .
.. , .. , , ., .. _ p ulq ............... .. .

.I , .. ,,.

il 1 I , II II ' "
JitllU l',i HI t

ih

11IiL II_

Ill ill
.lti ill

Q6-Ql0 sunt numite

si ,lntrebari de identificare".
Ele permit, pe de o parte,
verificarea faptului ca
respondentul face parte din
qantionul dorit. Pe de alta parte,
permit construqia de categorii de
respondenti, de exemplu: fetele
\cu media peste 9 din clasa a XI-a
~lin regiune:1 Moldova, profit

unun.

-----------------------------------J

Stabili~i lmpreuna o tema de imeres public. Sekcl.t\i dP~t :i ~- ' '' ' ,-, ~ ~ t ll} \l lt!i/.1~1 o

analiza de con~inut folo sinc.l unit::i~ile de analiz<i studi.uc.

7.

Un alt tip de i1;1vestiga~ie complexa, in care se pot reuni mai multv tlltLOd c
simultan este studiul de caz. El presupune analiza unui singur caz reprczwtativ
pentru o problematica data. Putem s_tudia,_de - ~xemplu, inodul ,i n care sunt
influenp~i tinerii de catre prieteni studiind lin singur gru;P sau o singura ga~ca,
de Ia formarea ei pana in momentul disolu~iei. Putem utiliZa chestionare, putem
re:1li:t.a interviuri, putem sa facem observa~ie participativa etc. Toate metodel~ ~i
uhnicik aferente utilizate vor avea acelasi obiectiv de cercetare.
hlltll,t\i ~rupc de cate patru elevi ~i stabili~i impreuna tema unui studiu de caz.
l'tl~/' t : tll.l \i rok~i lor rezu ltatele investi!',tll,ii \," ,-... 1.t 1~ ~ i discuta~i impreuna
' 1_, ,_lii.ICtdt ,"l\i ;1\i i11t.d1tit In aplicarea
j i i!

i "' I! 1 1 i

lttii i' ~jl vn 11 11 }',1 ti \1 '!11 ,1 .ttldiului

i,l/ tilt \ , llllt lll'i'.llt ' lt Ctl
l' i l ii iii ii it ' Iii! If

t it

\i!ltli

lui

lndividul st soctctatca
'

llt111dt c l"':jud cl .i\i p1 l'.lll' lnodl'lllil.ltl':l lc.l .Hill s 111 ~I Ill' in istonl'.
l1""l' I_L''.I t:, lt'SI<' Iq:,.ll :, d,tJ.lllll':llirav:i ,,liint,ci lllli.UH:. S a spu s chiat ,
li!ltll Ul;1J11,11l e ltlllllll.IS.l, l :1 Olllllll'sll' ll ,.IICSl il' g:Jnd j lll.ll't:'' . j 11 raport
lljtl 1 ' " ,'l"'ll l. ll t~' \ttd :tnim.dclor, onlul .1 lost va zut intr- o tot.1l.1
1i1]i1', ~~~~~ s id c ra!Hiu ~ c ' ' do.1r g:l ndire.1 l'S le :t~Tl'.ll'.\l'l' I ,\ f.l l' lll pc
''t" '"j ''\lii.I St-<1. l11 rl'.dit.ltl', lu crurile nu sl.lll :\ ~ a. OmuiLstl' ~ i ,\ fost
Hill I 1111111'<.' tclc 111.1i putLrnice ,\IIi male. in sine, prin natura S<l animal.!,
,11 jltil '"i,. < 11 st gurall\.i, intdigcn\:1 i a innllll\it de mii de ori aceast:1
11,11 11111ld .1 <:n.u nv:\ In jurul s.iu care l-.1 Llcut ~i il face eel mai
'h ''"'"l.d ,,tn: .1 ex isut vrl'od:na pl' aceasta planeta. Estl' vorba de
' 1111 l11 d 111: <
\ It c ~ i I <l construit ~i in cu-e 1raiqtl' ~ i care forml'aza ceca
'"l~ q ,ll '"'"'esc eultura. 1\ce.\sta poatc fi produsa doar In societatc,
ill .it l.i 'llltttlu1 ca liin\a social:'l presupunc, In fapt, asimilarea culturii,
'' ' tP.III.l ttutncle de socializare. ln cadrul societ ;1~ii, individul
111"'-\i"'li::t l'" lllllllai daci'i prl'i<l rolurile definite de cultura ~i thea
ll!llllll:k in'llllse de societate. /\ ~a cum o sa vedcm, individul nu sc
' .,, 1111 11.1icstL' In societatc In gl'neral, ci In intcriorul unor
1\tl 11 :,~,d,. i 11 ,\c~st capitol vom vorhi dcsprc toatc accstc lucruri .

.Iii! I ,,- I iiH' tlil pl -1\ i'll' l\1 I I'ill jl.ll':lllll'Z:L..... 2p.
-~ l j Iii j , j lllidtil 1 I IIIII I
I IIIII i I j I
I itl, (l lt1illl-lii I"'''' ' '.tll i.tl,( ' 1\lllllt'Sl'
: ttttl I"'''' tp.d, l, ptovnlet. lolositc In cadrul
lllltl llti\Hil llliotllt}',ltt
(_ IIIII 1111 1,,,, .1, 1.ltt.dld ,l, lllohlt.llt.l, chestionarca, observarea)
I

'

Ctll ltl'jlltd .. l'il'v hun" .1JT ca posibili indicatori:

11.1tl it ip.11-e:1 Ia discu~iile din clasa
cre:HIVItatc
- grad de informare
Rezolva succint urmatbarele sarcini:
a. Alege doua concepte care pot fi folosite pentru investigarea activita~ii
~colare din urmatoarea lista: elev dezinteresat; profesor bun; ~coala
buna; orientare profesionala.
b. Formuleaza pentru fiecare concept ales cate trei indicatori posibil de a fi
folosi~i intr-o cercetare sociologica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3p.

3. Sa pres upunem ca derula~i o cercetare referitoare la modul de petrecere a

timpului fiber de catre adolescen~i. Da~i exemple de metode pe care le-a~i
putea folosi, grupandu-le in funqie de naura lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p.
Un punct se acord :'l di11 tl,, iu.

CULTURA

ltl l\<fill llttllll'lt Tylor

1'.11 ), l'IIIOiog ~ j
It ilpt~ ll '1\ llltl.tllil', pri d tl.!i dl 111111 lllliVl'I'Sit:lr <Je
11-' I'' ""J', "' t\, \., <)xl'onl
lhlli I'.ILl''l ,'ltltdiilv de
L jlt! Ill lj',llll'.l .llllllliSI.\ ,\
flii1 i till I It'd ,ll\cV.\1 .II('
;I J1 l 1J1 llllllljl'l.ll Ill
. i! iII I _
IIIII II ' " ' I .I I tl,
liiti!li111 111/lrojn/u
I j,
II

111/in,t /'"'"'

Nu este deloc usor sa definesti cultura. Exista nenum arate dcfinitii si t~ai multe stiinte care revendica studiul
acesteia. D~fi~i~ia clasica a ~ultu'rii o datoram antropolo
gului englez Edward Tylor care a definit cultura ca rcprezentind aceL compLex intreg care incLude cunoa~terea,

credin( eLe, arLa, mora/a, LegiLe, obiceiuriLe ~i orice fel de

capacita(i ~i deprinderi achizipionate de om ca membn1
a! societ a( ii.
Cc:1 mai sirnpla defini~ie pe care o putern da astazi,
care, In forme diferite, este acceptata de un num ar
nnre de cercctfitori sociali, este urrnatoarea: cultura
rcprc:t.int?i Loatc modurile de gandire, de comportallll'lll ~ide produc~ic transmise de Ia o genera~ie Ia alta
prin comunicarc sau prin oricc altmijloc, cu cxccp\i:t
rd 11 i glnt'l ic
C tl ;tilt' 1 ttvillll', tot ll't'.\ -t ' t' I'Sit' prod us s;\u ut ili:t,.\1
d, ~ ~ :'\ tt'1 : tlltt :;i r.. tll ' pn.111 ' li 11.111\lllis tit' l.1 n )',l'tll 'i'.l\il' l.t.
~i

d
Antropologia estc ansam blul disciplinelor din ~tiin
~ele umane care- studiaza
omul. Ea are mai multe ramuri cum sunt: antropologia culturala, antropologia
filozofica etc.

.d1.1, P' i11 01 icl' 1nijlo.1n Ill' )~1' 111 111 1 11 I" 'l' lill_;ll~ ldt ur.1
l 'a~a de acccp~iunca obi~nuit.t .1 lt't 1111 111tltti, 1'" 1 viii<'
din limba latina ~i care se raponcaz.t 111.1i 11ntl1 l.t culti
varea spiritului, cultura nu se refera doar la prod uscl<"
de elita create Intr-o societate, ci la orice fel de prodm.
Bunele ma.n iere sunt,-spre exernplu, un prod us cultural,
Insa ~i scrierea unor obsceri_i_ta~i pe pere~ii toaletelo1
reprezinta 'tot un astfel de produs. Mai mult, trebuie s:1
In~elegem a, din punct de vedere strict cultural, Intn
Luceafarullui Eminescu ~i o tocani~a nu exista nici o
diferen~a. Ambele sunt produqii culturale. Faptul c:t
noi le acordam o importan~a radical diferita In societal('
nu le transforma pe unele In produse ,mai culturale"
dccat altele.

< ~ 11lt.m:'i ~i civiliza~ic

jllt'1:ir :t ~ i lll.li cl:tr lntclcsul conceptului d('
:,1 t tll t'f'l'.llll s:111 difcrentiem de un ali
''-' '' i' L' '' '' ''" /..Ju:i r 111 stl.l ll sa lcgitura cu el, uneori
; J, :,,i' , tt '" """'''' l,. ./1' vorh.1 de tcrmenul de civiliq i1 1,, ''"lllllllllllt.l~ll'lii rolllunc, facem distinqi('
"''''-' tt't d,; j ''; ''")( '"' l>.11.1, de cxcmplu, ni se pan
1,,, .,. ~; ,1 :: p11tl!:lll 1::1 lo t t1i1nrii din comuna X au
l"'i!llf ,c, lliltll.ilt l''optii, p.trd nu ni semaiparelafcl
d1 ''" '' t .,,l V!ll hitll de prod use ale civilizatiei din co
lllllll.l I t'S(lt'Cl!V,l.
Uin punct de vcdcrc sociologic, diferenta dintn
cclc doua notiuni este data de amploarea ~i d('
raspandirea culturii. Astfel, spunem ca o cultura a atim
stadiul de civilizatie In masura In care produsele salr
sunt apreciate ~i preluate de alte cuhuri sau societati. l11
acest sens, putem vorbi de cultura ~i civilizatia greaca,
de cultura ~i civilizatia araba sau musulmana, de cultur;t
~i civilizatia cre~tina din Evul Mediu. Linia d('
demarcatie dintre cultura ~i civilizatie nu este foaw
u~or de trasat pentru ca, !n aproape toate cazurile dt
contact !ntre culturi, se poate vorbi de un schimlt
reciproc de produse culturale, de valori, credin\ (',
obiceiuri ~i alte produse culturale. Din aceasta cau z.t,
termenul de civilizatie are o extensie mult mai marc, 1'1
trecand adesea dincolo de granitele unei societati S;ltl
1\ll[i' ll ,1

''"''" '-' ,,.(l,"it:

il
I Itt i i o~ l, 'I:,, It I II" II II I I Ill
I'' I III} ""I 1.111111''1 Ill
r 111/tll.r
1.lt'l' 111.\1'.111111.1
,.1 11/itV.Itl'.l p.111l,lt1LU/ui".
/\cl'~l Sl' n s .1 fost ulterior
I

j lll ':i

I I

lmboga~it de Cicero prin

sintagma cultura animi
care se refera la cultivarea
spiritului ~i la lnva~are, In
general.

111;,,

I' I'

T ermenul civilizatie provine din latinescul civis

care desemna statutul de
ceta~ean roman, dar, totodata, ~i superioritatea ceta~enilor romani fa~a de
strainii sau barbarii necivi li za~ i .

na~tlllll.

SltliCIIII,l ( tdltll'ii
.I Ill\ I: 1" c.; 111 >1 111 .11
I hit (1 (,'i ' ."I II t: \ I' II I I\ I t:
,;1111 t/ ,i lill:llll[l:\l,ihtl.l :t

I 11 );l'IH'I .d, l<~.tlt: .tspeclt'lt' vil'(ii soci.ilv l.11 p.11 It ' d111
dd iiH ',\( ' 1 trlltll.t llllt'i socicl.t(i, .1 cc.tst.1 illcill /,ll td 1 .d,,
" i.d,; , Ct:i 1:.t11' 1:11'dt 1ik, cndill(t'iv, ohicviurilc, ritu.tlurik, modvlt-lv d1 '"'"
. itl li'i! ..: lt.l l'l'.l'/:i ill' pol'l.1111l'1ll .~i ohicctck f'olositc In vi.1(.1 cotidi.tll.l. I >.11 ,
ii!J ', t'll itllt:t ill.ll 1', jll'
VOIII dv1.lii.t .111:1li1.a, vom dcsco pcri trci t'OIIIJl<llit 'ltlt
'. ,J, It C t <:tlill\1'1(' Ill!
majorc ale cul1urii:
I
"'" 'l',oll<ll it!, \'10 11./l t'.
a. Componcnta idcaticil se.rejcrrl lrt totr~litlltt,r fllt do,
II
II ' llf't ,i;d I .tp.ll.\ I.'J'l'
(vrrlori, credin{e, 711ituri), care sun! Vl'llfclll.ttt
r-:i 11tl I' vorh.1
ln tr o societate dt~trl. 0 categoric spcci.1l.t .1 .11 ~ ~
lora o formca/.a valorilc care SUill idci IH 1'\llllt:,
rcspectatc de dtre mcmbrii unci comuni1.1(i. V.d11
rile prcci/.eazi1 ceca cc cstc bun sau r:\u, ghidt .IF,I,
In general, aqiunilc oamcnilor, pc baza lor d.dHl
r5.ndu -sc majoritatca normclor socialc. Crcdin(ele
sunt idci dcsprc lumc ~i via~i, dcsprc ceca ci. ('.~II '
adcvirat sau fals .

b. Componcnta obiectuala se refera Ia torrtc 1tflll rilt d,

produse culturnle care au o existenta material/f. 1:..,11'
componcnta cca mai vizibila a culturii. Oricc ohitt t
crcat sau doar utilizat de om cu un anumit scop, 111
misura In care cstc transmis gcncra~ional ca mod.t
Iit ate de u til izarc sau prod uccrc a sa apar~i nc cu lr 111 "
c. Componcnta normativa se refera latotalitr~tc,t rt
gu lilor pe care oamenii le respecta inlr-o socicttttt.
J\ccstca sunt modele prcscrisc de comport:llllt'lll
pentru <~numitc situa~ii socialc.
Normclc sociale sunt de o marc divcrsitatc, .1st It- I
c;l putem spunc, lntcmciat, ca traim lntr-un univel s
norm :Hiv. 1\~;H.lar, In sociologic sc lu crcaz?i cu m.ti
multc cl.tsificari:
I. dupt'lmod11l de trmHmitere:
ll()J'Jll(; Sl'J'JSe;
llOJ'Illl' IH.'SCf'ISl';
2. d!fpt'f .~ ~, tcllfl de tiplimre a lor In v in(a obi}1mittl:
nnrn1c idc:1k (dcsprc cum ar fide dori1 sa sc
t'OIIIj101 ll' O.llllt'llii);
- IHll'llH' rc.tlc (in f'unqic de c.m.' sc compor1.1 !11
vi.t(.l dt' z i cu 1.i);
1

l. rllfjl.t

dlll//1'/11111

IJ('

Ct/1 '('

tl rcgli.'l/1('/l{('tl'/.rt:

11<111111' j111 idict';

111111111 ' ((/111it I';
lit II lilt ' d1 c li)',.lllj /;II I';
Ill II !Ill l'd111 .1(11 li!,ilt I'll ,

==,..;.lt:,;-llii VIt liil ',.1

'l'otalitatca normclor dinLr o so1 111 .11, - ], HtiH'.11'.:1
ordinea normativa. Accasta reprczint.t u cl\mcnt
esen~ialin caracterizarea unei anumite societa ~i. Putem
vorbi de societa~i cu regimuri normative puternice sau
slabe, adica societa~i in <;:a.te~exista un puternic cult al normelor sau societa~i iri care exista 0 mare toleran~a fa~a
de incalcarea normelor.
!:::.
N erespectarea normelor atrage sanc~iuni in orice
societate. In sociologic, prin sanqiune vom in~elege atat
pedeapsa, cat ~i recompensa, in sensul d a sanc~iona un
act inseamna a-i acorda un anumit tip de calificativ fie
pozitiv, fie negativ.
Pedepsele asociate unor norme (prevazute in evenLUalitatca incalcarii acestora) pot fi - din punctul d e
vcdcre al consecin~elor lor asupra subieqilor care in, .d~- ., rcspectivcle norme- puternice sau slabe. Pede alta
11.11 t1', llllllllck pot fi formale, adica exprimabile intr-o
1,,,,,~,1 .,,,i;,i, pncis i\, sau pot fi informale, adica fara o
k"''"' ,, II.'' i1n]HI Sl' 111 practica sociala reala.
1111 1 l11 ~ 111 111 1 tllt.'\idvr:1~ic aceste doua caracterist j;, 1.dL 111 !i' H: I~ -~~, ''' )I' IIlLI I(',I lor form ala sau informala
i lipul ._!1_, ll(lll: \111111 ', )llltt 'tllil .1 s.w slaba, asociat aces lit ,~ ,I ii IIIII_ j r llll',lll I I 111'.11111 I) 111. 11 rice In care vom descoI'C II ) ! .![Ill II] IIIII Ill 111111111 ' 0., ()( t.l!v.

t'll"

N ~~''" ' 1.. ,,,,:di

l.lgi pcnalc

Legi civile

N()lllll' inlormale

Mor.aLi, traditii

Obiceiuri

' , Il l

l l.tli ;l;;[,;.l__________~==== II

( :ulrura, suhcultura si contracultur:1

Insa

jlltil lli ll loli\ :1

.1, I

!'1 II l l ill!ll ;-I

( :c:1 mai simpl :1 component:\ a unci culturi po.1rt.1 1111

mclc de clement cultural. U n si mplu obicct, o mclu
die, o norm :'i de salut etc. sunt exemple In accst sc11 s.
/\ccstc clemente funqioneaza l:ntr-o cultura doar lntr o
manicr:'i intcgrata, adica in cadrul unor complexe culturale. /\cestea sunt sistemc in care sunt asociate mai multc
clemente culturale. Dansul, spre exemplu, este un com plex cultural care reune~te muzica, versuri, norme pentru
cci care danseaza ( o componenta strict tehnica, prin
urmarc), o anume imbracaminte etc.
Mai mulre comunita~i pot avea aceea~i cultura de
baza, insa pot avea complexe culturale proprii, capabile
sa le diferen~ieze. Putem vorbi atunci de o cultura dominanta ~ide subculturi, adica de culturile care apar~jn
unor comunita~i ce ~i-au dezvoltat complexe culturale
proprii. Subculturile pot sa apar~ina:
unor comunita~i profesionale (de exemplu, putem
vorbi de o subcultura a sociologilor, in care pot sa
existe formule de comunicare proprii, un anumit
stil de via~a etc.);
unor comunita~i care au valori, norme ~i stiluri proprii de via~a (de exemplu, subculrura rockerilor ).
Contracultura este un tip special de subcultura in
care unele valori, credin~e, norme sunt in opozitie cu
acelea ale culturii dominante. Comunita~ile marginale,
grupurile deviante ori sectele religioase, de exemplu,
dezvolta uzual contraculruri.

Contactulintre culturi
Matricea tipurilor principale de norme social c

Aceasta clasificare este una pe care o folosim ~i in

via~a cotidiana, chiar dad nu in aceasta maniera. Legilc
penale exprima intotdeauna sanqiuni privative de li .
bertate sau penalita~i foarte mari, in timp ce legile civil e
au sanqiuni pecuniare (financiare) moderate sau mici .
La fel, normele morale au exprimate sanqiuni foart c
dure, mergandu-se pana la izolarea totala (sociala) :1
individului in comunitate, in timp ce pentru majori
tatca obiceiurilor incalcate nici nu exista prnpriu -l'.i:-.
sanqtunt.

l:stc o realitate indiscutabila faptul ca oamenii din comu, nit :'l~i ~i din societa~i diferite interaqioneaza in permancn~;l.. Culrurilc diferitelor societa~i sunt, astfel, puse
cotltinuuln contact. Atunci cand doua societati interact, ioncn:i., culturilc lor intra ~i ele in contact, c~z in care
Stllll pnsihik Lrci tipuri mari de situa~ii.
.1.
/\rultur:1\ia cstc procesul prin care, ca urmare a
11111t.H t11111i di11trc dou i'i culturi, se ajungc la apa' i ~ i. 1 1111111 t tllll)llt , e ntltur:1ie noi, care au In compo111 11\.1 ~ lt ' lllt ' tltt tli11 t 1tlt ~'' i diferitc. 'l'r:1ista ~ :'1 r :1
111 ' '" .1 .11 t1 11:1 t: tl fc t'lllll,tt , t .1 ,~ i b,tl t: tlll\11 lt~ c lli ,~ ~ i
., 1, 1.. " " ~'~'~ "' ' I n H llll .l11tt.1 t; ~ ~ ~ ~~~~~~e - ,- : i,,qdt : ti l'

"'tl'

110

Ill II 1<11t l ~ t .1 1<: t< l: ilun

--------------------=

Tcrmcnul de acultu:~~ic..t
fost crcat b s fa r~ i lLi I seco
lului al XIX-Ica. Printre
sociologii care 1-au fol os it
se numara ~i sociologul ~ i
antropologul
american
Ralph Linton ( 1893-1953)
dintre ale carui lucrari amintim: Studiul omului
(1936), Memorandum despre studiul aculturatiei
(1936; coautori Robert
Redfield
~i
Melville
Herskovits), $tiinta omului
fn timpul crizelor mondiale
( 1945 ), Arborele culturii
(aparut postum, in 1955) .

h.

c.

.111II 1111 .1\ " ' '1'1 l'hu it sub! iniatlnsS faptul l. t, de 111u lte
1111, IIIli II lll llljlltxt .ljunt\ sa se impuna ~ i sa lie uitata
'11 11111 d I HI)',""'\ lor.
Arolllod.IIT.t t-'\1 v proc<:s.ul prin care doua culturi diivl i1v .ljll ll) ' .'i.l 1si ddineasca granite clare si sa conviqui.tsv.l, 1'. 11 .i s:1~v t r:tnsforme lri.: ~
. od radical. lntre
cdc dou :t ndt 11ri exist:tnurncroase imprumuturi, insa
a mbclc l~i p:tstr<.:;1:t.a identitatea. Comunita~ile asiarice, In marile ora~c, sunt cxe mple de comunita~i ce
au culturi care s-au aco modat.
Asimilatia este proces ul prin care o cultura a unei
comunita~i ~i-a pierdut identitatea ~i a fost inglobata
in cultura dominanta, rcspectiva popula~ie nu pastr.eaza decat, eel mult, anu mite complexe culturale
proprii ~i, prin urmare, cultura sa nu mai exista decat
ca o subcultura a unei culturi dominante. Un exemplu celebru il ofera popula~ia negrilor din S.U.A.:
ei ~i-au pierdut cu totul cultura de origine, practic,
nu mai pastreaza in prezent nimic din cultura africana
de origine. Mai mult, a~a cum spunea un sociolog
american, ei sunt cei .mai americani dintre americani, pentru ca nu au mai pastrat absolut nimi c
din cultura de origine, in timp ce to~i ceilal~i
americani proveni~i din Europa sau din Asia au
pastrat numeroase complexe culturale din culturile
de origine, uneori chiar ~i limba sau religia.

SOCIALIZAREA

1111111111 d<' bin c co mp ortamentcle animalelo1 1" '-' 11

t 1n1 11 :-.t1.1. 1ncercarea de a-i reintegra in societate .1 ' '\ llli i
illtol tk.tuna daca respectivul copil traise mai mul\i 1i11 i
in s:tlb:iticie. Interesant este faptul ca ace~ti COJlll 1111
mai reu~eau sa inve~e limbajul articulat, daca 1111 ,
facusera atunci cand treb uia, adica in primii ani dl
via~a. Poate ~i mai curios inca est~ faptul ca to~i aet-.~ 11
copii salbatici au murit aproximativ la varsta la ca1 ,.
mor, de regula, animalcle care i-au crescut, eel mai
frecvent in jur de 10-12 ani.
Procesul prin care individul uman se formeaza ca
fiin~a sociala poarta numele de socializare. Socializarea
este procesul prin care se formeaza personalitatea umana,
prin care individul inva~a de la parin~i, profesori, prieteni, colegi, din familie, din ~coala ~i din alte institu~ii,
comportamente, abilita~i, informa~ii care il transforma:
in fiin~a sociala, capabila sa traiasca ~i s~ se dezvo1te
intr-o societate.
Majoritatea lucrurilor pe care le facem in via~a noastra de zi cu zi sunt rezultatul acestui proces de socializare, de adaptare ~i asimilare a regulilor ~i modelelor pe
care ni le ofera institutiile si oamenii cu care intdim in
contact. To~i ace~ti fa~tori' care ne modeleaza permanent comportamentul in societate se numesc ,agen~i de
socializare". Influen~a pe care ei o au in via~a noastra
este permanenta, fiecare dintre noi inva~and in fiecare
zi cum sa se adapteze mai bine societa~ii in care traie~te
~i incercand sa transmita celor apropia~i informa~iile pe
care le considera utile. Multitudinea de factori care ne
influen~eaza determina fiecare individ sa i~i construiasca
o personalitate unica, un mod particular in care sunt asimilate ~i interiorizate informa~iile primite.

Ce este socializarea?
Inca din secolul al XVIII-lea, mul~i oameni de ~tiin~a, In
special medici, au fost preocupa~i de cazurile ie~ite din
comun ale ,copiilor-lup". Este vorba de copii care, din
cauza unor intamplari nefericite, au fost parasi~i in pri
mele lurii de viata in locuri salbatice si au fost crescuti dl'
animale. Asem~nea accidente sunt ~xtrem de rare, 'da1,
in fiecare dintre ultimele trei secole s-au lnrcgistrat eel
pu~in cateva cazuri. fn special femeklc lk 111(1, dar 111 1
numai ck, sunt cek care au ajuns s:1 <1<'.l'.t .1 (1111 .. d(' o111 ,
S.tv.tll\ii 1nnd t 111i .111 lo'it l.t s<:i11.111 ,1, ~ Ill(
' I I ,1111 I (H 111111 1_,1 I t" !J"-'1 11,\' 11 ! ljl!l
(IIIII III
II

'

F~ctorii care influen~eaza procesul de socializare

Procesul de socializare este influenpt de mai mul~i factori pe care li vom prezenta in continuare.
a.

bct01ii biologici. Formarea personalita~ii individullli ~ i pmr l'slll de ac hi zitie a culturii unci societa~i
:.Jtltl illlllll 'll\.11< ' dl' :1 numi1 c caracteristici biologice,
fll<_ill :h ""''"'' l_l11 .11111111it tip d e temperament,
' " ~tll111i1 c ,,lt'd. t 'l iltit:i , d~ ~~ tivc l.t r r .t i1Hii vidul s:1 :tsi
. I,\ 1.1',1 I'11 .111 '. 1
i ~lile Ifl/( 1 1 I rI rt ' lll. Ill 1111 I <'; 11_' \I< .IIIC~:t l : I1I'1I' ll(
I

IIJ

49

, .... _" ,

b.

I11 Spariul mioritic, Lucian

1\l.q.\a (1895-1961) scoate
111 cvidenta trasaturi spel i li ce spiritualitatii romall t:~ ti , analizand creatii dilvrit c (muzica, dans, arhitec lll ra sacra ~i profana,
t!rn a mentatie populara).
St ru ctura matricei stilistice
cuprinde: un orizont spa\i al infinit ondulat; un orii'.O nt temporal de i:naintare
o ndulata in timp; i:mpaca re cu destinul; dragostca pentru pitoresc; simtul
nuantei, al masurii ~i discrqiei; geometrism drept,
linear, iar ca varsta adopt i vii ,copilaria".

Mediul fizic ca atare ne influenteaza in procesul

de socializare intr-a masura semnificativa. Aceasta
deoarece suntem permanent obligati sa ne adaptam
la el. Este, de altfel, un ll1c.r~~.tiut faptul ca, de exem
plu, oamenii care traiesc in regiunile nordice au un
alt tip de temperament, alte modut-ide a reaqiona,
alte tipuri de a rda~iona decat aceia care traiesc i n
sud. Inca din secolul trecut au fast lansate teorii
care incercau sa surprinda relatia dintre spatiul geo
grafic ~i profilul cultural al unei societati. Teori :1
spatiului mioritic a lui Lucian Blaga este o variant1
a acestora.

c.

Cultura. Profilul cultural al unei societati imprim:1

anw:nite caracteristici procesului de socializare. A st
fel, procesul de socializare difera foarte mult de l.t
o societate ~i de la o comunitate la alta in interioru I
aceleia~i societati. Astfel, in Romania, copiii sunt
crescuti (socializati) intr-a maniera total diferit.t
comparativ cu tarile lumii arabe. fn acela~i timp, so
cializarea se realizeaza in alt mod in diferitele co
munitati contemporane din Romania. Astfel, copiii
rromi sunt socializati altfel decat copiii maghia1 1
sau romani. fn acela~i timp, socializarea in m edi u I
rural difera de socializarea in mediul urban, stilul dv
viata al acestor comunitati, cultura lor, influentand
masiv valorile, credintele, atitudinile, normele ~ ~
comportamentele care sunt cultivate.

d.

Experienta de grup. Viata in grupuri este o caractc

ristica general uman a. Este, astfel, firesc r. t
experienta indivizilor, la nivelul grupurilor in c;11 ('
traiesc, sa ii influenteze in mod deosebit. C ant!
vom trata, in finalul acestui capitol, agentii dt
socializare, vom insista mai mult asupra ro lult d
grupurilor in procesul de socializare.

e.

Experienta personala este, de asemenea, un fac11 H

esential in procesul de socializare. Situ atiilc p111 1
care trecem las a intotdeauna in urma o seric d c In v.'i
taturi care n e modifica ur mato rul comp ortanH'III
sau m odul in care, i n vi ito r, nc vo m rapo rta Ia o ,1
tu a~ i c simil ar:i C cl c m.1i n11tlt l' ( t1 1tllictc dint re .ttJ, ,
ksrc n\i ~ i p:1rin \ii lor jlll tll t .., I til ltt .ti ditt dil (t (' II \ 1
di11t1 V vxpni l'lt \.1 lH'I'" ''' ti t 1 1' 11111\ ilttl , JH', ,,,-,
, 1\( '~ t i , t 11 1\(',\ll :i ,\ , i I I IIIII lliil ~ li JII I" t, ..t ,1, 11 111 [ 11
ti t .1 t"- Jll 'tll llt 'll! tl i\ ltol iili'tu i ititl ti l

Tipuri de socializare
Literatura sociologica define~te ~ase tipuri majore de
,procese de socializare, in funqie de mai multe criterii,
pe care le vom prezenta in continuare:
A. In funqie de momentul 1n care se realizeaza, socializarea poate fi:
a. Socializare primara, care are loc in primii ani de
viata ~i se incheie in jurul varstei de ~apte ani. In
aceasta perioada, copilul invata limbajul, normele de
baza pentru viata in societate ~i asimileaz~ valorile
fundamentale ale societatii in care traie~te. In primii
ani de viata, copilul achizitioneaza principalele
elemente ale propriei culturi, demente care il fac
capabil sa poata trai 1n societate. In cadrul acestei
etape, eel mai important agent de socializare il re- .
prezinta familia. Sintagma ,a avea cei ~apte ani de
acasa" reflecta tocmai importanta acestei etape din
procesul de socializare.
b. Socializare secundara, care incepe in jurul varstei
de ~apte ani ~i se incheie odata cu adolescenta. In
aceasta etapa de socializare, copilul asimileaza toate
rolurile sociale, produsele culturale ~i normele
care il fac sa poata trai normal in societate. Copilul
invata in aceasta etapa sa fie un/o bun/a fiu/fiica,
prieten/prietena, coleg/colega, elev/eleva, invata
cum sa invete, i~i dezvolta acele cuno~tinte care il
fac util in societate si care ii vor defini cariera.
c. Socializare continu~, care dureaza eel mai mult in
viata unui individ, incheindu-se doar odata cu disparitia acestuia. Acest proces de invatare continua a
modului de convietuire in societate, de~i indelungat,
este cu mult mai puti~ intens decat socializarea
primara ~i secundara. In aceasta etapa asimilam
I
cuno~tinte ~i comportamente care tin de rolul nostru

l l11.t dintre formele imporde cetateni ai unei comunitati, de angajati la un lac

1.11 11 c al e socializarii este tea
de munca, de soti/sotii, de parinti ai urmatoarei gel"liti d. Socializ~rea . P~neratii.
1111 .1 prcs upune mtenonB. In funqie de scopul pentru care se realizeaza, so" ,.,, id cilor ~i no rmelor
cializarea poate fi:
l"d1ti ct. Fam ili:1, grupurile
Socializare anticipatorie, care se refera la procesul
a.
ou1.tl l', i'n stit u\iik ( 11 lun cpr in care un individ se socializeaza pentru anumite
\11 t'tJII i".l l lVt', t li l',;lill /, 1\ jjitro lu ri socialc pe care nu le dqine inca ~ i, eel mai
ji ll lllio-'t 1i III J'" ill lto! ( L. 1'>1
<H
k sv:l, ni r i nu po:ttc sa k dqin a In mo ment ul
I io I ) I ! ' Jilt ' III I I j \ i \ltlt i J~-- 11 \ i
,tH
i.ti i'l. ll ii . M.1jo t it .lt c.t joc uril o r rop iil m re prei'.int :t
!.1o, ol o't.dl Ill J'" Jittl ii
I'"", ..,, . .J ,. '.!It t. tll /, llt ' ,lltt lt ip.tl n t j, ., /\t 11111I t .tt l.! n

~.- d<HJit

lltiii V II 1111 :,~ 1 :~IJC I Il l ; ili J: I

feti~a se joaca, spre exemplu, cu papu~ilc, cu sigu

ran~a, ea se socializeaza anticipator pentru rolul de
mama, dar ~i atunci cand copiii se joaca ,de-a mcdicul" sau ,de-a poli~istul", ei se socializeaza antici -

b.

c.

pator, nu neaparatpentru rofurile de p:Iedic sau poli ~ist, ci pentru acela de ceta~ean care .~ interac~iona
mai tarziu in soci'~tate cu medici sau poli~i~ti.
Socializare negativ~, care reprezinta procesul prin
care individul inva~a modele comportamentalc,
valori sau norme care sunt opuse celor specificc
comunitatii/societatii in care traieste. Ea duce, de
cele mai ~ulte ori, 1~ apari~ia unor ~omportamentc
deviante sau chiar la delincventa, societatile tinzand,
ca ~i un organism, sa izoleze i~divizii c~re intra In
contradic~ie majora cu normele ~i valorile pe care o
societate le are intr-un anumit moment.
R esocializare, care este un proces de socializare ]n
care individul inva~a noi modele comportamen
tale, valori sau norme diferite de cele pe care k
poseda deja. Resocializarea presupune renun~arc.1
la anumite valori, credin~e, obiceiuri, norme ~i ac
ceptarea altora noi. Acest processe regase~te m ai
ales in procesele de tranzi~ie de la o etapa a vie~i i
la alta : trecerea de la copilarie la adolescen~a sau
de la adolescen~a la via~a adulta. Un caz aparte de
resocializare regasim in cadrul unor institu~ii cu
funqii puternice de constrangere (~coli de coreqi c,
inchisori, armata) care urmaresc tocmai realizarc.l
unui proces de resocializare.

Agen~i de .socializare

!-1--

/\ 1\i :-~gcn~i c.l c soc ializarc

111.1i sun1 : Hiserio, :-~rm:1t:1,
1:1q:l, lll r h iso.\ 1\',\, org.1

ll_i l .. l\jjlc
(, l'li Ill 1:11

)H' IIII\1

I .I I I'

111

Socializarea se realizeaza in urma aqiunii unor agen \i

de socializare, adica a unor persoane, grupuri sau 01
ganiza~ii care intervin in procesul de socializare ~i can
influen~eaza ceea ce inva~a individul- valorile, convin
gerile ~i comportamentele acestuia.
Cei mai importan~i agen~i de socializare sunt:
-familia: are un rol fundamental in socializarca p ;.
mara a copilului;
- ~coa'la: contribuie la socializarea indivizilor ~ i !.1
consolidarea ~i rafinarea anumitor valori, convingt'll ,
atitudini sau comportamente dezir;1hilc;
gn1purile de egali: rcprc:.r.i1lt.l )', llljllll ill' lnrl1l .llt
dill111l'll1hri C;1rC:111 :1proxi 111.11i\ , HI _' t_'il ~ l \' 11',1 1()',111pt111
~II ~~W\'i.d, d1 j().\1 .1, J ,l ~' '~ Ill oiopl!l k l<lllill :. l I
Ill ,.1 il,d,l .. Ill Ill . d.tl . l ('1) ; ,-,, i' ~ l f Jl, illjilllj ''I'll lllt : i

pcntru tineri eel mat tmportant agent de soc ializare, alaturi de familie, iar odata cu socializarea
secundara ele devin uneori chiar mai importante;
- mass-media (radio, televiziuni, ziare) are capacitatea de a impune ~i de a promova anumite valori,
norme sau modele de comportament.

Educatie
, si
, socializare

'-lociologia educatiei este

1111 domeniu specializat al
~~ 1ciologiei care studiaza in
principal ~colarizarea ~i, in
~ p ecial, sistemele de ~cola
' i1.are in masa ale socie1.1\il or industriale moderne,
111r lusiv educatia univer"t.\ra ~i cea permanenta.
'-loriologia educatiei incepe
111 mod sistematic cu stu.l 1ik lui Emile Durkheim
.1~ 11 pra educatiei morale,
l"'''um ~i cu analiza lui
M.1x Weber asupra man" "' inilor chinezi. Dezvol1>11 1'.1 ci s-a produs dupa
''I de al Do ilea Razboi
1\ l.. ,ldi:.\l dnd lll'h11ia stu ,lt ,ll._t_il')\il ut .l 1.111 .d.1 din
Ill .I j II I(' II ', j IIIII I ' '- ,j I ri .I I j j
j )llll )',ll"oid
oolioo lllll
.I
11

Ill

Iii I

""I

I ~ ~,; 1!

I !ldtol

Educa~ia reprezinta una dintre temele de interes major

din sociologic, existand chiar o ramura aparte - sociologia educa~iei - care exploreaza _acest subiect. Intr-o
definire generala, vom spune ca educa~ia reprezinta ansamblul aqiunilor ~i proceselor sociale prin care societatea
transmite noilor generatii cuno~tintele, valorile, atitudi-.
nile ~i comportamentele necesare integrarii sociale. Dupa
cum se vede, intre notiunile de educatie si-de socializare
exista o mare aseman~re, ambele pro~ese' ducand la promovarea si cultivarea a ceea ce societatea considera ca
fiind imp~rtant, valoros ~i util. Socializarea are insa o accep~iune mai larga, incluzand toate influen~ele sociale
care i~i pun amprenta asupra formarii individului.
De~i, la nivelul sim~ului comun, avem tendin~a de
a considera ca educa~ia vizeaza doar copiii ~i adolescen~ii, educa~ia este un proces continuu, care se realizeaza pe toata durata vie~ii - vorbim astfel de educatie
continua ~i de educatia adultilor. In acest context, putem
dis tinge trei tipuri majore de educa~ie:
a. educa~ie informala - este procesul de inva~are voluntara sau involuntara realizat prin intermediul rela~iilor ~i interac~iunilor noastre cu ceilal~i (familie,
prieteni, mass-media);
b. educa~ie formala - reprezinta ansamblul proceselor de inva~are derulate in cadrul sistemului de
inva~amant. Aici, educa~ia este atent planificata ~i
controlata, realizata de personal specializat - cadre
didactice - avand obiective clare, prestabilite ( educa~ia se face pe baza unor programe ~colare);
c. educa~ie non-formala - reprezinta activita~ile de
invatare derulate intr-un cadru formal, insa in afara
siste~mlui de inva~amant. Acest proces este mai pu~in
riguros, depinde aproape exclusiv de voin~a/op~iunea
individului ~ i include o gam a larga de organizat,ii
.~. 111 Ill 11)',1'-11111' : ~c oli dv v.1r:1, cvn.1cluri, cluh11ri spor
I j 1'1\ 1 I ' l l Ill I . II II'.\ li 1 l'l I

G'l

II Ji II It II II

Dintre toate acestc forme de educatie, cea mai impo rtanta este, fara indoiala, educafia formala r ealizata prin
intermediul instit~tiilor de invatamant : gradinite, ~co li ,
licee, universitati. In perioada 6-18 ani, aceste institu t ii
de invatamant aurolul celmai important in formarea ~i
pregatirea individului pentru viata: in societate. $coala
indepline~te, astfel, o multitudine de funqii dincolo de
rolul ei central de: a organiza ~i de a conduce procesul
de invatare al copiilor ~i adolescentilor. Astfel, printrc
funqiile importante ale ~colii, enumeram funqia de so-

cializare, de integrare sociala, de control social, de m ediere a prieteniilor sau chiar casatoriilor etc.

In ceea ce prive~te importanta educatiei pentru individ, studiile sociologice au ararat ca persoanele cu un
nivel de instruire mai ridicat d~tiga mai mult. Acestc
studii contrazic perceptia potrivit careia ,numai fraierii
merg la ~coala, in timp ce de~teptii fac bani". De altfel,
cazurile de persoane cu un nivel scazut de ~colari zarc
care d~tiga mult sum putine, ele reprezentand exceptii
de la regula generala. In acest sens, persoanele care se ingrijesc de propria educatie au ~anse mai mari sa ob tina
slujbe mai bine platite, acesta fiind ~i motivul pentru care
multe banci au lansat linii de creditare pentru studii (contractarea unui credit pentru acoperirea cheltuielilor de
formare profesionala). Existenta acestui instrument ban car de creditare are la baza cresterea numarului celor care
recunosc importanta formarii profesionale de calitate ~i
privesc propria instruire ca p e o investitie economica.
Grupe de specializiiri

30,0%

D
D
l!m
D
llllll

fnviitiimant - structura studen~i l or, pe grupe de specializiiri,

din invii~iimantul superior, in
anul universitar 2004-2005

9,2%

tehni ce
mcdico-farmaceuticc
~t i i n ~e economice

jurid icc
un ivers itar- pedagogicc
artisticc

29,0%

STATUS SI ROL

I lmagina1i-vii o od de soc o l o~c ca pe o m n.i und c "'"

mul~i

ac tori intcrprctcaza d o u:1 tipu ri dv IH' ISO JLtjl'

, profcso rul " ~ i ,e k vii ". l:il'C;1JT d i11 n k do JJ.t tiptll i d1
l)l" JSll ll.ljl IJ il lc]lJ j ll l ' .~ ll 1111 , 1o J" :

~.1 1 l l H ,,

11. il l)~ !

~------~==========~

jll IlicSOI uJ ~;t;i l.t ta tcdr:t S;HI St' pJ iltiiJ.i ]ll i11 1,J:1
tJ .IIISJnit<.: info rm a~ ii , sc ri c pc tabl.t ;
ele vii stau In banci, no tca:t.a, r:is pu11d d ,11,t .til
i ntrc b a ~i , ridica mana d aca vor S:tlnt n: hr i i'V,I
Fclul in car e este d escris , pcrso najul ", 1'11 c.l:tt d Jli
tr u, ,profesorul" sau ,elevul " , cstc d cfi nit l ll SPt 11 d1'I',
prin conceptul de status. Ceea cc face accs t perso 11,tj ..
ce se a~teapta ca elsa faca p oarta In socio log il' Ittl Jill
de rol.
Exista o importanta co relatie i ntrc co ncep t d 1 1
status ~i rol. Din acest motiv, ele p o t fi definit e 11 1 11 11
asemanator. Putem spune, as tfel, ca status ul n fnl'/illt
tot ceea ce un individ a~teapta de La ceilct!(i pc f,.t
pozifiei pe care o are, in timp ce rolul sc rcfc1.1 l.t /~
1

d_

"it atusul reprezinta pot i\ia pe care un individ

11 dqine intr-o anumita
~ r uctura sociala.
Holul social reprezinta
,JrJsamblul comportamenll'lor pe care le performeaza
111 1 i ndivid in baza staltJsului pe care 11 de~ine.

ceea ce toti ceilalti a~teapta de la un individ dtttu111

pozifiei pe care acesta o detine.

0 persoana poate detine m ai mul te st:Hu s JJJ

Cineva poate avea statusul de student, d e p rictc n, d (' Ii
sau fiica, de cetatean, dar poate avea, in ace Ia~ i t i 111 p,
statusul de barbat sau de femeie, d e ad o lesce nt el<. I
funqie de situatie, fiecare individ ierarhi zcaz:) .tl'l','l
statusuri scotand in fata unul sau altul dimn: ek . I
afara de ierarhia propri~, exista ~i o alta ierar hi c l.tv ul
de persoanele cu care interaqionam. Sprc cxc mplu , i
cazul unor colegi de band, unul dintre ci po:ll<: co 1
sidera ca statusul eel mai important al cclui h lt r~ l
acela de prieten sau prietena ~i va consid cra c:1 t,., t
normal sa fie ajutat daca nu ~tie la teza. Colcg u 11:1 po. tl
insa considera ca, dimpotriva, eel mai impon:111t st.tlt
in ora de curs este acela de coleg/a, cc<.'.l <:c 11
pres~pune oferirea sprijinului a~teptat.
In oricare asemenea situatii pot aparc:1 Jntill l' ]Il l
bleme de comunicare, precum ~i tensiuni In rcl.t \ii l1 dJ 111r
oameni, pentru ca ei vor performa anum it<.' < o lll] l"ll
mente in funqie de statusul principal pc L\ tl c d 1.11 1 1
referinta intr-o situatie data, cata vrc mc ni l.d \1 I"
a~tepta alte comportamente (roluri), p ot rivi t < 11 1:n. J 1
ei considera a fi statusul central. Conflictu I dt st.11 11; ;II
o pro habilitate mai mare sa apad' atu nci r.i 11d ;
suprapun, in anumite situatii, mai multe stat usur i, i.1
ierarhizarea este dificila. De exemplu, atu nci d nd 11
p rofesor trebuie sa p red ea propriilo r co pii , fii1 HI .tt.i
parin te (ceca cc p rcsupun c protcjarca p ro priil o r co pi i
d L ~ i p ro fcsor (ceca cc p rcs upun c cc hidi sl.lJt \.1 ;
n hi rr ti vit.ll c). Un h:1i.1i po.H<.' co nsi dcr.1 d rs 11 111 ~
iiiiJ'II JI.IJll S t.ltll ~ ld d1 lt' JII (' il' .tltlll l' i t olq,1 ( 11 11 I'IL.I II c

de ,\l"l"l',\ , s.1 ,o l' ll ll'l"t',\Sl" ~l ), i. 11 c .l p o.l l l' s. l lO ll si d c l t',

dimpo triv i, ca staw sul ci de colq.;:1 sa u d e el cv.<cstc m.1i

impo rtant ( ncobscrv and sau putand ch iar sa in tcrp rcte:t.r

gre~it comportamentele ~i gesturile b aiatului ).
4

Tipologia statusuril~~

d
Statusurile atribuite sunt
primite de un individ in
afara unui efort voluntar
de a le ob~ine.
Statusurile dobandite sunt
ob~inute in urma unui efort,
ele presupunand o anumita
cheltuiala de resurse (de
orice tip) din partea celui
care le detine, iar accesulla
ele nu es~e presupus automat pe baza apartenen~ei
la o structura sociala data.

...

Analizand exemplele men~ionate anterior, putem

observa d exista doua tipuri diferite de status: unele care
pot fi dobandite de subiec~i prin diferite procedee, ~i
altele, cum este, de exemplu, statusul sexual (barbat femeie) care nu pot fi dobandite. Avem, a~adar, d e a
face cu doua mari categorii de statusuri. Este vorba de
statusurile atribuite si statusurile dobandite.
Unele statustiri s~nt atribuite prin na~tere, de d trc
societatea/comunitatea in care traim. Statusul de ceta~ean, statusul etnic sau eel sexual, statusurile de varsta
sunt exemple de statusuri atribuite.
Majoritatea statusurilor sunt, in societatea contemporana, statusuri dobandite. T oate statusurilc
profesionale sunt dobandite, nu atribuite. Este evident
faptul d aceasta calitate a statusului - de a fi atribuit sau
dobandit - depinde de ffiodur iri care el este definit
intr-o anume societate. Cera~enia, istoric vorbind, a rcprezentat, in primul rand, un status dobandit. ~i astazi
ea poate reprezenta un astfel de tip de status pentru cei
care i~i schimba ceta~enia. Daca ne gandim, spre exemplu,
la istoria Romaniei, au existat nenumara~i domnitori
care au ajuns la putere pentru d li s-a acordat acest
status pe baza succesorala ( a~adar, pe baza sistemulu i
norrp.ativ al societa~ii momentului), dar ~i mul~i al~ii
care au ajuns la putere dobandind tronul pe baza u no1
eforturi serioase, financiare ~i nefinanci::tre.
La limita, majoritatea statusurilor atribuite pot fi ~i
dobandite in condi~ii speciale, sa ne gandim, de exem
plu, d astazi chiar ~i statusul sexual poate fi dobandi t
dad facem o opera~ie de schimbare de sex.

Indicatorii de status
In anumite situatii sau contexte sociale, d e multe ori,
dorim sa precizal~ foarte tran~ant pozi\i .l j)l' ca re 0 de
~inem ~i , din acest motiv, utili z:tm o1icc I ip d e mi jloacl'

\11 ,dl '/, l ind iC. IlP I ~~ ill .!1

utili :r..1(i vo l11111 ,11 d1:
1111 111di vid nc po.ll t' Sjlllll l'
lt~ , ll t\' multe lu cru ri des p1 t'
..... ,,1 ,1rhi:1 statu suril or ~ i , im
1.!11 11, .1 valorilor acelci pcrII,IIH' In diferite contexte
'" 1.dc date. Spre exemplu,
,1.11 .1poarta cineva un tricou
II 11t1mcle sau i:nsemnele
illll'i .\llumite echipe de fotlul , .1 ccst lucru poate indica
'l' tltl'nen~a lao galerie de
11porteri. in funqie de
Iii'"' ~ i numarul de cadre
'" i.d c In care utilizeaza
1 '~ 1 ll'l'tivul indicator, putem
n t1111.1 tipul de ata~ament pe
, 11 ,. II are respectivul pentill statusul de suporter.
I I II. I l'StC sa por~i tricoulla
lltni ~i alta sa 11 porti la
1111111.1 unui prieten.
1! 1 , \ltt ~

,-tili} Il l' il\111 '. 1 ~. 1 j j i.I C ~t j) l' Cl' ii.IJ\j S~ \ 1\t' I\'\ llll ll, l'ol
.t ,llll '< tll l.11 ,1 .1 I preci:t,:l noi de fi cc.lrt d .11 .1. l't' lltl t
.11,, t:i l.t 111 ili :t.. lln indica tori de status, .tdi c.l (' / c'/1/t'//l
tlilt'

/'Il l s,/ IIJHi e Ia indicar ea sl alu s,,tfui lfll('i

j }{' J II!,/1/t .'l

Sp1 c cxcmplu, un medic sc !mbracii In spit.d 111 1,,,

l.u .1lb, arc eventual ~i un ecuso n, iar un co ri 111 .1i ln l11
sq tc ~i un stetoscop purtat la gat, chi ar ~ i :1tunci t .111d
doar se deplaseaza prin spital ~ i, prin urm arc, ltll .Il l'<<'
face, in realitate, cu el. Pentru multe sLaLU suri l'\l',t. t
indicatori foarte preci~i, de exemplu, pentru st.ll us ul dl'
persoana casatorita exisra verigh eta ca indi ca to 1 ci t
status, pentru profesor, catalogul.
Trebuie sa intelegem insa ca nici un o bi cc t llll .Il l'
in sine calitatea de indicator de status. A ccas ta cs te oh
~inuta doar intr-un anume context social d at. De cxv tn
plu, cartea de identitate este un indicator d e stalll s d.1t .1
o utilizam, in rest, ea nu are aceasta calitate pcnu:u r .i,
dado ~inem in buzunar, nefiind vizibila, ea nu po.lt t
indica nimic.
Pe de alta parte, ace~ti indicat9ri p o t f i utili :t.. l\ i
voluntar, cain exemplele mentionate, dar ~ i in vo lu1tt.11 ,
atunci cand este vorba de uniformele p e care difcrittll'
institu~ii le impun membrilor lor. Fie ca es tc vo rba d t
armata, de inchisoare sau de 0 manastire, toalC :1Cl'S lt'
institutii impun uniforme. Salopeta unui mun cito r .1tT
o funqie protectoare, insa ea are ~i rolul de a sublini.t l ~'i
in acel spatiu persoana respectiva nu este m am:i. s~1u
tata, barbat sau femeie, nu este prieten, nu es Lc nimi r
altceva decat muncitorul, angajatul acelei ins titu~ii . Pritt
urmare, calitatea esen~iala a unui indicator d e stat us t's tt:
aceea de a indica statusul eel mai important pc c.tll' ll
persoana considera ca il are intr-un anumit lll o ltl< 'llt
sau, in alte cazuri, statusul pe care o institu\i c l 11 '.11 <' '" '
afla acea persoana i-1 impune ca status central.

Tipologia rolurilor sociale

Ap cum am precizat la inceputul acesttii capit o l, rn
lurile sociale reprezinta ansamblul de compo nam ctttt
pe care o persoana le performeaza pe baza unui anu111i1
status pe care il detine. Vorbim despre roluri ~ i nu dcs pre
rol, pentru ca, in mod normal, unui statu s li sunt asoci:11v
mai multc ro luri In funqie d e grupul sau pcrs().ln :l cu
care interaq io nca:r-J. individLil. Sprc cxc mplu, un dnr t111

l'. ''d it ttt " dcvl' tt isl' t.l mult m.1i du ri, 111:1i vio lcn\i , chi.u
,Il l' .IIIUI\\it c C0 111pOrt :1111 C11ll' .111111 \,j 1,1 11.1 1 llii :Wl t.t
p.t cicll\ii , :11tcle aLUn ci ca nd cxp li ca si tll .l\1,1 IH> itt avul ui
sa u I'ami Iici, altclc i n rap ort cu p crso nalul nt cd ical, Ci t
administrati a institutiei in care se afla etc.
Roluriie sociale 'pot fi clasificate in multe m od.t
litati.
. ~
'In primul rand, ar trebui sa fac@ distinqia inu 1
doua tip uri de rapo'rtare la rolurile sociale. Pe de o partt\
exista rolurile pres.cri~e pentru un anumit status ~ i p1
care ceilal~i se a~teapta sa le performeze cineva, dl'
aceea le vom numi roluri a~teptate. Pe de alta p art(',
exista rolurile performate in mod real de o persoana JW
care, de aceea, le vom numi, simplu, roluri performatc
De ce exista o diferen~a intre cele doua tipuri de roluri ?
Din mai multe motive.pe care o sale prezentam pe scurt .
Trebuie sa men~ionam ca pot exista dificulta~i Itt
indeplinirea rolurilor datorate lipsei de experien~a sat t
inva~arii neadecvate a acestora. Pede alta parte, pot exist.t
incompatibilita~i intre personalitatea unui individ ~icc
rin~ele comportamentale ~i atitudinale pe care le impunl'
statusul pe care acesta il detine. Daca, de exemplu, 11
persoana nu este suficient de energica, are o perso
nalitate ,slaba", un temperamentintrovertit, este pu\in
probabil sa performeze la un nivel a~teptat rolul dl'
director sau, pur ~i simplu, de lider al unei organiza~ii .
In aceea~i masura, dobandirea unui anumit statu .~
~i performarea unor roluri noi, in baza respectivul u i
status, ar putea conduce la schimbari, de multe ori ma
jore, la nivelul personalita~ii indivizilor respectivi. Estt'
interesant, de exemplu, experimentul unui celebru psiho
log social american, Philip Zimbardo, care in 1971 .1
amenajat . ~n cadrul Universita~ii Stanford din Statck
Unite un spa~iu de experimentare care reprodu ce.\
perfect o inchisoare standard din America. Au fost
selectati studenti voluntari care au participat la exp cri
ment. Ace~tia au fost impar~i~i in doua grupe: de ~inu11
~i gardieni. Dupa selectarea voluntarilor, a incepu t,
practic, experimentul care urmarea sa observe in ce 111 .1
sura studen~ii respectivi, performand rolurile de detinut ,
respectiv, de gardian, ajungeau sa i~i schimbe person.1
litatea. Exp.erimentul s-a oprit dupa ~ase zile, de~i fuscst
planificat pentru doua saptamani, deoarece schimbari lt'
de personalitate devenisera foarte pericul oasc pcntt ll
subieq i. Stud en~ii care primisera statusu l dt .. dqinu 1i "
d cvc ni sc ra uluito r de rcpcd c mul t m:1i t~ l ll' d H' I t\i, t1111 ili ,
lipsi\i de cur:1j ~ i de k rmit.ll l', 111 111 1'11 1' t t11d t: 11 \i i

~ .. HIII

...

i>hilip Zimbardo (n. 1933 ),

pro fcsor de psihologie, realil'.:llorul celebrului experinu.: nt de la Universitatea
Standford, Statele Unite.
'!.imbardo a participat, In
,\llUI 2002, In calitate de
l' xpen , Ia rcalizarea 'unui

11'!1 /ity s!Jow , Th e Thtmrr ll

( /( ) .

I'

t\ns t ex perim ent cclcbru a dcmonstrat ca In rapu t tul dintrc ro l ~i personalitate trebuie sa luamin consid crati c si relatia inversa, achizitia unui status si performarea' u1~or roiuri presupuse d~ acesta pot c~nduce la
schimbari semnificative la nivelul personalita~ii subiec-

~ilor respectivi.

Mai exista o situa~ie care poate genera diferen~e majore intre rolurile a~teptate ~i cele performate. Ea este
legata tot de dificultatile de indeplinire a unor roluri ~i
poarta numele de conflict de rol.
Conflictul de rol apare atunci cand exista cerin~e
contrare intre doua roluri care provin din doua statusuri diferite pe care le de~ine aceea~i persoana. Daca,
de exemplu, un profesor are propriul copil ca elev ~i,
intr-o anumita situa~ie particulara, ar trebui sail sanc~io
neze, atunci avem un conflict de rol. Aceasta deoar~ce,
pe de o parte, rolul de profesor ii cere. sa fie intransigent ~i, prin urmare, sa sanqioneze elevul, pe cand
rolul de parinte ii cere sa il protejeze, a~adar, sa nu il
sanqioneze.

~I

lNSTITUTIILE SOCIALE ~I TIPOLOGIA LOR

'""iw~il< "tidao """i:

t1"1

11\i sociale. De exemplu,

l' .trlamentul indepline~te
ltlllrl,i a de a elabora legi,
1.11' Cuvernulle aplid..

In limbajul obi~nuit, institutia este o organiza~ie delimitata intotdeauna spa~ial ~i temporal. Adeseori utilizam
termenul ca sinonim pentru oricare dintre organizatiile
publice (primarii, ministere, oficii guvernamentale,
organiza~ii interna~ionale ).
In sociologic, prin institu~ie se in~elege ceva mai mult.
Familia este, spre exemplu, o institu~ie, ca ~i Biserica
. sau statui. Dar si banii sunt o institutie sociala, ei avand
func~ia de a regiementa circula1;ia m~nedei intr-o societate. Orice tip de practica instituita, oriunde in societate,
in anurnite condi~ii, poate reprezenta o insdtu~ie sociala.
Putem spune ca, dintr-un anumit punct de vedere, intregul univers social reprezinta un sistem de institu~ii socialc, iar, la limita, am putea vorbi chiar de o perspectiva
i11 s titu ~i o n al a In cercetarea sociala. Putem, intr-adevar,
,1 )') 11d i m socictatca ca pe u~1 ansamblu de institu~ii ~i
:.1 11 ~ ~ ud it tn ('x clu siv din pcrspcctiva institu~i onala.

d
PriviLe din

pcrsp ec Li va

co nccpLCl o r d e staLLi s ~ i
ro l, putem spune cii institutiile sociale reprezinta seturi de statusuri ~i

de roluri ata~ate acestora,

care contribuie la zndeplinirea unor functii sau a
unor nevoi sociale. Cu alte
cuvinte, oriunde existii un
grup de oameni care au
anumne statusun s1 mteractioneazii in v~derea
efect~iirii unci activita~i
care indepline~te o funqie
in societate, putem spune
cii avem o institu~ie sociala. Orice practicd insti-

tuitd, orice mod definit de

a face ceva in societate
reprezintd, astfel, o institutie sociald.

( )ri ce o rg.t ni l'..l\i c luJl l'( io Ji l'.ll'.l p t J,, l .1 IJIH;i in sti

lu ~i i. soc ia lc,
. lns;l.
.. nu o ri cc in s tilU ~ i c c:-. 1.. , 1.1 ~ 11h l'o rm o~
u net o r ga m za ~u.
Exista dteva m ari tipuri de institutii care, datorit.l
importantei lor, sunt considerate institut;ii sociale funda
mentale. Alaturi de familiem al'putem include in aceasu
categorie religia ~i statu[ Cu sigurant! insa putem clasi
fica in mult mai multe moduri institut;iile sociale. Sprc
exemplu, in raport Clf tipul de funct;ie sociala pe care o
indeplinesc, institut;iile pot fi :
institutii politice - se refera la conducerea co
munitat;ilor ~i a societat;ilor (spre exemplu, statui,
partidele, consiliile locale etc.);
institutii juridice - privesc administrarea con trolului social ~i asigurarea ordinii (spre exempl u,
tribunalele, baroul etc.);
institutii economice - se ocupa cu producerea de
bun uri ~i servicii ( orice organizat;ie economica etc. );
institutii culturale - se indeletnicesc cu produ cerea ~i difuzarea culturii (de exemplu, teatrele,
mass-media etc.);
institutii religioase - administreaza practicile ~i
ideologiile religioase (spre exemplu, Biserica, sectele etc.);
institutii ale vietii private - asigura desfa~urarea viet;ii private a indivizilor ( spre exemplu,
familia, casatoria, adulterul etc.).
T rebuie ment;ionat ca institut;iile sociale, ca ~i practici instituite, nu sunt acceptate toate in mod obligatoriu in societate. Unele, spre exemplu, pot fi considerate ilegale.
Din.punct de vedere istoric, aparit;ia unor noi institut;ii sociale s-a manifestat, in primul rand, prin procesul
de diferentiere institutionala, care este procesul p rin
care dintr-o institut;ie sociala, de regula, fundamentala,
ce indeplinqte mai multe funqii in societate, apar altc
institut;ii noi care preiau unele dintre funqiile institut;iei
de origine. Cazul institut;iei familiei care a indeplinit la
origine, practic, toate funqiile sociale vitale este eel m ai
potrivit pentru a exemplifica acest proces. Astfel, la
inceputurile civilizat;iei umane, familia indeplinea funqi i
religioase, economice, politice, de control social etc.
Un tip special de institut;ie este institutia totala care
lncearca sa isi controleze si sa isi influ entc7.(' 11WI11hrii Ia
u n ni vclm a~im al. Ccl m di imp'o n a nt cx~' Jl lJI II I d 1 in st i
lU \iC to t:1h din care o ri c.liT dint rc 1111i .1 1.11 lll p,11[1 : t:s ll'
4

l 'i< ' ITC Bourdieu

( 11)30 - 2002 ),
sociolog
IJ.tll cez. La intrebarea ,ce
1111,\LC face un cadru didac111 cu sociologia ?" el a riisl'llllS cii sociologul poate
.I JIII a profesoruJ Sa in~e
J,,tga ceca ce oricum face
11 1 clasii.

LlflltiJ .I I'.I t' vo 1l>.t dl' pro p1 i.1 Lunili c, ca re pcntru ori n
' "P,J 11111 ( 111 prinllll :tn de via~a) rc prezint:i o in s titu~i c
t111.tl .t, pvntru d cl nu o p o atc p ara.si, iar ea ii co ot ro lc . t:~. a to tal viata.
J;oartc multe 'institut;ii sociale pot indeplini roluri de
institut;ii totale doar pentru anumit;i membri, in anumite
situatii. Spre exemplu, un spital, pentru un bolnav cronic, care i~i petrece o perioada mare de timp in cadrul
acestuia, va reprezenta o institut;ie totala. Dar ~i un
vapor pe perioada unei calatorii, armata, inchisoarea
sau manastirea pot reprezenta institut;ii totale.
Aceste institut;ii exclud, de regula, posibilitatea ca
indivizii sa-~i pastreze alte statusuri in afara celor oferite de ele si restrictioneaza comunicarea cu exteriorul,
precum ~i posibilit~tea de a le par~si.

Familia ca institu~ie sociaLl

Familia reprezinta un grup de oameni care relationeaza
datorita unor legaturi de sange, mariaj sau adoptie.
Acestea sunt, in fapt, cele trei forme de relat;ii pe baza
carora se pot intemeia familiile. Relat;iile dintre membrii
familiei sunt relat;ii de rudenie. Rudenia poate fi, la randul
ei, biologica, bazata pe legaturi ,de sange", sau sociala,
prin casatorie. Putem insa vorbi ~i de rudenie de tip spiritual: na~ia, frat;ia de cruce etc. Pot exista, totodata, ~i grupuri de oameni care au relatii afective puternice ~i care
nu formeza totu~i o familie (bazata pe casatorie sau relatii
de sange ). Acesta este un exemplu des intalnit in ora~ul
modern, uncle vecinii pot avea relat;ii mai puternice
intre ei decat cu propriile familii. Atunci cand rudenia nu
se refera la relat;iile dintr-o familie bazate pe legaturi de
casatorie sau de sange vorbim de rude fictive.
Familia, ca institut;ie sociala, de~ine in societate cateva
funqii principale. Aces tea sunt:

- functia de status se refera la faptul ca, in mod

uzual, cele mai importante statusuri ale unei persoane sunt oferite de familie (fiu/fiica, so~/sot;ie ,
mama/tata etc.);
- funqia afectiva se refera la faptul ca orice fiin~a
umana i~i gase~te echilibrul afectiv, in primul rand,
in cadrul familiei;
- funqia protectiva se r efera la faptul ca oa mcnii
sunt pro tcjati, In o ri cc socictatc, In p rimul ra nd , d e
in stitu \i:l famili ci, ~ i mai apoi d e :tlt e i n s titu ~ ii ;

Yn anul2001 a lost rcalizat

un studiu privind munca
In mediul rural a copii'lor
de catre Biroul Interna~io
nal a! Muncii. Copiii care
muncesc au fost ruga~i sa
motiveze de ce muncesc.
lata cateva raspunsuri :
,Copiii care nu muncesc
1ncep sa bea sau sa
fumeze."
,Munca lnseamna sanatate."
,lnva~ cum sa devin 0
buna gospodina."
,Trebuie sa munce~ti ca
sa mananc1 ceva.
,Mama mea are mult de
lucru ~i trebuie sa 0
ajut."
""

"'

'

((

,_,,,;1/il!'lil ,l/llo,l',tl lllit.

pns uputH' .tlq,vn.t Jl.ltll'ttl '
tttltti ,Jitl i11tniorul grupului ditt C:ll\' l.ltt'i\1 p.t ttt,
t.ls.ttollrt 'xogarnc't
se rdcr:t l.t C. IS.Illlt i.t ,.lit
.tl .1t .t" ~;tupului.
Not melt de casatorie endogama pot lu a lornt.l IIIII i
presiuni sociale care ne detcrmin a sa nc c:'is:'iLOri mllt (ll' t
soanc cu un status social similar cu al nos tru : roiiLttltl
CU romani, rromii CU rromi, tinerii Cll ti11 cri Cll'.
Cele mai importante norme de casatori e SUIII 1101
mele de incest. Ele interzic, in mo d uz ual, 1d.l~ttl,
sexuale intre parinti ~i copii, fra~i ~i surori, l'n ttT t'll JIII
~i bunici, in general, intre rude de gradul unu ~i doi, ttl
unele societati mergandu-se pana la mai multe gr.H it' d,
rudenie.

funqia cconomicil se rcln.tl.t f.tl'itd, ;, l."'" li. t rl'

prel'.i11 tao u nitatc ceo nom ica, :u:u t .1 Jll'''''ll ~ic, d 1
~i ca rcgistru de consum;
- func~ia de socializare, care a fost amintita deja In
acest capitol, prin care se asigura J:nvatarea com
portamentelor, abjlira~1Jor, informatiilor necesare
fiecarei persoarie pentru a put~ sa traiasca ~i sa sc
dezvolte 1ntr-o societate;
- func~ia de~ reproducere este una biologica ~i so "
ciala J:n acela~i timp, presupunand dezvoltarea de
mografica a unei societati.

Tipologia familiei
In dimensiune istorica, exista o tipologie variata a acestci
institutii. Tipul eel mai ra.spandit astazi 11 reprezinta
familia nucleara. Aceasta este familia formata di11
membrii a eel mult doua generafii care traiesc in aceea~1
gospodarie. Una dintre formele cele mai raspandite ak
familiei nucleare o reprezinta familia conjugata, sin
gura care are ~i funqii de procreere, care este o famili e
nucleara formata din sot,- - so tie (eventual ~i copii ).
Deosebirea fata de cazul mai larg al familiei nuclea rl'
este aceea ca, J:n afara de forma conjugala, pot sa mai
existe ~i cazuri ale unor familii formate din alte tipuri
de rude (bunici- nepoti, frate ~i sora etc.) care, mentio
nam din nou, traiesc J:n aceea~i gospodarie.
U n alt tip de familie nucleara este familia mono
parentala, denumire utilizata pentru a desemna fa
miliile J:n care copiii sunt crescuti doar de unul dintrl'

l11 1.1\' casci

parinti~

Opusa familiei nucleare este familia extinsa. Aceast.t

este formata din membrii a mai mult de doua genera~ii
care, ~i J:n acest caz, traiesc J:n aceea~i gospodarie.

N orme ale familiei

0 analiza a institutiei familiei, relevanta pentru l'ntek
gerea rriodului ei de funqionare, o ofera analiza 11 01
mel or pe baza carora ea fu nqioneaza.
a. Normele de casatorie su11t norm clc sociak c.t tl'
reglcm e ntcaz:'i alcgerca partencrilor. /\ s1fcl, putctn di \
1in gc dou :1 1ipuri m:1ri de c.1s.1tot il' :

,l'.,lloriile de tip poligam

I'"' lu.1 trei forme:

1'"/i,,~illie, atunci cand un

j,,, ,l l.l l se poate casatori cu

'11.1 i 111 u lte femei;

l'"lt.IJI({rie, aturici cand 0
lt'lll('it' Sl' poate casatori CU
tll.tt 1nul~i barba~i;
,f,,ttmiile de grup, atunci
,uu l ltll ).\rup de femei se
~ I',, IIOIT~l(.' CU Ull grup de
l,ll l'.l\i . cxis1~nd libcrtatc
It cJ.Ji,l ,I I r l.t\jjj, II '111 inu.:
I illllli j', llljllll dtll ,
1
1

b. Normele care reglementeaza numhul p :Hil'

nerilor: aces tea precizeaza foarte dar cu catc pcrso.uw
ne putem casatori in acela~i timp. Putem disti11 gc ,l stl , l
doua tip uri mari de casatorii sau familii:
e casatoriile de tip mono gam Se irtcheie lll li"C Ll tl S j II
gur barbat ~i o singura femeie. Casatoriilc de tip 111o
nogam sunt foarte raspandite astazi, J:nsa cle rid it .1
unele probleme. S-a invocat, spre exemplu, faptul c: t
o casatorie de tip monogam nu mai exista In rcali1.111'
daca este permisa institutia divoqului dcoarcce, in
fapt, o femeie sau un barbat pot avea In dccut sltl
vietii mai multi copii cu mai multi soti sau so~ii,
chi~r daca au a~ut un singur partene~ in ;cela~ i t itnp.
Din acest motiv, unii autori au preferat tcrmenul d t'
monogamie seriala, care ar corespund c muir tn.ti
bine modelului familiei contemporanc;
cCfsatoriile de tip poligam, intalnite mai .1Jvs J.l 11 i
velul comunitatilor arhaice.

c. Normele de autoritate sunt norm ek c. ttt ' Jl' i

vesc conducerea ~i exercitarea puterii la nivclul l.tt 11 tl11 t
Potrivit acestor norme, putem avea familii fi'" "'" /J.t/1
matriarhale ~i familii bazate pe norme de c .\'1'1 r it,//, ,
comuna a puterii. 0 mare parte a istori ci, L1miliik .111
fost de tip patriarhal, puterea fiind exercit:1t:1 dt' 1.11.i .
Matriarhatul presupune un tip de familie In '.Itt'
conducerea si autoritatea este exercitata d e mam.1. !11
societatea c~ntemporana eel mai des i11talnite s1tttl
cazurile de J'mpar~ire intre soti a autorita~ii In l'.uui
lie, dqi aceasta cs rc rarcori una cgala ~i, de accc:1, t'SH'
grcu de dcfini1 o limi1J t ipo logic:1 pe ntru .HT.ISt.l
Ia Ill iIit'.

d. Normcle de loca~ie sunt normcle care st.tbilesc

uncle se intemeiaza gospodaria unei noi familii. Acestc
norme pot fi de:
patrilocatie cand noua familie poate sa se stabi leasca in gospodaria _p~rintilor baiatului;
matriloca{ie carid noua familie poate sa se stabileasca in gospodaria parintilorifetei;
neolocatie d.nd se intemeiaza o noua gospodarie.
Neolocatia este cea mai raspandita norma contemporana de locatie, insa respectarea ei depinde, in
mod evident, de resursele pe care se poate baza o
noua familie.

Leon Festinger (19191990), un celebru psiholog

social, a ariitat cii, ori de
cate ori avem doua sau mai
multe cognitii (informatii,
idei, pareri) care se afla in
disonanta ( contradiqie ),
vom tinde sa reconsideram
cognitiile respective pentru
a ne micsora sau anula disonanta (teo ria disonan~ei
cognitive). Spre exemplu,
dacii ne intalnim toata ziua
cu o persoana pe care nu o
putem suporta, atuncr vom
avea o disonanta cognitiva.
Starea de disconfort pe
care o resimtim nu se poate
diminua decat dacii eliminam unul d.intre factori.
Fie il evitam, fie reconsidcram parcrca ncgativa fa~a

de respcctivul.

e. Normele pentru alegerea partenerului: in societatea contemporana consideram uzual faptul ca

atraqia reciproca ~i afectivitatea reciproc imparta~ita
constituie baza seleqiei partenerilor sau ceea ce in
sociologic numim dragoste romantica. fn realitate,
exista mult mai multe norme ~i factori care reglementeaza aceasta seleqie, pentru ca nu ne indragostim de
oricine, oriunde si oricand.
Una dintre n'ormele de alegere a partenerului oreprezinta homogamia. Ac.~asta regula indica faptul ca
seleqia partenerilor in vederea casatoriei se face pe baza
asemanarii acestora din punctul de vedere al statusurilor
pe care le detin ( al nivelului de instruire, de educatie, al
clasei sociale, al religiei etc.). Homogamia ne explica
de ce majoritatea casatoriilor se produc intre persoan e
care se aseamana din punct de vedere al conditiei lor
sociale, economice si culturale.
Un alt factor' important in alegerea partenerilor/persoanelor care ne plac ~ide care ne indragostim
este proximitatea, adica apropierea. Cu ,alte cuvinte,
preferam parteneri care sunt mai aproape de noi, cu
care ne-am obi~nuit. Psihologii sociali au descoperit ca,
in numeroase cazuri, aprecierea anumitor indivizi estc
legata de cat de des interaqionam sau ne vedem Cll

l11 ultimele decenii, rata di' 1 1r~ialita~ii s-a dublat in ~a

Ilk dezvoltate, inclusiv in
l{omania. Circa 20% din cliVI 1r~u ri se produc in primii
11 ,.j ani de la ciisatorie, ceea
, ,. tradeaza existen~a unor
ln compatibilita~i de adapt .1rc a partenerilor.

ace~tia.

Divort' si
, casatorie
Casatoria este o institutie sociala, ca ~i divoqu 1. Divot~ul
arc ca funqie dcsfaccrca (anularea) casatoriilo1 . I ),~i ;1p.1
rent sum polarc, ccle douil inst itu\ii funqi1 Ill<'<~ .1 ill.111< '
diferi1. I ).tl'.l, sprc excmplu, C,1..,,11n1 iil1 o~ I'' or 1111 lll'i .1

J":tli.11

I II II II ,l', ,t

1l.ttl\' tt'.tll 111 111 ire societ.11t', di voq ul p1t'SIIIlillll' 111111

d1:att tt.l ~" Ill iumlc un procnlcu mult nui ,.,111tplt 1
1:.-;i!.l.lll< it hi.tr socicta~i undc cstc intcr:.r.is. /\t ,,.t '"' 1
, . .., , l' I i1l'Sl' pcntru di oricc socictalc cau t.l. s.1 p1 ulllll\ 1
pri11 IO.liL' mijloacele institu~ia familici ~i cslt' ll()lllt ,tl
lie u ~urala [ncheierea casatoriilor ~ i s;'l fie ('()11tjllll "
preocedeele pentru obtinerea divortului.
fn orice societate exista incomparahil 111.1i Jlll\11
divorturi decat casatorii. Numarul divor~urilor l'~l(' Ill
portant ~j SC maSCara printr-un indicator Sj)CCi.d (',II 1'
nume~te divor~ialitate ~i care reprezinta 7"1117/Jtll 11! d
divorturi la o mie de casatorii. Cre~terea rat vi d" ~~~
tialita~ii indica existen~a unor problemc In respn 11 ,,
societate.
Exista mai mul~i factori care conduc Ia inst.liilir:t
tea familiilor.
Varsta: diferentele foarte mari de varst:1 i1111
soti (de eel putin ~ece-cincisprezece ani), co1t..,ti
tuie o sursa majora a instabilitatii. Pede alu p.1111
varsta similara, in condi~iile in care cei doi ;HI "''
pu~in de 22-24 de ani, reprezinta, de asemcnv.1,,
sursa de instabilitate. Casatoriile cele mai st.d ,tl
sunt cele in care barbatul are 0 varstil Cll 2 I .111
mai mare decat femeia.
~ocuri In familie: experientele traumati:.r.;111lt' d1
la nivelul familiei, moartea copiilor, a unor 111d1
foarte apropiate, pierderile materiale impo1t.11l11
pot conduce la tensiuni capabile si crv.h1'i
instabilitatea familiei.
Nevoia delndepartare a unuia dintrc so\i dl' '"'
sau de ambele familii din care provin p:1rll'IH'I ii
daca unul dintre soti dore~te sa traiasc1 <kp.llll ,I~
propria familie sau de aceea a so~ului/so\i<'l, 1.11
vreme celalalt partener nu dore~t e aces 1 l111 111 ~.: l t'
un alt motiv de instabilitate.
Diferente sociale, economice sau cult u:d(' 111:1
jorelntre'cei doi so~i: diferentele semnific.1 1i v<', d1
orice natura, conduc intotdeauna la un pol<'ll\i.d
mare de deficiente de comunicare, de tensiuiH' si d,
conflict.
'
'
Regula celor ~ase luni ~i a celor trci ani: d.tC.1l't
doi soti s-au casatorit Ia mai pu~in de ~:1S(' luni .~.il
l.1m ;1i mult de Irei ani de Ia prima lnt:11nirt', .1n.1 1.1
111ili, v.1 .1Vt',l 1111 codicil'111 111 ,1i t1t.lr< dv ill .. , l.dltli
Ioiii ', l:l\ l1li1 .1\i,l ('',II' ,i llljll,1 : lll.ti jlll~ill d1.: ,~; :i'd ' l11111

illlil ll ill! d

0-1

U rarea ,casa de piatra" i:~i

are radacinile in norma

neolocatiei, tinerii urmand
ca, dupa casatorie, sa i~i intemeieze propria gospodarie, casele de piatra (de
obicei, piatra de rau) fiind
mai trainice decat acelea de
lemn sau de pamant, cum
aveau majoritatea.

lnscamnii cit partcncrii nu au avu1 ~ tdlltvltl limp s.1

se cunoasca; In cazulin care casatori.l .I llllarzial
mai mult de trei ani, atunci, probabil, au existat
anumite motive pentru care cel.putin unul din
parteneri a e~itat sa se-casatoreasca ~i, de aici, ~i
probabilitatea crestuta a unor r~ditari ale acestor
motive.
Instabilitatea (amiliilor din care provin partenerii: modelele de f:amilii conflictuale, monoparentale,
in cazul unuia dintre soti cresc ~ansele de instabili
tate din cauza existentei unui posibil efect de socia
lizare in aceasta direqie.
Femeia ramane insarcinata inaintea casatoriei
sau in primul an de mariaj: dad. femeia este d eja
insarcinata inaintea casatoriei este posibil ca aces ta
sa fi fost motivul major al mariajului, ceea ce nu
este suficient pentru stabilitatea viitoare a relatiilor
de familie. De asemenea, obtinerea de catre cei doi
soti, intr-un timp relativ scurt, atat a statusului de
parinte, cat ~i al celui de sot/sotie, poate constitui o
situatie foarte frustranta, rolurile asociate acesto1
statusuri fiind dificile ~i implicand un mod de viap
total diferit fata de eel al unei femei tine rl'
nemaritate sau al unui barbat necasatorit.

lllltiloi,olnittl lltt l :

!11 ziua nuntii

1111

\).1

l'Slc lnsil majoritara la nivclul

l"!l"'"'l,lo_'L
L C o ;. hi I .tl'l':l conscnsuala presupune ca doua per' ,,1111 .,;11,:ll.tS\',1Itt comun , ca o familie, insa in afara unei
8 1:L1t "' 11 !', ll 11 t.lle. Coabitarea consensuala este de doua
I j p111 I: 1 OttfJitare COnsensuafa premaritafa, atunci cand
1 ('t doi 11 .1icsc lmpreuna o pcrioada de timp, inaintea
casiit orici s:w In vederea unci casatorii ulterioare ~i
coabiLare consensuala propriu-zisa, atunci cand cei doi
decid sa traiasca permanent In acest mod. Numarul
coabitarilor consensuale a crcscut aproape constant in
ultimele decenii, foarte multe cupluri decizand, macar
pentru 0 perioada de timp, sa traiasca astfel.
Aceste alternative pot fi lnlocuite de altele. Mutatiile
semnificative la nivclul u nei institutii sociale precum
aceea a familiei, nu sc produc in cativa ani, ci, uneori,
chiar in secole.

Religia ca institu~ie sociaLi

Alternative la familia clasica

Familia ca institutie a evoluat permanent de la incep u
turile civilizatiei umane, forma actuala, care ne esu
cunosq.Ita, reprezentand doar o etapa in acest proct'.\
evolutiv. Prin urmare, trebuie sane a~teptam ca ~i aces!
model sa evolueze. Cum o va face ins a? Care su 111
alternativele la familia clasica de astazi? Prezentam !11
continuare cateva alternative care exista in aces!
moment.
1. Familia de tip poligam (in fapt, este vorba d<'
poliginie) este un tip de familie des intalnit in un elt
state arabe si orientale.
2. Casa'toria de tip homosexual: a devenit le g.tl.t
in unele societati. Este vorba fie de homosexual it:\ I t',l
propriu-zisa, de tip masculin, fie de k s hi.11ti ~> 1l1, In c : 1~1d
rcla~iilor dintrc femci. /\ccast :1 folltt .l .1 l.tttliliti ridi1 .1
scmnc de ln trcharc rdcri1o.1n ' l.1 ,llliJ', IIl lll'.'.t ltlllt (iti tJ,
i'('jl('(HJII('('IC ,~; i, iltlplit it, dt ~ 111 I di /o ll (l J',_. tlllill\.1 'Jlll

t,.\ Iii" II i l t lil> l l

!11 I~ o mania, normele de

till I'S\
interzic CaSatoria
1'111.\ h nivclul verilor de
1\Lto lld doi. tn unele sooil l.t\i sud -amcricane insa,
h.lllll'i.t lntrc veri primari
t pnntisi\ ~ i chiar agrcata
J,, , ,I ll t' l'.tm iIi i.

U n aspect extrem de import~nt al vietii sociale il reprezinta, fara indoiala, religia. Intr-o forma sau alta ea sc
regase~te la nivelul tuturor societatilor, raspunzanJ
unor nevoi sociale majore. Intr-o definire succinta, vom
spune d. religia reprezinta ansamblul credintelor ?i co1n
portamentelor umane cu privire La fiinte, forte sa11
puteri supranaturale, sacre sau divine. La baza reli~ici
sta distinqia dintre sacru- tot ceea ce este supranawr:1l,
clivi~ - ~i profan - tot ceea ce este obi~nuit, pamilntcsc
Intr-un moment sau altul, fiecare dintre noi nc :1 111
rugat ~i am invocat divinitatea. Unii dintre noi o LKt'lll
sistematic, altii, doar ocazional ~i foarte pu ~in i deloc.
Dar ~i modul in care invocam divin i tate a ( r.1 1t1 i
Dumnezeu ne adresam ~i cum) difera foanc muir !11
funqie de religia careia ii apartinem. Sprc cxc mplu , 111
Romania, potrivit recensamantului din 2002, pcSll' C)C)' f{,
dintre romani au declarat d. apaqin unui num:'ir dt'
17 religii distincte. Chiar dad. avem tenditi~a Jc :1 mitti
maliza rolul ~i importanta religiei, ea ramanc o i nstit u~iv
socialii extrem de importanta. De altfcl, multc dint rt'
C<lll fl ic1ck mond ialc actualc au, Ia origi nc, jus I ilict ri
rl' li gio,t,c, ltt~ld .t mcnt:-~li snw l rdigios fiind col tsidt'l .11
vi 111_,\':ll d, ,.. ., .i1 .1d .t 1v.t 11110t: fc11ottll'IIC soci.t k p1 t'l'tllll
It ' I t'll l NII Iul

(j()
l'.

Exercitii
, si
, teme de reflectie
,
1.

Citi~i urmatoarele defini~ii ale culturii:

a. Cultura este complexul care include q.moa~te.t:,ea, ...credintele, arta, moral.1 ,

legile, obiceiurile ~i orice fel de capacitati ~i deprinderi achizi~ionate de om r.1
membru al societa~ii.
~
b. Cultura se refera la cultivarea spiritului'~i la inva~are.
c. Cultura reprezinta toate modurile de gandire, de comportament ~i de pro
duqie transmise de la o genera~ie la alta prin comunicare sau prin orice al1
mijloc, cu excep~ia celui genetic.
d. Cultura este constituita dintr-o componenta ideatica (totalitatea ideilor care su111
vehiculate intr-o societate data), o componenta obiectuala (toate tipurile de pro
duse culturale care au o existen~a materiala) ~i una normativa ( totalitatea regu
lilor pe care oamenii le respecta intr-o societate ).
Discuta~i impreuna ~i decide~i ce defini~ie a~i folosi dad a~i dori sa explica~i n
este cultura. Argumenta~i-va raspunsurile.

2.

fl.

P"rivi~i foto gr.t liik dv 11\.ti 1os:

Discuta~i impreuna despre ce reprezinta ele, despre rolurile ~i statusuril c

persoanelor din imagini. Numi~i indicatorii de status prezen~i. .

Consulta~i un exemplar din regulamentulliceului vostru. El cuprinde normelt

care reglementeaza activitatea in ~coala a tuturor ,actorilor" ei. Lucra~i pe gru1w

~i stabili~i ce fel de norme cuprinde regulamentul. Caracteriza~i-le, folosind
elementele lor de clasificare cuprinse in manual.

3. Socializarea este influentata de urmiitorii factori:

factorii biologici;
'
mediul fizic;
cultura;
experien~a de grup;
experien~a personala.
Discuta~i pe perechi ~i apoi cu toata clasa despre influen~a lor specifica in ca:t,ul
vostru, ca elevi in clasa a XI~a, din localitatea voastra.
Compara~i apoi ac~iunea factorilor de socializare cu aqiunea agen~ilor de soci:1
lizare. Re~ine~i in scris asemanarile ~i deosebirile dintre ele.

4. Statusul reprezinta

pozi~ia de~inuta de un individ intr-o anumita structu 1.1

sociala.
Rolul social reprezinta ansamblul comportamentelor pe care le performeaza llll
individ in baza statusului pe care il de~ine.
Forma~i perechi ~i stabili~i ur~atoarele:
a. Care este eel mai important status pe care il ave~i, din punctul vostru d1
vedere?
h. Ce rol i sc asociaza? Sunte~i mul~umit de cl? Dar ccilal~i ?
c. C:-trc CSlC Sl:llliSUl C:-trc va dispbce eel nui mull?
d ( :lllll j)IOCt' d ,l~j Cll rolui C.liT j .~C , I ,~OCi.l/',1 ? <.:.11 tk ll!'llli_Jil,11111 tl,l N111Ji , ~_: ihl\ j

I hc.t ~~ i1i .ICI'" ' c i11 1~ 1 1 11 I, i__ \1111 vit , _i ''1'1 H ll.l\i In continu:-trc? btc con.: ct? De cc?
Comenl.l\i 111 ,, ,_ ,, :i, l, ;;.t .:.\1111 ilt pv v.uT lc considcra~i eel mai greu de re:t.olvaL Cc po. tll ' l.1 t t:I.H:. t 1::1 f',1llj) ?

(,. Aduce~i in clasa poze ale voastre ~i ale familiei voastre in care sa existe indicatori
de status ~i comenta~i impreuna imaginile.
Discuta~i impreuna despre indicatorii de status pe care ii pute~i detecta.
Discuta~i despre funqiile familiei, aratand daca ele sunt acelea~i in cazul oricarei
familii. Argumenta~i-va punctele de vedere.

H. l;orma~i grupe de cate patru elevi ~i alege~i fiecare cate un tip de norma care IT
glementeaza familia. Discuta~i care este parerea voastra despre felul i n c .Ht'
rcspectivele norme sunt sau nu respectate in localitatea voastra. Prezcnta\ i pv
rand punctele voastre de vedere ~i discuta~i-le impreuna. A~i avut to~i acc b.~i
punct de vedere? De ce?

., .

ID I

I. Numi~i trei factori de socializare ~i explica~i-i succint pe fiecare.. . . . . . .

.)p .

i. tJ

.
Numiti doua tipuri de institutii sociale si exemplificati-le. . . . . . . . . . . . .
)

'

Normele sociale in baza carora familia func~ioneaza sum diferitc. Alcgqi

dt>ua categorii de asemenea norme pe care le considera~i cele mai impo r
1.11llc. Explica~i-le pe fiecare justificand alegereafacuta. . . . . . . . . . . . . . . .

2p.

institu\ia totala. Alege~i un exemplu de asemenca in stilllti c ~ i

ts pli c 1\i In n <ollSta c:-tractcrul total al ei..... . . . ...... . .. . .. ... ... . 2p.
Un i) un cl se :~ c ord.\ din oli1:it1.

J, I >cfini\i

capitolul

til I if II Ill ! ' ,, II

e dt .' !ll ,l i 1111111! clliuluri d e 1:-t ~coa l :'i

de rq; ul.i , 1111
( IJ iJd illl ..illJ ',lll'i, ci l mpreun ii cu a l~i co lcgi sa u pnlt 111 ,,
li .il .t1111 i de nl~i prictcni. T o t din caul'.a prcsiu11ii de
)-; I lip, t i1H:rii ajung sa i~i inceapa via~a scx ua l:'i di11 n 111
cc ma i dcvrcme .
Aparent, no~iunea de grup este simpl ii ~ i u ~n 1 d t
in~eles. Cu toate acestea, la nivelullimbajului CO IIIlll l,
folosim o serie de cuvinte care, intr-o anumi ti miisu1 .l,
desemneaza lucruri asemanatoare: grup, echipa, mul( ill II' ,
adunare, gloata, clica, ga~ca etc. Nici in socio logic d di
nirea no~iunii de grup nu este foarte simpl a, cx i s t ~ nd "
serie de concepte distincte care definesc ,grupu ri d1
oameni" aparte ~i anume:

Structura sociala
.,. .... ....

Oameni~r

e 18 noiembric 1978, 913 membri ai scctbi Templul

s-au
sinucis lntr-o localitatc din Guyana numid Jqnestown. Aceasta secta
fusese lnfiintata in San Francisco de catre predicatorul Jim Jone~ ~i,
ulterior, mcmbrii ei s-au mutat in locatia clandestina din Guyana. Inca
de cand activa pe teritoriul Stelor Unite, Jim Jones, datorita pcrsonalitatii sale charismaticc, era perceput ca un ,vindccator" de suflete, avand
o mare influcnta asupra adcptilor sai. El sus~inea ca cstc incarnarca lui
Isus ~i a lui Dumnezcu, prctinzand ca toata 'lumea sa ii spuna Tara. In
noiembrie 1978, 0 comisie guvcrnamcntala a realizat 0 invcstigatie asupra
sectei ca urmare a unor acuza~ii refcritoare la abuzuri rcalizate asupra
membrilor ci. Anticipand o posibila scoatcre in afara lcgii a scctci sale,
Jim Jones a pus in aplicarc planul de sinucidere in masa a tuturor
membrilor. In mijlocul multimii au fost adusc doua galqi cu sue de fructe
~i cianura. Otrava a fost inrai administrata copiilor - 276 au murit - dupa
care au urmat adultii. A fost eel mai marc caz de sinucidcre in masa din
epoca modcrna ~i a ~ocat intreaga lumc. Cum a fost posibil un ascmenea
cvcniment? Cc i-a putut detcrmina pc acei oameni sa i~i o.moarc cop iii ~i
sa se sinucida? Cum a putut un singur om sa dobandcasca o ascmenca
puterc asupra unui grup atat de marc? Sunt intrcbari la care cci mai mul~i
dintre noi nu avcm un raspuns. Sociologia lnsa ne ajuta sa ln~elegem mai
bine cum funqioneaza grupurile, cc mecanisme de influcn~are cxista In
interiorul lor, cum gandesc ~i cum aqioncaza oamcnii atunci cand sunt
intr-un grup.

a. Mul~imea este un tip aparte de grupare u 111.111.1

in care oamenii nu se cunosc intre ei, se lntillmsl
intamplator ~i stau impreuna pentru perioad e st:urt c
de timp. Tinerii aduna~i la un concert form eal'.ii l)
mul~ime, nu un grup.
b. Echipa este un tip aparte de grup in care me m
brii au roluri bine definite ~i exersat c pclllru
atingerea unui scop comun con~tientiz at ~ i as um :11
de to~i membrii. Astfel, cand ne uitam la un mcc i
de fotbal, vedem o echipa, nu un grup de fo tbali ~ t i.
In acela~i fel, spunem despre colegii no~tri d e c h s:1
ca formeaza un grup ~i doar in anumite situ a ~ii o
echipa.
c. Categoria sociala este un concept folo sit In so
ciologie pentru a desemna mai mul~i o am c ni C:\ll '
au caracteristici similare la nivelul unei po pul :1\ii
spre exemplu, profesorii dintr-un jud e~ fo rm c.1 / .. l "
categoric sociala, fara a forma un grup.

GRUP'U L $I RELATIILE SOCIALE

Fiecare om apar~ine, in acela~i timp, unui numar fo artc

mare de grupuri: familia, prietenii cu care jucam caqi ,
prietenii cu care ie~im la petreceri, colegii de clas:i,
vecinii de bloc sunt tot atatea grupuri din care facen1
parte. In fapt, ne formam ~i traim in ~i prin grupuri .
Mai mult decat atat, atunci cand suntem intr-un grup,
ne purtam altfel decat atunci cand suntem singuri. 1.. 1
adapostul sentimentului de securitate p e ca re ni - l d.i
grupul ~ i din cauza pres.i unii de grup, f:HT lll lt1cru ri rw
c:1rc sin guri nu le a m h cc. Astfcl, \("i 11 1.1 1 ltitd\i tii H'II
l ncv p s:i. fum c:.r.c sa u chi .11 s:i s1 d1 n1.111_ d itt d ilL .1 p1 ,.
> i1111ii d l' )', 111p. ' l'n 1 d itt , .111 / .t p1t . i1111 ii .lr 11' liji ~<P ill ,,J!,,,

, , '" I

In sociologic, grupul social este dcfinit c. t ltltld

orice agregare umana de doua sau mai multc pc1,o, o .1111 ,
avand urmatoarele caracteristici:

sentimentul de apartenenta la grup

al

grupului con~tientizeaza faptul ca form ca/.:t llll 1'/111'

(; rupul parlamentar este

""tip special de grup care
tltsl'mneaza o grupare a
''' ' f HILa~ilor ~i senatorilor din
l';,,l.,mcnt fo rmata din re'jtt ';, vnt ~ n \i .1i tlll ll l' particle

: i

t, ll (' ,H i ll )l l ,l , Ill )',I' IH ' I' ,li ,

ili T,l;. t I'"

1111:11 d11 'i 1

1(11

l'" lll ii_ 1

~i, mai mult decat atat, ei sunt perce!m ti ca :11 .11 -c d e

catre ceilal~i membri ai societa~ii ( ceila l ~ i sc 1.q H 11

teaza la ei ca la un grup );
intre membrii grupului exista interaqiuni - al t Icl
spus, daca intre membrii unei colec tivita ~i um :ltll '
nu exista nici un fel q e rela~ii, atun ci nu av c m de
a face cu un grup, ci, celmult, cu un g rup po tcl1\i.d
s.111 cu o r.u q~o ri c soc i :1l ~;

~ "- " : tcdcc" JI!)

/ ()

:;) ll ltdi ilr l ::llLI . il ( i

==~~

existenta tmor caracLeristici corni!IIC (v .tl o t i, crcdinte, aspiratii, o bi~nui nte, interese com un c);

existenta unor interese comune ?i a unui scop comun.

Tipologia grupurilor sociale ~

Dupa cum am vazut ~i din exemplificarea de mai sus,
grupurile din care facem parte pot fi extrem de diferite.
Unele sunt mari, altele sunt mici. Unele implic~ relatii
~i interaqiuni intense, altele mai putin intense. In continuare, vom trece 'in revista cateva dintre cele mai
importante tipuri de grupuri sociale.

Conceptul de grup primar,

desemneaza acele grupuri
in care interaqiunile au,
in primul rand, 0 baza
afectiva. El a fost propus,
la inceputul secolului trecut,_ de sociologul american Charles H. Cooley
(1864-1929), unul dintre
Societiitii
lntemeietorii
Americane de Sociolog,ie
(19os).

a. Grupuri primare ~i grupuri secundare:

- grupurile primare sum grupuri mici, 'in care
membrii comunica direct ~i au relatii de tipul ,fata
in fata". Ele au o puternica 'incarcatura afectiva,
avand o mare putere de influentare a individului .
Familia sau grupul de prieteni sunt exemple de
grupun pnmare;
- grupurile secundare,. opusul grupurilor primare,
desemneaza grupurile care nu se bazeaza pe imeractiuni afective; sum, adesea, grupuri de interese sau
profesionale care au, 'in mod uzual, scopuri precise
si in care, de cele mai multe ori, imeractiunile sunt
~ijlocite de instrumente. Implicarea e~otionala ;l
individului in aceste grupuri este redtisa.

b. Grupuri formale ~i grupuri informale:

- grupurile formale sunt grupuri care au o form a
prestabilita, creata in mod normal de o structur;1
organizationala. Pozitiile ~i relatiile din interior ul
grupurilor formale sunt independente de subieqi i
care le ocupa, acestea fiind redate printr-o organi
grama. Relatiile ~i interaqiunile din grupuri lc
formale se realizeaza dupa anumite reguli scrise, ItI
interiorul grupului existand o ierarhie oficiab .
Astfel, toti profesorii dintr-un anumit liceu formca1..1
un grup for mal;
- grupurile informale sunt grupuri , n aturale" ,
care a par In decursul in teraqiunilor d i ntrc an un1 i\ r
sub icqi . Accstc grupu ri, de celc mai rnrdt c ori, 1111
au sco pu ri, rcgu li sa u struc turi irllt't rrc c 1.,, pt cu "
z.u c. 1\ p.trtt' rHrt (.t l.t ur1 .ts tl cl de l', "'l' '' '-' l.1 hn;t.'i
,i rllj l. llr ,t ~j .l ll':te(i .l d i1111 <: ll ll'lltlll i,

i llt.f~

Sociogramrr,

(' ,1

h.tr 1.1 a rc-

l a~iilor in forma le dintr-un

l\hrp, Se poatc releva prin

intermediul testelor sociomctrice care au fost elaborate de psihiatrul austriac

de origine romana, Jakob
Levy Moreno (1889-1974 ),
inventatorul psihodramei
~ i sociometriei ~i unul dinLre cei care au folosit pentru
prima oara psihoterapia de
grup. Testul sociometric
presupune aplicarea unui
chestionar simplu In care
membrii grupului sunt rugati sa mentioneze: "trei
pcrsoane cu care v-ar placca sa va petreceti timpul
liber ~i trei persoane cu care
II U v-ar placea". Pe baza raspunsurilor, se traseaza harta
rclatiilor de apropriere ~i a
rclatiilor de respingere.

------------------------

.Trebuic _precizat a.ic~ ca acestc .doua tipuri dr l', r[r

pun nu sum mcompattb1le, ele put:1nd coexist a. A.t 1, 1
intr-un grup formal m arc (cum es t c grupul pro\ 1 ~ ,
rilor liceului vostru sau grupul elevi IPr d in clasa de 1 11 ,
apartineti) pot exista unul sau mai m ult i' grupuri in\111
male formate din 3- 4 pro fesori sau t lt v i 1ntre c,1 1 ~
exista relatii de apropicre, de simpatic 1\'t 'I '' odi. La J\1
velul unui grup, ansamblul intcraqiuni lo r' rl111 1rc mem
brii sai poate avea la ba1.;1 trci tipuri 11 1,1 1; ,J,. relatii:
atrac{ie, respingere sau indijcrenta. Anali 1.1 "' .tm 'r elatii in imeriorul unui gru p in formal ne pc1", ;11 11 . 1 ~ ;1 rea unei sociograme, adica a till vi harti a rel a~i " "' .J 11111 ,.
indivizi, a subgrupurilor ~i C:ll l.tl clor de comunit .111 .' .J !,,
interiorul grupului.
c. Grupuri de apartene n ~:l ~ i dl' rcferinta:
- grupurile de apartenen\ii St llll ); rupurile din care
facem parte la un moment dat;
- grupurile de referinta sunt .1ct' k .1 dirt ca re nu
facem parte, de~i luam ca rc pcr v. tl o r il c, no rm elc
~i/sau simbolurile lor. Grupurik de n: lcrin ~:'l sunt
grupuri pe care le apreciem ~ i Ia c u-c aspiram s:\
ajungem, ele putand avea o influ cn(;i cova r~ itoan.
asupra noastra. Aceste grupuri de rcfc rin~a au un ro l
esential in socializarea amicipativii, fiind gru pur i
ale car or specificitati ( valori, atitud ini, comport.1
mente) avem tendinta deale imita. Mai mul t de\ .11
atat, din randul grupurilor de referinta cei mai nllll (r
tineri i~i selecteaza idolii. Dorinta pre a p u tcr11 id
de a face parte dintr-un anumit grup d e rdn i 11 ~ :l
poate, in unele cazuri, genera frustrari, insati sl.11 \ii
~i stari de disconfort fata de grupul actual.
d. Inauntru ~i in afara grupului (in ,{~lWtfi ~ i

out-group)
Aceasta distinqie scoate 'in evidenta Lendi" \ l tlll !ll
grupuri de a se delimita dar de ceilalti indi vi:r.i D rT 111r
sunt membri ai grupului. Astfel, uncle gr up111 i pc H I i
'inchise, exclusiviste sau ermetice, mcmbrii lo r ncput.t111l
face parte din alte grupuri complementarc. U n cxe mpltr
in acest sens il reprezinta clasele de elev i. D ad h ci p.1rt L'
din grupul elevilordin clasa a XI- a B, nu poJi fact p.lrl('
~ i din grupul elevilor din clasa a Xl -a C. In :1sli d d \'
grupuri, mcmbrii tind sa sc dcfin casd prin diferl.' ll(i ('l'l'.l
de ccil al\i ~ i In o po1.i\ic r u ci, tind s;l se perrc.tp.l (';1lii11d
:pn i.tli 1'n ru p.11 .11 iv n r tn\ i n il.rl (i di11 .d.1r.1 l', llljltdll i,

i I IIi

ajung:lnd s:l dcfincasci lumca In tcrmcnii ,noi" ~i ,ci".

Astfcl de grupuri pot ajunge foarte u~or sa intre In
competitie intre ele ~i chiar sa dezvolte comportamentc
agresive, a~a cum este cazul suporterilor unei echipe de
fotbal. Astfel de interaqiuni se pot dezvolta intrc
diferite licee (,ri6i, ceidelaliceul X, versus ei, cei de la
liceul Y" ), intre eLevii diferitelor cla-se din acela~i liceu
( ,noi, cei din cla~a_ A versus ei, cei de la B") dar ~i intrc
gru puri de elevi din: aceea~i clasa ( ,noi, rockerii, versu s
ei, hiphoperii, sau Iilaneli~tii"; ,noi, cei care ~tim sa nc
distram, versus ei, tocilarii"). Simpla apartenenta la un
astfel de grup determina individul sa imparta lumea in
,noi" ~i ,ei" ~i, implicit, sa dezvolte atitudini ~i comportamente de superioritate sau chiar de denigrare ~i
ostilitate fata de ceilalti. Trebuie precizat ca astfel de
comportamente se manifesta pregnant in situatiile in
care astfel de grupuri intra in competitie, competitia
determinand, totodata, ~i crqterea coeziunii interne.
lntr-un astfel de grup, indivizii care exceleaza in a
promova identitatea propriului grup dobandesc cu
u~urinta o pozitie centrala in cadrul grupului.

Dinamica grupurilor- efecte ~i presiuni de grup

Una dintre temele majore de studiu in ~tiintele socialc
o reprezinta analiza proceselor care au lac in interioru I
unui grup, acest domeniu de analiza fiind .cunoscut su h
numele de dinamica grupurilor. In continuare, vom
analiza cateva dintre aspectele cele mai importantc
legate de dinamica grupurilor.
,,

Formarea grupurilor

Bruce Tuckman (n. 1938),

sociolog american, a publicat in 1965 studiul Etapele

de dezvoltare a grupurilor
mici In care dezvolta teoria
sa dcsprc formarca ~ i dczvo lt arca grupuri lor.

Grupurile nu sunt elemente statice, natura relatiilor din

tre membrii unui grup fiind intr-a permanenta schim
bare. Grupurile sunt entitati vii care tree prin anumitl"
etape in care membrii grupului se raporteaza unii l.t
altii in moduri diferite. Una dintre cele mai cunoscul! .
a~alize ale etapelor pe care le parcurge un grup ii apat
tine soeiologului Bruce Tuckman potrivit caruia oril v
grup parcurge sau poate parcurge urm atoarcle pall\1
etape:
1. Formarea- cstc ctapa de 1nc('p1 tl .1 l', tllpului , itt
care mcmhrii nu sc cunosr 'itlltt t, 11.1\iilt liitl<l
cxtr('tll d(' polilico.ISl' ~ i ptl,,_,,l ttl (', itt :t,; \:. t.:t.

tiati

ca...

<:on form ultimului

tt'L-cnsiimant al populatiei
Homanici din 2000,
lt tn cilc sunt majoritare,
,.It- rcprczcntand
i l 'Yc, din popula~ic.
< :u 1o.ttc aces tea,
fl' tt ll'ik sunt slab
ti 'Jlii'J'l'lll;Uc Ia v:lrful

lt' t,t t lti('i soci.d0

Jllt lllll I' ditl i{otll.llli.L

'.'1

III II I

II ,,

ti t';

rt:ljl.l pt l'Pl up.lt\'.1 indivi:;.ilor estc lk ,, i Clttt<~oq

JH~ ',.Ji.tl\i ~i de .1 cxplora propriilc ~.t ti.St ' dt~ .Jii
tll.lt t' 111 c.tdrul grupu lui .
. htrtuna. Estc ctapa co nfli ctu :tl:llnc.lt t' it1d1, 1
1 ~i ncgociaza pozitiilc In cadrul grupului . /\,til
apar tcnsiuni ~i se negociaza rcla~iilc de .wlut tt.tlt
sfcrcle de influenta intrc mcmbrii grup lllltl r
cazul unor grupuri mai mari, In accas1.1 et.tp.l
formeaza sub-grupuri ~i alian~c lntrc divn:-.t 1" '1
soane, adesea etichetate drcpt ,clici" sau f~ t ttptt
de interese. Grupurile care nu rcu~csc s.1 dtp.1
~easca aceasta etapa ajung sa traiasca ln 1r o 1w1
manenta stare de tensiunc ~i nelncrcdcrc, indivr
irosindu-~i energiile pentru a mcntinc lupt clc it\
terne. Adesea, la nivelullimbajului comun, spltllt'l
des pre astfel de grupuri ca au membri care ,sc "1.1
nanca intre ei".
3. Normarea - este etapa in care sc stabi.ksc tint '
mele pe baza carora va funqiona grupul, In c.u c'
ratifica rezultatele negocierii din etapa antcrio.11 .1
Astfel, grupul aju?ge sa i~i defineasca o allutnit.
ordine interioara. In aceasta etapa apar ceca cc s .1
putea numi statusuri emergente, adica po:.r.i1ii 11
grup care sunt rezultatul interaqiunilor ~i ne g< 1
cierilor.
4. Func~ionarea- Este etapa in care grupul funqin
neaza respectand regulile agreate, perioada de pro
ductivitate maxima.
Evident ca nu toate grupurile tree prin toatc ,\ \'l'S I ~
patru etape ~i nu peste tot cele patru etapc sc m,tlliltst
cu aceea~i intensitate. Ceea ce trebuie rcm :11T;tl ,..;,,
faptul ca, aproape in orice grup, indivizjj SUI II .1111111 ,1\i
de nevoia de a-~i defini dar pozitia ~i sfc1clt tit: itt
fluenta in cadrul grupului. Apar astfcl compoll.lllll 'ttt<'
de delimitare a ,teritoriului" propriu ~i t'Otltjltllt ,t
mente de dominare care nu fac altccva d~t '. tl .. 1 ,~.:
fineasca structura de putere a grupu!ui (t 11111 1.':.t1
impartita puterea intre membrii grupului). ' l't('ht tlt
mentionat ca nu exista grupuri in care to~i n1l'111h1 ii s:
aiba pozitii egale. La prima vedere, uncl e grupttt i .11
putea parea simetrice in ceea ce prive~tc dislrihuir(':t
putcrii ~i influentei intre membrii, !nsa, Ia o a nali :.r..1 t11.1i
atcnta, sc pot distinge clar difercntclc dintrc indivi/i,
unii avand 0 po:.r.i(ic ('t' 1111':tl ii, al~ii, 0 pm.i\il' j)('l if('l it;'i

rll grup.

' dl lll llll ol ',Ill Lil ol

r uvintc, dad cx ista o sa rcin a pc ca re nu i mul~i in div i:;,i

trcb ui c sao rczo lve imprcuna, in condi~ii de ano nim at
al efortului individual, implicarea acestora va fi invers
proportionala cu numarul membrilor. Ringelmann a
. pus mai multi studen~i sa traga de o sfoara care avea la
un capat un dinamometru. El a cerut fiecarui student sa
traga individual de sfoara, apoi, in echipe de diverse
marimi ~i a constatat ca, de~i foqa de tragere cre~tea (in
mod logic) odata cu cre~terea numarului de subiec~i,
forta depusa de fiecare se afla intr-o relatie invers propor~ionala, scazand odata cu cre~terea numarului de
participan~i. Spre exemplu, for~a depusa de un individ
dintr-un grup de ~apte persoane era de aproximativ 75%
din for~a depusa de subiect in cazul in care tragea
smgur.
Acest efect ne explica de ce activira~ile colective, in
care nu pot fi cuantificate efo rturile individu ale, sunt
intotdeauna caracterizate de o eficien~a scazuta. E fec;tul
mai sugereaza un asp ect extrem de important p entru
desfasurarea oricarei activitati economice: cresterea nu marului de participan~i la o ~ctivitate nu pres~pune, in
mod necesar, o crqtere a eficien~ei direct propor~io
nala cu numarul participan~ilor, ba mai mult, dincolo de
o anumita limita, efortul subiec~ilor va scadea dramatic,
punand in pericol activitatea respectiva.

( :e spun soc io logii dcsprc compo rLa mcntul

grupuril o r
Doua perechi de ochi vad mai bine decat una singura?
De~i

''''' un experiment menit

' .IILdii'.czc efectul de a~tep
/,1/1 ', Bibb Latane (n. 1937)
ll t' lll.l difcrite persoane
IH 'IItru un test. Subieqii
. l ~ol t' ptau impreuna cu un
:l., i.\l cnt lntr-o sala pentru
.1 li t cs ta~i. Asistentul, la un
IIHJI1H;nt dat, pleca intr-o
1 .t111 cra alaturata. lmediat,
dl' acolo se auzeau ni~te
'.llllt'LC puternice ~i un tipat
.d .1sistcntului. Au fost orl',.llli i'.ate mai multe situatii
de1'x pcrimentare in care in
,,d,i sc aflau un singur su1111 ' ( 1, doi, trei etc. Atunci
, ,111d In saLi se afla un sin1', 11' subiect, aproape in toate
1 .l 't.urile acesta se ridica ~i
lllt'rgca in camera vecina
pcntru a vedea ce s-a intampl.u, lncercand sa i~i ofere
.1jutorul. Atunci cand se
.tll.w doua persoane, timpul
de rcaqie al acestora era
lll:ll mare, timp care, in ge''nal, cre~tea odata cu
n q tcrca numarului de sullicq i. Atunci cand erau
lll.ti mul~i, aparea in mod
I rt'cvc nt, situatia in care
, uhi cqii nu reaqionau deloc, ramanand sa a~tepte
Ill l'Oiltinu arc, fara Sa faca
lllllll (.

""... . .

-~

in mare parte adevarat, principiul. enun~at prin

proverbul de mai sus este, adesea, contrazis de realitate,
la nivelul grupurilor funqionand ceea ce se cheama
efectul de a~teptare - n$mit ~i ,efectul de spectator
sau de indiferen~a". El a fost descoperit de Bibb Latanc
in urma unui studiu de caz. Studiul sau se referea la o
crima produsa in 1964 intr-un cartier din New York,
uncle o femeie a fost violata ~i omorata chiar in fa~a
blocului uncle locuia. Zeci de vecini, care puteau urmari
scena de la fe.restre, au fost martori ai crimei. Cercetatorul american a fost intrigat de faptul ca, de~i erau
atat de mul~i oameni care puteau sao ajute pe femeie, fie
~i dand numai un mesaj poli~iei ( crima a durat aproape
o jumatate de ora), poli~ia a fost chemata foarte tarziu .
Vecinii, marea majoritate, erau persoane respectabile,
religioase, cu un puternic sentiment civic. Cu toate
acestea, ajutorullor, eel mai simplu posibil, chemarea
poli~iei, s-a facut cu o mare intarziere.
Cauza principala pentru aceasta situa~ie rezida tocmai in ceea ce Latane a denumit efectul de a?teptare. Acest
efect apare in orice situa~ii de grup ~i presupune ca un
comportament de ajutor reclamat de o anumita situatie
apare intr-un interval de timp invers proportional cu
numarul celor care if pot oferi.
Prin urmare, cu cat exista mai pu~ini oameni care
pot oferi aju~orul, cu atat acesta va fi oferit mai rep ed e.
A~teptarea se produce pentru ca, datorita prezen~ei
celorlal~i, indivizii resimt 0 responsabilitate scazuta de
a aqiona. Astfel, cei mai mul~i a~teapta ca altcineva sa
ia ini~iativa. Vom vorbi, a~adar, de responsabilitate
difuza la nivelul intregului grup ~i de o ,anesteziere"
a responsabilita~ii individuale.
Uncle-s doi puterea cre~te?
Efectul ,pierderii de vreme" a fost descoperit d e u n
in giner agron om francez la sfaqitul anilor '80 ai seco lului al X TX- lca, M ax Ringelmann (1861 - 1931 ). E l
:1 o hscrvat d. oa mcnii depun un cfo rt indi vi d11.tl mai
llli C :\ IUII C i d ttd lll ll ll Cl'SC tmp rc un a Cll .di l ' ]'1' 1'.< !.till',
i,tl t l n tlttl lor it Hiiv idtl .tl 1111 pc !,\l t' li t 'llll '' '; ' 111 ' 11 .tilt '

1 <1

Doua capete gandesc mai bine decat unul singur?

Irving Janis (1918-1990),

psiholog social ameri~an. A
lli'Opus celebra teorie a exis\ (' ll~C i unei a~a-numite gandiri de grup (groupthink)
'111 lucrarile sale: Victime ale
,l:"ulirii de grup (1972) ~i

( /nlltpt hinf,. Sturlii psiholodr r 1 u/11 1 ~i f/rrscou-

,l:tr I' 11 / 1'

111111 ' ""'''' ... (

i ' IH I)

Aparent, afirma~ia de mai sus pare logica ~i universal

aplicabila ~i, in cele mai multe dintre cazuri, ap ~i este .
Grupurile au capacitatea de a genera mai multe idei
decat indivizii izola~i. Exista insa situa~ii in care grupurile, din cauza presiunii de grup, ajung sa ia decizii
catastrofale. Acesta este fenomenul de gandire de grup
sau group think. T ermenul a fost propus de Irving Janis,
. care a analizat una dintre cele mai catastrofale actiuni
militare americane de dupa al Doilea Razboi Mon'dial.
Este vorba de aqiunea de invadare a Cubei, din Golful
Porcilor, care a avut loc pe 17 aprilie 1961 :
Janis a facut un studiu de caz al acestei aqiuni pe care
1-a publicat intr-o lucrare unsprezece ani mai tarziu
( 1972 ). Grupul studiat a fost un grup decizional condus
chiar de pre~edintele John Kennedy ( 1917-1963 ), care
a planificat ~i condus op era~iunile militare. Planul de
aq iunc prcsu punea debarcarea la Golful Porcilo r a 1.400
de cu h:1 nc:;,i ex ila~ i , care fuscscr:'t prcg~t i \i de C:. l. J\ . ~ i

valoarc jWII !I u membrii unui grup s.1u .1i 111111

cieta\i. Exemplul eel mai Ia l nd cm~ 11 .1 d 1\'ji l l q
banii- ca resursa financiara. Aurul, hijult'11d1 , .11(
mobilele de lux, hainele, operele de :\rt.l, I1H IIIII\~
pamantul constituie resurse ori bun uri ill!\'11., ' ,,
rizate in societa~ile contemporan e;
- influen~a sociala de care acqtia dispu11. p, i11
fluen~a sociala avem in vedere doua lu cruri: !H' d1
parte, este vorba de putere - capaciLII\'.1 111
individ de a-~i impune propria voin~:l 111 'i1
rezisten~ei altora. Pede alta parte, influcll\.1 w1 1
se refera ~i la prestigiul ori stima de care Sl' h111 111
persoana datorita pozi~iei pe care o arc. B'""'' '
un director de ~coala se poate bucura de 111.11 111
prestigiu in localitate decat persona lul ,w,ili .ll

s priji11i\i de ,1rm.1t.t .\111('11(,111.1, tltltllllll !i,'ljllltduc.l

numeroase Lulburiiri In provin cil', i.11, 111 ltll .tl , .. 1 ton dud. Ia o revolta aparent popularii, care s.1 ltlli.IIIIIT de
la putere pe proaspatul conducator al Cu bci ( d i11 1959)
Fidel Castro (n. 1926 ). Aqiunea a reprezentat pentru
multi analisti militari eel ma!mare esec suferit de americani ,dupa ~1 Doilea Razboi Mondi~k To~i cei 1.400 de
cubanezi au fast omora~i sau lua~i prizonieri, toata
tehnica militara americana fiind distrusa sau capturata.
Janis ~i-a propus sa explice cauzele pentru care
aceasta opera~iune nu a reu~it. El a considerat ca membrii grupului de decizie au fast victime ale fenomenului groupthink, adica a unui efect de grup caracterizat
printr-o tendin~a puternica de cautare a acordului intre
membri ~i care produce efecte distructive asupra percep~iei ~i analizei realita~ii, asupra judeca~ilor morale ~i
asupra eficien~ei mentale a membrilor grupurilor
decizionale inalt coezive.
Acest fenomen, caracteristic grupurilor inalt coezive
~i cu un conducator puternic, are la baza tendin~a membrilor de a se autocenzura side a evita atitudinile critice.
Printre fenomenele care in~otesc acest efect trebuie mentionate urmatoarele:
,
'
- iluzia invulnerabilita~ii;
- supraincrederea;
- subaprecierea adversarului;
- tendin~a exagerata de asumare a riscului;
- stereotipuri in aprecierea adversarului.
Grqelile efectuate sub aceste presiuni pot fi uria~e,
analiza lui Janis reliefand zeci de erori pe care speciali~ti, chiar slabi din punct de vedere profesional, nu le-ar
fi facut in condi~ii normale.
<:.tiT,

Solomon Asch ( 1907-1996 ),

celebrul psiho-sociolog
american, a realizat un experiment care avea menirea sa evidentieze comportamentul grupului. Subiectilor li se prezenta o plan~a
cu o linie, apoi li se prezenta o alta plan~a cu trei
linii de marimi diferite, din
care doar una era egala cu
linia din prima plan~a.
Subieqii erau introdu~i pe
rand intr-un grup cu alte
~ase persoane - colaboratori ai lui Asch - urmand
ca penultimul sa spuna care
dintre cele trei linii din
plan~a a doua era egala cu
linia din prima plan~a. In
cadrul experimentului, primii cinci membri ai grupului erau instruiti sa dea un
raspuns evident . gre~it,
creand, in felul acesta, 0
presiune de grup. Experimentul a aratat ca 70%
dintre subieqi au cedat
presiunilor grupului ~i au
raspuns ~i ei gre~it, c_hiar ~
daca erau convin~i de faptul
ca raspunsul este eronat.
Procentul este foarte mare
daca luam in consideratie
ca in si:ua~ia in c~re_ li s-~
ce~~t s~ raspuAnda Sl~gu:- 1
(fara mmem 1.n preaJma)
doar 1% ~u indicat. un raspuns greslt.
'

institu~iei.

Consecinta directa a stratificarii sociale cs Jt' i"''

litatea sociala .:_ faptul ca membrii unei societa\i .111 .11
inegal la resurse, pozi~ii ~i inHuen~a social.t. St 1.
ficarea ~i inegalita~ile sociale sunt fenomcnc u11 i vc1
in sensul ca ele sunt prezente in to ate socict:i \ ik 11111.1
indiferent de perioada istorica. Ceea cc d i rcr:1 ,,,,,1 1
cieta~i ~ide lao perioada istorica la alta cs!l' .111'11 ...,
inegalita~ilor dintre indivizi ~i caracteru I d tl'pl .. 111 1
drept al acestora inegalita~i. Astfel, intr-o so1 i1 t.tr~
mocratica, existenta inegalitatilor este fircasc1 .11 .11 1i 1
cat este asigurata ~galitatea d~ ~anse intrc indivin

Teorii cu privire la stratificarea sociala

In decursul timpului, sociologii au formulat rasl1UltS

diferite cu privire la sursele stratificarii socialc. l1 1 p.1
nile urmatoare ne vom opri asupra a trei teorii majo1
teoria marxista, cea a lui Max Weber ~i teor ia fu1H ~
nalista.

STkATIFICAREA SOCIALA

Stratificarea sociala este un fenomen care ne afecteaza

pro fund vie~ile. T ermenul face trimitere la geologie, mai
exact, la modul in care straturile de roca se suprapun.
In mod similar stratificarea sociala inseamna ordonarea
pe verticala a i~divizilor unui grup sau ai unei societati
A
f
. d
111 unctte e:
- r'es ursele pc care acqtia lc au b dispn11\i1 , l'1 i11
resursc ln\ekgcm, de o hi cc i, or in ..!11 111 '' L'l ll ' '" \'

Karl Marx: clase ~i conflict social

Friedrich Engels
( 1820-1895 ), filozof german, fondator, impreuna
cu Karl Marx a ceea ce
sc va n umi mai tilrzi u
1/lil1 .\ ' lll//

Pentru Karl Marx ~i Friedrich Engels, sociv1.q

umane se impart in dou a mari grupuri ori chsc soci.
o minoritate de indivizi care dqin contro lul ,J
pra celor mai multe bunuri ~ i mijloacc dl' pl\)d1
~ie din ace a soc ietate (de ex em plu, p.ull,lllt, p.1d
utibjc, hbrici etc.) ~ i c.trl' l'Sll' dl'llllllli!.J 1/
t!nlllill llllit'f <lri 1'\'filllttltlfo,/n';

l illl lil l"l l '.Ill I, d ol

ttl ll' l,lllll.t social.t. Din :u:csl puncl de vnkrc, W dHt dt .

Itt If',(' utttlo\t l>arclc patru mari cb sc soc ialc Ill c.tpit .tlt ~ lll
I. mun citorii ;
2. mica burghezie (micii n'lescri a~i , antrcprcnuri i, ,., 1

maj o ritatca indivizilor, care de~in pu~ine pro pric

ta ~i ~i bunuri ~i care trebuie sa munceasca p cn tru
a-~i ca~tiga existen~a; aceasta este clasa dominatcl
ori exploatata.
Contradictia fundamentataa fiecarei oranduiri (intrc
caracterul soci~l al mun~ii ~i eel priV._9.t al proprieta~ii)
presupune existen~:a 'unui conflict intre clasa dominanta
~i clasa dominata con~retizat in lupta de clasa.

mercian~i fara angaja~i);

3. functionarii, tehnicienii si intelectu alii - 11crso.1t H'
'
'
care nu au proprieta~i insemnate, d ar au o p rcg?tti rc i 11
telectuala care le asigura ~anse mai m ari de ascc nsi ut H '
sociala decat muncitorilor, ~aranilor sau mic-burghc:t.il111 ;
4. clasa proprietarilor ~i a antrepren orilor care ~ ~i
ca~tiga existen~a de pe urma rentei sau a explo:1t.1 rii

Max Weber: clase, grupuri de prestigiu ~i putere

M.1x Weber descrie 'in lun.l rca Savantul ?i omul

fi_olitic trei tipuri de autont:uc :
autoritatea ve~nicului ieri
sau puterea traditionala;
autoritatea 'intemeia.ta pe
farmccul personal;
.wtoritatea de tip ra~ional.

'i'ot In aceasta lucrare, el

dcscric omul politic prolesionist, caracterizat prin
rcsponsabilitate, posibilil.t tc::t eva]uarii la rece a
tiiH..' i situatii ~ i printr-un
. 111 um c eth os. El rei a aici
di stin q ia dintre etica
r v s p o n s abilita ~ii (In cadrul
l.trci;l trcbui c sa . riispundclll pcntru propriilc actc)
.~ i rti c.l con vin gcr ii (In care
\l' d111 q tc p.tst r.1 rc.1 d oc
tr rrtr i 11111 1") .

Pentru Marx ~i Engels, stratificarea ~i inegalita~ile socialc

aveau o singura cauza ~i anume proprietatea privata
asupra mijloacelor de produqie. Datorita faptului ca
invoca un singur factor - proprietatea privata asupra
mijloacelot de produqie - drept cauza a inegalita~il or
sociale, modelul marxist al stratificarii sociale este con siderat un model unidimensional.
Pentru sociologul Max Weber, economicul rep rezinta doar unul dintre factorii care ordoneaza pe verticala
membrii unei societati. Chiar daca luam in consideratic
doar proprietatea asupra mijloacelor de produqie, inclivizii pot fi clasifica~i in multiple inoduri. Bunaoara, u n
strungar ~i un inginer angaja~i, de exemplu, ai Societa~ii
Na~ionale a Cailor Ferate nu de~in in proprietate m ij loace de produqie. Conform lui Marx, atat strungarul,
cat ~i inginerul pot fi clasifica~i drept proletari - altfel
spus, drept persoane care sunt nevoite sa presteze o
munca pentru a-~i ca~tiga existen~a . Este insa evident ca
strungarul ~i inginerul difera din punct de vedere al
pregatirii pe care o au, al pozi~iei pe care o de~in in
cadrul firmei si in societate si al retelelor din care fac
parte in af~ra firmei in care l~creazi.
Dificultati similare de clasificare intalnim si in cazu 1
micilor me~t~~ugari sau al micilor comercian~i care nu
au angajati. Ace~tia de~in in proprietate mijloace de
produqie care le asigura exjsten~a, insa nu traiesc de pc
urma muncii altor indivizi. In acela~i fel, ne putem gand i
la o persoana care a mo~tenit un numar important de
proprieta~i ~i care traie~te din renta ob~inuta prin in
chirierea lor. Exploatarea muncii altora este mai pu ~in
vizibila In cazul rentierilor decat in cazul unui patron
d e fabri cil.
Pcntru W eber, clasa soc iaL\ se refcr:i h , ,, Jid I~~' 1 .ll"l'
ind ivi;r ii II jo.\d Itt ;nocl'.\111 de prodlll(lt', ,.,, lii11, J,J, lttttl .i
1.1 u g1llj).ll (' 1k i1Hii vi:ri 1 .Il l' .111 \,l lt .r 'ollllrl tlif di 'li 11\'111 1':.1

--------------------~

muncii altor indivizi.

Indivizii unui grup sau ai unei societa~i pot fi cb si
fica~i ~i in func~ie de prestigiul ori stima sociala de c.uT
se bucura. Fara indoiala, exista o stransa legatura l nt tT
facrorul economic sau situa~ia materiala ~i prestigiul de
care se bucura un individ. De obicei, o persoa na ci.1 11
situatie materiala buna se bucura si de stima In oc hii
seme'nilor sai. Relatia dintre si~uatia m at erial.t si
prestigiu nu este insa 'una perfecta.
exista perso:1 1;,.
care au o situa~ie materiala de invidiat, d ar care nu .ttt
un prestigiu insemnat, cum este, de pilda, cai'.ll l 11'.1
fican~ilor de droguri ori cazul membrilor gru p:1 ri I1 11

Po~

mafiote.
Un al treilea factor de stratificare al indivi;r.ilo r II
reprezinta puterea de~inuta de ace~tia in cad ru l 11\tt li
grup sau al unei organiza~ii politice sau birocr;t l j, ,.
Aici puterea se refera la influen~a pe care un ind iv td P
poate exercita asupra altora in cadrul u nei aqiu 11i vo
lective.
In concluzie, pentru Weber, stratificarea sociab ,s ti'
un fenomen cu multiple dimensiuni, po zi~ia pc CHi'
indivizii o ocupa intr-un grup sau societate d atorit n "
du-se unnatorilor factori:
- economici (proprietatea asupra mijloacelo r de pw
duqie);
- sociali ( stima ~i prestigiu);
- politici (puterea de~inuta in cadrul -unui grup s.1u
al unei organiza~ii politice ) .

\
~\
r_ 11111
i\ 1_11

Tcoria functionalista a stratificarii socialc

l:ullt (imlldis111ul cstc un c u rc nt

, ,,, 1, \', .i

Ki .d II

II

' " t nri' ill 1

t l f~~ II

ll 1r llrill. ll !r(ldr tiii

de )!,1ndin: r:11T

con si1kr .1

, .1 .,, Hil'l .tl l'.l po. tll' fi pri vit.:\ ,\Sl'll\l'll l'.l ttlttti or~;.llti :-. 111.
( _I II\ II ~ ~ tll f' ,111j 'oil\ 1 ~I H j( ' \.11 (', 1 \':-. 11 ' l llll'!lll\ :i dtll 11('1111
1
lil ;l l tl l l_~ ,.r.olr ' lt t r~ tll f~" l.qlll', llt \ t i tll ~i l , tll f',.ll \tt.l~ jj . tH t.d t:,

I:Pimi'<', J <.ilnd.lloltdui .11

1'111<'. 1fi considc1.1( un indi
, .11<11 import.tnt pc.:ntnf
J',''d"l de c.:ducarc ::tl unci
Jl<'I,\0,111c. Pondcrca cclor
1 .II<' nu ~ tiu sii foloscasca
1111 c:dru lator c.:stc mai marc
111 llicdiul rural. Dacii !n
llli'diul urban 35% din
Jl<lJllll:t~ic $tic sa foloseascii
1111 t'< llculator, In mediu1
1111.tl proccntul scade la
Jl'Y.,. Oricum, graduJ de
1 lllil>:Jstcrc cste scazut s1
'
'
1><'111 ru rural, $i pentru

.'''hnn.

g'llj)(lri .~ i i11divi'!.i. J\ccstv ,cl<''''< 'llli " 1111 pot li ln\elc.\1 '
sep. tr:tt de ,i'ntrcg" (societatc), "'''"< .1 1 <lv rontribui<'
decisi v Ia cxistcn ~a ~i (u nqionare;1 socil'l.l\ i lor. Potri vi t
funqionalismului, societatea ca organism are anumit<'
nevoi care trebuie satisfacute de elementele sale compo
nente. In consecinta, a . exphca un fenomeri soci:1l
inseamna a idemifica rolul, funqia sau~pevoia pe care <>
satisface ace1 fenomen intr-o societate. Bunaoara, famili .1
ca institutie sociala are, p:r intre altele, funqiile de a furniz.1
sprijin emotional membrilor ei ~i de a asigura supravie
tuirea speciei umane (prin copii).
Pentru sociologii funqionali~ti, daca un fenom en
social exista, atunci el raspunde cu siguranta unei ne
voi. Pentru buna functionare a societatii sum necesarc
diverse indeletniciri, c~lificari, compete~re. Cum este ~i
firesc, nu to.ate presupun aceea~i calificare, efort ega1 ~i
nici recompense egale. De aici rezulta ca stratificarea
sociala este necesara.

CLASE SOCIALE
fN SOCIETATILE CONTEMPORANE

co~temporane

Soc;etafile
sum cons;derate soc;eta\; de
clase si sisteme deschise de stratificare sociala in care
' indivi~ii se pot mi~ca 1iber in ierarhia sociala. Clasele
sociale reprezinta grupuri de indivizi care au acelea~i
resurse materiale, influenta sociala ~i ~anse similare de a
avansa in ierarhia unei societati. Pentru a clasifica indivizii in clase sociale, sociol~gii au in vedere urmatoarele elemente:

~tiaJi

ca ...

i11 .llltd $Colar 1990-1991,

111 l{ om:1nia cxistau
IH. 10.1 unita~i de
III V, J(.IIn.\nt. Tn anul
:<ol.1r 200J 2004
1111111,11 ullor .1 sc:1i':ul h
IH,OI 1 , d.Jit>l i1.1 sc.Hicrii
J>tlllld.l(ll'l ~t()l.tl('.

a. Educa~ia ori nive1u1 de ~colarizare al unei persoane. Educatia are un rol hotarator pentru stabi!irea pozitiei sociale pe care o detine o persoana. In
societatile COntemporane, educatia - inteleasa ca ani
de ~coala absolviti - reprezinta o resursa deosebit
de importanta pentru bunastarea indivizilor. De
obicei, cu cat un individ este mai educat ori cu cat
are un nive1 de ~colarizare mai ridicat, cu atat va
detine o pozitie mai importanta in societate ~iva dispune de mai multe resurse materiale.
b. Ocupa~ia este un indicator extrem de important
al pozi~ici dqinute de o persoana In ierarhi.1 unci
socict;\\i. l':'l d lndoia/;1, ocupa~ia llll l'i l" ' l'o~>,Jih'
I'SI<' inllll<'ll\ ,11.1, prillll"!' .dtcl(', d1 < 'dli'~''''' I" 'II<'

Itt

l!il: i

It

,Ill '.

1\. ~, \l' lllll .Jill V,l:t. UI

i11 ll'Of"i ,t ltllll

\jU

li .d, : l.i .1 ,lr.tl ificarii soc i:t lc, ocup:1\iilc de prcsrigiu

I I 11cle studii asupra stratilldrii sociale utilizeaza

Ifti l utul social ca indicator
i ntctic al pozitiei unui
111divid !ntr-o societate. Ca
111d icator sintetic, statutul
m<.:ial - ori indicele statultt!ui socio-economic - inviude informatii des pre
11ivclul de educatie ~i venilu rile unei persoane cu o
.tnumita ocupatie. Indicele
i.t valori care permit ordonarca pe verticala a indivi:t.il or dintr-o societate, in
runqie de educatia, venitul
~ i ocupatia lor.

tiati ca ...
Numarul clevilor din
In v.:l~amantul
jll tunivcrsitar era In
l ')')0 1991 de 5.066.031,
i.11 111 2003 2004 "de
1.1/2 .'11) I.

d i1111 ,, sorictatc (Jc cxcmplu, medic, :woc.u, pro

k ,\ PI, j11dcdtor, inginer) sunt cclc care n<-Ttsir. J
n j)ll'g:ll ire ~colara ~ide specialitate lndclung:1L1 ~i
sus~inuta. fn orice societate insa ocupa~iilc difvr:t
in trc cle ~i prin prestigiul ori stima sociaLa care I('
sunt asociate.
c. Venitul - salariile obtinute de indivizi Ia locu I dl'
munca ~i sumele de b~ni ca~tigate din alte SUI"Sl'
precum investitiile ori dividendele.
d. Averea - reprezinta totalitatea bunurilor ~i valo
rilor pe care le detine o persoana, cum ar fi ceo
nomiile in bani sau de alta natura, proprietfi~i lc
detinute, aqiunile la diverse companii ~i fond uri
de investitii.
De~i in p;ezent exista diferente din punctul de vc
dere al inegalitatilor sociale, populatia fiecarei socictil\i
poate fi impartita in urmatoarele mari clase:
a. La varful ierarhiei se afla clasa de sus care cu
prinde circa 0,5% din populatie. De~i din punct de
vedere numeric este redusa, clasa de sus servqrc
adeseori drept grup de referinta pentru celelalr c
clase sociale. Puterea ori influenta politica de care sc
bucura cei din clasa de sus sunt, de asemenea, lnscm
nate. Sursa principala de venit a celor din clasa de
sus o reprezinta mo~tenirile ~i investitiile proprii.
b. Urmatoarea clasa este formata din indivizi care
detin pozitii importante in corporatiile ~i co mp.t
niile multinationale. Aceasta este asa-numita cbs:l
manageriala' ori clasa corporati;ta ~i cu prind1
circa 0,5% din populatie; indivizii care fac p.llll'
din aceasta categoric au, de asemenea, venituri ~i .IVl'''
considerabile. Diferenta dintre clasa de sus si '<".\
COrporatista tine de faptuJ ca prima est<.: :t il ~ 11111.1
cu precadere din membri ai unor familii vcclti o1 i '11
traditie. Cei din clasa corporatista sunt indivi'l.i ( .11 c
au reu~it sa acceada, prin educatie ~i eforturi prop1 ii,
in paturile superioare ale unei societa~i. Ce l 111.1 i
adesea, indivizii din clasa manageriala provin di11
clasa de mijloc. Ca ~i cei din clasa de sus, mcmhrii
clasei manageriale se bucura de prestigiu ~i purerv
politica 'insemnate. Ca nivcl de instruirc, cc i JlJ.ti
Jntd~i membri ai clasei manage rialc sunt absolvl'll\i
de hndr :He; surselc prin cipalc ale vcnir urilo1 ~i
. 1 \' o'~ l jj ;: 11111 jliO/(osi.t, :d.1rl'l"i/r proprii ~j iiiVI 'S [ j\jj[<: .

"

rcs pl'l' l iv, tn i~r.uT.t dl' l.t <I 1 1,,.,,, ,:11

, 1.tl .t itd crio.td h o clas:\ sori.tl .t supi' IIP.tt';,

'" r' lf t! l'i il tl,

c. Clasa de mijloc li includ c p c cci m.t i 11tul ~ i ( 45 'X,)

dintre cetatenii societa~ilor capitaliste dczvoltatc. l11
aceasta clasa intra micii meseria~i ~i micii antreptT
nori, speciali~tii cu ocupatii intelectuale (de exemplu ,
medicii, avocatii, pro:fus-orii, ingiherii, arhiteqii etc. )
~i micii funqionari (de exemp~, vanzatorii, pol i
ti~tii, secretarele, micii funqiortari din administra
tia publica, iri~atatorii, asistentele medicale etc. ):
Ca nivel de edutatie, persoanele din clasa de mijlot
au absolvit eel putin liceul, iar o propoqie insem
nata sunt absolventi de invatamant superior; surs.t
principala de venit este salariul.
d. Clasa muncitoare - circa 38% din populatie ii include pe muncitorii calificati, semicalificati ~i
neca-lificati din industrie, comert ~i agriculturii.
Unii dintre ei sunt absolventi de liceu, au venituri
relativ mici care provin in in,t regime din salarii, au
proprietati putine ~i, de obicei, se bazeaza pe aju
torul rudelor pentru sprijin.
e. Clasa de jos- circa 16% din populatie - include
persoanele cu venituri foarte mici, care nu detin
proprietati ~i au un . nivel de ~colarizare fo artc
scazut. Cel mai adesea, in aceasta categorie intra ~o
merii ~i cei care traiesc din ajutoare sociale. Aceasta
clasa este cea a saracilor unei societati - persoanc
care au resutse materiale si influenta sociala extrem
de recluse ~i care depind ~deseori de ajutorul unor
institutii specializate (guvern sau organizatii de
caritate) pentru a supravietui.

Pentru a intelege diferenta

dintre cei din clasa de sU:s ~i
cei din clasa manageriala, sa
comparam, spre exemplu,
familia Kennedy ~i pe Bill
Gates, fondatorul companiei Microsoft. Cei din
familia Kennedy fac parte
din clasa de sus in virtutea
traditiei, averii ~i influentei
pe care au avut-o in istoria
Statelor Unite ale Americii.
De~i este eel mai bogat om
din lume, Bill Gates face
parte din clasa manageriala,
uncle a ajuns datorita talentului ~i priceperii sale extraordinare. Foarte probabil, cei care vor accede in
clasa de sus vor fi urma~ii
lui Bill Gates.

f\d 1s Lt poatc fi c:v.ul unc i pcrsoane din cl. t.,.t d.

tn ij lm: ai carci parin t;i apar\ in clasei 1\llllllllll

ri lo r. Tntrucat respccti va pcrsoanii a ati tt s u ll. t,,t
sociala superioara celci a parin \ il o r, sp utH'ttt < _-,
avcm de-a face cu m obilitate sociala t~scmdi 'JJI .t
C()
on ,1n sus ;
- descendenta atunci cand arc loc trcccre:t llllll i
individ dintr-o clasa sociala supcrioara ''"' 11
clasa sociala inferioara (mobilitate socialcl dell I 'll
denta ori ,in jos" ). Acesta poate fi c;v.ul ulll'i
persoane din clasa muncitoare ai carci p.11 i 11 ~ i
provin insa din clasa de mijloc.
Mobilitatea sociala orizontala se ref er:t l.t
mi~carile unui individ sau grup de indiv i :~,i di1111 11
pozitie sociala in alta aflata insa la acela~i ,_,i'1n-l,
cum ar fi, de pilda, un strungar care 1~i schi111h~
locul de munca de la firma A la firm.a L~ S.\11 I)
asistenta medicala care se transfera de Ia un spit.d l.t
altul, continuand sa aiba aceea~i ocupat;ic. Cu .1lt<:
cuvinte, in aceste cazuri este vorba de mi~c:u i i11
interiorul aceleia?i clase sociale.
b. In functie de criteriul directiei de miscarc :1 tllll:i
persoane de la 'o clasa sociala la alt~ in rapor~ cu p.11 i11\ii
sai (mobilitate intergenera~ionala), sun t mcn~i o11.tt<

alte doua forme:

mobilitate sociala intergenera~ionala asccmknl.t
cand copiii ajung intr-o clasa sociala supcrio.H .1 <<'1,
din care au facut parte parintii ;
mobilitate sociala intergenera~ionaLi tk:-.t '"
denta, atunci cand copiii coboara lntr (l ( l.t.. t '"
ciala inferioara celei a parin~ilor.
c. Din punctul de vedere al modific:-tri lot l"'ultt .
pe baza educa~iei ~i ocupa~iei copiilor con1p.11 .tt< '
cele ale parintilor se poate discuta despre mohil it .11 e ,dt
ca~ionala sau ocupa~ionala. Acestea pot fi ,,scctulc"t
sau descendente in comparatie cu parin~ii.

MOBILITATE SOCIALA

dintr~o

Mi1carilc unor indivizi sau grupuri

clasii socialO
in alta sunt definite generic prin termenul de mobilitat c
so cia !a.
Mobilitatea sociala este de mai multe feluri , In
funqie de criteriile de clasificare folosite.
a. Dupa criteriul direqiei mi~carii persoanelor,
mobilitatea poate fi:
Mobilitate sociala vcttical a
lt ll'< ':tt <;., ll1t o1
indi v i :~. i s:tu grupuri dr h o l' i.t ..t ~ t , tl li Lt .tll. t.
Mo hilit .tl\ ',1 Sill i.tl .t V('lt i< .tl .1 Jl"' ' '' ltr

d. Un ultim criteriu pe care il vo m ap lic:1 Sl' rl'i<

la modulin care se produce modificarca po:t.i\ici S
cialc. P rin aplicarea lui se obtin :
Mohilitatca de schimb ori individu al:\ c.u ,. ~~- t
l< t t l.t ttt i~l';1 ri k pr t'S<l.1ltrlor d in t r o r l. ts:t sot i. tl .l
tit ,,, II II' .11 ' < .11 1 ~~ d.\1 <H'l '. 1., . 1 cln, 1111 i I, H ;. i ,1ll 1 11 :I
' ,,. \ulll pr 1111 1

1!11

---------------...:~:..;:;;;.-"

Un exemplu de mobilitate
structurala ascendenta este
eel al Romaniei. La sfarsitul celui de al Doilea
Razboi Mondial, Romania
era o tara preponderent
agrara. Dupa preluarea abuziva a puterii, comuni~tii
romani, urmand modelul
U.R.S.S., au procedat laindustrializarea masiva ~i rapida a tarii. Multi dintre
taranii ale caror pamanturi
fusesera confiscate prin
colectivizare au fost nevoiti sa i~i gaseasca de lucru in industrie. Fostii tarani ~i copiii lor au deve~it
- aproape peste noapte muncitori industriali, mutandu-se dintr-o clasa
sociala inferioara ( cea a
agricultorilor) in una superioara - cea a muncitorilor
industriali. $i in acest caz
avem de-a face cu mobilitate sociala structurala schimbarea clasei sociale a
unui numar mare de indivizi ca urmare a t;ansformarilor din economie ~i nu
ca urmare a eforturilor
individuale. Mai exact, industrializarea masiva a condus Ia crearea unui numar
mare de noi ocupatii- (de
exemplu, muncitori industriali) cu un statut social
mai ridicat, care au absorbit
u n numar insemnat din fo~tii tarani.

II

dl

II

Ill .

individuale cktcr rll irl alt de cd u ca~ie, c: dific:'iri ~ ~

m erite p er sonalc.
Mobilitatea structurala se refera la miscarilc unor
indivizi de lao clasa sociala la alta, mi~ciri d atorat<:
unor schimb~ri majot:e--in configura~ia unei socic
ta~i. Un exemplu de mobilitate ~tructurala este eel
dat de revolu\ia industriala. C~urmare a progrc
selor tehnologice ~i ~tiin~ifice, incepand din secolu I
al XVIII-lea, ~irile din Europa Occidentala au intrat
in faza de industrializare. Ca urmare, mul~i agricul tori au parasit munca pamantului ~i au migrat catrc
ora~e, devenind muncitori industriali. Din punctul
de vedere al clasei sociale, mi~carea de la statutul de
agricultor la eel de muncitor industrial reprezint:'i
un exemplu de mobilitate sociala ascendenta. in
acest caz, trecerea de la o clasa sociala la alta s-a
datorat schimbarilor structurale din economie, nu
eforturilor individuale ale fo~tilor agricultori.

Gen, etnie ~i inegalita~i sociale

-. . .
in afara insa de clasa sociala a parin~ilor ~i de educa~ie,
exista ~i al~i factori care influen~eaza pnsele unei p ersoane de a urea in ierarhia sociala. Pozitia fiecarui individ
intr-un grup sau intr-o societate este data ~i de anumitc
elemente care pot fi cu greu sau deloc schimbate. A fi
femeie sau barbat, a apar~ine unei etnii sunt stari ori caracteristici care nu depind de indivizi ori de efor turile lor.
Astfel de factori precum genul ~i etnia sunt denumi~i
factori ascriptivi (pot fi cu greu sau deloc modifica~i ) ~i
in urmatoarele pagini vom trece in revista ,modurile in
care influen~eaza stratificarea sociala.
Inegalitatile de gen
Atunci cand ne uitam in jurul nostru, vedem fete ~i baie~i ,
femei ~i barba~i. Din perspectiva biologica, sexul ii difc ren~iaza. El este barbatesc sau femeiesc. Daca suntcm
aten~i in~a la comportamentul celor care ne inconjoar:'i,
am putea vorbi despre o purtare feminina sau masculinr'i
a colegilor no~tri. Aceasta calificare a actelor noastre sc
bazcaza pe lu cru ri pc care le-am i'nva~at de mic i, c:trc ni
s-au spu s acas:'i ~ i l:t ~coal ii. Elc co nsri111 i(' f !t'l 1/ ' t ' t t h~t r tit'
.~I'll . Cc nul cs rc 1111 co nstru e! n rlrtrr .rl 1 1 "'' 11 lr r.l l.1
d ill'' t' ll (l k 1 trllrrr .rl t' di111t t' i<'lll <;i .~: i h ~ i i IJit 1

'''' '' lt ll f. l

( ) .111:11 i:r.ii a unu i 111 1111 ,1r tl ,.

I 06 ma nu ak all c111 .11 ive,
.... 'lt".1lizata In anui 200J .1 .11'.1
1.11 cxistenta unci do mi 11.\ntc masculine Ia nivclul
i Iustratiilor.
ll.l1

Fetelfemei

m Baieti/barbati
II]]

.r

11 :!.1 1.1

$Hr1,n c:1 d i fc rc n ~cl o r din1 rc l nn :i.sc ur .~i d o h . ~t u l r l

t.;r< s11r s.1 111Uito r in cga lita~ i soc i;1lc. Se co nsi d1r.1 .~.. 1 11 I
, rr.trural" ca fctelc sa fie mai slabc, timid c, c u i' t~d i r t ; l \ i l
sp rl.' partca umanista, in timp ce baiqi i su nl co ll si d tt .1(;
In mod ,natural" mai curaj o~i, b ataio~ i , putc rn ici, 1111 lr
n a ~i spre partea tehnica. A ceste difcrcn~c su 111 111<'
zentate de multe ori ca avand un fund amen t b io ltll',ll
adica a~a sunt fetele sau baie~ii prin natura lo r. lnt n pr ,.
tarea diferen~elor culturale ca fiind natu ra le dt tn : l:1
aparitia inegalitatii sociale intre femei ~ i b arba~ i .

Mixte
Etnie ~i inegalitate

4.735

Total ilustratii: 14.539

Total ilustratii cu persoane :
7.734

in multe societa~i contemporane, grupurile etnicc co r 1.~ 1 i

tuie minoritati sociale. Notiunea de m inoritalc soci.d.1
nu implica ne;parat faptul ci un grup este m ai p u ~i n rltt
meros decat altul. Pentru sociologi, o minoritate soci. d.1
este un grup care, pe baza perceputei lor di fcre n ~c 1.' \'
de alte grupuri dintr-o societate, are resurse malcri.ll (' ?;
putere sociala mai red use. Bunaoara, in timpul rcg i111 1rl r1;
de segrega~ie rasiala din Africa de Sud, de~i p opula(i.l d ,
culoare reprezenta 85% din populatie, ea constitu ia to lll ',l
o minoritate sociala, intrucat avea drepturi po lir i( 1 ,. 1
resurse economice mult mai pu~ine decat grup ul d o r111
nant alcatuit din popula~ia alba de origine cu rop<'. 11 r.l ,
Popula~ia de culoare din Statele Unite ale t\rll t'r i1~ 11
constituie ~i ea o minoritate sociala. 0 par te lnst' '''" " ~'
a acestei popula~ii a cunoscut sclavia p an a In sn o ltrl
al XIX-lea, iar lupta pentru ob~inerea drepturi lo r ' ' ' rl t
~i politice ale populatiei de culoare a contin ual p.111.1 111
secolul XX. Ca urmare a acestei triste experien \C isto ri ( ,.
populatia de culoare ori afro-americana es tc ~ i :1s1.1'/ ;
adesea dezavantajata din punctul de vedere al acccs rJi 11 I
la resurse ~i al influen~ei sociale pe care le de~in c.
Inegalita~ile sociale bazate pe criterii etnice su nt pre
zente ~i in societatea romaneasca de astazi. P opuh \i. 1
rroma, care a fost eliberata din sclavie in secolul al X I X-lv.t,
este ~i astazi dezavantajata din punctul d e ved cre al :1r
cesului la resursele ~i al influen~ei politice pe care lc d e
~ine. ~omajul este extrem de ridicat lll randurilc :1CCS I l'i
etnii; veniturile rromilor sunt, In medi c, mult nui
recluse d edt ale maj oritatii p o pul a~ i c i sa u d ecal ce lt- .dl'
alto r grupuri ct ni cc din Ro mani a. R.:tta ab:111d o nul11 i
~co b r cstc sc m ni fi cat iv 1~1 :1i ridi c:11 ii In ril ndul rrn rnil o r
~ i , In l',t' lll'Ld, rl ivl' llll d t' .~co l.,ri :r.. ln .rl rro rnil o r \'S ll' 111.1 i
.,, .1'11 11 d n .11 .il .rl1 n 1 I', IIIJllll i <' IIIl i <'.

Ill II IIIIt I '1 1II I, 11 ,1

Exercitii
si
,
, teme de refl
1.

tie
,

Lucrati pe perechi ~i incercati sa completati tabcl ul urm ator, stabili nd pcntru

fiecare exemplu ce fel de grup este. Discutati cu colegii optiunilc voas tre ~ i da~i
exemple de contexte in care clasificarile voastre suiiCcorecte .

mod ul d(' .ltlll "l, ll} ,1! , , l,llt~ l," did .H.: ti ce (c um sc :ldn:sc.t/,1 prPiesP,I I<'II
fctclo 1, j) l ()lc ""' ' n~ l , ; ' ''" \d111 ; pro leso rii fctel o r, pro fcso rii h:i iq il or) .
Di sc u t :1~i " " Ill ( ; 1 11 1~ d .1HIc ,tdllll ,tl c. A\i o b ~ inut acc lc a~ i rcwlt:u c? l) l' cd < ,,
co mcnt:1rii p tlt q i l.1 c(' (
....9. Lu t rati indivi d u.li , illl kp t nd cnt unii d e altii, ~i apreciati , p c o sc:<la dt l.1 I L1 ~~ .
prestigiul o c up a~ iil or din unnatorul tabel:
-

Exemple

Grup
primar/secundar

Gru'p
formal/informal

Grup de apartenenta/ In-group/

de referin~a
out-group

Patron cu peste 100 de angajati

Clasa voastra

Profesor/profesoara de liceu

Vecinii de pe strada voastra

parohii
Cumparihorii de Ia
magazinul de langa casa
Familia voastra

4.
5.

6.

X.

Aviator

Educatoare

"

Sociolog

.J

.-

Creator( oare ) de mod a

J

Lucrati pe grupe de cate patru elevi pentru a construi un exemplu de evolu tic
a unui grup, astfel incat sa evidentiati toate etapele prin care el a trecut.
Discutati pe perechi ~i apoi cu toata clasa despre clasa sociala careia considera\i
ca ii apartineti. Justificati-va raspunsul, folosind ur.rnatoarele criterii: educati :l
parintilor, ocupatia lor, veniturile ~i averea acestora.
Apreciati, pe baza educatiei ~i ocupatiei bunicilor vo~tri, in ce masura p arin\ii
vo~tri au avansat sau nu in ierarhia sociala.
Fetele ~i baietii au meserii identice sau diferite, conform optiunii lor sau p entru
ca a~a li se recomanda. Discutati impreuna raspunzand urmatoarelqr intrebari :
a. Care credeti.d este cea mai buna meserie pentru un baiat in Romania d e az i ?
De ce?
b. Care credeti ca este cea mai buna m eserie pentru o fata ? Justificati-va ras
punsurile.
.
c. Credeti ca fetele pot avea orice meserie, chiar daca vor? De ce ?
d. Pot avea baietii orice meserie daca vor? De ce ?
Scrieti in 150 de cuvinte ce meserie ati dori eel mai mult sa aveti. Cum ati expli c.1
motivele alegerii voastre? Scrieti apoi in 150 cuvinte ce m eserie nu ati fi d ispu s
sa aveti nici d aca ati fi muritor de foame. Justificati-va raspunsul.
Com entati impreuna cele scrise de voi. Ati avut acelea~i optiuni? In ce sens?
Ccrcetari realizate in anul 2003 au aratat ca in manualele alternative pcntt11
clasclc aX-a- a X I-a numarul imaginilor cu fetelfemei reprezinta aproximat iv
I o<x) din totalul il us tratiilor cu p ersoane. Lucrati pe grupe ~i studiati m anual clc
voastrc. D i.scuta\i d es prc matcrialul iconografic p e car e ele vi-1 ofcra.
lJr m :1r i ~ i tim p de do ua sapta mani as pcctclc d e gc n ale rclati o n.ll ii vn.lSIIT i11
c i. 1~ . L No t:l\ i d .uc d esprc:
11 Wd 1Ji d ( .ldi ('S,UT .11 co lq;i lor (c um sc :l< lrcsc.t/,1 l\'!t'l1 l!'tC' ki', lo.li\'\11
[1,111'\i l,l l', lctclc h.1iqi ln 1, h.1iqii l(l( ln1 ) ;
A

7.

Asistenta medicala

Vizitatorii unui muzeu

Turistii aflati intr-o cabana
lnzapezita '

3.

"'

Judecator/judecatoare

Enoria~ii aceleia~ i

2.

Evaluarea prestigiului

Ocupatia

Inginer/a software
Gunoier

Fierar-betonist

Secretara

'

Jandarm
Pre~edintele Romaniei

Comparati rezultatele obtinute ~i discutati impreuna folosind urmatorul plan de id ei :

a. Ce ati avut in vedere cand ati evaluat anumite ocupatii ca fiind prcstigio.1 sc ?
b. Ce ati avut in vedere cand ati evaluat anumite ocupatii ca fiind m ai pu \in
prestigioase?
c. Ce anume confera prestigiul unei meserii?
d. Credeti ca o meserie are acela~i prestigiu indiferent de tara sau mo me11t
istoric? De ce?
c. Ce ocupatie v-ar placea sa aveti? De ce?
10. Priviti tabelul meseriilor de la Exercitiul 9. Comentati impreuna cc difi cult :1\i
de formulare a lor ati avut. Care credeti ca sunt aspectele de gen in accs t c:w. ?

t
I. 1\ l cgc ~ i patru tip uri de grupuri sociale. Explicati pe scurt in ce Gonstau ~ i
da\ i calc un exemplu pentru fiecare. . ..
4p.
' Ca re sunt principalele elemente care influenteaza pnsele unei pcrso:1 nc
de ;1 :wa nsa In ierarhia sociala ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p.
' I ).l(i tlll l'Xl' 111plu de inegalit:<ll' de gc n In care fetclc sunt dczavantaj:<tc ~ i un
c'\t' 111pltl dl: i11 egalitatc dt gc11 i11 (' ,11't' h ~ i q ii sunt d c:;. ava nt:tj a ~i . For muh\i
, .11 1 1111 :ll )',tlll H' Ill pcnt111 :1 j t t,;t ifit\ 1 .d('),nil e f:k ut{'.. . . .............. . .'lp.
l l11 j)lllll't S l ' .wn rd .1 di11 o li ( iu .
0

0.

.nr 1 n 1 n~ 1-

capitolul

Mecanis1nc
de functionare a societatii
'

reu~im

. . ........

problemele~1tr-o

De multe ori, atunci cand nu

sane rezplvam
institutie, spunem ca birocratia este de vina s~u, ;ltunci cand sum multi
oameni care lucreaza intr-o organizatie, spU:nem ca este prca multa
birocra~ie. Foarte adesca, 1i auzim pc cei din jur zicand cii, pentru a
rcforma o organizatic, trebuic sa reducem birocratia. Am putea crcdc ca
birocratia cste un lucru rau, ceva care trebuie reclus, chiar desfiintat. Adcvarul
estc altul. Organizatiilc birocraticc sunt celc mai pcrformantc solutii pc
care epoca moderna le-a impus pentru a rczolva problcmelc ~i a derula
activitatilc socialc. Fara birocratie, societatea umana ar fi 1ntr-un stadiu
prccar de dezvoltarc. In sociologic, prin birocratie intclegcm ccva diferit de
sensu! comun. Birocratia reprczinta o forma rationala de organizare a vic~ii
sociale, un mod supereficient de organizarc sociala in care oamenii care
desfa~oara anumite activitati se specializeaza, 1ndeplinesc activitati in care
se asigura o tratare impersonala ~i corecta a clientilor 1n baza existcntei
unor norme scrisc pe care funqionarii le respecta.
Nc-am obi~nuit astazi cu funqionari care sum platiti cu un salariu pentru activitatea lor, care au rcguli scrisc pc care noi le invocam, care sunt
obligati sa nc tratczc in baza acclor reguli. Accste trasaturi ale funqionarilor care lucreaza intr-un anumit domeniu SUnt specifice doar ()rganizatiilor
birocratice. In epoci mai 1ndcpartatc, cei care 1ndcplincau asemcnca
activita~i nu erau platiti pentru clc cu un salariu, nu pcrformau activitatilc
dedit ocazional ~i, din acest motiv, nu puteau fi specializati in activitatilc
respective. In Evu[ Mediu occidental, spre excmplu, nobilii puteau sa
judcce oamcnii de pc un anumit teritoriu atunci dind era nccesar, fara sa
aiba nici o pregatire ~i putand sa aplice lcgea, eel mai adesea, dupa bunu[
plac. Mai mult, perccpeau taxe direct de la cei implicati 1ntr-un conflict.
Este evident ca socictatca moderna cste radical diferita ~i, din aceasta
persJ'ectiva, ea este mult mai corecta ~i mai cficienta.
In acest capitol vom descopcri de cc birocratia este, de fapt, un mod
dicient de organizarc a societatii ~i vom intclcge ~i care sum mccanismelc
socialc care pot produce disfunqionalitati de genu] cclor desprc care
.wzim adesea In jurul nostru. Va trebui sa vorbim mai 1ntai desprc
organizare sociala ~i organizatii.

0RGANIZAREA SOCIALA

fn societate, oamenii i~i urmaresc propriile scopuri, au

pro priilc finalitati. Scopurile se refera Ia int(nsel c pc
ICrmcn lun g sau pc Lcrmcn sc un ale indi v i ~ il~~~ ,,[,\inc
r('.\ lllllli r:1~ ti g, .1UIIlli loc dv 11Hrr1 C. r, nh(i111 11 111111 r ll<li ('

1
,y

~....

Conceptul de diviziune a
muncii a fost introdus de
economistul Adam Smith,
In lucrarea sa Avutia natiunilor (1776). Smith vedea in diviziunea muncii o
tendinta fireasca' a ,naturii
umane", inerenta in ,tenJinp de a face comert, de a
schimba bun uri ~i servicii".
S,pecializarea ( chiar supraspecializarea) moderna a activita~ il o r ~ i roluril or sociale
t'S I (' t tlll\('\' in~:l procesu lui
ti t: tl iv11111 11!' .1 mun ci i.

-1

t'\.lllll'll, .td1ni1 crv.1 i.ll x ult.il l' l' l ('. l:x i.-, t. i i11 ; :1 :,.i
t oii1UI1l' mai multor o:1111l'ni, culll .1r I i .IC<:kt
.!1 (' 111111i g1up, co muniu'i~ i sau chi ar na\i Uili (Ctl'~ t ( ' l< ~ .l
('('(IIIOilliC:1, SCadcrca ~0111ajului, C0 11 Sli"Uir<::1 de lo t IIIII \<'
jK'IItl u tincri etc.). Pentru realizarca scopurilor CO IIIIill <
csLc ncvoie de coordonarca activiLa~ilor mai 1111tlt tl1
indivizi, astfel in cat contribu~ia ficcaru ia sil. fie o pt 1111.1
pentru atingerea finalita~ii propuse.
Organizarea sociala este procesul prin care <Jillllc'/111
i?i coordoneaza activitafile in vederea reali'/.rlrii ltllul
obiective comune.
Coordonarea activita~ilor este neccsara daL01 ir.1 d1
ferentierii actiunilor individuale :in realizarca ob icct ivtl
lui c~mun. Daca to~i am face acela~i lu cru, nu .11 i'i
nevoie de coordonare, ci doar de simpla l nsum .1rv .t
eforturilor individuale. Spre exemplu, atunci ci\ nd lll.lt
mul~i oameni ridica :impreuna un obiect grcu, coon lo
narea este minima, ei pur ~i simplu :i~i !nsumcaza fo1\ '
fizica. Chiar ~i intr-un astfel de exemplu exista o 'org.1 11 i
zare a acelor oameni, pentru ca este nevoie ca ci si rid i< <'
in acela~i timp obiectul respectiv, sa :il apucc li cc.11 <'
dintr-o anumita parte etc. Nivelul de organizarc In .lt'l''> t
caz este unul foarte simplu. In alte cazuri, ca at III H i
cand, :intr-o ~coala, unii se ocupa de educa~ia clcvilo1 l.1
o anumita materie, al~ii se ocupa de :intre~incrca l.tho
ratoarelor, de :inscrierea elevilor :in diverse clast vt< .,
avem de-a face cu un mod de organizare mai co mpl n,
care presupune multiple activita~i diferite, rcali ~.:uc d(
persoane diferite.
Diferenfierea ?i separarea activitafilor sociale pe S('c
toare specializate, in condifiile existentei unei coordon,)u
de sarcini sau relafii de schimb de bunuri ?i servicii, potII 1t1
denumirea de diviziune a muncii.
Diviziunea muncii este procesul care sta Ia ba~.. l
organizarii sociale. Aceasta din urma presupun c, m.1i
:intai, diferen~ierea activita~ilor individuale ~i apoi coo rd <>
narea acestora in vederea realizarii scopurilor co murH.
Complexitatea modului in care se organizca~. a o.1
menii poate fi surprinsa prin dou a car~ctcristici:
gradullnivelul de agregare al indivizilor : cl po.ttt
sa plece de la nivel de grup ~i poalc sa :1jung;i p ~ il.l
la organiza~ii, state, organiza~ii inLc rn a~ ion :1lc;
(ormalizarea relatiilor dinlre membri: org:111i ~.. m .1
po.\lc s;i fie sbh formali zat:l., rcl :1~iilc dintn i1H iivi / i .~ . 1
li1 . l.d1 p1 t'fnlnllthtc (.Hiira su11t 111.1i 111ttlt illltlllli.d<,
'! IH -11!1 ,111<_', t.l IIIII 1111 )' 111)1 dt: t' lt v i <.Ill' 111111 '.1/,1 i.t
I11111 C !.1

liUI'III' r

'

IVJ1 11

1111 proi\'rl) ~ j pot .~.1 .IJIIII )',.I p.'i 11 itJ.1 llll )', l.ltilll,tlt dt'
formalil'.:liT, adic.t n: h~iik dlltll< ' 111tl11'lll :-> 11111 pre
scrise, au o forma prcsLabilit.l JH' 1.tl(' IIIL'mbrii o
respecta cu strictete (spre exemplu, 1ntr o organiza
tie militara inclusiv salutul dimre militari este preformulat, desfa~urandu.-se intr-un anume mod).
Organizarea.oamenilor bazata re un cadru formal
de relationare fQrmeaza un tip sffecial de structu r i
sociale pe care le :vom denumi organizatii.

~ - 0RGANIZATII SOCIALE

Termenul .orgamzarre vme dm hmba gread vechc

(organon) ~i insemna , unealta". De aici ~i unul dintre
atributele definitorii ale organizatiilor: ele sum grupuri
mari de oameni intre care exista relatii formale (care sunt
predefinite, exista dinaintea intrarii lor in organizatie),
la nivelul carora exista scopuri dar definite, norme ?i
reguli care le reglementeaza activitatea. Cu alte cuvinte,
organizatiile au intotdeaun~ scopuri dar definite ~i, prin

Peter Ferdinand Drucker

economist
american de origine austriaca, unul dimre cei mai
cunoscu~i speciali~ti In
management ~i In analiza
mccanismelor economice
.1lc cconomiei corporatiste.
Dintrc lucrarile sale amin1i 111: Practica managemenltrllli ( 1954 ), Putere ?i delllll<rrr(ie /11 America ( 1961),
h 11111111 ilc 1/lrlllCI[!.ementului
( 1909-2005)

( I ')H() ), () socict ,,, c [1m c(io-

" '"" ( .'001 ).

urmare, ele trebuie privite ca instrumente pentru a realiza

anumite lucruri in societate.
Economistul american de origine austriaca, Peter
Drucker apreciaza ca societatea contemporana dezvoltata este o societate a organiza~iilor. Daca in societati1e
traditionale familia, clanurile, comerciantii sau ghi1dele
erau formele constitutive cele mai importante, odata cu
revolutia industriala care a coincis cu inceputul secolu lui al XIX-lea, organizatiile incep sa domine viata
socia1a, la inceput in sfera industriei manufacturiere,
apoi in sectorul serviciilor ~i in eel al administratiei
publice. In istorie au existat organizatii ~i in civilizatiile
chineza, greaca sau indiana, dar numai societatile industrializate moderne sum caracterizate de o expansiune
a organizatiilor super-specia1izate in toate domeniilc
de activitate. Exista, in societatile moderne, organizatii
specializate nu doar in domeniu1 industrial, dar ~i in
domenii precum ingrijirea persoanelor aflate in nevoi e
(spitale, azile, centre de plasament), socializarea primara
~i secundara (~coli, universitati, centre de educatia
adu1tilor), prczervarea culturii (muzee, gakrii de ana,
bibliotcci), proLcqia personal a ~i finan ci.11 .1 ( pnli(ic,
rirmc de asigur:1ri, ronduri de invcsti(ii ) ~ i 1111111, .tilt ''('.

.,Noi ne ,\Ill IUScut in organiza\ii, am fost educa~i Ill

cadrul acestora ~i consa,... , cram 0 parte importanta a
cxisten~ei noastre muncind
in cadrul acestora. Consumurile si activitatile noastre de ti~p liber clepind de
acestea. Cea mai mare parte
dintre noi murim Ill cadrul
lor ~i, ciind va sosi timpul
inmormantarii, cea mai
mare dintre toate - statui va trebui sa elibereze un
permis de Inmormantare."
Etzioni Amitai, Profesor de
Sociologic la Universitatea
Columbia, Statele Unite
ale Americii.

liii' ,(III J ilt l

!till!

(lllll ollt l [ t_f,i'(l _i_ii'' J;j (jl

I mponan ~a organ iza~ii lor ~i caracLcri l'..1i'l':l socicLa ~i i dr<

una organizationala rezulta ~i din faptu1 ca via~:1 i1111
vizilor este in mod fundamental afectata de organi "'\
De la cea mai frageda varsta suntem implicati In Ol)',
nizatii: cre~e, gradinite, apoi ~coli, licee, universi t:\ \ i. '
organizatii suntem angajati, ne petrecem timpul lih
(cinematografe, teatre, muzee), ne ingrijim san al.\l t
( spitale, sanatorii) etc.
Practic, toate domeniile de activitate sociala sunt <
racterizate de un proces de rationalizare prin care rn i
loacele cele mai adecvate sunt puse in slujba reali z. tl
scopurilor. Procesul de rationalizare determina apari\
organizatiilor formale, bazate pe contracte ~i norme scr i ~
impersonale, spre deosebire de formele de organi l'.. l
informale bazate pe rudenie sau relatii personale.

Clasificarea oganiza ~iilor

Exista mai multe criterii posibile de clasificare a o rg.

nizatiilor. Dintre acestea am ales trei.
a. Dupa criteriul marimii, exista:

micro-organizatii care dispun de maximum

<) :1r

gajati;

organizatii mici, avand 10-49 de salariati;

organizatii mijlocii cu 50-249 de angajati;
organizatii de mari dimensiuni numarand pes
250 de angajati.

b. Dupa criteriul obiectului de activitate exisLa o

ganizatii care funqioneaza in agricultura, in induw
extractiva, in industria prelucratoare, in construqii , C<
meq, hoteluri ~i restaurante, po~ta ~i telecomuni c.1~
organizatii care desfa~oara activitati financiare, banc.u
~ide asigurari, organizatii care se ocupa de adminisll";)\
publica, invatamant sau sanatate ~i asistenta social a. <:1.
sificarea activitatilor din economia nationala (C /\1 : 1\
prevede toate obiectele de activitate pe care o org.111
zatie le-ar putea avea.

c. Dupa criteriul formei de proprietate, organi l'.

tiile pot fi:
organizatii publice, atunci cand accstca :lp.l1 \j
statului sau autorita~ilor locale riind lnfiin\ :ll(' Jlll
decil'.ii parlam cnLare, guvcrn :lnH' Ilt :lk s:n1 .tlv <'<ll
siliilor locale c:Hor:1 li S<' ~ i SlrhonloiH ', I'/ ,1. 1:.\ t'lltpl
d( ' oq;.tlli l'.l\jj j!llhli1 l ' ~IIIII Jll lll~ . llllit , 11',1'11\jjl

,, ~

IYf'

~i ll l' l iJ lillji {l""

~tiatl

ca ...

Exista mai multc tipuri

de greve ~i anume:
greva italiana consta in
rarnanerea la locul de
rnunca ~i scaderea productivitatii;
greva japoneza consta
in continuarea lucrului,
participantii la greva
purtand banderole albe
pentru a-~I rnarca protestul;
greva poloneza presupune ocuparea locului de
rnunca ~i sistarea produqiei pana la satisfacerea revendicarilor.

guvcrn.1 111t'llt.llc, ( Hiciul Jl l'lllrtl l'r Otcq1.1 ( :orl :-> 11

mawrilor, ministcrclc, ~co lik , Ji, ('( '1, , ., ,,iLtlck t'l! .;
organiza{ii private, atunci (', 111!1 .1nstca sur11
rezultatulliberei initiative a indivi:r.ilor ~ i astfcl SUI II
autonome in conditiile respectii. rii lcgii. fn ca:r.ul
organizatiilorprivate, ei!sta: ..
- organizatiile private pentru prg.fit, societatile c< 1
merciale ell; ~il,spundere limitata sau pe aqi u 111
care pot aqiona fie in domeniul industrial (pro
duqia de ma~ini, bunaoara), fie in eel al serviciilo1
(banci, trusturi media, hoteluri, cinematograk,
companii de asigurari etc.). Ele desfa~oara activit~\i
economice ~i urmaresc obtinerea unui profit;
- organizatiile private nonprofit, asociatiile ~i
fundatiile care urmaresc interese comunitare sau
gener~le, nu doar pe cele ale membrilor organiz;l
tiei; astfel de interese tin de respectarea drep
turilor minoritatilor sau animalelor, promovarc.1
unor cauze sociale (spre exemplu, sustinerea de
mocratiei, promovarea egalitatii de ~anse intr<'
femei ~i barbati), asistenta oferita persoanelor
aflate in nevoie ( copii institutionalizati, batran i)
etc. Ele urmaresc obiective de interes general sau
comumtar.
fn practica sociologica foarte importante su 111

deosebirile dintre organizatiile publice ?i cele privalc .

Acestea influenteaza modul in care organizatiile se
constituie, se structureaza ~i funqioneaza ..
Prezentam in continuare cateva aspecte care a I
trebui luate in consideratie in analiza unei organiza~i i.
a. Mediul concurential. fn timp ce organizatiile eco
nomice funqioneaza intr-un mediu concurential (exist. I
mai multe organizatii similare care intra
competi ~ie
pentru furnizarea aceluia~i tip de servicii catre aceia~i
clienti), organizatiile publice funqioneaza intr-un mcdiu
neconcurential ( organizatiile respective de tin monopo lui ,
cetatenii neavand posibilitatea de a apela la alte organi:r..1
tii care sa ofere servicii similare). Mediul concuren\i .1 l
determina organizatiile private sa caute in permancn\ .1
modalitati de imbunatatire a serviciilor ~i de auage1 ,.
de noi clienti, acest lucru asigurandu-le supraviquire.1
~i performanta. Mediul neconcurential determin ;1 o <k
pendenta a cetateanului de organizatiilc publicc (~i 1111
o dependenta a organizatiilor de cctatean caIn r.1:rul 'll
~a ni za\iil or private). Accst llll'lllle pcrmitc org.111i :r. 1\iil~"

in

l"rld1(, r;~ fj,. 111.1i 1i)!,idl', IH'''''" t :i sup1 ,IV I<'\"i ' 1:.1 if,,. 1111
do 1111 11l1 d1 1H'l I 01 1)1;111 ~t:lc 'i llll').!,iS II .Ill' .

I
I .q;ca lnv:l\ rlllunt ul111 1',"
1,\llll':l/'.:l :llllOIH 11111 ,1 I

II 11 \'1

.r1.1r:l pc care o fi, lllll '~ ' ''

.. ..,,~I fc.l :. ,;Auton ollli.l u 11i Vt' '

. i1.1rii consta In drci)lul

( omunitatii univcrsitarc de
.1 sc cond~ce, de a-~i exerl i1a libertatile acadernice
l.1rii nici un fel de ingerinte
ukologice, politice sau religioase, de a-~i asurna un
.IIISamblu de cornpetente ~i
llhligatii in concordanta cu
(p\iunile ~i orientarile stralq!,ice nationale ale dezvolt.lrii lnvatarnantului superior, stabilite prin lege.

h. I kfinirca scopurilor. Anali:r.ck socio lu )',llt ' "'

.11,11:11 <.1 sco purile ~i obicctivcle orga ni :r,;l~iilol ptddlo'
su11t lllultmai vagi ~i mai ambigue dcdt acck.1 .11<- P I )', '
niza~iilor private economice sau nonprofit. ( h g.111i t.1
tiile publice recurg uneori la aceasta practi ca, In S)l!'' 1.ti
pentru a evita conflictele ~i contradiqiile cu :1 lt v Ol)','
nizatii sau interese publicc. Spre exemplu, C;u d .1 d,
Mediu - ca institutie publica a carei ob li ga~ic csl! ;:\
asigure respectarea normelor legate de mcdiu
1111 i:,;i
poate propune sa inchida jumatate din marii polu .11,11 l
industriali, pentru ca acest lucru ar afecta altc intl'l!;'.(
publice prin cre~terea ratei ~omajului. Acest lul'lll till
se intampla insa la nivelul organizatiilor econo11111'
care nu sunt obligate sa tina cont de alte intercsl dtt .i l
cele proprii, aceste organizatii putandu-~i propl111 \
obiective extrem de specifice precum ,crc~te.rc.1 P'' 1
fitului cu 30% ".

c. Mecanisme de evaluare a performantelor. I >.11.

la nivelul organizatiilor economice evaluarea perfo1111.111
telor se face foarte simplu, prin intermediul profi11rl11
realizat, la nivelul organizatiilor pub lice eva I u ;m .1 1 ::~ 1!
cu mult mai complicata. Exista doua cauze majo1 r ( .111
explica acest aspect. fn primul rand, definirca v.q,.1
ambigua a scopurilor organizationale face di{ici l.1 ~ ~ n .t
luarea performantelor organizationale. fn al doi k .1 1~ 11.!
in cazul institutiilor pub lice, evaluarea se face, lk 1t')', t1l.'
de alte institutii pub lice. Spre exemplu, Garda de M I'! l11
fiind subordonata Ministerului Mediului estc cv.d11.1 1
de acesta din urma.

d. Autonomia organizationala. Organiza~iik p1 i

vate se bucura de o autonomic mai mare, ava nd un gr. I
de libertate ridicat comparativ cu organizatiilc publit <
Astfel, organizatiile publice sunt obligate, prin lege, s
respecte un numar mare de proceduri de organi:r.:m :
funqionare, in timp ce organizatiile private sunt cu 11111
mai flexibile. Spre exemplu, achizitionarea unor c 1il '
latoare de catre liceul vostru presupune respectarc.l \1111
proceduri care tine de legea achizitiilor publicc (org.1 11
zarea unei licitatii, o comisie de evaluare a ofcrtc lor ell'.
Aceste proceduri nu sunt insa obligatorii pen t ru o'l;
nizatiile private care, In cazul apari\ici un ci IH'tTs it ~
pot achi:r. i~i o na produslil sau scrv iciu liH'<TS.ll rvp<'dt

[~ \ f'f 11111

Henry Mintz berg, profesor

de management la MoGill
University in Montreal,
distinge cinci componente
functionale ale structurii
form'ale ale organizatiei:
conducerea strategica, plasata la varful ierarhiei,
asigurata de un consiliu
director sau de administratie;
conducerea intermediara
reprezinta linia de autoritate prin care deciziile
conducerii strategice sunt
transmise catre nivelurile
inferioare;
domeniul operativ constituie domeniul de baza al
oganizatiei, aici se realizeaza produsele sau serviciile care constituie
obiectul de activitate al
orgamzatlel;
structura tehnica este
constituita din departamentele de: planificarea
~i standardizarea muncii,
relatii publice, c.o ntrolul
calitatii, marketing, consiliere juridica;
administratia constituita
din contabilitate, recrutarea ~i evidenta personalului.

fara nici un fcl de licitatic. Yn acela~i timp, organizatiik

private au autonomic maxima in stabilirea regulilor c.k
organizare ~i funqionare, pe cand organizatiile publi cl'
funqioneaza pe baza unor aprobari de la institu~ii
ierarhic superioare.
.;
4

. ..

e. Surse de finantare. 0 alta dfierenta majora, care

explica numarul !n_are de reguli ~i proceduri impuse orga
nizatiilor pub lice, ~ine de sursele de finantare: organ i
zatiile pub lice sunt finantate din bani publici ( taxe ~i
impozite ale persoanelor fizice ~i juridice ), pe cand cclc
private sum finantate din bani privati. Astfel, institutiilc
publice sum obligate sa cheltuiasca, prin respectarea regu
lilor ~i procedurilor, banii publici, pe cand organizatiil c
private su!lt obligate sa cheltuiasca nu numai corect, ci
~i eficient resursele. Astfel, imr-o organizatie publica, o
persoana care cheltuie eficient, dar incorect resurs elc
organizatiei i~i poate pierde locul de munca, in timp ce
o persoana care cheltuie corect, dar ineficient poate fi
promovata. Nu acela~i lucru se imampla intr-o organ i
zatie privata.

f. Modalitati de motiv.are a angajatilor. Studiile so

ciologice cu privire la motivatia ~i moralul angajatilot
au aratat diferente foarte mari intre organizatiile publicc
~i cele private, angajatii din organizatiile private inregis
trand un nivel motivational cu mult mai ridicat. Nivelu I
motivational ridicat, fiind acompaniat de o preocupan.
crescuta a angajatilor pentru eficienta ~i performan \:1
proprie ~i a organizatiei, este un factor important care
contribuie la performanta organizatiilor. Dar cum sc
explica aceasta diferenta a nivelului motivatiei? In pri
mul rand, in organizatiile publice nu exista 0 legatu r.l
directa ~i clara intre performanta individuala ~i perfor
manta organizatiei ~i nici intre performanta individuaLt
~i nivelul recompenselor. Yn al doilea rand, persoanck
care prefera sa lucreze in sectorul public difera de acclc.1
care prefera sa lucreze in sectorul privat. Astfel, ang.1
jatii sectorului public apreciaza intr-a mai mare masu1.1
securitatea locului de munca (securitatea locului dl'
munca este mai mare in organizatiile publice ded.t 111
ccle private) ~i, in al doilea rand, masura In care lo nd
de rnunca ii ofcra satisfaqii financiarc s:111 pulcsion.lll'
Nu :ll'ch~i lucru se lntamplala nivclt.l .lt>l',;.jtl\ii<ll l.lll
prdt.t Sl'l'torul priv.ll, .1cqti.1 v.1lut i .11111 '''I"' (,,llill.ltlll,
tiLl ,\ 111 .1 111 I', 1n It H 1tl d 1 tllttlll .1 , d 11 11 1~d ~~ '- l i 111 , d,

1111

1\fJ fill~<

\l<lllll< l rt ~.<II 11 1.1\ 11

:.---~=~

'oltll t.d< ~~ li11.111Cian:. 0 alta c\LI/.:1 a nivclului S1:.i11 tt

til Ill\ . t~H' .1 :1ngaj:1\ilor din organil'.:l\iik puhlic1: \Ill<
III<HI.dtt.t\ilc foartc recluse de motivarc pc c.u-c It I"' '
ut ili;.. t managerul unci organiza\ii pub lice co111p.tt.lt.
cu managcrul unei organizatii private. /\st fcl, <Ill','> I
zatiilc private dispun de un fond de rccontpnt,.ll <'
performantelor cu mult mai flcxibil (bonusu1 i lltll :l
~i/sau anuale, vacante platitc de organil'.:l\il) lnl,,
in stransa legatura cu pcrformantclc ang:tj.,~il<ll'. 1
institutiile publice, dqi exista ,fonduri de pnttH:i
acestea se distribuie angajatilor nu in funqi c d1 pi'
formante, ci in funqie de alte criterii (vcchimc 111 tlll',i
nizatie, pozitie ierarhica, nivel de instruire etc.) s,111 1
distribuie far a nici un fel de criteriu (,a! trcis p tTI'.n :cl ~
salariu").
info I
- Luand in consideratie aspectele evidcntiatc ,\tlll'liu
1n anul
universitar
rezulta foarte dar faptul ca organizatiile publice, p i
2003-2004, in Romania insa~i natura lor, trebuie sa faca fata unor const r.tlll', :
cxistau 67 de institutii priexterne (control extern, libertate ~i autonomic ll'<lu:;
vate de invatamant supereguli ~i proceduri foarte multe etc.), constd.ngeri 1':11
rior cu un numar de 241 de
le determina Sa fie mai greoaie in function arC:\ lo1 , Ill
l.1cultati. Ora~ele cu cele
rigide ~i, implicit, mai putin eficiente. Analiza cri t i1::1
mai multe asemenea instimodului de funqionare a organizatiilor publice .1 d1
l u tii universitare sunt:
la dezvoltarea unor modalitati alternative de reg.tlllll
Numar
a institutiilor publice (acest curent este cunoscut d11 'l
Ora~ul
universitati
universitar
,noul management public" sau ,reinventarea guvc 'l !
private
rii") si identificarea unor modalitati menite s:1 cc.1 :.,
27
Bucure~ti
eficie~p acestora cum sunt:
'
3
Bra~ov
- dezvoltarea de parteneriate public-priv :ll IH'llt>
4
Cluj
furnizarea unor bun uri sau servicii;
- cre~terea autonomiei institutionale ;
Constanta 3
- externalizarea anumitor servicii furnizate !11 111o
7
la~i
traditional
de stat ~i crearea unor mecani sme c.1
4
Oradea
sa permita organizatiilor private sa concurC/.C l'll 11
'l'i mi~oara 1 4
I
ganizatiile pub lice ( a~a cum este cazullnva\a m:ltt
lui, uncle universitatile ~i liceele private conc u re.1
cu universitatile ~i liceele de stat),

Birocratia
'

Birocra(iile

sunl

organiza( ii de

Ill til

di!III'/1 ,\ IIII

avan d 0 Slruct /1Ytl icrrtdJil'tf ~i 0 f111 1/tf dl'ji'll i1 I' tl ld I I

11ilor tl~ucitl ll' /i'I'Ctf!/11 111/. ( :o1111111il ,\ lt'.l IIIII I' >llt 'llll

1'\t< P'''l"llldt ~ t il>l 'lll.d.t, 1.11 t1 :Lt\td1 .;~~~~~ ~~~

II

-1Max Weber a lntreprins o

analiza a formelor de administratie in sensullarg al
termenului, a modurilor
de a impune o autoritate
recunoscuta ca legitima de
ciitre ceilalti. Weber deosebe~te trei f~rme de baza ale
autoritatii:
autori~atea rafional-legala; este intemeiata pe
norme ~i legi scrise, ea
decurge din prevederi legale ~i nu din caracteristici individuale;
autoritatea traditionala;
este intemeiata pe traditii, pe dispozitii transmise
de-a lungul timpului;
autoritatea este datorata
persoanei care indepline~te o funqie sociala ~i
irnbraca forma respectului;
autoritatea charismatica
se intemeiaza pe caracteristicile personale ale unei
persoane, pe valoarea
exemplara a acesteia.

.:.q,:llll 'l.t lc tn socict:i.\ilc modcrrH.'. Societ.tll',l lll)',.tlli

~iil"1 ' :-. .1 transformat treptaL, od at:1 nr 111 1 '' lltil
snll htlui XX, intr-o societate birocr:1tici.
Birocra~ia nu are insa doar co n scc in~l' p wtti ~
Litcrawra de specialitate prezinta ,patoh)gii i1tdt1 '.t; t
organizat;iile birocratice.
Prezentam doua dintre cele mai import .1111c .t ~-d
de disfunctionalitati:
,
,

~i

irnpn:->on.lil'. St llll 1111 ,t i'Sil' proint.t t.t .lSI lei 111 c:i t s.t
rilspund:'i. ncvoilor dv diric1t~.t In n:.tlil'.an.:a scopuril o1
organiza\ionale. Organi:.--. a~ia birocratica aparc astfclc.1
unul dintre mecanismclc de ra\ionalizare specifice nu
rilor organizatii modern ~ ~. J;_o nna de organizare biro
cratica este specifica organizatiilor moderne de mar i
diJ?ensiuni, indiferent dad. acestea sunt publice sau
pnvate.
Organizatiile birocratice sunt caracterizate prin
urmatoarele trasaturi:
au dimensiuni mari; oficialii de pe pozitii superi
oare nu ii cunosc personal, de regula, pe toti memb ri
organizatiei;
majoritatea .angajatilor lucreaza in cadrul organi zatiei cu norma intreaga cea mai mare parte a vieti i
lor ( de'zvolta o cariera), aceasta fiind principala lor
sursa de venit; angajatii sunt promovati pe cri
terii de vechime; ei sunt angajati pe viata ~i nu p ot
fi demi~i cu u~urinta, ci doar in anumite circumstante;
angajatii sunt numiti pe baza unui tip de
evaluare a competentelor lor, nu pe baza vreunei
caracteristici prescrise -(rdigie, clasa sociala, rela~i i
sociale) ~i nici ca urmare a unui proces de alegere
publica;
sunt conduse prin structuri de autoritate ierarhice,
intre superior ~i subordonat, drepturile ~i obligatiile
fiind stabilite prin norme stricte;
subordonarea este datorata pozitiei de autoritate,
nu persoanei care ocupa respectiva pozi~ie; relatia de
subordonare funqioneaza doar la locul de munca
~i doar in limita programului de lucru;
mentin o separatie stricta intre pozitia de autoritate ~i persoana care o detine; superiorii nu de~in in
. proprietate acea pozitie, nu pot genera beneficii de
pe urma acelei pozitii in afara salariului corespun zator funqiei.
Birocratizarea a raspuns nevoii de organizare sistematica, eficienta a muncii pentru a produce randamemc
superioa~e organizarilor mai putin rationalizate. Din
punct de vedere istoric, birocratia a reprezentat o inovatie sociala prin ca:re munca era sistematizata, iar
capacitatea de munca in tens solicitata, in schimbu I u n u i
salariu care le asigura muncitorilor surselc de su lv .is
tcn~a. Birocra~ia a devenit repede form:1 prcdiln 1.1 1k

till .till ' tlt J ltllll . \ltllt.lt ~l ,tH tllll."\\11

Sociologul german Robert

a. Birocratul virtuos care respcctii, orin s .1 r II
Michels ( 1876-1936) afinna, rampla, rolul prescris, este excesiv de discipli1t.1t, i
in urma studiilor efectuate poate veni in ajutorul client;ilor, ci devin e sd.1v1tl pr
asupra partidelor politice din priilor rutini. Spre exemplu, comportamentul hi 11 H t
Germania inceputului de
tical funct;ionarilor dintr-o primarie este urm.H l' .1 ., ,
secol XX, ca exista o
cializarii lor in spiritul respectarii normcl or ~i rq;ulllt
contradict;ie fundamentala
lntre birocratie ~i demo- iar nu al servirii clientului. Astfel, ei tind sa p.l .'l'
cratie. Cre~terea marimii problemele cetatenilor de la un ghi~eu Ia altul , s:.t .tttt.l l
organizat;iilor este asociata solut;ionarea lor, sa solicite diverse aprobari, i1tVIH .11
cu dezvoltarea birocratiei, respectarea regulilor ~i procedurilor; row~i, srop111 i
ceea ce implica o accen- primariei sunt cele care privesc rezolvarca prohll'll H'L
tuare a ierarhiei autoritare comunitat;ii, iar nu neaparat respectarea strict:\ .1 111 1
~i a specializarii funqiomelor. Cele din unna ar trebui puse l:n slujb:1 l'l'l.l\
nale; la randul ei, specialinilor, nu invers. Totu~i, birocrat;ii sunt recompl ' '' ~
zarea determina concen(apreciat;i, avansati) in funct;ie de felul in care ITSJH'l
trarea informatiei la varful
normele, iar nu in functie de modul in c:1rc Sl' l Vl '
ierarhiei acolo' uncle converg toate canalele comu- clien~ii, astfel d. sunt stimulat;i sa adoptc conlJHlll
nicarii formale. Se ajunge mente tipic birocratice. In astfel de cazuri, ra\io11.tl1
astfella dominatia elitelor, rea excesiva a organiza~iilor are consecin~e ir.t~illiL t\
cxercitata prin intermediul mijloacele devin scopuri in sine in detri mcnt 11l ~: eli
structurii birocratice de or- din urma. Comportamentele birocratice s u 111 (l t:( H ,.
ganizare. Puterea se con- cinta a sistemului si nu sunt cauzate de car:H ,, ~ , i; l i(
centreaza in mainile unui individuale ale angajat;ilor.
grup restrans de persoane,
b. Antrenarea incapacidt~ii sau pericolul '"P'
la varful ierarhiei, grup
care va urmari prezervarea specializarii. In sistemul birocratic l1ttll ''''i'P
structurii ~i beneficiilor trebuie sa se specializeze pentru a fi cficic1t~t. l11 .11
mod, ei pot sa ajunga lao supereficicn\ii :1 :Htivlt.l\d
aferente, in dauna implicarii celorlalti\ apdar, in Aceasta, in anumite condit;ii, de exemplu, ,t\ lllll 1 '.1
dauna democratiei. Michels se redefinesc sarcinile, poate cond11ce Ia inc.ql.llll
afirma cii orice ~rganizat;ie,
majore. Este, prin analogie, diferent;a dintiT 1111
indiferent cat de democracitorul din manufactura, care poate face aproapl' 01
ti cii se doreste, sfarseste
gen de activitate ~i muncitorul industrial care I .Kl' d
. prin a fi oligarhicii (~~n
cc ntrarea puterii in mainile o anumita operat;ie, este drept, cu o cficicnt.-~ lll'l s11
rioara.
dw rv a pcrsoanc odata cu
Chiar dad. dczvol-tarc:1 org:1nizat.-iilor modl'lll
rrl'~tcn' . l i11 dimt: nsiune) ~i,

it11plit il , llltllt

l . lli '/,11~.

co incis

l'\1

r:\sp:l.ndirea fornwi de org.\1\il'.ll 'l' htt 1H t .tl

!Jil

Studiile realizate asupra organizatiilor ncgu vnt

men tale au aratat cii acestea au un rol important , (

Cel mai important studiu mai multe puncte de vedere:

des_pre organizatiile civice a
a. Organizatiile civice due la cre~terea p erfort lt. l
fost realizat de sociologul telor organizat;iilor pub lice, ele mediind relatiilc d i ttl
american Robert Putnam
( n. 1941) care, timp de mai cetateni ~i institut;iile publice. Astfel, cu cat o rg:1111
multi ani, a analizat pro- tiile civice sunt mai numeroase ~i mai active, cu .t
cesele de dezvoltare a institutiile publice func~ioneaza mai bine.
b. Organizatiile civice faciliteaza dezvoltarca l'r 1
Italiei, incercand sa explice
de ce nordul Italiei este cu nomicii ~i cooperarea civicii, reprezentand un fund .1tr11
mult mai dezvoltat decat solid pentru cooperarea economica.
sudul. Astfel, Putnam a
c. Organizatiile civice reprezinta o alternati v.1
ajuns sa defineasca terme- mult mai eficienta lao serie de servicii furnizate In m
nul de capital social (dis- traditional de stat. Este, mai ales, cazul serviciilor soci .1
ponibilitatea de asociere,
uncle organiza~iile neguvernamentale tind sa inlocu i .1 ~
cooperare a oamenilor;
.
usurinta cu care oamenii organizatiile de stat.
d. Organizatiile civice satisfac o nevoie fu ndalllt'
dintr-~ comunitate sau societate conlucreaza intre ei tala de asociere ~i afiliere a oamenilor.
pentru urmarirea unor ine. Organiza~iile civice reprezinta un spatiu de til\
terese comune ), precizand tare ~i formare de competente pentru tineri. Stud ii k
cain societatile cu un capi- ariitat cii tinerii care desfa~oarii muncii voluntarii In oq
tal social ridicat institutiile nizatii non-profit, ulterior, gasesc mai u~or locu t i
publice sunt mai eficiente
muncii mai bine platite.
~i dezvoltarea economica
este mai accentuata.

vedea ca org aniza~iilc difcri1 i tt[l (.' tlt i tI lllllilc

privin~e . Yn plus, din cauza gencrali'l.a rii consccin ~elor negative mentionate, in societa~ile co ntemp o rane apar alternative ~t;. ..?rganizare la birocratia
clasicii.

V0111

Tcrmenul de organiza~ie
neguvernamentala ( 0 N G)
a fost folosit pentru prima
data in 1945, de catre
Organiza~ia

Na~iunilor

Unite (ONU), care, prin

chiar statutul sau, conferea ONG-urilor un rol
consultativ. ONU foloseste
insa o serie de alte ac;onime pentru a defini tipuri
speciale de organiza~ii:
INGO - organiza~ii interna~ionale;
organiza~ii interna~ionale care promo-

BINGO -

veaza interese economice

(business, engl.);
RINGO- organiza~ii interna~ionale religioase;
GONGO - organiza~ii
administrate de guverne
(Government Operated
NGOs);
QUANGO- organiza~ii
cvasi autonome (quasiaUtonomous non-governmental organiza~ions ).

In Romania exista o, lege

a voluntariatului (Legea
195/2001) potrivit careia
,voluntariatul este activitatea de interes public desfa~urata de persoane fizice,
denumite voluntari, in
cadrul unor r:aporturi juridice, altele decat raportul juridi c de munca ~i
r:1 ponul juridi c civil de
Jllt"S(,ll 't' .1 llllt'j :lt'IIVI(;l~j
lt 'rrllllll'l.tlr'" .

1::::.

Organiza~iile neguvernamentale ~i non-profit

Revolutia din decembrie 1989 a permis, printre altele,
reaparitia ~i dezvoltarea unui tip special de organizatii,
cele neguvernamentale ~i non-profit. Existenta acestor
organizatii fiind, in ultima instanta, expresia dreptulu i
de asociere Iibera al oamenilor.
Sectorul ONG a cunoscut in ultimele decenii o cre~
tere spectaculoasa. Acest sector al vietii sociale include
un numar foarte mare de organizatii civice, de marimi
diferite ~i avand domenii de activitate distincte. Exista,
astfel, organizatii foarte mari, cu cateva mii de angajati
care aqioneaza la nivel international - spre exemplu ,
organizatia Greenpeace -, dar ~i organizatii mici cu
ce privqte domeniile de
foarte putini angaja~i. Yn
activitate, varietatea organizatiilor private non-profit este
foarte mare. A vern, astfel, asocia~ii sportive, culturale,
religioase, ecologice, de tineret, educa~ionale, prestatoare de servicii sociale etc. Dar care sunt caracteristicile lor distincte ~i ce le diferentiaza de celelalte tipur i
de organiza~ii?
Exista multe tipuri de astfel de organiza~ii ~i chiar
mai mulue tipuri de defini~ii ale lor. Cateva caracteristici general valabile pentru organizatiile ~cestui sector
sunt urmatoarele:

- sunt pri:ate ca f?rma de proprietate, dar publicc

ca scopun urmante (au ca scop sa promovezc
interese publice sau interese colective);
-pot genera profit, insa este interzisa distribuirc:-~
profitului ciitre cei ce formeaza sau conduc acestc
organizatii;
- sunt independente de institutiile publice, ava nd
un grad ridicat de autonomic;
- presupun participarea voluntara a u nor pet
soane; aceasta caracteristicii este un ;l ddi11itori c, i11
ciuda faptului ci1 fo artc mult c ()I I','" ' rdi I" iv. ll t'
tlOll . pro fit l~ i d cs Li ~o. H :I ,H ti \ tltl o_',l 'll I'L I'.rltl.ti

ceea

pl.tftl.

~
.:.

lNTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALA

de s;cializare pri;;_ care indivizii do band esc _c L~ n_<_> ~ t i 1' \

si competentele specifice in vederea ind ephntrt_r 1r: ltt
~rganizational asumat, dar i~i inte:iorizea~.:1 o ht ~t: lt \' i
valorile si normele asociate aceste1a. Vo rb tm dv 111 ' CI',
rea soci~-profesionala doar in cazul perso;111tlor r :
indeplinesc roluri, fiind angajate in cadrul _o rg. trr ll ,tl
( salariati cu contract de muncii, colaborato r~ , ~< ~ ~ lllll .l
~i nu in cazul clientilor sau beneficiaril ~ r scr_v trt tlr >t rd
rite. Yntr-o scoala, profesorii, cadrele dtd ac tt t.:<: .lit " lt
~i personal~l admini st_rativ sunt ~,_, gaj a~i, fiiiH_I i_ 11 ' ~P
socio -profe sio nal , In u mp cc clc v11 su n_t be tH.' I ~ l' t.ll 11 \
viciil o r d e cdu C:l \i C ~ i, In :1ecast:1 <'<11tt.ll t', t' I stllll
tq, r1\i soc i.li c~(' .111 g:tj t.t'f.l .~ .1 I t'S ilt'( It' ll ll iii H' It
11
< n1td11it.r ), d .tt 1111 ,i ? l r >l t".lrli.Ltl _ ~ ~~tt 1pd r plrr " "
il'll tltr ' ':' _l_' t' lif l' tl f'f', tiJ :f; lf! 'o l IIIIJI' L [ I\' 1 l111 II' [', IJJI 11, !~- ~

,'::

/ /11

I
Conceptul de integrare este
un term en important insociologia lui E. Durkheim.
Integrarea se refera, in
general, la interiorizarea
normelor ~i valorilor dominante in grupul din care
facem parte. In urma proceselor de integrare, individul capiita sentimentul
de apartenenta ~i identificare cu grupul.

I ntcg rarca socio-pro l'c.s io n:1l.1 pn., llpilllt' 111:1i mult1~

etape:

Socializarea anticipativa sc rca lizeaza lnai11le r.1

persoana sa devina membra a organiza~iei in carl'
urmeaza sa .funqioneze; in general, are loc in c1
drul sistemului formal de edu:Sa~ie, in ~coli, licec,
~coli profesionale, faculta~i, uncle indivizii doban
desc cuno~tinte, ~i abilita~i necesare indeplinirii anu
mitor roluri sociale (meserii).
Adaptarea se realizeaza imediat ce individul sc
alatura unei organiza~ii, confruntand proprii lc
a~teptari despre via~a organiza~ionala cu realitatc.l
de zi cu zi. Aspecte formale ale acestei etape po t
include programe de orientare, perioade de stagi u
sau pr'oba, programe de formare specifica la locu I
de munca. Informal, nou-venitul se acomodeaz:1
stilului de lucru al colegilor ~i ~efilor, rutinelor,
procedurilor, normelor, intr-un cuvant culturii or
ganizationale.
Integrarea propriu-zisa se realizeaza atunci
cand individul se identifica total cu organiza~ia ~ i
i~i autocontroleaza comportamentul, astfel incat sa
raspunda cat mai bine rolurilor organiza~ionale.
De gradul de integrare socio-profesionala a indivizilor depind performan~a, implicarea ~i corectitudinea
acestora in cadrul organiza~iei. De aceea organiza~iilc
i~i dezvolta propriile strategii ~i programe de integrarc
a nou-venitului, care completeaza socializarea anti cipativa realizata in cadrul ~colilor ~i universita~ilor.
Astfel de strategii includ programe de orientare, stagii
practice care vizeaza persoanele aflate inca in perioada
studiilor liceale sau universitare, consiliere si numirea
de mentori (persoane experimentate din cadrul organizatiei care asista, sfatuiesc, consiliaza un nou-venit in
deprinderea sarcinilor organiza~ionale) sau implicarca
membrilor organiza~iei in activita~i comune, in afara
sarcinilor de serviciu menite a contribui la crearea unui
spirit de echipa (team-building). Toate aceste strategii
contribuie la crearea unor trasaturi de personalitate spccifice 6mului organizational, acel individ capabil sa
gandeasca ~i sa aqioneze in spiritul obiectivc lor
organiza~iei, dar care sa fie, totodata, respons abil fap
de societatea ~i comunitatea in care organiz:1\i:1 fu nc

~ioneaza .

1l l ll '1 llli l

xerc1

!11 1 liiii L

\I I lll i iii J ;\ 'o ( )l lld i i\ 11 _ _ _ _~=~-

de reflectie
,

ce ,t\i 111 v:i~at dcs pre divizi unca muncii , b ord c dv n <111 , mie ~ i de soc io Log ic, l n cc rca~ i sa an aliza~i cons ecin ~cl c socialc ak spl'ci .di:..<ll
indivizilor.

I. Avan d In vede1<' cvv .\

2.

Alege~i o organizatie pe care o cunoa~te~i sau despre care ati auzit. D e cv <l<'d'

ca este organizatie ~i preciza~i ce tip de organizatie este in fun q ic de

proprietate, marime ~i forma de organizare.

lo t l\1.1

3. Imaginati-va o organizatie dominata de femei ~i una dominata de barba~ i . ( : ~ ,~ k

ca exista diferente intre modullor de aqiune? Precizati care sunt cle .

4. Mentionati care sunt rezultatele organizarii sociale ~i prin ce sc di sting .H'<'~ I <'
5.

Da~i exemple de organizatii publice, respectiv, private pentru pro fi t ~ i priv. 1

nonprofit. Caracteriza~i-le pe fiecare ~i compara~i-le formuland o a.sc mimtl ('
o deosebire. Discutati impreuna exemplele voastre.

6. Formati grupe de cate patru elevi ~i alegeti-va una dintre urmatoarclc afirll\ :1\!

aratand dad sunteti sau nu de acord cu ele si de ce:

Angajatii din pri~arii trateaza problemele' cetatenilor cu nepasan.: ~ i lips.\ <'
eficienta pentru ca sunt lene~i ~i slab pregatiti.
Oamenii angaja~i in birocratii due lipsa de creativitate.
Organizatiile preiau mare parte din sarcinile familiei de tip tradi ~ i o n :1l : ~~ ~ <'
terea ~i ingrijirea copiilor, prepararea hranei, ingrijirea batranilo r.
Birocra~ia este forma de organizare specifica organizatiilor din sectorul pul d1
Distinctia dintre grupuri sociale ~i organizatii consta in existenta icr:J rlti <'l
organizatii, in timp ce in grupurile sociale nu exista ierarhie.

7. Analizati in ce masura

~coala pe care o frecventati are caracteristi cik 111

organizatii de tip birocratic.

Caracteristici

Evaluarea prezentei lor

., -

8.

Imparti~i clasa in doua grupe. Prima grupa va fi sustinatoarea afirm a~i ci I ,

cea de a doua va sustine afirmatia 2. Initiati o dezbatere pro ~i co ntra, :trgult l\
tand de fiecare data optiunile avute:
Afirmatia 1:
J)iv iziunea muncii apare pentru a cre?te randam entele econmnice ,1i fJt ' IIIJ 11
r/1 1fi / /~t rl ro nii sa ca~tige mai m u!t.
1\ I ll Ill H ~I :I .! :
I 11i i l' flili 'r i

ilillll tll . rfitll t ' / 11 '1/ l llt

r.r , fil l//

mll l/' f t ll lt 'llf t ll i t tt f l ', "'" ~11 '11 11 ,,i)11

1rllll l1

9.

fn una dintre cele mai importante lucrari despre democra~ic ~ i lumlamcntcl('

sale, Alexis de Tocqueville spunea:
,Americanii de toate varstele, de toate conditiile, cu personalitati diferite se un c ~l'
necontenit. Nu au numai asociatii comerciale ~i industriale la care participa toti, d:11
mai au ~i alte asociatii de tot soiul: religioase, morale~intelectuale, serioase, u~urati cc,
foarte generale, foarte particulare, uria~e ~i foarte mici; america"e-ii se asociaza pemru
a da serbari, a infiinta seminarii, a construi hanuri, a inalta biserici, a raspandi carti, .1
trimite misionari la antipozi; creeaza in felu1 .,acesta spitale, inchisori, ~coli. Daca c
vorba, in fine, de a pune in evidenta un adevar sau de a dezvolta un
sentiment cu sprijinul unui exemplu maret, ei se asociaza."
Discuta~i pe perechi ~i apoi cu toata clasa ideile acestui text.
Compara~i ceea ce descrie autorul pentru situa~ia Statelor
Unite cu ceea ce cunoa~te~i despre acestaspect din Romania.

Alexis Charles Henri Clerel de Tocqueville (1805-1859) este unul dintre cei mai
importanti ganditori politici. Principala sa lucrare, Despre democratic fn America,
scrisa dupa o vizita de un an de zile in Statele Unite, este una dintre cele mai importante carti despre democratic ~i fundamentele unei societati democratice.

t~st
1. Sepa:a_ti, defini~iile corecte de cele gre~ite marcand cu semnul X in casu~a

capitolul

Problctne sociale

Deseori vedem in jurnalele televizate sau citim In zi<11T dcsprc .1cte dt

violenta produse in ~coli.
In luna ianuarie a anului 2006, numai in ~colile din Bucuresti ~ .w
produs 14 evenimente violente- loviri, vatamari corporal<:. !humul
de Ia micile neintclegeri dintre elevi catre marea violen\;1 l:Stl' fo.HW
scurr, arata reprezentanti ai Polit;iei, ~i de aceea trebuie sa se gasc<1SC.l
solut;ii.
Un studiu rcalizat in anul2006 a ararat d. 52% din clevit chcstio
nat;i dcclara ca sunt agresat;i verbal ~i uneori chiar ~i fizic acasa, iar (>0'Yc,
spun ca sunt agrcsat;i verbal acasa ~i Ia ~coala. Elevii se sinlt In nesigu
rant;a in jurul ~colii, indeosebi seara, dar ~i in mijloaccle de transport
In comun.
Rolul sociologului este accla de a oferi date ~i explicat;ii asupra
fenomenului violent;ei pentru a ajuta Ia luarea deciziilor.
Prin cercetarile derulate se poate spune, de exemplu, care este structura
actelor de violent;a din punctul de vedere al persoanclor implicate: 47%
din cazurile de violent;a sunt intre clevi; 31% lntre clevi ~i persoam
din afara ~colii; 13% intre clevi ~i profesori; 6% lntre clevi ~i parin\i;
2% intrc profesori ~i parint;i ~i 1% intre profesori.

potnv1ta.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p .

.a. Organizarea sociala este procesul prin care oamenii i~i coordoneaza

2.
3.
4.

activita~ile in vedera realizarii unor obiective separate.

b. Diviziunea muncii reprezinta diferen~ierea ~i separarea activita~ilor
sociale pe sectoare specializate, in condi~iile existen~ei unei coordonari
de sarcini sau relatii de schimb de bunuri si servicii.
c. Birocra~iile sunt ~rganiza~ii de mari di~ensiuni, avand o structura
ierarhica si o buna definire a sarcinilor asociate fiecarui rol, cu o
comunica;e preponderent formala intre membrii sai.
.
d. Integrarea socio-profesionala este rezultatul procesului de socializare
prin care indivizii dobandesc cuno~tin~e ~i competen~e specifice in
vederea indeplinirii rolului organiza~ional asumat.
Exista mai multe criterii posibile de clasificare a organiza~iilor. Numi~i-le
pe acelea pe care le cunoa~te~i ~i alege~i unul dintre ele aratand ce tipuri de
organiza~ii se ob~in prin aplicarea lui ............................... 1,5 p.
Explica~i succint care sunt cele doua disfunqinalita~i importante determinate de sistemul birocratic. Da~i cate un exemplu pentru fiecare. . . . . . . . 3 p.
Analiza unei organiza~ii poate fi facuta in baza mai multor aspecte. Nu111i\i
doua dintre elc. Exp li ca~i- lc succin ct pe ficcarc ~ i arata~i cum funqiolll ',l .I
:1plic:1rc:1 lor .......................................... ,
~ ,rl p.
l J II p II Ill I 'd ~ II I II ol i l dill I " i,;\1 ,
1

PREJUDECATI ~I DISCRIMINARE
Prejudecata - atitudine
fata de o persoana sau
grup de persoane, care nu
se bazeaza pe realitate, ci
doar pe considere,n tul
apartenentei persoanei
sau persoanelor respective
Ia un anumit grup ( etnic
sau rasial), ori la o categoric sociala sau profesionala. La baza lui stau
stereotipurile care pot fi
numite in limbajul comun
~ i prcj udecati pe care le
:1Vl'l11 dt .prc anumite call')',"( I I ' " ' t.dt.~ . ------,-J

0 serie importantii de probleme sociale sunt cau:~.. llc

prejudicii ~i discriminare. Pentru a in~elege prohln

prejudiciilor, vom apela inrai la no~iunea de stcnt H

Stereotipurile sunt pareri preconcepute desprc c:u .H
risticile ~i comportamentele unor categorii de perso.
sau grupuri. Stereotipurile pot fi pozitive sau neg:11 i
Mul~i dintre noi am auzit expresii precum: ,ncm~ii st
oameni seriosi si muncitori", ,pcrsoanclc cu f1u11
inalta sunt d~o;ebit de inteligente" sau , rom :t nul
nascut poet". Acestea sunt exemplc de stcrcotipuri 1
itive. De asemenea, mul~i dintrc noi am l nt.'llil 11.1t
potrivit carora ,femeilc sunt fiin\c scnsihik lT st I
co ndu s<' num :1i de t.-mo~ii" ~ i ,,ol'ul fl'l11l'ii cs tl'
huc.1t.lit, 1111 'i 11 pnli1i c.1" . i\lntl'.l \ lltlt '> ll'll'l.llil

105

Probleme sociale
Prejudeca~ile, dar, mai ales, discrimilt ,\ l \',1 1'1 1 r it1 1ii

rH.:gati vc. Pc h,l /, 1 l11 1 111111\j,, "l '.lt :l prejudi c iilc ca re

-s unt opinii ~i tl lttllrlnu 11 tl.ti il-.11.1 SI'1 Jt irnente dl'
profunda antipatic ,1i dl .ljl/1 '( 1.1\,t d\' rncrnbrii unui .Iii
g rup sau ai unei altc catq.>,o 1ii \k ~l )(.~rso.w c (de exemplu ,
persoanele de alta rcligie, pcrsoanclc virst.9ice, mem b1 i1
unor grupuri etnice, femeile, persoa ncle care au sufc11t
condamnari penale, homosexualii si lesbienele etc.).
Este extrem de important de suhliniat ca prejudiciil1
(parerile preconcepute des pre alte persoane) se haze a; .1
pe zvonuri, pe informatii ,din auzite" ~i nu pe cunoa~ t c
rea directa a persoanel~r fa~a de care exista sterotipuri .~ I
respectiv pre judicii. De asemenea, prejudiciile sunt foa1 t 1
greu de schimbat. Mul~i dintre noi avem prejudicii h\.l
de diverse categ6rii sociale ori persoane; multe dint1 1
acestea ne sunt transmise prin intermediul grupuril o1
primare (familia, cercul de prieteni) ~i al comunit:1\ll
mai largi din care facem parte (grupul etnic, reli gio.;,
satul, cartierul, regiunea istorica, ~ara etc.).
Atuncicandnecomportaminraportcualteperso:llll
pe baza prejudiciilor pe ca~e le avem despre acestea p111
sa apara unele probleme. In acest caz, vorbim desp 11
discriminare - in~eleasa ca fiind comportamentul c, '

,. .. ,.

este generat fji ghidat de prejudiciile despre persoane Ctl/ I'

apartin altor grupuri sau categorii sociale fji implica 1111
tratament incorect aplicat acestor persoane. Cineva po.1t1 '

d
Xlwfobia - team a de indi vi,-i .,straini" care apar\ill .dtor culwri sau grupuri
1 11
' ti ('l'
cstc o at:itudin~
1'' ln' 111 :1' clnoccntn smLI_Iu 1
1111 PI 11 1_1d 11 " 1" 11 'S I~ 11 ~
',.t
11'
1'1'
.. :1 ,I Hill til I ....; II IIIII .
111
~ 11'1 "" 1" 11111 11",1'' 11111
11111111
1:;11111
,1 , I 1'":1111 I'
... - .. !
I',
1.tt l ~ ~ 1 "' tlllllll llll.',
J

---

insa sa discrimineze fara a avea prejudicii. Spre cxc11t

plu, cineva poate sa nu aiba o parere proasta desprc 1111
membru al unui anumit grup, dar, la presiunea celorl.d\1 ,
sa discrimineze respectiva persoana.
Cele m~i frecvente prejudicii ~i comportame 1il1 '
discriminatorii sunt intalnite in raport cu alte _grup111 i
etnice. Etnia este o categoric construita social care \'\I i '
formata din indivizi care au aceea~i limb a, origin i, 1 11l
tura, tradi~ii ~i, uneori, religie. A~adar, prcjudi, id1
etnice i~i au de multe ori originea in faptul ca percept 111
alte persoane ca fiind diferite de noi (vorbcsc o .tl1 .1
limba sau au alte tradi~ii sau obiceiuri decat n oi ).
Discriminarile ~i conflictele pe criterii etnirc 'I'"
insa mai ales cand indivizii apar~inand un or g1 11J'1111
etnice diferite intra in co1:1p~ti\ic_ pcntru rcs urs1. l'11 11
rcs u rse ln~elcgcm, d e oh11 11, o1 11 ,. ., 111\'111" c .11 (' "t"C'
v.1 lo.1 re pentru m c mh rii tl11tlt J',' "l' .. ttl ;1i 11111'i :-.1H ll'l oll,i
, ',X\'
. IIlj) Iu.I \'\' I ~11 :11. I.t 11111I '11 1111.1
~ 1'l 'I
.. .'1. 1111 .1 I 1.11111. c11.
1 " '1'"
11'\ 111\,1 1111.1111 t.tt.l . !'.1111 ttltlttil 1 j'!rtl iltl , 1111 t.d1 11 I'" C
' . <1111.\
. 11111..1 'olll_
I ' l .....
, ... I ....
I ..,
llll,ld
~'jl ll l,! fil l llll!!!l lllllt II I looll /, 11 !
I
.
I , . , , ' .. - , . . 1 , I nl '. I
Ill I 1'1 Ill ~ II 11,; 111111'1 !!1 111111 "''' I' 1111 II .. l .f '
I

~. I

'l'heodor w. Adorno
(pc numele siiu adeviirat
'l'hcooor Wiesengrund)
( 1903 - 1969), filozof, sociolog._, i 11 1111i rolog german, a
1 it ll Ill .. '" 1 111'
llll
.l ''1. "'" l.

l'c ' i"~ 11 ; 1 /cl t llo ,ulf(IJIIIII"

( ,I '.' 'Lll' jlii
. llll .[ i 1r I'- "''' ' " '
,-11 d,. 1ilt
lit ~ .j~iliil l"'
. .

etnice genereaza probleme sociale, un cori lo .t ltt 1', 1.1\ 1',

cum ar fi conflictele armate intre popul a~i i dil,ltl t: ,. t I''
terminarea in masa a persoanelor care fac p:1 1I<' d i11 .1 1111
mite grupuri (cum a fost cazul evreilor in eel de .tl I >1HI1 ',1
Razboi Mondial). Discriminarea pe criterii ctni~ v Jll. ll l'
lua ~i forme oarecum mai blande, ins a cu u rmin d 1.1 111.1
tice pentru cei discrimina~i cum ar fi excludcrc:l d \' l.t
anumite bunuri, servicii ~i pozi~ii sociale - fapt ca re li 111 t
pinge pe cei discrimina~i la marginea societa~ ii , In siiracic.
In decursul istoriei s-au manifestat prejudicii ~ ~ fo nm:
de discriminare in raport cu diverse grupuri etn icc, a~ a
cum a fost, spre exemplu, cazul popula~iei de c:doa re
din Statele Unite care a s up ortat for me dramat 1re d e
discriminarc.
.
Care ar fi cauzc lc prcju di c iilor ~ i di scri mi11.11 i.i pt
criterii etni ce? Psihologii soci:1 li invor:t t\' lldill\ .1 t>,lr ,., 11111
naturala a indivi;.il or d e a hhm:l .lltt g iiiJHII i .~ i JH ' I\ll,1 11t '
pentru problemelc p c care k .1 u l' i l 1t ~i~i. /\n. 1~1.1 n 11
ap-numita strategie a, (apu!ui ispt'f~ itur" g.1si r\'.1 lllttl i
vinovat (lnchipuit) pentru dificulta~ilc pc c.m k 111t.tl
nim. Strategia tapului ispafjitor a av ut efcctc dran1.11 ice
in cazul evreilor in decursul istorici ~i, mai ales, lna intc ~i
in timpul celui deal Doilea Razboi Mondial, d nd rcgi mullui Hitler i-a considerat vinova~i pentru dezastrul
economic din Gemania ~i a pus in aplicare un plan sistematic de eliminare fizica a popula~iei evreie~ti din
Europa prin lagarele de munca ~i exterminare.
Al~i psihologi sociali, de pilda, Theodor W. Adorno
considerau ca prejudeca~ile ~i comportamentele discriminatorii fa~a de al~i indivizi se datoreaza existen~ei unei
a~a-numite personalitati de tip autoritar. Indivizii cu
aceasta personalitate proveneau din parin~i care se com.portasera foarte sever, dur, autoritar cu ei. Ca urmare a
modului in care fusesera crescu~i in familie, indivizii cu
o personalitate de tip autoritar erau, la randullor, incapabili sa-~i exprime sentimentele ~i sa fie deschi~i fa~a de
persoane din alte grupuri, neputand sa accepte diferentele.

'Explica~iilesociologicecuprivirelaexisten~aprejudiciilor si a discriminarilor pe criterii etnice pun accentul pcfdctorii socio-culturali si economici. Bunaoara, in
.
.
'.
.
. .
1a .111 d'tVI...
o nc
e gr up uman cx1sta
susp .tc-tum
cu pnvtre
Ztt
r.t n 1111 I.H p.ttt t di11 .1relas i gn tp . /\cest lu c ru sc
~
'
1111.1111111,1
Ill ' JH'II. tl , Ill 1 ~ 11111111111.1\dl' lliiHII'I ' Ill ', 1111 Ili'ol'
A

'.......L,_!

'

'

Hotararea de Guvern nr.

1194/27 noiembrie 2001
prevede organizarea ~i functionarea Consiliului Naiional pentru Combaterea Discriminarii. Acesta
are ca obiectiv prevenirea
~i sanqionarea tuturor formelor de discriminare.
Consiliul are rolul de a implementa principiul egalitatii intre cetateni, prevazut in Constitutia Romaniei, in legislatia interna in
vigoare ~i in documentele
internationale Ia care Romania este parte.

Prejudec t\ik ~i di scri mi11.11 ('.1 , .1,; ,1 .-:11111 .1111 v.v.ut

anterior, sc i ntcmeiazi'i pe percepcn,, d d <'I< 11 (< lord int r('
indivizi ~i grupuri. Din aceas ta Jdi1ti(ic t'stc clar c.t
putem intalni multe alte tipuri de prejudcca~ i ~ i form e dl'
discriminare. Amintim la acest punct prejudecatile fa( .t
de persoanele de alta relig1e; fata de persoanele de alt
sex, fata de persoanele apaqinand rE!noritatilor sexu ak
ori fata de indivizi care sufera de anumite boli precun1
SID A. ~i in raporfc.u astfel de categorii de indivizi exisLt
numeroase forme de discriminare. Bunaoara, femeile
sunt, de multe ori in mod sistematic, excluse de la anu
mite pozitii ~i funqii sociale, sunt mai prost platite d ed t
barbatii, de~i au acela~i nivel de pregatire ~i sunt, de obi
cei, primele victime ale ~omajului ~i saraciei. Mai mult ,
in unele tari cum era, de plida, Afghanistanul condu s dc
regimul taliban, femeile nu aveau nici cele mai elemen
tare drepturi sociale, politice ~i civile (le era interzi s
accesulla educatie, nu aveau voie sa munceasca in afa r;!
gospodariei ~in~ aveau drept de vot etc.). Aceste forme
de tratament inegal ~i incorect al femeilor sunt numit c
discriminari pe criterii de gen. De asemenea, in an u
mite tari, indivizii apaqinand unei minoritati religioasl'
sunt, de asemenea, exclu~i,. discriminati ~i persecutati In
raport cu persoanele care fac parte din grupul reli gios
dominant ( discriminare pe criterii religioase ).
Din discutia despre prejudecati ~i discriminare trc
buie sa retinem ca importante urmatoarele:
a. prejudecatile sunt construite social prin interaqi u
nea dintre indivizi care apartin unor gtupuri diverse ;
b. prejudecatile sunt atitudini ~i opinii care indi c t,
adesea, o profunda antipatie fata de persoanele ca1 ('
sunt percepute ca diferite;
c.discriminarea este consecinta corr~:portam enl a /,,
uzuala a prejudecatilor; ea implica excluderea din
viata economica, sociala ?i politica, ?i persecutamt
sistematica a persoanelor aparfinand altar grupm1
( etnice, religioase, de gen, minoritati sexuale, bol
navi etc.).
Grupurile ori categoriile sociale ale caror memllll .
sunt discriminati sunt desemnate prin termenul de 1111
noritapi sociale. Pentru sociologi, o minoritate soci.tl .1
este un grup care, pe baza perceputci sak diferen~e l.t( .t
de alte grupuri dintr-o societatc, an 1('\ Ill <;(' m.llcri .tk ~ ~
putere sociala mai redusc. J\~;1d.11, 11 llllll<llit.ltl' soci .d.1
nu sc dcfinc~tl' pc h.v.. lnunt ,t lllllll i11.l i,1 d, 11 ( ( ' n 10 111
pun, ci pl' h.v.t rfi,nimin,/111 ,1 ,,.,t lti,/, ,fl "' ,::1n1.1 d'"

11' 11 111' 11 I

II

t l~l~<::_:
' '_:'~
l'_:'~==========~====~-

vi.t~.t soc i.tl .l, t'l'O II01n iv.1 ~ i pol It i1 .1. Sp1 I' c:\cllqd11 ,
slllll maj oritarv In popul.1~i.t (.trii, kln vi lt d i11 I{< 1111 ;1 11
dar nu numai
repre;r.int.l pl'llttu socio lll )',l ,, 11 tl
ritate sociala i ntru dt, compa rati v c u h.trh.t(ll , ;Ill
putine resurse matcri alc ~ i in fl ucn ~:1 soci .11.1.

DEVIANTA

$1 INFRACTTO N/\1.1'1'/\ '1'1:

Devianta
'

Anomia sociala - termenul deriva din grecescul

a ,fara" ~i nomos ,lege",
~ i desemneaza, in general,
starea de dereglare a func~ionarii unui sistem sau
subsistem social. Emile
Durkheim a utilizat pentru
prima oara termenulin sociologie, pentru a defini o
anumita ambiguitat~ . normativa, o lipsa sau o absenta
.1 regulilor. Conform lui
I)urkheim, starea de anomi e se manifesta atunci
dnd, Ia nivelul societatii,
S( ' lnrcgist rc:1:~j schimbari
hru ~tc c.HI ' .d11 ll'.l/'.;1 ,siinal.ltl'.t n wd~<' " .1 .11 o~< i .l (rc
vo lll \lilc ., 111 !\ tl ;llllil ,l\ik
ll,lllll .dl )

Conceptul de devianta descrie ansamb lul .th.lli'l ilc'

la normele ~i valorile acceptate Ia nivclulunvi \()( 11
de catre un individ sau un grup soc ial. 1:.1 l'l ljllllll
arie larga de acte sau conduite de Ia cck ('\(( 'lit
(spre exemplu, gesturile nonconformis tc) p.t;Lt l.1
imorale (cum ar fi atitudinile obscene) ~i Cl iT, d1 1q ;
nu sunt sanqionate prin lege. Sociologii folo :-. n
menul devianta pentru a desem na un ans. JIId llll
conduite ~i manifestari dezaprobate de sorict.lll', ~
ar fi: prostitutia, consumul de droguri , si nu rid~ , il1 1
fraqiunile, dar ~i orice alta incalcare a un ci nornH '< ,,
cum ar fi salutul atunci cand intra m llltr-o l i\C.Ijll'l I '
In secolul XX, Robert K. Merton prci.t ~i ' (',II
zeaza conceptul de anomie dintr-o perspcrt iv.1 11 1
Pentru el, anomia reprezinta nu o caractcristict .1 , t 1
turii sociale, a unui sistem, ci un a a indivi;r.ilo ,
grupurilor sociale. In acest sens, cl a co nstruit .1~. 1
mita paradigma (teorie) a tipurifor de raSjJIIIIS ftt .11/1
anomice, termenul ca atare devenind sinonim n1 I
trarea, instrainarea, starea de n esigura nt,:a, i;r.o l.u v.t
Construqia sa teoretica pornqte de Ia ipotl'/.;t di c.)
un conflict intre scopurile valorizate social ~i mijh1
de realizare a acestora de catre indivi z i. Mcrtoll .\ 1
turat cinci modalitati prin care oamc nii se .td.tptl
idealurilor societatii ~i mijloace lor de at i ngcn .1 I< 11
Conformitatea reprezinta t'ipul ide:tl de :11
tare a conduitei, ca racter izat prin comp.l t ihili ;r.,
sco puril o r propuse d e sistcmul soci.tl ~i .1 1n ij
celor in s titu~i o n :l li za t l' ca re :1Si);liLI htlll.l (till<
.
'
.
n :lr l' a un e1 SOt'll' l .l\1.
lnova\ia rcpl('(i llt.t .l!'ll'jll.lll',t '' <l jllll'il,,l . :,: i
lil ll)',l' l 1'.1 111ijl o.11 1ln1 lq,. d1 111 Vl'dl 'l 1'.1 .tl it l)',l.' l ii

100

Robert K. Merton
( 1910-2003 ), sociolog american, reprezentant al func~ionalismului. Considera ca
in interpretarea datelor trebuie avute in vedere consecin~ele lor pentru structuri
sociale mai largi.

accep- respmtare
gere
v

-;;;
....

"3
(j

.:

;::l

0..
0

(j

(/)

l, i\1,
~----------------~

delincvc n~a.

In literatura sociologica, infraqionalitatea este asim iht .t

ca semnifica~ie cu termenul de delincven~a. Delincvcn\ .1
este, in sens larg, un domeniu particular al devian\1'i
sociale ~i reprezinta totalitatea actelor ~i manifestarilot
care incalca modelul normativ al unei societati si su 111
sanqionate in plan penal.
' '

Cauzele deviantei ~i delincventei. Maj orit:11t', t

indivizilor se conformeaza normelor ~i valorilor S<1
~ieta~ii in care traiesc datorita procesului de sociali z.lt t'
Inca de la apari~ia sa ca ~tiin~a, sociologia a fa st p n , >
cupata sa de a raspunsuri la intrebari de tipul: cc a n u n 11
ii determina pe oameni sa nu respecte legea? C are s ttt tl
evaZIUil C mijlo~cc mecanismele si resorturile din cau za ca rora unii oa nw ttt
lncalca norm ~l c ? Ce no rm e sun t l nciil c:1 tt 111ai u ~o t ?
11 0 1
P cntru ::t ras pund c accs tui tip d l' lillt l:l,. t, i, s :111 co 11
c:
turat de :1 lun gul timpului n1.1i ll tlllt , , tll t: l!li' d<: ,11t ,tll 1
?{,
o
l1 vlwlillll('
0
~~
C.\1'( ' idt ' 11tifi c :l .~ j Joe:lli ; (',l '/ ,11,lll lt_' IC l l_li tiJ i!I I.III H' IIItJi lll
IJ
'"
d i'V i.tlll l.t ltivtllll l.ll ltll !1 11 1 h1d iillit ' ~!! ill " \'' 1 l 111 ;i , i,

', 1 II

psih o log ir i s.111 so ci.1li . f n co tHtttU .Il t', vo ttt pt 1:1" 1;

su ccint p rin cip.tlcl e teo rii re feriw.trl' l.1 d cvi. lt l\,-,

crd ndu sc mctod c no i ( tt c lq,. dt) Spt't: t:Xl'tnpl u,

un h o ~ arc un sco p leg itim , ;1ce l.t 1k ,t oh~in c ba tti ,
dar mijlo accle pc care lc utili zca:t.. t llll s unt lcgi
time, adica nu sunt corecte
Ritualismul repre.zinta un tip de comportamct11
in care mijloacele de a ob~ine UJ! rezultat sunt lcgak,
dar scopurile nu sunt legitime1 n societate. Cincv .1
utilizeaza, spre exemplu, un chestionar de angajacv
care era utilidt in perioada comunista ~i in cat 1
sunt cerute date despre parin~ii sau rudele cand id .,
tului, de~i acest scop (de ob~inere a unor as emcn .t
informa~ii) nu mai este legitim.
Evaziunea este tipul de comportament prin ca t t'
indivizii sau grupurile sociale resping a tat scopuri lc
culturale, cat ~i mijloacele pentru atingerea lor.
Rebeliunea: este caracterizata de respingcrc.t
scopurilor ~i mijloacelor legale ~i de incercarea d t
a stabili o noua ordine. Merton sugereaza ca acc:-- 1
tip de adaptare este in mod dar definit de celelaltc ~ ~
reprezinta, mai degraba, o lncercare de a sch im h.t
structura sociala, o incercare de a institu~i ona l i:.r .1
noi scopuri ~i mijloa<;<:! pentru societate.

Devianta
si infractionalitate
, '
'

Tipologia devian~ei

111\1\1III II I

con111ovaformit:i e
tate

l :d wi11

1L111d
l 'l'tf l l ' '" ''dll )\ ~ '

'1 11i u

( I HHI
1~ I j lill illl \1II i

1i i 111 I It Ill

a. Teoria atavismului a fos t ebhor:t t:i d1 , .!

Cesare Lombroso, profesor uni vcrs iL1 1 d e ll ll'tlt
legala la Universitatea din Torino, ~ i arc c.11 '.1( l\' t 1 1
CatiV preponderent antropologic ~ j b io logic. C(ll J! I II Ill
Lombroso, etiologia delincve n~c i rezid a In id e111 tl 11 .J\
la nivel individual a uno r m alfo rm a ~ii a n;\l o ttt ll I ' ,
creeaza puternice tendin~e criminoge ne, c unt .11 It d
voltarea masiva a m axim alcl or, ano malii a le 111n !t il
ochiului, nasului etc.
b. 0 alta teorie, de altfel contcstata de c.1 tt T 1 tl tt 1
terea ~tiin~ifica, este aceea asupra r asclo r chh o 1.tl. t
catre Joseph Arthur Gobineau ca re s u s~i11v. t 1.t ' '''
sunt inegale sub raport biologic, fiz io logic ~ i ittt eln t 1:
Aceasta inegalitate face ca o rasa sa fi e pc rm ;l t1\ 'ttt 111
rioara celeilalte. Astfel, rasa alba, pr in carac t c r~ k s.tl v .q
tomice, biologice, psihologice, ar fi sup erioa r.1 cL' I1Hl.t
rase, deci mai pu~in predispusa Ia ac tc d cv i;wt v.
c. Teoriile psihologice su s~i n id eca d ac tul cri ttt i,
este determinat d e compon entelc p c rso n a lit ,'i~ i i, :d \' 111
personalita~i specifice. D evi antu I p ractid un tip IJ 1.1
de comportament, diferen~i at d ecca a n o nc rilllit J.t ltd
fn acest sens, Jean Pinatel sublini aza fapt ul c.t )',\'Ill
delincven~ei r ezida in deficien~cl c pcrso tl.li i1.1\ '' ,
fenomenul de imita~ie al comp ortamcntul ui cri Ill i tl. t,
in raportul dintre frustrare ~ i agrcsiv itatc.
d. Teoria dezorganizarii sociale, cla bo r:tt.t 111 (
drul ~colii de la Chicago, pune in evidcn~a influ cn\. t \'i
logiei urbane asupra infraqi o nalita ~ii. Repn.' /.l' llt :tt
~colii de la Chicago au examinat car actcri sti cik .1ri i
urbane, metropolitane, ajungand Ia co nc lu :.r.ia c.1 1.11
infraqionalitatii erau distribuitc difcrc n\iatln to t 0 1. 1 ~
iar zonele cu cote inalte de criminalitatc a vcau co te 111 .1
~i la alte probleme ale comunita~ii , prccu 111 mort.1l i1.1
infantila, saracia, tulburarile p sihi cc etc.
e. Teoria asociatiilor diferentialc c i.Lh or. tt :1
Edwin Sutherland c~ns id erat a fi , d eca nul crimit11 1
giei americane" , co nsta In intcrprctarea co lllpott .t111<
tului crimin al ca proccs de l n v:l~a n: soc ial.1 . l:sv tt \i.tl .i
Savar~ irca acLUJui dcJin CVC lll , din ,\C(':1SI.1 j W I s pn t iv. t, I '
cx istcn\.1 un o r v.1l o ri sor i.tl (' ig tt o t.tl\ ' s. tll 11 \')',. 11 1' dt
di vidttl dcv i.lltl , Jll 'l'Cll11.1 ~ i Jll l'/l' ll \.1 IIIII II j',lllj 1lll j j; , tl
I ,II I' '>I ' Ill d I ' Jl. II I I:, 1/ fi d I ' Ill II 1111; k I I l ll '...ll I .111: 'ol l I' j. ~~

/ ~' 1 11 1

Non :, : lllolkl, reg ul :l,

p11,11lj l \i ~ \'. \IT rq~km e n 11M.l 1 Olll1Hlrt.1111Ciltul indi1 1 dn1, ~~ rupurilor, organi,1\111'" ~ i cokctivita~ilor.
r jlllll1('1c sunt de diferite
1q1111 i: i11te rdi c ~ii (tipuri de
111111por1.unente care sunt
illll 'lt isl', practi carea lor anlil'll ,\11d diferite pedepse),
11, 111\Llnd ii ri ( comporta1111'111l' co nsiderate a fi
,J,., il ,lhile, a ciiror realizare
1".1 (' rl'l.:ompensata, indica~ii
.il l' p e rfo rman~ei minime
'' ''l'ptate, spre exemplu,
111\llll:t de muncii), moduri
.!1 .1 face un lucru - norme
l1 '1111ice, modele de compor1IIIH'11l In diferite situatii.

f. Tcoria conflictelor culturalc clab o r;H.l de CHI t'

Thorsen Sellin ( 1896 - 11)1)4 ), pro feso r a l U niv crs iLi1(ii
din Pennsylvania, considera urmatoarele: cu cat n u m:1
rul de contradiqii dintre valorile ~i normele unu i gru p
~i normele legale ( dominante) este mai mare, cu ala i
este mai ridicata rata crimina1iti~ii. Cqinportamemu I
delincvent apare pe fondul acestor confliste de cultu ra,
d.nd individul este op!igat sa interiorizeze un sistem
ambivalent de valori si norme.
g. Teoria subculturilor delincvente explica actek
antisociale prin ~i ca reaqie de protest fa~a de normek
~i valorile societa~ii, precum ~i prin dorin~a indivizilor
de a anihila frustrarile implicate de statusullor marginal.
Conceptul de subcultura delincventa este nonutilitar,
in sensul ca indivizii nu comit infraqiuni cu un scop
material, ci pentru a se valoriza ~i pentru a dobandi o
anumita faima.
h. Teoria reactiei sociale fata de devianta sustin c
ca actul criminal apare ca o con~ecin~a a apli~arii ~nci
etichete. Nu incalcarea normei caracterizeaza actul de
vian~ei, ci procesul complex :in cursul caruia individ ul
este etichetat ca deviant.

0RDINE $I CONTROL SOCIAL

'I'.dco tt Parsons
( I'J02- l979), sociolog ame1ic:111, profesor universitar
l.1 llarvard (1927-1973).
l:s1c creatorul unui sistem
1('()reti c de analiza a so' ivLl~ii care a fost denumit
jitll c{ionalism structural ~i
pl' r.1re I a dei'.vo ltat In lu 1'1'.11 ik s:1l c: St rudura aq iulll i .1111 it~ !c ( I 'J37), ,)'isicrnu l
\(}( l t d

( I IJ ') I ),

f !/111 1' 1 Il l

S till ( ll trtl ,,,.

ICIIil'l tt (if c

cft ' l lit ' ( I % 0 ).

III II

in istoria sociologiei, conceptul de ordine sociala a fo sl

un subiect de permanenta discutie.in general, prin ordirlc'
sociala se :in~elege ansamblul institu~iilor ~i al conexiu
nilor stabile dintre acestea, existente intr-o societate d at:l.
Perspectiva sociologica asupra ordinii sociale Sl'
:inscrie in doua mari orientari diferite.
a . Prima dintre ele concepe ordinea sociala ca u11
sistem integrat functional de societati ~in~lte :in ech iI i
bru datorita unor mecanisme reglatoare. In acest sen ~.
Talcott Parsons subliniaza faptul ca o societ ate s1
:intemeiaza ~i funqioneaza pe baza unui sistem COli
gruent de norme sociale generale, unanim acceptate.
b. 0 a doua orientare referitoare la ordinea soci.d .1
co nstrui q te o explica~ie a acesteia pe baza conceptelor d,
constrangere ~ ifo rta. Confo rm accs ll' i ll 'mii, In soc ic1.l
\ik sl ructur:1lc In clasc , ord i11l'.l .,,H i. d.1 1<'Jll c:r.in1:1 s i\ll'
llltrl i11 s lil11 \ io n.1 l isto ri < 111 11 '.\1 11 111 l"i 11 1\ llt ' ,~ l' .lSi)',ll l': l
d tl lll jli.l \j l 111\(ll t l.l \l ' d 1 I .li lt dl t' lt

l ;ornH I ~

I"' 1.111: k l .lpat:l

Jli Vt' llll.t sun t
foa rte vari.1tc, de Ia simpla
vi-clcn~a ve rb ala pana -la
vi olcn~a fi zicii grava ~i talharii. Violenta se manifesta
fie ca un mecanism de aparare, fie ca o obi~nuinta.
violen~.t

Minorul intre 14 ~i 16 ani

riispunde penal daca se
dovedeste cii a savarsit cu
discernimant o fapta.'

!1 11\ Il l!

' .I

II I J/1

11111 llll Sl'II S gl' llt'1 ,11 , tll /11/ ll fl tf ,\ IIC/t lf d t'M' IIII I(', I . 1
procesu l prin c.t re o in s t:1n~:1 ( pcrso.ul ,t, gt u p, i11 s1llll \11 )
influ c n ~cazii, rcg lcm c ntca:r.:1, mo dili ca s:lll 0 1inl lt', l ,I
comp orta mentelc sau aq iunil c :1 ltci ins t:1 1l \l' c. 11 l' . q 1.1 1'
tine accluia~i sistem cu aju torul u no r in strulll l' ll ll' llt :ti< '
riale ~i simbo lice :in ved erea as igu rarii cc hil ih1ul1 1i ~,; 1
funqionarii specifice sistemului.
Funqiile controlului social su nt d e p rl'Vl' lll ll ',
limitare sau eliminare a ab aterilo r d e la norma ti vi l.l ll '. l
existenta.
intr-un sens m ai restran s sp ecific, co ntro lul sot i.d
este rezultatul raporturilor de inter-d epe nd c n ~a di 111 11'
elementele unui sistem. In funqi e d e m ijloace k s.111
instrumentele utiliz ate, putem diferen~ia d tcva tipt lll
ale controlului social:
a. Controlul coercitiv se realizeaza, d e rcgu b, lll
ajutorul institu~iilor juridice abilitate sa as igu rc onJ! nc. t
si siguranta publica. De obicei, ele act io ncaz5. si :11 1
influen~a ~supra acelor comportamente ' indiv i d u :~l e .~ i
de grup care intra sub incidenta dclincve ntei ~ i cri 111 i
nalitatii ~i pot reprezenta p ericole la ad rcsa on Ii11i i
sociale si de stat.
b. Controlul psihosocial reprez inta coordo11.11 ('. t
~i reglementarea comportamentelor individualc ~ i d1
grup prin intermediul mijlo acelor ~ i instru 1111..'111 l' l11 1
formale sau informale.
- Controlul social formal este definit ~i co nsti tu il
din ansamblul d e norme, reguli ~i prescrip ~i i im pl'1
sonale elaborate, de regula, de catre organiza~ii ~ i
asocia~ii. Ele stipuleaza drepturi ~i o bligatii, rccom
pense ~i sanqiuni, avand drept scop buna fun q io na1-c
a subsistemului sau sistemului social. ind eo b ~ t l',
controlul social formal sau institutional tind e Gll re
standardizarea conduitelo r in v~derea as igu ra ri i
ordinii sociale.
- Controlul social informal se identifica Ia n ivel u l
rolurilor sociale dintr-un sis tem . E l este rez u ltat ul
socializarii primar e ~i secundare ~ i as igu ra co nfor
mitatea comportamentelo r ) ndiv id ualc ~i co lec1iVl'
cu normativitatea sociala. Intr-un se ns pa ni cul.11,
controlul informal se ma nifesta s i ca au toco nl ro l In
sensu] de asum are rati o nalii a pro p riil o r co mp ot
tamc ntc ~ i rc la ~ ii .
l k n:gul.t, cfi c ic n( :1 co n1 ro lulu i soc i.t l d vp i11d 1 d "
l'tJ IIIJli l' lll l' lll.ll'il.l/(' ,1 ('l llllllllllitl i ilil ll llll.ll <' II 1 (' I l11 1
111 .!1 ,j 11111 111 llll ,t 1~ \1 1:1cl 1 IH"II II i \', '-:111 ll' l.l \i lt 111 111 11' 11 ](',

I.,,""' IIII I .
I

Din punct de vedcre ttpologic, in literatura de

specialitate inralnim mai
multe forme ale corup~iei
cum ar fi: corup~ia politica, morala, economicofinanciara etc.
In sistemul legislativ din
Romania, termenul coruptie desemneaza, in sens
larg, incalcari ale legii penale referitoare la sfera rela~iilor de serviciu. Preocuparile actuale in domeniu fac
referire la importan~a politicilor de prevenire a fenomenului de corup~ie, precum ~i la !ipsa de echivoc a
sanqiunilor juridice.

democratic<.:, tind dtre suhli,l it'll ',l i 11tporl.1n~ c i

controlului psiho-social ~i In speci .1l .1 ll'l111 i,dormal l11
vederea asigurarii bunei funqionari a sistcmului.
.,. ...

Coruptia

I 1o "111\t 'itll l'S ll' l'OilSliUit pt: b.l/,1 Sll'l'l'UlijHII iltll \'l\ i': l1 :11 ((
1111 1'l1d rc s pondcn~ilor. Dqi potrivil proliltdu1, Il l~' ""
: l ~.tl'pt.tt ca proccntul de fcmci care r:lpont.l/;,1 . q',l1 "~ i 1111 i
lie mai mare dccat ace Ia al barb:~~ilor, i:11 p1 tHt'lllid 1:tl, i
, b:itrani" care au raportat agrcsiuni s:1 fie 111.1i 111.111: d1,,:
acela al tinerilor, datele sunt contrarc.

c.

In literatura de specialitate coruptia este considerau

una dintre cele mai grave forme ale deviantei socialc.
In sens general, coruptia reprezinta incalcarc.1
normelor unei organizatii sau institutii de catre u n ii
membri care, in virtutea faptului ca detin o anumi t.1
autoritate, o folosesc in scopul obtinerii de folo asl'
materiale necuvenite.
Istoric vorbind, termenul a fost folosit in con e
xiune cu sistemul administrativ ~i politic, doar in epm.t
moderna. Ca fenomen insa, coruptia exista inca di11
Antichitate, ca un tip de comportament dintre cele 111 .11
grave, raspandit la nivelul funqionarilor publici.
In Europa, Codul Penal Francez din 1810, cun o!-. c
cut ~i sub denumirea de ,Codul Napoleon", introducl'. t
pentru prima data sanqiupi aspre pentru infraqiun v.1
de C<;?ruptie.
In epoca moderna, termenul corupfie a fost lcg.11
cu precadere de sistemul politic. Sociologia contempo
rana considera coruptia ca un fenomen specific orga nI
zatiilor birocratice. De~i incriminata penal astaz i 111
toate statele democratice, coruptia se regase~te, prac t it,
in toate societatile.

,Ill I . ill J

3%

Grafic 1

(:c tip uri de persoane credeti

cii sum mai des

victime ale violentei:
femeile sau biirbatii ?
14%

Grafic 2

(:c tipuri de persoane credeti

cii sum mai des
vic time ale violentei:
tinerii sau biitranii?

33 %
19%

Grafic 3

(:c tipuri de persoane credeti

cii sunt mai des
victi me ale violentei:
bogatii sau siiracii?

hog :1~ii

Ulljj

~j

,tl \ l j

Subieqii cercetarii au raspuns In propor~ic s<:mni li1.11 I,.,,

ca nu pot ie~i in siguran~a noaptea pc strad a (vczi gr:1ii1 11l l ),
Ei au indicat ~i diferitc cauze ale violen~ci ( vczi gra lieu! '1 ),

I
133 %

J4%

Grafic 4
,jl

Ja fcJ ~j

O si1racii

38%

nu

Violenta urbana
$i toleranta

16%

fn general,
pu1qi spunc cii In cartierul
In care locuiti puteti ie~i
1111.1 p1 ca pc stradii farii teama
' .1 vi ~ .1r putcalntampla ceva?

h.llh.qi
fcll ll' j

I 65 X>

da

9%

I
1

Oo/o

25 %

50%

6%
II '}{,

C r;dir 5

75 'X,

l'O il \ Unlul dl' .l k oo l /d ro1 ~ 111 1

, ,\I,I Ci.l

.du r.lU Jr.l

\ lt t''d ll ti lrn'

lrl h.\ dt'

p1ddrr t '

Co~ 11 11 1 , ,. ,.,~1 ' 11\l ' i

ftrniii.I I P .\ +tll! r Htl.l\drrr

I li , ( 111.1\i iJtqll t: llll ,l 'ollll. l(i .l dill ( .11111'1111 ill

t:: IH ' Ill( Ill\ ;

.llllt 'lid i11 1 ,II\ ' 'ol' .1il.1 illt 'id <.;1.d1111\ j i11 I I ' 111.1 '.111 .1
111.111 i lt'!l l:11i lr 1 '',I, 1111 '.IIIII I'" 1111 111 .11 o~ 1'. 111 ~o

'/ j Jijll

I 11"

Exercitii
si
,
, teme de reflect
1.

1111 ,,,,., ,,-,. ,. " ;,,ci. tl dcscori i11 vocat In vi.l(.t pulitit .l .Htll .d.t "' ''
m.1(i ~; t t q w tl , , "' ' l'tlttl ,ltv t .~ i .dcgqi o fo rm a a co rup(iei ditltrc lltll t. II P.It ' 1,
cco no nt it.l, po l1111 .1 , .tdlltltll :o. tr:ttiv a, ~co l a ra, spo rti va. C on strui(i 11 d t'\t l ll 'i'f'
fcno mcttulu i t otup(i ci 111 domcniul ales, folosind cxc mpl c din prvs.1 ,1 ,, ~,I
saptamanii. Ui sc.uLa~i lmprcuna in clasa exemplclc voastrc, urm :1ri11d pl.t~ttd d
idei prczcntat mai jos:
a. Care este gravitatea actului de corup~ie? Cum stabili~i aces t lu ct u ?
b. Care este vina fiecarei parti? Este ea comparabila ?
c. Care sunt cauzele coruptiei? Sunteti de acord cu cxpli ca~ ia d:u i1?
d. Cum credeti ca putea fi evitata coruptia?
e. Daca v-ati fi aflat in situatia respectiva, cum ati fi actionat? Sunt q i si tH :<:ti
f. Ati fost pu~i vreodata in situatia de ada sau a primi ~11ita ? C um v .1\ i si ttt(i t

In general, prin prejudecata se intelege o idee sau o parerc grq itii pc care cin cv.t
:_
superficial.
Sa presupunem ca noi nu ~tim prea multe despre ~erpi. Am fnvatat despre ci c.t
sunt animale periculoase ~i ne ferim de ei fara sa verificam daca este adevarat sau
nu. Discutati impreuna daca faptul ca unele informatii le preluam fara a k
verifica inseamna totdeauna prejudecata. Argumentati-va ~i exemplificati- v.t
opiniile.
Unele dintre prejudecati se refera la semenii no~tri. Ele apar atunci cand 1111
judecam o persoana dupa ceca ce este ~i face ea, ci in funqie de parerile n oastt t'
despre grupul din care ea face parte; tratand diferentele ca ~i cand grupul di tt
care noi facem parte ar avea insu~iri pozitive, iar eel din care ei fac parte ar ave.1
insu~iri negative.
Stabiliti, discutand impreuna, ce anume presupune o prejudecata ~i constru iti 1
definitie complexa. Scrieti pe tabla elementele ei esen~iale.
Lucrati apoi pe perechi ~i construi~i exemple pentru urmatoarele forme alt

6. In ianuarie 2006, IVECO a lansat un proiect interesant, numit Fll

INI'I-:1.1( ; I: N I
NU FI VIOLENT!, pentru oprirea violentei in invatamantul prcuni vn stt :tt ',

Cautati informa~ii despre proiect ~i discutati impreuna, folos ind ur111 .1t o tul pl.1
de idei:
a. In ce masura inteligenta ~i violenta sunt opuse ?
b. Ce acte violente ar putea fi oprite prin interventia voastra ?
c. Ce acte violente nu ar putea fi oprite prin interventia voastra? Ce Ltct:d 11
acest caz?

prejudeca~ilor:

3.

4.

rasismul;
nationalismul;
xenofobia;
antisemitismul;
sexismul;
gerontofobia ( ostilitatea fa~a de batrani).
Prezenta~i p_e rand exemplele ~i discuta~i-le impreuna.

Discriminarea presupune un comportament generat ~i condus de prejudc ca~i l t

despre persoane apartinand altor grupuri, diferite de eel din care noi facc ttt
.
parte, pe care le tratam ca ~i cuin ar avea insu~iri negative.
Ganditi-va ~i scrieti fiecare in caiete doua exemple de discriminare.
Lucra~i apoi pe_ grupe ~i incercati sa prezentati modul in care respecti vdt
discriminari ar putea fi evitate.
Men~ionati dificulta~ile pe care diminuarea lor le ridica.
Prezentati pe rand punctele voastre de vedere ~i comparati solutiile formul.1lt'
Sunt la fel sau diferite? De ce crede~i ca sunt astfel?
Urmariti presa locala timp de o saptamana ~i alegeti exemple de comportanH' til t
deviante. Discutati-le in clasa, evidentiind de fiecare data urm atoarclc clcmntt t
de ce considera~i ca sunt comportamente deviante;
ce varsta au cei care le comit;
ce cauze au respectivclc comportam cnte ;
daci'i puteau s:l fi e evirate sau nu .

I. lit

5. Co l ll il(i.tt ol

~i-o face asupra unui lucru pe care nu-l cunoit~te deloc sau il cunoa~ t t

2.

' " " Ill! ) I ll

t de

~\\'

I. Completati spatiile libere alegand termenii potriviti dintrc cci indi ca( i Itt

paranteza. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lp.
a . ........................................ sunt pareri preconcepute despre alte persoa nc.
b. Discriminarea implica excluderea unor persoane din cau za ap artencn( ci
lor la anumite .................................... sociale ( etnice, reli gioasc, de gc n,
minoritati sexuale, bolnavi etc.).
c. ........................................... este ansamblul institutiilor si al conexiunil o r
'
'
stabile dintre acestea in cadrul societatii.
d. Folosirea autorita~ii avute in cadrul u~1ei organizatii pentru ob ~in e rc.1
de foloase necuvenite reprezinta un act de .................................... .. .... .. .
(societate, grupuri, coruptie, prejudecati, ordine sociala, di scrimin arc).

..

., . Alege~i doua tipuri de prejudecati dintre cele care vise par cclmai des l nt al
nite la voi !n ~coala. Explicati-le ~i exemplificati-le. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2 p.

\. Dcfiniti controlul social ~i explica~i specificul fie carei a dintre ccl c do u.t
forme ale lui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

l p.

I. h)I'Jnul:1(i un ex cmplu de co rup~ic cun oscut de vo i din

c x p c ricn~ a ~c oL\1 ' ,1

dircct. l \. til ditt ttuss media. Aratat, i In cc co nst:1 gravit .llc.l lui ~ i et tllt .11
jllll1'. t It (_'1~ '"1 ' ~ 1111.1 c.u cgo ri a de :1ctc co rupt c ditt c,ltT cll.1 n' p.ltl t'.. ....
Uti llllllt t .t: . l t' llld ~ d ill

\p.

Il l! ( Ill

ill I II III ' I

,.! . ,( I ill I II

I, I I (J d

I(

[,

11 .-i

.j, ..,llll' ( uliuri'i ~ i rec iti~i <.klini ~ i i lc c ultu r ii .~i 1!ivi 11

capitolul

.I\ ll' l ).

Dinamica si schimbare sociala

'

. .., . ......,

mul modern (homo sapiens sapiens) ; a aparut abia cti.: . circa

150.000-200.000 ani In urma. Pana atunci, stramo~ii no~tri (hominizii) au
cvoluat biologic o perioada de circa zecc ori mai inarc, trecand prin schimbari
cxtrcm de lentc, care au constat mai ales In dezvoltarea creierului, a limbajului
~i In perfcqionarca uneltelor ( cu cat crcierul era mai dczvoltat, cu atat tai~ul,
adica partca utila a uncltci, era mai performam ~i sc ob~inea cu un cfort mai
mic). Ca ~i noi, hominizii traiau in grupuri (socicta~i), iar accste societii~i
sc schimbau Ia fel de lent, pc urma schimbarilor biologice ale mcmbrilor lor.
In schimb, societa~ile formate de subspecia noastra au dovedit o capacitate exccp~ionala de schimbare rapidii. Mai mult inca, vitcza de schimbarc
a socictii~ilor cste In continua crc~tcre. Societa~ile primitive au putut sa se
men~ina csen~ial ncschimbatc zcci de mii de ani, uncle societa~i anticc,
precum cca egiptcanii, eel pu~in un milcniu, dar socictatea actuala tinde sa
se schimbc radical Ia intervale de timp masuratc In dcccnii. Traim, de fapt,
lntr-o socictatc In continua schimbarc ~i, dacii vrcm sil stapanim acest proccs,
In loc doar sa li suportam consccintele, trebuic sail studiem ~i sa illn~elc
gem. Pcntru sociologic, studicrca schimbiirii socialc estc cca mai importantii
sarcina de cunoa~tcrc. lar pcntru o socictate In tranzitic ci.itncstc Romania,
care se schimba prin voin~il politicii, de calitatea accstei cunoa~tcri depinde
rezultatul schimbilrii.

DE LA EVOLUTIA BIOLOGICA
LA SCHIMBAREA SOCIALA

ol
Odata cu apari1;ia speciei noastre a avut -loc o mod 1
ficare importanta: in loc sa-~i modifice caractcris ti( d,
biologice, omul contemporan a modificat ca rac tl' ll ',
ticile societa1;ii. Noi avem acelea~i caracteristi c i b io l11
gice ca ~i primii oameni moderni, in schimb a m doh.111
dit capacitatea ca in societatea pe care o co n s tru i 11 1 , 1
putem modifica radical trei lucruri: rela1;iile cu rcil.d\1
oameni; produsele societa1;ii; mediulinconju r:l. to 1.
Ace.st tip de schimbare este o noutatc. Tn i1111 11 1
animala, 'incetarea evolu ~;i c i bi o log irc du cc ~ i l.1 o p11 11 1
cvo lu 1; ic i socicta1;ii a nim :1lc. I >.11 .~ wi('t.tt ea OllH' IH'.I'o
a co ntinu :u s:1 se m o dili ( (', 111 l, ll tl.t l.qltlllu i l ~ 11.11111
11ii .HI r:1111.1 S hiol o)',il Ill 'ol 1ti11 fi 111\j ( l\\'V\' II j\ 1, lll ' llllll
lll.l i llllill (' ild t)llll.l \11 . 1,1 ( \ q'tilidlil 1. 'i tt l\ 11 1: i::. l ,,,,,,,

Id cea originii naturale a

omului a aparut inca din
A 111.i chitate (Anaxagoras,
I: 111pcd ocle,
Lucre~iu) .
Mcritul de a fi d~monstrat
l'l'lltru p rim a data proV l'lli e n ~a o mului din lumea
:111i111.llil l i revine lui
(: h.1rl cs Darwin. E l nu a
~ ~pli c ;l l l nsil pe d eplin
l_i . lll ~ i o llll.l rl'a m a imu ~c i In
11111, IH'Illru l\1 nu a lu al In
' llll'.l lin.l\i v 1 kt ~ 1 Ll no rii
l11 11 ill)', l1 i.

Marca noutatc p c ca re o adu cc s p ec i.t no.i.\ 11 .1 111

lum ea vic consta in cap acitatca d e a l nl oc ui sc l1ind l. 11 f I
bio logica, de obicei principalul in strum e nt d e s up1 .IVH'
tuire a speciei, cu schimbarea sociala.
La inceputurile societa1;ii omen e~ ti , p ro b.1hi I t 11 ( i 11 I
100.000-150.000 de ani in urma, schimb a n::1 sot 1.d :t
avea aceea~i funqie pe care o are sc himb area hi o 1\l)',it .i
Ea permitea grupurilor umane sa se ad aptcz.c h n s111 .. tl1
~i presiunile mediului inconjurator. P e ~ar muril v tH t'.t
nelor, ele au creat uneltele ~i cuno~ tin ~c l c ncces:1r(' pn
cuitului, au construit barci si au invatat sa uti Iiz.cz.<. o .t .\t 1,
de pe~te sau de mamifere 'a cvatice . 'In stcp c lc po p11l.1t t
de mari turme de erbivore, au dezvo ltat tchn o logii .dt
vanatorii in grup, ale prelucrarii pieilor ~ i oascl or, ~ i .d(
locuintei mobile care le permiteau sa urm ez.c .c it: lt11 d t
migratiei anuale a animalelor.
Pentru specia umana, trecerea d e la su p rav iq u i1t'. l
bazata pe evolutie biologica la supravietu ire a b az.:ll .l IH'
schimbare sociala pare sa fi asigurat, pede o p a rt l', Itt !
varea speciei, iar, pede alta parte, o sup eriorilale cxc q 1
1;ionala in raport cu oricare alta specie.
Studiile genetice sugereaza, far a a d ovcdi i111 .I
irefutabil, ca acum 10.000-12.000 de ani stra m o~ ii n o~ t 11
au trebuit sa faca fata unor schimb ari d ra m a ti ce di 11
mediul inconjurator care au condus lao criza a s pcc ic i.
In condi1;ii extrem de nefavorabile, populati a um a n:1 s .1
reclus la cateva grupuri care totalizau m ai pu ~ in d('
10.000 de indivizi, localizate, probabil, in E stul 1\fric ii.
Ei sunt stramo~ii genetici ai tuturor oamenil o r co 11
temporani. Multe specii de mamifere au di s p ar ut i' 11
acea perioada ~i, probabil, ~i uncle v ariante d e ho 111i
nizi, biologic la fel de dezvoltate (precum ,O mul d('
Neanderthal"), dar pe care le presupunem a fi fos t r u1
tural inferioare.
Utilizand acest exceptional instrum e n t ca re l'S I('
schimbarea sociala- produqia de rel ati.i, d e tc hn o log ii ,
de bunuri ~ide comportamente indiv idu a te ~ i de g rup
p entru a supravie1;ui ~i a se ad apta, g rupuril c de o :111H'It i
m o d c rni au p o pul at 'intr- un timp is to ri c sc un m.1i i'11l.1i
Alr ic.1, A s ia ~ i Au stra li a, apo i I: u ro p:l ~ i, In lin .d, .111
( , dtll lll. ll An1 n ic ile . Tn pn:t.t' lll , uti1i zj nd S l lli111h.111 '.1
', l)f l.d ,l , ]l l li 1llllli ip.d ill ~ illlll\(' 111 d( ' l l' l.l\i tlll,ll(' lll llll'
tlit tl tlJi l!' t ll tl I I i II t t1c l.dii ' jll'l II I I HII ll~ t ' llit ' , p ,(ll ll: lfij

au de vc nit s1:1p:t 11ii :1hso lu \i .1 1 pl. t tt l ~ l ' i -,.i .111 .tjtrrl s chi.11
In s itu a ~i a de a- i pun c In perito l n lltltlll t' lt l11mhn H 11
tale.
..., ....

..

CONTINUITATE SI SCHIMBARE1 N SOCIETAT I:

Succesul adaptacii Ia resurse pnn mtermedml cultcu"

( civilizatiei), a permis societatilor a tat o dinamica faa,,, .
ridicata, cat ~i 0 stabilitate la fel de ridicata. E xista S< I

- ~. . .

.: ".:~

'?....,

'

"'

'

""'

~' ,..JV'I/1

~~1il

Constantin
eel
Mare
(Caius Flavius Aurelianus
Claudius Constantinus) a
fast imparat roman intre
anii 306-337. El a autorizat Iibera exercitare a
cre~tinismului (in 313)
care a devenit una dintre
religiile ofi ciale al e lmpcriului Ro man.

cietati care nu s-au mai schimbat vreme foarte In d el u11

gata. Pana In zilele noastre in Africa, America Latirt.r ,
Australia sau Oceania au supravietuit societati p ri 111 r
tive care nu s-au modificat de 10.000-15.000 d e :1111
Altele insa s-au schimbat de mai multe ori In d ecurs11l
a putine generatii sau chiar in decursul uneia singu r <
tntr-un timp mai scurt decat o generatie s-a trecu t de l.r
ma~ina de calculat electrica la computerul personal ~ ~
de la scrisoare ~i telegrama la e-mail ~i Internet. tn 11t.d
putin de 50 de ani, Romania s-,a schimbat dintr-o sm ir
tate capitalista, cum a fast pana la sfaqitul celui de .tl
Doilea Razboi Mondial, Intr-a societate comunisu ~ ~ .
patruzeci de ani mai tarziu, Intr-a societate care l~i p 111
pune sa fie democratica ~i capitalista.
Pentru o mai buna descriere a procesului d e sch i111
bare, unii cercetatori au identificat etapele procesu Iu i d 1
schimbare. Mai lntai, are lac o inova(ie. Ea este Into!
deauna sustinuta la lnceput doar de un grup mic d,
partizani care se straduiesc sao promoveze in societ.ll <
A doua etapa consta in acceptarea $Ociala a i11e'
vatiei, insemnand ca o mare parte a societatii accep 1.1 , r
foloseasca noutatea ~i sa adopte comportamentele IH't <
sare pentru a o folosi. Este cea mai dificila etapa a sc hi11 r
barii ~i multe inovatii au fast considerate socialnH'II It
inacceptabile, pentru ca nu se potriveau cu restul car:ll lt
risticilor societatii.
Un factor important al succesului este ca accast.r ilit'
vatie sa fie acceptata de conducatorii politici ai S< H '' 1
tii. Politica joaca un rol esential In acceptarea s:11 1, drr11
potriva, In respingerea inovat;iil o r In soc ictate. I k ''" '"
plu, cre~ tini s mul , o in ov:l\il' ~t l il,itL I '..r '1 11 lt11J H 11111
R o m an, a fos1 ad o pt:ll d 1 JHI J'" I rtll I'' ' ,, ,11 ':'i l:rl l',.l 1l"r1
d11p.1ccl mp.11 .111tl <:o JI , I.JIIII ll 1 , J,t It 111 , , lt lh,ic tl fio;j,d:i

l: fccLUI SO\ 1.ti .d .IIII I\ 1, 1 .it

foe a fos t dcv.l\ (.11<11 pt' lllotl
.ni s tocra~ i i k 111 iliJ.uc .1 k
l ~ vului Mcdiu . Era ncvoi c
doar de 4-6 saptamani pentru a antrena un taran (o
categorie sociala inferioara)
sii traga cu 0 arma de foe
~ i sa omoare de !a distanta
un samurai sau un cavaler
european, care aveau nev01e
Je peste 10 ani ca sa devina
buni manuitori ai sabiei sau
ai arcului cu sageti, ~i care
formau aristocratia militara
.1 societatilor medievale.

.1 . l.lltdui . Un eo ri , grupuri 111.1ri dt' pupul.t\ it d i11 ,r

, lt 'l.ll (' st opun in o va~i e i ~ i depind c dl' lid (' IIJ JHl lll :
d .l\' .1 e:l este adoptala de societal<.: S.\ll llll . s(' ~ Il l ', I
cxemplu, caIn Evul Mediu bres lcle m q t q Li g. m~ t i t' lll
Pene interziceau orice inventi e. Lao sc:1r:1 II H .1 .'.i 11 1
larga, in 1641 conducatorii p o liti ci ai japo ni1 i ( ,;111,1:11
au interzis orice contact cu lum ea ex tcri o .1 r:1 (1' 11 .11111
exceptii) ~i, In consecinta, au evital or icc t r;tll :. lr- r 1
tehnologie occidentala In pra vrem e d e d o 11.1 '''\ "
(pana In 1853), lntre altele, pentru a prol i'J. I , l.1
sociala a samurailor - razboinici p ro fes i o n i~ t i, ' IH 1
lizati In manuirea armelor albe -lmpo tri va d cnHH I .1\ 1
sociale pe care o presupuneau armelc d e foe .1k t'lll l
penilor. tn Romania socialista a anil o r 'HO, l1tl t1
comuni~ti s-au opus raspandirii calcul a to r ul 11 i ~; i
tehnologiilor bazate pe microelectro n ica .
Inovatia culturala este integrata In cult u r:t :.til H
tatii care accepta, astfel, ~i o serie de co n sec in ~c .1d it .11
schimbari -, produse de aplicarea in o v a~i e i .
Dintre toti factorii care produ c ino va~ ii l ntr o :.111 ~ ~
tate, unul joaca un rol special ~i anum e o alt rl socitt.tt
Avem de a face aici cu o alta noutate spec ili c:1 o.111 11
nilor. Societatile animale sunt, pentru fi ec:1n.' sp('( tl '
parte, toate la fel. Dimpotriva, societa\ilc um :HH' pol
extrem de diferite In materie de tehn o logic, d e hu1111
utilizate, de traditii culturale sau religio asc, de org:111
zare politica. Ca urmare, cele mai frecvente pres iu11i 1
schimbare Intr-a societate provin din contact.u I r u i111
vatiile produse de alte societati.
Deseori o societate preia nou tati cuI tu rak , t d 1111
logice sau de organizare prin intermediul sc himlHII il ,
sau influentelor reciproce. De exemplu , toa tc \" i
europene au preluat alfabetul perfeqion at d e feni c it' l
acum trei milenii si toate tarile lumii actu alc fo lo:-.1
avioane pentru tr;nsport, de~i doar fo artc pu\in r \1
produc avioane.
Alteori, lnsa, societa~ile m ai puterni ce po t illlp111
cu forta schimbarile In societatile mai slabe, fi e pri 11 p1 1
siune politica ~i economica, fi e direct, pri n for ~ :1 .1r11H
lor ~i dominatie administrativ a, cum au proccd .11 , t
exemplu, tarile euro pene In impcriil c lo r co lo ni.1k.
Ca nd o cultura l nl oc ui q tc pc scar:1 Llrg.1 1'11'111\'rtl
ale un ci alt c culturi d ato rit :'i C:11'.1l'lt'llilui ci dorlliiLIII
s p rc i .1Ji ~ ljj dclllllllt'S(' f(:I\Oillt'IIIJ! tll l!fflll'tl{ll ', ( :,11111 i1
flil <: ll \,1 1111\'j tlilllll j do llllll.lllil' <:S il : ;1 1:11 d 1 111.111 ' lilt ,
d i.: ll llj',!.' il< :l'<;l:; illi l t:lllllll ,l tl,lll tl ll ,ll rt, .:illlll t l ,1\ tllll

I IIII

tacte intre culturi).

... -..-
.;..;:.

$tiali

ca ...

Existii o specie de furnici

care i~i ,cultivii" hrana
( o ciupercii) pe un
,sol artificial" construit
din frunze culese din
mediul inconjuriitor ~i
transportate in mu~uroi.

DouA MARI INOVATII ALE socrETATII ANTI C: I':

AGRICULTURA ~I bRA~UL

Un prim avantaj al culturii a fost cii a permis mai multt '

moduri de adaptare a societa~ilor la mediulinconju riito1,
astfel in eat unele societa~i au putut produce inova( 1i
excep~ionale. Un aldoilea avantaj a constat in faptul <.1
inova~iile dintr-o cultura au putut fi transmise sau prv
luate de alte culturi ~i astfel asemenea inova~ii excep\in
nale au trecut dintr-o societate in alta. A~ a s-au raspan< l1t
roata, arcul cu sage~i, metalurgia, scrierea, marile reli ); ll
universale, masele plastice, muzica rock.
Dintre toate aceste inova~ii, unele au avut u11 1Pi
excep~ional ~i au marcat dezvoltan~a societa~ii ome11 q t 1
pe scara istorica.

Agricultura este o inova~ie cu consecin~e atat d t
vaste, !neat schimbarea sociala care i-a urmat a fm 1
denumita ,revolutie neolitica". Cele mai vechi dovt'/ 1
de cultivare a pla~telor ~i de domesticire a animakl, ''
le avem din ap-numita ,semiluna roditoare" (v.1ilt
Nilului, Tigrului ~i Eufratului ~i ale Indusului ) 111
8 000-9 000 ani i.Hr., dar agricultura a fost ,invent:11 .1"
independent de popula~ii diferite, in locuri ~i epoci d 1
ferite (China, America de Sud). Ea s-a raspandit rel:t I I\
repede ca urmare a contactelor dintre societa~ile um:11H' o~
a superiorita~ii societa~ilor agricole asupra celor 11011-:1g1i
cole, dar nu a fost adoptata de toate grupurile umanc.
Revolu~ia pe care o produce agricultura const ii d111
trecerea de la culegerea mijloacelor de subzisten\il. ( .. p.l
razitarea" resurselor naturale ale mediului) Ia ;mu/11
cerea subzisten~ei, o forma radical noua de existen(:t JH 'II
tru lumea vie. De la aceasta cotitura evolutivii, sot 11
ta~ile umane Se dezvolta ~i Se organizeaza Ca .1'0111'/,t( I
producatoare de mijloace de ex istcn(ii. ~ id e altc ti11111 i
de resurse (culturale, militarc c1 r.) .
Trecerea Ia produqia d< 1t''.tll o~ .11 1t'.tl so('itt.1(il,,,
umane un uri.1 .~ potnt(i.tl : .1 11 .ilt Jl d, I'' Ill It ''\ ' d1 11.'ll l1
s< i< lt.llttr:d< .d< IIH 'IIi,tlllt , n ~ ~ .-w '. lilt( I'Jlllllllll t ,, ,i, l

Crup de ~arani de !a sfar~itul

sccolului a! XIX-lea.

1.1L1

iilll'llv ~i tehnologii; :1crc.tt posihilir:ll<'.l "'dl 'lll ,tl

.'i 111 l'"iHILi\iei; a creaL posihilit :llc:1 hr:11ti1 ii UIHll 1','"1'"1
di11 societate care se pot, astfcl, dcdi c.1 liiHll llllljl11
speciali:~.ate (me~te~uguri, comer\, religic, ,\1'111.\l,\, .tdltllll i
tra~ie etc.); a creat posibilitatca crqtcrii t'X)Hllli'lt\i ,l
a popula~iei; a creat posibilitatea stodrii dr jll11d11
destinate nu consumului propriu, ci co nH:qult1i ; .1 111 .,
rit durata medie de viata a oamcnilor.
Contrar parerii car~ a dominat mult:t vnnH', ilt\'1;1
tarea agriculturii nu a produs automat dec:1t lilt 1111111
limitat de consecin~e (legate de ocupa~ii, de c icl111 dt '
getale, de obiceiurile de hranire ~ide apari1i.1 UIHll 111
materii prime, precum lana sau laptelc). Ea ,\ c1 v.tt, Ill.'
un foarte mare spa~iu de poten~ial.Modulln c.tl<' .1 1<11
utilizat acest poten~ial a depins de fiecarc soriel.tl<' i
parte ~ide rela~iile dintre diferitele societa~i. l:x ist.l .~~ ~~ 11
tati agricole care si-au mentinut caracteristicilc i'< n111
mice, culturale ~i de orgat~izare socialii ncs'rltilld, ,li
vreme de mii de ani (in Africa neagrii, /\si :1 C:r1111 .tl ,
India, Indonezia, Oceania etc.) ~i societa~i c.trl' , .1
schimbat rapid ~i masiv, ajungand sa fie sm ict.t(d
post-industriale contemporane.
Ora~ul a fost o alta inova~ie cu co11sec in1e !.1 1'< 1~1
importante ca ~i cele ale agriculturii. Descopcriri .t1IH 11
logice recente la Ierihon (Israel), (:atalh oyi.ik ~ i /\ ~ 1k
(Turcia) dovedesc ca grupuri mari de oamcni au dc v<' ll ,
sedentari ~i au trait impreuna inainte ~i i11depende1tt d
apari~ia agriculturii. Aceste prime aglomerari un1.11 H ' :1
ridicat probleme de organizare a spa~iului, a arhit cctlll
~i a popula~iei. Ceea ce merita notat este din nou l.q>lt
ca fiecare dintre ele a adoptat o alta solu \ic. La k1 il11'
exista un zid de aparare ~i un turn. La (:a talhi)ytik ''
exista nici zid, nici strazi, nici spa~ii publice . lnvn,, , I
Asikli exista spa~ii publice ~i striizi.
Ora~ele ,adevarate" au aparut mult mai t.\1 :~ i1
aproximativ pe la 3500 i.Hr. ~i probabil d. U 1uk, 1
Mesopotamia, este eel mai vechi ora~. El cr:1 locui t d
oameni care nu se ocupau cu agri c ulw.ra, ci cu lllt' ~ t q lt
gurile, cu comer~ul, cu rcligia ~ i ra:~. boiul. 0r;1 ~ td llll 1
produce hrana, ci o ob~ine pri11 schimb sau prin intpo l' it
de la popula~ia din jur, care se ocupa cu .lf~riculttll.
Ora~ul este rezultawl societil.\ii strati(i'otlt' sor i111, n1 1 n11
dudtori politici, rcligio~ i ~ i milit.1ri, n1 pi.1\.1, t 11 .~ i .. lt'lll
dl' i11tpo:1ite ~ i cu o .HIIttilt.ist r.t(il' c:trl' k 1111 . 1 ~ <'.1/.'t .~; i lt 'I',"S
I inlll', \/,1, t II tkjlll / ilt' ~ j ~ j ~ li ' llll ' tit II II 1')',1 ', 11.11 I ' .It ,11111\ ,l(j
I II ,(',, It l.tl . I .II I d I'\ i Ill' II II .dI.d\I' I '. i I IIIII I, I'd I ' ili II Jill Ill

.: 1!1 .1,

a face cu asirnilare, ca In ca:;,ul lllittll ii , p,tniolc l 11

America Latina care a 1nlaturat-o pe cc,t .l indicnil o1
ba~tina~i. (Revede~i in Capitolul 3 subcapitolul Con

IIIII , ; :,.lo~ illllilhii iJ .111

Sot ivt.tl t'.tllt h.tlt .tnt ~;: ttt it.e; t t) lt', tl .111 . lc,l l'tllt'- tlll ~ i s t t' ll t
r m'tT IIt, d <:s clti i'.:u1d o litl it t ' , '''''' ' .1t .11 t' t t>lll inu .t ~i 111
i'.il ele ~1 oas tre, o rgani :.r..1 nd vt, t ~. t ttlttll popuh~ii din ee 11 1
cc mat num croasc.
Societatile m odernc sunt din ce In cc mai urbani
zate; majoritatea populati~i 4(.Z5-85%) din societa~ik
dezvoltate ale Europei Occidentale ~iAmericii de N ord
traind in ora~e. U:neori, mai multe 6ra~e apropiate St'
conecteaza, alcatuind ozona metropolitana, denum it.t
~i megalopolis sau megacity, cum este aceea care reune~tt'
Tokyo cu Yokohama ~i Kawasaki (34 de milioane dl'
locuitori) sau Mexico City ~i Seul, in fiecare locuintl
circa 22 de milioane de oameni.
Una dintre inovatiile strans legate de aparitia ~~
dezvoltarea ora~elor a fost statu! ~i organizarea politic.t
a societatilor. Primele state pe care le cunoa~tem au fost
ora?ele-state mesopotamiene (din lrakul de Sud), can
cuprindeau populatia unui ora~ ~i pe aceea de pe teri
toriul agricol din jur care hranea ora~ul. Ele se bazau pv
o clasa producatoare fermata din tarani, me~te~u gari,
negustori ~i sclavi, aveau o clasa politica formata h
inceput din preoti, iar apoi din militari ~i aristocra~i,
intretineau armate ~i admil}is.tratii ~voluate ~i duceau o
politica externa activa, cucerind noi teritorii, intreti
nand rute comerciale ~i asigurand schimburile cu alte
societati.
Nevoile suplimentare de organizare pe care ora~ul ~i.
apoi, statulle-au creat noilor societati - mult mai bogatc
~i mai populate decat fostele sate neolitice - au condus
la adoptarea unor noi inventii: impozitele, administratia,
scrierea ~i socotirea, sistemele de legi scrise ~i justitia,
armatele profesioniste, diplomatia, comertulla distanta
~i, in relatie cu acesta, navigatia.

PROPRIETATEA ~I SISTEMELE POLITICE

Pro bl ema pro pri ctii ~ii cs tc rcI.o l v:H~

politic.

In fLtn q ie dr sistr mul

Intre inovatiile pe care combinatia dintre ora~ ~i stat le-:1

facut posibile trebuie mentionate doua institutii sociak
care au jucat un rol special in istorie: proprietatea ~isis
temele politice.
a. In s titu~ia propt ict a ~ii :1 :t p.t t ttt i11 ttl o mvntul ill
care produd to rii (de h r:111 .1, ti t ~"'' ' ' ' l' l u) rt lt ~~~ ~ ~ sili \i s.t

$tiati

ca ...

Accesulla datele
Barometrului de Opinie
Publica cste liber ~i
gratuit pentru toti cei
interesati. Bazele de date,
caietele cu rezultate si
chestionarele pot fi '
consultate la adresa de
Internet www.osf.ro.

cn lvi'.v .tlt o 1.1 (s t.uului , tt o hili111ii, pt to\ il o r etc.) o p.llt t

din ceea ce produ ecau. Orice produ ce un agri cul to r es te
rczultatul a doua lucruri: munca depusa de el ~i pro du ctivitatea pam antului. Impreuna, ele conduc la produqia
de hrana. Singurul mod de a lua o parte din aceasta hrana
pentru a o distribui celor care au lucrat pamantul este
de a crea o institutie sociala prin care fie munca, fie pamantul nu apaqin agricultorului. Institutia sociala care
permite separarea producatorului de produsele muncii
sale este proprietatea. Iar pentru societatile care se
bazeaza pe agricultura, cea mai importanta proprietate
este cea asupra pamantului.
b. Sistemele politice constau din totalitatea institutiilor care asigura exercitarea puterii in societate.
Definitorii pentru sistemele politice sunt regimul
politic ~i forma de guvernamant. Regimurile politice
pot fi:
- regimuri politice autoritariste (in care decizia politica apaqinea unui singur lider - denumit rege,
tiran, sultan, tar etc.);
- regimuri politice oligarhice (in care puterea politica apartinea unui grup mic de oameni);
- regimuri politice democratice (in care puterea politica apaqinea cetatenilor). In regimurile democratice, cetatenii puteau fi majoritatea populatiei - ca
in societatile democratice moderne - sau doar o
minoritate, precum in Atena antica, in care sclavii,
strainii ~i femeile, adica majoritatea locuitorilor, nu
erau considerati cetateni.
Forme de guv~rnamint importante sunt monarhia
( cu diferite forme cum sunt monarhia parlamentara,
monarhia constitutionala) ~i republica.

~ T EORII ALE SCHIMBARII SOCIALE

Stim ca unele societati se schimba, j., altele nu. Mat sum

'
'
'
ca realitatea poate fi chiar mai complicata: exista societati care pot sa nu se schimbe vreme indelungata,
uneori mii de ani, iar apoi sa se schimbe brusc. Egiptul
antic a rezistat cateva milenii fara sa se schimbe esen~ial , in unele aspecte p an a in epoca elenistica, in altele
chiar pana In zilcle n oas trc . .La alta scad istorica, satul

rom :'l ncsc d c v . tl111 a~ a sup r:1viq 1111 ,-,-,.1111 ' dt .. n ole !:11 .1
sc himbari ese n~i a le pana Ia l ncc pu 111! "''' ol1 d11 i X X, d nd
echipcle de sociologi condu sc d e Oimitric Gusti llm .1i
puteau cerceta inca. fn schimb, du p:i Primul l:Uzboi
Mondial ~i pana astazi, societatea roman casca s:-a schim
bat radical de trei ori, odata prin dezvoltarea capitalist.\
din perioada interbelica, devenind o ~ocietate sociali st.\
intre 1948-1989 ~i prin tranzitia la democratic ~i cap it:1
lism de dupa 1989.
Pentru a raspunde la intrebarea de ce se schimb,/
societatile? ( cu intrebarile sale adiacente cum st
schimba ?, cand? ~i fn ce conditii ?) sociologii au
construit o pluralitate de teorii care sunt in dezbaterc ~ ~
astazi.

i .~

,lstoria tuturor soCletaulor de pana azi este isto;ia

luptelor de clasa", afirma
Karl Marx sf Friederich
Engels In de~chiderea lucrarii lor Manifestul Partidului Comun ist, publi cat
In I XR2 L1 I .ond r:1.

a. Teoriile evolutioniste, despre care ati invatat 111

primul capitol, sustin ideea de progres ca schimbare con
tinua dinspre inferior ci:itre superior, atat in natura, cat ~i
in lumea vie ~i in societate. Sociologi precum Herbe rt
Spencer au afirmat ca oamenii ~i societatile evolueaza dt
la forme simple ~i primitive, la forme din ce in ce m .11
perfeqionate. Spencer credea ca societatile se schim h.1
deoarece cei mai ,puternici-''. dintre oameni ii domin a~ ~
ii inlatura pe cei mai ,slabi". Rezultatul este o evolu \it
a societatilor care asigura dominatia ,celor mai in zes
trati" oameni (sanato~i, harnici, inteligenti etc.) asu p1 .1
celor ,mai putin inzestrati". Aceasta conceptie, d cnu
mita darwinism social a avut un mare succes pana Ia .il
Doilea Razboi Mondial.

Independent de Spencer, multi alti sociologi ,\ll

elaborat teorii care presupun ca societatile tree d e l.1
caracter:istici inferioare, specifice trecutului istori c, !.1
saracteristici superioare, specifice SOCietatii mod cnH'
Emile Durkheim considera ca societatile tree d e Ia 01
ganizarea pe baza unei solidaritati me~anice, bazate 1H
asemanarea oamenilor ~i a comportamentelor lor 11 1
societate, la organizarea pe baza unei solidarita(i 111
ganice, intemeiata in diviziunea sociala a activita\ih ~"
ocupatiilor.
Dar cea mai influenta teorie evolutionista a so< j, .
tatii a fost materialismul istoric al lui Karl Mar x t',ll t
afirma ca societatile evolu caza d(' l.t o form a in fcri o.ll 'i
lao form a sup cri o ara, d czvo lt.l "d" ': ' 1:1111tint111 jintrf,
de prod11 c(ie. Prim .1 fo n11 .1 d ~ ~ .,, .. II III< ' <::i lt; m/11111/,t
f1rim iti7.~t r (sot it' l.l\ilt d t \.i ll .t li-" 1 , I' til t;.llHi ), l ~. t c.:1
lliilt.tl .l dt 111 1 /('/,( /(',/II /,t 'i', tl'l lfd (ill[ il l >I l1.11jj 1' 1,111 pt i11

)Ill 11111 1 , 1 y l

l oi I iiii II

I( il l) .1

11

1,

il~r' -~=======

cip.tl .1 lo t\ \ dt tllllll r: t). 1\ cn st. t es le ttdtH'llit.l dt 1111111

tea j ell d,t!/f, ttt c.1n: ncvoile produ q ici du e I,, t ld ll ' l.ltl
sclavil o r, d ar Ia transfo rm arca lo r In io/;, r,l!, l '' " ."''
subordon a\i nobilimii. N ou a ctap:t d e d e:r.vo lt .11 t' .1 1"1
ductiei care rezulta din invcntarca i11 d11.1 trit'i, d11 1,
inlocuirea feudalismului cu societatea crrpit ,t!J IIt!, '" 1 , ,
burghezia (formata din proprietarii de capi t.1l ) "d o1 "" ~ ~
nobilimea, iar proletarii industriali libcri l ni<H uit".t \
ranimea aservita. Principala preoc up are a lui M.11 ' 1

Du Haptfat.
Kritik der JlOlitischen Oekonomie.

Karl Marx.

Er.ttr Bud.
. . . II l:ltr'Niiuldl-~1 du l(epilall .

Dooo-... ~""~
BambUl'll
Verlag on Otto Meisloer.
.i.M1.
1'1-Tk L . W,

("!!!" ~'''"

a--.

"' ,p i I ,,.

U a..d.llr$Crull.

'~"'"IMI I 1 .. l:opllolulul

c .. , ,,. ,, . ll'"' ' ~'~ " 1\11 )',1' 1111.)11 ('

,I I 1111111111 111j .111 1.1 I
( of/If(,/

o{

t\ l111

I . II II

olo' IHHI t-, 111 ~ ( I f!(, { ),

sa demonstreze ca ~i societatea capitali sta V.l I i ,,,, , H II\

de o noua societate - societatea comunist,{. I >t/\ 11 l1
rea industriei prin inlocuirea continu a a mun cil o t dt 11 1
ma~ini va face inutila, crede M arx, proprieltr lt't l /'Ill''
asupra capitalului, iar produqia va fi atat de d o .vo iL!I
incat toti, oamenii vor putea sa isi
, sati sfaca to.\l t' lf tv o;;
Aceasta societate, ultima pe scara cvo lu ~ ici , es t<.' sot w t .r/ 1
comunista. Ea nu apare dintr-o d ata, ci printr- o :-. t11:i
tate intermediara, care este societatea so ciali.it,/, !11 Si
cialism, capitali~tii dispar ~i, odata cu ci, ~ i i1Jc,l!,, rlit,7(1
sociale. fntreaga societate este ges tio nata de sl.tl , t!:t
cere tuturor oamenilor sa munceasca ~ i l i pl.lt t~ ~ ~ ~
funqie de importanta economica ~ i social :l a 11HIIl t ii d
puse. Mecanismul schimbarii d cscris de M.tt ' 1:
complex. Dezvoltarea fortelor de prod uq ic ( u "d 1<:It:
foqa de munca) este continu a In isto ri c, d ato rit.l i" '
vatiilor ~i raspandirii lor. fn schimb, rela?iile dl' ;n w /11
tie, adica relatiile dintre proprictari ~ i no n- pro pri el.
(sclavi ~i proprietarii de sclavi in Anti chitatc, \:tr:ut i
proprietarii de pamant in Evul M ediu , c apit.1li .~ 1'
proletari in societatea moderna) sunt stabile. T" o t i
societate, proprietarii ~i non-proprictarii du e o l11 p
continua, pe care Marx o nume~te lupta de clast'( ~ i t',l
este, multa vreme, ca~tigata de proprictari , ca re (.'() fld
statui, cu ajutorul politiei, armatei, ju s ti ~ i c i , rcli givi t'l
Vine insa un moment cand presiunea p cntru sc hit~tll . l
a foqelor de productie este atat de marc, l nc1 1 Jl'
prietarii vechii societati nu se mai pot o pun c sc hitlll l. l
~i sunt inlaturati, pierzand puterca p(,)litica ~ i pul ct t'. t
societate prin revolufie. Rev o lu~iil c burghc:r.e d
Europa (1789-1848) sunt ar gum entul istori c pt ittt 'I
allui Marx.
M arx fo rmul eazii ~ i id eea c:1 v:1 :1vv.1 lot' o lt "1, ul
tie t7 p ro !N t~ritl tllllli, c.u T v.1 l tli.tltll ,t pt o pt itt.ttt.t Jl'
V:1t.1 .1 ~ 11pr:1 \.lpi1 .1111111i~ j V.l dt'S \ hidt tltllllltd \ lit it: l;t
,()( i . di ~ tt At ('.1'. 1.1 pttlf',ll (l/.1 :1 1111 M.tt \ ' j'p, t pt!'IILI

I )l if o IIIII ( ;"I

Pus a in practica in mai toate

colturile lumii, modernizarea a condus atat la succese, cat ~i la e~ecuri. Intre
succese se numara modernizarea rapida a Europei ~i
a Japoniei dupa al Doilea
Razboi Mondial cu sprijinul S.U.A., modernizarea
Greciei, Spaniei, Portugaliei, Finlandei, Irlandei
in ultimele decenii ale secolului trecut, succesele
ap-numitilor ,dragoni
asiatici" (Hong Kong, Singapore, Taiwan, Malaysia
etc. ) ~i mai noile succese ale
un or ~;'l ri din Am eri ca Latin ,!, ptt'C tlln Mcx ic, Brai'.i

. li.1, Aq,('lll ill .l -..111 c:l 1il('.

~ i acbptata de un g. 111d11 o 1' :,;i 11 111 pol11 ir IU S, Vlndi1 11i1

lli ci Uliano v ( 1870 I <J2 1), 111.11 I ' IIIIP sc ut sub psc ud1'
nimul de Lenin. Le nin :1 crc.ll ~ i dc:.-. vo ltat l cou',,
bol?evica a revolu~iei, co nf9r_m d rci:t un grup mi c d1
revolu~ionari profesion1~ti pot, . prin interm cd i1d
preluarii puterii de stat, sa ,sara" etapele istoricc .ill '
dezvoltarii societ~~ii . ~i sa construiasca comunismu l s.111
socialismul fara sa mai treaca prin etapa necesar.t ,1
dezvoltarii capitaliste.
Unul dintre cei mai cunoscu~i sociologi care a su.
~inut ca schimbarea sociala este produsa de schimb;11 (' 1
ideilor ~i convingerilor oamenilor este sociologul g11
man Max Weber .. Teoria sa fundamentala este ca ap.1
ri~ia capitalismului s-a datorat nu unor noi tehno lo!',ll
ci unor noi idei, mai exact apari~iei ~i raspandirii rclig 11i
protestante, care a fundamentat o etica a m u111 11
eficiente ~i a ra~ionalismului, etica protestantd. Valori l1
eticii protestante - egalitatea oamenilor, ascetism1d ,
cautarea succesului prin munca eficienta etc. - au foo~
aplicate in via~a cotidiana ~i au dus la apari~ia ~i sun 1
sul unei noi categorii sociale - intreprinzatorii r.t
pitali?ti, care au transfoirriat' vechea societate 1111
dievala, in noua societate capitalista. Teoria lui M.1
Weber a influen~at mult atat sociologia europeana, 1.11
~i pe cea americana ~i este ~i astazi, in diferite fom11 ,
una dintre cele mai importante teorii sociologice. !:.1 .\
oferit, totodata, una dintre cele mai substan~ial e cri 1i1 i
la adresa marxismului ~i i-a influentat puternic ~i I''
marxisti.
I~ lumea moderna, societatile sunt strans conccl.ll
~i alcatuiesc un sistem mondial. Doua mari grupu ri d,
teorii au aparut cu privire la acesta: teoriile morlct
nizarii ~i teoriile dependentei.

b. T eoriile modernizarii afirma ca impactul so1 11

tatii occidentale asupra lumii mai putin dezvoltatc 1"" 1
CU precadere pozitiv ~i ca subdezvoltarea ~i sarac ia Lll i
mai exista in lume vor fi inlaturate prin trecerca tu 1111, 1
tarilor la capitalism ~i democratic, dupa mo d clu l sn1 11
tatilor o<::cidentale. Procesul este denumit m odeu 11/,u,
~i 'consta mai ales in schimbarea economi ci p1 i11 111
dustrializare, urbanizare ~i dezvoltarea pietelor. l11 .11 1
proces estc cse nti a] accesullibcr ln ITo nomiile 11 .1\11111 d,
al capitalului occidental, pri111 il' .d1d jll lrl .ll o l .d II il11
tchn o log ii , .d .lt'Cl'S tdtli l.1 I' ll \1 '!1' illl}lll :l\iiHI ,dl ;.1 ,d 111
11''>11\111111 111 '11''>,11 I' d1'11 ;, ll (\ 111 I ), 1'1\l di ,llo ' 111111 1111: ol !! jif1

~~on,.;,

.. I

Termenul globalizare a
fost creat prin anii '80 ai
secolului trecut pentru a
desemna integrarea economica a statelor lumii ca
urmare a dezvoltarii comertului international si a
tran~ferurilor de' capita'l ~i
tehnologii intre economiile lumii.

:.~I ~;L I II II

II J( ll 1.'

,( )( .1.

"I

al D o ilca R a:zbo i Mo ndi al, tco riil c modcrni zirii au sti mulat ~i sus~inut ata.t programele de dczvoltarc elabo rate
la nivel interna~ional (precum Planul Marshall care a stat
. la baza reconstruqiei economice a Europei Occidentale dupa al Doilea Razboi Mondial), cat ~i actuala
expansiune a capitalului occidental, cunoscuta sub
numele de globalizare.
c. Teoriile dependentei. In opozitie cu teoriile modernizarii, teoriile dependentei afirma ca rela~iile economice, politice ~i culturale internationale sunt construite
in ap fel incat tarile occidentale dezvoltate sa aiba
intotdeauna de ca~tigat, iar cele mai pu~in dezvoltate sa
trebuiasca sa suporte o buna parte dintre costurile de
dezvoltare ale ~arilor dezvoltate.
T eoriile modernizarii, dependentei ~i ale sistemului
mondial alcatuiesc in prezent baza teoretica atat a sus~i- .
natorilor, cat ~i a criticilor globalizarii actuale ~i ocupa
un loc important in dezbaterea sociologica contemporana.
Globalizarea are patru componente majore:
a. Comertul international de bunuri ~i servicii,
a carui dezvoltare a fost facilitata de ieftinirea si
scurtarea duratei transporturilor ~i de reducerea r~
striqiilor pe care fiecare stat le lua fata de comequl international.
b. Mi~carea capitalurilor in volum tot mai mare ~i
cu viteza tot mai ridicata intre diferitele economii, mai
ales intre ~arile dezvoltate ~i cele in curs de dezvoltare.
Mi~carea capitalurilor a fost facilitata de dezvoltarea retelei mondiale de comunicatii - telefonie, televiziune,
Internet - care permite ca informa~ia ~i decizia referitoare la capitaluri sa circule in timp real.
c. Circulatia persoanelor intre state ~i la mari dist,a.nte, atat ca turi~ti, cat ~i ca foqa de munca sau emigran~i. Ea a fost facilitata de ieftinirea transporturilor ~i
de reducerea barierelor politice - vize, interdiqii de ~e
dere, interdiqii de munca etc. - pe care statele le ridicau
in calea liberei circulatii a persoanelor. Romania ilustreaza spectaculos efectele acestei liberalizari. In 1989,
ultimul an de comunism, cand statui roman se opunea
plecarii romanilor in strainatate, statistica oficiala inregistra doar 898.000 de iq iri din ~ara. In anul imediat
urm;1 to r ( 1990), d nd prii bu ~ i rea co munismului :1 du s Ia
lihl'l.di /.11 1'.1 iq irii din \ .11';1, .HI l'os t l nrt'g istr;\11 ' 11,1 111i
11<,1111' rl1 11".1 11 ( !), 1111 rn 111d 1.111; 1111 .1 111.11 l ~ , r q,. tl.ti l11

1:; r

11\11
>I_ H ~ I U I <H II ('

$tiati

ca ...

Sandvi~ul

,Big Mac", care

este identic peste tot in
lume, este utilizat uneori
de speciali~ti pentru a
compara veniturile ~i nivelul de trai al populatiei
din tari diferite.

prczc m , sc In rcg istrcaz.l :wu.d t 111 .1 (, 111 d ll 1.1 11 e d e iqi 1'

din \ara.
d. Raspandirea cuno~ti n ~e l o r ~ i lchnologiilor.
Atat circul a~ia bunurilor4 __s;~t ~i aceea a capitaluril o,
p ermit accesul popula~iei ~i economiilor din ~aril e 111.11
pu~in dezvoltate la tehnologii pe care:=economia lor nu k
produce. A~a s-av .raspandit, in Romania, computerul
personal, accesulla Internetul ~i telefonul mobil. Capi
talul strain aduce cu sine noi tehnologii de produqi c,
noi tehnici de conducere ~i or ganizare a produqiei ~ i .
desigur, noi valori, noi idei ~i atitudini etc. Unele dinu1
ele pot avea un impact social mare. Telefonia m obil.1
a modificat comunicarea intre oameni ~i chiar relatiil1
de familie, i~r re~elele de magazine fast-food ~i d1
supermarket au modificat modul de petrecere a timpu
lui liber ~i modul de aprovizionare a gospodariei !11
marile orase.
Multe ' alte fenomene ~i procese au fost efecte al1
globalizarii sau au insotit-o. Cel mai important dint 1,.
toate este, probabil, accelerarea cre~terii economice la 11i
vel mondial. De asemenea, s-au intensificat mult tran ~
ferurile culturale intre societa~i, ~u . aparut produ st,
servicii ~i comportamente , standard", legisla~iile 11.1
tionale incep sa se uniformizeze, iar rolul ins titu~iilo1
interna~ionale, precum ONU, FMI, WTO etc. este 111
cre~tere.

La fel de adevarat este ca efectele pozitive ale glo

balizarii sunt inegal distribuite intre ~ari, eel mai mult
beneficiind de pe urma lor ~arile dezvoltate ~i eel 111.11
putin ~arile in curs de dezvoltare sau fo arte saracc. l ), .
aceea, in ~uml2000, toate ~arile membre ale O rgan iz:1\itl
N a~iunilor Unite ( ONU) au adoptat D eclaratia M i/1
niului, prin care decid sa faca eforturi p entru s u s~im rt .t
dezvoltarii in ~arile mai pu~in d ezvo ltate, pcnt111
reducerea saraciei, a bolilor, a razboaielor, a foamc tvi ,.i
a lipsei de educa~ie, pentru proteqia m ediului lncoJljtl
rator etc.
Societatea capitalista este o societate care arc dPI Ii l
caractenspc1 1mportante:
- evolueaza, adica se schimba din in terio r ;
- se extinde, adica mod ifica socic t.'l \ik cu care i"'' ''
in contact, i mpun and u- k sr hi111h,l1 i r.1n s,i It: l.1 i ."1
Cat m ai ase man:"ito:1 1T I'll '.Ill II 1.1 11',1 I , q ti t.ll i, ( ~,
C loh:lli :;.arc.1 Jlll I'S tl' dt t .11 1 1' 1' 1111 111, ;11.1 ,, ,11 .i 1111111
d l , d ,i ,I .ll'tli.il ti \Ill 11 '1,1\1 1 qt il!il l'jj l , J,
oi iiJill

IIIII< , I

.~ 1 ~. ( I \Il l"

)i

il l l

~-, ()( .i.il. l

1:, \ l''" sium:a StH.:i etii.~ii capitalistl' .1 .lVIII lllt, 1k ,\

11111 )-; lll is tn ri ci, In mai multc modu ri .
a. Transferul d e clem.entc ale civili :;.:1\ici t ,q11t.1
liste, p rin intermediul com ertului sau al i nllt ~t ll~t l "l
culturale, religioase ~i p oliticc a fos t u nul dintiT ill '>l i ll
mentele cele mai durabile ~i care fun c\io nc:\/..1 ~ i ,,,, ~,i.
de la raspandirea armelor de foe, a tchnicilor modn1H' ,11
navigatie sau a cailor fer ate ~i pan a Ia rasp~nd i n.1 1dl'
foniei mobile sau a Internetulu i 'in zilcl e no:1s 1rv . l1 1
cazul transferului, inova~ii ap arute in socict:l\ik t .1p i1.1
liste dezvoltate sunt adoptate d e societa~i nccapii.dl '.ll'
~i produc, in timp, efecte as emanatoare cu cck di 11
societatile occidentale.
b. Cucerirea militara ~i administrativ a a u1W 1 \:i , i
sau chiar continente, utilizata pe scara larg:lln sccokl1
al XVII-lea- al XIX-lea, metoda pr in care cuccrito tii .111
impus componente ale civiliza~iei occide ntale.
c. Tranzi~ia ca metoda de expansiune arc lor ,\1\llll:i
cand clasa politica a societa~ii unei ~ari n ecap italis le i111
pune, prin intermediul statului, schimb ari ale i nst iIll
\iilor politice, economice, sociale dupa modclul celor dill
tarile capitaliste dezvoltate. Schimb arile insti tu\io11. d1
pe care le introduc politicienii tran zitiil or nu pot I 1
izolate sau facute laintamplare. P entru a fi d icic nl t', \'\1
trebuie sa fie coerente intre ele, sa se sus\ina rcci p1 111 ~ ~
sa produca efecte cat m ai apropiate d e cele scont:1tc. I h
aceea ele se efectueaza dup a proiecte politicc bin c P' \'
gatite ~i sus~inute ~tiin~ific, d enumite ref orm e. 1n fo , 111.1
lor cea mai generala, reformele se refera Ia caractcri st icl
esentiale ale societii~ii, de exemplu, trecerea Ia cco11o
Postcomunismul este un
mia de piata, dar con~in, in cadrul acestui proitt 1
cuvant creat de politologul
general, proiecte de refonna sectoriala, cum ar li IT
american Zbigniew Brzezinski (n. 1928) pentru a forma proprieta~ii, reforma fiscala, reform a prq u ri l111,
descrie schimbarile prin reforma agriculturii ~i industriei, refor m a sistc nnd 11i
care vor trece fostele tari
bancar etc.
In ultimele trei decenii, cele m ai studi atc tr:1 11 1i~l1
socialiste pentru, a se ~la
tura tarilor occidentale dezau fost cele postcomuniste.
.
voltate, dupa prabu~irea
Tranzi~iile postcomuniste 'in ~arilc E uropci Cent 1.1k
rcgimurilor comuniste. El
~i de Est au fost puternic su s\inu te ~i influ cn\.\tt' d
co nsidera cii tarile foste co~arile capitaliste dezvoltate din Euro p:1 Occ id cn\.tl.l ~
muni ste din Europa de Est
A meri ca d e N ord . Elc s-:1 u d csf:l.~ur:1l p rin i111 1'1't1l l'd i11
IIU vor 1kveni imediat tari
a tre i mari rcfor mc:
\'. t p il .t\i ,lt ' .i i"'V t lll :tl C ~~ dc l~c/rll ll''t "\ tt'''"t!"i polit ic, r.\11 ' .11( )ll~ t.u : illllll tl\ 111
lil <lli .lli<> , <il< lllt l '\'\' P I'i ll
1\',l ,,,., ,,tl,l i ll')',il ll lll t.d il.\1 l ( 1\1\llll i, l i ll ill\ 11',1:/1
I I II I" 111
I ill< illll'di .ll .l,
/"dit/1
tlt '/1/111/,t/il , I ,11 .11 lt' l i/,11 I" ill j ltll 'ip.iili.ll 'ol
\1 II Iii i i I
1

"''

------~~--

I i ll ltlll llt

politic, .tlegni lih('lt', :.1.11 ,L ''''-'1'1 :,: 1 tts pl'l' L\I C.I
'l'ranzi~ia cca mai rapid a ~ i

mai complcta a parcurs-o

RDG, ale carei reforme, ca
urmare a unificarii Germaniei, au fost conduse de
clasa politica a Germaniei
Occidentale (fosta RFG ),
eel mai puternic ~i mai dezvoltat stat european. De o
sustinere cu totul speciala,
ca urmare a importantei lor
strategice ~i a particularitatilor istorice si etnice, au
b~neficiat Rep~blicile Baltice, aflate pana in 1991 in
componenta URSS ~i devenire, dupa aceea, independente. La extrema cealalta,
se afla tari precum Albania,
toate republicile fostei Iugoslavii cu exceptia Sloveniei, Moldova ~i alte tari
ale fostei URSS.
0 evolutie diferita au urmat statele provenite din republicile incluse in URSS
care au renuntat la comunism, ~i, totod~ta, s-au straduit sa obtina independenta
fata de dominatia politica,
economica ~i ctilturala a
Rusiei. Aceasta a declan~at
o tranzitie postcomunista,
orientata spre democratie
politica, economie de piata
si imbunatatirea relatiilor cu
lumea occidentala d~!zvol
tata, dar in conditii cu totul speciale, genera,te de statutul sau de ,mare putere"
militara ~i energetica ~i de
dorinta de a-si mentine importa~ta la nivel m~ndial ~i
in fostele state din URSS.
Tranzitiile postcomuniste
in aceasta zona geografica,
politica ~i economica continua.

Reforma economic/( a <.: ott :-. 1.11 itt tttlocuirca fos 1t1
economii planificate cu eco11om/,, de pia{a, car.H
terizata prin proprietate privata asupra capitalultll ,
liberalizarea pie~elor~! deschiderea accesu Iu i 111
economic pentru capitalul oc~jdental.
Reforma felafiilor internafionale care a constat i11
transformarea statelor regiunii din adversari in ali"( 1
ai lumii occidentale. Noua alianta Vest- Est s-a co11
cretizat in acceptarea in NATO a acestor tari.
Particularitatile economice, sociale si culturalc .1 lc
tarilor foste com~niste ~i conjuncturi p~litice au fac 111
ca tranzitiile din aceste tari sa se desfasoare in ritmu1 1
diferite ~i cu car~cteristici diferite, chiar 'chiar daca to:1t c
au urmarit acela~i obiectiv esential: integrarea in lu nw.1
capitalista ~i democratica occidentala. Diferentele au fm1
accentuate de diferentierea sprijinului politic ~i fin:111
ciar acordat de Europa Occidentala fostelor tari com1 1
niste ~ideo serie de probleme interne, mai ales etn ict ,
care, in cazul fostei Iugoslavii, au luat forma violent:\ .1
razboiului civil.
Succesul tranzitiei
irrtarile
central si
,
,
, est-europt ttt
a depins hotaditor de trei factori:
- succesul reformelor interne;
- interesul politic al tarilor occidentale d e .1
sprijini reformele;
- marimea resurselor financiare alocate tranzi \i('i
din fiecare tara, constand atat din sprijin financi.11
acordat de Statele dezvoltate, cat, mai ales, din iII
vestitiile straine directe in economiile acestora.
Iri'fi~al, tranzitiile postcomuniste au dus la expatt
siunea spectaculoasa a capitalismului occidental 111
Europa de Est.
In concluzie, tranzitiile postcomuniste s-au dov cd i1,
in mare masura, un succes, de~i numeroase problem e tlt. ll
raman inca de rezolvat. Europa de Est a fost integrata Il l
Europa Occidentala prin intermediul Uniunii Europe111'
~i al NATO.

de reflectie
,

d rcptu ri lor om ulu i.

1. Ex pli c01\i 111 s11is, lolositHI .1proximativ 150 de cuvintc, care cs tc SJ)( '( ilit:lll n

lutiei soc ial c In rapo rt cu aceea biologica. Cititi ~i co mcnta ~i tcx tek scr i .~c ,,,, ,.
p 1 1 H 1" 1t1 11 i
schimbare sociala. Dati exemple, altele decat cele din lcqie, pemru fi n .'.tt 1 <li1t11 1 '
Dati exemple de regimuri politice autoritariste, oligarhice ~ i dcmocr:1t in : de::.I
care ati aflat la leqiile de istorie. Caracterizati-le succint pe fi ccan:.
Lucrati pe perechi ~i construiti lista monarhiilor europene actu :'tlt: . I >i .:c' lll
impreuna listele voastre ~i scrieti pe tabla denumirile corecte ale :Kcs l o t' In 1'1
de guvernamant.
Formati grupe de cate patru elevi ~i alegeti-va fiecare catc 0 in o v a ~ic c.m : ;I .[\
un rol important in schimbarea sociala. Construiti impreun:'i o 1 ) 1 \'~t ' ltl :
succinta a fiecareia, folosind cuno~tinte pe care le aveti de Ia altc d is< ,, ,Ji
studiate. Prezentati pe rand rezultatele lucrului vostru in ec h ipa. A fi ~.t\ i 111 ' I.
pentru o saptamana aceste rezultate ~i comentati-le ~i la alte dis ciplin e ..
Revedeti capitolele I (des pre constituirea sociologiei ca ~ti i11\<l ), I.Y ( d c~: l
stratificarea sociala) ~i VII (des pre schimbarea sociala) ~i pu nq i l n1 p 1 <' II
informatiile pe care le gasiti despre pozitiile teoretice ale lui K. Ma.rx, M. w,l
~i E. Durkheim. Construiti un document comun care sa vii ajutc In ln\d t)',t'l
schimbarilor sociale. Alegeti apoi un exemplu de schimbare soc iaLi ~ i ltH t' t 1;
sa-l explicati folosind punctele de vedere ale celor trei gandito ri.
Discutati impreuna rezultatele obtinute. Nu vii grabiti sa tragqi co n c ltt ~, ii , 1
fiind faptul ca este un exercitiu mai dificil. Solicitati sprij inu I pro fc so: ll < ~ i ~
profesorului vostru in verificarea concluziilor voastre.
Urmariti in presa timp de doua saptamani informatiile legate de fenOil1 Cillll )', 1
balizarii. Aduceti in clasa datele astfel obtinute ~i discutati-le, fo los ind unn .11
rul plan de idei:
a. Cum explicati globalizarea, folosind cat mai multe dintre expli ca ~iilc tcmtl
din manual.
b. Ati cules numai pozitii pozitive referitoare la globalizare? D a\i exe mplt- .
c. Cum explicati existenta pozitiilor opuse globalizarii? Voi ce poz i\i l' .l V<'
Justificati-va optiunile.

.. , 2. Discu tati pe perechi ~i apoi cu toata clasa des pre celc trei ctapc a it:
3.

4.
5.

6.

7.

1. Alegeti, dintre urmatoarele tari, statele U.E. care sunt monarbii:

Bulgaria, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Spani :1,

Suedia, Romania. Mentionati pentru fiecare stat ales ce tip de rn o narhi e estc. .11
2. Agricultura, ora~ul, proprietatea ~i sistemele politice sunt ccl c p:'tlru 111:1ri
exc mplc de inovatii discutate in leqie. Alcgqi un a dintrc cl c. C arar tui ~. :l\i
~ i exc mplifi c a~i forma alcasa........................ .. . ..... . . . . . . l1
). l: , pl il .1\ i 111 scri s, fo los ind aprox im ativ 150 de cuvilll l' Itt n : t' oll sl:tll
11':11 1/ l(l lh i"''.ltOI11U11iSil' ..... .. . ..... . ......... . ..... . .. , ... . , ... 21
u II JIIIIH I ~, ( .lllllli.l dill l!rj, ~ j l

1:1/
I I d 11) 11 11 1111 Jl (\; ) 'ol 1<.111 \i If Jli

capitolul

81 Laboratorul de socio logic

ditev~ st,~gestii

Dr

H>NAH

1>1\ SOCIOI ( lCII

re~zarea

Va propuncm in cadrul acestui capitol

pcntru
unor cc rcet 111
sociologice in ~coala ~i acasa. Aceste sugestii au car;1cter integrator, ele avand ~i rol rccapl
tulativ. Inainte lnsa de a va apuca de lucru, va reamintim diteva aspecte importante.
1. Modulin care lucram este foarte important.
a. Comportamentul nostru In timpul ccrcetarii 11 poate influenta pe eel care raspu11d
De exemplu, daca vrem sa stabilim daca ~i dind ~i-au lnceput elcvii de liceu viata sexuaL\, '
trebui sa fim atenti la felul!n care lucram pentru: cas-ar putca sa apara urmatoarclc abat<'ll
de la situatia reala:

d~ca

acel~~i sex cu subiectul, raspunsul va fi mai apro.tl'' '

accla care lntreaba cste de

de realitate dedit In cazul contrar;

In general, numarul celor care vor declara ca au lnceput deja viata sexuala va fi n .11
marc dedit eel real, date fiind particularitatile varstci;
daca mimica aceluia care !ntrcaba exprima un punct de vederc, raspunsul va fi rt1 .11
degraba conform acestuia.
b. Participarea colegilor din ~coala la cercetarilc noastre ar fi mai larga daca:
Sunt informati despre ceea ce urmariti. Verificati acest lucru astfel: anun\a \i d
dimincata ca astazi va estc foarte foamc ~i ca vqi cere de m!ncarc oricui. vcdqt lol\
dintrc cei carora lc ccrqi va ~i dau. lntr-o alta zi sau In alta clasa ccrcti pur ~i simpl11
de mancare oricui, fara sa avcrtizati ca cste o zi spcciala. Comparati rczul Lllt ],
obtinutc ~i formulati o concluzie. Se ascamana ea cu concluziile colcgilor?
Functioneaza regula reciprocitatii. Daca va purtati amabil ~i grijuliu cu colcg11
~ansa de a avca un raspuns pozitiv atunci ciind lc ccrcti sa participe In qanti otlld
vostru cste mai marc dedit daca suntcti, de regula, ncpasatori ~i indifcrcnti. Vcril r
cati acest lucru In fclul urmator: alcgeti-va un numar de colegi cu care sa '
comportati amabil ~i un numar de colegi cu care sa nu o faceti. Prcsupunqi, d up
un timp, ca aveti prca multe caiete de matematica acasa ~i ca vrcti sa scapati de elt
pcntru cava trebuie caiete dealt tip. Cine va va ajuta cumparand de la voi caicr,l
suplimentare?
Inregistrati rezultatele ~i prezentati-le In clasa.

WJKIPEDIA
English

Deutsch

T~ FrwEocyc~
122001)1)o-Mhl

OW11MEntyk~

~--

.,.

ran~als

Polski
WeN Errcy#dopedq
~OI)I)o-~-

2. Un sociolog trcbuic sa asigure acuratetea datelor pc care le culcgc. At.l'.t\f J

lnseamna ci nu trebuie sa modificati informatiile culcsc pentru ale face spectaculo,tse s, ,,,
pentru a va confirma ncaparat ipotezele de lucru. 0 ccrcetare sociologic.\ rcu~it ;\ 1111 cq
numai aceea care confirma ipotezele.
3. Atentie la tipul de situatie pc 'care i'l crca\i prin cercctarilt: \'11,1\ln! Nu tnlui,
insultati colegii daca nu va riispund ~i nici s;1 v:i sup.tLl\1 d.tl.li.ISJ'IIIId ,Ji,, <'v, , dl'l,,it " " '\i ,,, ,
Subieqii invcstigittiilor voastrc nu trchuie s.t w ~ i n11.1 11i, icun1 .lllll'il 'll (,i\! l'~ cl'lllt ~.' lu t oi~l
astfcllndt to\i clcvii .~coli1 s.t vn-.t s:1 fi, . p.lllt .1,-~.lllli ... l!l( ktl VP,I'II '

4. l'llll.l\1 ,,l st'IIIIH' ~ I'<'< i d e .111111<i '.111.! l'Xl'l, tf .l\1 111 lul cl
iiii.Ht ol!lll "IIJ " (' oJ,J(JI S \', J d111 ( l.1 l l ( \ ( ( ( ( I J' l ( d fj: JiiiJJI
0

" "' I

" '' '

l n lll 'ti l

N o d~ rfand s

O.vn'f-tnt;yt:JopM
:zooooo- ~ ~~ . ~

ttallano
L'tNW;iclopfisliNfl
1MOCJO<.-oi

E s p a~ o l

Portugub
Alfi'II:ICiopjdialivre

Ll.,-,:k/op<if~

15lOIIO<.,;i ....

1!1001)0o f oftulu

Wikipedia, un portal pentru

documentare rapid a accesibil la adresa de intern et :
www .wikipc.di a.o rg. Va ri anta
i11 I""' ' ' rn m ~ n ~ a accs t<: i
I i ll I

liiiJ

IIO JII
I

,\11 II

J',,\-. i\j

l.t

,l( II('S.\:

"IJ OI .Ii .l I II J',

/\~ i .dl.tt din primul capito l d Au gus te Co mt ~. I It'l l ''

Spence r, Karl Marx, M ax W eber s unt co nsi d ct,l\1 .1
fo nd atorii sociologiei. Lu c ra~i lmp rc un :1 pc dtll ,
intregului an la constituirea unui di c ~i o n a r ro ntpl t' \
personalita~i ale sociologiei. Pcntru mo m c tll , 1111 ~" I ''
cu cei patru fondatori.
Lucra~i pe grupe ~i cauta~i d.t m ai m uiL c i1d 111 ' '' "
despre fiecare. Folosi~i toate surselc p c care k .IV<'\ '
scoala si in localitate.
'
D~pa ce a~i adunat datele, facqi 1m pn:utt.l <' .
leqie a lor. Sunt datele selectate relevam c ? Co nt i11 11,1\ i
parcursul anului, completand d e ficcarc d atil di qi" ll
rul cu noile nume aflate. Folositi p cntr u co ns11 ui1
dictionarului vostru urmatoarea fisa d e lu cr u :
' a. Numele ~i prenumele gai~ditorului :1ks. 1:
foarte important sa scrie~i numele co mpl c t, pc nt111 .1
familiariza cu el ~i pentru a-1 putea cauta u ~or l ll 11 1.11
dic~ionare. De exemplu, Cicero estc un cun osc ut Iii "
~i om politic roman. Numele sau comple t cstc M.tH'
Tullius Cicero.
b. Date biografice. Uneori este suficic nt s:1 rqi tt <
anii intre care respectivul gandito r a trait. !\ II t't
putem gasi elemente de interes cum ar fi , d e cxn 1'1 '
ob~inerea Premiului Nobel.
c. Lucrari importante. Este bine sa sc lcct:1\ i (': II ~
titluri. Nu scrie~i mai mult de trei. Putq i, d :1c1 .tv
lucrarea in biblioteca ~colii, sa 0 rasfoi~i ~ i sa rqi nq i
pasaj. Textul nu trebuie sa depa~ easca o p ag in a.
d. Pozitia sociologica a respectivului g!l ndit
Pentru a putea realiza acest rezumat, cs tc bin c s:1
folosi~i de diqionare de specialitate. A ccstca SU ill
generale, pentru sociologie sau ~tiin~e um a nc, fi e s1
diqionare ale operelor, de exemplu: D e ni s II ui s111
Dictionar de opere majore in filo z ofie (E di tu ra l:nr il'
pedica, Bucure~ti, 2001) sau Dictionar de scrieri poln
fundamentale (Humanitas, Bucurq ti , 2000).
e. Evenimente istorice importante. Estc hi1H'
plasa~i in epoca activitatea gandito rului ales. Rqi,
razboaie, tratate istorice, co nstituirca un o r o rg. u1i .~
despre care acum ~ti~i ca au avut un ro l imp o r1.1111
Is tone.
f. Repere In cultura timpului . C:'l u1.1~i d .li t' d i'~
litc ratur:l ~ i an :1, d esco pcriri In ~ tiitt\ .i. l:s l(' l1i 1H' d (' 'i
ci ne pil' t.l Itt .wd !' Vl:t' lltllt i, ct tllll 'l.i<.1 .~~ ,.,, r i.1, Jl'
( It i ' II ., i ( IIIli ( : I ': I 1111 I( l.t '

I:111

d '"' . !I IIII II dll ..I,IJ:il >I< lU if J

1\minti~i - v:'i.l n mu ncn vo, t .~ tl ,l

SOCIALIZAREA

Socializarea poate fi clasificat~ dupa mai multe criteru:

pregatirea pentm ~coal a
cstc primara anticipat oare ;
l n v;'l ~:t n: :t fum :1 tului In
.~('o. JI . i 1-\1' 11('1',11.1 ('~ f (' .II 'UI/1

t1.11.1 1/l'.l:ol'l'f'ol

.I

Cultura ~colara este o componenta importanta a cultu

rii noastre. E.lementele ei va sunt, cu siguranta, fam i
liare. Ganditi-va si notati in caiete ce anume credeti ca
poate cupri~de e~. Cons,t ituiti apoi grupe de cate p~tru
elevi ~i folositi definitiile cunoscute ale culturii pentru :1
determina in ce consta cultura ~colara. Stabiliti impreun.1
urmatoarele clemente definitorii:
cunoa~terea ~co lara pentru nivelulliceal;
credinte ~i obiceiuri legate de ~coala;
etica ~co lara a elevilor ~i a cadrelor didactice;
legi ~i norme educationale;
produse materiale specifice ~colii.
Prezentati rezultatele muncii voastre ~i constru i~ i
impreuna o varianta de raspuns cu care sa fiti cu totii d('
acord.
Planuiti o vizita la Muzeul Taranului Roman si
informati-;a in legatura cu eleme~tele culturii ~colar~.
Veti gasi acolo o sala speciala dedicata ~colii. $i altt
muzee ..'din lume au asemenea sali. Ele cuprind, In
principal, elementele materiale ale culturii ~co l are.
Comparati raspunsul vostru cu ideile prezentatc l.1
muzeu. fn ce masura sunt ele diferite? De ce?
Lucrati individual ~i construiti cat mai multe exc mp lc
de socializare complexa. Prezentati-le co legil or ~i
discutati impreuna daca sunt corecte sau nu . Scri qi lH'
tabla exemplele date ~i construi ti o li s t ~ co mp le t.1 .1
situatiilor d escrise de vo i.
Di sc utati apo i lmprcun .t, l'n ln:itl<l lll 'lll.llollll jll.111
d e id ci :
1. C .liT dintr1 l'i 1 v1 ... . p<~! l' l
I I' P II il J'
ili\'t' .
h Su111 to.lt t: lll lll ll 1, , '"'' \1 1
.J

I )( II'

...:. <:.Ill' sunt acc lc fo rm e de soc i.ll ii'.. 11T !H' l'.tt e vi 1,,
d o 11~i de .ti ci l naintc ?
d. C e credeti ca ar trebui sa fadi ~co:d :1 j) l' lll Ill il ,n
ajuta? Dar comunitatea loeala ?
e. Ce alti agenti de socializare ar mai pu tl'.l l1
implicat;i?
f. Care este rolul vostru in obtin erca fo nn clPI d,
socializare dorite? Sunteti sinceri? '

d, ,;nt('V. l w gcs tii :

nu cxagcra~i dim cnsiu nilc l i~ d o l' : d .1c 1 sunt pr<..\1

mari, vor fi greu de consultat ;
incepe~i acest diqionar ~i lasa\i - 1clasc lor car e vin
spre continuare;
~ -
organizati-va munca pentru ~u avea mai mu ltc
echipe care cauta' aceea~i informatie;
folositi informatia ~i la alte discipline;
contruiti un folder special la cabinetul de
informatica, daca este posibil;
nu uitati sa consultati ~i diqionarul vostru.

CULTURA SCOLARA

INDICA TORI
DE STATUS

info

Statusul este pozitia deti-

nuta de un individ lntr-o

anumita structura sociala.
Rolul social reprezinta ansamblul comportamentelor
pe care le performeaza un
individ 1n baza statusului
pe care 11 detine. Statusul
se refera la a~teptarile noastre fata de ceilalti, iar rolulla a~t,eptarile c~lorlalti fata
de noi. Uneori, statusurile
sunt afi~ate cu ostentatie,
pentru ca a~teptam un
anume comportament ~i o
anume recunoastere a
celorlalti. Elemen~ele care
anunta tuturor cine suntern ~e numesc indicatori
de status.

DESPRE DIVORT

Cercetarile sociologice arata ca indicatorii d e st. ttll ',

sunt foarte importanti pentru noi. D aca trchui l .,,,
vorbim cu cineva ~i nu avem nici un indica tor de ~l'.\,
adica nu ~tim dad. este femeie sau barb at pent rtt d
imbracamintea ~i coafura nu ne indica, vo m ave;\ 111.1 1i
dificultati in comunicare pana cand vom afla.
Pregatit;i o discutie despre indicato rii de s1.1111 s,
adunand informatii ~i exemple, d aca sc p <u t ~ ,: i
fotografii ~i alte imagini, despre:
a. situat;ii in care ace~ti indicatori cx 1st:1 ~ ~
persoanele le afi~eaza cu placere;
b. situatii in care ace~ti indicatori exista ~ i pcrso.1t H' I('
le afi~eaza fara nici o placere, ba chiar sunt sta nj cnit l' d1
existent;a lor;
c. situatii in care persoanele ar vrea sa afisl'll'
anumit;i inclicatori de status, dar nu p ot, din dif:. , i11
motive;
d. situatii in care persoanele afi ~e a za a num i ~ i
indicatori de status, fara sa aiba, in m od rea l, an l
status;
e. indicatori de status afi~ati cu placcre l ntr- tllt
context ~i cu totala neplacere in alt context.
Discutati impreuna problema indica to ril o r dl'
status, exemplificand cu situat;iile identificate d e vo i.

Factorii pe care sociologii i-au indicat pen t ru in st.thi

litatea unei familii sunt: diferentelefoarte mari d e v~rs 1. 1
intre soti; experientele traumatizante d e la ni velul hnt i
liei; diferent;ele semnificative, de orice naLU r:1; fu11 q io
narea regulii celor ~ase luni ~i a celor trci :-t ni ; nH Hkkl l
de familii conflictu alc; apariti a un ci sarci n i '1 11 .1i 111 \',1 c. ts. t
torici sau In primul :111 d~ m:-t ri aj.
I . ucr .1~i pc pcrcc hi .~ i r uk ge ~i d:ll l' d t~ lll (' 1(1"1 "'
C; ll t' .11 n l l'l .111 / 1' .tl 1 tl r, IJ.illl.ll jj f.tllljJ jj JI >I i1111 1 \111 111 ,I ,'i

I :H'

I i ll

In loca litalc:'l voas t r:t. Put v(i .~~ ":i l111p:i1 (i\i mun ca ~ i sa
cule gq i date din publi c.1\iik l.1 ( .11 v .tvc\ i acces, de h
tribunal, din vecini.
Aduceti informatiile culese In clasa ~i discuta\i
impreuna folosind urmaterul plan d e idei:
a. Care sunt cauiele de divort cele mai frecvente l1 1
localitatea voastra?
'(:::.
b. Daca o cauz:a este mai putin frecventa, are ea ma i
putina importanta? Din ce punct de vedere?
c. Credeti ca daca persoanele nu se casatoresc (~i .
prin urmare, cu siguranta, nu divoqeaza) s-a rezolv.11
problema?
d. Care crede~i ca sunt solutiile pentru prevenirc.1
divoqului?
e. Voi cum veti proceda? Sunteti sinceri?

INFLUENTA
GRUPULUIASUPRA
INDIVIDULUI

Grupurile au o influenta importanta asupra modului 111

care gandim, sim~im ~i ne comportam. ~i asta chiar ~i 111
grupurile de care ne simtim foarte putin legati.
Grupul manifesta asupra membrilor sai o p1 t '
siune spre conformare, .indivizii ajungand sa meaq ,.1
alaturi de grup chiar ~i in situatiile in care au co11
vingerea ferma ca judecata grupului este una profu 111l
gre~ita.

Experientele pe care le traim ~i judecatile pe car(' It

facem in grup sunt complexe - este greu de aprct 1.11
daca grupul gre~e~te sau nu - or, acest lucru l.11
Ca influen~a grupului Sa poata fj CXtrem de putertlh .I
~i de greu de controlat. Astfel, s-a observat ca nc vt )) I
de conformare la judecata grupului poate fi atat tit
puternica, incat determina chiar modific;ari fizi o log11 1
ale individului. Pentru a ilustra acest fenom en, 1
sugeram sa realizati un experiment mic, dar fo.11 1
graitor.
La prima ora, spuneti unui coleg sau co lege: , !o'td 1
palid(a). Nu te simti bine? Poate ar fi binc s:'i 1111 '11:1
acasa". Rugati alti trei colegi sa spuna, pe ra11d, 11i
urmatoarele pauze, acela~i lucru. U rmariti daca d t't t1tl
spuselor voastre este ca respectivul coleg sau co lq,.'i \'ri
incepe Sa Se simta rau ~ j V:'l dori Sa lllC:ll');.i , lt' 1 1 ~:t
Discutati cu el/ea ~ i vcdqi t t' p.tl't' IT :Hl' d('spt't: ,il l
lntamplate.
D:1c:'i \'Xj)l' l i11u:i>lld I' tl 1.' II (. it, 1111 ~ 1 ll: jlt:l ,l\1 Ii i i !I
.1 1\i ro lq;i .

(; l lf\ l I l t\f\1
1{1\ " l'l I rJ"lJ I{ I

iN CLAS/\?

1111.

lit >II II t ltJ '.t >t ,lf >It 11 jlt ~

~----------------------------~.~. wn

Situa~ia In care sc pun l ntrcbari ~i sc d:w r;lspunsuri cs tc

dcfinitoric pentru o ora de curs. V-a\i ga ndit vrcodal<'i
cum dati raspunsurile? Spunqi direct ce va vine In
minte sau ascultati mai intai ce spun ceilal~i?
Puteti face urmatoarele experimente cu elevi din
clasele care nu studiaza sociologia.
a. Unei grupe de ppte elevi i se prezinta doua
plan~e; elevilor lise pune intrebarea: Care linie dintre

A, B, C ~i D seamana eel mai mult cu linia data?

Plan~a

Plan~a

II
A __
B _ _ _ __

C _ _ _ _ __
D _ __ __

Cu ~ase dintre cei ~apte subieqi vorbiti inainte ~i

stabiliti ca ei sa dea toti un raspuns eronat, acela~i.
Subiectul cercetat va fi totdeauna ultimul.
Cercetarile arata ca, de~i ~tiu ca nu este raspunsul
corect, subiectii se lasa influen~a~i de grup, neavand
curajul sa spuna ceea ce gandesc.
Introduceti o varia~ie, lasand ca unul dintre cei ~apte
subieqi care raspund inainte sa dea raspunsul corect.
Cercetarile au aratat ca in acest caz procentul raspunsurilor conformiste scade la 6%.

b. Dupa ce v-a~i ,antrenat" cu primul experiment,

realizati-1 acum pe al doilea. Mergeti intr-o clasa mai
mica, asigurandu-va de colaborarea cadrului didactic.
Construiti un mic chestionar cu intrebari de cultura
. generala in care elevii sa aleaga varianta co recta de
raspuns. In timp ce completeaza chestionarul, cadrul
didactic (care este ,colaboratorul") va ,sufla" elevilor
raspunsuri gre~ite. Dupa un timp, incerca~i sale spuneti
ca este gre~it ~i ,sufla~i-le" voi raspunsul corect. Pe cine
credeti ca vor asculta ?
Derulati experimentul ~i aduceti in clasa rezultatele obtinute. Compara~i-le ~i comenta~i-le. Care va
su nt concluziile?
Nu uita~i sa pregati~i bine acest expenmen t cu
:1j1 1l o 1ul c:H irclor did.Kticc.

1.)()
I

B !\ I{<>M E'i'IU.J I
DJ : ()PJNII ~ f'UBLI C /\

,Dimre urmatoarele ce
ar trebui sa inve~e elevii
in primul rand?"

Progr;ttnul , lhro nH.: trul d< < >p i1d1 l'td.lii .i

IH )Jl " .1
fos t ini~i at de l 'und a~ i a pcntru o So1 1\ 'I.JI <' I k sc hi s:i. l n
anul 1994. 1ncep and cu anul I <J<J / .tu los t ad :i. uga tc
diferite module pe teme specif icc, iar din 19981ntregul
chestionar a fast axat pe o .atmmita tcma.
Va propunerri sa analizam impreuna informa~i i
culese in anul 2004, cand a fast imro'dus i'n Barometru
un modul referitor :la educa~ie, la ini~iativa Cemrulu i
Educa~ia 2000+.

Analiza~i individual raspunsurile la urmatoarelc

i'ntrebari, prezentate i'n graficele de mai jos:

sa fi e ordona\i

( ;(lNO..,'I (\ I !\ 1(1 !\
~I '-;<

ll ll! 'll lN/\ 1\1 , f\

I N 11{ !\ C ! Ill N II < >I{

(I I

II 'I ' il l

I ill

II l

', (

!(

II " ' II

______

.;;......
Jll )

/\ it ,J!I / .1(1 llllj)J'(.' Uil :l d:lt cic Cupriti Sl' Ill i.ii H illijli i'II :IJI ,II
tl'i vt ito r Ia co nstatarca ~ i so lu ~ i o n arc.t in f, .tqit lltd , 11 ' d1
c:urc Po litic pe durata intcrv alului 2000 2001.

DE CATRE POLITIE
~i

Statistica principalelor acLiv it ct(i dl' 1 ull ,l.t /,r 1 1

solutionare a infractiunilor, des/tt?ll l'llli' ,;, . f' td J( II
(' 000

INDICATORI

2000

2001

2002

2003

.zoe

persoane invinuite pentru

comiterea de infraqiuni

22.842

24.867

23.591

17.650

2 1. OH

prin~i

9.593

10.539

10.854

8:115

1.718

1.814

1.636

1.21 8

a. pana la 14 ani

124

47

91

60

b. 14-18 ani

1.594

1.767

1.545

1.158

2.0

tineri (18-30 ani)

9.607

9.579

9.003

7.818

9.2 X

fara ocupatie

9.711

11.059

10.829

9.245

10.

~omen

213

244

105

80

20 1

straini

635

587

657

500

4 1(

cunoscuti cu antecedente
penale

3.194

4.043

4.140

3.928

3.2 9

retinuti sau arestati

4.241

5.422

5.065

4.18 1

3.606

in flagrant

Categorii de participanti

sa respecte regulile

minori - total
sa colaboreze cu al1i oameni
sa fie ind ependen\i

NSINR

Prima men1iune
A doua men1iun e

NS/NR

8%

'I!UI l

,Crede~i ca ~colile din

Romania ofera ~anse
cgale tuturor copiilor
sau exista copii care sum
dcfavoriza~i ?"
-

10.

-2.0
-

,o
D

34

()

(,,,

Sursa:
http :/ /b .politiaromana.ro/index.php ?pag=statistica_2000 200'1
&limba=romana ( accesat Ia 27 aprilie 2006 ).

Discuta~i i'mpreuna, folosind urmatorul plan de discu~ii:

. a. Daca ar fi sa raspunde~i, a~i da acela~i

raspunsuri? Care sum diferen~ele?

b. Daca a~i dori sa da~i alte raspunsuri, crede~i ca

studiul ar deveni mai pu~in credibil? De ce?
c. Care crede~i ca sum elememele de socializare
cuprinse i'n acest raspuns? Comema~i-le.
d. E xista copii defavo ri zati In licc ul vm 1111 ? C.u-c
crcdqi di sunt cauz.c lc?

ABSENTEISMUL
IN LICEUL NOSTRU

1 1>

Elevii din orice liceu din Romania chiul esc. Yn sa nu lo(i

in aceeasi masura si nici la toate m ateriilc Ia fc l d e nHd l.
In conti~uare, va propunem o scurta ccrcctarc pe nt ru '
vedea care este dinamica chiulului In li ccul vos t ru : c. 11 1
este profilul celorcare chiulesc ~ i care sunt m:11 c1iii <' l.1
care se chiule~te eel m ai mul t. Pc ntru accas l:l , v.1 ru g.1111
sa revcd q i capi to lul d csprc mctodel e d e l'('l'l'c t:lt <'
socio log id. C:c t rc hui c s:} fxqi :
I . Ct'rqi .H'OI'd1d pt o k so t11i11 i 'i i :1 t : l ll t dtt l ~l: l ' i i
licc td11 i Jll' ll l lll .1 Jllll l', l ,llt ,d i;. t 1 .Jt .dl l,ll',eJ,:.

--==---~-

2. Cerqi sp riji 1t1d lll td't .. ,tlllll i d, inlo nn nti,:t

pent ru a va ajuta h rc.t li'l.. ll t'. t tlllt'l ll. lt l dl' d :Hc l:x ccl
care sa va p ermita reaJiza re,\ liii U I l .ti t til e st:Hi sti cc.
3. R ealizati o fi~a de o bse rvarc ( utt t:tbel) In care s:i
treceti urmatoarele variab.ik.:. n um ar absen te la d isc i
plina 1; numar de absente la disciphn a 2; numar de :1l >
sente la disciplina3; numar de absenfe la disciplin a .... ,
sexul elevului (feminin sau masculin); clasa (a IX .1 ,
aX-a, a XI-a sau a XII-a); media la purtare sau medi .t
generala etc.
.
4. Completati tabelul cu informatiile din toatt
cataloagele ~i pentru toti elevii liceului. Est v
recomandat sa lucrati pe echipe de cate 3-4 elcvt
pentru a colecta datele despre fiecare din cei 4 ani d,
studiu.
.
5. Introduceti datele in baza de date.
6. Faceti cal;ule statistice pentru a vedea:
a. Cine chiuleste mai mult: fetele sau baietii ?
b. Ce se inta~pla cu fenomenul chiulului'? Crqt<
sau scade pe masura ce elevii ajung in clase mt1
mari?
c. Care sunt materiile la care se chiule~te eel m:ti
mult?
d. Sunt notele celor care chiulesc mai proaste d eut
ale celor care nu chiulesc?
Discutati datele statistice astfel generate ~i incerca \1
sa explicati rezultatele.

FUMATUL

tN LICEUL NOSTRU

Multe dintre aqiunile noastre le preluam prin imita~ie

de la cei apropia~i. Se poate
sus~ine oare ca adolescen~ii
crescu~i in familii de fumatori sunt in mai mare rnasura predispu~i la a fuma
dedit cei ai carot parin~i
nu fum caza ? Vc rifi cati
accasta ipotcza prin ccrcct.11T.1 V0.1St ra .

Potrivit unor analize statistice, in S.U.A. 1 din 5 deccsl'

se datoreaza bolilor cauzate de fumat. La voi in liccu
cat de mult se fumeaza? Va propunem in continu an. (I
scurta cercetare pentru a vedea cine ~i cat de mult
fumeaza. Ce trebuie sa faceti :
Realizati un scurr chestionar in care sa introdu cq 1
intrebari de genul:
1. Fumati? Daca da, atunci :
a. Care tigari pe zi ?
b. Cand v-ati apucat de fumat?
c. V-ati gandit vreodata sa renu n ~a~ i ?
Completati chestionarul cu o scric de l ntreb:1ri
despre resp ondent: sexul (b:1 rh.1t t''lt '> .ttl kllll"i csc),
clasa (a IX -a, aX-a, a X I .1 :-. .111 .1 \ II .t.l.
Co mpkt a(i ches t io 11.111 d I;, " i''(' lll l ; I lt.Q d, ,.1,., 1
(d t(' 10 d i11 fj ('('. ll l' .111 ).
1

I ' II

II II ' il l Ill

II

Ill . ( 11

II il l I(

IIi

l{ c d i'l..l\i u ll. t'l.. t dt d.ll c 'i 11 l:xn l ~i itlt 11H it11 c(i
datclc colcc t.tt c.
Rea li za~ i anali zc k stati sti cc pent ru a vc d c.1:
a. ce proce nt din to talul elev ilo r f u mc:Yt.. l;
b. care este varsta m edie la care s-au apur:u d l'
fumat;
c. care este numarul me diu de tigari fum ate ., il11 i'n
d. ce procent din totalul fumatorilor su nt h.1iqi ;,;t
ce procent fete;
e. elevii din clasele a XII-a fumeaza mai mu lt d,1:.tt
cei din clasele a XI -a, a X-a sau a IX -a?
Discutati rezultatele statistice. Explora~ i care st1111
motivele pentru care se apuca elevii de fum at ~i cc sc
poate face pentru a reduce sau stopa aces t fenomc 11.
Afi~ati rezultatele voastre in holul ~colii, ca sa po.u.i I i
studiate de toti colegii.

DIMENSIUNEA
DEGEN IN $COALA

a. Pentru educatie au fost realizate mai lltt tl 11

studii care au ararat ~a dimensiunea de gen ex ist.t 111
curriculumul scris (manuale ~i pro g t.lllll
~colare);

Dimensiunea de gen se
refera, a~a cum ati studiat,
la diferentierile culturale
dintre fet~lfemei ~i baieti/barbati in ceea ce prive~te a~teptarile legate de
comportamentul lor, precum si Ia nivelul credintel~r ~i convingerilor
personale.

., .

curriculumul implementat (metode ~i str:lll ')', l

didactice de predare-invatare-evalu are fo losit l' 11
clasa);
la nivelul orientarii profesionale.
Concluzia generala este ca modelele ~i valot i1,
promovate in ~coala romaneasca au 0 import:\111.
dominanta masculina. Va propunem sa verifica\i acl's
lucru folosind manualele ~i experienta ~colii voastrl'.

b. Sunt fetele mai conformiste dedit b a i e~ ii s:1 1

invers?
Construiti un mic chestionar in care sa arat.q
opinii ale barbatilor despre autoturisme sau practil' <ll"l'
~tiintelor ~j ale femeilor despre m oda sau produ s
cosmetice. Intrebarile ar putea fi de ge nu I u r miitor:
,Majoritatea barbatilor considera ca auto mohi lis
mul este o ocupatie strict m asculin a: A l egc~i vari.ll tl
care exprima eel mai bine punctul du m nca voas t r:t d
vedere:
au integral dreptate;
au parti al d rep tate;
nu au dcloc d rcplatc;
. I "
1\ ll po t S .\ 1111 ( ,\ll Sl' ,ll l\,\ ,

Ccrcct.uik ,llJ :l l'rt l:ll: r\'i ltl ,lir;l,,:: r.ll r.r roldPrrtriSlllll
lui se face astfel:
femeile sunt mai con lo1 rtr i.'> rr : i rt problem ek r'. llr
ii privesc pe barbati;
barbatii sunt mai conf-oFmi~ti lnproblemelc t ".trr
le privesc pe femei.
.
Verificati individual aceste d'ite, cons em n.rrtrl
riguros rezuftatel~ obtinute.
Comparati apoi i:.:u colegii conditiile de derularr ;I
cercetarii ~i rezultatele adunate.
Sunt fetele din scoala voastra mai conformiste d vr :11
baietii sau este o pr~blema prost pusa? Cu ce intrcb.11r
ati inlocui-o pentru a nu perpetua prejudecati soci :llr

MANIFESTARI
CONFORMIST
tN SCOALA

Faceti o lista cu manifestari comportamentalc co tr

formiste care se manifesta in ~coala. De exemplu , ,,
sustine in ora o idee gre~ita pentru ca ea a fost pri1r1.1
rostita cu glas tare.
Alegeti-va una sau doua discipline ~i inregistrati t i1''I '
de o saptamana tipuri de manifestari conformiste. Pre/.r1r
tati clasei rezultatele cerceta.r,ii ~i discutati-le imprcurt ,r
Ce concluzii individuale formulati pentru fclul "1
care trebuie sa va purtati la ora ?
Atentie!
Aceasta activitate nu trebuie sa va impied in ::r
fiti atenti la ore!
Nu dati exemple nominale, nu calificati compn1
tamentele inregistrate, nu jigniti!

MANIPULAREA

a. Strategia piciorului in u~a (joot-in-the-doo,)

presupune ca se solicita intai o contributie mirtr 1 1
subiectului ~i apoi, dupa un timp, un efort mai nr.r 1r
Subiectii care au fost abordati direct cu sarcina mai );i"r' rl
au respins in mai mare masura ideea de a sa ti s l.ll'
cererea, decat aceia care au fost abordati inai n tc JWIIIr 11
sarcini mai simple. Astfel, cercetatorii s-au pre f.,, rr 1 ,_.i
solicita raspuns pentru intrebari banale ~i pu~illl' rrr1 t11
numar de persoane, mergand Ia elc acasa. Dup.t 1'.11 I\ ilr
zile li S-a Cerut Sa primcasc;l () ('('hip;], de ("('!"( l "l ,llo ii I
pentru o investigatic m:1i .IIIIJll.r Pr 1\o. rrr('k sr .i~rli
angaj:uc dcj :1 In ccrcet.ur :,. 1 , l i" ~ :jli ;l, '~11hrr r 1ii r .11 PI .1 l1
s :1 formrrl :ll dir<'t"l rr-.r rlr :rrl, II or h ll Liirl i! 1111 1111 r',I' Jiilll
j)0/, 1( I V.

J<'cnomcnul tiJ.lllipularii nc
cstc rclativ familiar. El
p.tfYSUpl)ne cil suntem detcrminati in feluri difer!te
sa avem 0 opinie sau sa
luam o decizie, pe care, in
absenta manipularii, nu
le-arn avea sau nu le-arn
formula. Dad, de exemplu, vrem sa determinam
pe cineva sa faca un anumit
lucru pe care noi nu vrem
sa il facem, atunci avem
mai mult succes daca lasam sa se creada ca este cea
mai potrivita persoana, fiind
singura in masura sa faca
acellucru.

rill 11.

ti t 111 rl

r:lt: t 'o1 11 lc tic 11 Jlc

Tncerc.qi .ttT.tS I.t str:ll egie cu co kgii rlirr r l'lrl.tltr

clase pe c:1re sa i implica~i lnU1i In mici .1ctivit.1~i .~ r nl.rrr,
pentru ca apo i sa crqtqi gradul de difi cult :llc .11 r t ' l r1 11
Formulati cererea mai ampla direct unui rllrrll.ll rlr
colegi.
Ce rezultate ati obtinut? Notati cu aten~ie corHii~iill'
experimentului. Discutati :imprcun:'i rcl'.ult.ttr lc
obtinute.

b. Strategia u~ii in nas (door-in-the-face) co11st.i

:in aceea ca, :inaintea formularii cereri i care ne in t ('
reseaza, se formuleaza una exagerat de grea, Ia ca re 11r
a~teptam sa fim refuzati. Cand se formuleaza cercre.1
mai simpla, procentul de raspunsuri pozitive crqt('.
Cercetatorii au cerut unui grup de studenti s;l. lir
consilieri voluntari timp de doi ani. Refuzurilc au Ios t
numeroase. Apoi li s-a cerut sa :insoteasca un grup rlr
elevi la gradina zoologica. 50% dintre ei au acccpt.ll i rr
timp ce doar 17% au admis a doua sarcina atun ci r .1 rrd
ea a fost formulata direct. Prin compara tie, cu dt 1)11111 .1
era mai exagerata, cu atat cea de a doua parea 111 .11 cc
zonabila.
Incercati sa aplicati metoda cu vecinii vo~t 1i.
Cereti unora dintre ei ceva exagerat ~i apoi un pah.11 rlr
zahar, de exemplu. Cereti altora doar eel de al doil,.r
prod us . Comparati rezultatele. Formulati conclu zi:t rr 1
legatura cu modul :in care s-au confirmat sau 1ru
rezultatele cercetarii.
Prezentati clasei punctul vostru de vedere.
Identificati situatii de tipul acesta :in orele de curs.
De exemplu, daca vi se dau 20 de exercitii la matenu
tica ~i apoi raman doar 5, le veti face chiar cu placcrc.

c. Strategia favorii deghizate presupune ca ni St'

face 0 favoare, :intr-un context dat, cand, :in realitatc, llll
. este a~a. Aceasta este practica frecventa a comercian
tilor care ne fac sa credem ca ratam o pnsa uni cil JW
care ei ne-o ofera, pentru ca, mai tarziu, sa observ:'i111 r.t
ne-am pacalit.
Cercetatorii au comparat acordul unor perso.1r11
de a se prezenta luni dimineata Ia ora 7 pcntru a fin:1lil'.. r
o afacere. Subieqii carora lis-a aplicat strategia au :Knp
tat In proportie de 53%, In timp ce subicqii c'lror.1 li s .1
prop us d i reel au accc ptat do a r In propoq ic rl (' 21'Y,,.
Putqi cxpni ln trrt:l ~ i voi JK o tvrrl.r ohi~ r111il.r viqii
''' rd .rJ r. 1:. 1 \l' j\11 , \11 ' 1rl1'l i l.t lllllll.llrrl /j j, .J,.H clr '" 1\ ic~ i11

144

Sociologie

pe clasa, la obligatia de a ingriji spatiile verzi sau

terenurile de sport, la supravegherea plantelor din
cabinetul de biologie. Nu uitati sa lucrati comparatiY
cu doua grupe de subieqi.
Comparati temele stabilite, datele culese ~l
concluziile voastre. Se aseamana ele ? De ce ?

. 1\
~ ~.

SESIUNE
DE COMUNICARI

Organizati o sesiune de comunicari in ~coala pentru a

prezenta rezultatele cercetarilor voastre in cadrul
Laboratorului de sociologie. Invitati prieteni ~ i
membri ai familiei. Dedicati un numar al revistei scolii
publicarii celor mai bune c~rcetari.
.'
Prezentarile voastre ar trebui sa fie insotite de
imagini (grafice, fotografii) ~i sa urmareasca etapele
cercetarii sociologice pe care le-ati studiat. Puteti
pregati un chestionar de evaluare a sesiunii voastre
pentru a putea sao imbunatatiti in anul ~colar urmator.

lNSTITUTII SOCIALE

Rezolvati, lucrand pe perechi urmatoarele sarcini:

a. Identificati institutiile prezentate in desen.
b. Interpretati raporturile dintre ele pe baza teoriei
lui Marx (referitoare la lupta de clasa) ~i a teoriei lui
Max Weber ( referitoare la importanta ideilor in ~i a
convingerilor pentru schimbarea sociala).
c. Credeti ca persoanele din imagine ar putea
forma o asociatie?
Prezentati clasei punctele voastre de vedere, argumentandu.:le.

i~

Orice tip de practica instituita, oriunde in societate,

in anurnite condi~ii, poate
reprezenta o institu~ie sociala. Putern spune ca in. n;egul univers social repre, zinta un sistern de institutii
.sociale, iar, la lirnita, a~
putea vorbi chiar de o perspectiva institu~ionala in
cercetarea sociala. Putern,
intr-adevar, sa gandirn societatea ca pe un ansarnblu
de institu~ii ~i sa 0 studiern
exclusiv din perspectiva
institu~ionala.