™R59™: noi suntem 60 sau chiar 90 sau ...da !

important e ca suntem , depinde cum numeri , daca

incepi de la 5 suntem mai multi
http://www.liis.ro/hosted/atestate/geografie/RELIEF.htm maduu_96

Nod32 Antivirus Keys

Username:EAV-39332758
Password:fssp4dehua

Username:EAV-39274396
Password:hpdkf668h6

Username:EAV-39274380
Password:v2hkjxa8ed

Username:EAV-39274382
Password:5mhfdskxf8

Username:EAV-39274386
Password:3nxp78v3xx

Username:EAV-39274400
Password:erttajfc2u

Username:EAV-39274404
Password:t5tkx84p4j

Username:EAV-39274426
Password:d3vecpu3xa

Username:EAV-39274378
Password:pbhnp5xjdj

Username:EAV-39194426
Password:njvjud35s6

Username:EAV-39198523
Password:uumbdn5p83

Username:EAV-39198540
Password:tspfbnxv38

Username:EAV-39198557
Password:srtn8mt5ue

Username:EAV-39198574
Password:k6nk2m2s23

Username:EAV-39214154
Password:bchavur2ba

Username:EAV-39214925
Password:5j66rhukkt
Username:EAV-39214936
Password:2st73752vf

Username:EAV-39214939
Password:d5s2pupdx6

Username:EAV-39214967
Password:dxj5pe5n5t

Username:EAV-39214968
Password:r5sbp75uta

Username:EAV-39214969
Password:kkj3jaed6n

Username:EAV-39214970
Password:xss7j3eku5

Username:EAV-39214972
Password:6fs4duravx

Username:EAV-39214973
Password:hm28cnrfmd

Username:EAV-39214150
Password:db445fevtj

Username:EAV-39194449
Password:kn7kamtkeb

Username:EAV-39194458
Password:pjdbks4kb5

Username:EAV-39198501
Password:n5rm22bm3p

Username:EAV-39194379
Password:ps48xurmta

Username:EAV-39194414
Password:f63cmushs4

Username:EAV-39214977
Password:v2233cdup4

Username:EAV-39198583
Password:8pcrehvh8t

Username:EAV-39194366
Password:mvdbtb7jhr

Username:EAV-38822778
Password:8vp66578ds

Username:EAV-38822781
Password:ssx8xrf663
Username:EAV-38822783
Password:xev5skst7u

Username:EAV-38822793
Password:ffc25h33r5

Username:EAV-38822796
Password:3ck4v6cxhd

Username:EAV-38822742
Password:5dhvhc66pj

Username:EAV-38822787
Password:ufdck25xnk

Username:EAV-38822739
Password:48rbsehxda

Username:EAV-39035399
Password:esseejjruh

Username:EAV-39035404
Password:7b2c436cnk

Username:EAV-39035356
Password:jkkkeeau5v

Username:EAV-39035357
Password:d4dbafkddb

Username:EAV-39035364
Password:tx3kuh7dma

Username:EAV-39035394
Password:c4cbsbvxcx

Username:EAV-39035406
Password:vnep3k6r5f

Username:EAV-38765831
Password:57r5dd56fh

Username:EAV-39035352
Password:mj6dm2xsk7

Username:EAV-38715120
Password:usce46kueb

Username:EAV-38715125
Password:esc4knh2ht

Username:EAV-38715131
Password:jfs77v6s3d

Username:EAV-38715058
Password:esucce6v48

Username:EAV-38715064
Password:3su3ux436r

Username:EAV-38715118
Password:6dv45kkfxf

Username:EAV-38715132
Password:vn3d7p62rt

Username:EAV-38715139
Password:uu88n34akr

Username:EAV-38715148
Password:heud5v22tk

Username:EAV-38715151
Password:4a5evhbuku

Username:EAV-38715177
Password:dpd82frrbn

Username:EAV-38402748
Password:d5ese7th47

Username:EAV-38402751
Password:6mmp5mf5tb

Username:EAV-37991228
Password:63ma2vcv2k

Username:EAV-37991237
Password:skaeesakad

Username:EAV-37991244
Password:rsfav58u4c

Username:EAV-38416855
Password:fxrxp5ua7s

Username:EAV-38416858
Password:3tx2hr76x4
Username:EAV-39332760
Password:nfsku8r7v5

Username:EAV-39332762
Password:u6sfp43uxx

Username:EAV-39333217
Password:vk4pupsdda

Username:EAV-39333222
Password:n5bnh6e27d

Username:EAV-39333224
Password:urajc2rn78

Username:EAV-39333226
Password:rsrs6e3rnx

Username:EAV-39332698
Password:e4emdf5hee

Username:EAV-39274387
Password:u6pe3a8j8c

Username:EAV-39274388
Password:8cxk347r2s

Username:EAV-39274392
Password:5ddtsfhtff

Username:EAV-39332745
Password:ev6rxtudjs

Username:EAV-39332748
Password:xrcsrf7bb3

Username:EAV-39332754
Password:jrcfa25ddj

Username:EAV-39332755
Password:vxkm8r5k52
Se imparte in 3 grupe:
Grupa nordica
Grupa sudica
Grupa Centrala

Geneza(formarea) Caraptii Orientali sa-u format prin Orogeneza Alpina (inceputa

in Cretacic si terminate in Cuaternar)
Vestul grupeei nordice si grupa centrala sa-u format prin eruptii vulcanice in
Neozoic
La 1700-1800m altitudine gasim un relief glaciar.
Structura petrografica (rocile din care sunt formati)
Grupa nordica si cea centrala sunt alcatuiti din roci vulcanice,iar grupa sudica din
flis si sisturi cristaline.

Relieful este variat:

Grupa nordica alt max 2303m in Vf Pietrosu din Mtii Rodnei.

In vestul grupei gasim un relief volcanic care apare mai ales in m-tii Oas Tibles
Gutai.
Exista relief glaciar la 1700-1800m in M-tii Rodnei.

Formele de relief glaciar:

-circ glaciar
-vale glaciara
-creasta glaciara
-circ glaciar
Intalnim si relieful carstic: relief dezvoltat pe calcar chei si pesteri.

Diviziuni

Culmi Montane

M-tii Rodnei Vf Pietrosu 2303m alt. max.

M-tii Maramuresului-peste 1900 de m alt
M-ti Oasi Gutai Tibles –munti vulcanici.
Avem un reliekf unic in tara noastra: obcinele
Bucovinei Mare Mica

Zone depresionale

Depresiunea Maramures Dornelor Oasi

Avem culoarul Campulung Moldovenesc si numerase pasuri Pasul tihuta prislop
etc.

Grupa Centrala

Are un relief variat aprox. 2000 m. cel mai inalt varf din aceasta grupa este Vf
Pietrosu cu altitudinea maxima de 2100m. Relieful volcanic este reprezentat prin
Mtii Ghiurgeu Calimani si Harghita, acesti munti fiind mai putin erodati si cu
relieful volcanic cel mai bine pastrat.

Apare si un relief carstic- cheile bicazului. Exista si relief eolian(creat prin

eroziunea muntilor de catre vant)- exista o serie de stanci: babele Baba Dochia
Piatra Singuratica etc.

Diviziuni

De culmi montane
Mtii Caliman Harghita Giurgeu Ceahlau si Tarcau.

Zone depresionale
Depresiunea Ceahlau si Tarcau. Avem de asemenea depr Ciuc Borsec Olt
Hasmasu Mare.

Grupa sudica

Este cel mai complex si mai intins dintre grupele Carpatilor Orientali.
Nu are reliefuri speciale cum ar fii cele carstice sau eoliene sau altele dar este
reprezentat mai ales din multe diviziuni de culmi montane.

Este crestata longitudinal de rauri paralele .

Diviziuni

De culmi montane:
M-tii Ciucas m-tii Penteleu Nemirei Bretcu Berzunt Siriului Podul Calului etc.

Zone depresionale

Exista depresiuni intra montane:

Depresiunea Ciucas Casin si altele darn u semnificative.

Clima Carpatilor Orientali:

Temperat continentala Montana etajata pe altitudini.

T.m. anuale scad de la 6-7 grade C la poale si ajungand pana la -1 grad C pe
varfuri
Exista un fenomen mai special numit inversiune termica(se produce atunci cand
masele de aer coboara de pe versanti si raman in depresiunile intra montane
astfel ca avem temperature mai scazute in depresiuni si mai ridicate pe versanti.

Precipitatiile medii anuale cresc de la 700-800 mm\an pana la 1200mm\an pe

varfurile mai inalte.
In grupa nordica si in cea centrala avem influente climatice Oceanice care aduc
precipitate mai mari iar vantul predominant este austrul.

In grupa sudica este un climat de tranzitie care nu are un characteristic.

Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce

cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de
Bratislava si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a
Alpilor. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa
mai mica. Carpatii se impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi,
Orientali si Meridionali, extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei,
Ucrainei si Romaniei. Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean
dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna
dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic.

Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe:

" Carpatii Orientali,

" Carpatii Meridionali,

 " Carpatii Occidentali.

Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii

si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor
variaza intre 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km.

Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si

Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii
Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica
decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de
munti este considerata de geografi Valea Prahovei.

Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii

Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc
1850 m, motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase
vai pitoresti, brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale
Carpatilor Romanesti, subimpartindu-le in unitati mai mici.

Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand

rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data
cu sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si
cu inaltarea crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de
eroziune, astfel incat orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre
cutare, inaltare si eroziune a formelor de relief existente. Configuratia lor
curbilinie este determinata de blocurile cristaline, iar prin continua ridicare a
spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Intr-o serie de bazine, umplute
cu roci aluvionare, s-au format depresiunile intramontane, care prezinta o
deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in Carpati.

La sfarsitul tertiarului superior, s-a format in zona de margine a bazinului

Transilvaniei cel mai lung lant vulcanic din Europa, acestuia apartinandu-i si
rocile vulcanice, bogate in aur si argint, din Muntii Apuseni.

Glaciatiunea intervenita acum cca 1,5 milioane de ani a dus la aparitia

ghetarilor si la formarea unor vai glaciare in forma de albie. La altitudini de peste
2000 m, culmile muntilor s-au transformat in coaste abrupte si accidentale, cu o
configuratie alpina. Dovezile acestui fenomen sunt lacurile glaciare - Balea,
Bucura, Zanoaga -, precum si colinele si morenele terminale, sedimentate dupa
topirea ghetarilor, cu cca 10.000 de ani in urma. Ulterior, vantul, variatiile termice,
apa au dus la alte modificari ale formelor de relief. Suprafatele de denudatie,
precum si culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor
alpine din Carpati.
 Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. In timp
ce masivele Carpatilor Orientali: Oas, Gutai, Sibles, Caliman, Gurghiu, Harghita
(catena vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit, dacit, bazalt, muntii din
grupa nordica (Maramuresului, Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din
sisturi cristaline.

Spre sud, urmeaza muntii in care, pe un fundament cristalin, s-au depus

calcare, conglomerate, gresii, constituind intinsa zona de flis din Carpatii
Orientali. Tot din roci calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele
Carpatilor de curbura - Ciucas, Postavaru - precum si cele ale Pietrei Craiului si
Bucegilor.

Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului, urmeaza o serie de masive in

alcatuirea carora intra sisturi cristaline, sensibil mai dure, gnais si intruziuni
magmatice (granite, granodiorite). Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este
alcatuit din Muntii Bihorului, ai Gilaului si Muntele Mare. Muntii Metaliferi sunt de
origine vulcanica. Pe langa sisturi cristaline, granite si magmatite, in structuta lor
geologica se gasesc si roci calcaroase si dolomite.

Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i

servesc drept fundament. Astfel, faliile si cheile sunt prezente mai ales in
masivele calcaroase - Cheile Bicazului, Rametilor, Intregalde. Carpatii Orientali si
Meridionali pot fi traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes, Bicaz,
Oituz, Predeal, Turnu Rosu.

Clima in Carpati este umeda si racoroasa, cu amprenta continentala.

Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea
altitudinii.

De la poalele muntilor, 600-800 m peate nivelul marii, pana spre varf, se

intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii, intre 800-1700 m,
corespunzand etajului forestier montan, si cel al muntilor inalti - zona situata
deasupra padurilor montane, 1700-2544 m. Temperatura anuala medie in muntii
mijlocii este de +2 grade C; +4 grade C, iar cantitatea de precipitatii este de 800-
1200 mm/an.

In zona alpina, temperatura medie anuala scade la +0,5 grade C; -2,5 grade C,
iar precipitatiile anuale ating, mai ales pe versantii nordici, 1400 mm si chiar mai
mult. In depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni
termice, sesizabile si la nivelul vegetatiei, aceste depresiuni transformandu-se in
adevarati poli ai frigului (datorita aerului rece, care stagneaza in locurile mai
joase).
 Flora. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. Flora Carpatilor cuprinde 1350
de specii, dintre care 116 endemice. In functie de altitudine si de conditiile
climaterice, se pot distinge mai multe etaje de vegetatie, extrem de diversificata.

Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este

temperatura, fapt usor observabil in zona silvestra, unde prezenta sau absenta
unor specii de arbori este determinata nu numai de altitudine, ci si de orientarea
culmilor.

Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca 600 m, incepe etajul

fagului, pana la cca 900-1000 m. De la 1000-1200 m, urmeasza o zona de tranzitie
spre etajul molidisurilor: molid, brad si mai putin fag.

La peste 1200 m, incepe zona molidisurilor, care ajunge pana la 1600-1700 m,

aceasta constituind si limita superioara a zonei silvice. Pana la 1400-1500 m, se
pot intalni, alaturi de fagi izolati si paltinul, plopul tremurator si mesteacanul.

Mai sus de etajul padurilor alpine, se intinde braul subalpin al jnepenisurilor

(1700-2000/2200m), specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). In zona
inferioara, cea de contact cu padurea montana, se afla etajul de subtranzitie, unde
molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice,
devenind tot mai mici si mai chirciti, pentru disparea apoi cu desavarsire. Aceasta
este zona in care, intr-o serie de lanturi muntoase - Muntii Rodnei, Retezat etc. - a
supravietuit zambrul (Pinus cembra), aceasta relicta a glaciatiunii.

Mai sus de etajul jnepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice: campii de

smirdar, afin si merisor. Acest etaj continua in sus cu zona alpina, cuprinzand
pagini alpine, grohotisuri, circuri glaciare, cu iezere sau ochiuri de mare, cu pereti
de stanca si culmi ascutite.

Din punct de vedere al geografiei botanice, Carpatii Romanesti apartin zonei

floristice din Europa Centrala. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici:
dediteii (Pulsatilla pratensis alpina), bursuca (Bartsia alpina), clopoteii
(Campanula), ghindura (Gentiana). Carpatii au plante comune si cu Muntii
Balcani.

Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele

endemice ale acestora, intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus
callizonus), macul galben (Papaver corona sanctistephani), barba-ungurului
(Dianthus spiculifolius), iarba-rosioara (Silene dinarica) etc.

Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie - inceputul lui martie, cu
podbealul, ghiocelul, crucea-voinicului, brebenei si cocosei. Un eveniment
deosebit este inflorirea, la sfarsitul lui iunie - inceputul lui iulie, a bujorilor de
munte, cand mai sus de braul jnepenisurilor, coastele muntelui devin rosii,
acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte.

In iulie si august, pajistile, grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati

in panze multicolore, prin inflorirea altor plante: mici clopotei, gusa-porumbelului,
diferite specii de iarba grasa, soparlita, gentiana, ochiul-soricelului, gentiana-
punctata si cea galbena. Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale
etajului alpin, formand rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri.

Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. Pe

pajistile de munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna, care
incheie multicolorul alai floricol al toamnei.

Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata.

Insectele numara specii variate, prezente pretutindeni. Pe infloritele pajisti alpine
atrag atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. In raurile limpezi de
munte traiesc pastravul si lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag
poate fi intalnita, ocazional, salamandra. In padurile de foioase traieste sarpele
Aesculap, iar pe coastele insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. Soparlele
traiesc din zona de padure pana in zona alpina.

Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale,

Padurea oferind ocrotire, siguranta si suficienta hrana. In padurea de fag traiesc
cca 100 de specii de pasari, in padurea de molid aproximativ alte 40, iar in arealul
superior, inca vreo 13 specii. In padurea de fag intalnim pitigoiul, ciocanitoarea-
de-munte, buha si altele. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita
padurilor sunt: fluierarul, ciocarlia-urecheata, fasa-de-apa, scortarelul si vulturul
de stanca. Dintre marile pasari rapitoare, zaganul a pierit inca din anii 1930, ier
vulturul-calugar si vulturul-solitar au devenit musafiri foarte rari.

Majoritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai

padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, rasul, jderul, bursucul,
vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia caprelor negre, unde traieste
si salamandra de munte (Triturus alpestris).

Argumentare ca poezia "Lacul" de M.Eminescu

apartine genului liric
 Mihai Eminescu face parte din perioada "marilor clasici" ai literaturii
romane alaturi de I.L. Caragiale si I. Slavici. Este cel mai valoros poet
national, prin aceasta devenind si unul dintre cei mai valorosi scriitori
universali.Temele creatiei sale literare (lirica, epica, dramatica) sunt: timpul
("Luceafarul"), natura si dragostea ("Lacul" si "Dorinta"), istoria ("Scrisoarea a
III-a"), moartea ("Mai am un singur dor"), poezie de inspiratie folclorica ("Ce
te legeni"), nasterea si moartea universului("Scrisoarea I), tema sociala
("Epiganii").
Poezia "Lacul" a aparut in revista "Convorbiri literare" la 1 septembrie
1876. Tema textului este natura si dragostea. In acest text dragostea apare
ca in orice etapa a creatiei eminesciene, in stransa legatura cu natura, caci
cei doi insragostiti la care face referire eul liric sunt plasati "departe de
lume" intr-un cadru de basm:sub lunina lunii pe "lacul codrilor albatru" cei doi
vor pluti pe o luntre protejati de elementele naturii securizate. Motivele
literare ce apar in aceasta poezie sunt de factura romantica:apar astfel
entitati ce simbolizeaza eternitatea.
Textul apartine genului liric deoarece autorul isi exprima direct
sentimentele prin intermediul eului liric ce realizeaza o confesiune. Textul are
5 catrene ce pot fi impartite in 4 secvente: prima strofa prezinta prima
secventa care surprinde cadrul naturii in care poetul viseaza sa-si intalneasca
a sa iubita: apar elemente terestre, specifice poeziei de dragoste a lui
Eminescu ("Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni il incarca"). A doua strofa
coincide cu cea de-a doua secventa si contine asteptarea poetului care se
gandeste la iubita sa ca la o pararitie de basm:"Ea din trestii sa rasara.."). A
treia secventa poate fi identificata in strofa a treia si a patra care contin
visul de iubire al poetului care evadeaza din lumea concretului, confunzandu-se
cu visarea alaturi de iubita sa. Elemente de proectie, sentimentele eului liric,
starea de suflet. Strofa a cincea este echivalenta cu secventa a cincea care
cuprinde reunirea la singuratate si exprimarea unui sentiment dintre cele mai
profunde, de tristete, de dezamagire, in fata realitatii, ca cei doi indragostiti
nu se intalnesc si ca totul a fost un vis. Punctele de suspensie din prima strofa
al acestiu vers "In zadar suspin si sufar.." semnifica nu doar tristetea ci si
resemnarea eului liric.
Deoarece eul liric isi exprima sentimentele apar marcile acestuia care in
textul de fata sunt:pronume personale de persoana I, verbe de persoana I
("eu", "sa-mi cada", "trec", "sa pornim").
Ideile trairile si sentimentele eului liric sunt transmise cu ajutorul
imaginilor artistice, sunt utilizate imagini vizuale("Sa plutim cuprinsi de
farmec/ Sub lunima blandei lune"); verbul la conjugarea a IV-a din aceste
versuri evidetiaza actiunea posibila, realizabila. Aceste doua stihuri contin si
o imagine precum "Inganati de gas de ape", "Unduioasa apa sune" care
demonstreaza ca natura participa intr-un mod benefic la dragostea celor doi.
Prima si ultima strofa contin imagini oltfactive redate prin folosirea
substantivului comun cu forma de plural "nuferi" insotit de adjectivul epitet
cromatic "galbeni". Daca in alte poezii de dragoste apar florile de tei, de
salcam sau de cires, in aceast text nuferii semnifica realitatea sentimentului,
natura luxurianta.
Opera lirica este caracterizata de libajul expresiv, de mijloacele de
figurare artistica. Figurile de stil utilizate de eminescu in poezia "Lacul" sunt:
epitete (cromatice-"albatru"), personificare ("blandei lune"), enumeratie ("sa
sarim../Si sa-mi cada...").
Deoarece textul este conceput in versuri apar elemente de versificatie:
strofele sunt catren, rima este imbratisata, imperfecta, masura versurilor 8
silabe, ritmul este iambic. Criticul literar G. Calinescu este de parere ca va
trece mult timp pana ce pe acest pamant se va mai inalta "un alt crin de taria
parfumurilor sale" facand referire la Mihai Eminescu.