/.

1,i, +

i.. *drr_rr{&{.L

rid

NSMISIRILE

11

"

1i" [i"?il*rn,r:iria of cpidcmic'prone inlectious r"r..il"r. i:,.nrrcc survcillartce discasrs; I/r?, zooo,75,z7o-2',4. ,l -::, updatc; lttlecr. Dis.,2001,0, 't', v""i,J"i.i'scs t, +to+tq. : ' .... i;;;,;;;,;ik,,,;;:'xl:::,r#:,;,::i:,:,27!1'*k,-/in;i;;,,;;, ,, ll/ttolc!6wiiffi,ffirn.runicable disease sumeillance'and ' .:: Ilcsisrarrcc tr,,rrritoring,. n*",.rt,.idSil /t 'lf r. (lp<laterl --DANMAP; wER,lggg.74 '
cr,,rt,:tin..
a.ssessmcil! tcerns.;

wER, 1999,74,28t-285. w'rrv'li'rs ano rc-cmerging diseases - A pirot senriner network proiect; wER,zo0r,76,

4rc_417.
resporue

.\

syslems. Guiderines

for

ii.;,;;:::'lll^'^'1v.r

t)\-1.r1

^;::i'ru,iiffi
I I. CLoi

lil::,tiiil:;l',:h::,..;:.:ffi ::':,":.::::,";;iff":,,",',ffi
r

.
,

;. , ," illlti

I.C K, Ni,r\virt J..: Vision of a rapid. J Epidcn,i,rr. c,,'n,^ unoun,ziotir;:fir-lillo'e, cost effcctive, survey-based pubtic health surveillance sysrem; r'r'q"'" ;r'ii'J i'"0 ror grobar risk facror surveirance;

200t. ss, ros_.,ij,0, on ,.rptni., i.,Epirlemiot. ^ .. Comm. Heatrh, :: \vl lo' 1997: l'rtrr'rtnitpou'l'dvaluationdcssystdmcsdcsurvcillancedpidcmiologiq
ue.t4tlrolEMClDrslgj.2.

.. )l'lI ll ,ylJ;:llli.q* ii, o4a,iiil,;,;;;ro,{:;l:i;,:;,;,'1"1r:r,T]illi:1,,i.,., hcatth survcys by mail or r,.,r..*.rr;i.*iiiri.o

-i, I rr rSurvcillancc:ls.*; lt,:twR,isgri,lzl i-loit J.N4.: A f,ic,,,rnary orrpia.iioro;;;ir,;,

1coord.1, ,', . i,'irl,lJ'"1 il:ffijfilL1'3j';,-' r ,, Ir;'rrsrik ;i:.,'lr..ii. r,.y., r:rahaurt a., s.trinn'p,1,frrN'*:'io,'{';;iri:^i3'#;,!i'.1';""'"o gathcrrngs: tpictcniot i,^^.'iiraiii,")b%iiiJ[!ilX;.r'*.ittance svstern or community hearth ' Ki;rrrckc D I: .t during mass ' , rr,,,.;.,1., 1.n.,

ii , ,.,,,

r, Epidenior. comm. Heatth, 2oot, I'iro.t trtrcctions of Huyayy, Epidcmiotost and and controt; Evans A.S.

fnactcr

S:U.

al

Surveillance coorrjination Gro,ri-.: Guictelines

for

Evaluaring

Capitolul VI

Prevenfia
Aurel Ivan
,,lu{dsura vielii omului este in fitncyie. de b-una fotosire a ei. nu de lungime,, _ plutarh ,Nu-i,tolul sd lrdiesti, ci sa niiestiia"r'a,'"r"_ Martial ,,Mdsura luturo r lu cru r i I or u ii,ri','*protagoras

ii

I)c li

i{ie

^i

Proengia poate ir definitl ca rcprezentiind totalitatea ;r;iiunilor intrcprinsc in absenla UJiii-rr"ir, *"r,ir.
a._'casril

situalie o pcrroadtr a.

" iirp .air;jl;;i;;l:

plograme prevcnlionate ::1::: in gi tcmporale spalialc.

realiza in cadrul ope.ra{iunilor specifice imedicinei omului sf,nltos, a medicinei p*".;;;rin

acliuni cu variat! cuprinderi

:i,,::T#:,,1;[:tHil'tiJ;11#I ii,.dr,i",iT;ff t,.:trnicc. qi politice, incluse r" ri.rr iona

I

e sau co

r.:r

,'l ;opulaliorrli ,l;.'z:i. i,, prre vcnlia ca "ii;;;;,1,"i.n,,,, reprcz.cnt6nd totalitatca -cunoagtcrii nri;loacclor folositc in scopul ", li arigrrarii
r,,i:urilor pcntru si'rn.ltate.

uccrca riscurit or

".Ur"i'i".J_".lgionur., lrtrorarir-inr.rnnliJiJti, rffi oTuri

(:

Preven(ia, de la trecut Ia prezeut

t

(: apari Iie rl'

;;ii;;;;;';

guru

In'., 0o,,,. 'rn.*a.f

irccslor:1,
.

rrccoce (27, 40, a3). Obicciivrt,

, L\ctlt. cviti\rii con,srirrririi proceselor epidenriologice qi rt i'isritr-ii.stitrilor ilc nrcboirl si fr".il,'i"io."'in,,..i

a neJtralizerii aclirrnii depistirii rrupurilor populalionaic .u ris. pi"*"i[i

se pot

in care omut igi desfdpoartr a.ctivitl;ile .*r.r.lirii..""ie1ii sale de la na;tere p6ni la nroarre gi. care degrada funcf iile gi structurilc organismului, n, .olititri" o pr.ocupare noutr. Dc la inceputurile existenfei iul., ornrl, intr-un. fel altul, a luptat pentru apararea sanautii -ried imporriva d-sau iversct or agrcsi uni i,r"r.. iiJ a ii iul s6u

!v]!rea acliunii unor factori ai mcdiului,

;;;;."

in direclia relaliei cu frcio,ii

greactr, roman[, ebraictr 9.;,) a promovai

de viaftr. Medicina (anticd,

ffi;,*;;;ez4

araba,

il;;;i;';;,r;,',n ...u ..

pr.".ntia uUt

---___
medicul,j.,",

__
I05

insd insa,o, ;;i,"j,jlll *.,8:," ror ariit a,ii, dc fuiffi1ffiilr1j*I?;ffii: ::1:';:;,rijirl dc nr,nr r. ^^,!:," p"'ii.ii"l ffi['T+':f ci ;Iii::ilii,'.T,iffHri"r' rX',il:::'ll *:.:,"-i1li::i:iJ:'ii:,Rorndnia ",i,,.r'j'',;.';;[:l;;.'''"""u.'' ,'";nrrcri,e cunoarre

nn,.],I,,1.,^oll,,, zooo de.ani,

iu,,,,,.i.-. :...,1,i1,,,::f1t,,,,,;i
n rc ceca

ei agresiune orr,',r,, -"".jjurse,8enerato*.

iv: fr d.ril $l:,H; fl [ru 1i11 ;13;"";;';il1'il1:*ii=:,ti,t fl:iT:,ff1"1:#:xi:,:Til,,iff;;'"i'si u "n"i ;;::.iL'ac1irrnii ,,'a'u,a tirnp. ;;;;:1'l;:l*hiiljl1ll", l' ""u, t'u.il
I
i

:tli**, it ilt

$rr'-lH rll fi*itfr ll*,'x['] [#l f',i::,"**"*i,i i,".*;,['i,i't;l*,iff:r[ii;:*:r:;l,m:j:l :t,T,.?ffi:t,::1'nrt]i:i:ii,*:,tH'::T,,.,,, jiltu il

r

bonla,, (27).

ii ."",|ff".;1r;,;.',.o^ii]Tli;.il"l'lJ,l";i'X
:,

.r, i,,

'"

ti?iliili;

iililf-.*

ffqi",]ffi
,tl::;
-

't'*lli,1;t',,p'iilili:rili:i#ill* l',*',;::ul;.,,n:,;1*.liliil;*.**tf ;riljli " u'a' rrtor O "'i; caliiatc iinv*I; il*l{l ::" firy;r;[*ii+; :[ i:iT':[r; x;r*r'r::ir; egai
prcvenlia s_a trai

ro.an'io.' ;;ffi,;t:,i gflE..,ltt,#,,***|,ffiiilTil,;;i

o.
noliunea <ie ,,p61rr.o,)"

d'jrllr

,'actori

rrnt .uoril..

cceil cc reprcz(:

dc

;:;':.*,i;i:*,,i;ii,':ffi
pcnlru intreaga
n

;;;

;: :,#;lJ

,tr :Iii,lj:ji;;;;,ilii:; tlyj;;d;,,";"00,i,,,

ll;:r'::i1:,,:","J,:,'
j
rr ;

I'*
?el)tru sdnilatca on
ecr

cc

i,..,l?,,i:;flI#iil:,;ti'l*,l*lii * ri;r,i]lrn,[fl;_l[.;;.il{= ,5**t ii[,ili[t#il'r,ln.t..l x:r,,ffii**ii:'ii;frf',',fi:',ffi[ c rna ";,;;;;,: :;r';:r:1rii.::,.J,::" ,:milrr :ffo:#j,tiill_T#ri,l,Jr;i.r,::r.:^,, ",;.;_
nrcdirr inconjurilo

;, .prliticc irr car "' ce vu,",".,,i''/1,i,:r[:,-::'ii-r

ffill**

: : ioa.s,ir. a.*,i,.,.,,'," "..^l,. i,,, t,u tnaviritor ' )n.rnr.r'iri :, necL.si, cxtensiv ,, ,
l'
:

;;il #::l:# i[;ltfl:#

"rlr',n, ullcrtlA de lir o clloc

,"on.,,, ,i. -i,

il#i,:.,,."j lj#,lTJ,Tf;,il;i"::i,:i.1,,,,,.,., ii$i::;il:[:r:1.,..:jji3"f r*';i.::il,:il*,,::'1ffi11

^:", )l

ffiffiiu f.:;tt":,,*{{i'',,i*i[
,nrb.., jirr,,

;,,,,fi

ffi#**fi*ffffin#,ffi
i, i

jT*i:i;

::. i

#i;:;

J#::i _

t,;g# fi*fi fifl#n**_ffffi flfi.,:;;}ffff#flffi,..,".rrr iirjiiii{jil{d1riiii:iiffi Ht#

**ffiffffi**
social.

",1,Li;;";,i'.1,.;f i'3 r, *",11,,,j:l'*",r;' *

EPIDIIN,IIOLOGIE

CENEMLI

r07

Este important str retinem c6t de actuale sunt ideile emisc in lucrarea Mdrle<.ine est mddeciii ir-ir'roin d" ctrtre ll. Mahler, fort directcr g.n.ot-ui-OfrAS, care
spunca c6: ,,Tendinfa care nu mai concorde cu cerinlele actuale de a pregAti un nrcrJic cc vedc nu*"i-bot,r.url.

agre.siuni a.supra srn6ralii, evidenliate prin 1ilIi,: unele dezechilibrc homeostatice,

practic{

restrins de persoane, uneori bolnavi ?n faza terminala sau care se ocup[ numai de cazurile rare, excep[ionale chiar, trebuie inlocuite. cu preocuparea de a pregAti mcd.ici.carc s6 previnii boala prin iupravegteie epiae_ miologicI a colectivitdlilor, medic rt .oi..iiuitalitor,
prcocupat de on:ul tctll, in intcrrelafiite sale cu semcnii sAi, cu natura gi socictatea. Aceasta est" o ne"esilt,

o medicintr terapeuticd sofisticatl,-li care .\,in astronomice, se adresenrr unui costuri numdr

;UtP'ffi

implici .9ol!9_,:linice gi de laboraror. l're.venlia tertiur,i cin-

lartr evidenliere ctinic{ (stlri de piebo"faj. i"'onu*i,. circumstante, realizarea prevenliei secundare

in stadii

rJversibile,

'il'

reallzarea prevenliei primare Si secundare este posibil sd

Jti:il*"9**[lli

*f

se deplsteze gi cazuri de boali, in anumite sradii de evolufie, cu forme variate de gravitate, ignorate din motive care 1in dc entitatca r:csologictr *or"Uije ,u, a. nivelurile educalionale. Aceste cazuri necesiir -- -- spitu_

dicali 9i

social-economicd
.

nrlui" (27).

*e_ prezentului-li' viitoln existenla uman{

s,itntrtos. a f6cut ca pentru prima data

Orientarea spre prcvenlie, spre medicina omului

dr, Privittr dlrpl alte criterii gi av6nd in u.tlr. e'ii?hee1i n e-ae--y-l-ii n., p r*., p[irr. ii lmbr[ca qpect concrete,,,1intit.",'., pu.ti'.uturtzari "'
o b i ect i ve

lizare gi.terapie reparatorie-recuperatorie.

11 r_"-qynl at{tea speranle

senetAlii la scartr planetarf,. OmJnirea considera ca posibil de realizat ull rcsort eficient de proteclie inrpotriva bolilor, suferinlei qi mo4ii (2g, 39, iZ, qC, ill.
'1, .;.

in protejarea gi promovarea

deosebite. in acesre situali i, vorbim qi BNT, cu particularizari pe boti ,u, grup,iri

;.;pr.;;;=;;t,.T;

Treptelc

prevenfiei'

,:. "l:

in funclie dg obiectivele de rezolvat, putem descrie . tl*t. lJ. $pye-n1iui : priqar.L_secun$I{. li rerl artr -I1. ( 2 7) ( Fi g. 2). P reve n1 i a pr i nr a rd constitu'iloi.ocu oarea prioritarl a mddleiiicT-prevdri[ive 9i are ca ob-ieaiiv;
i

etc.), va include masuri de: prcuenlie ggryfa1q G;il;: vegherea grupurilor cu creiefif;OuCoJ;. p.ntr.,

J. UtiiJi, .cu aparatul sau sistemul afeitat (botil ste aparatului respirator, digestiv, cardiovascula. j. ili Programul prevcrrlional. direclionat rpr" "i. unei anumite maladii (gripi, rujeo16, 'inftcfii,llc, "uitai.u streptococ betahemolitic grup A siu cu ,.ningoib.,
raport

princi pat0i hiB?E'vElhEreri biridemlblogictr populalional6,

trc,,

spellld-_(dup6 caz: anribictice, antivirale, lg'sr"iaaiO

cooperare populalionalI .risc la igienizare cotidiani, d..ori. tamilale, dezinseclie dcratiirare etc.); p, rr,r,i1L ..

ba11,1
11 a
s

liiip

d :r ("Stit.j | 1an e1;f a!! dep srarla

p.

progfiine, aeci nc-r1y[,-mui-qdiiciptin.ra,

t39_r o r
i I

anumitor fa_ctori dd agresiuric; .laboraiea, ap,lllglgg $i evaluarea eficienfei me clicale gi sociilE6offiIce a unor

in J vizi or iiuT-ses;en te lor cte populalional' cir' risc miij<ii-fa1i'dt"r;ir";;

i

il

ol:Las*i*,i u n.

pe n

ru

pentru persoane gi gripuii restidfrle, dai eipirse ocupalional sau prin modul de vial{; numai la indicalia siry:o!.!!9. 11,19tt,ra (in iunclie de sirualie 9i -Tdi.lll? olsponlbltrtate: vaccinuri, Ig specifice).

in pifiinfa"f6'delOr cari'rLitiii*'a pr.u.n1ia, ele au un caracter multisectoria[, ceea ce determini impl4irea

p op
i
I

i"Slgl1T,iloE6-d'di'neutlatizare-ia!fr'nulbi.toiitor * -. _d: L$Ejgt s i dc rcat izarb-i--FFtilil6i rrnatrli i l6e u lg1 q al 6. \y r e t e n i a' s i clmd; |*-cijnstitu tf a.
1

p|welg_tt:_I1!!99191itard, socis,econoniic.d pi u I oiid@&i!,i ;t;C ii tiTlt e celi?' iiiT . at. gori i

sociale: sistemul medico-sanitar, structurile socioecono_

executl
ep id c

asemcnea, o prd6Dp6rCd m-etieifi-efpreventive, care se

in cadrul

ryi:.- ti colectivithlile populaIionale se completeazA, ridic6nd nivelul eficienlei ac{iunilor de promorare a

sln6tifii (5, 8, I 7,21 , 22, 42, 47).

m i ol og

ii

acelora5i opcratiuni
i

segmentelor

$t u rnfi i.$telEpistd; de grup poprilalicinaT-caie*iu

t ; dil rifiTffi

tio

screenitto supo.tat

pentru relnserl jc socinli Rccchilibrarca honrt os t;r ricil a cazurilor dc prvb<xrhI

Rcpararc-rccupera rc

9l grupunlor cu nsc crescut faltr de agrcsiunc

Proteclia pcrsoanclcr

PREVENTI

iJ

/DI

I'L

ARIZARE

Fig.2. Trcptelc

evenliei Si recuperdrii

I
d

{ {

,l

()6

Inrpunc
,cfac.rea

SMISIBII-E

:i::i: " l',: i i ;' i i, i L ! I I Tli,.X',l.';. r:1., X',,',:'.ilj a rost dovediii i"l,r" cu Br, adreseazi ,;riuir! 9i bolilor nerrans-

;;ililil1:r

modificarc:r

comportamentutui

omului,

i::ili';*f,','.',:f'
., ;;;;r"a

vcrrlici,
gregire

o:'tru promovarea .;i. ;;:;;ii'"i119 se tnvingd o seamtr

inruilT":":

pre-

de conceplii

.#;,';";,1:,I^''-tl lopuElionat, dar ei' in ,,.to, p*u.ni",,r,"'',iljlit*o,J

,r,n.rr,rire
acestora pe coordotrat

devJnirii_,;;il;;;, u, a
11i,,

in mod iar ra il.',:ilit,* i i:::1:1 y' a trstarea .cscnf gt.rui i.o*i,i #"'11 colectivittrfilor umane. Pro;' ;lo lu'J',' if,' il'f ::y; fi ffJii ff mfl'ii: remporane, dinamica ", vrelii sociale
bu
n

tntegrarea medicinei

medicurui "

gi economice dere

r I nio',-a ",Uq, sJnAtatea popuialronaltr.

strucruri .,r,,,1'^t-Todului ca' in final, ;; ';;;f:-i"mentele'.-Prograrnele i" il-ff1'lti,:"Tj'i. : : :' 1 yiri

artumitc

de

#:.ffi .l;fn vial4

inf'tuenlanJ trebuie

"
i

li :i

i;T*l
i

iIIlH.,'l t::l:"xil:,n,oo u.ti,.'ro' ..ii*ir.' pi.j:',T:frfi-r'ff liffil ;gj;l;,

or.11111i,

t,',"'Jlll!,?, ; Tl:::1"'?' revo ruf iei tehnico-sti in1 n ce . i t,e terrn t;,." ", Joli, i'1,"1'J,:,,T:.:'.;: rchnicirare a acesrcia. gi ,uol pr[, ,irc lnrinili. r-cnrre". De aceea, ,,pr._ ,,oamenii ,rri, irtg.*r.i, lai pulin
i

tklj

tt'nsitiera ctr mcdicina p rcven l ci n., rr, .., i'

i

hl u:l[l ^*r,
*ffi
dc grija

i:Tl:

categorii. populalionale

exploarind

a.." rrir"i.fri,ii.",roun, llj],, ca -1"ri.r.rtr occr prin rntrsuri .ducalionaii oarncni s6-fi asunre "rili-."rii"g.* p. ,rrpuna.rea sri,r,rfri iirJijenlia str prezenltr in rninrca n".u;;;;'iiil."in .... ..-i l,: T,.tbt pe rncdici, din nefcricire, ;ritj'j;;;;." lnvc$teei conconccaptr profesia :;;li, '1 u <t agrros riculu i si rrarrmenrurui. n.gti;a;i
r

!i;h ;;iilriil,.,.r. fi .':i:.1rffir;:,; r,,,,.iil. r.r;ii o

e..*talpa,*,l,iiJ,'IJf,lii:.,l,fl,.jifiT,fl l,lT; rezolvat, intruciet oamenii ,.orir.*r iulitr-gr.u gi *:':'9rri"t."',i.f,, "1,n, *n ;:H:il1'i,1,''*il:X'
pnn aceastq fericirile efemere, cotidiene,, f I z\ rn unele cazuri, prevenfia lnseamnl i,itrulea in sponran sau dirijat, io., a unor sirt.r. - jr "iliJrrgrur., pe Inlelepciunea renunltrrii. ll,.:"j"r. La aceasta instr se mai adauga faprur ci m ob i I i zarea unor iesort lrri u r r' ceea ce """,:"i'_ pentru medio necesittr 'social'economice' preocu.ptrri mai 5i ales cooperrri dificile .u 4o,,.lll, acum unanim ,...;";;Jl.:1,

::.]:P1... virtual amenrnfi,

ffi il,.;t 3:,:::l i,ilomenasctr,

sau ir

totiur.

}}l:r#j,:: -.&ffi, fftii:: :ll#;: " :t:'&il; i}T: H:i::,i;."T::1,,i;l r:y:; i; ;.d,;. "fi'..,., u, lffi Il#$#, j'lllll.'::$ contrnuu' l; In realizarea practici u p,"r.n1i.ir"'i;rffi,: djr'culu'i care, intre att"t., ad int.ii"rln;ffiiil':' 1in medicalr
a

necunoscute sau insul ",,.,ecanisnr.ei;-;#,ilti sunr

ffl"rj: Cauzele aoerat. ri

:,::',il,

9,.", fJ,, un obiectiv care urmeaza ,, n. i._ruui ir prwenlia primartr 9i secundartr

;ffi dulff :;,f

r;l;

in

procesere

il#,H_; llr.ro..
de_
i

,arnan. un

.. ului,g"rr"ffi-ulrrnla -;F
viala,

9i realiuiile

xil iJ]3,311 i.-$r ln generat, de tot ce .o

"li^ it T3flii,3,:HffiT; :,:r:::rlffi #[

i;;'.;';l; l"il.ti.a

.anarhia lerl't: triitrrui individ

111..,.1..1

apge.cia-

;;;;;;il,l,;:#flHlffif,.:f ,h:l:Xf ffi .1: sirndtatc

,",.$i
i'.e n s

strniltatca sa. Slndtatca n

in conduira r.fa J. ,ui ji.,li ,..,. ,rrrna libeilarea de a face ceea ce

ctr prelut

,.;i;i;;6lriiir,

iriJng,u. s.

pr.r;;il;';riiffiua.r.u -Ii l:l'-l"t

:Ti.",Ji"j:,1,ft1]; sunt mai

";;;l;

.1.,,..i.r;i'Uunaru;;
s
r

'l:ltt ca un indicator imoortant al e a *,. T. I r. ;;' i'l'i;"ll.l;i.l*:1. il"j" ::i

gi societate aoa

.. rn i.,io mln e 0.3 u yvs.si,s.srs, IllH *o;,""1, psnrru 3 1i "T"i:i:r;ca acestea interferedzi inevitabil
i

nrc rven fi

i:f

ffiil.,,;;l'ir',.r,j,.t'atunci

tactori extramedicali

iu

.greu

de

COMUNITATEA

$I SERVICIILE SALE PENTRU

sANArare

I
I

rI

tlPrDEMrOLOcrcA e

JUTKAVb,UHEREA srARrr

I I I

DESANATATE

METODE Oe rNrenvgNTre

MULO.{CE SI

l,RL', rrcMRE A INFORMeTltt

:1r;lDDE SI MULOACE

DE

on

_____INTERPRETAREA Sr

DIFUZAREA REZULTATELOR

, I

\-\
cooreMRr
MEDTCALE $r NE {El )ICALE
tn

MuLTrr. rs( )IPLINARE

Fig.l. Intervenlia epidemiorogiei

pr,

Wrvare

a sdndtdlir

EPIDI]I{IOLOGIE CENEMLtr

107

Este important se retinem c6t de actuale sunt ideile emisc

?n lucrarea Mdrtecine

ctrtre

actuale de a preglti un .rcrric ce vedc nur"i-bornu"ur, practictr o medicini terapeuticd sofisticata,-la care '!\,in astronomice, se adresea,{ unui costuri num6r restrdns de persoane, uneori bolnavi ln faza terminalI sarl care se ocup[ numai de cazurilc rare, excepfionale

spunca c6: ,,Tendinp care nu mai concordl cu cerintele

,r, ,riariii'ir")rrrin l{. Mahler, fort directcr g.n.ot-ui-OVS, de care

agre.siuni asupra sfnat{1ii, evidenliate prin lluIit: unete dezechilibrc homeostaticc,

fArtr evidenliere

.?oq:1dr_, dinice qi dc laboruror. pre.venlia terfiur,i

clrcumstante, realizarea preven{iei secundare implicd

cljnici (srari de pieb""faj. i"'r""ri,.

i"' rt iii-ri*rsibile,

cii-

i6;tfflH'il'
lizare gi.terapie

chiar, trebuie inlocuitI.

pregAti mcd.ici.care s6 previnil boala prin iupravegtreie epiae-

cu_

preocuparr"'a. u

miologici a colecrivitelilor, medic rt .oi..iiritalitor, preocupat de on:ul tctll, in intcrrelafiile sale cu semenii

sdi, cu natura gi socictatea. Aceasta este o ne"esitate me_

dical{ gi social-economici
rului" (27).
.

prezentuiui

-li

.,iito_

spre prcvenlie, spre medicina omului , -Orientarea sitntrtos. a f6cut

reparatorie-recuperatorie. &' criterii si avsnd in u.%.* ^,.,j^:i:,11Jp{;1rt. di rEf il d-de--fiinne, preveirl a popte ::1".::.,_. !i .
oeosebrte. ln aceste situalii, vorbim dcspre prevcrrlia BT pi BNT, cu particularizari pe boli ,uu girp;; J. U'"iili"
_ ,lrotr:3. qpecte concrete,,,lintite", cu paniculaiiz{ri t
i

se deplsteze gi cazuri de boaltr, in anumite sradii de evolulie, cu forme variate de gravitate, ignorate ain motive care fin de entitatca ncsologictr moriide sau ae nivelurile educalionale. Aceste ciuri necesittr
spira_

reallzarea prevenliei prirnare gi secundare eite posibil sa

.'ti:il*"m*[tit

#:;

t3 r-. p.:nl atAtea speranle in protejarea gi promovarea sInItAlii la scar6 planetarl. OmCnirea considerA
...i..". j :.

ca pcntru prima data

existenla umanf,

raport

posibil de realizat urr rcsort ef-rcient de protec[ie inrpo_ triva bolilor, suferinlei gi mo4ii (2g, 39, iZ, qq, Sl).

ca

in funclie de obiectivela de rezolvat, putem descrie , l.gntS*ele-.orcye n1i c : p ri qt ar.L_secutgA, I i te artr -$( 2 7) ( Fi g. 2). P re ve n i a pr i nr a rd .onstitu'llpi.o.u *. priorirarE a mcdt-ciiicT preve-rilivc ai are caiu*iri.iir.
i 11 i
1

t.n',ilT:,
i

etc.), va include misuri di: ilgre,,tie-yr19fgl{ vegherea grupurilor cu ?elcfltlIiiuCo{i. p.niru .risc cooperare populalionalI la igienizare cotidiani, a..on1

" .i..j. i:i'Programul prevculional. tJireclionat rpr. unei anumite maladii (grip[, iujeol6, 'irfUitiiiiru "ritui.u streptococ betahemolitic grup A siu cu meningoqpc,

aparatului respirator, digestiv, cardiovascula,

.cu aparatul sau sistemul ifeitat

&of ii:

af

ii;ilrj

principate..S-up?[Vegheied-ep.ideqiglogic[.populalionalt,

caz: ant ibict ice, antivi rale, !J, _tatp6 trc,, pentru persoane

rt a

..

dezinseclie, dciati:ane etc.);

I

;,;;;,;il,

bry,l !.
a l.i

progrtine,

11 1en :uig$lglej sinatate; depistnreiirr.livizilor Jffi"seg,l.nteior. de !rup populalional'cir'. risc majoi-fi1i -di acfiunea anumitor factori dri agresiuric; elab6raiea, apljggigg

acii
rry-*

act!y4l-muitj-{liciptinara,

i]olEureu

un

pe

ntru

+:l:91 l-ij
-p9!f tgjLrd
as em cn

evaluarea eficienlci medicale gi sociIlffiffiIce a unor -i I 6eee ? e' n e'u tial i zare a![{;iffi-ct"iii"i d:- l-qigiune g i - de . rcal izare-i-FFtilii ei" srnattrti i
6,.

Si

in piiVinia-I6'(aOr iari',.C'aii;ii# pr.urnlia, ete au un caracter multisectorial, ceea ce determind impl4irea

preve,nliei
p

ocupalional sau prin modul de viala; numai la indicatia .l si pg1 c!19 11,c 9.,.1' c a (in iunclie 0., i,"n1i.'ei T:di.lll} olsponlbllltate: vaccinuri, Ig specifi ce).

g' st"iderO 9i .giupuii restidfr-se, d"ui expuse

ea, o prd6U-pErC dln-Edieifi-Ci-p reventi ve, care se execut6 in cadrul aceloragi opcraliuni tio s

'iacudil--ctixsmure; \yrete nyia'

ae

iTE iitiTlii e i;' ftI i " 1:!:W, ?ttfa sociale: sistemul medico-sanitar, structurile socioecono_ li:r- li colectivitilile poputalionate ," ,orpi.t.ura,
I
I

_ln:

rri--dJg o-s a\t

grd,

oc ig,e c ono

niic-d
c

gi

ce

ate go ri

ridic6nd nivelul eficienlei acliunilor

senAtilii (5, 8, t l,2l , ZZ, 42, 47).

d. pronior*.

;;;;";;s[:iilrnrir.s,;rupistareainaivizircffi
segmentelor

de grup poprilaliciriaT-caie*iu - suportat

I I

I I
I

Re rnrErc-rcctroerarc pentiu reinsc4ij socinll

I I
t

Rccchilibnrrcr horncos t:r ricl

a cazurilor dc prrbo:rhl

I
{

iI i

9l grupunlor cu nsc crescut faltr de agrcsiunc

Protecfia pcrsoanclcr

PREVENTIE/DISPITNSARIZARE

Fig.Z. Trcptele

evanliei Si recuperdrii

. "rc,,,"r,@tiryX.b
.FEt+{

rs

t}ered&Lij

iq!

TRATAT DE EPIDEMIOLOCIE A BOLILOR TRANSMISIBII.E

cficicnftr maxinri nurnai cdnd nicdicul

program. Activitilile programare d.c supraveghcre medital6' (diipensaL:::r^l _p-.li""tla nz,arc) se vor asocia cu mdsuri care s6 amelioieze unele aspccte care privesc condifiile de munc6 gi de via1i. De aceea, supravcghc;.ea medicaltr activi (,,dispensarizarcr."), ca nretcCli complcxf, a. p.t..ii. sau de refacere a sAntrtatii, se poate realizi in condiiii de
.incltrgi

m.edicalit gi economic[, efectuAndu-se, dup6 caz, corecliile carc se impun, inclusiv spitalizarea unora

de evolulie a nraladier etc. periodic se cfir:icn{a .in

pr"vcnfinnale au, in ce Ic din urmi, impti.uliiiGi nredicale, cdt gi social-econontice, cu putemici o interferenti a prevenrivl lt u u."rniu i.paratorljjl:l1i]::,3eclicirrci In csen[r, estc vorba despre o asistenp llllilf"i1,"lll. rrcutcata pnn progranl ce se adreseazi indivizilor sau lrnor segmente..de qrup populational care, prin mijloace si mctodc mcdicalc gi social-econo*i.. ir,.tur. in pro_ r:rlrne speciale. r,,or beneficia de ameliorarea inse4iei inr. sociale. .iu ftrnclie de capacitateu O. rririttrrile mcdico-s,rrritrre de rliversc f ronf rri "iprina.r., ili .ruUoru ;i aplica nrogramlJe- supravegheie meaicuia, 1in6nd i:ont de v6rstd, scx, profesic, diag-nostic, ,tuairili ,oOuf
evalueazli

Supravegherea medicaltr activi a grupurilor cu risc (,,dispensarizarea,,) Activitdfile necesare n"rfirariiii"grur.ro,

rlr.rrtr. cei

li adolescenli, spor-tivi etc., u nele forruli e (transportatori, m i neri, si d erurgi g ""i ""u!-ulionat ti .t..), rrplu'r.gf,.."u medicald activi va include qi opeialiuni
tipuri . .. (dispensarizar!) s1 o.
Cele trei

gravide, copii

ca gi cele cu caracter ocupalio;al. in categorii populationale uu profil particulaii "tur uno,

iecesara pentru a respecta periodicitatea controalelor medicale gi pentru a coopera la nrodificdrile imppse sJilului ae via1i,

,uu grupurile incluse in pro_gramele de ,upiar.gt.r. medicali activtr vor uenencia oe instruiiel

economictr ridicati, numai in .ua.ut unoi'activitali multidisciplinare (5, 22, ?g, 30, 46)- p.iroui.f"

rezultatele spitaliz{rii, pentru acegti t;i;.; Je etabo_ reaztr.programe de recu.pcrare realizate, dup{ .az, in ambulatoriu sau in unit6li specializate. eceast'a'forma Oe cooperare lntre cere dou6 compartimente are medicinei, preventivtr gi a omului bch:av, este o dovadi-in ptu, u faptului ctr problemele s5n6r{ii gi bolii, tu nirrt populalional, pot fi rezolvate, cu eficienla mcaicalI si sociat-

realizirii ac{iunilor de prevenfie primartr gi secundar6, a unor persoane cu forme variate de boali, tolerat6 sau i.gnorat6. .Aceasta depistare activtr contribuie la reducerea.incidenlei cazurilor cu evolulie 1r plicalii, 9i evir6 riscut decesulri p;;;;. ;;;;;: ;, ""*_ Ir i"'runclie ae t,
V

0-l

an, copii mici, preicolari, icolari

femei

de supraveghere medicala activd

a

sp";li;;.
in

rrup populaf ional gi se poate impl(i in trei catcgorii: i i: rt r o I a c, i c, r e,: c h i I i h r a r e, t e c u pe rare (27, 39). pri melc I doua categorii se tsoc.iaza cu acliunile 'de 'preventie prirrrrrd gi secuncJ:rri qi sunt ,p..ifi.. mcdicinei pievcrrtive, pe cind cca de a treia are relalii cu prevenlia tcrliara inrrtr. fi'edominant, in atribriliile medicinei .5i.
d,c
,.

coopcrdri multidisciplinare, medicale 9i ncmeaicafl in runclre de adresabilitate, supravegherea medicatl activl 1:.:,atr: includc catcgorii variate de indivizl sau

if

aslgura

segntente

entitAlilor nosologice in.cauzi. Degi acliunile a. ,uiruveghere medicall, inclusiv cele de i..up.rui., ,rnt realizate prin progranrc, peu[ru unele entitdii nosologice medicina modern4 tinde spre o c6t mdi larg6 cuprindere
transmisibile sau netransmisibi le.

.lu.trru colcctivitiiiii,

imqyn

fi

particutarizate

funclie
a

factorilor de risc sau

in s_upraveghereo persounelor expuse ,ro.iir.ui p.nu., sinitate sau cu anumite stadii de evolu;ie a unor

boli

,)r'nului bolnav lreparatorie_rccuperatorie).

ule

l-riSurate pc drrratc de timp vrria'bile, aclresindu-se indivizilor (au segrncntero, aL grup foprtufionaicu ris. crescut la acfiunca unor.factori de agiesiunc, clcpistali cu ocazia prestafrilor de preventie-primar6, Este o opcratiune cArc acluce, pe termcn - Iung, cdgtiguri deosehite-, rnedicale gi economice. Cei inciugi in acest

Sttpratcghereo uet!ic_ald activd (,,dispensarizarea,,) proteclie are un profund caracter-pr.renlio,rut gi se rcalizeaztr prin operaliuni medicale gi'nemedicale, des_

lrogr:tm iqi ptlstrcazi intact?l inse4ia sociali qi pot evita

r'u SucceS inrbolnivirCa.
St

r prat,e ghe rt, o

trr c

dica

i't'ntt'u t.ecL.ltilil,r.t:,,: se asociazd operagiunilOr de vcntic secunda16. care in practicii'se dcslltgoarii

ld n, tira

1,,

ais pe nsorizare a,, ) pre_

ora$e etc. Aceste subsisteme existau gi se dezvoltau in

Familia oamenilor primitivi avea di-mensiuni mari, in toate domeniile vielii qi cu influenle care au direcfionat dezvoltarea familiei umane de-a lungul vremurilor. in existenla acestor familii igi uu oiigin.u toate subsistemele intdlnite in islorra onrenirii: tiiburi, cetili, sate,
reprezenta comunitatea socialtr cu rol hotirdtor

primarE la nivelul tuturor structurilor poiulalionale din cadrul ecosistemului urlarr giobai, frmilia constituie subsistemul ecologic principal, fiind prima gi cea mai insemnatl unitate din clre se dezvoltE celelalie (lg, 29, i3, 38, 45). Familia, cu structuri variate determinut" ,i. factori multipli, este un f'enomen originar, rnogtenit.

Preven{ia printarl gi slnltatea familiei in realizarea obiectivului sdu major, prevenlid

baza unor relalii intrinseci, inclusiv

cornrlenl, in tirnp :,i spa[iu, cu cele de prevenlic primar:l. ('u aceasti ocazie se depisteaz6, in niod activ, inclivizii riiri -\egnlcntclc du {rup populafional care au suportat

con_

arresiuni ale unor factori cle risc, exprimate prin dez_ :chilibrc honrcostaticc (biochimice,'funclionalc, pre_ [roaltr etc.). Acestr:a sunt st6ri reversibile care, pe ldngi invertiga!iilc ctinicc gi de laborator, pot beneficia de 1i evcntuale interventii larmacologice. Totul se realizeazd,

spitalizari. dar necesitind inrportante nr6suri de anreliorare a conditiiior de munctr qi via1i. Srrpraleglterea
n
e

dc asentenea, ia iricul cic rnunc[ gi in lartrilic,

d
i c'

ltrrti

subsistemice, care au stimulat perfec{ionarea structurilor conrplexe ale ecosistenrului uman p6nii la cel contemporan. Din accastd evolufie, familia se constituie in unitatea sociali dc Lraztr la nivelul cEreia se articuleazI generaliile ce vor detcrnrina aparilia de noi modele, pastr6toare a tot cc estc pozitiv de-a lungul vrernii. Fanrilia este deci o unitate, un subsistem dinamic in continui schimbare indusi de modificdrile care au loc in ecosistemul uman global. Familia, in calitate de cel mai senrnificativ egarrtion al structurilor ecosistcmului uman,

a acelora

inter-

aI

ii

ac

I i l.

it

(,, tl is pe ns

ct

r i ; arc

Tterotot'ie se rt:fi.r;i la dcpistarea precoce, crr

a,' )

r e para!

ct

rie-recu

ocazia

este recunoscull ca fiind ,.celula de baz6 a societa[ii". cadru de abordare a numeroase aspecte medicale gi social-economice, cu o capacitate deosebittr de a_gi ptrstra intactd fidclitit,.sa fali de nobiie gi inll!trtoare

EPIDEMIOLOCIE CENERALA

109

asemenea,

idealuri (18, 29, 33). Farnilia ca subsistem este, de cel mai insemnat mediu de via{i al oamenilor, mai ales pentru anii copilAriei, cAnd se imprimi trdsf,turi comportamentale complexe qi durabile ce pun o amprentA deosebitf, asupra stilului de vial[ al fiec[rui individ. Nici o alt6 structur[ a societltii, a ecosistenrului uman, nu oferi in mai mare misurf,
posibilitatea de a glsi un punct stabil de cuprindere a relaliilor complexe om-om, om-societate, om-naturi.

Nici un fenomen natural, social sau epidemiologic, care se petrece in interiorul ecosistemului, nu are urmiri limitate, ele intereseazi, in grade variate, toate structurile naturale (biotopuri, biocenoze) sociale (familie, sate, ora$e etc.) gi grupurile populalionale, in
totalitate sau secven{ial. intr-o generalie, multe structuri 9i caracteristici ale societAlii gi naturii se pot schimba chiar de mai multe ori. Fanrilia rdmAne ncclintiti; mutaliile din mediul social gi natural, chiar sub forma unor cataclisme, o pot supune celor mai'grele incercf,ri, dar nu o pot distruge, sentimentul familial are o exceplionald capacitate de supravieluire. Pentru aceste atribute, in cadrul medicinei ornului sdnltos (MOS), preocupArile pentru sAnitatea familiei ocupd un loc prirnordial, intruc6t in mediul familial se poate acliona in modul cel mai eficient pentru prevenlia bolilor, incapacitl1ilor gi invaliditalilor. Este vorba despre o ,,medicini a familiei" care se ocupl de ingrijirea gi protecfia sAnAE[ii omului inaintea gi in timpul perioadei de conceplie, ca gi in restul perioadelor

dezvoltat o datA cu aparilia urror probleure corrplexe d,.'. sinltate in lumea contemporanI, care impun ac[iuni de preventie la nivel de individ ei de microgrup. incd din 1969, medicul de familic a fost recunoscut ca apa4inind unei specialititi rnedicale, in mai multe tAri, intre care: SUA, Canada, Israel, constituindu-se discipline de profil in facultilile de medicini, pentru ca apoi s[-gi gdseasctr un loc bine definit in cadrul celorlalte specialit6li medicale (18). Prin dezvoltarea acestei specialitali, MOS, in ansamblu, gi sanatatea lamiliei, in special, au c6Etigat enornl, asigurindu-se irnbunitilirea acccsibilitdlii populalionale la ingrijirile prinrare de sAnitate $i la proteclia s6n6t6lii. Aceasta se realizeazir cu clicienlS maximtr gi la un cost accesibil, in cadrul asigurtrrii pe

termen lung gi in mod activ a unei supravegheri populalionale la nivelul structurilor de baz-5 ale
ecosistemului uman.

Cercetirile privind istoria naturaltr a bolilor, evolufia

lor, eficien[a intervenliilor prevenlionale gi de

conr-

batere, evaluarea cosVbeneficiutui acliunilor pentru san[tate au ca bazf, investigaliile et-ectuate la nivelul
familiei. Medicul lamiliei, cu importante preocupiri din domeniul epidemiologiei, in cooperare cu nunrerogi alli factori, este cel care, pe termen [ung, poate mr.rdela stiiul de viall al familiei, promovAn<l sanogeneza acesteia. in acelagi timp, medicul este gi beneficiarul unor inlbrmalii complete asupra variatelor atribute ale sanogenezei, particulare membrilor familiei gi ale acesteia ca sistem

integrat.

De informatiile care includ

de dezvoltare gi de via{6 ale omului (27, 48,

57).

Segmentul populalional reprezentat de familie permite supravegherea s6netdlii membrilor acesteia in cadrul interrelafiilor complexe cu natura gi societatea, fiind

tipul comportamental, stdrile afective, stresurile, obicciurile, preferintele alirnentare, caracteristicile ocupalionale, educationale etc. depinde nu nunrai conduita medicului in
fiziologice
patologice, microclimat,

gi

antecedentele

privit ca o componcril dc bazl, biologicl gi ecologicl,

ecosistemului uman global (59, 64, 67).

Dacf,

in

cadrul MOS hiperspecializarea a

adus

avantaje recunoscute,

in

promovarea prevenliei, a MOS, in genera!. gi a sanogenezei familiale in special, dar Ei stabilirea unor relafii de cauzalitate, a diagnosticului sau a l]rugralrrelor
terapeutice (56, 67, 68).

prezcnt se manifesti tendinla

de conturare a unor discipline integrative, intre care medicina familiei ocuptr locul principal (7, 18, 20,33,
subsisteme

52, 56). Organismul uman ca sistem hiperintegrat, cu in puternicd interrelafie, nu poate fi abordat decdt ca sistem biologic integrat, la rdndul siu, in ecosistemul uman global. Menfinerea unor echilibre intre subsisteruele c,rgaoisnrului gi intre accsta qi elementele structurale ale ecosistemului uman (om-

Supravegherea epidenritllogic6 nru ltid iscip linari, activd qi integrativd, baza conceptului de MOS, este eficientl tocmai datoritf, faptului c[ privegte onrul in toatl complexitatea, ca subsistem al unor sisteme, cunr sunt familia, gcoala, colectivul ocupalional etc., toate aparfinAnd ecosistemului uman global. Numai cunosc6nd aceste structuri, cu interrelaliile 1or, se pot dcpista gi neutraliza, in timp optinr, thctorii nesanogeni, sc pot
acumula cuno$tinie necesare anrelioririi contirruc a programelor de proteclie a sInAtltii populalionale, intre

naturi-societate) reprezinti singura cale spre conservarea

st[rii de

strntrtatc,

deci spre

menfinerea

,,homeostaziei" interne gi a celei exteme. Privitf, ast{'el, sanogeneza familiei poate fi asigurattr numai consider6nd organismul uman integrat ln familia din care face p4rte, unde este supus actiunii unor factori sanogeni sau nesanogeni (29, 45, 56, 58). Particularit[file modului de acfiune al surselor generatoare de factori nesanogeni, aie modurilor gi cdilor de transmitere a acestora gi ale receptivitelii, adaptabilitelii membrilor

care slnAtatea familiei constituie

un intercs

nrajor.

unei familii sunt puternic influen{ate de legiturile genetice intre ascenderrti gi dcscendenfi. Proruovarea MOS ln diverse categorii populalionale este condilionati de con{iguralia gi interrelaliile de [a nivelul
subsistemului ecologic rcprezentat de fanrilie.

Prevenlia primard gi secundarl atdt in BT, cit qi in BNT se realizeazl cel mai bine la nivelul familiei, unde fiecare individ poarte amprentele unui stil de via{6, cu componente mai mult sau mai pufin sanogene, urmare a

cu factorii social-economici gi naturali. Preocupdrile peutru sanogeneza familiei s-au

impactului acestora

Realizarea acestor obiectivr. presupune o buni cooperare popula{ionalI care se poate realiza la nivelul Ei prin intermediul familiei. in acest cadru, medicul coopereazi la corijarea devierilor de la sanogenitirte, indeosebi printre copii gi adolescenli, care se afl6 sub imperiul impresiilor provenite din raporturile dinirc rncnrbrii familiei gi intre acegtia gi problemele de viali qi munci, cu un puternic impact educalional general gi sanogenic, in special. In sanogeueza fai:riliei, o pondere intportantl o ocupA factorii psihosociirli. Farnilia prezinta mediul cel mai adecvat pcntru o J,izvoltarc nornrali a oopiilor, in cooperare cu gcoala qi alte structuri ale societalii 153, 69). Modul iu care copilul igi petrece in familie prima perioad[ din via16, felul in care se integreazd in microgrup au inrportanlA covArgitoare asupra dezvoltirii intelectuale, a structurarii alectiviti[ii gi lbrnraiii perso-

nalit[(ii. Familia intervine prin variabile esenliale ca: durata contactului direct al p6rintelui cu copilul,

,.",

s +J
il0
NSMISIBILE
capacttatea Iui de a-i inlelege cil d ura ei stab i I itarea r.grrr ri i intre copit si rurnca

.:l

i ,, !

r!"4eqB$*i$j*.,

de nric in cooperare cu famitia,

sanogen, constituic una dintre marile preocuplri ale MF. ori e ntarca preven t i onal 6 rpr. runogr'n.r-a-lltl reat izata

tipului de pcrsonalitate unranf,,.arrnonios J.rroiiuta,'.u rpirit creator gi dinamic, totul. integrat

;f.Jti";;;; ; dezvolttr ,ori,-.;;;;;; informaliilor, a cxpcrien[eto, ".t, d; .u";;i;;e,"iiacaritatea oeprin_ dcritor qi presiunilor educalionale i, r, ,21. Sanirarca copilului qi "L;;i;'
adolescent"iri,-i"r,r"rla trtr_u;

gi

satisface nevoile,

Prevenfia, preocupare dominantl in activitatea medicului de famitie

.medicin[ preventivtr, este ini;ii;";'iJro**.u de. farnitie (MF) ei vedere faptul ctr realizarca obiectivului " "tt";J;;;;;riiti ei ur" in
medicului
sdu. de

inv61&mintul medical superior, prin departamentul

;;i

de

via1tr

veghere.

ncutralizali cu eficicnti maximtr in'perioaaa c-Jpildriei adoJ escenlc i, cu i n i ri crea .rri brt.
I

lacrorii precursori ai

Uof if

or

dffi;;i; ideea ci 'poi 'n -i.rirruf i gi

qi

realizarea
:1{]]: tactor

sau-'malor este poputaliei atdt prin promovarea sanogenezei, cAt 9i prin"aducerea sub co.ntrol a bolilor,. urmattr de ,.ar".rru fr.cvenpi deceselor premature (7. 13, 16,

imbunirtrfirea continutr a s6rii

d;

J;;i";;'"

unor

2rJ.-a;;rifuina

adaptarel. ocupafional[, toate condigionii.'A" nururu cooperdrii familic-medic_colectivitate. pentru I fi compctent

(t 6, 2s, 2e). pri n i,,t.i*.ii, i' iu*lir.ilr. ji., r l:lT"'j)orietttarea astguri snre o cooperare cu efecte sanogene, 'rui la pregtrtirea preqcolarului gi'gcoturutui . J. upoi, orienttrrii profcsionale. Este bine " ri"Uiff,a-r.rqia ointre starea de sdn6tate. dezvoltarea nzica gi mlntata gi

acrivi, pre_, intra- 9i "I;;;;;;ll!,, tostnatia i;reventie

rurru_

medical-superior (lMS) trebuie,e

asemenea obiective, irralarnartuf

ta

sale reoretice.gi pracrice pregrtirea

longevit'fii,

care contribuie. Ia priveilia bolilorj-cregterea

*igr*,'prin activi_ Vr, pri;Jp"rrf

cauzelor de incapacitale de activitate ta'iout.'varrt.te, imbundrAlirea indicatorilor a.*og.un.i

durarei

,Lait a.- Jilir,""intarrrur.u

Eif-a.irt.n1.i

g::":ul:

in

invtrta care sunt qi ce importanp au pentru ingrijirile de 'o'gun'izu,e,

promo\.area s6natAlii familiei,

,.Oi.rt

,u

,oj.rni*.. j, rrlOS ti MOB, practicate Ia nivelui .ot..tiuita1ito., ii ..orirt._ mului uman. De yang
gi adaptarea IMS la cerinlete.activiiifil"r'
aceea, R.p. oe stucttu, viitorul medic trebuie s6 gtie c6 ,u ujung. u, medic cu o.pregdtire generalI, dar nu un ipecialist rnrr-un anumit domeniu restrdns, ci un medic al colectivitafilor. De. aceea, pregtrtirea uniuersitara ii rir,rnir.r_ slrara tre-buie s6 asigurc inlelegerea obiictivelor pre_

MF depinde de imbuntrtittirea continu6,.d.

a populaliei. Catitatea reiultatelor in plegarirea

in :1._u! apariliei uolii, meiicriuu ir.tui ,l .u .pia.*iorarnllrer, lactorii biologici, sociali, cuiturali gi arnbientali, resrrrselc fanriliei, i-rtoriu nuiuiufa a'ioili etc.
;orglcz; r(1gra
de.cizia diagnosticd gi teiapeuticf,

ei clclut ^\i?l de vra[6 al farniliei, care este impactul bolii asupra

:::::ra,

t"i

s.q1d.ul

a.

ot"**iru

acesteia.

,,Viitorii medici trebuie invtrfafi rr'r;;;i";;;;btemele de la nivetul colectivirelitor gLina ,olrliiairirJ. p.n,ru :'ll1tii,.di*::e. Dar pentru aceasta, inra Jir-piimrt un

(ZS)

,oirid.ra ,a,

evo.lulive gi ingrijirea continud gi complextr u ,anaralii

v;ara,

intre asistarea medicali a bolii in

In acclagi timp, medicul va trebui sf in1.t.aga .a p.ntru populalia pe care o senefre existtr problemiii.i alt rit.

Aif.iitrfr-.i

etape

coucallonale gi dcternrinismul genetic, intervenind acliv pentru sanogenizarea Ior,

sunt dificil de estimat influenfele nesanogene cuprinse intr-un anumit stil de via16 cu .t"*.ii"-u-b"r*,r, -ro.iut-."oimprimate individului in anumite .onJiiii nornice 9i naturale. Familia ofer{ cele mai bune condilii purrtru.a evalua isloria pcrsonald gi colectiv6, amprcntele

o1.l1,.nastere ei copirtrrie parie ia'uatran.le :l1l t f l dcces. In condiliile complexe

indjvizilor ce ccrnpun familia ae-a fi,.,!ui lntr.gului

ale

de m.edicini generali pe-ntru a-l iace pe viitorut meorc capabil str rezolve, cu r{spundere, marea diversitate de.probleme pe care le ridica uiufu .oi..iirit{lilor, mult mai dificile dec6t cele ale specialistului pe domenii inguste".
formarea viitorului MF, care intdmpina ain.,ifteli in

yqilr

vieiii

contetnporane

,,ln

prezent, IIr,{S cste dcficitar

in ce privegte

talii populationale, fiind ncvoie

realizarea-programelor complexe aa

gi practice ale MOS, intrucit i[natut"u lamiliei, ca bazi a sanogenezei populalionale-globale, poatc fi rcalizaLd in baza unuia dintre principiilc prevenlici prinrare: ,,un om poate fi slnitos nuinai dac6 tririegte intr-un mediu s{nitos" (2, 5, 6, 22). fn acela;i
tcorctice

In cadruI preocrip;rilor preven[ionale ale medicinei contemporane, srrnt necesare eforturi suplimentare pcntru a implica ;;i mai puternic familia in problemele

contcmporane gi viitoare, o condilie escnfialtr gresului general al ficcirei naliuni.

fi modelat, cel mai bine, in cadiui familiei, printr-un proces anrplu de atordari populalionaia a pro_ blemelor slnitAlii gi bolii, implic6ni fir moa nemijlocit med.icul de familie (2, 5,22, 44). Este evident deci ctr realizarea unui stil dc viali sanogen la nivelul familiei reprezint[ unul dintre dezideratelJ majore ale medicinei
poate

context se evidenliazE faptul c6 educalia pentru sindtate a ctrptrtat valoare deosebitI in conAiiiite actuale, cend sanogeneza este ciependentI de stilul de via[[, iar acesta

Este necesar ca lvlF

schimbErilor viitoare, cand inaiviOut' gl famitia vor acorda o atenfie tot mai proteclili ,enftalii qi, .mare drept Lrrnare, ya continua ponarrru populay,iei vd,rstnice, cu riscuri o patologie ipecifica.

mod, studentul medicinist i;i inlelege Ain tirnp aJev6rata misiune de dupl terminarea studiilo-r 9i astfeiievine mai eficient-atdt pentru MoS, cdt pi pentru vOe;,ii8l. Medicul de familie se pregItegte gi in pirspectiva

direa medicaltr gi s6 se autoformeze.,, n.C.--RoArigu.r_ da-Cuhna apreciazI c[: ,,lMS trebuie deplasat, in mai *1*., din spitat^ tn unitatile 'de b,,a, in TTyr6: colecttvlEli gi in familie. in acest scop, sunt necesare veritabile mutalii pedagogice pentru ca viitorui meaic sa tre rntegrat, inc6 din timpul vie{ii universitare, in diferite filiere ale unir6lilor sinitare apropiate Or'rtir"turit. ecosistemului uman. Astfel, viitorui medic nu mai este rupt de realitate, se autoeducd, igi dezvoltI responsabjlitatea ..gi capacitatea tje a iezolva pioblemele -in cotidiene din domeniul sanitar, dar gi social. u..rt

se-gi

pro***. a strn6_ r*trr.tr*r, gan-

pro_

Activitatea universitarI trebuie sa formeze "aiSi un ,lOi" .u un profil larg, capabil str asigure asistenla primara, secundarf, qi terfiar[ cadiul MOS ,uu' sa .. perfeclioneze in domenii variate ate practicii Je MOB,

fag de pregtrtirea sa continutr, prir'u.irit*rl noilor descoperiri gtiinlifice utite at6t in'MOS,

s[

se fbrmei.e in'spiritu"iras'punOeril

"ri*ri-

i"

f.AOe.

in

EPIDEMIOLOCIE CENERALA

etiinlifice. Dczi,rcr.riur l[TTiiil,'i',,i?",i"i"rrii ttt.ull1, il constituie

3ohcenr,rrri

r{^o .- :

integrarca

l,rr.rgrameror qrrateoiar

[i'r:g:Jt !]irl{,1;l;il:,"il}i*
pregtrtirea nrediculuj..lj, nevoire urirt.ni.icomperenlc corcspur:::;ruarc

tamitiei ei colectivittriir", cadrut acesrei pregrriri, ".rp.iior"i"ll,,r,i,ri,.. ;rJ;;j-iffi;i.'r"r-r'

::T1""*T:l,Til,iir'll#:ffjff?H,X1i., valorilc ii ;;;ilT;lconrornrecu -''w $uvellle?rd 'o.iui[,'.rr,r.,."r. societatea(5, 12, 15, lo,+li.
IrvrS.prezi,rd. s.a eriaenriut

inai"io,iui ;ili::,.:.'r::;Yr9o:;:.u.;;r.#l1.Jilf ^ ":jlr{:li:3$rrrur:#*i iii:f* i. lil!l,,lr,,, ti ,,i..pi.. ,.,, *,il,o,.ri prccunr ,irocrar. formeze c.f;.n, .qri..nu,.o.#:r";; arlii au e.idenii.t in ;i in arr."iri 9rii,,1.io. #ilili; ror"onJilionur.. r,r"allr,,de facroriinaruratisi p.n,,,

i*:Iffi
.u

^--,I:t^t:'ji"nalc'

a gestionrrii gi c'uluirir

xi

., ; :,;

de

opera sa ;sttrzi.
.

interrera1iir.,,i,.,. 6."ioJi,r,ro.,ut nre,,,o,rar in ;;;;;;;;r;;';3[:'varabire a inrru rorur $i

insarcinat
sAnAIAIii

;;"ffi:, a nr'-pii'r'i"rilffi,."; " ;,;:.i"H1.1X'ilili! ::1, ffi ffijr.lHlr xil,Hfi,.:T,ff ;;; ;;#"Xi:i,,;,T:.'';'"1ff;"" l, ,. "'i.r'.i,"ri,"i(r8, l;[iii.:n{*;11:[[il11i zr,::,
i,ll[#-^:jjL',lno'':
la nivclul
cc

:I?iiTil,",", [l]'-:ilT:f actuata,:4 *rrii;." ,i,.1,..,, ;,.,35tflll,1 este obrigari sd lilor umane care inctud ,r;;r;;;;ivtsa.uolctrvrtS- i,leleagl prout.r.i. ,arr,riu' botii aspecte ,, la nivel populagionai,,in.c.tr medicale 5i sociale. Se,corrsidertr ruil.r[',. ,iprri de colcctivititi rrat * p"t garir numai ,,ro purrl uornuu,iuiJ.-ir',".,iJTi.i,iiir.l,iri.".,*., o.rn, .unr,,nrut ., " ;ffi:;;"y.o,qu.r !e *'1111, 'rini'i*;"''u" esre

i1d..':fr#H:#i{:il] omur estc asrfer " ".rrrrl-i"r,rav, i,i".,,r rradi,i. a, *::,+:ti'iff,?ii i';:[-{ffi "nf::Jtifii,; l,,:;,;,",,"*l]i;;, ;;;,;'Ju' ;i ;:::[i:Tii]:T,jlTffi:d'.:;X**kll,*.:* f;i:illt't::f:i:"fl:i',:#."# :ii"itJi # temeinictr a acliuniror a1 a pr.ueni"*iffi;..T,:X.l il,lip,.T:,1::i:l,q$ *:X,*tlill,x,:til:; 'p,lili dil:i i',fi;*:'';:'y*]f .".,i.i,oare, cerc sa r'Irc are cate i:#Xl,r,013s,i.., ::,*1i*rffif runui individ" (27). o,. .'--'urrrrs . #:,fr:f t, gl1. .";p:;;; popura[ic,nari pcrrtru
"i,*ii*, ,. i*,r, ,r.. ;;;;,
o medicintr

pe *.,j"11!1'1'tur de medicinl prcve.,tivi (MoS) trans,,,',1'*r::i:'j:1,.'ff"'l:l'::..:t afa cu* in,.r ai, rq8;.ir".;;;#,unrur,. mondiat6 asupra invtr1d:::]:]:f il[,,.:':?r,il!rri,o,lirJr,"r?:1ilff,,,:.::[ .:.^]Hf nredical .r.. u ruuintu ;;#: viitorut mcctic citc ocaz c s-a u,*,-";,iii li,lililffi;i:i,1"1;?'ffi ;Uf mcdicilor in invi[i'r'i,r'r
rrec

;,ffi[r,i;,

l*:::r:

i],,,1?.,x;;.-it'lili x[T l:, I':!,:q1-}i[T in specificul ,rn.ii-r.grt.;.;G;#;ue.rnsrruire

y:,::

etapa

#il!1i,;

considerartr

re,

i+1.

rimp, MF nu trebuie

rly::'.

pop'laliooul.

practici numaiin spitar,ci

t

[#:Ei!3,s"r{;:lx irairia li- r.r,iir''irli,i:ill;:':-Jn

ix,i,:;

ltiilil':i1frI*! ff?;*'.j*,".iiti}ilx,: Pcnrru fiecare ,r."

runoue,.,.u

i; i:jlrl

o.,}Ltp"ot'pa'ltt-"'p;'i"

*,

niai apui yri,riIirice

I I
I
I

";l*;.;;,J,';:#:i,:;J:

ei p.oro*,;u" u.,,ua a

:niffi:l{ff

t
I
I ri
T

r"Xffi:r.:rtt;li'i-ir-,1'ii:iuili"
acesta se

[fi":i:l,t ::::i* :::]:l;

t:ilil,,i'!::i.,ll,#'1,',i'!"i1,',ll#Ttii:X.,,r.

iii;j#'ffi'':li'::i: i",:[filiryi6iti.";::l;:,',1.;*"t1;l;:

o" ;;;:;#ii;,",Xli:?:#l m,dl;J[ir'::liT

::il",t.#:.::li_".'11.1,.

racror,or .,",r.,i,,,,. :,i nc,rruiizarea

I'Tt'il il*Jl,;;i",.j,'"firirul,il;l:t",T,,:il1il,::

ii
ii

it

v,

I
s ,i
E,

-"larl".r', *:lTjl[:jx^,:] I]',H:.J]li"ji*i'Ji#l'ffiH*[,tl:i il[i],.",T,?;:,n::;'lt1i:',1ff fie in m{surtr ta r.^.oiu.'i.il#i.'."*,J: r'ros, ;':ffru*..:".. it: ,1e.,;iiiL, i.lJ"i,r,.. i. u..Lia air.-.1i.1..^p.4ii in mod ..,1:11,i l.,u;r;il,;;[T;;H:m: ga,.,,, ;; ffi ;,,1#',1 m:i,:k,r,x i1lli T li'ij;trtr I i:.*iil],'. Iff:f lilf#, sanatarii
popuraliei
lactorilor biologici carn. 'o,1,.con,iliontuJ-'ario,lo,

*i

ei ei i'o,ia,.ii ;;i;-;;;.t"'l' i"i,,['r,rii]:":Ji:[,1r,":1".:,T','*.,.1 ;m:ff:i:,.nNi, .""ii0.,.*T'i; ff:':i:':i$:, jil:; -t ,.:$; lhfj .,;:*t r *sl T;, n*il;# Ti*:i s[[F{{iiir sanrtare' I ;j; tr i.,", # #i,:,i,!}'prevenfionale ute deliberat prl,ir-n 9i terapeutic"; irrrunr,rri.ru Deci n.,i"itate educativ{. Mob

mccaniimcror -i,

I'#fiffi*:;mi+,.T,m':,*n,l clc
socirl
psihologic

il;t; T:"li:f: i,?t"::fl.#:;:r,i5,:I1;ffi .uunfm::f

t. i. muncS 9i a srtrriior "J.ra, ij:li#,nzeazir,ni'"r,i.l,..,ivitiri,o;,,,.,.,, -'il,..,;;:,;iT:iji:!ijiiLil";.
prorp."iJr.-r,condiliiror

ffi
,JJ:

jj

s i

tu a1i

palo

l;# ::, H#

.X,,X,

ii,,ll,riiil:

il

_._,

_"****i.rrxlr|.*i*qrq*rr*r,*{rq3*,trp";g56i1,1ryqg*
*r*,,,,

1i2

IRAT1I rr.ElPrDEMroLoGrE

A BOLILOB TRANSMISIBILE e in mtrsurA sd r6spund6 de fiecare datl printr-un da, este neoesar ca ea sil-gi reexamineze de

u.tri. ,l n" ^',ritarea.Etiinlei in acord principiile giobiectiveie MO;-;; privi a .cu problemele econonrice in raporturil" i;;; mediul
natural
de particulariti{iie raporturiloruate ,, . gi sccieratea. prin rehnologiile folosite, invalamentul de medicind preventivtr transnrite siuaenlilor :lperio.r conceptul dupi care activittrlile de MOS, aflate in conmuncefte gi trAiegre Ei a ctrrui sanitite este dependentI -n'ururu

care promoveaz6 arta de. a t16i s6n6tos (39, 5 l, 53). Dez_ ;i tchnologie i viitoruiul vu

dimpotrivtr, nu

gi social in care omul apare, se dezvolti,

s-au diversificat gi s-au integrat in insugi stiluL de via16 al contemporan, eforturile pentru proteclia -omu.lui. sinitiltii, degi in dezvoltare continu6, nu reugesc sA s.ttrvileascd cregterea valorilor indicatorilor de morbi_ ditate gi de morlalii.atc, ci doar semnaleazd moait.eri a. structurd cauzali. Aceasta constituie implicafia medicali care impune reorientarea spre MOS, eficienia, ieftina gi cu efecte pe tcrmcn lung. in cadrui pregItirii medicale
univ-crsitare, studcnf ii aflI c[ medicina cintcmporand se confruntl qi cu implicaliile economice, reflectate in

luarea statutului marelui detagament r.fi.r.n,u, de lvJF,.care asiguri starea de strnitate p"pri.il"f, condiliile actuale, c6nd riscurile pentru s[nAtatea umana

po.at?i privi fiinfa u;nan5 in intregul s6u, in interrelaliile sale cu mediul natural gi sociil. n" 'u"."u,i"ronriderarca pe plan mondial aMOS a atras aupa sinl ,..ru_

l]]]l1.lfr'tolmare, lanralrre unui ecosistcm 9i el in continui schimbare, sunt realizate de MF, singurul care are posibiLitatea

perfecfionare si

.d.;io;;l;

particu_
str

tA r.r jlgl!..Tcd ei ingiEi,..,,or cunoa9te preful sdntrttrfii qi costul bolii gi vor beneficia in continuare rire JiRcuttate de gansa lutrrii unor mdsuri rapid"

ceplie care trebuic si-i domine' activitatea. ingrijirile acordate sunt de calitate, oamenii vor

urgenl{ obiectivele gi programele,,. Medicul de familie trebuie sd se intrebe mereu, cu gravitate gi responsabilitate, crrnr pout. .oniriiu( mai eficient la strntrtatea comunit{ii ur*.. fra"ai"rj, f"*"t pe by cunoagterii nevoilor iociale ,eut", ua fut"u, O. exemplu, str catalizeze eforturile unei echipe de'ingrijire organizate pe principiul prcvenfiei gi at ianaulll, conOaca

inralu

strnltate le este
urgent{.

in pericol gi nlcesita o ini"*.n1i"

Au.f ,iu.ru

O.

r"JiJ .

i"

$coala de medicind preventivtr trebuic si aib[ mereu ^ tl-^:.d.r" p! pregete$te gi pentru

in

deoErrece

::l^:l .0.:.:ibitirrrii qi eficienlei MOS; in felul

Cunosc6nd obiectivele

acccsibi16, in condiliile in care obieitivul OMS este ,,strniltate pentru tori" in deccniile urmtrtoare (53, 57, 5g, 56). Deci mitul arorputerniciei MOB trebuie inlocuit cu

crdttcrea vcrtiginoase a costurilor pentru s[nitate, mai ales ca urmare a dczvoltarii dispropo4ionate a MOB ce a clevenit, astfel, prea costisito;re gi tot mai greu

fundamental modul de gindire, adopiand concepliite llOS. Oniul sitntrios dispune pentru ,,ingrijirea sAn6tilii', mai ales de serviciile MF. Dar dreptul fiecdrui individ Ia sinltate pune medicina in fafa r{spunderii ei sociale, umane 9i economjce. Viitorii medici sunt formali s[ g6ndeasc6 in termeni de comunitate, de prevenfional, de consult al oamenilor sin[togi pentiu a-i ajuta sd evite bolile. MF trebuie s6 inteleagl liniile principale ale luptei cu cauzele bolilor pentru.evitarea tentatiilor tehnologiei medicale gi a dorinlei de a trata ,,bolnavi adev6iali,', ca gi tend'in1a
care fundamenteazX

ce pregete$te, line acest mileniu vor trebui sa-gi ..riiu.,ur.r,

majoritatea nredicilor care vor practi;a ireseria

sanIElii gi bolii, priviti la nivel de ecosisiem, poare fi deci abordati numai de pe pozilia ,pr"iutitltlii
integratoare,
medicina generali, de familie, cea mai veche gi cea mai de actualitate in invdf6mdnt, cercetare gi in practica

spre supraspeciaiiziri. Complexitatea

problematicii

pe termen lung

ate

multi- gi inteidisciplinara, care este

acesta medicina se va apropia nu numai de bolnav, ci ,si de rtmul sf,nitos, acel'om care asigurX existenla gi progresul orictrrei societ[{i. insrrgegte cunottinte ce atestA c6 isioria medicinei vechi qi a celei noi abundI in informalii care confirmi cd l"{OS gi-a probat eficienta in preventia combaterea BT Ei Ei o face in prezent, cu acelagi succes, ientru BNT. Este

medicali.

MOq, viitorul MF hi

Formarea unui concept prevenlional in abordarea problemelor san6t6[ii gi ale bolii necesitd demonstrarea, cu date din pr6 gi striiindtate, c6 ,,este mai uqor gi mai putin costisitor s6 previi decit s6 tratezi o boal6". in pre_

g[tirea universitarf, qi postuniversitartr

dcci evident cI gcolii medicale ii revine o misiune prirlordirll in punerea in aplicare a unei noi strategii a, saniitatii, problcmele formtrrii medicului c6p6t6nd o complexitate care neccsiti eforturi m.re, *oi mari. in accst context, H. Mahler (28), fost director general al Oi\lS, a ridicat cAteva intrebAri fundamentali pe care gcclilc dc ntcdicinli trebuie s6 gi le pun6 gi care sunt
mcreu actuaic: ,,medicii g6ndesc gi aclioneaz6 mai curind in terrnetri dc sAntrtate dec6t de boali?; aplicl ei tehnicile prevenliei gi promov6rii s6n6t6fii sau doar cxclusiv pe ccli: ale tratanrentului gi recuper[rii?;
rrrcrlicii glir:dcs; ;i aclioneaztr in termeni de fimilie gi societate mai cur.lnd dec6t de indivizi bolnavi?l medicii

gerea prevenfiei, a actului prevenfional global, ca o orientare a politicii sanitare nationale; nec-esitatea de a creqte ponderca prevenfiei prirnare (MOS, promovarea sAndtIlii) in cornpara{ie cu cea secundarl gi mai cu

MF, sunt necesare orientlri care si^rispundi unor imperative ale prezentului gi viitorului. Intre acestea aminiim: inlele-

seamtr

,,preventia mo(ii"); evaluarea situafiei BT din zonele geografice in care s-a acfionat prevenlional, bolile aduse in stadiul de eradicarc fiind un exemplu al eficienlei pe termen lung.a acliunilor prevenIionale; cunoagterea pro_

te(iari (ingrijirea botii,

complica{iilor

9i

gdndesc gi aciiiincirztr in funclic de utilizarcr optirnl a re:iurselor firranciare qi materiale disponibile?; medicii gdndcsc gi aciioneaz[ 1in6nd cont de marile tenclinfe alc

ceselor epidemiologice in dinamica lor, a-legitaiitor general valabile, dar gi a elementelor care IJ caracterizeaztro toate acestea pentru a infetege necesitatea particularizArii nrerc,,Cclor gi mijloacelor Je prevenlie gi
combatere; fornrarea competenielo. necesare organizirii gi evalu6rii rczultatelor unor programe de supriveghere epidemiologic6 la nivelul tuturor structurilor populagio-

iil,rilttrlii 9i bolii in lirile lor gi a prioritdlilor carc dccurg din acestea? Deci putem considera cd, dac6 o gcoali dc medicini poare rhspunde la toate aceste intreblri in sens afirmativ, inseaurnf, cf, ea va depune eforturi pentru a
asigura studenliir)r

sii o fornralie

corespunzdnd nevoilor

dr nrornor'lic

:,irnhtliii iiitr-o socictate ntoCern5. Dactr.

elaborarea programelor de sdndtate, in isenlE, prevenlionale; folosirea experien[ei gi a cadrului nretodologic c65tigat in cadrul luptei cu BT pentru o abordare epidemiologici preven!ionaltr a BN'f aflate intr-un

nale; folosirea informafiilor epidemiologiie pentru

Eg?lyro lgg
stadiu de ,,eoidemizare,, in zone indnse de pe glob; incrudere.a in progranrer. g.n.iur."peni* sanarote a srlpravegherii

IEJIENIIRALA suplinit de unui, orienrarea ,n.ai.i1Tl

<1e

lll
nrai mulli specialigti" (2s).

.epidemiologic. ,.rmport-exporr,'.

geografic";
ecoiocioep

laritafile proceselor epidemiologice

clii

a pioblemelo;

;..1i,;;'cu risc j;;,.

de

T:Tll ptexittrlii proceselo-i,.pia.rioLgi..'.iltil, puternic ,,dinamizate,,, 9i BNT

A:t;;;, TI[,|}
incontestabile u

ide;;il;L

e..,alua

j,,,L,lil:l:",. jj;:
aprecierea valorli
si

de parricu_ ,,circumscrise

modeme a serviciiror asigure asistenla r

rros,,.i?,d:l"Jlfl :l:.,, H:., i;il ji L, pentru delinirea loc.ului gi

pract i ca

;. ;;;;;;,
tocui'l

rolului Vif,r" ."0'.r, srrategie i me'ii'c cr,emat si

Jir."u.r,"rt", gi. economico_sociari,"il''continua o.

i, *rriil-

!"fi;,, ; ffi[j;il;i["ii?j:,,:1,],:Hi"il:;,ff
*,J;,T,'i';',f";Jutu'u

;'';;;

ei a

pre-

aaezvortarit,;J;ll{_iiil:',T"',T:':'.ili,ffi,,i,J::
cre{rii unui
c

.0,''i::Fi'"are; *,j:,?:

venlionale, pe baza cooperarii

sisten "
o rec t iv
i

poprfuii*"[l

necesiratea

(lvloB) ;; ;eu ir.u.nlionuta (lvlos), nu nunra structurilor,inr.rtitiiur".orlleptual' ci 9i la nivelul

lVledicul dc familie _ epidemioloe cu o.pozi{ie nrincipall in p"o.oiu."o

repararorie_recuperatorie

ni. " numirul oamenilor nevoili ,I lu procedee medicale. reparatorii "p"l;,';*ti*puriu, sau recuperatorii; necesitatea realiztrrii unui ,,.rfrifiU*
:.

ti1ii.,,

*#

:j,

:j;U .',*f *
rri*
rne.icina

prvorut fiectrrui sist3nl. MF in.sensul implicdrii r", cle asistenltr pentrr

";"i;;;i;,:,,#,XilI:J,:,i:;,J:i,lT,xil:i[l:,J: Mos. El a devenit Jr.r.n,ui;;;.,6;?;; economici, li T.g,:,r, ei, in acerayi ,;"l;, ;;'H;i.,11a
.mal,.. n.i.i,nir.o ! a"i, i.
n,.at.ora,

.ofrfrt

".fL],iil,l,.o,rrn,,orc

medicinei om ului reprezintr

rlnitor'

Medicul gi practica medicinei generale a MF nu ,,o descoperire,,. mf!rii-' ar-. rindul .,medicut" rezorva.
aflau oamenii, toaie probrer,.t.
prlmeau - asistenti de rrreventio,l,^^_^_li,'"'',.

!l,l:

*"Tonia,

Elvelia, transformat in,_so"i.tui.";ffi' lour,r,o" u, generali practic anlicataj' "^medicini anoi i::.':'-" devine',socielatea ",."-l^-i Intcrnafionald a. pr"rtl1, :,t1e

; T,,i,'.,,l, H;Xi:?:. jj ji:lffi qcolii, satului, loculuirte rnu,,.a ir:, islig, 3"3, sz, so;. Reconsiderarea valorii mcdicului gi a practicilor de medicintr a familiei a avut loc, i, f"ii, i, "rr,,. decenii in urmA. Astfel, apar r qs c, 0,, c,,,p ; i r;"#: r:1,",, fi organizat de medicij o. ir'rT::,:;lj,rlll l?ii I

iliii;

il

i, ;,;;#, uJJto ,no. ,. ;;;;;r;.ni[,r, rerapie. prinr i. .po.u';;;;H, oarnenii

mai.ares

":#; i I

p*dr-Jin-ffiffi ;

erlucativ

ccptutui modern at MF, punct de vedere stiir tlific' ^speci;ii,.l; didactic'

ale nrcdicilor generaligti-medici de f: eu ropean 6 u n,.o i.i io,ufX IL J :11 yU: I 3,r,,1;,li,,, urmat realizarea de noi stnrcturi"il;#:J ta nivel curopcan, mondial si rlirlir,rrrl .. ^:-^_,::.,-: "",de cadre' ffi;;,;,il,"!:,Tl".fi.r1,

ll,':,,o.*;;,," asocialiilo.r d;, academiilor ;i "',1'jlll1"fr'X-X'3, academicc

r,

j:

iX,Xl:';,

::

i[

fitrji:H":fil
;ili;.li
ctit 5i
atat din
practic-

(s2,64,66\.

r..lo gi coordoncaza asisten[a ;1re, ., individului qi a tamitiei, in prinrard gi con_ :,ll:1, acliuni rnedicale ;:XliJ'i:H:"';rll?;[1'n :-'ociare''perrtrri'uilu.,ii,.*. r;
asiqur1................

Pe plan rnondial, s-a promovat, cu un prestigiu unanrnr recuno5cr.::.

::rrlggptul aupa

.ur.-vi,"ft.

si"'*i" il,"il,orept6lit specia.list care poare rcaliza tactorjlor de risc pentru .MOS-0.i,,.,,0.,i,,n.*.. inrcgrito,.o organrzarea protCcrici nopi,iaiio,rate ,,'rrii'0."r'rnrt.t. gi
;Xl;:',';' "o
ast

,,medicul

colectivitelilor, de variatc tipuri. in o..rinrJj,.rrtp

,,consitier de srnitate,,

structura organizarorica. u

grupurile poputagionare :::i]:l:. in. asrstentei sale. De aceea,

.

con_ c.onurenta a celor ,*,..]::.,1:. .1. p;;;,;il.,i,, o..rn5i trmp, MF, prin interven(iile srle o.tiu.,-r,*i;reuzA r.r completare dinamici a

medicin6 direclionati p,: orgun,-i..';..#; prin supravcghere activr pe t.rn,.i Irre, i, ,lri;"] bimodar, transvers-o_longitrrdinal, ccea ce

.or"'tluiLt.u,#ffi,, ::,?;/1..il,.[:ifi ,::.,1: ;ri; x,,n i,,,,.*,,., ;i;: ff :'j#:11r ;::i:ii:, r: r.a.o ;.,, r a. ru;i; ;.ffi f ,H;,:,* Ilj;, ; i ;"l;i,ii ,fo.. l, o
I

considerd

asistenli primari de sinatate. acest sens pledeazd orientxrlle.._p.4,r", "d,,rr, in

,.rolu*... o categoric ;J;lt#'I"r.r,,,u, u ,roblemetor prioritare,rJ .:narnte"iu';;, pliuralionur, planetar. Medicul oe famitie ,riuri..,J"iib6 cor:r_ petengele necesare Dentru.a a.u"ni un lonai.i,o, in pro_ blemele de
diferittr de la
MOS, de
intesr

sunt acfiuni f6r6 de carc nu sc poate conc.p.

y9S ., Motivaliile economico_sociui. ie,"t..a la costurile ridicate ale p...ti.iroi'' aJ" l{oe 9i . accesibilitatea redus6, i" nrrfr. ,on, uf.]irii, ale unor targi pdturi ate ponulariei f" ,.*i.iif.' vi6l,ri , in ,oa deo-s9b]t ta cete de VOn 1s, tl.zo.)i ii Noile politici ,i ,t*i!ii o, ;.-;;;;; iirtcrcsere.i ctr prevenlia pi irrgrijirite primare dc I:t,."]ri.
sAndtare

poate realiza numai prin

motivalii medicale, conrta,ra in-rr...riItc,l reaucerii incidenlei.boritor, indiferc;;

::i51{d,:,t'l;{,:1.'.''i,i;ilii,::},,lx',t,,,'Jff ongrnea in insesi cerinfele.,o.iurlpoii,i.J ic ornenir,., ale dreptului la strndtate .t trtrrol.-e.-."^ir ,.,i.finir. are

lll

;; ;;;,nii. o..ogo ,. d.*oi;;; p.rlcticitor o"

c6

.r,.

;ril;;"il;:rreir

istoriei

,lirrir.',,

bolilor

l'iil*iiriri,"iiiil,,.i,u,,

el o.upa ,n"io.l .'.rt.ut in prorola.ii"rr]ra,riii, nino

bencflciare alc

de prim contuci,l

.rt.

rer'o biccii v, I'

i.[ i" ..i,,]r.. ,"r. ;;;;;; r'ili,ll *',i.*"",,,,,

dcpistarea activi
ei

me<iicinei generate
i

specialitatc crc

"[:1, ::::':X',, i,, i:X;,q,Ji generald, medicina de fam.ilie, .ri.'r"rrro'*u,l'rn pr._ zenr ca fiind o speciatitore inr.roscir]i""ri .i,1"",.r,, o.. distinct $i merodorosi"

a. iii iyi' ni.' r'il.l

,, i:1:::9

locul.;i.

importanta

ill

'ro

"*"i"aop#;li ;i #T:;i:.:il

in,iri

.;;";;'":Iljl"'il"' poate cea mai grea

",plopl1"'

;.il

;:..1.,il

le inlrurreascir urr i..il116, 24 ,zt,52,oi;. rrin lmptlcarea sa in apdrarea gr consolidarea sdnit{tii, MF

I:l1::1

activitAlile recuperatorii, cerce_ tarea gtiinlific6 5i rdsnunclerile social-politic: cvidenfrazd numeroasele virtuti prr_rfesionale gi moralc pe carl.

:lll:,':.H:i:T: ; iili..:,;;;;, tc4rari, rcrapia cu automcdica;iei abuzive. "-":l:r:l ,rrlt;;;;r:;

;i,"J, ::

0".?::.lll?1i11;,Y,L i:IE''iid

lll:";
qi
a

d.l*'?,a,

***+**&ii.l

I {
t14

TRATAT DE EPIDEM]O _. .. JLOGIE A BOLILOR TRANSMISIBILE

"fynclia .educofionold. care urmdregte formarea unui

a soliciterilor, urmlrirea pc timp indelungat a ingri.jirilor nredicale, totul decu'rgind in unor prc.sra{ii nrai pufin costisiroare Jirr punct ::i1ll,ll" oe vectere ecorroniic. Un rol deosebit revine MF in capacitarea interesului indiviclual gi colectiv p.niru uparur.. gi irrtirirea strn6ttr1ii $i, torodaia, stimularla intralutoraril urlane Ia nivel dc lanrilie, colectiv de munci etc. Faptul ci tviOS. nu este opus6 MOB, ci, dimpotriv6, este vorba despre doud donrt:nii a ctrror activitate se intrepltrunde, se eviden(iaz.i cu pregnanld in munca MF, care trebuie :1:l,i.r-to:a rnutriple valenfe atdt ate MOS, c6t gi ate MOB (5, 10,22, -s3). Dcgi cvolulia ;riinfei in general qi a celei medicale in particular a dus Ia crearea a numeroase specialitali,
promptitudine
mului, se impune tot mai mult neces''itatea ca onrul sd fie abordat global, multilateral, atAt in condilii de s6n6tate, c6t qi de boali. Un asemenea imperativ ii poate realiza unci cunoaStcri complexe biologice, piihologice gi , _ sociale a individului, familiei, colectiviiatii, cu accent y1aj9r pe realizarea prevenliei primare gi secundare. N'lcdicina de fanrilie rezolv{, pe de o parte, patologie o de nrare dive rsitaie ;i cu grade diferitcde dificultate, pe dc alti parte, ea trebuie s6 tindtr spre o medicintr a slnit6lii, bazatA pe sanogeneztr gi pievenlie, pentru o depistare activl qi precoce a bolilor.'Un roi esenlial are in aceastd directie IUF, care asigurd ingrijirea totali a omului gi supraveghe""tr saniiar un anumit grup
populalional,

estrj cel nlai in mdsuri _ prin apropicrea dc populalie, cunoa;terea in detaliu a datelor 'informalionale ale asitt6li;or. 9i continuitatea ingrijirilor _ sa intervinrf in dcplind cunogtinld de cauzi in sensul aepistaiii-a.tlre 9i precoce a unor srtrri rnorbide in stadii asimptonratice, al promovdrii factorilor sanogeni, dar gi ai conrbaterii dcprindcrilor neigicnice, a fictorilor a, ,ir. si-cuuzelo, dc imbolnivirc. Dat fiind specificut -asili*1.i a. rncdicini generald. la acest nivel se asilure o ta.ga accesibilitate la actul medical competenr, i^iuu..u ,,

muncii la nivel comunitar, at6t pentru

sistenr de g6nd i re nr u I ti d i scipl inure, dota" gi po.s-tuniversitar, axat pe obieciivel"

alt,inir.r, itu.

.ale NIAB; fitnclia iognitiid. care reflecti raporturile de cercetare interdisciplinar6, medicina generaltr fiind at6t beneficiara, c6t gi forma modern6 de
integrare

c6t gi

"o*fi.*. "r. proUt.rli. frfOS,

avind drept consecinli studiul segmentar al organis-

ingrijirii strnltitii in sistemul gerieral de ,,ingrijire,, a "n,i sunt bunistirii sociale ale ctrrei compon"ni. independente sau autonome, ele se'influen1eazi gi se
determin[ reciproc.

venlia gi tratarea bolilor; integrarea structurald

anumit domeniu, in ansanrblul inlelegirii rnecanismelor normale gi- patologice ; funcSia uninistd a medicinei generalc, de fanrilie, amelioreaztr impactul creat de t.j:lli la,. ,,tehnologizarea', medicinei moderne qi ,,drstanlarea" ei de beneficiari; medicina generaltr, f6r6 a nega valoarea unor tehnologii medica-le, practicind MOS 9i MOB la nivelul ecosiitemului unrunipltr.ura relaf ia d irecttr om-ntedic, exprimatf, printr_o' Jnamneza Iargtr. gi investi gali e cl in i ctr d-irecttr $i' totaltr_ respectanO cu griji personalitatea bolnavului qi natura interrllaliilor sal.e din ecosisteut; funclia sdc'iatd a MF incumUa obligalia acestuia de a concura la optimizarea ,anatalii populaliei prin oricntarea prioritar[ a programelor sale de strndtate sprc cunoa$terea celor mai iemnificative implicafii impuse de ptutrarea statutului slnitAtii, prea

rezultatelor cercetiril gtiinlifice intr-un

nunrai MF. Intcgratoare, dinamici, medicina de farnilie se realizeazi prinrr-o metodologie proprie, in condifiile

Educafia pcntru slnltate gi prevenfia prin cooperare populafionall

Educa{ia pentru sdnitate este o preocupare de maximl importanlI a Ir4OS, care constl in dezvoltarea

nivelului de culturi sanitari al diferitelor grupuri populalionale, precum gi a mijloacelor gi procedellor educalionale necesare form[rii unui tomportament sanogenic. Privitl astfel, educalia pentru sf,nitate

a qrupului asistat (5, 6, 28). MF trebuie str acorde o pondere semnificalivd acliunilor de prevenfie prinrarI prin. consultafia prenupliald, prenatai6, supravcgherea medicall a gravidei, a sugarului gi a copiluiui mic etc. Totodat6, in cadrul mdsurilor de prevenlie primar6, MF asigurtr combaterea BT prin intervenlii rapide in focarelc .epidcmice, prin respectarea programului de imunizlri gi eventual de prevenfie farmac-otogic6. De ascmene4 acfioneazf, pentru preventia'primari 9i secundard a BNT, cu largtr rdspdndire (2,3, 5;, lg,29, 44).
.8. Dulescu (16), referindu-se la caractcruI integrator gi dc larg{ rf,spundcre, evidcnliazI unele dintre funcliile

strnlitate al lamtliei, indeplinind un important rol educalioral gi.de participant activ la via(a social-politica

fiind me<Iicul de prim6 adresare a bolnavului, electucazA prestatiile medicale curente in propo(ie de pestc 60-80%: el este cel care abordeazE II{OS, motiv pentnl care este considerat consilierul de

reprezinti o importantb metodI de acliune in asigurarea cooper[rii populalionale la protec;ia s[netnlii 1Fig. :y. Cregterea interesului unor largi categorii populalionaie p_entru mijloacelor de apirare gi pdstrare a .cunoagterea s6n[t5fii este o realitate incurajatoare, constltuind, in acelaqi timp-, o premisd pentru adoptarea unor programe pe- termen lung (49, 62, 65). Aplicarea in praciicA a principiilor MOS nu estc posibii[ f6r6 impiimarea in

con$tiinfa populaliei

sdnitate, boall gi la rIspunderea care revine fiec6rui cetAlean in aplrarca gi promovarea sdnAt[tii individuale

a unor noliuni piiritoare

la

gi

prioritar in orientarea cotrsccvcnt prevenlionalA a ocrotirii s6n{t5fii, bazatI pe o larga cooperare a populaliei. Obiectivul de bazi al educaliei pentru sintrtate constl ln formarea gi dezvottarea, lncepi.nd cu vdrsta copildriei, a unui gomportament sanogenic, in scopul. aptrrlrii sanAtAlii, prin creiterea rizistenlei
pentru s[nitate constituie ,,matricea", suportul

comunitare. Educalia pentru sdnltate constituie suportul acfiunilor popula{ionale, ocup6nd un loc

fir.nc1ia_ integ.atit,d

gi coreclivd, carc eviclcnliaz{ obiectiwl major al medicinei generale, prolnovarea MOS cu toare inrplicaliile sale benefice; in cazul ingrijirii bolnavilor se realizeazI nu numai latura
oblinute din toatc specialit6lile medicinei
moderne;

medicinei generale (MF), intre acestea se situcazl:

generale a organismului, a capacitdlii sale de adaptare la conditiile mediului anrbiental, natural gi social. Educalia
de

intcgrativtr, dar gi ,.corectivtr" a supravegherii medicale active, prin program, bazi ,tlu-se pe o sintezI a datelor

aplicare a programelor de sdnltate, garantAnd eficienla acestora prin cooperarca cu populalia, beneficiara acliunilor de promovare a strn6t4ii (31,37,40, 43, 65).

Educalia pentru sdnitate

reprezinte

un obiectiv major al politicii sanitare

populafiei trebuie si

nafionale, orientate spre ridicarea nivelului de culturtr

EPIDEMIOLOGIE GENERALA

u5

CONCEPTUL DE PROMCI/ARE

A SANATATII

MIJLOACE SI METODE DE INTERVENTIE

PREVENTIONALA

COMPORIAMENTELE OMULU SANATOS

srsrEME $t MoDALTTATI oe pRoMCvARE SI EvtrARE e oncneoArur stARtt oB

sAuArerE

Fig. 3. S/ructurile generale ale procesului de promovare a sdndtdlii (dupf: D.V. Mc Queen, modificat)

sanihre a intregii populalii, care trebuie sI aib6 o largf, accesibilitate, o orientare predominant prevenlional[, s6 asigure angajarea activ{ a populafiei la acfiunile de promovare, pAstrare 9i refacere a s6nltAlii individuale qi
comunitare. De asemenea, o astfel de educafie trebuie si fie optimisttr, convingAroare, caracterizaB printr-o exprimare accesibil{ utilizAnd tematici axate pe proble-

compatibilI cu statutul social-economic Ai cultural al acesteiq in corela{ie cu progresele tnregistrate in

domeniul gtiinplor medicale. Intercondilionarea dintre educafie gi s[n6tate este fundamentattr prin funcliile majore ale educafiei pentru slnitate: funcfia sanogenicl gi prevenfionall. Funclia satrogenicd are ca scop optimizarea sendtAtii individuale qi comunitare, pentru atingerea idealului de sAniitate. Ea se adreseazi populaliei s6nltoase, motiv pentru care constituie o parte integrant[ a MOS, Funclia pret'enlionald urmiregte atingerea obiectivelor preven[iei prinrare, secundare gi te4iare (8, I l, I 2). Acliunile educafiei pentru sinItate trebuie direclionate nu numai spre lbrmarea unor atitudini gi comportamente capabile s6 diminucze efectele agenlilor agresionali, biologici, fizici qi chimici, caracteristici viclii modeme, ci trcbuie orientate, in paralel, Ei ctrtre

mele principale de sdnltate populalionali gi lu6nd in

considera{ie receptivitatea gi interesele populaliei.

Se apreciazd cf, educa[ia pentru senAtate are trei laluri: cognilivd, care const6 in comunicarea 9i insugirea

de noi cunoftinic nccosarc aptutrrii gi mentinerii shet6lii; molivalionald, adic6 asigurl convingerea
populafici privind necesitatea prevenfiei gi combaterii bolilor qi a dezvoltdrii arnronioase a organismului, prin
respectarea regulilor de sanogenezd; comportamental-

Jormativd, care constl in insugirea deprinderilor gi a comportamentelor sanogenice, cu aplicarea lor in practica lotidiand (3, 8, 16, 43, 63). in cadrul activitAlii educalionale, elementele formative stau pe prinrul plan, deoarece ,,educa[ia nu const6 in a lnv6{a pe cineva ce anume trebuie si grindeasc6, ci a-i forma modul in care el trebuie s[ lnve{e a g6ndi" (60). De aceeq se considerd ctr in noliunea complexi de ,,culturtr sanitarl" se includ
cunoqtinfele, concepilile, opiniile, atitudinile 9i comportamentele populatiei privind sIn[tatea individuali gi

combaterea unor manifest[ri, ilustrdnd componetltele negative de naturl sI altereze mediut psihosocial, si lezeze principiile conviefuirii civitizate, respectul dintre oameni, politegea relaliilor interumane, estetica strizii gi a imbrdclmintei, {inuta localurilor publice etc. Caien;ele

de acest gen pot provoca stlri de spirit

negative,

animozit[1i, diminuarea tonusului neuro-afectiv, cu consecinfe nsfavorabile pe planul slnltlfii ln general gi al

comunitari (24,40). Expe4ii Organizaliei Mondiale a S[nAHlii definesc

educafia pentru san5tate ca fiind metoda cea mai eficace de promovare a sAnAtalii populalionale, ceea ce impune ca noile strategii de sdnitate str tintr seama de caracterul umanitar lntegrator al programelor educalionale (1, 61,

sin6t{ii

mentale,

in

mod deosebit. potenlialul

de

slntrtate individualA imbractr o arie larg[ de manifestiri, cuprinse intre cei doi poli: strnAtatea optimI gi exitusul.

63). V. Lisovschi (35, 36) sublinia importanfa celor trei principii de bazn ale educaliei pentru slndtate: 'priorilatea, cu alte crrvinte cu cdt interven{ia este rnai

Indiferent de configura{ia stnrii de sdnltate, oscilAnd intre cele doui limite, actul cduca{ional interfcreaztr toate treptele stlrii de sAnAtate ssu de boal6 (34, 44, -{3). In realizarea practicE a educaliei pcntru sdnitrate pot li utilizate o multitudine de fonne gi mijloace. Chiar pentru acelaqi obiectiv educali<_rnal pot fi utilizate mai multe forme gi metode (corrier.inte, convorbiri, leclii,

timpurie, cu

atit

eficace; specificitatea

ctr prezintil importang opinia celor cu

exemplu

educalia pentru strnItate va fi mai $ autoritatea, ceea cs inseamni

autoritate

legitim[ (medic, asistent medical, invf,fAtor, educatoare

q.a.), care este mai credibi16 dacd acegtia constituie un

proieclii vizuale t.a.). in^ general, sunt preferate metodele practic-aplicative. irr aces[ sens, un curloscut proverb chinez spune: ,,ceea ce aud uit aproape intotdeaun4 ceea ce vdd imi amintesc uneori, dar ceea
ce fac nu uit niciodati" (1, 13, 14,24). Educalia pentru sinltate se poate diferenlia, de asemenea, dup6 mediul social (urban, rural), vArsta gi scxul participaniilor, tipul de colectivitate (gr6dini16, gcoaltr, intreprindere, Santier,

comportanlent sanogenic; integrarea educaliei pentru sdndtate in obiectivele politicii statului, care este dependcntd de condiliile concrete ale societilii,

de

..4+**L_

__,-__

,tuf

lrt.,rttli*r,;*r

ilr.,,,.:

!r

rl,T*ftt*&E*8il*C.iltd{

ll6
NSMISIBILE

lil:Iffi;:ffi,fli::iriu).
liontrrii
pcrmanente_

dup6 niverur

<re

insrruire ei

Complcxitatca fcnomerului
cr.eqrerii cricienfei -a
educafie

adreseaza;U;;d'tir" inoiuiduatc, de grup (nricroglp) ti p"prt;;;; (de largi rnrormare). Dac6 formele'r"jiria,i"r. iiil"grrp uuo. deazi tematici speci fice,
se persoanero*r,
rtrlcre-n!iattr
o c
rr

ctirersiqi tchnicii;;-;.' or,rcr, acesrea se vor difcrenlia "irr.ri,.. grrprin funclie ar-ilii,l,.u rilor cdrora

:::.r"o mijtoacetor rrcarea

ti

u..r,.["irpJne

gi

necesitatea ..lrnarurr, perfec_ p"iir-u i,

in lornrel e .u u.1r"ru6,f L-ldreseazi populalia generala' se abordcaztr teme de ,rl]y,t-:rytry

persoanelor cirora li

adaprate

r;;i

mesaj

";;;.risricilor u I eaucalionat,

prifro_ pedagogic, subtit itate, roUiitate d ;;l;.,";raginaf ie, de convingere,..capacitate je 1,1t-ere aisc.mamant in alegerea tematicii. utilizarea gtiin_ 1ifice, dcoarece ticbuie. inrinr.'ru*.ro"all oincurtali pentru atingerea scopului

.r,. necesar ca educarorul "or.utir-r""ii. posede pregtrtire teoretictr gi practictr, pri..p.; p*iun.,'rirt

civice favorabile acliunilor gi activitdlilor medicale ale personarrt;.il;:;;ffi.j,. implicat multidirectional in .educa1t" ;;;d';;;at?. .*" ,. integreaztr organic in. activital-a"i. ii,,.,i,r,. pentru ""i"t.ntu unor acfiuni l.^11*."

Mos (1, 2, e).

sl

; il;

;r;r-;;;logii

propus.

populalionrre, llfj:,llii" a unor ilcu?"';i

p aI
i
r

ai".,:'s,;l,'jlilJr;l' .ii;,li)diJ..#i: Iargi

_.. _nrrrlrii.psihologici S,i procesuI

insrruirea

tului, cea pentru invAldmdntul

on a e r. rr,t liJ;..'r rlir":::ti:':l?rr;"i::il; formc, deosebirn " ectrrca{ia nramei, copilului gi

ca

interumand in educayici pentr,u. s-l,iu,rr.-i",iii,r,f tirnp se acordi imporranttr deosebita f""t"ri i"; ;;ir,oiogi.i, .on_ siderdndu-se c6 educ rr
r

cimunicarea

e.

tern

i-rii

univcrsitar, educagia ocupalionalr,

;*";;;, qcolar gi I l".rl';; muncf, g.a.

gi

tinere_

,]:]:*p:lhi.,, acopiturui iz,

retaliite dinrre :::lll.r:.", ulsemnatate covdrgitoare

Nivetll de culturd qi de educalie al ;;ilI;;'"re mare rrrp.ortln{d gi in Iiuen{i in modejarea' caracterutui r:opitutui, in formarea lui pentru D.
pentru dezvoltarea iomatice gi
16, z+,

coopereze cu gcoala in rcalizarea pior.*iui'.onrpr.* dc tbrmare gi de educare a copilului gi tdnIrului. Numai inrr-o aslfel-de corrjrrncturI poate conceputi funcfia educativi a fanriliei, in care rnama joac6 un.roi .scn1lal.

,*o!.n. ,rn, intipirite inci rtirr copitirie, ;;';"1";l;"ulrlor,r.,n familie anunriror pracrici li "Ufrrfrt.- rin, ua.r.u dificil de modificat ultcrior ('r s,
ri
z0l

sAntrtAtii;.de aceea, .u'U.Uri.'informattr asupra problernelor <Je strn6tati, p.ntrr-'" in.orporu acesre informalii in sistemelc ei je.ruloriliu'l. rtiriru rn comportamentur ei .gcnerar. Fiectrrei ruririi ii sunt proprii o serie.de procrici $i d. utii;;i;i sanatare de care mcmbrii accsteia sunt putcrnic innr.nluli in cursul intregii sale existenle. o"piino.rii,

l.'anilia constituie un factor esenfial in.asigurarea nrornovarea

vedere rrtrsirurile de "J*","rri,r.buie sd i, comporrarnentul. ace;tor;;uruJ*rirrl.ir. ".1o, orilro_ logice .hl;;l;;;;r^i.,'o.nu, .de.v6rst6, sex .u mesajul educagional str fic reccpfionat gi sf fie iapabil sa formeze sau s6 modifi 3, 5, r s,,

pentru a g6si motivatiile.adecvare,

apropiere. or..tlre populalia c{rora Ii se adrescaztr. pentiu

yTtiyz3

Jel

il:i:'ll
ji

?:._,

ff ::" ;Hlu* -i.,r""o.

" olrsoanelc/ a fi clnvingator,

aibtr

in

educaf

;;.r;ffiil''ut"

fil;;

as i.su

:l;:'F";jii;

trebuie

fi

"iil';irJ#,u,.. pdrinfi, ctimatul furnitiut uu o

zej.-nro..rur .o*_ gi spaliald al

fi "r* rhtlr;i;;;;;' inginerii, "rono-[ti,, maiqrrii $i tchnicicnii ain iif.rit. ramu-ri"injustriate,

cadrele didactice, u, .psihologii, sociologii s"., *'p*."'inou.n1u lllll.:gi,: reravorabil, la un

educaliei pentru s6ntrtate._imlune ca problemele s6nAt6tii si fie. incluse gi in invSldmentut n.r.airui,'a*u."r. ,. apreciaztr c6 insuficienta cunoa$tere u proUi.*.fo, O. sdnitate de c6tre unele categorii

p,eA, ur,r rarga cxtrndere temporald

lrupuiiJnu[,

T1"l,l",r u..r: fel,.ed l.tl.

1,-

pentru. promovarea s{n6ti{i

ucat i a

moment dai, ailicarea piogrurrro, pentru s6n6tatr r.'

i pop u la1

ii

onale.

a utrur cunogtinle ,r.ai*fi-*rpra unor persoane, colectivirili. spccialigti afla1i in uduru pro_ f csiilor mcdicalc, utilizdnd metode rnUf"".. ii Orin care str se ob1in6 de Ia ace.qria decizii gi obiqnuire". S[ndrarea nopu'ialiei rltiru.i instanltr, dc rntrsura-in carc
u

ru'purif incad ra rntr-o defrnilie cuprinzitoare, incluzdnd,,l.i.. u.tirn. .lc transrnitcrc

sunt unii.care 1in de concepliile unor .uJi. *.Oi.oiar. atlii apa4in poiurqr.i.-i,-"ir.n1u liiily:, uno, -consiO.ra practici susfinute de N,IOS, mutli'oamenil-e sd.nltogi, degi in realitate sunt doar upur.ni ,Anaiogi, ,u, incd sdnitogi, 9i ignord masurite p;;;;ll;;;i;. Com_ baterea acestei concep[ii eronare .onrljiuJ- r*.iru ptiucipaltr a educa{iei pcntru sfuAtate. Degi cadrele medico-sanitare desfdsoartr o activitate eJJcalionala, o gamr targi de *i.ii""r., rr* nesatisfdcitoare, deoarece: "ai-si "iiiJ"r" nu se utilizeazi intotdeauna fornrele cele mai convingltoare, ain pun.iui'a-" ,.0.r. al conlinutului, formei a. uar".uuili,ui.,,iirrri -.0 a"

se. manifest2i imediat, acliunile' trebuie .u,,investilii pe tcrmen frng,,. fvuroili-in inlete_ gcrea acestui adcvir noate fi evaliata in iiioi'.or.., li realist.eficienla educalie-i pentru sdntrtate (65, 69). Printre. numerogii factori care i*pila-i.a'r.rorincarea deptind a metoderor ii rormetoi'IJululir-r*itu..

Tst{ri i d e strnitate individuata 9i cornunitara, i,ii;;;;r; pe baza cirora se incearcd inrpnnrarea unor deprinderi gi comportamente sanogenice (2, 16,28,++, o's,-J9i. in aor._ niul sdn6t6[ii, fornrarea unui comportament sanogen nu

ranatut. trebuie considera* un proces de comunicare interuman6, in cadrul cdruia se .f."tu"ura-un lrlnrrg a. info,rmalii privind modar italite d;;;,;;,

cu stabilirea factorilor perturbatori "'".ii,jiii in ,in., 9i u .Jior'rur" po, opri

Ja
m

educaliei pentru strntrtate qi creqterea;h;;ili acesteia nu pot fi realizate f6rr o anatiztr'".i*a

izarea proces ului.

t ;;"",#il:Tffffffilll

?iX,ll,i,l,13;

ea".liiu j.'ni*

l:i:i"

.d;il;;;

:ll,?{

favorabile s6nltAiii, inrcgrate

nari I e

.r"
toli

in'

lo*polur.nt.

u.n-, uru1i. i :n !:lor; ori entareu .. l^t:.r3 .1,-s csre preq^omtnantd fal6 d.e boli gi bolnavi gi in mai micd m6surtr.fap de populalia strn6toasa; formele-lu larga

ll#

Ilil

actiritaiite lor
a.p."aln16, in

ceea ce limiteazi cficacirarea actului

adresabilitate pun deseori accentul

11 1r1r1c ua.t.;r comuntrar (5, 6, 7, 22,67). prisa gi celelalte nrijloace de comunicare popula[ionali joaci u]r rol escn{ial in modelarca unei'gendiri gi-. u'J Jong,iinl.

*:.:1 :,1, ::

meriiriiiori.rrtii o,, utai p.' pi"i jnalr,,tuur,

dinrinueaz6 accesibiliratea educaliei p""irr'!ara"r. li eficacitatea acesteia. pe lang6 toui. u.!ri.u, .i['n...ru, ca, in mtrsurf, mai mare, tonlinutul eJrt"fiii'p.n", s[ntrtate str se identifice cu problem.f, p'.rri"U

utilizat nu este intotdeauna ..1

p" u"ri. mfi ,ur., .ar.uilr;-f imUujrf

";;;;;'r..u ..
..

,,

*.,..-',-.a5*$

.*

. .

--.-*!q'.}.13:i,ii.1{'

EPIDEMIOLOGIE GENERALA
I t7

;;":;:,r^.::l1l^r: ::,:. ,,.J,_.l,l.fl.T3il:.i,.

i i ca'

q, nd posi bi I itari lor de r""'v-'|lsr'v'|

""._:,::
rear i zare

ctr de;;;;,;;;;'aptul oh;cciuriror$idcprin,jcriro,"iau.;;ffiilil,X';'J;i

Irrinrre aon,.niit. n't.ordare
accasrd cauz.i,

::'i'

!'.iT n #

i*#;ii: #;; il l; * rj,:'

r
o

Di.

i,cercirite dc a

l!iX[-Xii:l:l;..0':;J'iile investilie-pe";.;;; ;'j,i

J'"}ft:i iiil,Jr;']iffiif,t#:'T:i iifilHtr,,,1'flLl 'o" u'i111*r, !"".g.1,'i"'-rcopur aringcrii idearurui de sdntrtate bioi,'tl;:,:?[::i:1.":l,i::ii:,1'"{.*:i:i*flffi q**itryli,,"i:,i:ii.,J;:j:t*,i,,,.,r,,,**u pe care le ud"",odiair";priia comnortamentului'
in accst sens ittseamne-' firrinii dc viaf6 imprinratd' a afecla *LiriiJ
sci inrbare

;:::li't:*;nxli,,r

r;ill;ffilHlii,t
Fiind

il;fi;; ll;T::

si ;h;;;;:"';:; dovedir il|l|fifl,rl?,,""3, *,0,i:"0]lr aptrrarca,a,,airiii_poprrqi.i.

i,

l,:Jlri!1ffi;,r,.l1 Tjrf.::Lr"TJ i{ * :I; educafia pentru lqi ffi }",',':.'ii,,.ft .,:,"?:. J,, ^:;ffi ; sintrrat.,.orpon[nra de baztr a MoS,
i ix

::f,,,:tri

",.;

,,,0,11,:ffir:inLi''L',#*:'l;xli':::;:::

4l)'

castigrrri ale civilii:a1iei Irr acest conrext. edtrcalia ;onremPoran" pentru

;lhlt:s!:iiri: U*illf,:x',il comorrirtrli, n,,r,. oin,llu ::::,T'li,JJ":Jjl,*.+iJ

sinaiate

fft

(i z,'\),'zz'rzl,

il-r#$;#isT i'r.l',::,ri,#d*i; iiT ::,.*:;:::r"*ffifr L":,1ffiil:lti;,1;H:

;i".o!.'niTro"
vidua-ldgi.comunitara(1,9,
asigurarea idearurui de sdnitate indi-

'1.r.'.""rtrtuie.intr-o aerina,ini.-o ,ui *ur"

-rrrrl,'ri

eriinlifici care sI inrrrrr.nr de baz6

ireUuie

Bibliogralie

ll ,16,24,65,6g).

] .:t'-iTii;Lcs 2. []laxlcr M.: ttealrh

mass media et I'dducation pour la sanrd

; Limites et possibilitd s; Rev. rnrertt.

Educ.

santd, 1980,23,

.r i)nocock S.S.:Socro/ogr,.rtiarriir,r,)*"iiri"arr;,i,;rr'!*",1,,Houghton
have arr rhe ansr,:rs; rr rortd rreatth Forum, 5. IlLrnrcr R., MacDonald C.: Ilcolth promotion: disciplines-and diversity; Routledge, Londra, 1992.

onrt lifestyte; Ed. Tanistock, Londra, 1990.

I l, _t;fl.[':j[:*l;'

j'' ;;;i;h ;;#;;",

sociar

marreti;;;;;;,",

MiIIIen Co., Boston, 1980.

'I 1,,]jit='-filT#:i'.'i!:,m;:l{;r,itrili*

'

,ani,o,; ,"i i. )-,'i,i^.t,ong,es l.;rli?il,, "1;:],1);,,t1^[:::.),lmuH:#::*ru,m,l,XlT,%!1ff:eciarira,e

ae g,a,iui

navionat de

neme<Jicar in:1.recut

*!fiy*otc I 9' i' coopcr J'A'D': Thc Slate.oimedic.i

I

'Hi^fu,1!1lll';,.X;;,!:f;lf
r.'. Educatiu

siviitor in

""i,'i^i iia*rea
r9g5.

sdnitdtii ieri si azi;sub red. G. Britescu,

560.565.

.or.u,i", in the.United,s rates; Lancet, lgg2,z,g297, l0 t)otlR.:perspective<rcractionp;il;;;;;umMond.santi,1983,4,3,246_256.

tr^r"1"ntu

peutru sanat)i';ai. ileoicora, Bucurcgti,

J'246-256'
medicinei si ate ectucatiei sani,are;sub red

l: li.
l5
iri

I'1 [)rrtla R.: Direcliire nrirrciparc

r)r:rh R ' cozma

:":SliltT:i,:i*ffi:;,.,,,T[*:iltr[f"#]h:H:?:';',',1'i,,,,, Duda R.: N{eclicini. strnArare,

,o.i.tut.;'Rrr.' riitori cdttcat.ri

l! t'
''

Marinescu. hqi, 19g7, l6r_165. .oor,.r.icpo,puliifii.rnaiiri,,-,*,tiJnuomului sdnitos.inr'lutrrticinnomuluisdndtos. l,r,'l,lpp1s tla epitl,.,.tttiologie ntoclcrnd':n.-f Medic*lil, Bucuregti, gg3,242-256. I .'.i,,; o.. ytroftlutia. t171,yri,,, trir^rf1r)i'i,,Z",rtr.: "... Fld. srb rcct.:i,"a", rjl.eo. Medicat[, Bucurcsri. lti. I r,,1,111 1.: Farrrill,rrrcr.!icinc: a unique,f r978. ir.ipiin.l fr* cl,J. ,\lctl .lci., 19g4,20, 1,59_62. r'Lriirp r'.:Sanrcpubiique:nouvellestendancesa.r,eui.ign.r;;;;r-lr;

.strntrtnti'in, i111'1','I{:Educaliai''n'"r'rsiinftatesi

ura chir.,tasi,l9r4, g, l, lg6-1g7. pr.g,i,ffin"o-i**,* .?.'lll'.i;;iili;ffi,I a studenfiror in medicinr qi rarmacie n-crtlnt ca iriogogie uniiersitori:
ar".

.r..Jr..ii.iru,riur.

ira.

Cn,r.,la9i, l9gl, 2,260_269.

rn

tn* no^tra;

srrtrred.'c.Gh.

il

";;'1,]*!" t t[:::J,':,lhc cniclcmiology

Iloscnl'rlatt R A.: ]'he

.oni#orio,niry pri.tice: cu;J;r;;;r,

chr.r,1977.31,406-409. and future,,."n,tr,.r ianr. pra,.,r982, r5,

" "

t^

22'('rr:cnl-.w.,ottoson.r.M..:p.ubrichearrh;cotnmunityhearth;T,hcd.,MosreyyearBook. 23 r'1''11'1i p : Pre,cnti'c rltlicinc: Inc., 1994, a rrc*;;;i;;;;;. ror-.ai.ui .a,,ilii"rl',rr* yorkSrara 2'l llclnran C'(i': culrure. lrcalr-h ondirl,**;'ilJ. J Arcd..r98n,88, r, r-3. o'irbrd Rutterrv.rtt-ri.ir.*u,rn, woburn M.A.. r994, E: ErJtrcaring ptisi.inn.r inii,. rri"r.nunr.iing ior'g.r.ii.'iiroro ,r; i,r,rprriir,r, a-it. Med., 1982.25,3,

of vaccination. in; ]t4odcrtt infectious disease epielemiotogt;Arnold .the Fioddcr l{cadline

t'''li'l:;
t

' ';;li:)]l]ti);:,L

''orv.rds

hcalth cducation. A cririquc orrhe art poricy on prevcnrive medicine; Med.

J.

Aus*..

'' i,1l.,.l.Ji,l:i$,,]i,,;'-"r'f

" " '1,t*,""u;;,'r,1i::i:j::x;ff'3j: t'

nn omrtttti sdndtos Probte ne de cltictentiorogie ntoderni:sub rcrr.: A. rvan; Ed. Mcdicard,

"''\,ll,lil:i,il.'ilil]",t;ir,'\r,!:l;iti,o

il:.:[,jll,iilr;[;i:i.;,:] !l!;,,* i*ut,,i,an,i,ni.

omutui sdn,j,os probteme cte epidemio. sub rcd.: A. rvan, Ed.

i,oiiki'in'opiau,intogit no,itrnii: