Metoda elementului finit,

metode aproximative
în dinamica maşinilor şi structurilor
Master anul I
INGINERIE ŞI PROIECTARE ASISTATE DE
CALCULATOR PENTRU MAŞINI ŞI
STRUCTURI MECANICE

Prof.dr.ing. Mihai Valentin PREDOI

 Introducere
• Bazele metodei elementelor finite
– Aproximarea cu elemente finite. Principii,
algoritmi generali: idealizare, discretizare,
rezolvare, prelucrarea rezultatelor.
– Metoda matricelor de rigiditate. Exemplul
tijelor.
– Asamblarea matricelor elementare,
rezolvare, postprocesare. Aplicarea
deplasărilor nodale impuse.
– Efecte termo-mecanice

Curs M.V. Predoi 2

 Definirea problemei
• Proiectarea moderna a structurilor
mecanice si a maşinilor presupune calcule
de rezistenta si vibraţii in care să se
recurgă la un minim de simplificări ale
formei si condiţiilor la limite.

http://www.npd-solutions.com/feaoverview.html http://public.cranfield.ac.uk/ab051154/FEMEC/femec.html
http://illustrations.marin.ntnu.no/structures/analysis/FEM/index.html

Curs M.V. Predoi 3

 REFERINTE
• K.-J. Bathe, Finite Element Procedures, Prentice Hall, N. Jersey,
1996.
• O.C. Zienkiewicz, R.L. Taylor, The Finite Elements Method, vols.
1-4, ed.5, Butterworth-Heinemann, Oxford, 2000
• S.S. Rao, The Finite Elements Method in Engineering, Elsevier
Science & Technology Books, 2004.
• I. Pascariu, Elemente Finite, Concepte-Aplicatii, Ed. Militara, 1985
• M. Blumenfeld, Introducere in metoda elementelor finite, Ed.
Tehnica, 1995
• M. Rades, Finite Elements Analysis, Printech, 2006
(http://www.scribd.com/doc/27919257/M-Rades-
FiniteElementAnalysis)
• A. Pascu, Metoda Elementului Finit, curs online:
http://www.omtr.pub.ro/didactic/mef_fim.htm

Curs M.V. Predoi 4

 Scurt Istoric
• 1940: Utilizarea metodelor matriciale in calculul
structurilor (A. Hrennicoff -1941 si formulare
variationala R.Courant- 1942)
• 1947: O. Zienkiewicz – sinteza metodelor de
calcul bazate pe discretizare
• 1960: R.W. Clough – introduce denumirea de
“element finit”
• 1967: O. Zienkiewicz, Y.K. Cheung “The finite
element method in structural and continuum
mechanics: Numerical solution of problems in
structural and continuum mechanics”

Curs M.V. Predoi 5

 Programe de calcul
• SAP4 (1973), SAP5 and NONSAP
• NASTRAN (1965), PATRAN,
• ANSYS, Swanson Analysis Systems (1970),
• ADINA – developed by K.-J. Bathe at M.I.T. (1975),
• MARC – Marc Analysis Research Corporation,
• ABAQUS - Hibbitt, Karlsson @ Sorensen, Inc. (1978),
• COSMOS-M – Structural Research& Analysis Corp.
(1985),
• SAMCEF - by SAMTECH (1965)
• ALGOR- ALGOR Incorporated – Autodesk
• COMSOL – Comsol A.B. (1998)

Curs M.V. Predoi 6

 Etapele unei analize cu elemente
finite
• Realizarea modelului (idealizarea)
– Simplificarea optimala a geometriei
– Stabilirea incarcarilor
– Stabilirea conditiilor la limita
• Preprocesarea (discretizarea)
– Introducerea in programul de calcul a datelor de intrare
(geometrie, incarcare, conditii la limite) si realizarea structurii de
elemente finite (noduri si elemente)
• Procesarea (rezolvarea problemei)
– Programul calculeaza valorile cerute in fiecare nod al structurii.
• Postprocesarea (prelucrarea rezultatelor)
– Utilizatorul extrage din rezultate, cele necesare unei analize
complete a problemei analizate.

Curs M.V. Predoi 7

Tipuri de calcule cu elemente finite
• Rezistenta structurilor – calcul static
• Vibratii: pulsatii si forme proprii
• Vibratii: raspuns dinamic la solicitari variabile in
timp
• Calcule termice: temperaturi si fluxuri de caldura
• Mecanica fluidelor: ideale, compresibile,
viscoase.
• Calculul campurilor electrice si magnetice
• M

Curs M.V. Predoi 8

 Calcule de Rezistenta Materialelor
• Metoda deplasarilor
In rezolvarea problemelor de calcul pentru structuri
mecanice apar patru tipuri de ecuatii:
– Ecuatii de echilibru
– Ecuatii de compatibilitate geometrica,
– Ecuatii constitutive,
– Conditii la limite
Daca fortele si deformatiile sunt eliminate si problema se
rezolva in deplasari ale nodurilor, atunci se aplica
metoda deplasarilor.Dupa determinarea deplasarilor, se
determina deformatiile, apoi acestea se inlocuiesc in
ecuatiile constitutive si se obtin tensiunile.

Curs M.V. Predoi 9

 Calcule de Rezistenta Materialelor
• Metoda tensiunilor
In aceasta metoda, pentru cazul structurilor
formate din tije, elementele structurii reale devin
elemente finite si sunt conectate in articulaţii.
Relaţiile intre forte si deplasări pentru fiecare
element sunt reprezentate printr-o matrice de
rigiditate. Pentru o structura formata din multe
tije, aceste matrice trebuie asamblate intr-o
matrice globala de rigiditate, a întregii structuri.

Curs M.V. Predoi 10

 Exemplul unei tije
f1 f2 x

u1 u2

• Ecuatia de echilibru f1 +f2 =0

• Ecuatiile constitutive si f1 =
EA
u1 = −
EA
u2
L L
de compatibilitate: Hooke f2 =
EA
u2 = −
EA
u1
L L
• Sub forma matriceala:
 f1  EA  1 −1  u1 
 f  = L  −1 1   u  ⇔ { f } = [ k ]{u}
 2   2

Matricea de rigiditate a elementului in coordonate locale (legate de element)

Ref. M. Rades, Finite Elements Analysis, Printech, 2006

Curs M.V. Predoi 11
 Transformări de coordonate
Y X,Y = coordonate globale
(ale structurii in ansamblu)

u2 u1,u2 = deplasări in sistemul

V2i local (al elementului (i))
u1 U2i
θ X
V1i U1i,U2i, V1i,V2i = deplasări
in sistemul global (al
U1i
sistemului mecanic)
u1 = U 1i cos θ i + V1i sin θ i
u 2 = U 2 i co s θ i + V 2 i sin θ i [Ti] = matricea de rotatie a
elementului, care proiecteaza
sistemul local pe cel global
 U 1i 
 u1   co s θ i sin θ i 0 0   V1i   co s θ i sin θ i 0 0
  [ i ]  0 0 cos θ
 u  =  0 0 co s θ  U  ;
sin θ i 
T = 
sin θ i 
 2  i 2i  i
 
V
 2i 
Curs M.V. Predoi 12
 Proiecţii de forte
Y

f2
Fy2
f1 Fx2
θ X
Fy1
Fy1 F x1 = f1 co s θ ; F y 1 = f1 sin θ
F x 2 = f 2 co s θ ; F y 2 = f 2 sin θ

 F x1   co s θ 0 
F   
 y 1  =  sin θ 0   f1 
 F   0 co s θ  
; { Fi } = [Ti ]T { f i }
 f 2 
 x2   
 F y 2   0 sin θ 

Curs M.V. Predoi 13

 Matricea de rigiditate a unui
element (i) in coordonate globale

{Fi } = [Ti ]T { fi } = [Ti ]T [ ki ]{ui } = [Ti ]T [ ki ][Ti ]{U i }

Matricea de rigiditate a elementului in reperul de coordonate globale

 cos 2 θ cosθi sin θi − cos 2 θi − cosθi sin θi 

i
 
EA  cosθi sin θi sin 2 θi − cosθi sin θi − sin θi 
2
[ Ke ] = [Ti ]
T
[ ki ][Ti ] = Li i  
i  − cos 2 θi − cosθi sin θi cos 2 θi cosθi sin θi 
 
 − cosθi sin θi − sin 2 θi cosθi sin θi 2
sin θi 

Este o matrice: a) simetrica; b) singulara (matrice de ordin 4 si rang 1);

c) diagonal pozitiva

Curs M.V. Predoi 14

 Exemplul unui sistem de tije
9F
3
2 2
2 AE , L 2 AE , L
2 2
2 3

6F
1 1
AE,L 2

1 0 −1 0  1 → U1  1 1 −1 −1 1 → U1  1 −1 −1 1  3 → U2
    
EA  0 0 0 0  2 → V1 EA  1 1 −1 −1 2 → V1 EA  −1 1 1 −1 4 → V2
[ K1 ] =  [ K 2 ] = −1 −1 1 1  [ K3 ] = L  −1 1 1 −1 5 → U3
L −1 0 1 0 3 → U2 L 5 → U3
     
0 0 0 0 4 → V2  −1 −1 1 1  6 → V3  1 −1 −1 1  6 → V3

Ref. M. Rades, Finite Elements Analysis, Printech, 2006 (pag.25)

Curs M.V. Predoi 15
 Compatibilitatea deplasărilor
• Fiecare matrice de rigiditate a elementului se aplica
deplasărilor nodurilor de la capetele elementului.
• Deplasările posibile ale structurii se trec intr-o anumita
ordine intr-o matrice coloana.
• Legătura intre deplasările nodale ale unui element si
deplasările din matricea colana se face printr-o matrice
de poziţie.
U1  U1 
0   V1  U 2  0 0 1 0 0 0   V1 
U1  1 0 0 0 0
 V  0
 V  0 0  U 2   2 0 0 1 0 0  U 2 
 1
 =
1 0 0 0
  = [ P1 ]{U } U1   =   = [ P3 ]{U }
U 2  0 0   V2  U 3  0 0 0 0 1 0   V2 
0 1 0 0
U1  1 0 0 0 0 0   V1   V3  0 
1  U 3 
 V2  0 
0  U 3   V  0
0 0 0 0
0 0 1 0
   1  1 0 0 0 0  U 2   
 V3   =   = [ P2 ]{U }  V3 
U 3   0 0 0 0 1 0   V2 
 V3   0 0 0 0 0

1  U 3 
 
 V3 

Curs M.V. Predoi 16

Matricea de rigiditate extinsa a unui
element
1 0 −1 0 0 0 
• Matricele de 1 0 −1 0  0
 0 0 0 0 0
 0 0 
rigiditate extinse au  K1  = [ P1 ]
ɶ T EA  0 0 EA  −1
[P ] =  0
0 1 0 0 0

L  −1 0 1 0 1 L  0 0 0 0 0
ca scop sa 
0 0 0 0
 0 0 0 0 0 0
 
distribuie 0 0 0 0 0 0

coeficienţii 1 1 0 0 −1 −1
1 1 0 0 −1 −1
matricelor de  1 1 −1 −1
 1 1 −1 −1

0 0 0 0 0 0
EA EA
 K 2  = [ P2 ] L  −1 −1 1 1  [ P2 ] = L  0 0
T  
rigiditate ale ɶ
 
 0 0 0 0


− −  −1 −1 0 0 1 1
elementelor astfel  1 1 1 1 

 −1 −1 0 0 1 1


incat sa multiplice o
0 0 0 0 0 0
aceeaşi matrice  1 −1 −1 1 
0

0 0 0 0 0 
 −1 1 1 −1
coloana a tuturor ɶ T EA   EA 0
 K3  = [ P3 ] L  −1 1 1 −1 [ P3 ] = L 0
0 1 −1 −1 1 
0 −1 1 1 −1


deplasărilor nodale  
 1 −1 −1 1  0

0 −1 1 1 −1

ale structurii. 0 0 1 −1 −1 1 

Curs M.V. Predoi 17

 Matricea de rigiditate globala
• Rezolvarea problemei presupune reunirea matricelor de
rigiditate ale elementelor astfel incat coeficienţii matricei
sa multiplice aceeaşi matrice coloana a deplasărilor
întregii structuri.

• Matricea de rigiditate globala se obţine ca suma a

matricelor de rigiditate extinse ale tuturor elementelor
 2 1 −1 0 −1 −1
 1 1 0 0 −1 −1
 
 −1 0 2 −1 −1 1 
[ K ] = ∑  Kɶ i  =  
i  0 0 − 1 1 1 − 1
 −1 −1 −1 1 2 0 
 
 −1 − 1 1 −1 0 2 

Curs M.V. Predoi 18

Conditii la limite si solicitari

9F
3
U1 = 0
2 2
2 AE ,
2
L 2 AE ,
2
L
V1 = 0 Fx 2 = 6 F
2 3
V2 = 0 Fy 3 = 9 F
6F
U3 = 0
1 1
AE,L 2

Curs M.V. Predoi 19

Rezolvarea sistemului de ecuatii
 2 1 −1 0 −1 −1  0   Fx1 
 1 1 0 0 −1 −1  0   F 
     y1 
 −1 0 2 −1 −1 1  U 2   6 F 
   =  
 0 0 −1 1 1 − 1 0
   F y 2 
 −1 −1 −1 1 2 0   0   F 
     x3 
 −1 −1 1 −1 0 2  V 3   9 F 

Sistemul de ecuatii redus se obtine prin eliminarea liniilor si coloanelor pentru

care deplasarile impuse sunt nule:

EA  2 1  U 2  6 F  FL 4 FL
 =  ⇒ U2 = ; V3 =
L 1 2  V 3  9 F  EA EA

Curs M.V. Predoi 20

 Tensiunile in tije
• Tensiunile in tije se obţin din ecuaţiile
constitutive (in acest caz legea Hooke)
EA
Ti = i i ( ∆Li ) ∆Li = (U 2i − U1i ) cosθi + (V2i − V1i ) cosθi
Li
Pentru exemplul considerat:

T1 = F ; T2 = 4 2 F ; T3 = 5 2 F

Curs M.V. Predoi 21

 Tema
• Studiu bibliografic de pe internet, privind
documentatie asupra Metodei Elementelor
Finite (Finite Elements Method FEM) si de
analizat exemplele din lucrarile respective.
• Pentru laborator se vor relua pasii de
calcul pentru structura data si se vor
programa in Matlab (Scilab).
• Se vor modifica parametrii de calcul (Arii,
forte, conditii la limite)

Curs M.V. Predoi 22