Professional Documents
Culture Documents
LUCRARE DE PROIECT
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
ORADEA
2017
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE ȘCOALA POSTLICEALĂ ˮ HENRI COANDĂˮ
ORADEA
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
ORADEA
2017
CUPRINS
CAPITOLUL I
A Arborelui Bronsic
Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.
Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza sau
provoaca criza de astm.
Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si scuamele de
animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte, oua, carne ) sau
medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina, aminofenazona, unele produse
micribiene ).
a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).
La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere ; mai
tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului, cu
dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de
obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie ; alteori e anuntata de
prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee ). Dispneea devine
paroxistica, brodipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat sau
alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe spate
si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.
a) beta - adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare (
ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc Izoprenalina (
Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor, ramane o
terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse retard ( Celestone,
Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline, calciu, potasiu. In general,
corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se
vor folosi doze minime.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se administreaza de la
inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice ( Ederen ),
oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).
CAPITOLUL II
In spital
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa,
deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu
munca, familia si prietenii sai.
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc
capacitatea de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub
eventualele influente nocive ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura
salonului trebuie sa fie de 18-20 ºC. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer
bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de
comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor
de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
pacientilor internati
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi
petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna,
musama, aleza sau traversa.
Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre care face
parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul din salon va fi
redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in
aceste saloane va fi atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului
la stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea echipei
medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept
pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai
ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si
disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita
aceste efecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat
tubului inhalant, cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul
auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se manifesta
printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa urmareasca fiecare
pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la moartea bolnavului.
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul asistentei
in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in functie de tipul
de reactivitate a pacientului.
vitale si vegetative
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale
si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a
acestora se anunta medicul.
Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa apara
stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru ; pentru fiecare
linie orizontala a foii de temperatura corespund 2 diviziunii de grad.
In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in
cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se
face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. Notarea grafica a tensiuni arteriale se
face astfel : pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ;
se hasureaza patratele foii de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.
cu astm bronsic
Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii de rau
astmatic necesita ajutor.
Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
- legume diferite
- preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
- fructe crude, compoturi
- supe de legume
- paine neagra
- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
- carnea, pestele
- laptele fermentat
- fainoasele
- ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.
In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana la
terminarea accesului.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da accidente alergice. Ca
doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de protectie, antiacide, regim
desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ),
fluidifiante, diuretice, oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie,
respiratie asistata.
Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a
halucelului sau calcaiului.
- punctie venoasa.
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica,
aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril,
ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de
cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si
etichetate, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite renale.
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza
cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere
la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se
dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind turgescente.
Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala sterilizata
fara substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.
Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de colectare
in functie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze dupa un efort de tuse.
Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.
In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in evidenta
eozinofile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori corpi Creola, adica
aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita
renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o imobilizeaza
cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu ajutorul unui
spray cu xilina isi anesteziaza limba, orofaringele si hipofaringele, urmand sa anestezieze
arboreal bronsic, instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu ajutorul unei
seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera de bronhoscopie.
- hemoragii
- diseminari tuberculoase
- suprainfectii cu diferiti germeni
- dureri in gura
- disfagie sau orofagie
- dureri retrosternale
- cefalee
- insomnii
- tuse
- expectoratie
- stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :
- aparatul Eutest
- expirograful Sodart
- pneumoscreen
Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit
si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele bucale obligatoriu
sterilizate ).
Educatia sanitara.
Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca aceste
persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm bronsic.
Aceasta profilaxie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea locuintei sau
a locului de munca.
Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei
complicatiilor.
CAPITOLUL III
ANEXA 1
Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg
Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Anamneza :
Problemele pacientului :
cu expectorante, bronho-
-dilatatoare si desconges-
traheobronsice. Linistesc
-turi si fructe.
adecvata. -mentos si evita
de medic cardiotonice,vaso-
-dilatatoare antiaritmice,
diuretice,hipotensoare.Ur-
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si
active,masaj al extremita-
-tilor.
necesar.
sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc
Bolnava.
hidroeteclorlitica explicandu-i
Pielii.
ANEXA 3
cu spectru
larg
PREDNISO
N
1 tb/zi per os
doza de atac
30mg/zi se
scade treptat
pana la 10
mg doza de
intr-
-tinere. Acti-
-une-
antiimfl-
-
amatoare,an-
-tialergic.
CAPTOPRI
L:
Tb 3x1/zi
per os.
Actiune
hipotensoare
.
NITROP-
ECTOR : tb
3x1/zi per
os.
Actiune
cardiotonica.
ASPACAR-
-DIN : tb
3x1/zi per
os.
Actiune
cardiotonica.
FUROSEMI
D
1tb la 2 zile
per
os.Actiune
-diuretica.
DIPIRIDA-
-MOL : 3x1
tb/zi per os.
Actiune
vaso-
-dilatatoare,
pentru
fluidificare.
ANEXA 1
CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Anomneza :
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta dispnee,
wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament de
specialitate.
Problemele pacientului :
- dificultate in a respire
- dificultate in a se alimenta
- perturbarea somnului
ANEXA 2
Diagnostic denursing
Obiective Interventii Evaluare
1.Dificultate in a res-
Pacienta sa Ii asigur pacientei o cat mai buna
Pacienta dupa 1-2 zile
spasmului musculatu-
si sa aiba administrez medicamentele normal, nu mai
wheezing. eliberate de
secretii.
2.Dificultate in a se Pacienta sa Ii explic bolnavei necesitatea Starea pacientei s-a
imapetenta. -tor
3.Perturbarea Pacienta sa Am asigurat liniste in salon ca Pacienta se odihneste
anexitatii manifestata
somn Convingem pacienta ca starea prezenta
ei o stare de
corespunza-
-tor
ANEXA 3
V.O = 13mm
la 2h
ANEXA 1
CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : M
Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani
Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Anamnoza :
Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6
zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica
manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv
evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare
si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si
bronhodilatatoare simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se
interneaza in sectia interne.
Problemele bolnavului :
de medic, bronhodilatatoare.
2.Alterarea starii Pacienta sa Calmez pacienta, o asez intr-un
Starea de anexitatea
expectoreze, explicandu-i
necestitatea acesteia.
transpiratii abundente
unei eventu- Asigur conditii corespunzatoare
-piratiilor. corporala
4.Perturbarea Pacienta sa Combat tusea si dispneea. Invat
Pacienta prezinta
V.O=43 %
18.06 125/70 80 36,6 18 1 1200 Hgh - astmatice.
V.N=13-15
2007 mmHg b/min ºC r/min ml g/100 ml PREDNISON
V.O=13,5 5 mg tb 3x1/zi
g/100 ml
19.06 125/80 80 36,6 18 1 1200 VSH - Actiune antiinf
V.N=1-10
2007 mmHg b/min ºC r/min ml mm la 1 h AMPICILINA
4x250 mg IM.
V.O = 5mm
la 1 h Actiune
20.06 125/75 82 36,6 19 1 1200 Glicemie antibiotic cu sp
2007 mmHg b/min ºC r/min ml V.N=80- BROMHEXIM
120mg %
3x2 tb/zi.Actiu
V.O=90mg
% mucolictic,fav
21.06 130/80 80 36,6 18 1 1200 Creatinina - expectora
V.N=0,6-1,2
2007 mmHg b/min ºC r/min ml mg% -tia,usureaza re
V.O=0,6 mg
%
3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o
afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice
varsta si indiferent de conditia sociala.
In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii
tipice suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se
aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.
Bibliografie
1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub redactia prof. Radu
Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983
Editura All,vol. II
Editura Corint