UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE

ŞI ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

ARTIN NINA

Reguli de conduită sau reguli de comportare necesare în activitatea

diplomatică

Referat

Autorul: ______________
Artin Nina, Grupa 201-RI

Conducător ştiinţific: _____________

Rotaru Veronica, dr., lector superior

CHIŞINĂU, 2018
 CUPRINS

I. INTRODUCERE
- actualitatea subiectului abordat
- scopul și obiectivele
- cuvintele cheie
II. REGULI DE COMORTAMENT ÎN ACTIVITATEA DIPLOMATICĂ
- vestimentația
- accesoriile
- salutul
- strângerea mâinii
- sărutul mâinii
- prezentările
- modul de adresare

III. CONCLUZIE

IV. BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Cuvintele cheie: protocol reguli de conduită, diplomație, activitate

diplomatică

Odată cu începutul existenței sale sociale, umanitatea a impus norme de

comportament în toate domeniile esențiale ale vieții: hrana și îmbrăcămintea,
relațiile dintre sexe, relațiie dintre inferiori și superiori, corespondența, primirea
oaspeților etc. Comportamentul precis în aceste ocazii a fost codificat în reguli
precise, iar a nu le respecta înseamnă a te exclude din categoria ta socială.

În toate timpurile, în toate tipurile de grupuri umane, politețea a fost

indispensabilă traiului în comun, chiar dacă obiceiurile difereau de la o țară la alta,
de la o epocă la alta.

Umanitatea necesita anumite reguli de comportament comun pentru a nu debalansa

societățile, astfel să se reducă riscul haosului și a dezordinii totale, ce în final ar
duce la concluzia ca diferența între om și animal nu mai există.

În mod paradoxal aceste reguli codificate și învățate nu limitează libertatea

individului, ci dimpotrivă o lărgesc. Știind precis cum trebuie să se poarte în toate
ocaziile vieții, omul manierat capătă siguranța de sine, scapă de complexe , este
acceptat și respectat de cei din jur, într-un cuvânt devine mai liber.

Aceste reguli de comportament includ în sine bunele maniere, ceea ce putem numi
Eticheta.

Bunele maniere au fost inventate la curțile regale și adoptate de către

aristocrație, singura clasă aptă pe atunci să decidă dacă un anumit obicei era
necesar să-l impună.1

1
Marinescu Aurelia.Codul bunelor maniere astazi, Ed.Humanitas, Bucuresti,1995.
Descoperim pe parcurs, indiferent de mediul social,oameni plini de bun simț și de
tact și astfel ne dăm repede seama că averea și rangul social n-au prea mare
importanță când este vorba de o comportare civilizată.

Bunele maniere se includ în regulile de conduită, ce aparțin muncii inteligente.

Manierele sunt cheia bunelor relații dintre oameni. Ele guvernează modul în care
se poartă unii cu alții, indiferent dacă se află într-o mână sau într-un cabinet cu
labirinturi de mahon.

Când oamenii care lucrează în același loc, aderă la regulile comportamentului

social, locul de muncă devine eficient. Nu există confuzie și pierdere de timp.

O regulă de aur în conduită după care ar trebui să se ghideze orice personalitate

este: “Cind esti amabil cu ceilalti si ei sunt amabili cu tine”.

Un adevărat diplomat este înalt apreciat de colegi, de conducere, dar și de oamenii

cu care intră în contact zilnic deoarece ei știu să manifeste acest interes necesar
față de ceilalți,au simțul dreptății și sunt morali în relațiile diplomatice și
activitatea ce o îndeplinesc.2

2
Michael Howlwtt. Studiul politicilor publice,Ed.Epigraf,Chisinau,2004.
 I. REGULI DE COMPORTAMENT ÎN ACTIVITATEA DIPLOMATICĂ

Principiul – o comportare adecvată dă roade, ea nu numai că îmbunătațește

climatul de muncă și contribuie la ridicarea moralului angajaților, creând o imagine
favorabilă companiei, ci și joacă un rol important în obținerea profitului. Este
foarte important de știut, că o companie al cărei personal are o comportare demnă
și de înaltă clasă, atrage și păstrează lumea buna – fapt atât de important în practica
diplomatică a statelor, în urma cărora se pot încheia, negocia diverse tratate
avantajoase părților implicate.3

Regulile de comportament contribuie la buna desfășurare a relațiilor din

societate, dar și influențează în mod direct la desfășurarea normal a activității
diplomatice. Necunoașterea sau ignorarea unor reguli de etichetă, acceptate într-o
anumită țară , de către un anumit agent diplomatic străin poate duce la interpretări
eronate și chiar complicații politice, care depășesc sfera relațiilor strict personale
ale celor în cauză.4

Regulile de conduită în activitatea diplomatică își găsesc reflectare într-un

sentiment uman profund de considerațiune și respect. Bunele maniere le găsim de
la vechile civilizații ale Asiriei, Babilonului, Egiptului, Imperiului Persan, Roma și
Imperiul Bizantin.

În Evul Mediu existau diferite coduri, cele mai importante fiind Codul Onoarei,
Codul Dragostei, Codul Alimentar si Codul Vestimentar. Aceste coduri, practic
există și astăzi, ele fiind completate de altele noi si care au o eficacitate deosebită,
întrucât joacă un rol esențial în stabilirea statutului social și a sistemului de valori.

3
VIPs – Very Important Persons .

4
Filip Veaceslav. Eticheta, Protocol, Practica Diplomatica,(Ghid al MAI),Chisinau, 1998
Cele mai de preț valori în sistemul diplomatic sunt considerate curtoazia,
frumusețea, înțelepciunea, curajul și veșmântul, ultimul ca semn obligatoriu de
sărbătoare, de ceremonie, de o magică eleganță.

Înainte de a aborda unele aspecte ce țin de regulile de comportament sau de

conduită în activitatea diplomatică, voi atrage atenția asupra faptului că acestea
sunt niște norme de protocol care se aplică și la activitățile private, din cauza
distincțiilor sociale dintre oameni. Respectiv în acest caz, normele de protocol vor
ține seamă de vârstă, sex, starea civilă și gradul de rudenie al participanților. Se vor
lua în considerație meritul persoanelor și distincțiile (civile si militare) pe care le
au, pentru a-i trata corect.

În cadrul unei activități sociale ordinare, orice diplomat trebuie să se comporte

tinind cont de citeva reguli simple, si anume: primele vor fi, conform ordinii de
precaderi, femeile casatorite, urmate de femeile celibatare, barbatii casatoriti,
barbatii celibatari. Deasemenea în aceste cazuri vom ține cont de vârstă și merite
(distincții). Există cazuri excepționale când un domn să aibă prioritate față de o
doamnă. Doamnele se bucură de aceleași onoruri și atenții pe care le au soții lor
conform rangului pe care îl dețin. Cuplurile matrimoniale nu se vor așeza
împreună, ci vor fi intercalate cu invitați de același rang.

Femeile celibatare vor ceda prioritate celor casatorite, făcând excepție doar
cazurile când acestea au ranguri și titluri. În cadrul instituțiilor sau organizațiilor
unde prestează servicii, femeile își vor ocupa locul conform funcției.

Dacă ar fi sa ne referim la foștii posesori ai titlurilor nobiliare , ei vor ocupa locul

ce le corespunde in societate, de prioritati se vor bucura numai la reuniunile și
festivitățile organizate de societățile lor.

Diplomatul este considerat omul perfect în tot ceea ce face, deaceea cei din
jur mereu vor atrage atenția la modul lui de a se comporta fie la locul de munca, fie
în viața de zi cu zi. El este un exemplu demn și deaceea mereu va tinde să se
perfecționeze în modul său de a se prezenta lumii în așa fel, ca să fie valorificat la
maxim. În acest caz, chiar și cel mai mic detaliu ce ține de personalitate si
comportament se va lua în considerație.

- Vestimentația5

“Haina face pe om ” sau “Nu haina face pe om”. Independent de adevărul

care se ascunde în spatele acestor afirmații, dar haina trebuie să fie concepută în
așa fel încât să pună în valoare personalitatea unei femei. Femeile, se zice ca au un
al șaselea simț care le spune cum sa îmbrace o rochie de doi bani ca pe un model
de la o mare casă de modă.

Pentru barbat mai mult decit pentru femei, putem exprima această primă
regulă: “sa nu cauți să epatezi”. Dar și femeile trebuie să dea dovadă de tact. Nu
trebuie să te imbraci din cauza cuiva. Te îmbraci pentru tine și conform activității
în care ești implicat. Ținuta este obligatorie și necesita respectată, mai ales când
ești însărcinat cu misiuni diplomatice.

Pentru femeie întotdeauna este important să-și găsească și să-și păstreze un stil
care să le avantajeze.

- Accesoriile

Eleganța depinde mult de detalii și accesorii.

Un guler de cămașă curat și bine călcat, o cravată bine asortată – ridică valoarea
unui costum cât de modest nu ar fi.

Podoabele potrivite se aleg cu mare atenție. Oricât de tentante ar fi, bijuteriile

autentice nu se poarta decit in situații deosebite.

Femeia din corpul diplomatic trebuie în fiecare zi sa găsească accesoriile potrivite

la costumul pe care îl poartă, să știe ce este potrivit cu vârsta – astfel încât acestea
să fie un plus pentru succesul în activitatea sa.6

5
Valci Grazia. Bunele Maniere in Europa. Ghid al comportamentului civilizat, Grupul editorial
Corint,Bucuresti, 2005
Femeile, ca femeile! Dar bărbații? Un barbat trebuie să poarte minimul de bijuterii
: “Barbatul diplomat bine îmbracat – este cineva ale cărui bijuterii nu le observi ,
iar când în final vezi ceva sclipitor, este întotdeauna de bună calitate și lipsit de
extravaganță.”

Deci putem spune că un barbat elegant nu ar trebui să poarte altceva în afară de

verighetă și de ceas – eventual un ac de cravată, seara.

- Salutul

Salutul reprezintă o adevarată comoară în relațiile civilizate ale societatii.

Câtă frumusețe poartă acest mesaj dacă este facut cu corectitudine, eleganță și tact.
Un salut corect îți crează un confort deosebit, te apropie sufletește de persoana care
te salută și te predispune de a comunica cu ele.

Orice salut este o expresie a politeții, dar și un indice al culturii unui popor și al
persoanei respective.

Deaceea un atribut important în cadrul comportamentului diplomatic îl are modul

în care ne salutam cu ceilalți, sau facem cunoștința cu oamenii pe care nu îi
cunoaștem. Este foarte important cum reacționezi cu vocea și cu corpul – arată ce
fel de persoană esti și de această depinde în continuare discursul ce va avea loc.

Respectiv cind îi saluți pe ceilalți este important să:

1. Să te ridici in picioare;
2. Să faci un pas înainte și să zâmbești
3. Să-ți spui numele;
4. Să dai mâna cu persoana respectiva;
5. Să repeți numele celeilalte persoane și să spui ceva de genul: “Îmi pare bine
să vă cunosc, doamnule”, chiar si “Buna domnule Adams ”ar fi de ajuns.

6
Baldrige Letitia. Codul bunelor maniere in afaceri, Intergraf S.R.L, Bucuresti, 1995.
Vom găsi bunăvoința și vom respecta practica existentă în toată lumea:

- bărbatul va salute femeia primul;

- cel tânăr pe cel învârstă;

- inferiorul pe cel superior.

 Strângerea mâinii

Mâna întinsă se strânge cu caldură și respect!

Atât bărbații cât și femeile isi vor scoate mănușile când își vor întinde
mâinile pentru a se saluta. Este o regulă obligatorie pentru toți, si nu doar pentru
cei ce sunt antrenați într-o activitate diplomatică.

La strângerea mânii, ordinea stabilită este urmatoarea:

- prima întinde mâna doamna;

- persoana mai învârstă celei tinere;

- superiorul inferiorului.

 Sarutul mâinii

Este un gest grațios și romantic, care își are începuturile în Franța Evului
Mediu.

În prima jumătate a secolului XX, în Moldova, acest gest mai era încă în uz, în
orașe și mai puțin la sate. În prezent însă, sarutul mâinii nu se mai practică. De
regulă, se sărută doar mâna femeii căsătorite și aceasta nu se face într-un mediu
deschis, în stradă sau pe peronul unei gari. Acest gen se practică la concertele de
orgă și balet, recepții, în sălile de teatru. Bărbatul se va înclina spre mâna care i se
întinde, fără a o ridica în sus, atingându-și usor buzele de ea. Femeia în asemenea
situație trebuie să ofere mâna cu multa grație și respect. Probabil nu există un alt
gest mai frumos decât sărutul mâinii, de aceea în cadrul activităților diplomatice se
mai păstreaza acest fin obicei , după cum îl numea Jacqes Gandouin (obicei).
  Prezentarile

Toata lumea dorește să își facă noi relații, să-și lărgească cercul de
cunoștințe. Nimeni nu poate să o facă fără a fi prezentat, chiar dacă este o persoană
care se bucură de notarietate publiă.
Prezentările se bazează pe câteva criteria care trebuie cunoscute de orice om
civilizat pentru a fi aplicate corect.
Ordinea de prezentare depinde de vârstă, sex, rang, funcție publică sau statul
civil. Deaceea în cadrul ceremonialului prezentării, se va ține cont de anumite
reguli elementare, pentru a nu face gafe de care ne va fi rușine noua înșine:
- barbatul se prezintă femeii;
- cel mai tânăr se prezintă celui mai în vârstă;
- cel mai mic în rang celui mai mare în rang;
- inferiorul superiorului;
- domnișoara doamnei căsătorite.
La prezentarea membrilor unei delegații straine care se află în vizita la
instituția unde lucrăm se va respecta pricipiul ierarhic și cel al sexelor.
Conducătorul instituției îi va aștepta la intrare, le va întinde mâna și le va ura un
sincer Bun venit, invitându-i cu amabilitate ca să-și ocupe locurile la masa de
negocieri.

 Modul de adresare

Indiferent de circumstanțe, adresarea reprezintă o lege în ceremonialul social

în general, și ceremonialul diplomatic în particular. În limba română este folosită
curent adresarea Dumneavoastra, atunci când comunicam cu diverse persoane, în
special cu rang sau cele necunoscute. Defapt , există și un alt mod de adresare Tu -
pe care îl utilizează persoanele mai în vârstă în raport cu cele tinere, persoanele cu
un anumit grad de rudenie și cele care au stabilit anterior anumite relații apropiate.

Întrucit activitatea diplomatica are un gen mai solemn, în cadrul acesteia numai
decât ne vom adresa celor prezenti Doamnelor si Domnilor, aceasta fiind
suficient, fara a apela la Domnișori si Domnișoare.

În situațiile unde asista primele persoane de stat (Președintele țării, Președintele

Parlamentului, Prim-ministrul,etc.) adresarea va începe cu ei, datorită poziției
excepționale pe care o ocupă în sistemul de valori ale societatii.

Exista trei titluri de adresari:

1. Adresarea de politețe - Domnule, Doamnă;

2. Adresarea după titlul funcției –Domnule Ambasador, Domnule Primar
General;
3. Adresarea dupa titlul onorific – Excelenta, Maestate, Onorabile, Prea
Onorabile.

Desigur, ca pe lângă toate formalitățile de salut, adresare, prezentare sau

ținută, un bun funcționar din cadrul Serviciului Diplomatic și Consular trebuie să
fie manierat și în timpul servirii mesei sau chiar să cunoască cum ar trebui să
aranjeze o masă în cadrul unei festivități protocolare.

Agentul diplomatic, așezându-se la masa numai decât va ține cont de câteva reguli
de conduită și ținută in timpul mesei:

- Stă drept și nu înțepenit;

- Nu pune picioarele nici sub scaun, dar nici prea departe in fata, pentru a nu-i
incomoda pe vecini;
- Nu se agata de scaun ca niste copii mici.
- În nici un caz brațele, dar mai ales coatele nu trebuie să stea pe masa;
- Nu ține farfuria din care mănâncă în mâini.
- Eventualele retușuri necesare după masa se vor face numai la baie - de exemplu
împrospătarea rujului sau aranjarea parului.

O regulă de politețe, dar și o prescripție medicală este să nu mâncăm

niciodată grăbit și nervos, iar discuțiile neplăcute trebuie evitate în timpul mesei cu
orice preț. Desigur că regulă a nu bea și vorbi cu gura plină este cunoscută de toți,
însă ea continua și astăzi să fie încălcată mai ales în timpul meselor cotidiene.
 Referitor la băuturi, trebuie să fim foarte atenți. Ele se servesc prin partea
dreaptă . Omul inteligent când va turna în pahare nu va atinge marginea paharului
sau a cupei de sticlă din care toarnă.

O regulă de etichetă în timpul deservirii vinurilor, este cea de a înveli înainte sticla
cu vin cu un șervețel pentru a acoperi marca și pentru a absorbi picăturile de vin în
caz dacă acestea s-ar prelinge. Paharele se vor umplea trei sferturi, astfel ca să fie
comod de servit băutura din ele.

Este foarte necesar de știut care produse se servesc cu lingura, care cu mâna și
care cu furculița și cuțitul. Cunoașterea corectă a acestui detaliu creează impresie
placută celui care stă alături și observă modul tău de servire a mesei.
 CONCLUZIE

Ca o mică concluzie la tot ce s-a menționat mai sus, aș putea afirma că un

bun diplomat, sau funcționar diplomatic din cadrul Corpului diplomatic, indiferent
de țara din care provine, trebuie să fie asigurat deci cu toate capacitățile și
abilitățile diplomatice necesare pentru a anticipa, a acționa și a reacționa la
evenimentele internaționale ce sunt în masură să afecteze interesele naționale.

El trebuie să cunoască și să se comporte conform « regulelor de conduită»sau

« regulelor de comportare» la care se referă eticheta, ceea ce va contribui la buna
desfășurare a relațiilor din societate, în general, și la o desfășurare normală a
activității în afaceri în special. Este foarte importantă cunoașterea i aplicarea
acestor reguli de către fiecare partener, dat fiind ca necunoașterea sau ignorarea lor
pot duce, uneori, la interpretări eronate, la complicații relaționale care depășesc
sfera relațiilor strict personale ale celor în cauză. Nu se pot concepe relații între
parteneri fără contactul uman necesar și, în cadrul acestui contact, fără respectarea
unor reguli de etichetă.

Necunoașterea acestor reguli poate fi considerată, în ultimă instanță, o lipsă

de competență profesională a unei persoane chemate să reprezinte interesele unei
părți pe planul relațiilor specifice. În concluzie, însușirea și respectarea unor reguli
de etichetă pot și trebuie să constituie o sarcină de ordin profesional.
 BIBLIOGRAFIE

1. Baldrige Letitia. Codul bunelor maniere in afaceri, Intergraf S.R.L,

Bucuresti, 1995.
2. C.Alexandrescu , O.Barbulescu, N.Fontino, A.Iosipescu. Mic dictionar
diplomatic roman, Ed.Politica, Bucuresti, 1967, p.126.
3. Filip Veaceslav. Eticheta, Protocol, Practica Diplomatica,(Ghid al
MAI),Chisinau, 1998.
4. Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Ed.Bibliotheca,
Tirgoviste, 2008.
5. Marinescu Aurelia.Codul bunelor maniere astazi, Ed.Humanitas,
Bucuresti,1995.
6. Michael Howlwtt. Studiul politicilor publice,Ed.Epigraf,Chisinau,2004.
7. Valci Grazia. Bunele Maniere in Europa. Ghid al comportamentului
civilizat, Grupul editorial Corint,Bucuresti, 2005.
8. G.F.Kennan, The future of our professional diplomacy in”Foreing service
Joural”, 1995.
9. VIPs – Very Important Persons .
10.Jules Cambon, Le diplomate, Paris, 1926.