Memoriu Tehnic Is de

SUN GARDEN: CONSTRUIRE ANSAMBLU INDUSTRIAL FAZA: P.Th.
+D.E. (R.01)
PROIECT NR. 54 / 2018
FAZA: P.Th.+D.E. / INSTALATII SANITARE
DENUMIRE PROIECT: Construire ansamblu industrial : Hala A productie si

depozitare; Hala B depozitare produse chimice; Hala C productie si birouri/grup
social; Hala D (depozit tehnologic); Echipamente tehnologice exterioare; Anexe.
Amenajare alei interioare si drumuri, platforme. Amenajare spatii verzi si imprejmuire.
Utilitatii interioare si bransamente utilitati existente, Desfiintare constructii existente
si Organizare de santier
PROIECTANT : GENERAL INSTAL COMP
BENEFICIAR : SUN GARDEN MANAGEMENT S.C.S
pag. 1 / 31
+D.E. (R.01)
FOAIE DE GARDA
Denumire proiect: Construire ansamblu industrial: Hala A productie si

depozitare; Hala B depozitare produse chimice; Hala C productie si birouri/grup
social; Hala D (depozit tehnologic); Echipamente tehnologice exterioar; Anexe.
Amenajare alei interioare si drumuri , platforme. Amenajare spatii verzi si
imprejmuire. Utilitatii interioare si bransamente utilitati existente, Desfiintare
constructii existente si Organizare de santier
Adresa constructie : DC 136A, nr 162, Cartier Pucioasa Sat, Oras

Pucioasa, Judetul Dambovita.
Numar proiect: 54/ 2018
Investitor: SUN GARDEN MANAGEMENT SOCIETATE IN

COMANDITA SIMPLA
Faza: P.Th.+D.E.
Proiectant general: ROBERTA LEONARDO BIROU INDIVIDUAL DE

ARHITECTURA
Comuna Dragomiresti Vale, Sat Dragomiresti Deal
Tel. (+40) 0720 709264.
Arh. ROBERTA LEONARDO
pag. 2 / 31
+D.E. (R.01)
COLECTIV DE ELABORARE
PROIECTANT GENERAL: ROBERTA LEONARDO BIROU

INDIVIDUAL DE ARHITECTURA
Arh. Roberta Leonardo
PROIECTANTI PE SPECIALITATI:
arhitectura: ROBERTA LEONARDO

BIROU INDIVIDUAL DE
ARHITECTURA
Arh. Roberta
Leonardo
Rezistenta : S.C. B&D GLOBAL

CONSTRUCT S.R.L.
Ing. Daniel Stefan
instalatii sanitare: S.C. GENERAL INSTAL

COMP S.R.L.
Ing. Alexandru Melita
instalatii termice: S.C. GENERAL INSTAL

COMP S.R.L.
Ing. Octavian Mare
instalatii electrice: S.C. GENERAL INSTAL

COMP S.R.L.
Ing. Augustin Stanciu
pag. 3 / 31
+D.E. (R.01)
sistematizare verticala: S.C. Dinamic nel

concept S.R.L.
Ing. Cornelia Neacşu
DOCUMENTATIA CUPRINDE:
piese scrise :
1. Foaie de capat
2. Lista semnaturi
3. Borderou
4. Memoriu tehnic instalatii sanitare
5. Breviar de calcul
6. Caiet de sarcini
7. Program de faze determinante
8. Liste de cantitati
piese desenate :
DENUMIRE PLANSA SCARA
IS01 PLAN RETELE EXTERIOARE NORD REV1 1 : 200
IS02 PLAN RETELE EXTERIOARE SUD REV1 1 : 200
IS03 PLAN INVELITOARE HALA A REV1 1 : 100
IS04 PLAN PARTER HALA A REV1 1 : 100
IS05 PLAN RADIER HALA A REV1 1 : 100
IS06 PLAN INVELITOARE HALA B si C REV1 1 : 100
IS07 PLAN INSTALATII SANITARE HALA B si C REV1 1 : 100
IS08 PLAN RADIER HALA B si C REV1 1 : 100
IS09 PLAN INSTALATII SANITARE HALA D REV1 1 : 100
IS10 PLAN HIDRANTI INTERIORI HALA A REV1 1 : 100
IS11 PLAN HIDRANTI INTERIORI HALA B si C REV1 1 : 100
IS12 PLAN HIDRANTI INTERIORI HALA D REV1 1 : 100
IS13 PLAN SPRINKLERE MONTATE LA PLAFON HALA A REV1 1 : 100
IS14 PLAN SPRINKLERE MONTATE SUB OBSTACOLE HALA A
1 : 100
REV1
IS15 PLAN SPRINKLERE TAVAN HALA B si C REV1 1 : 100
pag. 4 / 31
+D.E. (R.01)
IS16 PLAN SPRINKLERE SUB OBSTACOLE HALA B si C REV1 1 : 100
IS17 PLAN SPRINKLERE HALA D REV1 1 : 100
IS18 SCHEMA FUNCTIONALA INCENDIU REV1 -
IS19 PLAN STATIE POMPARE INCENDIU REV1 1 : 50
IS20 PLAN STATIE POMPARE APA POTABILA REV1 1 : 50
IS21 SCHEMA FUNCTIONALA STATIE POMPARE APA POTABILA
-
REV1
IS22 PROFILE LONGITUDINALE "A" REV1 1 : 100 / 1:500
IS23 PROFILE LONGITUDINALE "B" REV1 1 : 100 / 1:500
IS24 SCHEMA COLOANE PLUVIALE HALA A REV1 -
IS25 SCHEMA COLOANE PLUVIALE HALA B, C, D REV1 -
IS26 DETALII INSTALATII SANITARE REV1 -
pag. 5 / 31
+D.E. (R.01)
pag. 6 / 31
+D.E. (R.01)
MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE

CAP.1 DATE GENERALE
Prezenta documentatie trateaza la faza D.D.E. instalatiile sanitare

aferente lucrarii: " Construire ansamblu industrial: Hala A productie si
depozitare; Hala B depozitare produse chimice; Hala C productie si
birouri/grup social; Hala D (depozit tehnologic); Echipamente tehnologice
exterioar; Anexe. Amenajare alei interioare si drumuri , platforme. Amenajare
spatii verzi si imprejmuire. Utilitatii interioare si bransamente utilitati
existente, Desfiintare constructii existente si Organizare de santier" amplasat
in orasul Pucioasa, Cartier Pucioasa Sat, DC 136A nr 162, Jud. Dambovita.
Date de identificare ale cladirii:

- Categoria de importanta a cladirii....................“C” - constructie de
importanta normala;
- Clasa de importanta a constructiilor................“III” - constructie de
importanta normala;
- Grad de rezistenta la foc: ............................. “II” risc mare de
incendiu;
Documentatia trateaza urmatoarele categorii de lucrari:

 instalatiile sanitare curente de apa si canalizare pentru obiectele
sanitare;
 instalatia de canalizare a apelor pluviale;
 instalatia de combaterea incendiului cu hidranti interiori, hidranti
exteriori,sprinklere;
 instalatii de inmagazinare si pompare apa potabila.
 instalatii de inmagazinare si pompare apa pentru stins incendiu.
La întocmirea proiectului s-au avut in vedere :
 planurile de arhitectura;
 tema beneficiarului
Proiectul a fost întocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor prescriptii
în
vigoare:
 P 118 / 1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
 I.9–2015 – Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
instalatiilor sanitare aferente cladirilor. (Revizuire si comasare
normativele I9-1994 si I9/1-1996);
 P118/2-2013 - Normativ privind securitatea la incendiua aconstructiilor,
Partea a II-a -Instalatii de stingere;
pag. 7 / 31
+D.E. (R.01)
 SR EN 12845:2015/AC:2016 - Instalatii fixe de lupte împotriva
incendiului. Sisteme automate de stingere tip sprinkler. Calcul, instalare
şi întretinere;
 STAS 1478 – Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile şi
industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare.
 SR 1846-1/2006 – Instalatii sanitare. Determinarea debitelor de ape
uzate de canalizare. Prescriptii de proiectare.
 SR 1846-2/2006 – Instalatii sanitare. Determinarea debitelor de ape
meteorice. Prescriptii de proiectare.
 STAS 4273-83 – Constructii hidrotehnice. Incadrearea in clase de
importanta .
 STAS 9470-73 – Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente
.
 STAS 1795-87 – Instalatii sanitare. Canalizare interioara. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
 STAS 6054-77 – Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
 Ordin M.A.I. nr. 163 / 2007 privind Norme Generale de aparare împotriva
incendiilor;
 Legea nr. 10/1995 – Calitatea in constructii, actualizata cu Legea nr.
123/2007, Legea nr. 177/2015;
 Legea nr. 50/1991 – Autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata si actualizata.
CAP.2 INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA POTABILA SI CU RISC DE

CONTAMINARE
Alimentarea cu apa potabila se face din sursa de apa proprie

reprezentata prin 6 puturi forate, echipate cu pompe submersibile si prin
intermediul unui racord de la reteaua publica de apa, racord prevazut cu
camin apometru. Prin intermediul pompelor submersibile se va asigura
necesarul de apa pentru consum menajer si pentru umplerea rezervoarelor de
apa pentru incendiu.
Parametrii de debit si presiune pentru instalatia de apa se vor asigura de
la o statie de pompare, compusa din:
 rezervor tampon suprateran cu capacitatea de 100mc amplasat in
apropierea statiei de pompare incendiu;
 grup pompare compus din doua pompe;
pag. 8 / 31
+D.E. (R.01)
 rezervor hidrofor.
Grupul de pompare si rezervorul de hidrofor se va amplasa in cladirea
aferenta statiei de pompare incendiu.
Distributia apei de la statia de pompare la consumatori se va realiza
printr-o retea de distributie subterana din conducte de polietilena de înalta
densitate.
Instalatia interioara de alimentare cu apa asigura alimentarea obiectelor
sanitare si a consumatorilor tehnologici din zona de productie.
Prepararea apei calde de consum se va realiza local prin intermediul
unor boilere electrice cu exceptia vestiarelor din hala C, unde apa calda se
prepara cu agent primar de la centrala termica. Apa calda menajera, astfel
preparata se va distribui la obiectele sanitare prin intermediul unor conducte
care se vor amplasa în paralel cu cele de apa rece.
Instalatia interioara de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va
executa cu tevi din otel zincat pentru distributia principala si din PE-Xa la
nivelul gruparilor sanitare PN 10 bari, izolate cu armaflex.
Tevile trebuie sa fie conform certificatelor de calitate al producatorului si
sa fie agrementate tehnic. Inainte de a fi puse in opera tevile vor fi supuse la
verificari. Imbinarea conductelor se va face prin fitinguri tip strangere. Tevile
se vor izola cu o izolatie speciala comercializata de preferat de la acelasi
furnizor de tevi.
CAP.3 INSTALATII DE CANALIZARE
Evacuarea apelor uzate din cladire s-a prevazut prin instalatii complet
separate astfel:
 canalizarea apelor uzate menajere;
 canalizarea apelor pluviale de pe acoperisul cladiriilor;
 canalizarea apelor pluviale de pe platformele exterioare.
Deoarece in zona amplasamentului nu exista retele publice de
canalizare menajera sau pluviala instalatiile de canalizare a apelor uzate
menajere, cele cu grad de contaminare si pluviale au fost prevazute sisteme
de tratare si stocare in incinta.
Instalatii de canalizare menajera
pag. 9 / 31
+D.E. (R.01)
Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere asigura
colectarea şi evacuarea în reteaua exterioara de canalizare din incinta, a
urmatoarelor categorii de ape uzate:
 ape uzate menajere provenite din functionarea obiectelor sanitare,
inclusiv WC;
 ape de condens provenite din functionarea aparatelor de climatizare a
aerului.
 ape contaminate provenite de la dusurile de decontaminare si de la zona
de descarcare
Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare se evacueaza
gravitational, prin curgere libera, la reteaua de canalizare exterioara care se
va executa în incinta. Apele astfel colectate se vor directiona catre o statie de
epurare, dupa care se vor descarca intr-un bazin de retentie existent ce se va
redimensiona.
Condensul provenit de la aparatele de climatizare se va prelua prin
conducte din PP şi se va dirija spre coloanele de ape uzate. Racordarea acestor
conducte se va face prin sifonare.
Apele uzate scurse accidental pe pardoseala se vor colecta prin sifoane
de pardoseala.
Conductele de legatura ale obiectelor sanitare, coloanele şi conductele
orizontale colectoare a apelor uzate menajere, se vor executa cu tuburi şi
piese de legatura din polipropilena (PP).
Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere se
racordeaza la reteaua exterioara de canalizare din incinta prin intermediul
caminelor de racord.
Instalatiile se executa din :
- pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare : tuburi si piese de
legatura din polipropilena PP;
- pentru coloanele de canalizare menajera tuburi si piese de legatura
polipropilena PP;
- pentru conductele de canalizare exterioare cu diametre mai mici de DN500:
tuburi si piese de legatura din PVC-KG ;
- pentru conductele de canalizare exterioare cu diametre mai mari de DN500:
tuburi si piese de legatura din PAFSIN;
- camine de vizitare prefabricate din polietilena sau beton.
Instalatii de canalizare pluviala

pag. 10 / 31
+D.E. (R.01)
Colectarea si evacuarea apelor pluviale se va realiza prin sistemul de

drenare pentru acoperişuri Geberit Pluvia care este bazat pe un sistem de
aspiratie cu presiune negativa. Sistemul este compus din receptori de terasa,
tevi şi fitinguri realizate din HDPE Geberit. Sistemul este compus din colectoare
orizontale care vor prelua receptorii si coloane verticale cu deversare in
canalizarea exterioara.Se vor prevedea mufe antifoc pentru tronsoanele de
conducta Geberit Pluvia ce traverseaza pereti cu rezistenta la foc.
Toate receptoarele vor fi prevazute cu rezistenta electrica pentru
dezghetare, cu declansare automata. Intreaga instalatie de apa pluviala va fi
izolata impotriva condensului. Pentru hala D (hale neincalzita) se va prevedea
fir incalzitor pe intreaga retea de pluviala.
Instalatiile interioare de canalizare pluviala se racordeaza la reteaua
exterioara de canalizare din incinta, prin intermediul caminelor de racord.
Apele sunt directionate catre bazinul de retentie ape pluviale.
Canalizarea pluviala colectata de pe suprafata platformelor de parcare
si drumurilor din incinta cu ajutorul gurilor de scurgere si a rigolelor vor fi
colectate intr-o retea distincta de cea a celorlalte retele de canalizare, tratate
prin intermediul unui separator de hidrocarburi cu by-pass, dimensionat
corespunzator debitului rezultat, dupa care se vor deversa în bazinul de
retentie existent ce urmeaza a fi marit.
Apele pluviale provenite de pe cladiri si cele rezultate din separatorul de
hidrocarburi sunt stocate intr-un bazin de retentie existent al carui volum va fi
marit cu 1700 mc.
ECHIPAREA CU INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR
NOTA GENERALA:
Instalatia interioara de sprinklere este proiectata in conformitate cu
standardul VDS, respectandu-se in acelasi timp si normativele nationale in
vigoare.
CAP.4 INSTALATIA DE HIDRANTI INTERIORI
pag. 11 / 31
+D.E. (R.01)
In concordanta cu Normativul privind securitatea la incendiu a
constructiilor, Partea a II-a, „Instalatii de stingere”, indicativ P118/2-2013 s-au
prevazut instalatii de hidranti interiori dupa cum urmeaza:
 Tip instalatie :.................................................................apa - apa (pentru
halele A,B,C);
 Tip instalatie :.................................................................apa - aer (pentru
hala D);
 Debitul specific minim al unui jet :...............................qhi = 2.1 l/sec;
(conform normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118/2 -
2013)
 Numar de jeturi pe punct (Hala A, B, C, D):.........................1;
(conform P 118/2 - 2013 art. 4.37)
 Numar de jeturi in functiune simultana:................................2;
 Lungimea minima a jetului compact :..............................lc = 10,0 m;
 Debitul de calcul al instalatiei :.................................Qhi =2x2.1= 4.2
l/sec;
 Timpul de actionare :..........................................................10 min;
 (conform P 118/2 - 2013 art. 4.35 art. d. pentru hala A,B,C,D)
 Volum minim rezerva intangibila pentru hala A,B,C,D,E:............Vhi = 4.2
l/s x 10 min= 2.52 m3;
Hnec = Hg+Hu+ Hp (mCA)
 Hg– inaltimea geodezica.............................................................18,0 mCA
 Hu– presiunea necesara la hidrant, cu furtun semirigid si diametrul duzei
de 12 mm, la debitul de 2.1 l/sec conform anexa nr. 4 este.. 38.7 mCA
 pierderea de presiune in instalatie............................................30,00 mCA
 Hnec....................................................................................87.00 mCA
Se vor utiliza hidranti echipati cu furtunuri semirigide cu lungimea de

30m, SR EN 671-1, avand teava de refulare cu diametrul orificiului final de 12
mm.
Accesoriile de trecere a apei (furtun de 30,0 ml. cu diametrul Dn. 33
mm., teava de refulare simpla, ajutaj de pulverizare a apei şi cheie de
manevra), vor fi pozate în cutii de hidranti şi nişe, astfel încât robinetele sa fie
la maxim 1,50 m de pardoseala, corespunzator P118/2-2013.
Conform normativului P118/2-2013 retelele interioare care alimenteaza

mai mult de 8 hidranti pe nivel, se proiecteaza inelar. Retelele inelare de
pag. 12 / 31
+D.E. (R.01)
conducte se prevad cu robinete de sectorizare astfel incat, in caz de avarie sa
nu se intrerupa functionarea a mai mult de 5 hidranti pe nivel. Robinetele de
pe retelele inelare se prevad sigilate in pozitia „Normal Deschis”.
Pentru instalatia din hala D, de tip apa-aer se va monta o electrovana

comandata de la butoanele de incendiu amplasate langa fiecare hidrant in
parte. Aceste electrovane se vor monta in camera ACS unde temperatura nu
va scade sub +4°C.
Intreaga instalatie de securitate la incendiu cu hidranti interiori va fi

realizata din conducte de otel.
Rezerva intangibila de incendiu este pastrata in rezervorul de incendiu
pentru hidranti interiori si exteriori amplasat suprateran in exteriorul cladirii.
Reteaua de distributie exterioara asigura atat alimentarea cu apa pentru
hidrantii interiori cat si pentru hidrantii exteriori, fiind realizata din PEHD,
ingropata sub adancimea de inghet.
Reteaua de hidranti interiori si exteriori va fi deservita de un grup de
pompare comun. Pompele intra in functiune automat, functie de presiunea din
instalatie si sunt oprite numai manual din statia de pompe.
Deoarece in viitor se doreste extinderea cladirii la calcului pompelor s-a
tinut cont de aceasta extindere.
Grupul de pompare va fi format din trei pompe ( una activa, una de
rezerva si pompa pilot) cu caracteristicile urmatoare:
 pompa activa diesel: Q = 25l/s ; H =90 mCA
 pompa rezerva diesel Q = 25l/s ; H = 90 mCA
 pompa pilot electrica: Q = 1l/s ; H = 100 mCA
CAP.5 INSTALATIA DE HIDRANTI EXTERIORI
Constructia fiind o cladire pentru productie si depozitare, conform art.

6.1 şi datelor din ANEXA nr. 8 din Normativ privind securitatea la incendiu a
constructiilor, Partea a II-a - Instalatii de stingere, P118/2-2013, va fi protejata
cu hidranti exteriori pentru stingerea incendiului, fiind necesar un debit de apa
de 30 l/s. Dar, pentru constructiile echipate cu instalatii de stingere cu
sprinklere debitul de apa pentru stingerea din exterior este de 20l/s.
In conformitate cu cerintele P118/2-2013 se vor utiliza hidranti exteriori
supraterani Dn 100 mm respectiv subterani Dn 80mm. Pentru alimentarea cu
pag. 13 / 31
+D.E. (R.01)
apa a hidrantilor exteriori precum si alimentarea cu apa a hidrantilor interiori
se va realiza o retea inelara cu conducte din PEHD cu diametrul de 160mm.
Reteaua va fi prevazuta cu vane de sectorizare astfel incat sa se poata izola,
în caz de avarie, portiuni de maximum 300 m. Vanele de sectorizare se vor
sigila în pozitia „normal deschis“.
Hidrantii exteriori se vor amplasa la minim 5 m de zidul cladirii. Aceştia
vor fi dotati cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, tevi
de refulare etc.), astfel incit sa se asigure parametrii de calcul, debitul de apa
si presiunea pentru interventia la nivelul cel mai înalt, conform prevederilor
P118/2-2013, art. 6.5.
Reteaua de distributie exterioara asigura atat alimentarea cu apa pentru
hidrantii interiori cat si pentru hidrantii exteriori, fiind realizata din PEHD,
ingropata sub adancimea de inghet.
Alimentarea cu apa a retelei de hidranti exteriori se va face din rezerva
proprie de apa, pentru hidranti exteriori si hidranti interiori.
Volumul rezervei de apa pentru hidrantii exteriori :
V = 3 x 3600 x 20 l/sec. = 216000 l = 216 m3
Presiunea necesara s-a determinat cu formula:

Hnec = Hg + Hu + Hlfurtun + Hp mH2O ;
Unde: Hg =18,0 mH2O ;
Hu =15,0 mH2O ;
Hlfurtun = A * l * qih2 = 0.0015 * 120 * 52 = 4.5 mH2O ;
A = coeficient egal cu 0.0015 pentru furtun DN 75;
Hp = 30 mH2O ;
Hnec = 68 mH2O ;
Rezerva intangibila de incendiu este pastrata in rezervorul de incendiu
pentru hidranti interiori si exteriori amplasat suprateran in exteriorul cladirii.
Reteaua de hidranti interiori si exteriori va fi deservita de un grup de
pompare ce va deservi atat instalatia de hidranti interiori cat si instalatia de
hidranti exteriori.
Deoarece in viitor se doreste extinderea cladirii la calcului pompelor s-a
tinut cont de aceasta extindere.
Grupul de pompare va fi format din trei pompe ( una activa, una de
rezerva si pompa pilot) cu caracteristicile urmatoare:
 pompa activa diesel: Q = 25l/s ; H =90 mCA
 pompa rezerva diesel: Q = 25l/s ; H = 90 mCA
 pompa pilot electrica: Q = 1l/s ; H = 100 mCA
CAP.6 INSTALATIA DE SPRINKLERE

pag. 14 / 31
+D.E. (R.01)
Constructia fiind o cladire pentru productie si depozitare, conform art.

7.1 din Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a -
Instalatii de stingere, P118/2-2013 si SR-EN12845-2015 este obligatorie
echiparea cu instalatii de sprinklere.
Specificatiile de proiectare descrise in continuare sunt in conformitate cu
tema asiguratorului ( normative de referinta VDS CEA 4001, din 2014-
04(05)), astfel fiecare spatiu a fost analizat analizat in paralel si cu legislatia
locala.
Luand in considerare specificul activitatii desfasurate in zona de
productie si depozitare se propune utilizarea de sprinklere alimentate cu mix
de apa si spuma.
Timpul de functionare a sistemului de sprinklere alimentat cu mix apa-
spuma, in conformitate cu P118/2-213 este de 30 minute amestec apa-spuma
(concentratie de 3% solutie spumanta) si 90 min functionare totala a
instalatiei.
COPERTINA ZONA DESCARCARE

VDS CEA 4001 P118/2-2013
1 Inaltime maxima a acoperisului 7.50m
2 Inaltime libera sub grinda 6.00m
3 Temperatura interioara exterior/ neincalzit
4 Inaltimea maxima de depozitare /
5 Categorie IV/K7
6 Tip de depozitare /
7 Clasa pericol de incendiu HHS4
8 Tip sistem apa-aer/spuma
9 Concentratie spuma 3%
10 Intensitate de stingere 17.5 mm/min
11 Arie de calcul 325 m2
12 Timp minim de functionare 90 min
13 Sprinklere sub acoperis
Aria maxima acoperita de un sprinkler 9 m2
Tip sprinkler Capul in sus
Sensibiliate sprinkler RTI>80
Factor nominal K160
Temperatura de declansare 68°C
14 Sprinklere in raf Nu
HALA B DEPOZIT PRODUSE CHIMICE

VDS CEA 4001 P118/2-2013
1 Inaltime maxima a acoperisului 12.00m 12.00m
2 Inaltime libera sub grinda 10.00m 10.00m
3 Temperatura interioara 18°C 18°C
4 Inaltimea maxima de depozitare / /
pag. 15 / 31
+D.E. (R.01)
5 Categorie IV/K7 IV
rezervoare verticale cu substante rezervoare verticale cu
6 Tip de depozitare chimice substante chimice
7 Clasa pericol de incendiu HHS4 HHP3
8 Tip sistem apa apa/spuma apa apa/spuma
9 Concentratie spuma 3% 3%
10 Intensitate de stingere 12.5 mm/min 12.5 mm/min
11 Arie de calcul 260 m2 260 m2
12 Timp minim de functionare 90 min 90 min
Aria maxima acoperita de un sprinkler 9 m2 9 m2
Tip sprinkler Capul in sus Capul in sus
Sensibiliate sprinkler RTI<50 RTI<50
Factor nominal K160 K160
68°C (101°C in
Temperatura de declansare 68°C (101°C in luminatoare) luminatoare)
14 Sprinklere in raf Nu Nu
HALA C PRODUCTIE SPUMA BIROURI si GRUP SOCIAL

VDS CEA 4001 P118/2-2013
1 Inaltime maxima a acoprisului 9.16m 9.16m
4 Inaltimea maxima de depozitare 4.4m 4.4m
6 Tip de depozitare ST1 ST1
7 Clasa pericol de incendiu HHS4 HHS4
8 Tip sistem apa apa/spuma apa apa/spuma
10 Intensitate de stingere 32,5mm/min 32.5mm/min
68°C (101°C in
HALA D MATURARE BURETE

VDS CEA 4001 P118/2-2013
1 Inaltime maxima a acoprisului 10.66m 10.66m
pag. 16 / 31
+D.E. (R.01)
3 Temperatura interioara exterior/ neincalzit exterior/ neincalzit
4 Inaltimea maxima de depozitare
8 Tip sistem apa-aer/spuma apa-aer/spuma
10 Intensitate de stingere 30 mm/min 15 mm/min
Sensibiliate sprinkler RTI>80 RTI>80
68°C (101°C in
14 Sprinklere in raf
Tip sistem apa-aer/spuma apa-aer/spuma
Concentratie spuma 3% 3%
Intensitate de stingere K115 / 1 bar K115 / 1 bar
Arie de calcul 3 x 3 sprinklere 3 x 3 sprinklere
Simultaneitate 3 linii 3 linii
Minimum action time 90 min 90 min
Timp minim de functionare Capul in sus upright
Temperatura de declansare 68°C 68°C
HALA A - ZONA DEPOZITARE

VDS CEA 4001 P118/2-2013
1 Inaltime maxima a acoperisului 10.09m 10.09m
4 Inaltimea maxima de depozitare 4.4m 4.4m
8 Tip sistem apa-apa/spuma apa-apa/spuma
10 Intensitate de stingere 33,5mm/min 33.5mm/min
pag. 17 / 31
+D.E. (R.01)
68°C (101°C in
14 Sprinklere in raf nu
HALA A - PRODUCTIE
VDS CEA 4001 P118/2-2013
1 Inaltime libera 6.88m 6.88m
7 Tip sistem apa-apa/spuma apa-apa/spuma
9 Intensitate de stingere 30 mm/min 30 mm/min
68°C (101°C in
Conform calculului hidraulic pentru compartimentul de incendiu pe zona

de depozitare cea mai dezavantajata si pentru eventualele extinderi,
caracteristicile grupului de pompare sunt:
- debit : 315 l/s;
- presiune minima: 12 bar.
 Debitul de calcul instalatie sprinklere….....................315l/s
 Volumul de apa necesar instalatie sprinklere…........... 1701 mc ( 2
rezervoare cu capacitatea de 900mc fiecare)
 Concentrat de spuma...............................................3%
 Tip spumant............................................................AFFF-AR
 Timp de functionare al amestecului cu spuma.............30 minute
 Cantitatea necesara de spumant.................................17mc
pag. 18 / 31
+D.E. (R.01)
Reteaua instalatiei de sprinklere trebuie sa fie deservita de un grup de
pompare format din patru pompe (doua active, una de rezerva si pompa pilot)
cu urmatoarelecaracteristici:
- 2 x pompa diesel activa: Q = 158l/s; H = 120 mCA
- pompa diesel rezerva: Q = 158l/s; H = 120 mCA
- pompa electrica pilot: Q = 1l/s; H = 130 mCA.
Conform art. 7.26 din P118/2-2013, aria maxima controlata de o supapa
de control si semnalizare(ACS) apa-apa este de 9.000 m2, pentru clasa de
pericol mare de incendiu (HHS).
Supapele de control si semnalizare ale instalatiilor de sprinklere din
zonele reci vor fi prevazute cu accelerator sau exhaustor. Volumele de aer din
instalatii fiind, de maximum 3 mc, sub valoarea maxima admisibila pentru un
ACS prevazut pentru protectia zonelor cu pericol mare de incendiu (Tip HH).
Capetele de sprinkler se vor amplasa in functie de destinatia spatiului
protejat, inaltimea de montaj si tipul de cap de sprinkler ales, astfel incat
dispersia apei pe aria teoretica de declansare sa fie cat mai uniforma si sa se
asigure in zona cea mai defavorizata.
Distanţa dintre pereţi si capul de sprinkler nu trebuie sa fie mai mare
decât jumatate din raza lui de protecţie.
Sub deflectorul sprinklerelor de acoperis sau de tavan trebuie pastrat un
spatiu liber de cel putin 1m, conform P118/2-2013, capitolul 7.67 si 7.173.
Ramificaţiile se prevad la capete cu dopuri care permit curaţirea
periodica, pentru eliminarea aerului sau apei din reţeaua de sprinklere,
acestea se monteaza cu pante de 2‰ - 5‰, pantele mai mari luându-se
pentru conductele cu diametrul mai mic.
La capatele conductelor de distributie principale vor fi prevazute goliri
2’’ pentru curatarea periodica a instalatiei.
In punctul cel mai ridicat al reţelei de sprinklere se prevede un punct de
testare (test sprinkler) cu diametrul 1’’; compus din robinet de închidere si
portfurtun pentru spalarea conductelor si un stuţ cu robinet si mufa pentru
montarea unui manometru, pentru masurarea presiunii in instalatie.
Alimentarea cu apa a retelei de sprinklere se va face de la rezerva de
incendiu, prin intermediul grupului de pompare si a ACS-ului.
Instalaţia cu sprinklere în sistem apa-apă se compune din:
 sprinklere;
 sistemul de conducte de distribuţie;
 aparatul/staţia central de comandă, control şi semnalizare (ACS), tip
apă-apă, rezistenţa la presiunea nominală Pn 20 bar, echipat cu:
o vană cu sertar amonte;
o supapa diferenţiala;
o armături şi aparate de măsură şi control;
pag. 19 / 31
+D.E. (R.01)
o cameră de întârziere şi turbină hidraulică.
Instalaţia cu sprinklere în sistem apa-aer se compune din:
 sprinklere;
 sistemul de conducte de distribuţie;
 aparatul/staţia central de comandă, control şi semnalizare (ACS), tip
apă-aer, rezistenţa la presiunea nominală Pn=20 bar, echipat cu:
o vană cu sertar amonte;
o supapa diferenţiala;
o armături şi aparate de măsură şi control;
o cameră de întârziere şi turbină hidraulică.
 compresor;
In ceea ce priveste fixarea conductelor, se va face conform capitolului

17.2 din SR-EN 12845/2015 (pentru tevile de otel distanta dintre 2 fixari nu va
depasi 4m, la 1m de orice imbinare trebuie prevazuta o fixare, distanta dintre
fixare si ultimul sprinkler trebuie sa fie maxim 900mm etc.). Teava principala si
teava colectoare trebuie stabilizate prin puncte fixe.
Se va prevedea un stoc de sprinklere de rezerva pentru fiecare tip de
sprinkler in parte pentru a putea inlocui sprinklere utilizate sau defecte.
Numarul sprinklerelor de rezerva conform P118/2-2013, art. 28.40 este:
- 24 de bucati pentru instalatiile din OH;
- 36 de bucati pentru instalatiile din HHS.
Pornirea pompelor de incendiu se realizeaza, conform
instructiunilor de functionare a instalatiei, automat, la scaderea presiunii din
retea. Oprirea pompelor la terminarea incendiului se face manual din statia de
pompare, iar oprirea automata se admite, numai in cazul lipsei de apa.
Pentru alimentarea cu apa a instalatiei de sprinklere de la pompele
mobile de incendiu, pe conducta principala a retelei de distributie, din camera
ACS, se prevede o conducta cu racorduri fixe Storz DN65, amplasate in
exterior, marcate cu indicatoare, la o inaltime de maxim 1,50 m de la nivelul
trotuarului.
Avand in vedere debitul de apa necesar al instalatiei de sprinklere si
faptul ca debitul unui racord fix este de 15 l/s, rezulta ca racordurile vor fi in
numar de 21. Fiecare racord va fi prevazut cu ventil de retinere si robinet de
trecere.
Reteaua de sprinklere se va alimenta din gospodaria de apa de incendiu
din incinta, ce va avea 2 rezervoare de incendiu supraterane distincte cu
capacitatea de 900mc fiecare.
pag. 20 / 31
+D.E. (R.01)
Pentru zona de stationare temporara a buretelui aferent Halei C se vor
monta automate de stins incendiu tip Tungus precum si un generator portabil
de spuma alimentat de la un hidrant exterior.
CAP.7 REZERVA DE APA PENTRU INCENDIU
Timpul teoretic de functionare a instalatiilor de stingere a incendiilor, stabilit

corespunzator P118/2-2013 si SR EN 12845-2015, este de:
 10 min. pentru hidranti interiori;
 180 min. pentru hidranti exteriori;
 90 min. pentru sprinklere;
Volumul de apa pentru stins incendiu va asigura cantitatea de apa necesara
retelei de stins incendiu cu hidranti exteriori , hidranti interiori si sprinklere
astfel:
 Hidranti exteriori
VHe = 216 mc
 Hidranti interiori
VHi = 3 mc
 Sprinklere
VSpk = 1701 mc
Volumul de apa necesar pentru stingerea incendiilor, rezultat din calcul,
va fi:
Vapa = V sprinklere + V hidranti interiori + V hidranti exteriori =
1701 + 3+216 =
1920 m3
Debitul de apa necesar refacerii rezervei pentru stins incendiu trebuie
sa asigure refacerea acesteia in termen de maxim 24 ore , astfel :
Qc = 1920 mc : 24 ore = 80 mc/h
Rezerva de apa se va pastra in trei rezervoare supraterane montate in
exteriorul cladirii. Rezerva de apa va fi separata pentru hidrantii interiori si
exteriori de rezerva de apa pentru sprinklere.
 Rezerva de apa pentru sprinklere va fi stocata in doua rezervoare
supraterane cu capacitatea de 900mc fiecare;
 Rezerva de apa pentru hidranti va fi stocata intr-un rezervor
suprateran cu capacitatea de minim 219mc;
Alimentarea cu apa a rezervoarelor se face din cele 6 foraje de apa
dimensionate astfel incat sa se poata asigura umplerea rezervoarelor in timpul
normat de umplere de max. 24 ore . Pe racorduri s-au prevazut robineti cu
plutitor, care asigura automat umplerea rezervorului la scaderea nivelului.
Rezervoarele de apa incendiu se vor echipa de asemenea cu:
 preaplin-uri
 vane golire
 racord aspiratie pentru masinile de pompieri pe rezervorul pentru
inmagazinarea apei necesara pentru stins incendiu cu ajutorul
instalatiei de hidranti, format din sorb aspiratie DN 100, conducta
pag. 21 / 31
+D.E. (R.01)
de aspiratie DN 100 mm si racord tip Storz - DN 100. Racordul de
aspiratie este amplasat in exterior, la h = 1,50 m de la trotuar si
indeplinesc conditiile de acces din P118/2-13.
 sorburi de aspiratie pentru grupurile de pompare
 instalatie de detectie si semnalizare nivele din rezervor, compusa
din coloana nivel, detectori de nivel si cutie de conexiuni cu
posibilitati de comanda si semnalizare optica si acustica conf.
schemei din proiect si de asemenea retransmiterea semnalelor la
Centrala de detectie incendii
BREVIAR DE CALCUL
1. CONSUMUL DE APA RECE ŞI EVACUAREA APELOR MENAJERE
Conform STAS 1478-90, I9-2015 şi STAS 1343/1-2006:

Debitul de apa potabila aferent consumului menajer se va asigura de la
conducta de branşament.
Necesarul de apa, calculat conform STAS 1478 – 90 este calculat conform
algoritmului urmator :
 debit mediu zilnic, notat Qzimed ; acesta reprezinta media volumelor de
apa utilizate zilnic in decursul unui an, in m3/zi :
1 n m 
Q zimed    
1000 k 1  i 1
N (i)  q (i)
s
 [ m3/zi]
 debit maxim zilnic, notat Qzi max ; acesta reprezinta volumul de apa
utilizat in ziuacu consum maxim in decursul unui an, in m3/zi :

1 n m 
Qzi max    
1000 k 1  i 1
N (i )  q (i )  K ZI (i )
s
 [ m3/zi]
 debit orar maxim, notat Qorar max ; acesta reprezinta valuarea maxima a
consumului orar din ziua ( zilele ) de consum maxim, in m3/h :
1 1 n m 
Qorar max     N (i )  q (i )  K ZI (i )  K orar (i ) [ m3/h]
1000 24 k 1  i 1 s

N (i ) - este necesarul de utilizatori;
q s
(i ) - este debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara
unui consumator, in litri/consumator si zi;
pag. 22 / 31
+D.E. (R.01)
K ZI
(i ) - este coeficient de variatie zilnica; se exprima sub forma
abaterii valorilor consumului fata de medie, adimensional:
K (i)  Q
ZI zi max (i ) / Qzimed (i)
K (i) - orar este coeficient de variatie orara; se exprima sub forma
abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de media in zilele de

consum maxim, adimensional.
K orar
(i )  Qorar max (i) / Qorarmed (i ) ,
K orarmed
(i)  Q zi max (i)  K o / 24 [ m3/h]
Indicii de sume au semnificatia:
k - se refera la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti,
publice);
i - se refera la tipul de consumatori si debit specific pe tip de
consumator;
Coeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apa
Coeficient de variatie zilnica (Kzi) – se stabileste pentru fiecare tip de
consum, conform tabelului de mai jos :

Nr. Zone sau localitati diferentiate in functie de gradul qs(i) Kzi(i)
zonei de dotare cu instalatii de apa rece, calda si menajere l/om,
zi
1 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe 50 1.50/2.
strazi fara canalizare 00
2 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in 50..60 1.40/1.
curti fara canalizare 80
3 zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, 100..1 1.30/1.
calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde 20 40
4 zone cu apartamente in blocuri cu instalatii interioare de 150..1 1.20/1.
apa rece, calda si canalizare, cu preparare individuala a 80 35
apei calde
Coeficient de variatie orara (Ko) – se stabileste pentru fiecare tip de
necesar de apa, conform tabelului de mai jos :

Numarul total de locuitori ai
localitatiii/zonei de presiune Ko
considerate
pag. 23 / 31
+D.E. (R.01)
≤10.000 2,00…3,00
15.000 1,30…2,00
25.000 1,30…1,50
50.000 1,25...1,40
100.000 1,20…1,30
≥200.000 1,15…1,25
2. DETERMINAREA DEBITELOR DE CANALIZARE
Debitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajere

Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau
punctelor de consum este egal cu debitul specific :
Q C
 Q [l/s]
S
Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere, debitul de
calcul,
Q C , se calculeaza cu relatia generala:
Qc  Qs  q s max [l/s]
in care:
Q S - debitul, corespunzator valorii sumei echivalentilor, E S , ai obiectelor

sanitare si ai punctelor de consum, ce se scurge in reteaua de canalizare
considerata, in litri pe secunda;
q s max - debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in
Q 
reteaua de canalizare considerata, in litri pe secunda;
Debitul zilnic mediu :

u zimed
Q Q
Q 
[m3/zi]
u zimed zimed
Debitul zilnic maxim :
u zi max
Q Q
u zi max zi max
[m3/zi]
Debitul orar maxim Q uorar max

 :
pag. 24 / 31
+D.E. (R.01)
Q Q
u orar max orar max
[m3/zi]
3.CERINTA DE APA FINALA PENTRU CONSUM MENAJER
Cerinta de apa se determina cu relatia:

n
C K P  K S   ( N g  N p  N ag.ec  N RI ) [ m3/h]
k 1
C – cerinta de apa;
N g - este necesarul de apa pentru consumul gospodaresc
N p - este necesarul de apa pentru consumul public
N ag .ec . - este necesarul de apa pentru agenti economici
N RI .
- este necesarul de apa pentru refacerea rezervei de incendiu
K P
- este coeficientul care reprezinta suplimentarea cantitatilor de apa
pentru acoperirea pierderilor de apa in obiectele sistemului de alimentare cu
apa pana la bransamentele utilizatorilor, K P
=1.15
K S
- este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii
ale sistemului de alimentare cu apa; K S

=1.07
Valorile consumurilor de apa precum si a evacurilor de ape uzate sunt

calculate si consemnate in tabelul urmator in fuctie de destinatia cladirii si a
numarului de persoane aferente :
pag. 25 / 31
+D.E. (R.01)
4. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE ALIMENTARE CU APA SI

CANALIZARE
4.1 Dimensionarea conductelor de alimentare cu apa
Dimensionarea conductelor de apa rece si apa calda s-a facut conform

I9-2015, cu relatia ;
Vc = 0,24√ E l/s, pentru E ≥ 1.4 conform tabelului de mai jos:
Domeniu
Nr. Relatia de calcul al debitului
Destinatia cladirii de aplicare
Crt.
Cu ΣVs Cu E Cu ΣVs Cu E
E V
1 1
1 Camine pentru copii, crese Vc  0,45 ( VsVc)20,20 2
s
 0,20E  1,0
 0,49 ( VsV ) 0,22 E V

1 1
2
Teatre, cluburi, cinematografe,
gari, policlinici Vc c
2 2
s
 0,24E  1,2
 0,54 ( VsV) 0,24 E V

3 Birouri, magazine, grupuri E  1,4
sanitare de pe laga hale si Vc
1
2
1
2
s
 0, 28
c
ateliere, hoteluri cu camere de
pag. 26 / 31
+D.E. (R.01)
baie aferente camerelor de
cazare
E V
1 1
4 Institutii de invatamant Vc  0,60 ( VsVc)20,27 2
s
 0,36E  1,8
 0,67 ( VsV) 0,30 E V

1 1
5
Spitale, sanatorii, cantine,
restaurante, bufete Vc c
2 2
s
 0,44E  2,2
 0,85 ( V V ) 0,38 E V
1 1
6
Hoteluri cu grupuri sanitare
comune Vc 2 2  0,72E  3,6
sc s
Camine de studenti, internate,
)  0,45 E V
1 1
7
bai publice, grupuri sanitare
pentru sportivi, artisti, personal Vc  1,0 ( Vs Vc
2 2
s
 1,00E  5,00
de serviciu, stadioane
Grupuri sanitare la vestiarele
E V
1 1
8 fabricilor, atelierelor, unitatilor Vc  2,0 ( Vs V)c 2 0,90 2
s
 4,00E  20
de productie
APA RECE
E = E1 + E2
E1 = suma echivalenţilor bateriilor amestecătoare de apa rece cu apa calda;
E2 = suma echivalenţilor bateriilor de apa rece;
4.2 Debitul de calcul pentru instalatia de apa calda

APA CALDA
pag. 27 / 31
+D.E. (R.01)
Reteaua de apa potabila va fi deservita de un grup de pompare cu
turatie variabila (ce va deservi si eventualele extinderi) format din doua
pompe (una activa si una de rezerva) cu urmatoarele caracteristici:
- pompa electrica activa: Q = 3l/s; H = 60 mCA
- pompa electrica rezerva: Q = 3l/s; H = 60 mCA
4.3 Dimensionarea conductelor de canalizare

Calculul necesarului de apa de evacuare , conform I9-2015.
Debitele de ape uzate menajere care se evacuează in reţeaua de canalizare, V c se
determina cu relaţia :
VC  VCS  Vs. max - debitul de calcul pentru conductele de canalizare a apelor uzate
menajere care asigura evacuarea la mai mult de un obiect sanitar sau punct de consum,
pentru cladirile de locuit;
VCS  0.23  E - debitul de calcul pentru apa de scurgere in reteaua de canalizare,
corespunzator valorii sumei debitelor specifice ale obiectelor sanitare si ai punctelor de
consum, ce se scurge in reteaua de canalizare considerata, in litri pe secunda;
Domeniu
Nr. Relatia de calcul al debitului
Destinatia cladirii de aplicare
Crt.
Cu ΣVs Cu E Cu ΣVs Cu E
E V
1 1
1 Camine pentru copii, crese Vcs  0,31( VVs cs) 2 0,18 2
s
 0,10E  0,3
 0,38 ( VVs ) 0,22 E V

1 1
2
Teatre, cluburi, cinematografe,
gari, policlinici Vcs cs
2 2
s
 0,13E  0,4
Birouri, magazine, grupuri
sanitare de pe laga hale si
E V
1 1
3 ateliere, hoteluri cu camere de Vcs  0,40 ( VVscs)20,23 2
s
 0,13E  0,4
baie aferente camerelor de
cazare
E V
1 1
4 Institutii de invatamant Vcs  0,49 ( VVscs)20,28 2
s
 0,23E  0,7
 0,54 ( VVs ) 0,31 E V

1 1
5
Spitale, sanatorii, cantine,
restaurante, bufete Vcs cs
2 2
s
 0,30E  0,9
 0,66 ( VVs )  0,38 E V

1 1
6
Hoteluri cu grupuri sanitare
comune Vcs cs
2 2
s
 0,43E  1,3
Camine de studenti, internate,
 0,80 ( VVs ) 0,46 E V
1 1
7
bai publice, grupuri sanitare
pentru sportivi, artisti, personal Vcs cs
2 2
s
 0,63E  1,9
de serviciu, stadioane
Grupuri sanitare la vestiarele
V
1 1
Vcs  1,74 ( VVs cs) 21,0  3,00E  9,0
8 fabricilor, atelierelor, unitatilor
de productie E 2
s
CANALIZARE MENAJERA
pag. 28 / 31
+D.E. (R.01)
in care:
Vs max - debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in
reteaua de canalizare considerata, in litri pe secunda;
E - reprezintă suma echivalenţilor de scurgere ;
Vsmax = 2 l/s - reprezintă debitul specific cu valoarea cea mai mare ;
Vc  Vcs  Vs max  0.23  34  2  3.35l / s
5. DEBITE APE PLUVIALE ACOPERIS
Considerându-se cerintele SR 1846-2/2007, STAS 1795-87 vom avea:

Debitul de calcul acoperis s-a stabilit cu relatia :
Q P =m x 0.0001x I x Ø x Sc [ l/s]
S =[ m2 ] - suprafata de calcul
Φ = 0,95 - coeficient de scurgere aferent suprafetei S
I = 390 [l/s ha] - intensitatea normata a ploii de calcul, in functie de frecventa
f 1/2 si durata ploii de calcul t=2.5 min, conform STAS 1795-87.
6. DEBITE APE PLUVIALE PLATFORME BETONATE SI DRUMURI

ACCES DIN BETON
Considerându-se cerintele SR 1846-2/2007 vom avea:

Debitul de calcul parcare s-a stabilit cu relatia :
Q P =m x 0.0001x I x Ø x Sc [ l/s]
pag. 29 / 31
+D.E. (R.01)
m=0.8 - coeficient reducere a debitelor de calcul, datorat efectului de

acumulare a apei meteorice in reteaua de canalizare intre momentul inceperii
ploii si momentul in care se realizeaza debitul maxim in sectiunea de calcul;
f 1/2 si durata ploii de calcul t=10min, conform STAS 9470-73.
Apele pluviale de pe suprafetele betonate se vor trata prin intermediul unui
separator de hidrocarburi cu BY-PASS 20/200 l/s dimensionat si pentru
extinderile viitoare.
7. DEBITE APE PLUVIALE DRUMURI ACCES DIN PIATRA SPARTA

Q P =m x 0.0001x I x Ø x Sc [ l/s]
m=0.8 - coeficient
reducere a debitelor de calcul, datorat efectului de acumulare a apei
meteorice in reteaua de canalizare intre momentul inceperii ploii si momentul
in care se realizeaza debitul maxim in sectiunea de calcul;
8. DEBITE APE PLUVIALE SPATII VERZI

Q P =m x 0.0001x I x Ø x Sc [ l/s]
pag. 30 / 31
+D.E. (R.01)
9. CALCUL BAZIN RETENTIE
Considerându-se cerintele SR 1846-2/2007, STAS 1795-87 vom avea:

Q P =m x 0.0001x I x Ø x Sc [ l/s]

I = 10 [l/s ha] - intensitatea normata a ploii de calcul, in functie de frecventa f
1/2 si durata ploii de calcul t=720min, conform STAS 9470-73.
Rezulta un volum al bazinului de retentie de 991mc.
Deoarece se doreste extinderea suprafetelor de preluare, bazinul de
retentie se va mari cu un volumul util de 1700mc.
Intocmit,
Ing. Ovidiu
Nastase
pag. 31 / 31

Memoriu Tehnic Is de

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Memoriu Tehnic Is de

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

SUN GARDEN: CONSTRUIRE ANSAMBLU INDUSTRIAL FAZA: P.Th.

PROIECT NR. 54 / 2018

FAZA: P.Th.+D.E. / INSTALATII SANITARE

DENUMIRE PROIECT: Construire ansamblu industrial : Hala A productie si

PROIECTANT : GENERAL INSTAL COMP

BENEFICIAR : SUN GARDEN MANAGEMENT S.C.S

Denumire proiect: Construire ansamblu industrial: Hala A productie si

Adresa constructie : DC 136A, nr 162, Cartier Pucioasa Sat, Oras

Numar proiect: 54/ 2018

Investitor: SUN GARDEN MANAGEMENT SOCIETATE IN

Proiectant general: ROBERTA LEONARDO BIROU INDIVIDUAL DE

Arh. ROBERTA LEONARDO

PROIECTANT GENERAL: ROBERTA LEONARDO BIROU

arhitectura: ROBERTA LEONARDO

Rezistenta : S.C. B&D GLOBAL

instalatii sanitare: S.C. GENERAL INSTAL

instalatii termice: S.C. GENERAL INSTAL

instalatii electrice: S.C. GENERAL INSTAL

sistematizare verticala: S.C. Dinamic nel

MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE

Prezenta documentatie trateaza la faza D.D.E. instalatiile sanitare

Date de identificare ale cladirii:

Documentatia trateaza urmatoarele categorii de lucrari:

CAP.2 INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA POTABILA SI CU RISC DE

Alimentarea cu apa potabila se face din sursa de apa proprie

CAP.3 INSTALATII DE CANALIZARE

Instalatii de canalizare menajera

Instalatii de canalizare pluviala

Colectarea si evacuarea apelor pluviale se va realiza prin sistemul de

ECHIPAREA CU INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR

CAP.4 INSTALATIA DE HIDRANTI INTERIORI

Se vor utiliza hidranti echipati cu furtunuri semirigide cu lungimea de

Conform normativului P118/2-2013 retelele interioare care alimenteaza

Pentru instalatia din hala D, de tip apa-aer se va monta o electrovana

Intreaga instalatie de securitate la incendiu cu hidranti interiori va fi

CAP.5 INSTALATIA DE HIDRANTI EXTERIORI

Constructia fiind o cladire pentru productie si depozitare, conform art.

Presiunea necesara s-a determinat cu formula:

CAP.6 INSTALATIA DE SPRINKLERE

Constructia fiind o cladire pentru productie si depozitare, conform art.

COPERTINA ZONA DESCARCARE

HALA B DEPOZIT PRODUSE CHIMICE

HALA C PRODUCTIE SPUMA BIROURI si GRUP SOCIAL

HALA D MATURARE BURETE

HALA A - ZONA DEPOZITARE

Conform calculului hidraulic pentru compartimentul de incendiu pe zona

In ceea ce priveste fixarea conductelor, se va face conform capitolului

CAP.7 REZERVA DE APA PENTRU INCENDIU

Timpul teoretic de functionare a instalatiilor de stingere a incendiilor, stabilit

1. CONSUMUL DE APA RECE ŞI EVACUAREA APELOR MENAJERE

Conform STAS 1478-90, I9-2015 şi STAS 1343/1-2006:

utilizat in ziuacu consum maxim in decursul unui an, in m3/zi :

unui consumator, in litri/consumator si zi;

abaterii valorilor consumului fata de medie, adimensional:

K (i) - orar este coeficient de variatie orara; se exprima sub forma

abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de media in zilele de

consum, conform tabelului de mai jos :

Coeficient de variatie orara (Ko) – se stabileste pentru fiecare tip de

necesar de apa, conform tabelului de mai jos :

2. DETERMINAREA DEBITELOR DE CANALIZARE

Debitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajere

Q S - debitul, corespunzator valorii sumei echivalentilor, E S , ai obiectelor

Debitul zilnic mediu :