Imunologie Sub 1. Imunitatea si sistemul imunitar Imunitatea = propr. a organismului ce defineste apararea fata de structuri straine exteme(microorg, mediului inconjurator) si interne (celule deviate tumoral). Imun= organism care in mod natural/in urma unor tratamente e protejat de o anumita boala, E specializat in mod direct in apararea fata de totalitatea bolilor, special boli microbiene, parazitare, neoplazice. Recunoasterea imuna = specifica, capabila sa recunoasca diferente minime ce deosebese struct straine intre ele. Stie sa deosebeasca molecule straine(non-self) de proprii(self). SI dezvolta rasp mumai fata de struct straine. Intre SI si struct proprii = echilibra numit toleranta imunologica -> capacitatea SI de a coexista cu cel si molec proprii fara sa le considere straine si nu reactioneaza impotriva lor. Daca totusi reactioneaza => boli autoimmune. SI = format din :organe centrale primare (mad osoasa, timus, ficat embr, bursa fabricius) si periferice (splina, limfonod, gl harder). tesuturi (cutanat, resp, digestive, genital, urinar). Celule (limf,b si cel accesorii, leucocite polimorfonucleare si cel killer) Moleculele pot fi pe supraf celulelor(molec receptoare,marker celulari) sau circulante({g, sist complement, recept pt antigen). Efecte fundamentale ale RI: Etapa de recunoastere = ja cunostinta de patrunderea unui nonself Etapa de activare=intrarea in ciclul cellular a celulelor , proliferare, sinteza unor protein.Principalele molec sintetizate : anticorpii si cytokine. Etapa efectoare= actioneaza asupra agentilor agresori. SI = system deschis. Se modifica mencanismele normale de functionare, activarea subsitemelor si elaborarea rasp adecvate Imunitate naturala (nespecifica), dobandita(specifica). -% SUB 2. IMUNITATE NATURALA Imunitatea naturala = total mecanismelor de aparare innascuta, prezente si functionale Ia fiecare organism. ce actioneaza nediferentiat, indifferent daca atacatorii sunt virusuri, bacterii , paraziti. Ecaracteristica specie, defineste capacitatea de rezistenta a tutror indivizilor dintr-o specie fata de uncle microorganism. Mecanismele sunt cele mai eficiente si au rezistenta fata de o gama larga de agenti de agresiune. Factorii de aparare = nespecifici . Se clasifica in factori pasivi si activi. Factorii pasivi = pielea, mucosae = bariere fizice + mecanice+chimice+biologice. Bariere fizice = sunt baricra primara prin care se opun patrunderii microorg in testuri si umori. Pielea impiedica invazia ag infectiosi in mod mechanic, aciditatea pielii, actiunea antagonica a florei microbiene autohtone si descuamarea continua. Totusi, pot traversa bacteriile leptospire, brucele, francisele. Mucoasele apara din structura speciala care Je confera integritate si prin secretii, Mucusul vascos inglobeaza microorg straine, Pot strabate Listeria monocytogenes, E coli Baeriere mecanice = miscarile peristaltice, cilii din structura unor celule ale aparat resp care contribuie Ja elim mecanica a partic straine. Bariere chimice = ph acid din t cutanat, ph gastric, lactoferina, spermina. HCL are actiune bactericida asupra maj microbilor. Bila si sucul pancreatic pot modifica structura peretelui bacterian au actiune antitoxica. Baricre biologice = bacterii si protozoare = limiteaza multiplicarea microorg cu potential patogen si prin producerea de bacterinocine si antibiotic. Factorii active = umorali si celulari = imunitatea naturala = nespecifica, imediata, spontana, lipsita de memorie, character genetic si se trasnmite ereditar. SUBIECTUL 3 . IMUNITATEA ADAPTATIVA, Capabila sa recunoasca specific si sa climine selective macromoleculele si microorg straine. RI dobandit se adapteaza, se muleaza in functie de caracterele ag etiologic si este specific. Acest tip ¢ la intensitate maxima la animalele adulte, partial deficitara la cele tinere. Mecanismele se amplifica in urma unui prim contact, apoi sunt mai eficiente datorita eclulelor ce se formeaza cu “memorie imunologica’. Participa celulele immune specializate ( limf T, B, NK, prezentatoare de antigen profesionale sau ‘ocazionale). Se pot descrie structuri macromolec implicate in recunoastere, marker de supraf, molec de adeziune. Caracteristici = specificitates = RI adaptativ e specific. Diversitatea = rasp la multitudinea de ag etiolog, Limf T si B sunt pregatite sa recunoasca absolut toate antigencle existente in natura, chiar si cele sintetice, Capacitatea de diferentiere intre subst straine si comp proprii, Recunoasterea non-selfului se datoOreaza unui process de selectie a limf in cursul ontogenezei. Autolimitarea = intensitatea si durata RI ¢ limitata prin mecan de reglare ( realizat prin antigene straine +celule+molec din SI). Dezvoltare ontogenetica este curba competentei atinsa la maxim in viata adulta apoi scade treptat. Memoria Limf''T si B memoreaza agentul aggressor deci sunt pregatite in apararea specifica in cazul repetarii agresiunii IMUNITATEA ACTIVA Indusa direct de interactiunea org cu componentele antigenice realizate in :2) Conditii naturale = trecea org prin boala = imunit post-infectioasa b) Conditii artificiale = prin vaccinare Imunit active poate fi : de tip umoral sau tip cellular. In cea celulara exista si o forma particulara =premunitic/imunit nesterila. Imunitatea active naturala (post infectioasa)= conflict intre microorg si macroorg si se produce in urma trecerii org prin boala. Macroorg castiga rezistenta specifica. Imunitatea active artificiala ( post vaccinala)= se obt dupa adm de vaccine, instalata dupa 7-14 zile de la contactul cu antigenul si asigura protectia org timp de 3-6 luni. Nu se vace animale bolnave. IMUNITATEA PASIVA = obtinuta in urma transerului de anticopri de la un org imun la un org neimun, Are character de imunit umorala, organismul imunizat primeste efectorii imuni produsi de alt ‘organism fara ca acesta sa intervina in producerea lor. Metode : Serumizarea = inocularea de seruri immune care au anticorpi fata de un anumit antigen, E strict specifica, I se instaleaza in cateva ore-24 ore si dureaza pana la 3 sapt. Protectia este mai mai scurta pt seruri heteroloage si mai lung apt omoloage. Anticorpii adm = non self. IMUNITATEA MATERNALA Prin transferul de anticorpi materi la noul produs de conceptie. Poate fi a) Transplacetara : in transferal efectorilor imuni. Transferul materno- structura placentei. Struct placentei conditioneaza si Placenta are rol in schimbarile metabolice fetal al anticorpilor depinde de tipul de Ig s trecerea Ig. Ea poate fi hemocoriala(primate, om, cea mai permeabila); endotelio-coriala (carnasiere — permeab medie); sindesmo-coriala( vaca oaie capra, permeab redusa pt Ig) iar epitelio-coriala cea mai impermeab. b)Imunitatea transcolostrala = efectorii imuni se trans de la nou-nascut in urma hranirii cu colostrum, Se concentreaza dominant Ig G, ig A si ig M. Moleculele de IG sunt absorbite prin pinocitoza , formare de vezicule apoi transportul lor in membraza bazala a celulelor si are loc pinocitoza inversa. Ig se mentin in circulatie aprox 4 sapt > 70 zile apoi % C lor scade si incepe sinteza de IG proprii. ©) Imunitatea transvitelina = I transmisa de la pasari prin ou-> protectia puilor dupa celoziune.Anticorpii se regasese integral in vitelus si nu in albus. Sunt 2 subclase de IgG, exista si vaceinuri care se practica in 2 reprize. SUBIECTUL 5 ORGANE LIMF PRIMARE SI SECUNDARE, A) Primare Maduva osoasa = organ central primar implicat in ontogeneza cel participante la RI. Prezenta si functionala in toate oascle la animale tinere, si in oase plate la cele adulte, Formata din t conj reticular, bogat vascularizat. Are celule reticulare, macrophage, cel adipoase. Rol : formarea si maturarea cclulelor in diferite linii plecand de la cel susa pluripotenta. => linia eritroida, megakariocitara, granulocitara, .monocitara, limfoida. Limf T se matureaza definitiv in timus, limf B in maduva osoasa, iar la pasari limf B in bursa lui fabricius. Procesul de diferentiere e stimulat de unele cytokine CSF, interleukina 3,79.Timus = primul organ limfoid care apare la pasari si mamifere. Se produce multiplicarea, diferentierea si maturarea limfocitclor cu origine in maduva hematogena spre limf T. Lobulul timic are 2 zone = medualta si corticala. Corpusculii Hassal din medullara sun talc din cel epiteliale. In timus exista circulatie limfatica. Dezvoltarea maxima ¢ la animalele tinere apoi incepe involutia spontana dar are rol active pe toata durata victii animalclor, $-au gasit hormone peptidici : timozina, timopoietina, timulina, factor umoral timic. Cel epiteliale timice produc si interleukina 1. Are loc o selectie pozitivatnegativa, timusul distrugand cel care raspund la anitegenele self si stimuleaza proliferarea cel care raspund la non self. Bursa lui Fabricius = Organ limfoepitelial central la pasari, rol in diferentierea si maturarea limfocitelor b, situate Janga cloaca. Cel epiteliale ale bursei + stem ale liniei limfoide prolifereaza intens in t” vietii embr si dupa ecloziune. Cel stem limfoide prebursale sunt originare in mezenchimul embrionar. In interiorul bursei apar cel care exprima IgM membranar, IgG si IgA. In zona medulara apar limfocite, plasmocite, fagocite. Cel epit au functia de a fagocita si de a transporta materialul antigenic. In bursa se realizeaza procesul de formare a limf B fucntionale, care dobandedse receptori pt antigen, molec codificate de CMH, alti receptori, molec de adeziune. Bursa lui Fabr e implicate in imunodeficite prin disfunctii ale limf B. Prezinta si hormone ; bursina ce activeaza limf B dar nu si. Ficatul embrionar jul organ cu rol in diferent cel B. Primeste cel precursoare ale liniei limf in sacul vitelin, ulterior devine sediul functiei hematopoetice. Aceeasi fetie o are si splina fetala+sangele circulant. ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE Limf ajunse in organelle limf secundare, sunt permanent recirculate=> sansa maxima ca clona de limf care poseda recept specifici pt un antigen sa-1 intalneasca pe acesta. Mai exista si : macrophage, eritr, cel dendr interdigitate, cel dendrit foliculare, cel accesorii. SPLINA = organ periferie in care se desfasoara procese majore ale RI mediat cellular+prin anticorpi+alte fetii. Parenchimul splenic e alc din pulpa alba (bogata in limf) si pulpa(vase sarg). Tecile periarteriolare sunt populate cu limf T iar foliculii sunt bogati in limf B. Se zice ca aici are loc active limf B sic apt antigenelor de catre macrophage ~ cel interdigit urmata de prezentarea antigenclor celulelor T. LIMFONODURILE = situate in cadrul sistemului limfatic si constituie situsuri in care sunt accumulate antigene transportate de la portile de intrare ale acestora prin vasele limfatice. Feliculii limfoizi cu centri germinativi in partea central, iar zona manta fara c germinat la periferie GLANDA HARDER = formatiune limfoida . Dezvoltarea si colonizarea pare a fi dependent de prezenta bursei Fabricius. Extirparea => scaderea %c anticorpilor in lacrimi. SUBIECTUL 6. SISTEMUL IMUN AL MUCOASELOR + CUTANAT SI AL MUCOASELOR = MALT= totalitatea cel care participa la realizarea rasp imun fata de cele mai diverse antigene .Se gaseste la nivel mue digestive, respiratorie, genital ete. Cel mai imp system de tip MALT e Ja mue digestive = lamina propria , placile Peyer si in stratul epithelial. Cel implicate = limfocitele, in special celule T, cele citotoxice-supresoare CD8+(recunoasterea antigenelor din tractusul gastrointestinal. ifocitele din lamina propria sunt Th, limfocite B, plasmocite, macrophage, eozinofile si mastocite. Placile Peyer se gasesc in int subtire. In reg interfoliculare exista celule Th. La suprafata = celule M ‘cu proprictati pinocitare si rol de a transporta molecule antigenice. Anticorpii din izotipul IgA au rol important in apararea contra agentilor patog la niv mucoaselor. IgA ¢ o molecula dimerica formata dintr-un lant de legatura+component secretory. SISTEMUL IMUNITAR CUTANAT Pielea=organ activ immunologic, interactioneaza cu agentii infectiosi + alti agenti externi straini. Pielea normal e deplin imunocompetenta. Principalele comp celulare a) Keratunocitele = sintetizeaza si elibereaza o serie de cytokine active (IL, TNF,CSF) b) Cel Langerhans ©) _Limfocite intraepidermice, in majoritate CD8+ 4d) —_Limfocite dermice = ajutatoare si supresoare, celule activate, efectoare sau de memori ©) Macrofag dermice = rare, rol in captarea antigenelor straine, In cazul patrunderii antigenelor straine intervin Celulele Langerhans = faza de recunoastere. Ele leaga antigenele la suprafata > limfonodulii regionali unde intervin cel dendr interdigitate si prezinta antigenele limfocitelor T. Macrofagele dermice = prezinta antigene prelucrate Lt. Celulele entoeliuluii venulelor prezinta antigenele Lt. Mecanisme : Imunitatea innascuta (nespecifica). Unele efecte majore ale inflamatiei acute ~> vasodilatatie, edem, extravazare de prot serice cel fagocitare care miregreaza contra gradientului chemotactic indus de produsul microbian si mediatorii inflamatici. Faza efectoare a imunitatii inascute nu ¢ intotdeauna suficienta pentru a tria agentii patogeni. Imunitatea specifien = Antigenul stimuleaza limf TsiB care exprima un receptor antigen- specific capabil sa il recunoasca. Limfocitele activate incep diviziunea pt a genera cel efectoare + limfocite de memories i mediaza apoi cinetica raspunsului imun secundar. Raspunsul imun local va fi mentinut prin prezentarea locala de antigen iar citokinele continua sa mentina+dirijeze raspunsul. Can dag infectios a fost indepartat, SI trebuie deconectat.. Mecanisme imunitare la nivel cutanat = Hipersensibilitate de tip intarziat si imediat; Imunitate umorala; Raspunsurile imunitare cutanate = rol= RI declansat in urma vaccinarilor, apararea fata de agentii etiologici microbieni. SUBIECTUL 7. FAGOCITOZA SI PINOCITOZA Fagocitoza si pinocitoza = component ale procesului de endocitoza. Fagocitoza= ingestia de material particulat, continand microorg patogene. Are 4 faze a) Chemotaxia= migrarea celulei fagocitare spre focarul inflamator b) Aderenta= celulele bact adera la cel cu rol fagocitar, proces favorizat de opsonine. cel emit pseudopode cu ajutoru! carora inglobeaza bacteria4) Digestia = bact sunt dezintegrate de enzimele lizozomale. 2 mecanisme : system oxygen- independent si dependent. Pinocitoza = proces de captare a macromolee solubile din lichidul extracel , atasate si ulterior invaginate prin endocitoza de catre fagocite. SUBIECTUL 8. EFECTORII CELULARI AI RASP IMUN Cel care fae parte din SI: limfocite, monocyte+macrophage, cel prezentatoare de antigen, cel ucigase Sunt concentrate in organe si tesuturi. Majoritatea cel se deplaseaza, sunt recirculate—> tranziteaza prin sange/limfa, se adapostese in organelle SI, dupa care se deplaseaza iar. Cel se gasesc in 2 situatii : asteptare+activare. Trecearea de la 0 faza la alta se declanseaza in uma primirii unui stimu! (antigen bact, parazitar, tumoral) si primirea unui stimul suplimentar. Celulele participa diferentiat prin mexanisme de aparare dobandite/ naturale. Originea celulelor cu rol central/secundar este din cel unica pluripotenta = celula susa hematopoietica/stem. Se gaseste in stroma maduvei osoase. Se formeaza mai multe linii celulare = erotroida, megacariocitara, limfoida, mieloida, celule naturale ucigase. SUBIECTUL 9 . SISTEMUL MONOCITAR MACROFAGIC -IMUNIT NESPECIF. Sist monocitar = totalitatea cel mononucleare fagocitare care se form in cursul ontogenezei din cel susa pluripotenta pe linia mieloida. Cel susa -> monoblasti -> monocyte-> cel rezidente = macrofage. Monocitele sunt cele mai ‘mari celule din sange. Au capacitate mare de fagocitoza, intervin in prezentarea antigenelortreglarea RI. MaAcrofagele au diametru 15-20 um cu durata medie de viata. Au molecule receptoare la suprafata : pt molec glucidice. Au molecule CMH de clasa a 2a, marker celulari. Pricipalele functii : a)recunoasterea si fagocitarea unor antigene complexe straine b)eliminarea cel moarte / imbatranite c)distrugerea molec particulelor sic el fagocitate 4) prezentarea antigenelor e)secretia de cytokine, lizozim, enzyme ete. Areglarea RI prin IL-1, IL-6, TNF. ‘Monocitele si macrofagele participa la realizarea RI SUBIECTUL 10, LEUCOCITE POLIMORFONUCLEARE (PMN) ‘Sau granulocyte = celule de tip microfag din sangele circulant. Se gasesc la toate organismele cu system circulator si au rol in eliminarea microorg patogene cu localizare extracelulara = adevarate sisteme de asalt jurata vietii este scurta 2-3 zile disting = netrofile / eozinofile / bazofile ‘Neutrofilele ~ cele mai importante ale sist myeloid =predomina numeric, distribuite la periferie, asigura securitatea tesuturilor, mare capacitate de locomotive, bogat echipament enzymatic. ‘=se formeaza in maduva osoasa. granulatii primare ( enzyme cu effect bactericid) si secundare ( enzyme ca lizozimul) {eutrofile+complement+1g = aparare contra bacterii. Neutrofilele actioneaza prin fagocitoza=se deplaseaza catre agresiune sub infl factorilor chemotactici. Ele desfac toate structurile chimice bacteriene => in cazu granulocitelor NU rezulta antigene utile pt continuarea RI in uma prezentarii la suprafata, Eorinofilele= cclule aprox mari, nucleu bilobat, granulatii primare si secundare=>ambele cu ‘enzyme si o proteina bazica specifica. =capacitate de a endocita complexe immunetserie de microorg, =rol de a distruge microg patogene + paraziti opsonizati => aparare antiparazitara (helminti) =factor cellular essential in starile de hipersensi tip I (alergii) Bazofilele = cele mai putin numeroase, declanseaza inflamatia pt ca granulele contin amine vasodilatatoare. activitatea fagocitara# capacitatea bactericida~ intensitate redusa/absente =rol major in hiperseni de tip | iar in tipul bazofilic de tip IV Trombocitele = rol minor in aparare imuna, Pot atasa si ingera unele bacterii prin poces de pseudofagocitoza. ‘Mastocitele = in tesutul conjunctiv’mucosae, au granulatii metacromatice, bogate in histamina, serotonina. Pe suprafata-receptori pt IgG si IgB. Rol in : reactii inflamatorii, hipersensi de tip 1. SUBIECTUL 11 , CEL PREZENTATOARE DE ANTIGEN Procesul de prezentare a antigenului = proprictatea tuturor acestor celule de a expune la suprafata lor antigene in vederea recunoasterii lor de catre cele mai imp celule participante la RI specific Lt, ‘Au functii imp in declansarea RI = forma neregulata + prelungiri =se gasesc in organe limfoide secundare(splina + limfonod) + timus* eire sang +limfatica, a) Cel Langerhans = prezinta antigenele Lt si Lb. Forma stelata cu multe prelungiri, Au 3 tipuri de molec functionale , atasaeaza antigenele direct la molec CMH/ recep pt complement si pt Fe la Ig. b) Cel dendritice interdigitate = antigene ale CMH cls a 2a, prezinta antigene limfocitelor Th. ©) Cel dendritice folicutare = receptori pt regiunea Fe a Ig si prezinta antigene Lb. 4) Cel cu val = fet de transport al antigenelor. ¢) Limfocite B = fet de prezentare a antigenelor catre Lt. £) Monocite + macrofage = capacitate de fagocitoza. SUBIECTUL 12. LIMFOCITELE T Originea in cel stem multipotenta localizata in maduva osoasa. Dezvoltarea Lt = process complex cu participarea timusului Pretimocite->timocite- apoi in timus are loc maturarea lor Mai multe tiputi : a) Limf T ajutatoare = Th helper= principalele clem reglatoare RI, Activeaza specific Lb si ajuta Lt in reglarea RI prin amplificarea acestuia, b) Limf T supresoare= TS= actioneaza negative, actiune de franre a dezvoltarii mechanism de rasp. Pot actiona asupra cel T si B => limitarea expansiunii clonale ©) Limfocite T citotoxice- TC- functie citotoxica sau citolitica pt cel infeetate cu virusuri sau cel canceroase. Actioneaza in mod specific si dependent de prezenta CMH. timodependente. At mature.d) Limfocite T amplificatoare = Ta= determinarea unei dezvoltari rapidetintense a RI. Activeaza selective diferentierea si multiplicarea Lb ©) Limfocite T contrasupresoare- Tes= contracareaza activitatea cel Ts deblocand efectul inhibitor. 1) Limfocirele T de hipersensi intarziata Td= participa la fenomenul de hipersi intarziata tip IV, pot transfera starea de la un animal la altul. SUBIECTUL 13. MOLECULE DE MEMBRANA PREZENTE PE SUPRAF LT Initierea RI ¢ consecinta interactiunii antigenului cu cel antigen-reactive. INteractiunea se petroce la nivel membr celulare si determinate de receptori pt antigen. Flecare cel T sau B e unipotenta, are receptori pt un singur tip de antigen. Imunitatea umorala are cel efectoare cu capacitatea de a forma anticorpi celulara de a se lega de antigenul correspondent. Functiile Lt = asigurate de 2 tipuri de elemente component= structuri citoplasmatice nediferentiate si molecule de membrane. Moleculele de membraana prezente pe supraf tuturor Lt sunt : a) Receptori pt antigen = TCR = recunoasterea antigenelor b) Molecule codificate de CMH clasa a 2a ) Molecule accesorii de pe supraf Lt = marker celulari = CD. Principalii marker = CD3, CD2, CD4, CDS, CDS , CD28, CD44 d) Molecule de adeziune. LFA , VLA se leaga de VCAM ©) Molecule receptoare pt cytokine 1) Molecule recept specializate pt anumite virusuri 2) Receptorul pt virusul de imunodeficienta umane CD4 specifici, iar cea Functiile= in RI cellular . Mecanism de actiune : Antigen legat de CMH (care ¢ pe APC) transmite informatia lui TCR (receptor Lt) cu ajutorul CD3 si CD4, SUBIECTUL 14. LIMFOCITELE B Imunitatea = umorala sau celulara I celulara realizata de = Lt, cel NK, alte tipuri I umorala= asigurata de Lb prin Ig (prezente fie pe suprafata celulara ca receptori de membrane / solubila in aer). Lb e singura celula din organism capabila sa produca Tg(anticorpi). Lb provin din cel susa pe linia limfoida. Procesul de maturare se realizeaza in mad osoasa si bursa lui Fabricius (pasari). Lb mature sunt exportate din org prin sange si populeaza org limf secundare in zone B dependente. Limfoblastul — celula mai mare- stadiu de tranzitie care poate evolua in 2 directii : spre plasmocit fie spre Lb cu memorie. Plasmocitul = stadiul final in evolutia Lb. Exista mai multe categori a) Lb clasice=-B2=responsabile de RI pi b) Lb cu memorie ©) Lb CDS+= BI = dau nastere la cel producatoare de anticorpi. arSUBIECTUL 15. MOLECULE DE MEMBRANA CARACTERISTICE LB 1) Principalele molecule de membrane sunt Ig (IgM si IgD) care au rol de receptor pt antigen (BCR). Ele recunosc si reactioneaza cu antigenele straine. Recunoasterea ¢ urmata de o reactie chimica intre structurile antigenice si BCR. Procesul de aparare : activarea Lb -> intrarea in ciclul cellular -> proliferarca Lb -> transformarea in celule care realizeaza functia de sinteza a anticorpilor. 2) Moleculele receptoare pt complement, recept pt fragm Fe al Ig , recept pt interleukine = IL- 21L-4, IL-5, IL-6 3) Lb exprima la supraf molec codificate de CMH els a 2a 4) Molec receptoare pt virusui Funetiile limfocitelor B Funetia de sinteza si de secretie a Ig si anticorpilor = permanenta si se intensifica in urma contactului cu un antigen strain. ‘Anticorpii sunt Ig specific, formate si secretate de Lb dupa contactul cu un antigen , se caracterizeaza prin specificiatate pt acel antigen. Functia de recunoastere a antigenelor straine Se realizeaza prin receptorii pt antigen BCR specializati, pt fiecare antigen (natural, sintetic, artificial) Pe supraf fiecarei cel B/T exista receptori pt un singur antigen. Lb contacteaza antigenele straine, au loc r biochimice=> complex antigen-receptori. => activarea celulara ( selectia cel receptoare+proliferarea si secretia acestora), Lb +Lt functionale si mature = Nu= recunose deci nu intra in reactie cu antigenele proprii Funetia de prezentare a antigenelor straine Funetia de elaborare, secretie+sinteza de cytokine, = rol in apararea fata de o serie de antigene, participa la o serie de fenomene patologice(hipersensi+boli autoimmune). SUBIECTUL 16. LIMFOCITE CU GRANULATII MARI Celule natural ucigase / limfocite cu granulatii mari. Mai multe tipuri a) Natural killer = NK ) Limfocite killer activate de limfokine = LAK c) Celule asemanat cu NK = Nk like 4d) Ucigase = K = se diferentiaza din cel susa hematoformatoare ¢ gasesc in cire sang#test limfoide , au numeroase granulatii ipsite de specificitate 1u receptori pt Fe si IgG + complement ste necesara activarea lor de catre cytokine (IFN tip1, IL-2, IL-7, IL-12, TNF) =au capacit de a distruge celule tumorale si cel infectate cu virusuri prin mechanism nespecific celulele nk = mediatori in citotoxicitatea mediate cellular dependent de anticorpi =distrugerea cel => exocitoza granuleleor din citoplasma + inducerea fagmentarii AND+ apoptoza celulelor tinta, SUBIECTUL 17. SISTEMUL COMPLEMENT Sistemul complement = grup de peste 30 de protein serice si membranare a caror %c nu creste dupa imunizare.=rol essential in apararea organismului + procese inflamatorii levine active in cazurile unor infectii bacteriene, sau sub actiunea diversilor factori patogeni. omplementul = sintetizat de diverse celule + tesuturi din organism, inca din cursul dezv embrionare, =sinteza e condificata de un nr ft mare de gene ( cele mai imp sunt associate cu CMH) omplementul ¢ un system multimolecular = 15 componente : C1Q, CIR, CIS, C2,C3....C9+ FACTOR DE INITIERE, PROPERDINA, FACTOR B, FACTOR D. Componentele complementului se gasesc in ser in stare inactive. Trecea la st active = 2 cai= clasicataltemnative. Calea clasica <- urmare a reactiei antigen-anticorp. Calea alternative — modalitate de activare a complementului in lipsa anticorpilor specifici la supraf germenilor bacterieni, cel / diverse particule. Funetiile biologice = de opsonizare, de neutralizare/distrugere a unor celule/ toxine circulante, acitivitatea citolitica a unor celule prin MAC, procesarea si climinarea complexelor immune, fuentia proinflamatorie si anafilactogena, reglare RI, functia imunostimulatoare. SUBIECTUL 18. CALEA CLASICA SUBIECTUL 19. CALEA ALTERNATIVA SUBIECTUL 20. Antigenele = struct ch capabile sa interactioneze cu anticorpii eliberati in cursul RI. Recept pt antigen sunt Ig de pe suprafata L1(TCR) si Lb(BCR). Proprietatea antigenelor de a se combina jc cu receptorii = antigenitate. Imunogenele = struct ch care in urma recunoassterii lor de catre SI, pot sa induca declansarea unui rasp imun specific detectabil = imunogenitate. Toate imunogencle poseda proprietatea de antigenitate, dar nu toate antigenele sunt si imunogene. Imunogen = capac de a induce RI / Antigen = prop de a reactiona cu efectoarele acestui raspuns(anticorpiitcel posesoare de recept specifici pt antigenul respective. Alergencle = imunogen care induc raspunsuri immune umorale sau celulae => manifestari alergogenitate, Antigenele = alc din protein glucide. Nr mare de antigene se numesc glicoproteine. Moleculele de antigene = form din segmente = determinant antigenici/epitop. Epitopul = structura cea mai mica din antigen capabila sa determ un RI. Exista epitope secventiali / conformationali. Un determinant antigenic singur = inoperant. Nr epitopilor pe © molec de antigen => valenta acestuia. Valenta = nt maxim de molec de Ig care se cupleaza cu molec de antigen. Totalitatea epitopilor => profilul / constelatia antigenica. Pierderea de antifene = deletie antigenica iar reaparitia unor antigene = reversie antigenica. Molec mici sau grupari ch care pot functia ca epitope cand se leaga de alte molecule = haptene. alergice: Clasifiearea lor : a) Dupa origine : antigene endogene / exogene b) Dupa modul de formare: naturale / artificiale / sintetice ©) Dupa gradul de complexitate 4) Dupa relatia cu organismal primitor : heterologe / omologe / autologe / izologe / congenice ©) Dupa structura chimica : proteice / polizaharidicice/ lipidice / nucleinice SUBIECTUL 21. FACTORI CE INFL IMUNOGENITATEA UNEI SUBST. Ca.o subst sa fie buna imunogena => conditii1. Complexitatea moleculara bioch diferite, 2. Dimensiunea molecule= rasp mai intens daca e mai mare molec. 3. Rigiditatea molecule= cu cat structura ce asigura mentinerea stabilitatii cu atat € mai active € mai imunogena cu cat contine un nr mei mare de structuri molec, 4. Izomerismul optic = cu cat molec de antigen e mai usor desfacuta in partile ei component —> imunogenitatea e mai mare. 5. Degradabilitatea= piese din otel inoxidabil si articulatii din plastic = nu deel RI 6. Calitatea de non self = maj componentelor sunt recunoscute ca non self si determina un RI ok 7. Constitutia genetica a organismului = subst ch sunt imunogene pt unele specii si mai putin pt altele. 8. Calea de adm = iv, ip, orala 9. Doza adm = direct prop cu cantit de imunogen adm 10.St functionala a si= poate avea efecte total opuse 11. Utilizarea de adjuvanti = adjuvantii + imunogen amplifica RI fata de acesta = concluzii : creste afluxu local de cel inflamatorii + stimuleaza nespecific limfocitele +amplifica semnalu necesar activarii cel T. SUBIECTUL 22. IMUNOGLOBULINE (ANTICORPID Imunoglobulinele = natura proteica a caror producer in organism e indusa de un imunogewhaptena combinata cu un purtator. Anticorpii sintetizati de Lb mature, Plasmocitele sunt celule activate in genomul carora se realizeaza restructurari incadrate in ciclul cellular => proliferarea si sinteza => anticorpilor. Aglutininele = aglutineaza antigenul corpuscular; Precipitine = precipita antigenul solubil Lizine = produc liza Opsonine = faciliteaza fagocitoza. Reagine = determ reactii de hipersensi de tip | Sensibilizine = sensibilizeaza suprafata unor celule Distributia anticorpilor limfoide secundare si in tesuturi fragmentul Fe al Ig. Anticorpii = Ig specific pt un anumit antigen, in timp ce Imunoglobulinele = glicoproteine cu struct caract identica cu struct anticorpilor dar nu au o specificitate precizata pt un anumit antigen, Structura chimica = formata din 4 lanturi polipeptidice + resturi glucide Exista 2 lanturi grele H si 2 usoare L. Molecula are structura spatiala in forma de Y. Lantul greu H = 450 AA; Lanturile difera intre ele prin secv de AA. Are o regiune variabila , 3 reg constant pt C1C2C3 pt IgG, IgA si IgD, iar a 4a reg C4 pt IgM si gk. Regiunea variabila = participa in alc situsului de combinare a anticorpilor. Exista segm de hipervariabilitate. Regiunile variabile si CDR => fragmentul de legare a antigenului = Fab .(se gaseste pe ambele lanturi + rol in cuplarea specifica cu determinantii antigenici). Fragmentul Fe = fragment cristalizabil = diferite grupari receptoare => sediul pt fixarea complementului. Lantul usor ~ contine lant usor kappa si lamda, Sunt commune pt toate clasele de Ig, neavand ‘makeri specifici, Are o regiune variabila + una constanta Intre reg C1 si C2 = balama = functioneaza ca un pivod = asigura flexibilitate in citoplasma cel secretoare, pe membrane celulelor secretoare, in organe maduva osoasa, la suprafata cel care au poe membrane receptori pt SUBIECTUL 23. CLASELE DE IGClasa = IgG curpinde : IgG, 1gG2, IgG3, IgG4, iar IgA: IgA si IgA2 Dupa rol si concentratia normal : [gG, IgA IgM IgD IgE. IgG = cea mai abudent reprezentata singura Ig capabila sa traverseze placenta 4 subcls => GI, 2, 23,4 =IgG se sintetizeaza in cursul imunizarii dupa IgM. =principalii anticorpi cu rol in neurtralizarea toxinclor virusurilor etc, IgM = cea mai raspan =molecula giganta ~5 subunitati de tip IgG , 10 lanturi H si 10 L + Jantul J ~functii dinstincte : prima cls de Ig produsa de Lb immature; rol in aparat activarea complementului, in diagnostic. Ig ‘cca mai eficienta in TgA~ serica si secretory. IgA secretorie e in cantitati mari in saliva, are 2 unitati de tip IgG, unite prin lant J. =IgA de la nivelul mucoaselor include o componenta secretorie =IgA e principal Ig implicate in apararea imunitara a mucoaselor. = e secretata in colostrum si laptele matern inticonpii din clasa IgA nu pot aghutina IgD= circula in plasma sangv sub forma de receptor pt antigen pe suprafata Lb, ¢ 0 imunoglobulina obscura, Rol : important numai la nivel cellular IgR= forma circulanta de monomer mai numeste si anticorp reaginici / homocitotropici/ anticorpi sennsibilizati ai pielii lanturi H si 2 L, 4 regiuni constant, “rol active in medierea reactiei de hipersensi imediata + infestatii parazitare cu helminti }ecanismul de lucru are la baza afinitatea inalta de legcare IgE de receptorul Fe “RI prin anticorpi din cls IgE este precoce, aparand imediat dupa IgM + [eG SUBIECTUL 24. FUNCTIILE IG SI ANTICORPILOR L.Legarea antigenului 2.Activitatea complementului 3.Rol de opsonine / functie de opsonizare 4.Neutralizarea directa a toxinelor SParticipa la mecanisme de citotoxicitate cel dependent de anticorpi = asigura distrugerea cel+participa si celulele citotoxice prin mechanism mediat de anticorpi+ anticorpi si complement 6.1n diagnostic = in reactiile scrologice in boli infectioase, indiciu al activitatii normale Lb. Intelegerea corecta a patogenezei bolilor microbiene si parazitare+diagnostictmetode imunoprofilactice. SUBIECTUL 25. SPECIFICITATEA IZOTIPICA , ALOTIPICA SI IDIOTIPICA AIG Moleculele de Ig-anticorp poarta in structural or mai multe tipuri de epitope care au capacitatea de a induce sinteza mai multor tipuri de anticorpi. = 3 categorii principale + 3 mecanisme geneticezotipia = caracterele antigenice ale moleculelor de Ig specific indivizilor apartinand aceleiasi = set de determinant antigeni ai Ig localizat in regiunea constania a lanturilor H. caracteristici diferitelor clase de Ig, in fet de natura catenelor H sau L. fiecare cls de Ig = 2 forme izotipice. Anticorpii anti-izotip = se obt prin imunizarea animalelor cu 0 clasa de Ig provenita de la o alta specie, Alotipia = biosintwza unor variante ale lanturilor de Ig, de catre gr de indivizi ale aceleasi sp. Specificitatea~ datorata unor modif minore in secv AA de la nivelul reg constant ale Janturilor H/L Idiotipia = caracterul antigenie particular pe care il capata molecula de anticorp care apartine unui individ imunizat cu un anumit determinant antigenic. =e unica + particulara unui singur individ, nu se transmite ereditar, SUBEICTUL 26. ANTICORPI MONOCLONALI Antigenele folosite in met clasice de imunizare au mai multi determinant antigenici, stimuleaza mai multe clone de limfocite si produc mai multe tipuri de anticorpi cu specificitati si capac de reactie inrudite. E imposibil de izolat un anticorp monoclonal dintr-un ser policlonar, de moleculele de Ig sunt prea asemanatoare intre ele ca proprietati, Celulele de fuziune=hibridoame= sintetizeaza in cantit mare anticorpi cu specif dorita, Pot ereste indefinite => nemuritoare. => ele exprima atat proprietatea limfocitului de a produce un anumit anticorp specific + capac de multiplicare la infinit Amestecul de cel contine : a) cel b nefuzionate : cel splenice+mielom b)cel tumorale nefuzionate c)cel hibride ( splenocite x mielom) Etape : obt cel de miclom(tumorale) -> preparare antigen -> inoculuarea antigenului la sori din lini pure-recoltare splina + Lb din splina -> fuziunea cel si obt hibridoame -> selectarea clonei de Lb care produce anticorpii de interes. Aplicatii : diverse boli, utilizarea in imunologie, in diagnostic. SUBIECTUL 27. CITOKINELE. Notiunea de cytokine = defineste o familie de factori de produsi de cel. Citokinele = mediatori solubili ai RI, ai diferentierii si proliferarii unor linii celulare =influenteaza motilitatea RI prin actiunea specifica asupra anumitor cel tinta, =sunt molecule protein/glicoproteice sintetizate si secretate de o varietate de cel limfoide/nonlimf Clasificarea citokinelor in limfokine(intetizate de limfocite) si monokine(sintetizate de monocyte) Ele actioneaza prin intermediul receptorilor cel activand/inhiband functiile cel respective Interleukinele = mediatori moleculari biologic active. =initiaza, intretin, amplifica/blocheaza activarea, cresterea, multiplicarea si functiile efectoare ale cel immune T sau B. =sunt molec costimulatoare =interleukinele au capacitate de activare, independent de antigen mai multe cel pot deveni tinta unor leukine : keratinocyte, cel osoase ete =sunt efectorii conexiunilor neuro-imuno-endocrine. Sunt 35 de interleukine IL-1 ...... IL-35 Interferonii = produse de unele cel cucariote , ca rasp la un nr mare de stimuli.=contribuic Ia apararea antivirala , se “ interfera” cu infectia virala activitate antiproliferativa celulara si antitumorala Virusurile si ARN dublu catenar viral + polinucleotidice sintetice sunt principalii stimulatori ai productiei de interferon . Exista 5 tipuri : IFN alfa, beta, gamma, tau, =alfa= sintetizat de leucocite, macrofagetmonocyte =beta = produs de fibroblasti =gamma=sintetizat de limf T CD8+, CD4+ si NK =tau=sintetizat de cel trofoblastice. Efecte : antivirale, antiprotiferativ, crese expresia molec CMH els 1, rol stimulator pe rasp cel T. SUBIECTUL 28. FACTORI DE NECROZA TUMORALA TNF SI DE STIMULARE A COLONIILOR CSF TNF = rol in RI fata de ag patogeni , activitate antitumorala prin liza celulelor tumorale. 3 populatii moleculare : TNF alfa, TNF beta, si limfotoxina beta Principala sursa a productiei de Tnf alfa = monocitele, macrofagele , NK ‘Taf alfa ¢ produs ca un prohormon. Taf beta e produsa de limfocite Activitatea biologica a TNF = TNF alfa actioneaza asupra cel SI Efecte antitumorale = produc necroza tumorala, distrugerea endoteliului capilar, declansarea coagularii locale, formarea de fibrin +obturarea vaselor sanguine. Efecte imunologice = mediator cheie al raspunsului immunologic Activitatea citotoxica stimuleaza productia de IL-2 de catre Lt activate. ‘TNF determina stimularea productici de IL-1 + productia de IL-8 CSF = molecule sintetizate de cel stromale din mad osoasa si alte cel activate prin IL TNF cytokine FActorul de stimulare a coloniilor de granulocyte G-CSF = stimulatorul principal al proiliferarii coloniilor granulocitare, de monocyte/macrofage si eozinofile in maduva hematopoetica. Stimuleaza functiile efectoare ale granulocitelor si macrofagelor mature., Factorul de stimulare a coloniilor de macrofage M-CSF mieloide mature, monocyte si macrofage din precursorii mieloizi. Eritropoietina = intensificarea eritropoezei, prin stimularea proliferarii si diferentierii progenitorilor eritroizi. timuleaza formarea de colonii de cel SUBIECTUL 29. CHEMOKINELE SI PROPRIETATI GENERALE ALE CITOKINELOR Chemokinele actioncaza asupra anumitor populatii de leucocite, cu recrutarea la locul inflamatici si implicarea in supravegherea imuna. Exista 19 chemokine repartizate in : alfa chemokine + beta chemokine Alfa chemokine sunt secretate de monocyte, limfocite cel tumorale ete Beta chemokinele secretate de monocyte, fibroblsti, cel tumorale. ‘Stimulii secretiei sunt citokinele proinflamatorii (IL-1 » TNF-alfa,) Au rol chemoatractant pt neutrofile cozinofile si bazofile. Intervin in hematopoeza , inhiba / stimuleaza dezvoltarea unor linii celulare. Proprietati generale ale citokinclor tetizate int’ fazei efectoare a I natural/specific si servesc la medierea + reglarea RI secretia lor e rapida , scurta, limitatainteza e initiate de 0 noua transcriptie genica. asaturi caracteristice : a) Pleiotropismul = fiecare cel poate avea un anumit raspuns ca rezultat al expresiei recep specif, a caii de semnalizare si a afinitatii pt legarea citokinei b) Efectele redundante = actiunile similare ale diferitelor cytokine pe anumite celule Cltokinele influenteaza actiunea altor cytokine. Manicra de actiune poate fi autocrina (asupra propriei cel) sau paracrine ( asupra cel din aprop sursci de producere). SUBIECTUL 30. COMPLEX MAJOR DE HISTOCOMP. MOLECULE CMH I, ILI + Genel CMH = codifica un grup de protein numite molecule sau antigene de histocompatibilitate. Pt fiecare specie de animale exista un singur CMH. Molecula CMH I = protein integrale ale membrane =prezente pe suprafata tuturor cel nucleate =ale din 2 lanturi 4) greu, cu 3 zone de pliere alfa, alfa2,alfa3. Intre 1-2- ¢ locul de adapostire a antigenului fata de care de decl RI. b)usor (notat beta2) asigura prezentarea antigenelor si recept lor de Lt citotoxice. Molecula CMH II = 2 lanturi polipeptidice alfa si beta. Fiecare subunitate are 3 regiuni : extramembranara cu 2 domenii (a1, 02 si B1, sif2). Intre plierile a1 si B1 se creaza un loc care asigura conditii optime pt prezentarea antigenului. ‘segmental transmembranar are rol de ancorare a moleculelor CMH de membrana celulara. ‘celule care au CMH II = moncite macrofage, Lb Molecula CMH III = sunt protein care nu sunt legate de membrane celulara 1u au rol in prezentarea antigenelor Lt ;prezentate de : component ale complementului, cytokine, 2 ptroteine de soc termic. Proteinele soc termic= rol intransportul antigenului la supraf celulei. Functii : transport antigene, prezentare antigene, restrictia genetica, respingerea grefelor. SUBIECTUL 31. FUUNCTIILE CMH Contribuie la apararea imunologica a org, 1. Transportul antigenclor = elaborate in int cel -> se deplaseaza spre supraf cel -> transporta antigenici 2, Prezentarea antigenului = molec cmb cls 1 prezinta in pricinpal proteinew endogene . Au rol major in prezentarea antigenclor tumorale. CMH els a 2a prezinta peptide prelucrate Lt CD4+ 3. Restrictia genetica = permite o interactiune restrictive a cel care exprima molec CMH si receptori TCR 4. Respingerea grefelor. = transplantul = actul de a transfera cel, tesuturi, sau organe dintr-o parte in alta , fie la acelasi individ / diferiti. Daca primitorul “tolereaza” transplantul => histocompatibil, daca nu = histoincompatibilitate, Rolul central in rejetul de grefa il detine Lt. determinantSUBIECTUL 32 . RASPUNSUL IMUN RI = modalitatea org de a react specif fata de subst cu o struct chimica diferita de cea a aclementelor care compun plansul sau de organizare si care patrund in med intern. Aceste subst straine sunt neutralizate, distruse si eliminate din organism prin vectori si mecanisme specific care constituie RI. Patrunderea unei susbt straine( antigen) intr-un organism matur sub raport immunologic => effect= Process intens de diviziune celulara, care survine la nivel cel immunologic competente. 3 etape a) Intiala = patrunderea antigenului in org — contact cu recept specifici de pe membr L — recunoasterea antigenului srtrain, internalizarea, prelucrarea ~prezentarea acvesibila altor cel. b) A2a~ cea mai complexa = primirea inform despre natura antigenului ~ declansarea r biochm proliferare cel = activarea sintezei Ig ©) A3a= neutralizarea antigenului , activarea mecansim de control, readucerea $I in stadiul initial dar cu un nt sporti de molecule anticorp. Cel care primese inf antigenica = Lt . In RI cellular raman implicate numai cel T iar in cel umoral Lt transmite info antigenica unui Lb. apartin atat tipului cel T cat si B, Flecare cel T si B e unipotenta, cel inzestrate cu capac de a forma anticorpi specific: 1u capac de a se lega de antigenul corespunzator. Dupa contactul primar cu un antigen, Ia un nou contact, cel se mobilizeaza mai mpd , prolifereaza + raspund printr o sinteza sporita, SUBIECTUL 33. RI MEDIAT CELULAR Imunitatea mediate cellular = totalitatea procesclor de raspuns fata de diversi agenti etiologici. Principiul de baza al I = recunoastere specifica si de pastrare a memoriei I dupa contaciul un antigen. Se realizeaza proliferarea clonala si interventia directa a Lt citotoxice + alte tipuri de cel. Rol I mediate cellular = elimina elementele non self intracclulare. Celule prezentatoare de antigen = monocyte/macrofage/cel Langerhans/dendr interdigitate. =rol de a recunoaste si retine antigenele straine Limf T= receptioneaza antifenele , sunt activate si determina initiera + dezvoltarea R cellular ‘implicate si NK si Lt citotoxice. Capabile sa distruga cel tinta proprii, tumorale sau infectatae viral dar si celule alogene non self. Dupa contactul cu antigenul ~ activarea, proliferarea, diferentierea precursorilor in celule efectoare citotoxice, Limf B = participa prin calitatea lor de cel prezentatoare de at Limoficte NK- distruge selective cel invadate viral si impiedica propagarea infectiei. Molecule care participa la raspunsul imun cellular : antigenul, citokinele cu rol de stimulare Lt, receptori pt antigen. Moleculele complexului major de histocompat. : molecule de adeziune, molecule CD. Ea are 3 functii principale : protejeaza, participa la distrugerea si elimiinarea diferitelor celule tinta, fungi, paraziti si virusuri Etapele raspunsului imun cellular : patrunderea si receptionarea antigenului, prelucrarea, primirea informatiei antigenice de catre Lt. RI mediat cellular prezinta cateva mecanisme : citotoxicitatea directa, mediate ccelular anticorp iipersensibilitatea intarziata . dependent siCitotoxicitatea directa = atacul direct al celulelor citotoxice asupra cel tinta. Sunt implicate cel NK si Lt citotoxice care sunt capabile sa distruga cel tinta propri. Perforina = sintetizata de limfocite citotoxice si stocata in granulele citoplasmatice ale acestor celule. Porii mediaza citoliza celulei prin mechanism osmotic, Poate decurge si prin apoptoza sau moartea celulei. Citotoxicitatea anticorp dependent = citotoxicitatea mediate cellular anticorp dependent implica cel nespecifice care ataca specific cel tinta prin intermediul lg. Hipersensi intarziata = reactive tip inflamator declansata de o subpopulatie de limfocite Th activate care secreta cytokine cu rol chemoattractant. SUBIECTUL 34. RASP IMUN MEDIAT PRIN ANTICORPI Eliminarea patogenilor extracelulari se realizeaza in cadrul RI umoral, mediat de Ig produse in ‘mari cantitati de limfocite aparitinand liniei celulare B . Stimularea directa a LB = consecutive patrunderii in organism a antigenelor T independente capabile sa induca maturarea Lb. Intregul process ¢ initiat de interactiunea antigenelor cu receptorii Lb mature specific antigenului Prezinta o deosebita importanta cooperarea celulara, process care necesita interventia cel prezentoare de antigen si a Lt. Recunose specific antigenul si sintetizeaza Ig. Molecule participante : molecule antigene (independente de Lt, dependente Lt), molecule receptoare, moleculele complexului major de histocompatibilitate, molecule CD, cytokine, molecule de adeziune, molec implicate in procese biochimice intracelulare de activare. Etapele RI umoral : 1, Antigen independent = diferenticrea Ia nivel maduvei hematogene, din celula susa hematopoetica + generarea cel B mature de repaus. 2. Antigen dependent = etapele de activare, proliferare si diferentiere a Lb mature in prezenta antigenului specific. Activarea Lb = cuplarea antigenclor cu Ig , endocitoza complexului antigen-anticorp, procesarea si prezentarea determinantilor antigenici. Faza efectoare = actiunea anticorpilor asupra agentilor etiologici: neutralizarea toxinelor, distrugerea bacteriilor + cel prin mechanism de citotoxicitate, SUBIECTUL 35. RASPUNSUL IMUN PRIMAR SI SECUNDAR. Caracterizeaza atat RI mediat cellular cat si cel prin anticorpi . Se declanseaza secvential find determinat de primul contact dintre sitemul imunitar si antigen si de contactele ulterioare ale SI cu acelasi antigen, RI primar = primul contact al sistemului imun cu antigenul , 4 etape successive cu producerea a 2 tipuri de Ig = IgM si IgG 1, Faza de lag = asimilata unei perioade de incubatie. Se situeaza intre patrunderea unui antigen si inceperea sintezei de anticorpi pana in momentul in care aceasta sinteza devine decelabila. Spre sfarsitul acestei perioade incepe sinteza anticorpilor, IgM apoi IgG mai redus. 2. Faza de log = cresterea rapida a concentratiei anticorpilor pana la un nivel maxim posibil in fetie de antigen. IgG apare dupa o perioada mai lunga, dup ace titrul IgM e maxim sau in declin, 3. Faza de platou = durata scurta, concentratia anticorpilor se mentine, fara modificari importante Ja un nivel constant maxim. 4. Fazade declin = descrestere treptata a concentratiei de anticorpiRI primar de intensitate redusa ramane in ansamblu la un nivel constant. Ig dominante sunt IgM. RASPUNSUL IMUN SECUNDAR = al 2lea contact cu SI declansat de Lb cu memorie generate cu ocazia primului contact, Caracteristici : a) Doza inferioara de antigen b) Se declanseaza ft rapid ©) Antigenele sunt strict timodependente 4) Durata sintezei de anticorpi si persistentei anticorpilor sunt mult mai mari=> protective pe durata vietii ©) Anticorpii care se formeaza in mod dominant de alte tipuri de clase decat IgM, au ca izotip predominant IgG, IgA, IgE. ) Afinitatea amticorpilor e maxima, Celulele de memorie reamintesc ca au mai fost in contact cu antigenul si vor raspunde printr-o productie sporita de anticorpi. RI secundar = raspuns anamnestic Se practica vaccinarea, cea dea 2a trebuie sa fie situate in perioada de declin a RI primar. REGLAREA PRIN INTERMEDIUL ANTIGENULUI SI ANTICORPILOR Molecula de antigen = primul reglator al reactiilor immune, sta la baza declansarii acestor reactii, poate induce si o stare de toleranta sau de supresie. Nr de Ig aflate in circulatie inaintea penetrarii e ft redus, are effect reglator. Cand acest tip de Ig ajunge in exces va intervene in reglarea ~ a semnalelor primate de catre Lt de la receptor Fo. Exista un prag de densitate a legarii moleculelor de IgG. Eliminarea antigenului din organism reprezinta un imp mechanism de imunoreglare. Anticoprii ajung la o concentratic optima, blocheaza determinantii antigenici, complexele antiger-anticorp formate neutralizand functiile stimulante ale antigenului. Complexele devin usor fagocitabile, fiind eliminate rapid din organism, Procesul intervine in imunitatea umorala. Se poate instala competitia antigenica organismului fata de antigenul inoculat ulterior. 1 antigen inoculat blocheaza posibilitatea de reactive a Reglarea prin intermediul anticorpilor Complexele immune cireulante actioneaza reglator in 2 moduri : in sens stimulator si inhibitor. Amplificarea = legarea complexelor immune la cel prezentatoare de antigen. Inhibarea = produsa in urma legarii complexelor immune la actiunea Fe si la receptorii BCR. ‘Complexele immune determina boli de complexe immune. Rol important = anticorpii antiidiotopici. Sistemul imun poate fi reprezentat ca o retea complexa de molecule de Ig care recunose specific alte molecule de Ig. Se mentin in echilibru pana in mom stimularii anrigenice. SUBIECTUL 37. COMPETENTA IMUNOLOGICA. PROFILUL IMUNOLOGIC. Capacitatea retelei de structuri ale SI de a se exprima prin mecanisme celulare si moleculare de a contribui la recuoasterea si respingerea ag patogeni si de a asigura mentinea starii de sanata‘e. Ea difera in fet de individ, Prin investigarea si cuantificarea factorilor esentiali ai competentei sunt posibile diagnosticul correct al imunopatiilor. Acest demers ¢ realizat prin studiul statusului imun cu ajutorul metodelor elaborate in acest scop.Profilul immunologic = o oglinda a situatiei de ansamblu a $I care rezulta din procesul de analiza complexa si concreta a componentelor acestuia. E constituit din suma datelor calitative si cantitative care caracterizeaza aspect morfo/structurale etc, Prin status imun = o sinteza a elementelor definitorii ale competentei imunologice, a capacitatii imunosistemului de a recunoaste perturbarile de origine exo/endogena. Profilul immunologic = are loc de sine statator in contextual corelatillor fundamentale. Importanta : a)date concrete rezultate din evaluarea fiecarui element component b)indicatorii sunt redati prin valori numerice , un character mathematic. ©) sinteza a valorilor care contribuie la cunossterea competentei imunologice are o evidenta relevanta practica. SUBIECTUL 38. MECANISME DE REGLARE NEURO-ENDOCRINE. CEL CARE REGL RI Celulele elaboreaza in permanenta molecule care regleaza si in influenteaza activitatea celorlalte sisteme, Sist endocrine actioneaza prin hormone care au actiune activatoare sau supresoare asupra sistemului nervos si acelui imunitar. Glucocorticoizii sunt secretati de suprarenala, au actiune inhibitoare asupra secretiei de cytokine de catre maerofage si limfocite. Sistemul nervos secreta prin neuropeptide care sunt activatoare/supresoare ale celulelor din sist imunitar. SIprin cytokine , exercita actiune in dublu sens asupra sistemului endocrine si asupra sistemului nervos. Are ca substrat existent unor receptori + molecule recept pt neuropeptide + hormone existente pe membrane limfocitelortmacrofage+alite celule. Organele si tesuturile din SI au inervatie proprie. Se realizeaza procese de influentare reciproca prin feedback. Celule care regleaza RI Cel T supresoare sunt de 2 categorii : cel T inductoare ale supresiei caracterizate prin CD4 si CDI, si cel T efectoare ale supresiei. Se elibereaza un factor solubil, factorul T inductor al supresiei care activaza celulele Ts efectoare.<- ele elibereaza factorul T supresor care actioneaza asupra limfocitelor T si B determinand incetinirea sau anularca functiilor acestora. Factorul supresor e cliberat de diverse cel din organism, Factorul T supresor nespecitfic are tot rol inhibitor pt cel T si B SUBIECTUL 39. FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROFILUL IMUNOLOGIC Factorii endogeni = Se iau in considerare organe tesuturi ete + specietrasa+sextstare fiziologica+structura geneticatvarsta In sistemul nervos neuropeptidele sunt mediatori esentiali ai functiilor efectorilor celulari ai RI Se remarca influente reciproce intre cele 3 sisteme precum si factorii moleculari care le mediaza : mesagerii imunitari, hormonii si neuropeptidele, endorfinele. Varsta = la animalele adulte => conditii optime pi dezvoltarea proceselor immune pe deplin dezvoltate, La animalele nou nascute : limfopenie, activitate fagocitara redusa, concentratii reduse ale complementului, receptivitate ridicata pt boli microbiene si parazitare, La cei in varsta => involutia structural +functionala a timusului, reducerea nr de limfocite, tatii de activare a limfocitelor, RI deficitar fata de antigene bact+virusuri scaderea capaSpecia si rasa = virusul pestei porcine, virusul anemiei infectioase ecvine, bolii de Newcastle. Sexul Starile fiziologice = cele mai cunoscute cazuri : perioada de lactatic, primele zile dupa fatare, dupa intarcare, SUBIECTUL 40. FACTORI EXOGENI Influenteaza prin continutul ratiilor in protein, glucide, lipide, vitamin, oligoclemente, Rolul unor vitamin asupra compenentelor si fnctiilor SI. Exemple : a) Vitamin B6 : reducerea stimularii limfocitelor b) Vitamina A : inhibarea RI, scaderea R fata de bolile infectioase , resp + digestive. ©) Vitamina E = mecanisme immune 4) Vitamina C= adjuvant in realiz. proceselor imunologice ©) Seleniul, Zincul(atrofia tesuturilor limfoide), Fierul, Cupral Stresul si diversi factori de macroclimate si microclimate cu consecinte manifestate prin ‘modificarea parametrilor statusului imun, ) Factori fizici : temperature, umiditate , lumina 8) Factori chimici : gaze h) Factor biologici Substantele poluante . Sarurile metalelor grele, pesticide, subst reziduale rezultate din industrie, Agentii etiologici ai starilor patologice + tratamente cu antibiotic si alte medicamente, anestezice SUBIECTUL 41. TOLERANTA IMUNOLOGICA Toleranta imunologica = fenomene caracterizate prin absenta raspunsurilor antigen-specifice. E una din proprietatile fundamentale ale SI=> capacitatea acestuia de a discrimina intre antigenele proprii si cele straine, Starea de toleranta reprezinta un process continuu care incepe in timpul dezvoltarii fetale si dureaza intreaga viata Toleranta imunologica se clasifica in 2 mari categorii : T naturala si dobandita distingandu-se urmatoarele situatii particulare: a) Toleranta imunologica fata de antigenele proprii b) Toleranta fata de organe sau tesuturi “ ascunse” ©) Starea de toleranta naturala fata de alte antigene decat cele proprii 4) Acceptarea unor atingene straine fara initierea unor reactii de aparare datorita unor imunodeficite primare/secundare e) Toleranta indusa de inocularea unor produse imunosupresoare sau alte metode 1) Starea de toleranta imunologica indusa in urma inocularii unui antigen solubil sau corpuscular in anumite conditii; fen dependent de calitatea antigenului. SUBIECTUL 42. TOLERANTA IMUNOLOGICA NATURALA, =acceptarea de catre toate componentele SI a antigenelor endogene(autoantigene). = © un process active, natural/dobandit, in cadrul caruia este oprita evolutia limfocitelor potential autoreactive catre stadiul de celule mature, capabile sa recunoasca antigenele proprii. Se pot distinge : a) Toleranta central= organe limfoide primare b) Tolereanta periferica = eliminarea clonelor autoreactive are loc in organelle periferice.Toleranta central = selectia pozitiva a cel care vor recunoaste si vor interactiona cu antigenele straine si selectia negative a clonelor care recunose autoantigene si care sunt eliminate. In timpul procesului de ‘maturare Lt tree prin stadia in care interactiunea cu un antigen => toleranta imunologica si nu activarea, Toleranta periferica = Cel T autoreactive pot fi impiedicate sa reactioneze la antigenele self periferice prin mecanisme : a)anergia b)apoptoza extratimica c)actiunea limfocitelor t supresoare. SUBIECTUL 42. TOLERANTA IMUNOLOGICA DOBANDITA reactivitatea imunologica la administrarea unui antigen non-self, Varsta acceptorului = inducerea tolerantei=mai usor de realizat in perioadele fetala, cand cel au cel mai inalt grad de imaturitate, Absenta clonei antigen-reactive = mechanism survenit in timpul maturarii_ precursorilor celulari in organelle limfoide primare si poate fi provocat prin iradiere sau asocierea antigenului inductor cu 0 toxina ete ‘Natura si complexitatea antigenului inoculat = antigenelesolubile cu o corfiguratie simpla si greutate moleculara mica pot persista 0 perioada mai indelungata in organism. Antigenele corpusculare sunt extreme de complexe , eliminate rapid din circulatie si nu ajung in contact cu celulele imunocompetente ale organismului decat in concentratii mici. Doza in care ¢ administrat antigenul = se disting tipuri de intoleranta imunologica dobandita; toleranta de doza inalta si joasa, Cea inalta poate fi realizata prin inocularea in doza unica a unor sol antigenice concentrate si dispersate in przenta unor detergent=> se mentine de-a lungu vietii adulte prin adm de doze mi repetate, Doza joasa = semnalata numai la anumite specii. Cel t supresoare = mecanismul principal de prevenire active a producerii anticorpilor de catre cel B. Cel T supresoare sunt specific pt un antigen dat si determina instalarea tolerantei numai fata de acel antigen Calea de adm = infl inducerea tolerantei in special la adult. Intervalul temporal in care o subst straina nu este inregistrat ca non self este denumit perioada de imaturitate imunologica sau fereastra imunologica. Organismul in aceasta perioada nu are capacitat de a sesiza deosebirile intre constituentii proprii cei straini. Consecintele acestui fapt in cazul inducerii tolerantei de catre unele microorg starii de purtator. creeasrea SUBIECTUL 43. COOPERAREA CELULARA IN RI Reprezinta interactiunea unpr populatii celulare alcatuite din celule limfoide si macrofage. Limitarea raspunsului imun intr-un cadru adecvat fetionarii normale a SI e controlata de interactiuni celulare. Mecanismele de cooperare amplifica mijloacele de control si reglare a RI dubland posibilitatea de interventie a factorilor reglatori. Cooperarea limfocit T — limfocit B = interactiunea directa presupune interventia oarecum pasiva a limf Th in prezentarea informatiei antigenice. Interactiunea indirecta + directa limfoeit T-macrofag-limfocit B Cooperarea macrofag-limfocit T-limfoeit B . Se realizeaza prin contact intercellular. Prezenta macrofagelor are in general un effect stimulator pt aflux +nproliferarea limfocitelor. Cooperarea limfocit T—limfocit T evidentiata in citotoxicitatea mediata cellular. Modelele de cooperare sunt complexe si determina directiile de evolutie a RI. Dereglarile in activitatea populatiilor limfocitare reglatoare sa aiba rol essential in declansarea unor imunopatiiCooperarea intre cel prezentatoare de antigen (APC) = coopereaza intre cle pt o mai buna prezentare a antigenului, Pot fi secventiale, interesand in acelasi timp 2 sau mai multe populatii de celule. SUBEICTUL 44.RASPUNSUL IMUN IN BACTERIOZE. Antigenele situate la suprafata celulei_au o semnificatie antigenica majora datorita prezentei lor prioritare in faza initiala a mecanismelor imunitare, La micobacterii peretele cellular are o structura complexa care le confera o rezistenta deosebita. Capsula bacteriana are rol imp in protectia germenilor fata de efectorii imunitatii. Structurile moleculare capsulare sunt cunoscute ca antigene K. Pilii include antigene F. Flagelii sunt constituiti din protein ft antigenice ( aatigene H) Exotoxinele secretate de unele bacterii au o structura dominant proteica si sunt dotate cu un inalt potential imunogen. Elemente de patogeneza= invazia si multiplicarea in sange /cel/tes+ actiunea toxinelor Rezistenta fata de bolile bacteriene e determinata de 3 tipuri principale de protective : a)lipsa receptivitatii de specie determinata genetic b)actiunea baerierelor si aunor cel + subst inhibitoare ORI specific Mecanisme de aparare nespecifica : pielea, mucoasele, ph nefavorabil, enzyme, ete. Procese : fagocitoza , activarea complementului, eliberarea c3a si cSa cu rol in chimiotactism, climinarea factorilor cu rol in inflamatie, formarea trombusurilor Apararea specifica : realizata prin participarea efectorilor si mecanismelor care compun sist imun, Recunoasterea antigenelor => preluare si trasnmitere informative genetica + activare clone celulare selectate + elaborare mediatori chimici care asigura cooperari cclulare + sinteza anticorpi+neutralizare si distrugere a bact invadatoare. Fagocitoza e mechanism essential in 4 ctape desfasurat : chemotaxie, atasare, fagocitoza, distrugere (dependent/independent de O2) Celule implicate : din sistemul monocitar-macrofagic +limf t +anticorpii Mecanisme si efectori : neutralizarea toxinelor, fagocitarea si distrugerca bact+distrugerea bact de anticorpi SUBIECTUL 45. RIIN VIROZE Se multipllica numai in cel gazdei. Procesul vital al virusurilor include : atasarea la receptorii celulari; inglobarea in citoplasma;; replicarea componentelor proprii si asamblarea lor in interiorul celulei; cliberarea din celule. Unele infectii virale sunt abortive + cele productie pot determina distrugerea celulelor. Apararca antivirala ¢ asigurata de factori nespecifiei influentat si de nutritive, microclimate, stress, medicamente etc! Rl in infectii virale : mecanisme a) Faza initiala a infectiei b) Faza de viremic = actioneaza anticorpii ©) Etapa multiplicarii virusurilor in organelle tinta d) Etapa distrugerii celulelor infectate Indiferent de antigene implicate, mecanismele de aparare antivirala sunt T-dependente. Limfocitele T participa la RI antiviral ( Lt helper si Lt citotoxice) Anticorpii distrug virusurile si blochcaza infectarea celulelor , stimuleaza fagocitarea virusurilor +de catre macrofage. Produc neutralizarea virusurilor. Distrug celulele infectate.Mecanisme active : citotoxicitatea mediate cellular dependent de anticorpi, si citoliza mediate de anticorpi si complement. Ig specifice antivirale fac parte din izotipurile IgGsi IgM in ser si IgA. in secretii ale mucoaselor. Implicate si cel NK + interferonii Fenomene imunopatologice in viroz hiperseni de tip 1, 2, 3, fenomene autoimmune, stari de imunodepresie SUBIECTUL 46. RIIN PARAZITOZE Dimensiunile parazitilor : mare variabilitate Ciclu evolutiv si localizare = unele protozoare paraziteaza intracellular. Cele care au drept habitat macrofagele inhiba realizarea fagocitozei prin rezistenta lor deosebita la metabolitii oxigemului si la enzimele lizozomale. Capacitate de multiplicare = inmultirea rapida = cale importanta de rezistenta fata de SI Evitarea actiunii efectorilor imunitatii = au proprietati care asigura diminuarea si chiar anularea cel putin temporar a recunoasterii lor de SI. Ex : structura antigenic aft complexa a parazitilor animali + existent unor determinant antigenici repetitive + variabilitatate antigenica + existenta unor antigene cu actiuni particulare + supresia RI al gazdei Mecanisme care evolueaza in parzitoze sunt ; actiunea celulelor citotoxice + activarea complementului+ sinteza Ig din izotip G si E, neutralizarea situsurilor de aderenta Fenomene imunopatologice : imunodeficitele secundare, hiperseni tip 1,2,3,4, boli autoimmune Realizarea unei imunizari eficiente, dupa vindecare si eliminarea totala a parazitilor . Protectia specifica e solida si de lunga durata, SUBIECTUL 47. RI IN TUMORI Fata de antigenele tumorale se exercita actiunea sistemului imun. Acesta cuprinde o serie de ‘mecanisme incluse in notiunea de imuno-supraveghere. Antigenele (Ag) tumorale fac parte din 3 categorii principale : Ag strict limitate la 0 singura tumora ‘Ag commune celulelor tumorale de la mai multi indivizi ‘Ag prezente pe numeroase tipuri de celule normale sau maligne O alta clasificare include : a) Ag tumorale specifice (unice, particulare) care se gasese numai pe cel tumorale b) Ag associate tumorilor Ag associate tumorilor, antigenele tumorale descries sunt Ag virale => cel infectate cu virusuri oncogene expun la suprafata 2 tipuri deneoatigene : Ag V = structuri identice cu cele ale virionului implicat Ag T= codificate de gene ale genomului viral existent numai in celulele infectate. Ag embrionare => molecule sintetizate in timpul embriogenezei dar absente la oameni sau animale adulte normale, Ex: alfa-fetoproteina, carcinoembrionar, de tipul melanocitelor fetale Molecule CMH + diverse molecule glicoproteice modificate + antigene specifice de transplantare + determinant idiotipici SUBIECTUL 48, IMUNIZAREA ACTIVA, Indusa prin folosirea unor produse cu proprietati imunogene (vaccinuri) care determina un raspuns activ din partea sistemului imun. Administrarea in conditii apropiate a unui preparat imunogen este urmata de restructurari celulare si umorale, Sunt 0 consecin‘a a recunoasterii virulenta germenilor sa depaseasca imunitatea pasiva si geneteze imbolnaviri sau virulenta sa fie neutralizata de ser. Vaccinarea pe cai neconvenabile tropismului agentului patogen => determina o infectie localizata benigna soldata cu dobandirea unei imunitati solide. Ex : vaccinare antivariolica la ovine Imunizarea prin infectii dirijate = ex : GET Dezavantaje : posibilitatea de a raspandi alti germeni infectiosi preluati odate cu continutul int SUBIECTUL 50. VACCINURI CONSTITUITE DIN GERMENI VII, ATENUTATI Vaccinurile vii = tulpini de microorganism a caror patogenitate a fost semnificativ atenuata seu anulata, dar care si-au pastrat capacitatea de multiplicare si proprietatile imunogene. Boli bacteriene in care se fol tulpini attenuate la prepararea vaccinurilor : antrax — tulpina R119, rujet —tulpina VR2, bruceloza — tulpina B19, salmoneloza aviara —9R. Vaccinurile obt din tulpini attenuate prin pasaje pe embrioni de gaina / adaptare la speci nereceptive naturale au fost denumite avianizate / laptinizate/caprinizate Tulpina de virus rabic fix e folosita pt preparea vaccinului. Vaccinurile vii induc un rasp imun prompt, cu instalarea rapida a imunitatii postvaccinale, Imunitatea conferita- solida, stabila, cuprinsa intre 6-12 luni si se asigura stimularea concomitenta a reactiilor immune de tip umoral si cellular. Vaccinurile attenuate sunt usor de administra, pretandu-se la vaceinari in masa, in apa de baut sau prin aerosoli. ‘Vaceinurile vii sunt contraindicate la animale trate cu medicamente imunosupresoare sau cu antibiotic, © categorie de vaccinuri vii reprezinta vaccinurile vii heterologe. Avantajele utilizarii vaccinurilor vii heterologe sunt : a)riscuri reduse de infectie )posibilitatea aplicarii la animale tinere cu anticorpi maternal c)efecte locale reduse / inexistente. SUBIECTUL 51. VACCINURI CONSTITUITE DIN GERMENI INACTIVATISunt vaceinuri obtinute din germeni care in urma tratarii prin diferite procedee fizice , chimice, si-au pierdut capacitatea de multiplicare sau replicare in organismal vaccinat avand conservata structura antigenica, Scopul principal al inactivarii consta in a anihila in totalitate capacitatea patogena a agentului vaccinal, de a mentine cat mai intacte structurile antigenice responsabile de inducerea Rl Vaccinurile preparate din tulpini de germeni inactivati =bacteriene , iar cele obtinute din toxine bacteriene inactivate = anatoxine. Inactivarea prin procedee fizice => caldura , ultrasunete, raze UV, radiatii ionizante, Avantajele : pot fi obtinute din agentii etiologici (virusul febrei aftoase), in urma inactivarii este eliminate riscul reversiei. Dezavantaje : necesita concentratii mai mari de subst antigenice si administrarea in doze mai mari pt a obt un rasp asemanator, + pot genera fenomene secundare ete. Inactivarea prin procedee chimice = tratamentul masei antigenice cu diferite subst : antiseptic, coloranti, compusi organici. Subst inactivante pot forma cu constituentii din vaccinul inactivat complexe. SUBIECTUL 52. VACCINURI PREPARATE PRIN TEHNOLOGII MODERNE Vaccine ribosomal = technica de preparare a vaccinurilor robisomale include folosirea bacteriilor in faza de crestere active, in cursul careia nr ribosomilor e maxim . Urmeaza distrugerea, centrifugarea , filtrarea prin membrane sterile. Avantaje = sunt mai imunogene decat vaccinurile totale. Capacitatea protectoare a vaccinurilor ribosomale fata de un nr mate de bacterii. Vaccinuri antiadezine = capabile sa impiedice adeziunea bacteriilor de suprafata mucoaselor sis a stimuleze fagocitoza inainte de colonizarea lor in organism. Vaccinuri sintetice = poarta un nr mare de determinant antigenici , numai o parte din acestia un rol semnificativ in imunogeneza si un nr mai maic in inducerea RI specific. Producerea vaccinurilor sintetice implica abordarea unor tehnologii complexe care includ : recunoasterea determinantilor imunogenici, analiza s ificarea acestora, sinteza peptidelor analoage. Vaccinuri antiidiotipice = idiotipul de pe un limfocit poate reactiona cu antiidiotipul de pe alte limfocite. Inocularea anticorpilor aniidiotipici sa determine sinteza anticorpilor anti-antiidiotipici directionati contra antigenului initial. Vaccinuri obtinute prin ingineria genetiea = recombinarea genetica , clonarea AND, fuziunea celulara, inducerea sau represia exprimarii unor gene.