Apatitia acostel Iueritri a fost posibil si ew sprijinal firmei THOMASTIK-INFELD vine TODESCO sr AH? C tu}-Napoca Imprimat!a) TIPOGRAFIA Doria .:. 400019 ClaieNapoea Pata Muvealui nr. t Tel tax: 0264-S98467 Mobil: 0744-601 sfereat stiintiics Prot wary de Constantin Ripa Fotogratti tick nputcrivatt — Asist unis. dial. Vietor Racatiw act & comend: —- manaldechitara@yahoo.com oa CTP x Bibi FSUCTE, LOAN LUCIAN { Manual cc chitara pentru incepatori loan | Foadese, 2004 a Sueits - ClujeSap ‘Atsights reserved Prnted\n Romania. No pass of his publication may be Grostioutedin any tm or by any means. o store in a data base or ree "aro! he air permission of he author a “Toate repturiaezzrvate. Tipdit in Romania Ni o parte cn aceasta i Threproduza sub ci 9 farm, xin lun mjfoe mecanic sau electron, 33 Teteo naa de data 1/8 a00rQ) in prea in sexs, al awzoruknCUVANT INAINTE CHITARA — a devenit, incepand eu a dona jumdtate a secolului XX, unul dintre cele mai populare si indragite instrumente micicale de pe Mapamond. Din nefericive, in tara noastrd. jnarcle ei potential in educarea muzicald si estetica a tinerei generarii a jost completamente ignorat decenit la rand de autorititile regimului comunist. Desi dupa anul 1989 instinugile abititare an ‘aprobat teptat programe pentru studiul chitarei la toate nivelurile, sechelele se resimt $i astézi: mumarul cadrelor didactice calificate este insuficient, iar literatura de profil aproape inexistentd. Prin intermediul lucrarii de fata, autorul doreste sa-si aducd contribusia ta inlawrarea acestei stéri de fapt negative. propundnd iubitorilor muzicii 0 metodi moderna $i eficienta de inifiere in arta interpretativd chitaristicd. A fost conceputd cu gandul, in primul rdnd, la acei multi entuziasti care din diverse motive nu pot beneficia de sprifimul direct al unui instructor. Se adreseazi deopotrivd si specialistilor, spre exemplu, profesorilor de chitara (ca sugestie de material de studiu pentru incepatori), profesorilor de muzica din scoli generale si gimnaziu care dorese sé-si acompanieze elevii la clasé si la serbari. profesorilor de instrument $1 elevilor din colegil pedagogice j.a.md. ‘Am incercat si usurez cdt mai mult sarcina incepdtorilor introducdnd in preambulul acestui manual un capitol asa zis .teoretic". Lecturarea sa va reactualiza si fixa un minim necesar de notiuni din sfera teoriei muzicii: note muzicale, valori de note, semne de alterapie. caracteristici ale gamelor majore si minore etc. De asemenea, pentru a releva o imagine cat mai cuprinzatoare asupra tematicii, am urmirit in capitolele ulterioare sd expun succint cnumite cunostinge ce tin de istoricul instrumentelor cu coarde ciupite (lauta, mandolina, chitara etc), a lutieriei (constructie, modele, lutieri celebri) sau de istoria muzicii (compozitori si interpreti renuumtti). In sectiunea ..practicé” accentul este pus pe descrierea $i studiul tehnicilor de actionare specifice chitarei clasice considerate unanim a fi cele mai complexe si care mai apoi, optional, se pot adapta facil ceringelor genurilor muzicale moderne: folk, pop ~ rock. country, jazz etc Materialul selectionat in acest scop cuprinde exercitii, studti si piese din literatura universala apartindnd cu preciidere compozitorilor italieni din secolul XIX, perioadelor Renasterii si Barocului, precum si exercitii si studii proprii, ordonate asifel incét randamentul procesului de invatare si fie maxim. Fiecare paragraf contine explicatii si indicapii redactate tntr-un limbay clar. concis $i insofite ~ unude este cazul ~ de fotografit, desene, diagrame. Dorese sa atrag atentia incepatorilor c& vor putea invita sd interprereze la chitard, folosind exclusiv manuahul. mimai dacd vor da dovada in parcurgerea sa, de ambitie, perseverenta. rabdare, inalt nivel autocritic yi o permanenta dorintd de autodepaire. Inchei acest exordiu cu speranja ca demersul meu publicistic va trezi interesul cat mai ‘multor tineri pentru studiul chitarei — acest minunat instrument muzical — pe care marele Andres Segovia i considera, la finalul unui film documentar TV din 1976, La inventat cel mat frumos, pe care omul Mult succes tuturor! Lucian Suche Cluj-Napoca, 2 martie 2004Parintilor mei, Ana si Mihail1. INTRODUCERE iN TEORIA MUZICIL Este esential ea pentrw inceput. si recapitulati si aprofundati anumite cunostinte ce tin de sistemul clasic de notatie. acesta find singurul (din 1750) utilizat in literatura pentru chitara clasicd ‘Am folosit sintagma ,s8 recapitulati” deoarece majoritatea notiunilor ce vor fi prezentate se predau jn cadrul orelor de muzica din scoala primara si gimnazin in sistemul clasic pozitionarea notelor muzicale se face pe un suport, constituit din cinci linii paralele, numit portativ. La ineeputul fiecdrui portativ este trecuta, in notatia pentru chitard, cheia sol (vezi ex. 1); scopul ei este de a diferentia inaltimile sunetelor. Astfel, a doua linie de jos corespunde notei sof [sau g]’ do (c) re(d) mi{e) fa(Q sal (g) ta (a) si(b) do(c) re(d) mi(e) fa( sal (g) la (a) central Odata stabilitd pozitia acesteia (in pitrat) se poate determina conform scarii_ generale muzicale, ascendent gi descendent, pozitia celorlalte sunete (vezi ex. 2). Imediat superior notei sof (g) se afla Za (a) (in romb) ; acest sunet este cel obtinut prin vibratia diapazomului si este etalon in acordarea instrumentelor din orchestra simfonica, a pianului, chitaret etc. Se observa la inceputul exemplului 2 c& sunetul da (@), denumit in teoria muzicii da central, este reprezentat cu ajutorul unei linii suplimentare; liniile de acest fel sunt 0 continuare a celot ce formeaza portativul, paralele si egal depirtate, atat dedesubtul cat gi deasupra acestuia => primului, céea ce conteazd este pozipionarea in raport cu Desi simbolul grafic al ultimalui sunet este idemtic ew al portativul, de aceea ultimul sunet este ka (a) si nu do (¢) Sunetele, aflate sub da (¢ central), folosite in studiul incipient al chitarei sunt: Notatia literal (cu ajutorl liteeloralfabetului) a fost folosta inca din anticbitat. Papa Grigore cel Mare (inte 590- (608) aredus nunvirulliterelor la sapte (4g) ce se repeti la actava, incepind cu Za, cu timpul. in notatia clasica, litera B «8 fost asociatasunetului sibemol, pentru s¥ natura folosindu-se litera M (urmatoarea dupa g} saido (c) si (b) 1a (a) sot (g) fa (1) mi (e) rav (cel mai jos. weustic) pe ei fibere a vetet mai Sunetul amd (2), reprezentat cu 3 finit ajutatoare, esie ce! mai acordaj standard). deoarece corespunde viby care il poate produce ehitara (in grave coarde Mi ©. cl simbolurilor pe portativ si asocierva rapida | Pentru incepétorit care intimpinadifiewlec ntl de exercitit similure celui din exemplul 4, in eatietul ce wn sa contina Notati dedesubt denumirea obignuita” a note’ (sistem jranco- | upe ltra cave eorespunde fn notfioHieraa italian) iar Continues pind constaiati ed at fixat semetnie notiunite Muzica este un limbaj al sunetelor iar componentele sale principate sunt: melodia ~ insiruire de sunete, de diferite inaltimi yi durate, ta 0 singura voce. © ritmul — se refera la organizarea duratelor, a valorilor de note. © armonia—combinarea simultand a mai muultor sunete (acorduri). dupa anumite reguli Daca fn deschiderea capitolului atentia s-a indreptat asupra melodiei ~ prin prezentarea unei sunetelor folosite in notatia pentru chitara - in continuare se vor expune notiuni ce tin de pirti a ritmica muzicala: * valori de note © punetul de prelungire * pauzeleValorite de note arati durata ( lungimea) sunetelor in raport cu tempout® piesei. Punetul de plecare se poate considera nota intreagi care apare in ex. 2, 3 yi 4. Aceasta se divide (vezi ex. 5 Fadoua doimi, care mai apoi se divid in patra patrimi ns Fa . i. YN IN 4 Jd Patrimea, se stie de la orele de muzica, este o durata de referinta a ritmului. Cand audiem Jucriti muvicale simtim o anumita pulsafie, un aecent care tevine periodic, dup un anumit numar de timpi; cea mai folosita durata, care este asociata in notalie acestora, este cea de patrime, Numarul de timpi dupa care se repetd accentul se incadreaza intr-0 masura; fiecare masurd este delimitata de bare verticale, numite bare de masura. Cele mai frecvent intilnite mésuri sunt cele de j (doud patrimi), § (trei patrimi) si} (patru patrimi); ciffele, sub forma de fractie, se inscriu Ja inceputul pieselor muzicale (vezi ex. 6) Ex. 6 Tactare cu mana oS Gets Ne 1¥ ——2 4 ‘3 Ti Accentul principal (>) cade, in mod obisnuit, pe primul timp. Ajunsi in acest punet propun s& ne jntoargem si sa privim ex. 5; observam ca valorile de note li 9 se divid cu doi si multipli 24 =4e. Acest gen de valori se numese binare. Conform aceluiasi rationament, patrimea se subdivizeaz4 in. dous optimi si patru saisprezecimi (vezi ex. 7). * Viteza cu care se executl o Iuerare muzicalEx.7 J ~ x ur sou od ad Grupurite de optimi se pot reprezenta unite cu o bari orizontata: = J, JT ‘Asemanator, cele de gaisprezecimi, cu dows bare: = SJ, = FIT subdivizare exceptional’ a duratelor binare foarte des intalnita in practica muzical’i o constituie trioletul. Acesta reprezinta o imparfire a patrimii in trei valori egale ca si duraté si se noteaza: 7.07 ‘ecairei valori de note ii corespunde o pau (0 durati la fel de lung de ticere), 4 i Semnele care prelungese durata sunetelor sunt: legato, punetul si coroana,Legato de prelungire se intalneste in partituri sub forma unui are de legato saut care uneste dow note de acceasi indltime, contopind s1 duratele acestora, dd-0: dnd iiss ~ Rts ‘Asa cum se observa in ex. 8, legato poate si apard in aceeasi masura sau peste bara de masurd, efectul find acelagi © categorie aparte de durate o reprezinté notele cu punct de prelungire, Punctul se noteaza intotdeauna in dreapta si valoreaza jumatate din durata note (sau pauzei) care ti precede. Durata tunel note cu punct se calculeaza astfel: ee ele, bediid did du ‘Coroana sau fermata se foloseste indeosebi in finalul unor piri sau fraze muzicale pe care sau pentru a aduce un moment de relaxare. Semnul grafic este A si agezat ii prelungeste indefinit durata, Prelungirea prin astfel, le evidentiazi deasupra sau dedesubtul unei note (sau pauze), ‘coroana nu intra in calculul valorilor din masura. i {Reguld: si nex. Ise observa ed la notele serise la 0 singurd voce vodiia este reeutd deasupra si in dreapte f(D saw BY ir wreare, dedtesubt si tn stinga.] rina ta Ba (a) inclusi. far celor incepand cx Exemplul 10 se incheie cu o bara dubla de final | Daca sunt atasate si dowd puncte se obtine bara de repetitie | I sau ae Incrmagi cu acest minim necesar de cunostinge de teoria i. pure purcede a studivl capitolelor urmatoare, Rest slului de td se poate aprafunde trepter, odatd cu inaintarea in parewrgerea material 9Capitolul introductiv teoretic se inchele cu prezentarea nor notiumi intervale muzieale, alterafii si caracteristici ale gamelor majore si minore. Ext enerale despre 0 ingiruire de note muzicale care incepe cu un sunet i se termina dupa alte gapte pe acelasi suet formeazi o gama muzicali. Ex. 11 A: deoarece incepe si se sfargeste cu da, a recultat cea mai cunoscuta gama ~ da major (Do). Caracteristicile unei game majore: semitonurile ST (indicate prin semnul 7 ) sunt intretreptele I-IV gi VII-VII iar intervalele de terfa, sexta si septima care se formeaza de pe treapta I (numita tonied) sunt mari Conform acestor reguli, semitonurile (ST) in gama Do se afla intre sunetele mi-fa si si-da, iar tonurile (T) intre do-re, re-mi, fa-sol, sol-la $i la-si. {[Semitonurile reprezintd distanga micd dntre dowd trepte alaturae; tonurile sunt aledtuite din cate dow semitonuri 25¢+SI=T. Fiecare sunet reprezinté o treaptd si este numerotat dedesubt eu ere roman. Difrenta de indjime dinire dowd repre ve numeste interval] Intervalele simple, in ordinea crescdtoare a numarului de trepte pe care le cuprind, sunt: prima, secunda, terta, cvarta. cvinta, sexta, septima si vctava. Pot fi aseendente (suitoare) sa Reseendente (coboratoare), iar dup’ numarul de T si ST pe care le contin: perfecte, mici, mari, micsorate sau marite. Ex. Prima perfect (1p) — repetarea aceluiasi sunet. : = te == = oo Secunda mic (2m) si mare (2M) Secunda mic& cuprinde un semiton (ST) Secunda mare cuprinde un ton (T). 10‘Terta mica (3m) si mare (3M) SS cy Terta mica cuprinde un ton gi un semiton (T+ST). Terta mare cuprinde 2 tonuri (2T), Cvarta perfecta (4p); cuprinde dou’ tonuri si un semiton (2T-ST) eo mst Test ster Cvinta perfect (Sp); cuprinde 3 tonuri gi un semiton (3T+ST). — 5 —= ——o Oo osrer TsTat STs Sexta mici (6m) si mare (6M) OM 2resret ast estat sraest ‘Sexta mica cuprinde trei tonuri gi dowd semitonuri (3T+2ST) Sexta mare cuprinde patru tonuri si un semiton (4T+ST). Septima mica (7m) si mare (TM) ° 2resTs3T SSTaTsstt aresrst Septima mica cuprinde patru tonuri si dowd semitonuri (47+28T). Septima mare cuprinde cinei tonuri si un semiton (ST+ST). Octava perfect (8 p) — cuprinde cinci tonuri si dowa semitonuri (ST+2ST). anestsstest Systane Tstonstet Analizind exemplul 11 B, se remarca imediat deosebirile acestuia fati de ex. LI A. Dispunerea semitonurilor este diferité (intre treptele II-III si V-VI) iar terta, sexta si septima formate pe tonicd sunt mici. Acestea sunt caracteristicile oricirei game minore. Deoarece ex. 1] B ‘ncepe si se termina cu sunetul fa, a rezultat gama la minor (natural). udou game din es, 11: ambele sunt alcatuite din acelasi material sonor. [A gnant ea fa pian sau int cu claviaturi: in Do sau la minor natural se intrebuinfeaz’t numa manare intre cel >tuyi exist si o evident tunei cand se aspect este mai pr sricare alt instrurr Datorita acesteiapropieri. in Timbaj muzical se considera ci tonalitatile inor sunt relative, Minorul se afld intotdeauna la interval de tert& mica inferioard fag d relatiy (Do - majorul si a: Sol ~ mi; Fa ~re ete moditicare a indltimit sunetelor Alteratiile sunt semine grafice care indi Diccul # ntonatia cu un semniton, Bemolul b ~ coboar’ intonatia cu un semiton Becarul § — anuleaza efeetal o: indicdnd revenirea sunetelor la starea naturalé. E13 Dot Ret Fa Dor Ret Fao Le Dos Ret Fat SoitLat Do#Re# Fat RebMib SoblabSb —RebMe — SolbLabSb RobMtb Conform ex. 13, pe claviatura pianului se observa cel mai bine diferentierea sunetclor naturale (c de cele alterate (clape negre). Fiecare clap’ neagra se poate reprezenta grafic atit prin diez edt si prin bemol. Desi in partiturd rezulta doua reprezentari diferite. in practica vorba de aceeasi clap’ ~ vor suna identic. Acest principiu este propriu: sistemului acustic temperat’ si poarta denumirea de enarmonie. flind Analizand exemplul 13, se pot forma perechi de sunete enarmonice precum: Sistem acustie constitfat = sol >, sol 3~ 1a), laz= sib, dar si mit fa, Si} = do, do} = sisa.ma [Acelasi principiu ~ al sistemului acustie temperat ~ se va vedea in capitolul urmétor, sta yi Ja baza constructiei chitarei. Fiecare spatiu cuprins intre doudi taste reprezintd un semiton,] Ajungi in acest punct, este necesar si cunoasteti si celelalte variante ale gamelor minore (vezi ex, 14) precum si principiul formarii gamelor majore si minore ca alteraii la armur.* Ex. A. NATURAL, ie w v vt vu vut foto? te 0 si i ee ae e ee, ~ bom ow ov Minorul melodie (ex. 14 C): se formeaza in urcare, prin alterarea suitoare a treptelor a Va sia VIL-a; in coborare se revine la forma minorului natural”. Minorul armonic (ex. 14 B): caracteristicile sale constau in alterarea suitoare a treptei a VIl-a, formarea a ‘rei semitonuri — intre treptele T-II, V-VI si VI-VILL, si a intervalului de secunda marita (2+) intre treptele VI-VIL. S Oricare interval mat mare cu un semiton decdt unul perfect sau mare, este milrit si se noteazd cu + (secunda marité = 2+; evarta mdrita = 4+ etc.) Oricare interval mai mic cu un semiton deedt uml perfect sau mic, este micsorat si se noteazd cu - (evartii micgoraté etc.) 5 4-; evintéé micsoratcé ! Totaltaca alterafllor ve se wee imediat dupa cheie. ‘Cuexceptia,minorului lui Bach’ unde se pastreaa si In eobordre alterarea teptelor VI si VIL 13Toate gamele majore si minore care prezinta la armur semne de alterafie, au un tipar identic aceeasi dispozitie a tonurilor si semitonurilor — cu cel al gamelor model Do, respectiv la minor. Nevoia unei organizéri sistematice a condus la realizarea unei clasifieari, functie de cresterea treptati a numarului alterafiilor. Rationamentul pentru stabilirea ordinii tonalitatilor cu diezi sau bemoli este simplu si are la baza principiul succesiunii evintelor. Pentru a fi cat mai expeditivi in calcule, vom opera numai cu ajutorul tonicilor. Asadar, punctul initial de plecare va fi sunetul do (tonica gamei Do). Din evinta perfect in cvinta perfecta suitoare se obtin tonalitatile majore cu diezi, in urmatoarea ordine: Do - Sol - Re - La - Mi - Si - Fa# - Do# ete VE ee eee Neer ol ae! (oH) (tH) (2#) GH) (4) EH) GH) (7H) ph Deoarece ordinea diezilor la armura este cea din ex. 15, vom avea: Ex.S Sol - lt (fa#) Re - 24 (fat, do#) la - 3% (fa#, do#, sol) Mio - 4% (fa#, do#, sol, re#) s.am.d. Fx. 16 Do (gama model) A eae Eee 1 i 7 v VI via vin mad de sol (mixolidie) Bes ° = 4 oe 1 un ul v v vi vi vu 4‘Analizand cele wei variante din ex. 16 vefi infelege principiul formarii gamelor majore cu alterafii si totodata se va vedea de ce gama Sol are doar o alteratie constitutiva®, iar aceasta este fag. in ex. 16 A este reprezentaté gama model Do. Dedesubi, in ex. 16 B, 0 gama cu tonica sok indca este alcdtuits numai din sunete naturale, semitonurile (ST) se formeaza intre treptele TI-TV si VEVIL Aceasti structur este diferiti de tipul unei game majore (ST intre IIFLV si VII-VIIL.) Configuratiile de acest tip, constituite prin ingiruirea diatonicd” de sapte sunete naturale, pomind de la un sunet fundamental (numit si finalis), poarta denumirea de moduri, Originea lor se afla in cantul popular si au reprezentat fundamentul gandirii muzicale culte, din cele mai vechi timpuri pana la finele perioadei Renasterii cand sistemul modal a fost .,detronat” de sistemul clasic tonal-functional, bazat pe tonalitafi majore si minore, fin secolul XIX, odata cu orientarea stilisticd a unor compozitori cdtre filonul folcloric, principiile gandirii modale au fost reconsiderate, ajungdnd in timp, sd fie integrate in curente mucicale precum neoclasicismul. Creatia muzicald contemporana oferd de asemenea un exemplu elocvent ce araté popularitatea de care se bucurd estetica modalé, in special in réndul tinerilor. Multe din piesele curentelor muzicale moderne ~ pop-rock, blues, folk, heavy-metal s.a.m.d. imegreazé in sistemul tonal (preponderem) structuri si relat specifice modalismului.] Modurite naturale sunt in numar de sapte: Modul ionian r= Este echivalentul gamei Do si in general, al majorului (natural) din sistemul tonal. Modul dorian Modul lidian a Modul mixolidian a = —— * Alterafiile integrate inr-o tonalitate, weeute la armura, " Diatonismul presupune suecesiunca, prin tonuri si semitonuri, a unor trepte diftrite (ex. re — mid b - fa etc). Este opts cromatismului in care predomin’ succesiunile de semitonui prin alterarea acelorasi trepte (ex. do — da#, re — ‘re b etc.). Gama cromatied este formata din 12 sunete, consecutive din ST in ST. 15Modul eolian ° Este echivalentul gamei la minor natural si in general, al minorului aatural din sistemul tonal. Modu! locrian ‘Transformarea modului mixolidic (ex. 16 B) in gama majora (ex. 16 C), se face prin alterarea suitoare a sunetului fa, ce devine fa#, Actiunea diezului mareste cu un ST interval cuprins intre treptele VI-VIL, care devine ton, micsorind (desigur cu aceeasi cantitate) intervalul dintre treptele VIL-VIIL, ce devine semiton, S-a realizat astfel, tiparul specific gamelor majore iar fa #, find asa numita alteratic constitutiva, se trece la armura. Similar, acest mod de Jucru se aplica si in cazul celorlalte tonalitati majore cu diezi (Re, La, Mi ete.) a tonalitatilor majore cu bemoli (Fa, Si b, Mi b etc.), precum si a relativelor lor minore ~ cu acelasi numar de alteragi, aflate la terté mica inferioar’. Din evinta perfect’ in cvint& perfecté cobordtoare se obtin tonalitiile majore cu bemoli, in urmitoarea ordine: Do - Fa - Sib- Mib- Lab - Reb-Solb - Dob | e. Ise Feael eae | (Ob) (1b) (2b) (86) (46) (5b) (6b) (7) Ordinea bemolilor la armur’ fiind cea din ex. 17, obtinem: Fa, - q si] Sih - sip, mi] Mib - 3p sip, mil i Tab - sib, mib, lab, reb amd. Eis Do (gama model) 16mod de fa (lidian) un Vv v VL Vil Mull un IV v vi vil vill Analizind ex. 18 se observa acelasi tip de rationament pus in practicd in ex. 16, deosebirea constind in utilizarea bemolului pentru realizarea tiparului gamelor majore. Efectul bemolului asupra notei sf (in ex. [8 B) micgoreaza intervalul cuprins intre eptele I-IV cu un ST, ac devenind ST, gi mareste cu aceeasi cantitate intervalul dintre treptele IV-V care devine ton. Astfe fn ex. 18 C, a rezultat gama Fa, avand o alteratie constitutiva ~ sf) —trecuté la armura. ta ‘Aga cum am mai amintit relativele minore vor prezenta la armur& acelasi numir de alteratii, jn aceeasi ordine (vezi ex. 19). iad Desigur, find vorba de game minore, in cazul variantelor armonic si melodic se va lua in considerare si alterarea suitoare a ireptei a VIl-a, respectiv VI i VI ~ conform modelului din ex. 14 B si C~ insd aceste trepte alterate mi sunt considerate constitutive si de aceea nu fac parte din armura. Ex19 TONALITATI. CU BEMOLL TONALITATLCU DIEZL T MAJOR LA, | Ml |Sh [FA {DO | SOL LA |MI | ETC. MINOR _ do |sol fre ta [mi |si | ta# |do# |- RELATIV ARMURA | - sh [sb [sb [sb |- fat | fat | fas - mib | mb | mb do# [dot [dof | lab | kb | solf | solt Recomand ca acolo unde nu s-a infeles pe deplin o anumit’ chestiune, un anumit paragraf, 4 se revina gi si se insiste pina la edificarea completa pentru a elimina orice lacuna. De asemenca este indicat ca in timpul dar si dupa parcurgerea in intregime a materialului cuprins in acest capitol, tematica si tie consolidata si aprofndata prin parcurgerea unor tratate de specialitate. i]DESCRIEREA CHITAREI SI DESPRE CUM SE ALEGE UN INSTRUMENT DESCRIEREA CHITAREL © definitie chitarei, conform dictionarelor de muzica, ar fi urmatoarea: instrument cordofon (cui coarde) din familia lautei, avand bare de metal (taste) dispuse transversal pe tastier’, actionat prin ciupire sau percutie, cu degetele ori diferite obiecte ajutitoare (ex. plectru). Privitor la originea sa s-au emis, in urma cercetarilor, mumeroase teorii, Pe de o parte, existil studii care incearcai sa demonstreze c4 termenul ,chitara” apartine exclusiv unei practici europene; in acest sens se poate oferi drept exemplu, speculatia conform careia ar fi rezultatul unui proces evolutiv ce are ca punct de plecare kithara gteceasca. fnsd in pofida evidentei inrudiri etimologice, kkithara antica nu avea cutie de rezonant, nici gat, forma ei find mult mai apropiatd de cea a lirei sau harpei. Pe de alti parte, faptul c& chitara apartine familie’ Jautei ~ un instrament de sorginte arab — iar primele ei atestiri documentare europene dateaza din Spania secolului al XITI-lea (cand sudul Peninsulei Iberice se afla sub ocupatie maura), pledeazd in faveare unci obarsii arabe a acesteia, Este foarte dificil ca in astfel de cazuri, in care o alare disput implici o zon geografic’ cu puternice interferente culturale, sa fie formulata o sentinfai partinitoare tn perioada Evului Mediu, manifestarea unei atitudini ostile ~ de natura politica yi religioasd~ futit de arabi, nu i-a impiedicat pe europeni sé preia de la acestia instrumente muzicale (ex. lauta) sau chiar sttinte considerate la vremea aceea de ciipatai, precum slchimia. O asemdnare icbitoare apare si intre denumirea medievalé de trubadur si terub-ed-diur — termen cu care arabii il desemnau pe ,.cel care intra in case pentru a canta bucuria, acompaniat de insirumente muzicale” Inifial dimensiunile chiterei erau mult mai reduse gi prezenta numai patru coarde perechi Serierile despre constructia lautelor in Evul Mediu releva faptul ca acestea erau cioplite dintr-un singur bloc lemnos, iar fata era fixatd ulterior pe cavitatea de rezonanta. Decarece rezultatul era un instrument cu acusticd destul de modest, sonoritatea sa putea fi amplificata si innobilata de vibratia, prin simpatie, a unei coarde alsturate de aceeagi inaltime. Acest principiu ~ al coardelor perechi (acordate cite doua la unison) — caracteristic familiei lautei, a ramas in wz pan’ la finele perioadei Barocului muzical (sfargitul secolului al XVI1l-lea). [Astazi, avelas’ tipar de constructie se utilizeaza la fabricarea aga-numitelor chitare ,double-six”.] NumAarul mic de coarde limita drastic posibilitatile de interpretare la acest tip de chitard iar cerinfele tehnice se ridicau rarcori la nivelul luerarilor pentru lautd. In general era folosita ta acompaniament si s-a bucurat de un real succes la publicu! larg * Placa din Jemn de abanos (sau substituent) fixata pe gitul unor instrumente cu coarde.‘Adaugarea celei de a cineea coarde dublate” se petrece odati cu inceputul secolului al XVil-lea, Statutul ined inferior lautei_pe plan artistic, a determinat orientarea lutierilor cdtre infrumusetarea aspectului exterior al chitarei, Se intrebuintau materiale exotice scumpe, precum fildesul sau earapacea de broasea festoasa, realizindu-se decorativni, omamente gi incrustatti de un fect estetie remareabil, Printre constructorii de chitara din epoca se regiseste yi ilustrul tutier cremonez Antonio Stradivari (1644-1737). © preocupare major pentru studiul chitarei se inregistreaza (in a doua jumitate a secolului al XViF-lea) la curtea regala franceza a lui Ludovic al XIV-lea. Devenind astfel un instrument la moda, popularitatea sa a crescut si in Tarile de Jos, Spania sau Anglia unde insusi regele Charles al I]-lea era recunoscut drept un chitarist entuziast. Uhimele decenii ale secolutui al XVIUI-lea consemneaza aparitia chitarei cu sase coarde simple. Formele ei erau foarte apropiate de cele ale chitarei clasice din zilele noastre. Cheile mecanice, tastele din metal gi spatele plat (deosebit de cel bombat el lautelor) devin caracteristici standard, Numérul total al tastelor era variabil, ins de la pragus pana la imbinarea gatului cu corpul chitarei sunt aplicate obligatoriu dowasprezece. Se renunta la cecorarea exterioara excesiva optindu-se pentru o linie sobra. Prioritara era imbunatajirea acusticii, in acest sens inovagia cea mai de seama constituind-o ,suportul evantai” montat pe fata interioara a bliei de rezonanta. [Acest suport (eng. .,fan ~ strutting”) este un sistem de stinghii din lemn care are atét rol de susfinere, cat mai ales, de dispersare a vibrajilor dinspre cordar pe intreaga suprafata frontal ‘amplificénd emisia sonora si gemerdnd tonul specific.] Lutierului spaniol Antonio de Torres Jurado (1817-1892) ti este atribuitd patemitatea asupra tiparului asa numit clasic, Prin. experimentele efectuate a obtimut instrumente de mare performants ce au devenit modele pentru fabricanfii care i-au urmat, intre aczstia numarindu-se si celebrii lutieri spanioli José Ramirez si Manuel Contreras. Chitarele de inalti calitate sunt fabricate din esente de lemn atent selectionate. Pentru placa din spate si cclise (pértile laterale) se foloseste palisandru brazilian; gatul este din cedru sau mahon iar tastiera din abanos. Tablia de rezonanté, din punct de vedere acustic cea mai importanta component’, se confectioneazd din molid, esenta apreciati pentru elasticitatea si rezonanta sa. Cordarul din palisandru are rol de fixare a coardelor de partea de jos a instrumentului, Pe cordar este montat calusul iar la exiremitatea superioari a tastierei este aplicat pragusul, ambele din fildes. Barele de metal sau tastele, montate in tastier, sunt confectionate din nichel. Acordarea se realizeaz de citre mecanismul din capul instrumentului aledtuit din suruburi de acordare si chei. Decoratiunile se rezuma la o inerustatie tip ,mozaic” in jurul rozetei. Uneori sunt practicate intarsii omamentale din fildes pe cordar, cu rol atat in acustica instrumentului cat si in protejarea lemnului de presiunea exercitata de coarde. incepand cu anul 1946 se renunta la coardele confectionate din intestin in favoarea celor din nylon, mult mai performante gi rezistente. » Reprezentiri ale acestui tip de chitard se regisesc frecvent in creafia pictorului francez Antoine Watteau (1684 in ablouri precum Mezzerin, Seduedtorul, Perspectiva.ca 3 sat tostieré olie zonanta | rozeta, coarde corp cdlus cordar Mi® 129 Re® Sol® MiOSunt denumite libere deoar mile ce le corespund se obtin fir’ interventia digitatie’ doar prin vibrafia liberd a fiecarei coarde in parte. inii sting Chitara este un instrument tr interpretand notele din partitura ele vor sun: nspozitorin {a octava_inferioard; el in realitate cu 0 oct: law mai jos. rebuie SQ aveji in vedere acest amanunt atunci cand acordati chitara, mai ales daca uati tonut” de la un instrument cu claviaturi (pian, sintetizator ete.) [OG TAVA MARE —— OC TAVA MICA -—OCTAVA - 1 1 7 Mi@ La® Re@ Sold Si@ MiO Do central Conform notatiei clasice in cheia sol, sunetul coardei libere Mi@s-ar afla in octava mica, imediat inferioara lui Do central insa, in realitate, este cel din a doua octava sub Do central, octava mare. Atunci cand inlocuiti setul de coarde éste necesar s& observati si si reproduceti modalitatea de prindete a coardelor pe cordar, reprezentata schematic si in figura de mai jos: Modalitatea de fixare: ‘+ I:cuo singura bucld, se aplied pentru cele trei coarde din re © 2: cu dubl tru! grav Mi®, La®, Re. infisurare se blocheaza cele trei coarde din registrul inalt Sol, Si, MiO. 2ALEGEREA INSTRUMENTULUI Instrumentele de performanti, descrise i subeapitoiui anterior, din categoria celor be concert” sunt forte scumpe find destinate indeosebi interpretilor profesionigti, Pentru azul incepatoriior si amatorilor se construiese modele mai jutin costisitoare din .inlocuitori": plastic in log de fildes si esente de lem autohtone in locul celor exotice, Interpretii impartiti in categorii dite Formate (mirimi) de chitare ~ functie de talie si de varsta ~ beneliciazi de we! © Mic Gjumatate 1/2) indicat, in general, copiilor pana la varsta de 8-9 ani: © Mijlociu (tei sferturi 3/4) pentru copii cu varste cuprinse intre 8-9 ani si aproximatiy 12-13 ani. © Mare (intreg 4/4) destinat copiilor peste 12-13 ani si adultilor. in finalul capitolului — cdteva sfaturi practice despre ingrijirea si mentinerea chitarei in stare optima de functionare: © rice chitard necesit welitoare speciala cu care si poatt fi transportata comod sau pastratit jn siguranta in locuinti, fiind protejata astfel impotriva intemperiilor, prafului sau eventualelor lovituri, Pentru modelele mai ieftine este suficienta o husA din material impermeabil ins pentru cele mai scumpe se impune cumpararea unui toc. ‘+ Nu Lisati si mu pastrati niciodata chitara in apropierea unor surse de c&ldurd calorifer, sobe ete © Evitafi s@ lsati chitara, chiar gi pentru céteva secunde, in locuri de unde poate céidea usor sau poate fi lovits accidental: de exemply, pe un scaun ori rezemati de perete. culeata pe podea, in spatele unei usi ete. Cel mai sigur este s& fie agezati orizontal pe o masi, [n invelitoare se poate péstra si rezemat, intr-un loc ferit, de preferinta intre doud piese de mobilier. © Dac cheile se invart mai greu, mecanismul lor se va unge folosind foarte puin ulei pentru mecanisme fine sau unul subfire de motor. Dupa aplicare, prima oar detensionayi incet coarda, 1 dupa aceea acordati-o la loc. Stergeti revulat chitara de praf utilizand o carp curata, dintr-un material moale. inainte si dupa ce afi exersat, coardele vor fi de asemenea sterse cu cirpa. Cand inlocuiti setul de coarde este bine sé curdtati si tastiera cu putin alcool sanitar.IIL. PRIMIL PAST EN INTERPRETAREA CHITARISTICA 3, POZITIA DE INTERPRETARE LA CHITARA Adoptarea 51 mentinerea unei posturi corecte in timpul executiei la chitara este 0 condiie de 6 important capit oricarui aspect ci consecinfe nefasie. Datoriti unui studiu defectuos indelungat pot s sindtate ale coloanei vertebralc, d & pentru orice interpret. Trebuie cunoseat faptul c& abordarea superficiald a vizea7& insuyirea unei finute adecvate imterpreti i chitaristic poate avea apari anumite probleme de uulaturii spatelui, gétului sau bratelor nd si cititi cu atentie indicatiile cuprinse in acest capitol mai fidel ri si crampe ale mus Pentru a exclude astfel de nepliceri recoma pe care, mai apoi, si le aplicati in practica Fig. 1 Fig. 2 in figurile 1 si 2 se observa pozitia ,clasica” de interpretare la chitard, Este o pozitie care favorizeazd executarea unor tehnici complexe, fara a stresa excesiv organismul, efortul necesar susfinerii instrumentului si interpretérii in sine find minim. Scaunul pentru studiu poate fi unul obisnuit, de birou, de preferinf& din lemn, capitonat cat ‘mai sumar si fr brate. Asezati-va intotdeauna in partea din fata a lui, cu trunchiul si capul drept, linia umerilor paralela eu podeaua. Nu Va sprijiniti de spitar in timpul studiului, Piciorul sting trebuie tinut ridicat la 12-17 em., pentru aceasté sarcind cea mai potrivité ustensila este suportul conceput special pentru chitaristi (vezi fig,); este pliant iar pe fata irterioara prezinta doua siruri de crestituri pentru reglarea indltimii. Suportul se amplaseaza la aproximativ 10 em. in fata piciorului sting al scaunului; indlfimea se va selecta astfel inedt, rezemand talpa, genunchiul sa fie putin mai sus decat planul soldului. Piciorul drept se tine depiirtat, cu coapsa usor inclinata spre podea.Asifel, agezand chitara eu portian ‘a decupa pe coapsa aceasta se va poritiona pe coapsa dreapti si capul instrumentulut la nivelul ca un uinghi de aproximativ 40 grade stabil, cu spatele vertical. partea inferioars umerilor, | ormand ex pod Evitati sf strangeti esagerat chitata in brate, Dac’ procedati astfel, tunchiul_ va inveli esteia, amortizindu-i vibratia. Chitara va avea contact ot ai superioara, care se sprifind usor de piept, Respectind aceasta preseriptic realmente spatele a wast] doar in partes hitara se va inclina foarte putin spre inapoi rezultand o pozitie din care, chiar si cu capul drept, v2ti putes acopeti ett privirea intreaga tastier’. Incercati si rezistati tentatiei de a apleca capul in fatd pentru a vedea mai bine tastiera, ori si résuciti ~ pentru acelasi motiv ~ instrumental => Accesoriile precum suportul de picior si pupitrul reglabil pentru partituri ~ foarte practice simu exagerar de scumpe ~ se pot inlocul cw alte objecte crm ar- fi: wn tabirer de lenin sca cdirti suprapuse. respectiv 0 miisut mer joasd in finalul capitolului, recomand ca inaintea fiectirei sedinte de studiu s’ alocati 2-3 minute efectuarit catorva migcdri simple de Inclzire a tendoanelor, mmusculaturit si articulatiilor « Rasuciti gi rotiri ample ale capului, in ambele sensuri (stdnga ~ dreapta) ‘© Rasuciri ale trunchiului (sténga ~ dreapta) si rotiri ale bratelor din umeri (inainte ~ inapoi). repatrundeti degetele de Ja méini si intindeti bratele in fafa, cu palmele spre exterior, apoi ridicati bratele deasupra capului; repetati de cateva ori © Cudegetele de la maini intrepatrunse, migeari de rotire a incheieturilor. * Stringefi usor degetele in pumn apoi intindeti-le, in mod repetat. La inceput, pentru acomodare, este suficient s& studiati in jur de o ord zilnic, cu pauze de 5 minute pentru relaxare la 20-30 de minute. Dupo vreme se poate mari treptat durata gedintei de studiu zilnice pan’ la dout ore, intercaldnd 0 pauzé mai lunga (de 10-15 minute) dupa prima ord, In pauze, se pot executa miscdri din setul de procedee prezentate anterior, foarte eficace si pentru relaxate 244. ACORDAJUL CHITAREL Penta a putea interpreta in mod just, (Gr a false ori denatura partitura, la un instrument muvieal, este necesar ca acesta Si fic acordat eu aienjie. la inaiimea indieata in cazul instrumentelor cordofone temperate, din care face parte si chitara, exactitatea avordajului ~ a jniltimii sunetelor fixe” emise prin aetionarea coardetor libere ~ este esentiala. Un experimentat interpret la vioard sau alt instrument cordofon netemperat, poate corecta o eventual dezacordare print» poritionare diferita a digitatici pe tastiora; acest artiticiu insi_ nu este posibil la chitard sau alt instrument (cu taste) inrudit. Desi intervalal dintre dowd taste, mumit si ,etsula”, este destul de tnare, oriunde se apasa coarda cu degetul, inelusiv pe tastd, rezuité un sunet de acecasi indltime Din pacate, acordajul chitarei de c&tre incepaori nu este arte usor de realizat; totusi urmand pas cu pas procedurile care vor fi prezentate 5i ,incordind” auzul pentru a distinge si Indropta distondrile, se poate depasi acest impediment. Cu trecerea timpului, prin exersare, urechea se va antrena jar intregul proces de acordare se va derula tot mai rapid. Duct aveti la domiciliu instrumente cu claviaturd — pian sav pianin’ (dar numai daca sunt acordate corect 1a 440 Hz), sintetizator, org electronica etc. — puteti sd le folositi pentru a acorda chitara, Un avantaj al acestora este e& ramén acordate perioade lungi de timp, chiar daca sunt expuse la variatii de temperatura si umiditate. Trebuie doar si alegeti sunetele din octavele potrivite iar dupa realizarea acordajului chitarei, s aveti in vedere cA acesta nu este unul foarte stabil, reactiondnd imediat la orice schimbare a mediulti Asuiel, daca transportati instrumental, spre exemplu de acasi 1a scoala, oricat de precis il vei acorla acasi, pana la destinatie el se va dezacorda, Din aceastéi cauza este important si invagati si utilizati etaloane portabile precum diapazonul, camertonul'’ sau dispozitivele electronice speciale: acestea din urmi, desi scumpe, reprezinta o alternativa comoda si de maxima precizie. Dupi activare se parcurg urmatoarele etape: selectarea coardei libere pe comutator, ciupirea acesteia si rasucirea cheii ce ii corespunde pana edind, pe scala, acul indicator va ajunge in dreptul cifrei 0, Alt dispozitiv specializat este camertonul cu sase ,mustiueu-i” de la care se poate lua tonul fiecirei coarde libere in parte, Diapazonul, datorita rezistentei sale gi a costului sedzut este, cu certitudine, cel mai agreat etalon pentru acordare. Se aseamana cu o furcd in miniatura avand numai doi dinti ingrosati si bonti, Prin lovirea usoar’ a unui dinte de un object dur sau de genunchi intra in vibratie gi produ un vamzait slab ce poate fi amplificat prin contactul cu un corp rezonant. Chitara se preteaz excelent unei astfel de sarcini si astfel, dupa percutie, amplasind diapazonul pe cordar (vezi fig. 3), sunetul a (a 440 Hz pe secunda) se va auzi foarte limpede. " Camerton ~ dispozitiv actionat prin suflare pentru .a da tonul” 25Apisati cu varful degotului (vezi fig. 4) in cisuta a cineea, pe prima cearda Mi® de nylon, ie mijlocul spatiutui dintce cele dou’ taste si ciupiti-o apoi cu degetul mare de la mina dreapts Daca sunetul astfel obtinut nu este clar ci se aude infundat sau este bruiat de barmaituri inseamnd ca forta de apasare nu este suficientd. Dupa ce ati obtinut un sunet clar, in functie de situatie, avesta trebuie ajustat, urcat sau coborat prin invartirea cheii, pana la egalizarea perfecta a inaltimii sale cu ‘cea a sunetului emis de diapazon Prima coarda liberi find asadar acordat, o puteti folosi ca si reper pentru cea care-i urmeazi, Similar, presati cu degetul in cdsuta a cincea, pe coarda a doua Si®. inaltimea care rezulta dupa ciupire trebuie ajustara, invartind de cheie, pand ajunge si coincidii cu eza a primei coarde ee vibreaza liber. Procedeul anterior se va repeta aidoma, conform diagramet' ce mai jos. [etepecon roan 1 Mi Fa sat s@t—— a 9 Do Re sol ® Sol#Lah] La Lat; Sib ie | @ Re#Mib| Mi Fa u® cesio | Si De mi si Sina [Casegete se sewer sented seonitont Actus —> Jisutele unde degetele usbuie 9a preseze v se indied, prin puncte 26‘Aya cum se observa, pentru acordarea coardei Sol® nu se apasd cu devetul in csuta (poritia)a V-a, ct a TV-a. Aceasta este singura diferenti, pentru urmatoarele coarde Re®, La® gi Mi@ se revine la prinderea in pozitia a V-a in primele zile dup achizitionarea unui instrument sau dup montarea unui set nou de ide, intregul proces de acordare se va efectua de mai multe ori consecutiv, scopul fiind de a realiza o stabilizare imediata gi ct mai de durata a inaltimilor. Odats cu ea” acordajului, este contraindical si dezacordati instrumental dupa fiecare sedint& de studiu: chitara este construita astiel incit, prin interpretare. emisia unor freevenfe juste determina o dezvoltare treplatd a sonoritatii sale, Totusi, in cazul in care suntefi nevoiti sa intrerupeti studiul pentru o perioada de mai ‘multe sdptamani sau luni de zite, este recomandat sa detensionati acordajul 5. DIGITATIA Odatd cu acest capitol se incepe propriu-zis interpretarea la chitard, Tehnicile de actionare la chitard clasied constau in prinderea (percutia sau ciupirea) coardelor cu degetele mainii stangi si ciupirea (ori percutia) coardelor cu degetele mainii drepte. Multiplele posibilitati de prindere sau ciupire se vor indica in partitura, pentru optimizarea executiei, cu ajutorul digitatiei Digitatia pentru mana stinga se noteaza cu cifre arabe, astfel: 1 - aritator 2- mijlociu 3- inclar 4- mic jn partiturile de chitard clasic& degetul mare nu se indicé, fiind numai de sprijin, iar coardele libere se noteazi cu 0. Pentru digitatia mainii drepte cele mai utilizate tipuri de notatie sunt: Notatia spanioli Notatia italiana ” Gita temeoluspaniol plea) + i aratator (sp. indice) . m mijlociu (sp. medio) 7 a inelar (sp. anular) . Cu degetul mie nu se ciupeste. Digitatia consta, le chitard, in indicarea degetului de la mana stinga cu care se va prinde un ‘anumit interval (cdsuta) pe tastierd gi / sau a degetului de la mana dreapti cu care trebuie ciupiti o coardi. Fste un ,apanaj” al sistemului clasic de notatie, facilitand descifrarea partiturilor, mai ales de cdire incepatori Jinainte de mijlacul secolului al XVI lea, literatura pentru chitard aparea in asa-numitele tabulaturi. Aceste sisteme de notatie foloseau, in special, litere saw cifre pentru indicare indltimii sunetelor, plasate pe wun sistem de linti orizontale, asemandtor portativului. Liniile reprezentau, in cazul instrumentelor cordofone, coardele instrumentului iar ritmul se trecea deasupra portativului” prin semne de durata asemanatoare celor din notatia lineara& (clasicd). Cele mai importante categorii de tabulaturi an fost, in Renastere si Baroc, pentru orgé si tautd.'* " Fannilia autei cuprinde atat instrumente cu wit seurt precum lauta renascentista sau barocd, mandolina, cobza etc. eft ‘cum ar fi archluth, theorba, chitarrone ete. Caracteristicile acestora din urma eraus dimensiunile limpresionante (anvergura in lungime pind la aproximatiy 2 m.), numarul mare de coarde ce includea basi liberi 7Majoritatea lucrarilor pentru chitart si vihmeta"* an notat in tubulanurile lautei: spaniole. italiene, franceze $i germane. Tabulaturile franceze urilizan literele alfubetulul asifel: a — coardé libera., b ~ primul interval care trebuia prins, ¢ ~ al doilea interval etc. Cele spaniole si ialiene folosecu ciffe: 0 — coardé libera, 1 ~ primul interval, 2~ al doilea interval etc. Prin modernizarea eesrora din wind a recultat tabulatura folositd azi in notatia pentru chitard electricd. Yn 1586 Joan Carlos Amat editeazé la Barcelona ..Guitara espaiiola” intr-o notarie nou catalogara drapt prima tabulaturd folosita exclusiv pentru chitard. Un alt sistem de notatie pentru Ghitara a aparut intr-o lucrare a lui Girolamo Montesardo din 1606. Era cunascut sub denumirea Ste -atfabetud italian" deoarece Montesardo marca cu cite o literd fiecare pozitionare a degetelor nor acorduri frecvent wtilizate, Un sistem derivat este cel ilizat stdzi in muzica folk sau pop-rock, unde deasupra textului se trec acordurile cifrate in notatie lirerala.] 6. MODUL DE ACTIONARE AL MAINII DREPTE Idinit stdngi ce corespunde Dupa asezarea chitarei in pozitia pentru interpretare, antebratul mainii drepte se spejina pe marginea (muchia) superioard, imediat sub cordar (privind din fata), astfel ineat palima s& ajuneh comod la coarde, aproximativ in partea de jos a rozetei (vezi fig. 5). Sroplsaji in afaratstioel i legiturile de pe tastier ce putea fi ajustate Dine comportori pena bts <6 Uti 9 sroads Renayeri: John Dowland, Francesto da Milano (supranumit'll Divino") Johannes Rapsperest Vieenzo rere ual Emosulal2stronom G. Galilei), Alessandro Picinini si Valentin Baklark ~ ref (ndscut in 1507 Bane Una dite cei mai remunifi lautit din secolul al XVE-le}, far in Baroe: Foharn Sebastian Bach si Sivins Leopold Weiss. Hee nent cu coarde ciupite apérut in Spania ea si alterativl la lauta de origine arab. Corpul avea forma de 8 inact ehitwel de astiz, spatele era plat si avea sase prechi de coarde. Perioada de wasima inflorie fst prima ‘matte a secoulu al XVI-lea, Compoztor: Lys de Narvez, Luis Mikin, Diego Pisader, Enriquez de Valderrabano, ‘Miguel de Fuenllana ete 28Incheietura se scoate putin in aft forma de ,edus"(vezi fig. 6). Degetul mare p se un x imaginar cu indexul # (vezi fig incheictura cu antebraqul find user r fe se {in usor acuite, palma cApatdnd asifel o amplasa astfel ineat privind de sus, sa formeze 7), Pentru aceasta palma se va devia foarte putin spre cord: franta, Pova” finald a mainii drepte va prezenta, de la un interpret la altul, mici diferente, Datorita deosebitilor anatomice ce privese ungimea antebratului sau a degetelor, fieeare va adopta, in fapt, 0 pozitie proprie, astlel inedt ciupirea coardelor si se facd cat mai eficient si cu minim de efort Conditia principald este ca mana, in ansamblul ei, s4 fie cat mai putin incordata in timpul interpretarii, evitindu-se orice tensionare excesiva sau crispare a musculaturti si tendoanelor. 7. TEHNICI $I VARIANTE DE CIUPIRE Ciupirea suecesiva cu degetul mare p este prima varianti de ciupire care se va studia, Degetul pactioneaza asupra coardelor in felul urmator: ciupeste in exteriorul palmei, fir8 a flexiona articulatia, de sus in jos; revenirea la pozitia de plecare se face printr-o miseare circulars (mai precis eliptica), din baza degetului Celelalte degete cu care actionam asupra chitarei sunt: aratitor (2), mijlociu (am), si inelar (a). Accentul se va pune pe studiul a trei variante de ciupire: + imim. + jalan. + mama. Spre deosebire de ciupirea consecutiv cu p, combinatiile cu 4, mrsi a sunt alternative. De ‘asemenea sensul de ciupire cu 4 am si a este opus celui cu g, find de jos in sus. in practica chitaristica prevaleaz’ doua tehnici de ciupire: + TIRANDO (sp.)—ciupirea propriu-zist a coardelor + APOYANDO (sp.) ~ ciupire urmati de sprijinul degetului pe coarda algturata (imediat inferioar’ acustic) Deserierea ,.la relanti” a ciupirii TIRANDO in varianta f am J mar fi urmatoarea: indexul 4 usor arcuit, porneste ,atacul” coardei dinspre dedesubt, migcarea efectudndu-se numai din incheieturile degetului, palma ramanand imobila. Coarda este agatati cu varful i pentru o fractiune de secunda este angrenati in migcare; dup& ce este eliberatd, degetul va mai parcurge 0 mi distanta din inertie. Miscarea complet va avea o amplitudine edie, obiectivul fiind obfinerea unui efect sonor optim cu un minim ,consum de energie”. Dup’ atingerea unui punct extrem cu 4, se initiaza si se deruleaza identic ciupirea cu degetul m, moment in care Frevine, varful stu descriind o traiectorie eliptica, la pozitia initiala (in cazul in care se ciupeste acezasi coardai). La fel se procedeaza si fn cazul variantelor f a # a si mm a mm a Tirando este cea mai veche tchnicdt de ciupite ise preteaza interpretirii oricaror tipuri de seritur, atit solstice eat si pentru executia acordurilor in maniera arpegiata'® si placata'®. “In cazul ciupiti cu g imesiat superiart acustic. * Execute raid suecesivaa sunetelor unui acord " Exeeutia simultand a sunetelor unui acord (Ia chitard, de maxim 4 sunete). 29Dac’ in tirando (vezi fig. 8) definitoriu ar putea fi verbul , ciupi”, in APOVANDO se poate considera ed este vorba despre ya apasa” coardele. Degetele sunt mai indreptate iar atacul se finalizeazd cu sprijin pe coarda alaturata (vezi fig. 9). Fig.9 Apoyando este o tehnica a e&rei arie de utilizare este restrdnsii cu precddere la interpretarea pasajelor tip gama sau a celor melodice. a 0 singura voce (solistice). Din punct de vedere istorie, a aplrut mai aproape de epoca contemporang, prima mentionare serist datand abia de [a inceputul secolului XVII (Piceinini). Sonoritatea este mai pregnanta, tonul are o culoare aparte si este mai incisiv, mai patrunzator. Unghiile de la degetele mainii drepte contribuie, de asemenea, la obtinerea unui ton deosebit de plicut, amplificdnd totodata nivelul sonor. Dac& astazi sunt un accesoriu intalnit la majoritatea chitaristilor, aceasta se datoreaz& intr-o mare misurd si marelui chitarist spaniol Andres Segovia (1893-1987) care a demonstrat, in lunga sa cariera, superioritatea utilizarii lor. Lungimea lor varia de [a interpret la interpret. ins in medie masoara 1-2 mm (peste varful degetelor) pentru #7 si asi 3-4 mm pentru g Deoarece primul care ciupeste coarda este, de fapt, buricul degetului si abia imediat dupa aceea unghia, sfatul meu este ca pentru inceput s va obisnuiti SA interpretati firs tunghii, cel putin pani ajungeti cu studiul a ultimul capitol. Lasati apoi unghiile s& creascd sreptat pujin céte putin, pentru a va acomoda cu ele. Dac vor fi lasate si ereased prea bruse, exist riseul de a v4 obisnui Sa ciupiti coardele intre buricul degerului si unghie, ceva ee duce le pr sunet foarte deranjant, Zilnic unghiile tebuie pilite cate putin, eu colturile usor rotunjite hel fin, Dac aveti unehii fr suplimentati alimentatia cu minerale (in special caleiu) gi vitamine si aplicati lacuri pentru teatarea si intarirea lor were folosindu-se o pili de unghii sau un smi le care se extoliayd ugarin continuare sunt prezentate 0 serie de exerciti welementare” de ciupire a ceardete libere ‘cu piar apoi cu 4, msi a. Pentru studiul lor — si in general ~ trebuie si aveti in vedere urmatoarete: * Atentie la executia egal a valorilor de note iar intens © Ciupiti numai din degete, © Ideal este ca la finele studiului unui exercitiu sa 4 Asigurati-vi ed pozitia pentru interpretare este corecta iar chitara este bine acordati + La inceput, alegeti un tempo cit mai lent, pentru a putea controla migeatile gi coreeta imediat eventualele erori, reflexele gi deprinderile motrice se fixea7 numai prin repetari corecte. alea sunetelor sé fie acceasi, omogend. + Sonoritatea si fie medie, nu exagerati ciupind prea ,agresiv” sau prea ,moale.” itand misc&rile prea ample; palma rimane imobila. cercali sa-l efectuati fir’ a privi mainile, ei urmarind edt mai mult in partitura, noté cu nota; reugita este 0 confirmare a faptului ca objectivul a fost realizat putindu-se trece la studiul urmatonului exercitiu. 318. EXERCITIL DE CIUPIRE A COARDELOR LIBERE Coardele libere o ® Exercitiut Cy Exereitiul 4 Ot rz Exereitiul 5TiN Exersitul © ope, D> ime ow? Variante de ciupire pentru ex. 6 Dem 3)hala.. ON mim. es 4)mama... ad \iPoy. Variantele de ciupire se vor studia in ambele tehnici; recomand ca prima oard si repetati apoyando, deoarece obliga la ciupire altemativa facilitind astfel asimilarea corect a acestei deprinderi si mai apoi in tirando, Antebraul descrie, din cot, un mic are de cere, urcdind si cobordnd palma, pentru ca degetele sf ciupeasca in aceeasi pozitie. 9. MODUL DE ACTIONARE AL MAINII STANGI $I EXERCITII iN POZITIA I incepdnd cu ex. 7 se trece la invatarea sunetelor care se obtin prin apasarea coardelor, in spatiile dintre taste, cu degetele de la mana stanga. in fig. 10 si 11 se observa pozitia de interpretare Ja chitard a mainii stangi Fig. 10 Fig. 11 Al cdincheietura palmei cu_antebratul se rasfi2nge putin in afar’ evitindu-se, prin aceasta, agezarea tastierei in palma; sprijinul se face pe degetul mare care este pozitionet transversal pe gatul chitarei. Indeplinirea acestor doua conditit confera degetelor mobilitate sporiti. si posibilitatea presirii optime a intervalelor dintre taste. Apasarca coardelor se face cu varfurile degetelor (unghiile trebuie taiate scurt), cu falangele arcuite din incheieturi, Se aplica o presiune constant suficienta pentru ca sa rezulte sunete clare, fird distorsiuni sau zbamaituri. Pentru inceput, notele Vor executa dupa urmatoarea regula: numarul degetului va fi si numarul casufei in care se apas Astfel, in ex. 7, pentru a objine sunetul £4, se apasi cu degetul | in prima cisufi dupa pragus (diferenta de ST intre amd si fa). Pentru sof se apasi cu degetul 3 in cAsula a treia (diferenta de T intre fa si so) Schimbul degetelor se face cu migcri precise. Prinderile vor fi alternative: spre exemplu cfnd apasati cu degetul 3, degetul 1 se va ridica si viceversa. Nu se apasi cu degetele incilecate (de exemplu, 2 peste 1), Se va urmairi si memora, cu precddere, simbolul si casuta care-i corespunde pe tasticra 5i nu (mumai) digitata Exercitiul 7 (pe coarda Mi®) on soul Exercitiul 8 (pe coarda La®) eos o 0 ° a P P Exercifiul 9 (pe coarda Re®) Poo Exercifiul 10 (pe coarda Sol®) yu prem ene z P P Exercifiul 11 (pe coarda Si @) Poop Exercitiul 12 (pe coarda MiO) i |Exercitiul 13 (pe coardele Mi® 5i La®) Exercitiile 13, 14 gi 15 sunt menite s& consolideze deprinderile necesare interpretarii in pozitia ['”, invatate in exercitiile 7, 8, 9, 10, 11 si 12. Exercitiu 16 este un exercitiu tip gama, care insumeazit toate sunetele naturale invatate anterior. Studiul sau se va efectua prin eiupiri cu p si ulterior eu fm é an. Regula de baza pentru o execufie corecta a variantei fm im > (dar si fa iasi ma ma) este urmitoarea: ciupire alternativa indiferent daca se ciupeste apoyando sau tirando, aceeasi coardd sau urmitoarea, in sens ascendent sau descendent. "’ Pozitie — pentru pasajele tip gama inseamnd amplasarea mini sting astfelincat apasarea coardelor sa se execute ‘humai prin ciderea degetelor, fra a migca palma de-a lungul tastierei: se indicd prin cite romane ce ara locul pe i lastierd unde se apasS ou degetul | (in plan transversal) | 35Exercitiul 16 S Este indicat ca in cadrul aceleas: yedinte de studi sd repetari, in paralel, exercitii pentru ména stinga (16, 17, 18) si pentru ména dreaptai~ de ciupire a coardelyr libere (19, 20, 21 28). Exercitiul 17 So 5 0 2 02 2 Wp p 2) Emim. . (apoyando = trando) Exercifiul 18 IB Ex. 18 se va efectua prima oar, in intregime cu p. Dupa fixarea digitatiei mainii stangi se ‘rece la executia prin ciupiri combinate cu g si arin tirando si conform indicatilor din partitura, in ultima misura, deoarece da si mi sunt suprapuse, se Vor executa concomitent cu psi a 3610. FORMULE DE CIUPIRE A COARDELOR LIBERE Ummeazii citeva exercifii de ciupire a coardelor libere. Se va insista pe realizarea unui ritm gal si intensitate a sunetelor constanta, ciupirea numai tirando cu amplitudine redus’ a miscailor jar palma imobila. Exereigiul 19 Ex. 19 este conceput din succesiuni de triolete iar tiparul de ciupire pentru fiecare triolet in Parte este g/m. Prinvul timp se va interpreta mai accentuat.Exercitiul 20 Pentru ex. 20, tiparul de ciupire al trioletelor este inversat: pam é Exereitiul 21 Ex. 21 este aleatuit din grupuri consecutive de saisprezecimi. Tiparul de ciupire pentru fiecare grup este p dm i. Exercigiul 22 Ex. 22: tiparul de ciupire este ja fm. aesse 38Exercitiul 23 Ex, 23: tiparul de ciupire este p fm as.a.m.d, Exereigiul 25IV. STUDIT USOARE SI EXERCITII DE CIUPIRE (Do — Sol7) in indelungata mea carier’ didactic am remareat progresele deosebite — vizind, in special, tehnica mainii drepte ~ inregistrate de elevi datorita studiulut temeinic al exercitiilor de ciupire (in cifraj Do ~ Sol 7) concepute de Matteo Carcassi (1792-1853) [Chitarist virmoz si compositor de origine italiand, Matteo Carcassi s-a evidenjiat mai ales cu pedagog, fiind autorul unei excelente metode de chitard clasicd. Ideile sale noi, revolufionare, i-aw adus cunsacrarea intre autorii celebri de metode pentru chitard din epoca, aléturi de conationali sai Ferdinando Carulli (1770-1841) $i Mauro Giuliani (1781-1829), acesta din urma considerat unul dintre cei mai mari interpreti si compozitori ai chitarel secolului al XTX-lea.] De asemenca am constatat cA, privind in ansamblu procesul de insusire de cditre incepatori a tehnicii interpretative chitaristice, momentul cel mai delicat il constituie trecerea de la exercitiile .elementare” la exercitiile de ciupire de Carcassi. Aceasta m-a determinat s& elaborez.cateva ,studii soare” menite sa inlesneasc’ depisirea acestui prag dificil. La foarte scurt timp dupa introducerea lor experimentala in procesul de predare, observand interesul crescut manitestat de elevi pentrs exersarea lor si rezultatele de exceptie obtimute, am luat hotirarea integrdrii lor in programa proprie de predare. STUDIUL 1 ~Studiul 1” are Ja baz succesiuni de triolete, tiparul de ciupire corespunzitor fiecirui triolet fiind p / ar—tirando. incepeti prin a repeta intr-un tempo lent, pe fragmente scurte. Degetele de la mina sting vor apasa numai pe coardele indicate, arcuit si in varf, fra a le atinge pe celelalte, impiedicdndu-le astfel s vibreze. Ritm constant si intensitate a sunetelor egala. Schimburile de pozitii se vor efectua cat mai legat, ira miscari bruste, pentru o executie cursiva si inchegata. Pentru a usura trecerea la prinderile duble, coardele se pot aptisa pe rnd. Astfel, pentru a lega prima masura de a doua, se poate apisa initial numai doaul cu 3 si imediat consecutiv mé-ul cu 2 (pistrandu-se desigur si da-ul care are gi valoare de pitrime). La fel se poate proceda gi pentru conectarea misurilor 3 si 5. Legatea masurii 6 constittie un moment putin mai dificil insa, dupa apisarea faaului cu 1, fiind intercalat& ciupirea unei coarée libere aveti suficient timp pentru a pregiti prinderea do-ului cu degetul 2. Executia se face ,Da Capo” (prescurtat D.C.), adied de la inceput pind la bara de repetitie de la finele masurii 7 (Volta 1), dupa care se reia D.C. (nefiind alt semn de repetifie sau alti indicatie de trimitere) iar dupa execufia masurii 6, se sare peste masura 7 direct la masura 8 (Volta 2), cu Fine” (bard de final). Cu timpul, dupa ce constatati o fixare a aga-numitului ,stereotip de desfiisurare” puteji si treceti, treptat, la o executie mai miscatt S Desi tentatia este de a privi mana dreapté in rimpul | imerpreriri,incercop s&s wrmarigi mai degrabii mana stanga 40srupiun 2 ~Studiul 2” este structurat tot pe suecesiuni de triolete, iar tiparul de ciupire este pima mi © noutate o constituie aparitia in misurile 4 si 7 a lui sof, sunet cate se obtine apasand cu degetul 1 in prima casuya de pe coarda Sol®. Deoarece fa finalul masurii 8 este bara de repetitie se va relua, de la inceput ~ in intregime ~ textul muzical. Pentru studiu sunt valabile aceleasi indicafii date anterior: atentie la modul in care apasati pe coarde, schimburi de pozitii cat mai legate, ritm constant si intensitate egal a sunetelor, tempoul lent la inceput, repetari pe fragmente scurte care mai apoi se conecteaza intre ele 5.a.md. a | 4STUDIUL 3 _Studjul 3” este aleztuit din grupuri cons cutive de opt saisprezecimi, fiecare ciupindu- pi mi aim i, mai putin optimile din masura 9 care se vor executa (dublu de rar) — gf me a. Pentru mana stangd nu sunt probleme deosebite, majoritatea pieselor precedente. ind deja rezolvate prin studiul Singurul pasaj inedit apar fn masurile 7 si 8 si presupune un schimb de pozitii cu degetcle 1 si 2, glisat, ascendent si descendent. Modalitatea de executie este urmétoarea: imediat dupa actionarea cu pa sunetului grav, se slibeste presiunea exercitata de etre degetele | si 2 (care apasa pe do respectiv Ja) si mentinandu-le in contact usor cu coardele, se alunec pe acestea pe o distant de dot isute, dupa care s¢ apas din nou. Migcarea glisata'® este indicaté in partir’ prin cele dou’ liniute paralele. Sisi xe se obtin, asadar, apfisind in pozitia a TV-a si respectiv a IIa. Pentru ‘mersul descendent se repeti aceleasi etape in sens contrar: dup ciupirea notei din bas se slabeste presiunea asupra coardelor si, prin alunecare, se revine la pozitia inijiala de plecare. Cele doud Ja-uri din masura finald se executé prin ciupire concomitenté cu psi / = "a nu se confunda eu glissando care se noteaz8 in partituri si unde toate sunetele intermediiare sunt emise fa sianpal alunccatii aii este vorba doar de o miscare de tip glissando. 4211, CATEVA NOTIUNI DE ARMONIE CLASICA $I MODERNA Armonia este stiima care stuliazid ate relayiile dinwe sunerele unui acord edt si regulile de inkinquire a acordurilor, in raport cw linia melodica. Acordul este aledtuit din stnete suprappuse (aninim 3 dijerite). a caror enisie este simaltand (in maniera placatay seu rapid succesivd (ia manierd arpesiaté Pitagora (sev. V1 i.e. n) a fost primul savant (din spatial european) cave a imreprins cercetdei in dlomeniul acusticii. in urma esperimentelor efeciuate pe monocord” a fovinulan o teorie care a consiiuit pentru aprogpe 2000 de ani, temelia muzicit culte vest- europene. Confirm acesteia, intervalele (simple) Consonante eran prima, evarta, cvinta si octave, adied cele perfecte (rumite in teuria greucd veche sinfoni’) iar disonante eray route eetelalve: secunda, tera, sexta $% septina (diajonié"). Mai ales dupa Secolu) XII, prin emanciparea unui spirit novator in practica muzicald incepe sd fe acceptatd si consonama tertetor si sextelor miei yi mari Pand la inceputul secolului XVI géndirea muzicaléi s-a concreiizar si de2voltat eu precédere pe basa constructiilor contrapunetice”. QO culme a acesiui tip de seviiturd este consideraté creatio compozitorului italian Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594), Concomitent oarecum cu aparitia muzicii de opera (incepunul sevotului XVII), preocuparea compozitorilor se orienteaza spre explorarea posibilitdfilor armonice prin elddlirea unor edificti sonore tot mai impundtoare. Reprezentativi sunt itelianul Claudio Monteverdi (1567-1643) yi germanul Heinrich Schitz (1583-1672). Dupa consolidarea sistemului tonal in practica mcicalé culté occidentald (mijlocud secolului XVIL), in timp, studiul relatitor acordice va evolua pana cénd, inceputul secolului XVIE va consemny consecrorea definitivd a armoniei, Exemplul cel mai elocvert if constinuie creatia lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) in care armonia si stitul polifonic xe contopese in mod strdtueit, recudtind siructuri sonore de mare complexitate, uneori monumentale, de o realizare esteticé yi un echilibru grew de egalat. Acordul de trei sunete sau trisonul se obtine prin suprapunerea a doud terte, pe fiecare din treptele nei tonalixdti, Tonalitatea presupune anumite relatit functionale ce apar intre acordurile consiruite pe treprele unei game, evidenfiate mai ales prin gravitatia sunetelor in jurul wnui centra sonor mumit tonied. Functiunile corespunctoare treprelor in tonalitate sunt + meaptal tonicd (1) ‘+ treapta ll ~contradominanta (SD secundara} * treapta Ill ~~ medianta superioara (D secundara) «© rreapta IV ~subdominantii (SD) «© reapiaY —~dominanta (D) + treapta VE — medianta inferioara (T secundara) + treapta VT ~sensibilé (D secundaria) Funcftunile in cadrul acordului (trisonului) sunt: — sindamennata Polifonia elasicd (la patra voci) a lucraritor renascentiste ,.a capella” a constiruit modelul pentru repartizarea sunetelor acordului pe voei. " monocord — dispozitiv cu o singura coarda la capatul clreia se atémau ercutiti pentru a se studia proprictafile gunetelor contrapunet — stinjaorganiziri a douk sau mai multe melodi simultane; caracterul siu este preponderentorizontal, spre deosebire de armonie, unde predomina concepta vertical,Acordul de patru sunete in stare directa se formeusd prin dublarea mote’ din bas (registral eel wat grav), la octave. Modul de formare a acordurilor pe treptele unei tonalitditi majore Ex. Do see asag- bey 3M fs 18— — 3m OB mB = 1 0 mL Vv v vi Vil = acordurile majore sunt compuse din 3 M la baza si 3 m suprapusi, se formeazi pe treptele 1, IV si ¥- «© acordurile minore sunt compuse din 3 m lo bacd si 3 M suprapusci: se formeaza pe treptele Hl. Il si V1 « acordul micyorat (diminuat) este compus din suprapunerea a dou 3m; se formeara pe treapta a Vil-a Modul de formare a acordurilor pe treptele unei tonalititi minore (varianta armonic) Ex, la minor 6 Mig eons I © acordurile majure se formeaza pe treprele V si VI # acordurile minore se formeazi pe treptele I yi IV. © acorduri micgorate se formeaza pe treptele Il si VIL «= acordul marit, compus din suprapunerea a doud 3 M, se formeaza pe treapta « IIl-a ‘Stari ale acordurilor Acord de treapta Tin Do major STARE DIRECTA I Anmnei cand fundamentala este tn bas (sau in registrul cel mai grav), acordul este in stare direct Ambele acorduri se cifreacd la fel deoarece mumai pozitia sunentlui fundamental este indicatd; celelalte sunete pot sd apard si in alte succesiuniRASTURNAREA I ie 16 Prin aducerea tergei in bas de la imervalul de sexta care se forme ltd un acord in rdsturnarea I sav in sextacord (denumirea provine intre tera si fundamemaidy RASTURNAREA I $2 i 2 Prin aducerea cvintet on bas rezulta un acord in rasturnarea II sau in evartsextacord (clenumirea provine de la imtervaiul de evartd si cel de sextd care se formeasd ime cvinta din bus yi celelalte sunete ale ‘acordlui. Cifrapul sextacordului $i evartsextacordului este aferent doar armoniei clasice. in cifvajul modern (pentru chitard) C6 spre exemplu, are o cu torul alta semnificatie, indicéad aldturarea unei sexte, calculatd de pe fundamentalé. $ Terta mare sau micd determina modul major, respectiv minor al acordulud gl cm6 Pi Discursul muzical in sistemul tonal se desféisoard in cadrul relagillor armonice fumctionale de genut: T-(SD)-D-T Cumoscénd funetiunea fiecdret trepte principale ~ I, IV, ¥ ~ sau secundare ~ I, If, V1, VII - se pot realiza 0 multitudine de combinajii de inlantuiri de acorduri (progresii de acorduri) tn stare directa saw rasturndivi, cum ar fi ‘© prin srepte principale: |-IV-V~I ‘© prin substitutia unei trepte principale cu una secundard: 1 I-VI © prin substitusia ambelor trepre principale cu trepte secundare: I~ I~ YI -1 © prin adéncire de funcjiune™”, wreptele secundare urmand treptelor principale: I~ V1-1V ~V~ VII * prin asa-numita ,cadenté evitaté”"': 1-1V-H-| V-VI__ | ete, cadenta — formuli de incheiere a une fraze sau perioade muzicale; eaden{a armonied presupune o succesiune de ddoui sau mai multe acorduri, ultima fiind stabil iar celelalte instabile cu tendintS de rezolvare spre acordul final. 45Jn ormonia clsied sunt pernise ate tipurile de suecesumi de acorduri tn baza schemei T{SD)-D 1 find interzise (cu cdteva except) f © succesiunile D—SD(V- IV, V-Hl, VH1=I etc.) specifice mocalisimtv = egarea treptelor eu aceeayi funefimne in sensul treaptd seeundara > treapid principal i (TL Wete) a referitor ta legdturite dinire voci, octavele si evinrele paratele, atunci cand fae parte din doud acorduri diferite [Etya eum am mai arta, armonia modemé mu gine seama intotdecuna de reguile satuate de sistennul tonal elasic. Un exempl elocvent de ,incilcare” a interdictiei succesiunil D ~ SD se remarea 7 sevutructia armonicd a piesel .akerman” compusi si interpreta de grupul pop done: Laid Back. lesa care « ajuns , hit” european wrmeazé o schemd acordied stereotipa V Wt. 4 ‘De ccemanea evintele paraleleinterpretate la chitard electricd prin .fisz-ton>” (saw istorsion”) constiuie fundomentil armoniet in genurile metal yi hard-rock, cu exponent precim AC/DC, KISS. Black ana iron Maiden, Judas Priest, Accept, Metatica, Wishbone Ash, Thin Lizzy ofc. Pavaje de acest fe! aoe ecem iat frecvent sin pescle anor formayit din sfera artrackulul precum: Pink Floyd, Genesis, Yes, Jethro Tull, Led Zeppelin, Deep Purple, Queen, King Crimson, Rush, Dire Stra'ts Marillion etc ‘se cifreaza prin litera corespuncitoare sunetulul fundamental, urmatd de un 5 ] Monteverdi a fost una dintre primii compozitori care a lizat in géndirea armonicd weordurite de sepia, sleiute prin suprapunerea a tei tert. Acest tip de acord devine 0 carecteristed principal vixtemului fonal din perioada Baroculut, deschizand largi perspective in serlirura muzicalé. In stare directa ere dntarnart esate este frecventintdint si astci in gprogpe orice gen de compucii, 4 tonstitui! 0 etapa intermediard” intre acordurile disonante de evarti-evinta ‘din Renagtere (in cifraj modern ,acorduri eu evartd suspendat S Csus4 sicele de noné” din creatia lui Richard Wagner. Acordul de septima (de dominant’) Cifraj clasic Ex. in Do } stare direct Rstornaea | Rastumarea I store ‘ | evintsextacord tertevartacord secundacord © powi — interval compus ce cuprinde nou’ trepte (secunda peste octav’). 7 46Ciftaj modern ( cele mai inmdinite formate) [Se considera standard atunci cand se formeazé cu septima mica 6 8 oy Cc? C maj? Cm Un avord de septimé foarte des intdlnit este cel de ,septimd micsoraté”; se formeuzd prin suprepunerea a trei terfe mici. Cifraj clasie (in Do) Cifraj modern G°7 sa Gai, Brogurile cu acorduri includ de obicei si reprecentareu prin diagrame a acestora. Exist dowd tipuri de diagrame 1 incare tastiera apare in pozitie orizonale, 2. incare tastiera apare in pozite verticala, priigusul fiind deasupra, Oo Q 1. MO si@ Sol@ Be OO xuwnors @ wrneoco- z ‘@ sau y EA 47sau 990 ei 0] Digitatia este trecuta, in c ul 1. in stdnga prégusului: o - coarda liberd, x ~ coardé care nw se ‘actioneazé etc: in cazul 2., sau notat deasupra pragusulul coardele libere yi care nu se actionea=d $i dedesubs degetele care apasé efectiv coardele. Jn cele doud perechi de diagrame sunt prezentate tocmai acordurite din componenta exercitiilor de ciupire de M. Carcassi care se vor studia in continuare. 12. EXERCITII DE CIUPIRE (C -G’) Au fost concepute pentru exerserea celor mai uzuale formule de ciupire intalnite in literatura pentru chitar’, in conditiile efectuirii unor schimburi de pozitii ce confer un plus de tonus si de mobilitate degetelor mainii stangi. Dupa rezolvarea primelor exercitii, datorité repetarii stereotipe a acordurilor (si deci, dupa fixarea reflexelor aferente digitatiei mainii stingi), sarcina interpretului devine mai usoara prin concentrarea atentiei cu precddere asupra mainii drepte. Referitor Ia mina sting: atentie la pozitionarea degetelor pe tastier evitati si atingeti si alte coarde, Degetele vor apisa in varf, arcuite din articulatii si foarte putia orientate spre capul instrumentului. Atenfie de asemenea la mentinerea unei pozitii verticale (transversal pe gat) a degetului mare, iar incheietura antebratului cu palma si fie putin rasfranta in afard pentru a nu atinge MiO cu palma. La inceputul fiecdrui exercitiu, pentru prima masura (acordul C) puteti aseza toate degetele pe tasticra inainte de inceperea ejupirii; pentru masura a doua (acordul G7), sunetele se vor prinde succesiv, inifial 80/ cu 3 (care rimane aplisat) si dupa aceea fa cu 1. Dupa repetifia celor dowd masuri, la finalul fiec&rui exereitiu, apare acordul C de patru sunete suprapuse; da si da! trebuie apisate deodata (cu 3 respectiv 1). 48Referitor a mana dreapti: ciupire egali cu acceasi intensitate (medie) a sonoritagi ‘Atentie 1a ciupirea simultan& a sunetelor acordului final (p ciupeste spre exterior iar # am a spre palma). Tiparul de ciupire va fi indicat la inceputul fieedrui exereiti Urmiiritipartitura si mana. sta mental”), Initial, repetati intr-un tempo rar. (Gigitajia méinii drepte controle prin ,proieetic Eyl Este un exercitiu aseminator cu ex. 19 din capitolul anterior; diferd ciupirea cup care ciupeste alternativ in prima masurd prima oari coarda La@, iar apoi coarda Sol® si ina doua masurd, prima oari coarda Mi® $i apoi Sol®. Daca intampinati dificultati in ciupirea sau apasarea simultana a coardelor, defalcati studiul pe etape, astfel: L. ciupiti conform tiparului numai coardele libere (inclusiv acordul Final); apa api 4, incercati sa ineti simultan notele; daca nu reusiti, reveriti la studiul etapelor anterioare si perseverati deoarece numai prin ,antrenament” degetele pot cAstiga forts si mobilitate numai notele din registrul grav (cu degetul 3) si ciupiti conform digitatiei afi numai notele din registrul inalt (cu degetul 1) si ciupiji conform di tatieis Atentic la execufia optima a schimburilor de pozitii. Ex.2 Tiparul de ciupire este p ma & Indicatiile pentru studiu raméin aceleagi Ex3 49