ORTODOXIE $1 CULTURA NATIONALA Catan e-alungul istorii, Tale Romine au avutoistorie incareat de sacrifici pentru pistraea identitii de neam, de patie si de credinja. In cadrul acestei istorii, Biserica a avut un rol insemnat, cici a fost leaginul civilizatiei noastre. Pe ling’ faptul 4 voievozil romani au purtatstindardul in lupta pentru apdrarea valorilorromanest, ci au fost si buni erestni, iar aceest calitates-a materialzat prin etitorile pe care le-au feu, prin politica de aprare a neamulu sa zonei geo pliie dat dar si prin numeroasele dani ficute manastrilo din Sféntul Munte Athos. Contibuta deosebiti a rominilor este evident, pe taza maltor documentc, de tof istoricit important si Athosuli, Aceyia au recunoscr ch fart wivlorul dat de votevost ‘unten simoldoven in decursul veacurilor,unele mdndstriathonte arf ncetat demu sa mal exist su ssi continue as lor de obye Singuri sau in alan cu jrle crejtine vecine, domnitori Tailor Romane au dus grele biti de apirae turcilorotomani,impiedicdnd expansiuneaacestora spre centrl Europe Mircea eel Bitrn, voievod al Trii Romine intr ani 1386-1418, a fost unl dintre cei mai important conductor: a A luptat pentru apiirarea neamului crestinesc, intirind cetatile de la Dunare si obtinand mai ‘multe victor impotivatrclor, ste net la moartea sa, Tara Romineasca era independent (Cea mai risunitoae victorc a voievoduli a fost la Rovine (1395), unde Ia invins pe marele sultan Baiazid. Ca urmare a abilitiilor ste, domnitorl a fost invitt sh patcipe cu efective miltare sila cruciada de la Nicopole (1396), organizaté de princpele Sigismund de Luxemburg. Acesta [a Caracterizat pe domnitorlromin caps un barbat vite, at i pternic, Titi siu voievodal era foarte sugestiv din punctal de vedere al mire identi cresting cel in Hristos binecredincios, lo Mircea Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toaté Ungrovlahia. Ast gun mare etitor de biserii, dnd monumente nepreuite de art relsioast: ministrea Cozia din judeful Valeea, care avea si Serveasca drept necropold domneasca, lui familie sale, ménfstrea Tismana din judepul Gr} si Bret, din judetul Arges. A acordat, de asemenea, dani insemnate mindstrilor Shagov, Glavacioe, Deal, Govora, Bolntnu si bisericii domnesti de Ia Arges. A ajutat ministrile de la mantle Athos int-o perioada difclé penta cesta in impuldormie sale, in anal 1392, au fast aduse in ard moaseleSfntei Mucenie Filia, find agezate in Biserca Domneascd Sfintul Nicolae’ din Curtca de Arges. De ascmenca, tot acum, Patriaria de la Constaninopol a numit pe mitropoltl Tit Romnest exarh a pliuifor, adic it nvestea cu autoritaie $i asupra credineiosilor roman din Translvan, Viad Tepes fost unul dine mari ero’ a lupteiromanilor pena libertate independents Dind dovada de un cura} care depagea de multe ori limitele obisnuitului, a contebuit pri aciuile sal a apdrarea propre ri ars civilizatet oman. Fi al ut Vlad | Basra eunoscut sub numele de Vlad Dracul) si nepot al vi Mircea cel Batrn, a primitporcela Tepes ca urtare utilizini pedepseiirageri in feapd. Aceastt pedeapsd nu este produsul imaginal lui Vad, ea find cunoseuth inet din Aihitat, Vlad Tepes a urmarit un scop precs: elberarea frit de orice obigai fia de_Imperal Otoman si organizarea rezistentei pentru apiirarca independenjei. Astfel, cl se dovedeste a fi persnalittea politics ce a sia s& dsceara ful in care va eva situa politic si militar in anal 1462, lund in imp masurile de sigurant penta anu fi surprns nepregatit Ceca ce mei sublinit curjul extmordinar de ainfruna colosulotoman i pe unal inte cei mai mari conductor de oxi a impului, inerederea in prope posit i ma ales in frtle pe care poporal su ile punea la dspozti, Viad Tepes apare in ochii propriilor si supusi ca-un domn care cultiva sprtal de drepate, viteia,indetzneaa, \rednici, morlitatea, chiar dacé in chip excesv, ovedinduse inflexiil fafa de,micie”picate omencst Vlad Tepes a fost un om care a iubit mai presus dect orice dreptatea si care nu aezitat st se sacrifice penta un ideal polite mereu prezentin storia noasta, independent” CCtitor al vechii mindstiri Comana din judul Giurgiu si Tumu din judul Prahova a fost un mare aptor al neamului si cre Stefan cel Mare (1457-1504) a fos o personaltate de excepfie a timpului stu, attin plan militar si diplomatic, apérind cu viteje otarle frit Moldovei,consierathde el pour a crestndtit (din cele peste 40 de bali, pierzind doar dou), sii plan cultural In decusulgloroasei domi a marci domnitor eresin, vata bisericeasci a uat un avant deosebit, A organiza 5 {1 condus cu infelepciune fara. Foarte bun crestin, Stefan cel Mare a manifestat o deosebita griji fai de Biscricd. Astfel, in timpul mpotrivadomnici sale s-au dezvoltat mult arta (a Iuat nasterestilul moldovenesc) si cultura bisericeasca. Este ccunoscut numérul foarte mare de locasuri de inchinare ctitorite de acest domnitor. $tefin ridica ‘dupa fiecare lupt cate o bisericd sau o ministre, ea muljumire adusd lui Dumnezeu pentru ajutonul primit in biruirea dusmanilor tari. Cele mai renumite ministiri ctitorite de marele voievod sunt: Putna, Voronet, Dobrovi, Tazliu si CApriana. Ciitoriile inaintasilor sai (Bistrta, Neamf, Probota) s-au bucurat de mumeroase dani si privilegii acordate de domnitor, Numirul bisericilor de mir construite in timpul domniei Voievodului intrece cu mult pe celal manastrilor. Acestea se gisese si in afara granifelor Moldovei Stefan cel Mare a ajutat mult mandstirle de la Muntele Athos, pe unele dntre ele reficandu- le din temelii. Astfel, dupa ce a restaurat mandstirea Zografu, a inzestrat-o si cu o bolniti, un turn Pentru corabii (far) si o trapezd, daruindu-i cdrti de cult, o ieoand a Sfintului Gheorghe gi bani. Daniile au fost att de insemnate, inet calugirii de acolo I-au considera si pomenit ca pe un mare itor si bineficitor. A acordat ajutor si altor ménastiri athonite: Vatoped, Sfintul Pavel, Constamonitu si Grigoriu. In mandstiri se pastreaza hiisoavele de danie si uncle obiecte de cult de la binecinstitorul $i de Hristos iubitorul domn moldovean. Activitae cultural din timpul domnici lui Stefan a fost indrumata indeaproape de mitropoliti frit, Teoctist I si Gheorghe. In manastirile etitorite de el sau de inaintasii fui s-a desfigurat o apreciabila actvitate de copiere a unor manuscrise, in limba slavona: fie citi de slujba, fie traduceri din literatura paristicd. Tetraevanghelul slavon de la Humor, aflat astizi in Muzeul National de Istorie din Bucuresti, este cea mai reusiti oper do caligrafie si minituristicd din epoca marelui domnitor. Impresioneazi in mod deosebit, in acest manuscris, portretul lui Stefan cel Mare. Voievodul este prezentat intr-un moment de raj: stind in genunchi, ofera Maieii Domnului Tetraevanghelul Din timpul lui $tefan se mai péstreazt numeroase piese de broderie si de argintarie. Majoritatea acestora se gisese astizi jn Muzeul Manastrii Patna unde pot fi admirate de vizittor Evlaviosul voievod cerea calugitilor din manastiri sA se roage pentru poporul drepteredincios al Moldovei, pentru ‘ostenii sli, att pentru cei vii, edt si pentru mort. El insusi se ruga, postea si ficea nenumarate fapte de milostenie, mai ales in ‘yremuri de primejdie Cronicarul polon Diugosz il clogia pe Stefan cel Mare, dupa batalia de la Poducinalt, prin euvintele: ,O, barbat demn de admirat, intru nimie mai prejos ducilor eroici pe care fi admirim, care cel dintii dintre principii lumii a repurtat in zilele noastre 0 victoie tit de strluciti impotrivaturcilor. Dupa plirerea mea, el este cel mai vrednic sa ise ineredinfeze conducerea si stapanirea lumii si mai ales functia de comandant si condueitor contra turcilor, cu sfatul comun, injelegerea si hotararea ‘restinilor, pe cid ccilalti reg si principi crestinitrindavese in lene, in desfitat si luptecivile.” De-a lungul vremii, poporu! roman |-a cinstit ca pe un adevarat sfant, ap&rator al fri si al crestinataji de pretutindeni, De aceea, in anul 1992, Sfantul Sinod al Bisericii noastre La canonizat cu numele de Binecredinciosul voievod Stefan cel Mare 1 Sfint, pomenirea sa facindu-se in ziua de 2 iulie a ficedru an. Constantin Brincoveanu si-a incepat domnia in imprejuriri dificile pentru Tara Romaneascd, in timpul unui indelungat rizboi intre turci si austricci. Printr-o diplomajie deosebits, Constantin Brincoveanu a stiut si pastreze, chiar si in acele vremuri, legituri de prictenie cu tot, astfelinedt fara si fe scuité de jafuri si pus ei 26 de ani de domnie insumea7a o epoca de maxima stralucire cultural gi atisticd. Astfel, ‘-au riicat biserici si minds tu tiparit cif in diferte limbi, au fost sprij si incurajayi oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor ageziminte bisericesti ortodoxe ajunse sub dominatie otomand, Dupi instalarea lui ca dommitor, cel dintdi lucru pe care I-a ficut, a fost si continue tiparirea Biblici de la Bucuresti, lucrare tnceputi. in. timpul predecesorului su, domnitoral Serban Cantacuzino, Astfel, in 1688 a apart prima Biblie complet, in cea mai frumoasi limba romaneasca de atunci, pe infelesul tuturor rominitor din Tara Romineasea, din Dobrogea, din Oltenia, din Moldova, din Banat si din Ardeal, din Crigana si din Maramures. {In timpul domnici ui Constantin Brincoveanu s-au tiparit multe cirt, mai ales religioase: Psatirea, Sfinta Evanghelie, Molitfeinicul, Octoibul, Liturghierul, Ceaslovul si Apostolul, c&rti de slujba, de invapitura cresting pentru mireni sau de tuminare a preofilor, a si cele in aprarea drepteicredinte, Unele dinte ele au fost tipdrite cu ajutorul evlaviosului domn att {in romnd, cat gi in alte limbi (greacd, arab sau iva). Aceste tipdriturii-au adus recunostinfa unanim gio slava nepieritoare Cu dreptate, ela fost socotit in vremea sa drept cel mai mare apiitor al intresi crestindti. Constantin Brincoveanu a etitorit licase de cult deosebite, creind un nou stil in athitecturd, stilul brincovenese, Minastirea Hurezi si Manastirea Sambata de Sus sunt construite in acest stil Intreaga Tari Romineascé s-a umplut de mAnistiri, paraclise, bolnife si trapeze ctitorite sau restaurate de el. Biserica Sfintul Gheorghe Nou din Bucuresti si Mandstirea Hurezi din judetul Valcea au rimas cele mai iubite ctitori ale domnitorului. A purtat de grijé ministrlor de la Sfintul Munte Athos, de la Morméntal Domnuluil si de pe Muntele Sinai Milostivirea damicului domnitor s-a revirsat si asupra manastiilor din firle vecine: Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania si din tot Risiritul ortodox. in licasurile sfinte din aceste locuri, numele siu a fost pomenit la slujbele bisericesti mai mult decat al oricarui alt domn roman, Marele voievod a infinjat Academia din Bucuresti, 0 scoala superioari in care se preda in limba greaci veche, folosindu-se de cladirile dela ministirea Sfintul Sava, A sustinut ortodoxia ardeleana, scoyindu-I din inchisoare pe sfantul mitropolit Sava Brancovici, inchis pentru c& n-a vrut i treacd Ia calvinism. Le sfritul vies a marturisit si apirat cu tarie credina strimoseasca in fata tueilor musulmani, fiind‘martvizat la 15 august 1714, alituri de fii si sfetnicul stu. Pentru mertele sale deosebite si apatrarea dreptei credinge cu preful vieti sale, Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romine |-a canonizat pe marele domnitor ca sfant, avind data de priznuire la 16 august ‘Neagoe Basarab, domnitor al Tarii Romdnestiintre ani 1512-1521, este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere al lteratuii vechi roménest, Invajanurile ui Neagoe Basarab cétre fil su, Teodosie. Domnia Jui Neagoe Basarab a insemnat pentru Tara Romineasci. un moment de echlibru social-politic. Domnul si-a indreptat atenfia spre organizarea inter a firi, continuand in aceasti privinga cele mai bune tradiii ale predecesoritor. in domeniul economic, administraiv, cultural $i politic, a reugit in parte si redea Tari Romanestistralucitea ei de odinioara, s-o readucd cu tact diplomatic in rindul statelor europene care puteau sisi spun cuvéntl Om de mare culturd, el insusi seritor, Neagoe Basarab s-a dovedit un mare protector al acesteia, Ela stiut, ca gi alti suverani europeni contemporani lui, si fac& din art si culturt mijloace suplimentare de actiune si de putere in vremea lui Neagoe Basarab, Tara Romineasca a devenit, itr-adevar, un centru al lumii ortodoxe si un important focar cultural de traitie bizantind. Pe fresca de la Snagov, Neagoe este Infiisat eu vulturul bizantin de aur cu dou capete, cusut pe hainele lui de brocart rosu. Dupai modelul impraflor bizantini, Neagoe a scris Invaaturile destinatefiului siu Teodosie, nume care amimteste pe celal imparatului bizantin Teadosic cel Mare. Invitaturile lui Neagoe constituie 0 operi de compilatie, dar cuprinde si parti originale, care reflecti o mare profunzime de dire i un siriluct talent liter. Blemente ale politicii bizantine, insusite de Neagoe prin lectura sa larg, sunt completate in Invataturi cu concluzile experientei sale morale si politice de-o viatl, tinind seama, desigur, de prineipiile politice contemporane vremii sale. in partea originala, Invataturile constituie prima afirmare scrisi mai largi, de gandire politica romineascl, prima consemnare cu oarecare detalii a principiilor diplomatici romdnesti. Aceasth lucrare a fost destinat fiului stu pentra 2-1 obignui cu greutrile i spunderile domnici Problemele culturii si artelor au detinut un loc important in activitatea lui Neagoe Basarab. In timpul domnici sale s-a soris luerarea,Viaja patriarhului Nifon”, in care gisim amainunte despre viaa si actvitatea patriarhului Nifon si istoria a patru domni: Radu cel Mare, Mihnea cel Riu, Vlad cel Tinir si Neagoe Basarab, Voievodul a sprijinit actvitatea tipografului Macarie, patrondnd tipérirea ,.Evangheliarului sau La porunca domnitorului, s-a ridicat frumoasa biserica episcopal de la Curtea de Arges, margiritar de pre} al arhitecturiiromdnesti. Tot la porunea lui s-au fcut gi alte construct: biserica mitropoliei din Targoviste, mandstirea Ostrov, ‘Caliminest, ori au fost reinnoitealtele mai vechi: Cotmeana, Nucet, Snagov. Domnitorul Neagoe Basarab a decedat la 15 septembrie 1521, mormantul lui si al intregii sale familii afléndu-se la ctitoria sade la Curtea de Arges. Pentru mertele sale deosebite, Biscrica Ortodoxi I-a canonizat in luna octombrie @ anului 2008, avind ea data de pprizmuire ziua de 26 septembrie. Toi acesti voievozi, prin actvititile lor, au fost adeviate pilde de conducatoricrestini, atit pentru contemporani, cit ‘mai ales pentru posteritate Tu la Putna nu mai sta, Sd te-aud din corn sundnd In sama paringilor, De-i suna de doud ori, Clopotele sa le raga Itivin codri-n ajutor, Doar s-a-ndura Dumnezeu, Tofi dusmanii or sa piards Ca sd-fi mantui neamul tau! Din hotard in hotard. (fragment din poezia Doina, de Mihai Eminescu) © Brancoveanu este cea mai shakespeareand drama din cite a fost vreodata in toatii lumea. E un caz unie pe plan mondial, de nu as zice pe plan cosmic. E de necrezut, Trecerea aceasta a unui mundan (in toata puterea termenului) la sublimul si eroismul cel mai fantastic uluieste si amefeste. Va desfid sivi gasiti perechea: nici in réndurile martirilor din rimele veacuri. Nici mu ne dim seama cine este, ce inseamnd el pentru noi, la ce nivel ne ride... Brancoveanu a muritca un ‘gentleman, un martir, un erou, un sfaint. (Nicolae Steindhart) © Eu? Imi apa saricia si nevoile si near, N-avem osti, dard iubirea de mosie e un zid $i desaceea tot ce miged-n fara asta, réul, ramul, Care nu se-nfioreaza deca ta faima, Baiazid! Mice prieten numai mie, ard rie dusman este, [..] (Fragment din poemul Scrisoarea HH, de Mihai Eminescu) 60