6007,

NYIIdOUNA 'INJNJIJSNI
gltingpr tr ' -- :
g\?rype r$ plnzp,r.er e-lleerirpa
orBrelll rollrnueS BJI]ood t
1euoriu51 FIIISUoJ aP
gr
(rl18nppe rS glnzg r:-i :
e ucedorng Inlnlllsul l'.
'at o.rag 1 tolt.rttuaB r" :.
utrDn'.Nr\qndV r' ,:
e tli :
Ernl€relll'Ittn1ete1t1
NVSJSIAOg Vf,TTIO'IC B JlBtJoS tS elstuuttt 1
 'ErnAU IS elzeod 'S'9'Z
LL I roU-LnArJ elroeJ
zL I ew]l^ct Iqo ec IeIZeod uzotues 'r'9'z
IL lpxlqeuraBrd gartcedsred urp crteod InlEqtul'I
't'g'Z
t9 I rerzeod In luqurrl/orteod lequr 17or az le ql.url' 7' g' 7
19 7 crleod rnlnleqrurl uerrugep ug eye uorftpe4 aredeg '1'g'7
19 1 rcrzaod e
pl€ur]oJ rS pcrlsrlrls erfrugeq 'errnlre grluoJ o-rluI eLunuu luqurrl un Erzeod'E'Z
'
6 I / Ilrlnl E arPlluctl-lls e) Etzeo d l' v' z
99 1 azeod uJ porleurerp rS qcrda 'pcut1 eeutpnt4lv 'f.'V'Z
0S / lelpetu ustrtlTeruiunueoJn€ ',tt1carc1o tusrJIl/Alloolqns LUSI]r'I
'Z'r'Z
gp 7 cr.rrdrue lne/cutl FA'I'V'Z
gy 1 pvaod
pclunuoc runJ 'rorzeod e plepou urirugaq 'areundxa ap potu un eveod'V'Z
9, / Ienprlrpur ursrJrl - ArlJeloJ LLrsrJrJ 'rerzaod altrnlndacut erdsaq 'g'7
Zl I gm:teteltI tusIJII - etzaod - Jttaod 'atzaod ep ec€oculp tS olocutq '7'7
67 7 rarzaod ur3o1olr1q 'rn1n1eod eprgSriqlul e:dseq '1'7
6E / rlrll Inlxol 'z
gg 7
gctiuu8erd u,trlcadsrad a \rs.rlrJSrp rriua,tuoc ap errtelsls Ec ellJnueC 'I'S'I
' '
7 g 7 erSo loue8 u1 erepen ep elcun d S I
8Z IEAI-XX
lu rnlnlooes u rlqigunf Enop B-ep ralal € prerelrl er-roel rrJ eprnuaD 'L't'I
8a / rollJnue8 e plstluuuoJ EIJooJ
'9'r'I
LZ I glsquuns ericarrq
'g'p'1
gZ I )ol1plluauror e{rzo4 '7'7'1
EZ / Bal-tIIAX Ie IS
pel-IIAX Ie eleloces '['t'I
77 1 ealelleuea tS ntpey4l Ir1^g
'Z'i'I
B [ / ue]€]rqclluY' I't' I
8l / JolunueS euoel uJ ecrJolst elueulo141 'r'I
L I / rollrnua8 rerinloa.e Inusluucel I
'€' I
ZI I Lemleyl rol.rnue8 € erroel o glueuryed g '7'1
61 7 elunldecuoc uEtrurleg 'I'l
6/ arBralrl alunua3 eEIIqBrursBIr BrnlBrelll g 'I
sulrdnJ
 2.5.6. Poezia frri figuri. Limbajul tranzitiv in poezie. Forme ale lirismului 3.6.2.1. absrra;.,
modern / 100 3.6.2.2. ficlir;
2.6. Definilia conlinutisti a poeziei. Esenla lirismr"rlui. Tensinnea Urici / 101 3.6.t: .
2.J. Poczia ca poezie / l0B 3.6.3. Instanre inrr:;
3.7. Naratorii qi nivelLrn.
3. Textul narativ / 111 3.8. Descrierea / 168
3.1. Ce este naratologia? I ll2 3.8.1. Naraliune si c,
3.2. Momente ale cercet[rii naratologice I 112 3.8.2. Dispozitir ul c
3.2.1.Y.I. Propp / 112 3.8.3. Funcliile de sc:
3.2.2. Roland Barlhes / 113
3.2.3. Algirdas Julien Greimas / 11 4. Textul dramatic / 1-:
3.2.4.Tzvetan Todoror, / 114 4.1. Doud opere sau una
3.2.5. Claude Bremond / 1 15 4.2. Dramaticul ca discLrr
3.2.6. Gdrard Genette , 115 4.2.1 .O structurd se:
3.2.7. Urrberlo Eco 116 4.2.2. O grafie difere
3.2.8. Paul Riccrr-u I 1- 4.2.3. Moduri de cr
3.3. Niveluri de organizarr- a te\tr-tlui epic 1 1- dramatic i 1E j
3.4. Unir ersul por estirii I 19 4.2.3.1. Dialogul
3..1.1. Conditiile eristentei unei porestiri. Compozitia povestirii / 119 4.2.3.2. Monolo:
3.,1.1. Stmctura po\ estirii i 124 4.2.3.3. Negarea
3.-1.3. Personajul / 126 4.3. Dramaticul ca obice :
3.,1.3.1. Portretul personajului gi convenliile sale istorice / I2B 4.3.1. Specificul con:
3.4.3.2. Teorii ale clasificariipersonajelor / 133 4.3.2. Instanlele conr :
3.5. Punerea in discLrrs. De 1a acliune gi personaj la text / 139 4.3.2.1. Acrorul
3.5.1. Margini textuale / 139 4.3.2.2. Regizon.
3.5.1.1. Incipitul / 139 4.3.2.3. Receptari
3.5.1.2. Finalul / 140 4.3.3. Spectacolul tea
3.5.1.3. Prologul qi epilogul / 143 4.4. Opera dramatica - c
3.5.2. Structura discursului naratir, / 144 4.4. l. Definitia arisr,.,
3.5.3. Categoriile naraliunii literare. Figuralitatea textului narativ I 146 4.4.2. Ac\iune dranra:
3.5.3.1. Timpul / 146 4.4.3. Ac{iune qi per-.,
3.5.3.1.1. Ordinea / 147 4.4.4.Personajulr I1-
3.5.3.1.2. Durata / 149 4.5. Estomparea granile 1t
3.5.3. I .3. Frecven{a I 151
3.5.3.2. Modul / 152 Bibliografie 1221
3.5.3.3. Punctul de vedere / 153
3.5.3.4. Statutul naratorului / 154
3.5.3.5. Tirnpul naraliei / 155
3.6. Schema comunicirii narative / 155
3.6.1. Instanle extratextuale concrete / I 55
3.6.2. Instanie intratextuale I 156

6
 IZZ lelgeraollqlfl
glZ ouutu€lp IS JrJr['crde e;lutp.rolef ruer8 eeruduolsg'g'7
/
g17 T lnleuosted'V'V'V
'leuosred rS eur-uicy'g'y'7
60Z lgxrwLuu:p etiunlts 'pzt:c ap e:e1s '1ctguo3
'Z'V'V
197 1 gtda eunriceTpcqetue-ip eunticY gvl l^\leJnu Inlll].\tl
yg7 7 nunrfce u
qrllelotsue urinrgeq '1'7'7
V1Z I p^rlrrJ elunl o - EcItEIUerp endg'p'y
661 JIlorLuasrlltltu InJalcEJeJ'lelluel lnlocelcedg'g'g'7
961 / Incllqnd'plerleet ue;uldecea 'E'Z'?.'V
y61 1 ltuozt8etl' Z' Z' E y
E6I / Ilalotcv'I'Z'E'.i 6tI / l
E6l / alell€eJ IIJpcIUnuIos elelu€lsul
'z't',
E
061 / elerl€e] Ilrgottmtuoc lncgrcedg'1'g'7 gzl / ecuolsl eP
06 I / cluecs lcelqo €J IncI]suIeJa'E v
691 7
rnlnSolerp us:u8e51 'f.'E Z'l
gg 17 1n3o1ouory' Z' t' Z' V 6II /rrr4se^odedp
yg 1 7 1n3o1u\C'I'E Z'i
t8I / crlErusrp
lnSolouour rS 1n3o1erq 'n.rlcet ur Inlrre^nJ 'a.taundxe ep IJnpoIAI 't'Z',
131 7 gleriue:a3rP agu:3 O'Z'Z'V
6LI I pwlueLr8as grnlcn:1s O 't'Z',
6LI lilwal ep qsard o ESr-rJS e [rnJ ardsep nes sJncsrp uc InJI]uueJq'Z'V
911 1
;gn8urs eun nes aredo EnoC 'l't
I LI I rIJBurBrp Inlxal 't
IrI / rrrerrcsep apricung'E'g'g
61 1 7 .trldrrcsep ln.trltzodslq
'Z'8't
89I / ereuosep tS euntiereN'I'8't
89I / Eererrcsec '8'I
€gI le^rwJeu ellrnlaAlu tS tuole;elq'1'g
Z9l / e^riog ectle8etpu4ur eiuelsul 'g'9'g
69I / rnlruoteruu apicun t'lZ'Z'9't I0I / Eclrll eeunrsual
69[/e^qcu'Z'Z'9'E
99I / elcBrisqe 'l'z'9'E Inlnursl4l ele euuoJ'aE
(.ro"n1r1 lntiodg'toqou€lg ecrrne6l)
'qgeod o Jr €ol€qa.DLrr tretqo lde.rp €p
eleod rS-nu q:ado o !]eporiru rcp3 'gfuesa llsEaoe ELrulJE € n€s nrlplzap u ap re 1n1delp
ul r€rqc rcrn rS 'rr:n1ele1r1 re'iuese €[r.roJr.roc es e ep ea.relnd uJ €e;€oTeA rS ee1e1;ea.r ege
rE-rS grado oclro qJ uaurrds qs ernqorl nN'qrnlelJlrl n.rluad lnlosqe drqc ur sreo1e.rglot1
a JuEc elscoU pc rc 'prn1era1rl ap reop Juri aUEJ aJuo Eo uannds ES lJap ernqoJl 11N
erBrelll ollrnuoc eEIIqBruIsBIr BrnlBrolH I
 1.1. Delimitlri conceptuale pentru a acoperi nilelu:
mutabilitate sub aspeci
Comun literaturii, logicii gi qtiinlelor naturale gi definind, in general, o prezentdrii literare, e>.:
clasf, de obiecte cu proprietdli comune, termenul de gen (etimologic ,,neam",
finAnd preistoriei gi proi.
,,rasd",,,fel", ,,mod") iqi pdstreazd qi astdzi in teoria literafurii o anumitd impre- genurilor, un fel de ..ce::
cizie, in ciuda numeroaselor dezbateri teoretice pe care le-a prilejuit. Sunt recu- gusturi gi necesitdti inte.
noscute doud accepliuni curente (IOSIFES CU, l9l 3 : 1'32-133): zen,tei lor diferite de la c
- in sens larg, gen : orice particularizare a literaturii desemnAnd un cor- Ion VIad in studiul Crrr;-
pus de texte legate printr-un procedeu comun, o dominanti stilisticd, o (1970:111), ,,tine de nat_
tem6, chiar o doctrind literarS. Vorbim astfel nu numai despre literatura intr-un cuvant apartine :.
epic[, lirici sau dramaticd, ci qi despre genul literaturii de aventuri, genul ment ce se concepe ca (t:
umoristic, genul baroc, genul epistolar, memorialistic, al literaturii alego- ductibil5 a operei finite r"
rice sau a1 celei fantastice - cum a propus, pentru acest din urmd caz, Incercdrile de a c
Tzvetan Todorov - etc. Toate aceste grupdri ale literarului iau in conside- mai mult problema. Teoi.
rare criterii extrem de diverse gi de eterogene care nu pot fi aplicate fbri dubletului specie - gen.
discriminare categoriilor depistate qi nici nu pot releva calitatea sistemicd LIRICA, EPICA 9i TE 1
a fenomenului literar; unui criteriu de natur.i c'
- intr-un sens mai specificat, genul presupune o decisd impdrlire a litera- lirica, de epicd sau de te.r
turii tn compartimente distincte - de regull trei (epic, liric, dramatic) sau de forma in care se prez
mai multe, prin recunoagterea legitimitelii unui gen didactic (ce ar inclu- este vorba de epicd, atunc
de forme de literaturd moralizatoare sau filosoficd: poemul didactic, sati- este vorba de teatru, iar .
ra, fabula, apologul, anecdota, epigrama) gi a unuia oratoric (discursul vorba de liricd" 6AfSEF
funebru, discursul de receplie). Este un sistem bazat pe incluziuni succe- stantive cu una adjectir a,
sive - genuri, specii qi subspecii - dupd modelul: DRAMATIC - perspectivd interioara ast:
COMEDIE - DE MORAVURI sau EPIC - ROMAN - DE ANALIZA. mai a trei forme naturale
Degi pare mai riguroasd, tocmai aceastd din urmd accepliune a ndscut atitudini existentiqle ale L:
cele mai multe confuzii, principiul de clasificare dovedindu-se destul de relativ, fi depistate gi in fornrel..
mereu contestat gi mereu amendabil din partea specialiqtilor, clar doar in prelu6- ticul nu sunt considerate .
rile didactice, adesea simplificatoare. Explicalia std in faptul ci termenii de gen funclii ale Iirnbii teorerr./-
qi specie au fost imprumutali din gtiinlele naturii fird a se lua in calcul decalajul (dramaticul) sau expunci..
apreciabil dintre realitdlile pe care le desemneazi in aceste doud domenii: astfel, fenomenul originar a1 ilrii
dacd in botanicd qi zoologie apari,tia unui nou exemplar nu modifici cu nimic brionard a dramaticului. i:
trdsdturile speciei, in teritoriul crealiilor spiritului orice nou[ oper[ schimbi po- (KAISER, 1979: 469). .{s.
sibilitelile speciei dinamitAnd formula sa consacratd, iar diferenla devine regul6, anumitl situatie drept dra::
gi nu exceplie, cici meritd relinut de istoria literaturii doar acel text care aduce viald demnd de un rontan
ceva nou in privinla categoriei in care se claseazd (TODOROV, 1973:22). Este muzical. Evident cA inrr-.,
acelaqi lucru cu a recunoagte c5 dosarul clasificirilor se redeschide. cele trei atitudini pot co-\
Pe de alti parte, la unii teoreticieni termenul de gen este folosit in locul combinarea atitudinilor. i::
celui de specie, degi numeroase limbi cunosc dublete specializate (genre/espice, rnai rnulte)ale liricului. cr^
GattunglDichtungart, type or kind of literature/literary species or form), ceea ce Distincgia operarr .
aratd cd subintinderea conceptelor nu a fost niciodat[ trasati ferm. in teoria lite- care genul trebuie coltceF.-
rard romAneasci lucrurile par sd fie mai clare, categoriile in cauzd sunt utilizate sau structura specifica) st :

10
II
-nd 'perqns 'docs 'uo1 'eupnlp?) au,Dtu! nru"tot e eec rS (pcgrceds emlcn4s nes elBzrllln lEts E@q+E
n4eu) au"talxa out.r.ote eec :eurusueurp Elqnp o ed lndecuoc ornqe4 lnue8 erec -eili
n4ued ueJJeA\ rS 1e11e16 ep gleleoldxe U €A Jesre) ep pleredo ericu4srq ecE
'rnpcrl€rueJp rS rnpcrde 'rnlncul eye (s1pur reru
'acqdsaptuaBlsr@e
Uruu) eJeorJelxe eleruJoJ nc (rpunu el Ie4) eJuorJelur Jolrurpnlrle EeJ€rnquoc 1ncol uI {soloJ am
ud"ry6
ulp EAIJep IImleJeIT uelelrcueue8 'eJeurJn urJd 'elsrxooc 1od 1u1pnllle reJJ olec -aP-rFE!ilr!5r
elzs rorrrJoJ ezeq ed crpue8 E]€cgrs€lc pJBJoII prsdo o-4u1 pc luepl,tg 'lacrzrrltt e$g' (zz : gL6l -.toufrilo
lueu8u4: rnun e ?crJrl eelBIT€c ez€euorserdur eu nes uzruoJ un ep guurap pierrr ecnp€ aJ€3 1-\?r ls -ury g
o eJE pueosJed plrurnue o pc eere8urluoc ruelu 'ectleutetp lderp elieryys g1trunus 'gln8er euIAeP Elnilmi .q'
o urpcgrlec 'rz rtc tz ep eiuelsrxe u1 'ec ep pcrldxe es eSy '(AgV :Atq 'Ugsfia)) -od gqurqcs erae Sil -!
lnpclde eeur8uo ,,B1er" 1ndr1 ep JolElgJE lse8 un-4u1 rer 'tnlnctleuteJp B gJuuolJq crrulu nc Ecglpotu rm q&
-rue elnlec eepel eleod es roleSueycep lede un-4ul 'llcl4t yu rzur8uo InueuoueJ 'leJlsB :Ilueluop ErIJP eum
lelqdep g eleod e{uurelcxe o-4u1 '1e;1sy '(lncrde) oa,taundxa nes (lncrleuerp) lnielecep incler u! E[ 5$ 8
oa"ro1uo1cap '(l."l4t) oa,rugsattuoru :re{unf 'H ep elez\eroe} Iqul e1e rricutg uaB ep IIueuLEl gc 1rQfu
Ie4 uJ zlSrgqo rS-npug,re 'a,mru1,td auaruouat n 'unue8 eleJeprsuoc luns nu Incll -pqsrd 14 reoP relc'-ngfrt
-€ru?Jp rS pcrde '1ncrrr1 'eleuorioure rS eyercos rrier,r eyeuuog 14 tS elelsrdep g ep In$ep aqpqP
puglnd rnlnJeJeul Inrueuop pzeese.6sue4 ec rnlnu€un ele a1ofiualstxa rutpnilp "rr1e1er e euntidaroe Er',tn
]ncspu
re.r1 e rS tc 'eqleog esrTrqels urnc 'pcrleod erserdxe ep eleJqeu eruJoJ re4 ? reru 'YZITVNV EC - ft-l(
-nu nu uiuelsrxe piueppne u1 eund erec 'royunue8 erdnse pJuorJeJur p,r.4cedsred
- f,IIVI^I\.TI( :tnIIP@
o eJepel uI IueA? '- CIJVI ;ySC 'CIdg 'f,IgI'I - elz,ttlcefp€ elm nc alrluels -eccns Iunlznlsut ad tztq
psrncsrp) )ttolDto smmt
e6e puudxe o rS erels o elurrseJ (ne) un pugc rcunte rer 'n4ue1 op eqJol else -tles'cpcePlP lnuraod :-esg
puecs ed eunrice o gceolrierunJsoc rueruuo elSu pugo rcunl€ 'pcrde ep EqJoA else -nlcul r€ ec) cucoPry ua8
errec elSeserrod es Iu pugc rcunlv '?UB ep endo glurzerd es erec uJ EruJoJ ep nes (crleurerP 'cu1 'ctda)
pleuoritpuoc epe eiueuegedy 'r1elopr4 BI col Ep nu n4ea] ep n€s gcrde ep 'pcuq -D"DtIl o a,ni,qdw3 gslreP
ep euri gredo o €cep €eurulseqc 'recrqo eq" :preorlelxe ?Jn1.eu ep nrJelrJc rnun
ezeq 14 elrqetcelep 'runlerelry ele eruroJ luns llluJvgJ Is vJlda 'vJruIT
PcIuelsIS Ee]8TlEc e^slal
'1e ru1ue4 '1INICI1JIJV rS y14IUOd ep eleldecuoc 'ue8 - erceds Inptelqnp prq;, elecqde g lod nu are
Incol uI 'ecnpo4ur Jesre) 3ue8g1o16 ueuue8 InuercrleJoel 'erueyqord Uruu r€ru -eplsuoc uI nEI InlruErelq:
tS lereue8 u1 lecqduroc ne crSoloururrel psedrur lSgdep e ep elrpcrecul 'zex eriltn ulp ]secE nIIE)
'..(e{urJ reredo e lyrqrlcnp
-o8e1e rtmleJe1] 1e 'crPqe
-eJI eale1run I4 'lirgd ep 'elueurele ep eJeuopJo ?c 'urelsrs ec edecuoc es ec lueru
lnue8 'rrn1uel" eP Iunler)
-e1e) ['e's] n$tzodwoc'reredo e eleriuese uro8elec reun eurf.rede ]u€Anc un-4uJ eJnleJeII erdseP IEIrInu i
'nrieds rS dunl :eyedrcuud re eleleuoprooc ep 'rerodo etnleu ep eu!i" '(t t t :OtOt) o 'pcrlsrpls Elu?uttuoP o
.to1 ay$oqnru $ ap.rnuaB :u"tnlD"Dltl ap ap"mpn.rls tuo&aps lnlpnls uJ p€l1 uol -Joc un puglrluesep ,r/,1r,'
rS glure 'ercsdg '(tOt:trct'ONruVntr) etle eI pcode o ?l ep eUrEIp ro1 leiuez :(tt t-aE
-erd lnueuoue; pclldxe erec eseor8rler 'elercos 'e1enpe1e1ur rfplrseceu rS rmlsn3 -ncer luns '1tnle1ud e-a1
Joun pugzundseroc lS crro1sr eleurruJelep ',.e1eJcuoc rmuo8" ep IeJ tm ',to7t,r.nuaB -erdul PItunuE o runleJi
otSolol,totu eluezetdet re eprceds ler 'runlerelrl rerJolsroloJd rS rerrolsrerd puguri ',.uleeu" crSoloulP) rraE
-rede tS (uarutol,t2) IeJnl€u poru ul eIAr ecrJolsrue eiuese 'an,o711 tt,rpluaza"td o 'lureue8 u1 limrqaP tS
-a.t ap apruawDpunl yndlt g J? elrJnue? :1e;odruel pedse qns e]€]rlrq?lruu
op {JeJIp Juorcgeoc un nc rS elelqereue8 ep esJelrp rJnlelru uedoce e n4ued
arD,Dtll af.muaD 2pyqocgfisolc D"mtD,Dtll Z
POETICA GENURILOR LITERARE

blicul ciruia i se adreseazd): ,,Baza de la care se pleacd poate fi una sau alta (de tie caracterului ei fornt--
pildi, forma intern[ pentru <pastoral6> qi <satiri>; forma externS pentru versul produsede serie (DUCRT
dipodic Ai oda pindaricd), dar aceasta implicd pentru critic[ sarcina de a gisi In condiliile in .-
cealqltd [s.a.] dimensiune penttu a completa schema" (WELLEK, WARREN, tica separafiei gi a codiri;
t967:306). Numai cd, dacd teoria se aplicl in cazil exemplelor alese, e la fel de anumite voci s[ emita t:c
adevirat ci gdsirea formei externe devine o himerd in canrl unor specii prea pentru pozilia sa radicalj
pulin specifrcate formal. esenlE a cdrei realitate s:
Tot din nevoia unor precizdri suplimentare, anumili teoreticieni introduc minari qi, pentru aceast;
noliuni de o generalitate superioari. Acestea sunt SUPRAGENURILE, inlelese in mod nemijlocit: ..lnr:.
ca potenle ale manifest6rii spiritului artistic sau sisteme idealizate, deschise tu- genuri. in alara oricArt,r. :
turor concretizdrilor - denumite fre ARHIGENITRI (Genette), fre GENURI se inscrie gi cdrora le rc:'.
TEORETICE (Todorov) -, cate deplaseazd o datd in plus termenii ierarhiei tra- O carte nu lnai apartilc
dilionale. Genurile teoretice sunt categorii deduse dintr-o tipologie rafionalistS, aceasta ar poseda dinain:.
teoretic posibile, dar neconfirmate incd de practica literard, spre deosebire de acordd Iucrului ce se se:-
genurile existente deja care reprezintd un dat istoric. De pildd, Poetica ariSto- Un asemenea plulct de \ i
telicd recunogtea ca posibilitate imitarea unor oameni asemdndtori nou[, nici putul secolului, Benedet.,
mai buni (ca in tragedie), nici mai r5i (ca personajele comediei), dar nu glsea genurile drept cateeor-ir i:-
exemple pentru aceasta decAt in picturS, cdci nu exista un gen realist in epoca operelor literare, care su:.
sa. La acea datd drama gi romanul realist nu erau dec6t nigte genuri teoretice.
inspiralii strict personale
Cdt privegte arhigenurile genettiene, acestea sunt de fapt genurile tradi- arta este intuifie pura. iib,
lionale, liricul, epicul qi dramaticuT, care depdgesc qi includ din punct de vedere Factorul ei constitrrtir c:
ierarhic un anumit numir de genuri empirice (sau specii!), respectiv de fapte de litatea, simtirea, personal i
culturd 9i de istorie (GENETTE,1994:68). gi la un gen trnic, cel /r;.,-
tua liste sau incorsetir-i n:,
abordari intelectuale. cici
1.2.8 pertinentl o teorie a genurilor literare? ci doar pebaza unor le"i c
Critica genurilor.
Problematica genurilor literare, cdreia majoritatea teoreticienilor ii recu- Vossler sau Friedrich GL.:
nosc dificultatea, a oscilat de-a lungul timpului intre dou[ atitudini extreme: pe tip de atitudine fala de c,p;
de o parte, 1\tzia cd.literatura poate fi sistematizatd, cd domeniul ei se preteazd in a opera cu orice prer j:
unor clasificiri ferme, mai mult sau mai pulin nuanfate,bazate pe aseminare, pe caracterul ei viu gi inirrr:.,
de altd parte, recunoagterea caracterului profund individual al operei gi, implicit, genurilor o concesie recL::
a diferenlei eifa[d de tot ceea ce o precedi sau o urrneazd'.La 1imit6, cele doud In locul acesteia, in ultin-.,
pozilii privesc LITERATURA CA SISTEM, ca ordonare, sau LITERATURA pozilie realista care a ad::-.
CA DOMENIU AL SUBIECTIVITATII MAXIME, al creativitalii gi deci al Iiterar, oricat de excentr..-
inclasabilului. pr ezinte propri etd{i c o nr,,. :
Desigur, cele doui atitudini au un fundament istoric, c[ci, din Antichita- de relatii de asemdnarc .: .
te gi pAnd in zorii epocii moderne, conceplia despre organizarea riguroasi a lite- existenta oriclror le_uatu:
raturii s-a relaxat paralel cu realitatea formelor literare aflate intr-un proces con- face din literaturd un doi:-.
tinuu de diversificare gi amestec; romanticii au lansat prejudecata conform c[re- terului nongelreric al tcr...
ia genurile nu ar fi proprii decAt literaturii noninovatoare: literaturii clasicismu- monstreazd autorii,\ r.,lr'.,
lui, al cdrei deziderat era conformareala reguli qi modele, literaturii orale, gra- zintd,o punere in discurs. r

t2
tt
ecrl€LuBEJd rriue,nuoc roun BJels uI aucslrJ es ]xe] octto 'sJnrstp u1 ereund o plu:z -efr'ayoto UaBGE::@or
-arde; ]xe] ecrJo 'm1nfoqrur1 a1o aiunll ap nuorictp tnflol{ IIJoJnu EzeoJ}suotu -nwsDt sD
lJ t!-ilD-ry| 2DI
-ep tuno eSu 'gc n:1ued 'glrqrzneld else nu uJepou Inlnlxel 1u ct;eue8uou InlnJal
ieryc rIIJoJu6l sxEsfmbrd r
4etel ezal 13.terq3 'lrqr8rlelurur rS luareocur I€]o] nrueuop un pJnleJelll ulp eceJ -uoc secord urF-q JttErG a
e Jerqc rS run1erel1 InsJenrun rS prurelrl gredo o a:1u1 rrnlg8el JoJloIJo eiuelstxe -e1q e PseomEu Barrawf,n
e8eu e Euruzesul rolunue8 eiuelsrxe e8eu y 'qiueregrp tS ereupu-tese ap rrielar ep -€1rqcl1uv qp lrEo -r{-Drsr
eeiar o-rlur sur:d g eluod 1xa1 eorJo Ec 'a1xa1 a1le nc aun[Ioc riplar.rdo:d elutzard
nu ps eJ€c 'elu.rou ap [re]srs un nc poder ur Ie r+ JE JIr]LIecxe ap lgctJo 'rure1t1
IB rcep rS uiglr ruear-' m j
]xol plsrxe nu pc 1n1de3 lrqelseluocur rplepu un Er sILrIpB € eruc llsrleeJ erirzod \tunJYugJI'I nEs ?-Eory
o plera3srd lsoJ B €e[-XX le Inlnlooes ele IIuaJep alatrtlUn u1 'etelsece Incol uI pnop elec'Pfruq r[ EE@
'(qcrlcerd-1e1rretrrnJJsur 'pctlst.tne ee]uo[8,\ e[-npLlEJSouncaJ elseouoc o :oltrnua8
'[c[1du4 'tS reredo 1e [Engq,!
esepJoce ecor3 rS 1elqe ep) gcgrceds es uiuera-1tp'ltqettLIIILII tS nt,t te InlelcuJec ed 'eleupruase ad arzal :n
ernlrlsuoc eJ eeec reuroo] pugpnla 'rrgogrselr rS rrprgtlec ie.td ecuo nc erado e u1 pzealetd es Ie 1nIU"IDoP E3'
p1€uecuuJcur 'ucrSoyodrl'gluuzrleluSop ELrl1 'g.reJolrl erado ep piuJ autpnltle ep dt1 ed :eure4xe rutpnrrrE grEP:
rnun B EorlIJc o uo selB reur ESLIr gtr rud arnqa.I] Jlopung LIcItpeIJC nes Jelsso1 -n3eJ II JOIIUaIJIIaX)JI E"lsl!
1le; uncerd tuerure8 ruerJrlatsa rS lur1u-r r1u-s eJ€c e1 '.rolttnua8 ectllrJ
'EJrlelse erercerdu ep r8el Joun BZEq ed :eop tc ':tri:-
t
'rnyncrSol elepoletu ur-rd surrd-rns g aleod nu Insounu rcpc 'eleulcelolLlr I-IEp.IoqE
roun Ezeoleld es nu lue ap elado 'adrloerels tS o3ILIecoLu IJllesJocLrI nes elsIIEn]
-celelul Iznll ]goep luns nu 'aco:3 eunds 'eltrnue1 ')Lttl 1ac 'trutt rla3 un u1 tS
crun mdrcur.rd un e1 laup BiuJSe JnpJJ JJBJ rJpls ealullleuosled 'uelfuts 'ue1e1t1 ep e1de3 ep '(;I:
-enorsed - rlSalagns allseou elrJqls ap leluezerdol else Allnlllsuoc Ie InJolcEC ^Il3adser
erepe^ ep lcund ulp PnIJ{rI
'lunldecuoc lLraLLlala aJr-ro ap rS ericerlsqu ecrro ep preqrl 'prnd atitnl.ur elso EUB
-rpu4 ellrnue8 1de3 eP ltnt-s
gc eeapr ad pzeraualur as e3oJJ rnl E qcrlalse e8ue:1u1 'eleuosrad lctr1s ttiertdsut 'ecrleJoel unua8 ariP r
reun ole asnpo:cl 'apquleder rS ecrun 'arfrugep urrd 'iuns etEJ 'elure1t1 roleredo ecode u1 lsII€eJ ue8 un eL<
€eunl u1 plui-ro3 eurp.ro o cnporlur pc .Allour ad 'eptle,tut tt:o8alec lderp e1t:nua8 easg8 nu rep '(tetPeuroc a1
]€Jeprsuor E (0t61 'r.LrolpBrl '7961 'ocrpTsg) eco.r3 ollepoueB 'rnlnlocas 1n1nd rctu 'pnou IJolguPurese Iu
-ecul EI ep goul 'aJ eLueJA ep 'epuudrns reru nu oJopol ep lcund Beuotuese un -olslre D)uaod'gPtld eC '
'GtZ :OAil 'JOHINV'IS) .,epuc g € ep €elelrlear eurs es ec Inlnrcnl gproce ap eJlqesoep erds 'Ererattl
ern8urs eJEc eloruJoJ rS alap:ces 'ro1 eeleylureue8 u1 'eluteutp upesod JE €JSEece dq o-r1u
er3o1o
'plsrleuorier
unc rS
ec 'prnlerell op Jeop euri epec ecuo 'ue8 rnun eu{rede Ietu nu eu€c O uueru:4 m1d
-€r1 IergJ€Jet
'elrrroJ €ururelop r-e ep rS
Incol exg r-e ep EeJelndgzryat el Brorpo rS eucsul as runNAC eg '(egeuag)
es ezryeJ eJec uI 'urngpru 'u€luoJ 'erzaod 'e^zotd'rcuqn-l Jo-IpoIJo eJeJE uI 'ttnue8 -n] eslqcsep 'elezrleaPr a
ep egedep 'ee elsa runc eSe 'eeltex r€urnu else pllreuodutl" :ltcollttueu poru uJ e seleiul'A'IIf,1'INgC11Ud
plecgrlsnl rS qlecgrre,t 'plexu Eleporcru g eleod nu ee 'elseecu nrluad 'rS ugurru
cnpo4ul IuelslleJoel rirunr
-Jelap reJgcr;o e8erlsns es oJBc rep 'eurs e1 ep eundur as olelrlual reJec E giuese
o else eJnleJe]ll gc rrapr lnro]purisns 'loqcuelg ecunel4l glvotpet us erirzod ru1ued
eerd ncads Joun IrtzBJ ur
]€lrc sep e$A')run uaB oc nos uaBuou D) uJnlD,taltl erJoe] pllrue ES IJoA elltunue op €l e 'ese1e rolaldurar
leJ
Bel-XX I€ Inlooes u1 ec sunle e-s 'raredo e ecrreue8 rrJpcgrpoc e yS reyferedas ucr] 'NittfttYrv\ .)a'IIA-\\) -
-sqdecrad ]lntu r€tu ]ol IEpUS e quJepou €JnlErolII oJec uI aprirpuoc u1 rsp8 e ep €ulcJ€s EcutfJ
'GOV:g16;1 'UACCEVHf,S 'JOUJ1CI) er.res ep asnpo-rd
InsJeA n4ued ?ulaxa slu
urp elrnlpcle osDru ap turtlDaltl nes 'leuorirperl rS relnuJoJ Ie InlnJelcu:uc eti ep) e11e nes €Img ereod
a rD.t a ll a lt.t nu a, t
I ;p p q o cg[t so 1c D rn]D.La t I Z
POETICA GENURILOR LITERARE

care feglementeazd, comunicarea qi cirora li se supune in aceeaqi misurd in care ficbrii logice, impuls re..
," ,rprrr" convenliilor impuse de codul lingvistic. Claseitatea fiind un fenomen opteazd pentru o atitudiir
geneial al manifestdrilor discursive, textul nu poate si se sustragd inserierii. La subsumAnd operele uno:
Iirrriti, incdlcarea formulei unui gen duce la crearea unui gen nou 9i chiar apre- ticb particulard a acesto:
cierea de operi absolut singulari rcprezirfid in mod paradoxal rtn gen, genul lui, ci qi ale tipului, op.-r;
op- er ei incl as ab il e (DUCROT, S CHAEFFER, in199sa:u6 :dincolo
403 -404)'
de rigorile generice,
universalului, fapt care r._
in contextul teoretic al situdrii operei La capltul aces:,
o punere in termeni clari a problemei arealizat gi Tzvetan Todorov considerAnd zonabile, se impune de .
c[ orice text ,,nu este numai produsul unei combinatorii preexistente (combina- cept fundarnental al tet:
torie constituitd din proprietifile literare virtuale); el este, intr-o aceeagi misur6, acoperd o realitate szrr _,
transformarea acestei combinatorii' (TODOROY, I97 3 : 23). Tocmai proprie- relalie - mai mult sau n.
talile comune ale textului cu unul dintre ansamblurile sau subansamblurile lite- unei opere cu alte oper-.
raturii definesc genul literar. Astfel, pentru Tzvetan Todorov, genul devine zn citAnd o pertinentd forml
concept mediatir tntre individualitatea operei Si posibilitdyile ilimitate ale lite- mis intre unicitatea opere
raturii, identificAndu-se cu coeficientul de abstractizare pe care opela il deline: Aversiunea man:
,,Genul se definegte drept conjugarea mai multor proprietdli ale
discursului lite- matica genurilor literare ,
rar judecate ca importante pentru operele in care le intAlnim. Presupunem intot- ar putea fi invocate drepi
deauna c6 facem abstraclii de diferite trisdturi divergente, considerate pulin
importante, in favoarea altor tr[sdturi - care rimdn identice sunt dominante in
qi
I. Literatura rnoderrr.
structura operei. DacE abstraclia e egal[ ct) zeto, fiecare operi reprezint[ un gen poeticile traditiona
particular. in gradul maxim de abstraclie considerdm toate operele literare ca disparitiei unor sr
aparlin6nd aceluiagi gen. intre aceqti doi poli se situeazd genurile cu care ne-au cunosc6nd aceasta.
otfnuit poeticile clasice, ca gi multe altele pe care aceste poetici nu le-au des- rile nu sunt nigte ,

criJ' ITODOROV, 1968: 154). Exigenla unei teorii viabile a genurilor este ca momente islor.ice
ea sd se constituie printr-o dubl6 miqcare, de la particular la general, respectiv gtientizAnd anacror.
dinspre operd inspre gen, gi invers, dinspre gen cdtre oper[. De aceea, pentru tual, resimte lipsa I
Todorov, genurile ar reprezentalocul de intAlnire intre poetica generald 9i istoria suficient de lax. car
literard evenimenfial[. aceste condifii, stuc
Pe aceeagi linie se siircazd gi Wellek gi Warren, teoreticieni pentru care leze la combinarea
genul literar este o institulie la fel ca Biserica, Statul, Universitatea, a c[rei exis- indicd transgresare:
ienl[ e congtientizat[ de scriitor indiferent ci acesta o respectS, o reformeazi
sau, it misura posibilitSlilor, o ignor6. Prin urmare, genurile literare exercitd o 2. Teoria modernd a .
constrdngere asupra scriitorului, dar, la rdndul lor, suferd qi ele o constr6ngere riilor clasice gi cad;
din partea acestuia (1967 : 299). bera de fi'or-rtiere, \
$i pentru Genette, relalia dintre un text 9i categoria sa genericd este de radoxal, congtiinta :
neevitat gi ea se constituie intr-o formd aparte a transcendenlei textuale, arhitex- in discufie valoar::
tualitatea:,,Arhitextul este deci omniprezent, deasupra, dedesubt, in jurul tex- ghida creatia lirer,:
tului, care nu-gi lese pdnza decAt agdfdnd-o, ici colo, de aceasti relea de arhi- neze studiul literar.:
textur[" (GENETTE, 1994: 83). de discurs perform::
Necesitatea unei sistematizdri a literaturii este dezbltutd 9i in teoria lite- terminata. in aceu.:-'
rar6 romdneascd. Adrian Marino justificl teoria gerurilor prin raliuni epistemo- pute ca genuri tlt _;
logice generale, ,,spiritul simte nevoia disocierii, tipologiei, clasificirii 9i identi- in uzul limbajului rS

t4
9I
'(OSO1
tgCCAVH3g) ppfeqrug 1rzn uI -puepl tS rupcgrselc 'tarFo',-'
aleztleuoriueluoc elrsJncsrp eruJoJ eqe e4uud sffi)slp ap unuaB ec elnd -oualstde runtier ur:d rolt--
-ecred luns eJ€JeII epmue8 'gclleus8etd g,tllcedsred Elffioce uI 'p]eurruJel
-olll elroe] u1 tS PlnlqqzaP :-
-ep eriuepl o nc rS etunu€ ereiunue ep erienlrs o-r1ul leurJoJred srncsp ep
dq ec 'eleuoricurg eyes rlmrsueurp eeJeleleJ erds runlerelrT Irupqs ozeu -rrp€ ep eefer glseace .p '.
-olicerrp ps 'qrurqcs u1 '1od rep '1e eemldecu rcru rS pJeJeII erieerc eprq8
-xs1 1n:nlul 'lqnsepsp 'r-J'
e ep ericurg n€ Ietu nu oJ€c 'ropmue8 e qcqean3etd ee:eolurr erincsrp ug -xaltq,ru'e1en1xe1 IeiLIsp Li:.-
gsnder epqe4 qc purusesul ec ?eeC '€rnfsec€ reiuelsxe eiurrlSuoc 'lexoper
op elsa gcuaueS es EtLoi'- .-
-ed 'eundnse.rd leporu rnun BeJeclpcug rSgsul po rBUnN 'eJerluo{: ep pJeq
-!l guoz ?suerur o €c rrJnluJelry ruedecuoc €rue4xe uJ epec rS ectseyc ropu ere8ugrlsuoc o e1e rS Pl-'t:-
-oel Inrustuo{ducserd eIrupu eleod reur nu royrrnueS ? puJepou erJoeJ 'Z o ElrsJexe eJeJelIT ell-ll1Ll:--
-.--
pzEeuJoJO.I o 'plcedsa-t .t
'c1e crde n4ee1 'gcl8e4 psJeJ :ecueue8 JoleJerluo{ eerese.r8suu4. pcpul
-slxa IetEo e 'ee1elts,ta.lttt-1 '
ac rSndruoc rueuue] pup4qp'rolulcueruou rnFrqcel BeJ€urquoc El ezel
arec n4ued IuelollaJoat 'tI:
-ede rqs lgcep erinlos e^lle ne nu ecrpJoel rS ecrluc ellpnls 'uirpuoc elsec€
uI '?elelrcgrceds ezelecep r-ES pJns?ur uI gsul eg ps eJec 'xz1 ep ]uercgns Euolsr tt gle.rauai EJlltr'* -
'nrrdo.rd leuo8elec rualsrs rnun B rS crproel letede mun esdry eluuser '1un1 nrlued 'eeecE eCI 'E.Iadrr .:i
-decuoc yo8 un elurseJ 'eyeuorirperl roprnue8 IruusruoJc?ue pugzquer$
,n rlcedsar '1t:eua8 El -trt" r.
-uoc 'pu.repou BmIBJaIT 'giurcosuoc uI 'erunue ecrJolsr elueruotu Bc else rolunua8 e eltr.:
Jourl gzeotcepe es e1e 'apqelerr lereue3 arualstdaolaru e13tu luns nu elrJ
-sep ne-el nu tctlaod :ts:r'
-nueC 'rn1 ynlnu{uoc rc Jemlppg eFqe4 [n]decuoc nu'e1s€ecu puecsounc
ne-eu eJec nc eltrnu:i qz::
-eJ J€ntrc 'req '(gipe.6 ep rrrnlerelq rerirrede 'uceds roun re{uedsrp ec eleJelll aleredo slcLr- .--
'ropceds rS roprnue? IlrpplJqlq rnlnsecord pllrol"p) eleuorirpurl epcrpod ue8 un qlutza:der P,Iadrr :-,
ep esndord Irpllqlep Jolrqcel epundseroc r€ru nu ?ureporu 'I ul elueufluop ]uns tS alt:,-::
"rnleJegT
utind ete:eptsuoc ':lttr :.-
:elrloru 1de.rp elecorrur g eelnd re -]olul uoundnser6 "tlttLt". -,.
'reuun €ulrn EI 'er€c elncsouncer riglqeatadezeezeq es oJBJoII rollrnue8 ecrlean -aII rnlnsJncslp 3iE ll!i::---
-eyqord ep gisJ ruercrpJoel rS uolrucs 1un ep ElelseJrueru eeumsJelv '
:euriep 11 eredo erec acl ',,
:
'GOt rce)..llrnl€Je1tl eelelqereue8 rS reredo eelelcrun erlul srru
-altl al0 alollLutl1 altltJtt::.:
-orduoc rrum In1ellnzeJ" tmrceJ3 eq8roeqg rnl e eftlruuJoJ plueulged o puglrc
lrr? eullep lnus8 ',ro,toP.. i
'nes lenlnzr zrrlereue8 n?s Inlepou un nc e.redo rerm € 'eredo eqe nc eredo reun -alII ellJnlqtuesu€gns rlES .:
e - ?AISJeAqns urind reru nes {ruu reru 'plepg ulind reru nes {ruu reru - afin1a"r
-arrdold TELUJoI '{ [. ::_-
ap nn8apc reun erserdxe glurzerde; pc ru1ued 'sr"tauaB ms ele]nleil o eredoce
'prnsgur tSeeace o-Jlltt ':->:
pc n4ued 'qqcu1 pl€porcru ldacuoc un Jsp 'erere1r1 rerJoe] IB I?lueurupury tdec
-eurqruoc) eluelstxaald L.-.
-uoc un ec mlrltl lnue8 eldecce e ep eelelrseceu eurs el ep eundur es 'epqeuoz
pugJoplsuoJ Aoropol uE-:
-er rS rep 'e1srrusn1cxe geryd nc crpJoe] nldrred Uncs rnlsece lqgdec e1
'actteue8 eltro8t,t eP ol()-.
'(VOt:tt1'ONttIVnD ..crlelse pzeezrlenpt4puzep e[ nu orec lde; lnlnlesrenrun '(tot-::
e 15 plqenpnlpq ? E4eJcuoc €zelurs grrurotdetererell e1e:ado ]nlndp e1e lS rc 'rn1
-npl^tpq eleutuas rarunu nu pgeod eleiulg umc e$y" :eJolsece e prelncrped gc11 lttu:tE'ut3 tllt ll)\opl: lr'.:
-eldu ;etqc lS nott tt..rl t' ..
-else ?elelll€er erou8r eleod es 'eyesre,rrun runlicerlsqe .roun eleredo pugumsqns
e'I 'lIJeIJesuI p8urlsns :s ;
'gc 1n1deg ep puli Es erec 'g1ueprud ereo8rr o ep eurpnlrle o nrlued pzeeldo
uauoueJ un puIU ealEll:s.
"ru?es
Inu€rcrleroeJ '(€0t :€16I 'ONNVtr41) ,.1erproun.rd crproel slndrur 'ecrSoy IIrycg eJec uJ pJnspru tSeaale tt: ..
a,D,Dtll afumuag 2ppqocgftsolc D"tnpraill g
POETICA GENURILOR LITERARE,

O atare pozilie nu inseamnd eliminarea cu totul din teoria genurilor a discurs determinat, gi i.,
prescripfionismului, ci doar integrarea acestui aspect in analiza fenomene- text. In acest context anl
lor studiate. Teoria genurilor trebuie sd !in[ cont de faptul ci orice text se cI ,,sunt prin natura lor
construieqte pe fundalul unor norme discursive mai mLrlt sau mai pulin litd1ii, genuri in care sen,
explicite (DUCROT, SCHAEFFER, 1996: ,104). sldrgit. ..genrrri a cdror >
constitutivd" (MANGL I
De altfel, dacd examindm teoria genurilor in evolulia ei, putem observa
o scddere treptatd a impactului pe care l-a alut asupra literaturii, asllpra crealiei
efective. De la romantism incoace, teoria nu face altceva dec6t sd secondeze
1.3. Mecanismr
practica literari, sa constate, si explice. SistematizAnd, procesul acestei relalii
cunoa$te trei mari etape:
Aflat intre un ntL')
o realitate flotantd care s
litdfile, doctrinele literare
cism, vizAnd un demers de la NORMA spre OPERA; se intereseazd in
rilor, dar gi de iniliatir ele
prirnul rAnd de specie, nu de gen, cuvintele ei de ordine sunt: pnritatea
literar preexistent. in qe,,
speciilor, ierarhia lor. destinafia sociald precisi. unitatea de ton. dife-
rice a literaturii este contr
rentierea stilisticd:
o prestigiul capodop.
giune gi de inflr-reni
qi sa o impund:
mantica. aduce in prim-plan oenul ca obiect al interesului teoretic, vizAnd
o insureclia noilor cr;
un denrers de la GEN la OPER.\: nu mai orienteazd crealia literard, ci se
ja constituit initiinc
mullumegte a-i constata dinarnica; este momentul in care se admite ames-
tecul formelor, in care con\ entiile clasice sunt dinamitate deliberat in din urma la regrupr
practica crealiei, subiectrr itatea inlocLtind norma clasicd; Istoria formelor i
cristalizare qi de,struutr r.,
rii. dupa cum oscileaza r:
mism estetic.
specie, interesAndu-se in primul rAnd de OPERA ca tip individual de dis-
curs, apelul la genuri gi specii este un auxiliar hermeneutic care contribuie Genurile exista cr
doar la sesizarea specilicitalii operei. in consecinfd, se constituie o sa de discursuri obignrril,
minant[ selecteazd acesre
TEORIE FLNCTIONALA A GENURILOR (MUTHU, 2005: 103-114) ca-
zeazd, qi, prin efectul de
re priveqte genul ca funclie tcxtuulii decisa intr-un context de comunicate :

gi avAnd o dubla modelare, din perspectivd auctoriald gi lectoriald. in forrnd canonicl. Capodop.
..genurile persista ca ni:l:
aceste condilii, genul se afla inscris in ,,dinamica comunicalionala a ope-
sernnul cdrora se nasc ;r .
rei, in sensul ci aceasta nu e doar o realitate textuald, ci un act, adicd o in-
teracliune verbald reglabild din punct de vedere social intre un autor gi un
(VASILE, 1997:125)
anumit public" (MUTHU, 2005: 110). Paradoxal, r,italir:
propor!ional ctr codificir,'.,
ceze. care a ocupat prirr._
Mai mult, pozi{iile recente integreazd studiul genurilor don-reniului mai
vast al analizei discursului (Dominique Maingueneaq Le discours littdraire.
XVII-lea. Modelul unui ;
duce la impunerea unrri -;
Pnratopie et scdne d'dnonciation, Armand Colin, 2004,trad. rom. 2007), textele
care a detronat epopeea ) -i_
literare fiind considerate drept un subansamblu al producliilor verbale, care con-
regreseze in rezer.r a I it r:., -
figlreazd intr-un mod specific raportul drnlre scena genericd, respectiv genul de
paradigma socio-cultura l -:

l6
LI
Joun B plEnpr^rpur esunrido ep nes rsode elle reun e pleJnl[nc-orcos BttISrpEJed
ep lnueS,trlcedser'ocrtauaB
ap Ei€Jerdns el ]eruellceJ e eplrn op 'ripllrqlsod ep prerelr[ ellezeJ ut azese-r8er
-uoc eJEc 'e1eqre,t JolrdJnPol
gs rS lunlcuur lureprsuoc eg ps nldurs rS rnd eleod nes (eaadods leuoJlap e erec
elelxel '(IOOZluor PB:l 'tO(
rnlnu€ruo; lnzec) elep luelsrxe rnleo eleurnJ ed nou ua8 rnun ee:eundrur B[ ocnp
'ailD,t?tLll s,mocslp a7 'r].a
E,\ ec eeec 'g1ue3:nsur quJoJ o ep leurLuqns g eluod ue8 rnun lnlapo1,\ 'Eo1-IIAX
r€ru InlnluetuoP roltmue8 1
IE IoJOS ep alulgurnl o n4ued JEop rrJnleJelrl 1nue1d-urr,rd lednco e ete) 'ezeJ
-uug rerpe8erl lnldurexe rS plere eu runJ 'g,r.rsecxe ES €eJecurpoc nc leuorilodo:d
s-relur poder ur '1ereue8 u1 'e ue8 rnun e porJolsr €e]€lrlulrl 'luxope:e4
un rS rolne un e4ul Ierf,os e
'Gzt :taet'g'IISVA)
-ur o ?clp€ '1cE un rc 'Plznlx:
6.e]unprlrpur eredo ep eunrseccns o drurl u1 gpur.red es rS cseu es eJorec Inu[Ies -edo e pleuotiectunuroc BJI
qns 'ecrnoleld Iapl elSru ec 'e:era1r1 l'e's] alosnuun alSru uc plstsrad e1trnue8"
re erfe:8 'ue8 rnun ualelrua-rad glnirse ereo eac elsa eradopode3 'pctttouuo pLLrloJ
q 'plelrolcel rS Pleuolcne
eJEsTUruUOC ep lxeluoc un--r
o EreJo ey 'pzeaSuulcep Ir eJEc ed erepurse rS e;e1ruu ep InlcaJa urtd'tl pzeaz
-ec (rI I-t0I :s002'nHJfII'
-rlulsuc al plunpr^rpur e:edopod€3 -rEr 'aJ€Jel11 eiualul aJSeoE gzEe]oales plueurru
-op BS etSoloepr'rnlncea,r 1rnr.rrd5 'rcoda raun e1z elnuStqo IJnsJnJSIp ep €s o eln1rlsuoc es 'giutcesuo:
ernqlJluoc eJ€3 Cllneueuua
-EtLl uI 'e1e:aue8 erpec a1(ru EJ 'a \rs-rnJslp lipUlrqrsod Bc EJSIxe ellJrluoC
'Sllelse tUs[rr -slp ep Ienpr,\ryul dP ec t-
rS ue8 ep epumiou JBIPISqn:
-roJuoJ ep elec nf, elelr,\rleerJ o.reolrqzl ap ololuautotu pzeelloso tunc pdnp 'rr:
-Ecglpoc u rrus rrfgtlleur8r-ro e gcrporrad erieururop 'ato.ut1)nt1s'ap A atozt1olsuc
iPcrsulc z
'rdrrn1 rop nc ssoo-rd un--rluJ gsuudnc EUB le-s e-relalrl loleuloJ Er-rolsl
'rlllncrlsrue u alereue8 rrurp-ro ealudnJFeJ el gIUJn ulp uI lsreqllep ale]ru"ulp rr
-seulE eIlupe es eJBs uI In
eleJ uI eonp pnou ]e-rp^ope nc q:edo ecrlo'rou rues purtitLtt ltnltlsuoc el (EJ€JoI1
es rc eriesre qzrnll
-ep lnue8 pzer8erlln erec rlerue8 rollSrpe ele elec 'llieerc Jollou eticamsur .
ptJpzlt'crleroel mlnser;llul
lpundurr o ps rS
-or eerezrleJeqll nc ErBpo
ecgrlsnl o ps eJeo eluJelrI eurJ]cop reun eriuede uud pfuengur ep rS aunr8
-EluoJ ep ueruouoJ un elSeu rS gurou eurlep srec reredopoduc lnr8rlserd o
:(OlL-6OL:El6I 'ONlIUVl,r') trolceg lop op ]elorluor else tI.InlErelII u aorr
-eJIp 'uol ep ?e]"llun -Esl
-eue8 rrfplrlrqour Inueuoual Eo eaapr gleldecce e 'luraua8 u1 'luelsrxeeld rereyy
eeleltrnd :luns euIPJo JP I
Iruuelsls ezerle)luo) e-rBc rJoleeJc JolrJ€ru e1e aleurSuo ela,ttlerirur ep rS :ep 'rop: uI pz€eserelut es 1115169
-oldacer 1e eleldelSe ep Inluozrro 'rcode tolelueJrp elu ereJelrl elaurrtcop 'elliplll
-rs€lc u1 gugd eleliqoqug
-eluetu 'e1ern11nc elelxeluoc ep ericung u1 alSaugepeJ es aJ€o pluelog elelrleeJ o
else lnue8 'erunu€ pcrJolsr eJuzrleJcuoc o rS crproel Iepou un eJlul ]€Uy
lrieler Ialsece lnsecord Pu
roIIJnua8 lelinlo^o InursluBrel I 't'I ezepuoces ES 19sp ?-taJ
rerieerc erdnse 'umlgJelrl
EAJesqo uelnd 'te elinlo-ta
'
G tZ, IOOZ'e'1VENE1CNIV1D (.pnrlnlrlsuoc
eulpn1rug ep psdrl o-4ug plndac;ad elsa gcrreue8 Euecs JoJqc E unrraS" '1Srg;s -
ug 'ruerurel rile u1 ne.teu eunde; es elBqJeA Iliptl.trtce lnsues aJEc rrl rJnue8 'llipill
urind reur nes {rutr retu
-eur8uo esrqosep rurx€ur unua8 luns ',,<<e1€Jnles-uou) rol EJnlEu uud 1uns" ec
es lxel eclJo Pc FldeJ ap
eeece urrd Surlsrp as af)t,toDni? nES eJeJelrl alunue8 'n1due Jxe]lroo ]seJB uJ ']xel
-eueuoueJ enlerrz q Fads
ep ArlcaJe pInJJSuoc ereiunue ep €uaos pcrpe 'or{otSouacs 15'leuruuelep sincs,p
e roprnue8 ?uosl ulp 1nl
a.t D.t a tl I aI t nua g 2o p qo c g[i s o 1 c D.uqD.tatt I I