- inima creeaza gi mentine permanent o diferents de presiune intre aorté (100 mm Hg) si Ad (0 mm Hg) - inima functioneaz’ simultan ca 0 pompé aspiro-resping3toare, trimite sange in oe sistolel ventriculare spre aort si concomitent aspirs sAngele din venele cave in Ac ~>asplratia toracie8 este un factor care contribuie la mentinerea uno! valori sczute ale presiunii tn venele mari din cavitatea toracic’, cnd in inspiratie scade presiunea intratoracica, venele se destind si activeazd intoarcerea sAngelui la inima ~>presiunea abdominala reprezinté presiunea pozitiv’ din cavitatea abdominalé care impinge sAngele spre inima; in inspiragle cand prin contractia diafragmului care pasa asupra organelor abdominale, comprimé venele sub-diafragm, forgand séngele $8 inainteze in sens antigravitational ee, ->pompa muscular n timpulcontractilor musculare, venele profunde sunt golite de sdnge iar in perioada de relaxare dintre 2 contractil venele profunde aspira sange din venele superficiale ~ refluxul_sangvin este Impiedicat de prezenta yalvelor (la venele membrelor inferioare) ->gravitatia favorizeazd curgerea sAngelui din venele situate deasvera Ad share efect negativ asupra intoarcerii sdngelui din venele membrelor inferioare ‘Smasajul_pulsatl este efectuat de artere asupra venelor situate In acelasi pachet vascular avand afect favorabil asupre jntoarcerli venoase ~intoarcerea singelui la inima are. mare importants pentru reglarea DC deoarece 0 inimma s&nstoasd pompeaz’ conform legit inimli tata sBnge c&t primeste prin aflux venos gSISTEMUL RESPIRATOR" & = cuprinde ->cdile respiratorll: @xtrapUlmonatey (cavitatee naval, faringe, laringe, trahee, bronhii principale) {arborele bronsic) plimani_ ‘este alc&tuitd din 2 spatil simetrice numite fose nazale situate sub baza craniului si deasupra cavitatii bucale vtpaele nazale sunt desparite de septulnazalsicomunicé cu exterlorul prin orifict narinare anterior fosele nazale prezinta piramida nazalé iar in interior fosele sunt acoperite Je mucoasa nazall care in partea superioar§ prezint’ mucoasa[olfactiva’iar in partea inferioa ite o réspantie intre calea respiratorie si cea digestiva ‘are formé de trunchi de piramid3, triunghiula baza’in sus eae comunicd printr-un oriici cu Teingele delimitat anterior de epigloté ~ laringele este un organ cu dubla functie, respiratorie si fonatorie prin corzile vocale — fom~laringele este format din cartlaje legate intre ele prin ligamente si articulatli ~ pe cartilaje se prind muschil striata laringelui with ‘@ifaheea|contjngslaringele, are forma de tub cu lungimea de 10-12 cm si se en ; la nivelul vertebreiffyin cele 2 bronhii principale (dreaptd si stanga) care patrund in plimén prin hil unde se ramificd intrapulmonar formand epic sunt principalele organe ale respiratiei; sunt situati in cavitatea toracicé avand o capacitate total de S000 ml aer cu variatil individuale ~flecare plaman prezintd 3 fete: extern in raport cu coastele, interns (mediastinal8). care este plan si uncle se afid si hilul pulmonar si o fat bazald (concava) in raport cu diafragma ~ varful plémanulul depéseste in sus prima coasté si vine In raport cu organele de la baza gatului ~ flecare pléman este Invelit de o seroasé numitd pleur§; alcdtuité din 2 foite: Parietal’, cSptuseste peretii toracelui si visceral, care acoperd plamanul _Intre cele 2 foite exist o cavitate virtual, cavitate pleural8, n care se aflé 0 lama fin de lichid pleural uted ~ mediastinul este delimitat:anterior p&nd la stern, posterlor pand la CV, inferior la fragm8, superior comunica cu baza gétulul ~ flecare bronhie principalé se imparte in bronhil lobare, bronhil segmentare, iar acestea se divid fn bronhiole + ultimele ramificatii ale arborelui brongic sunt de la care Pleacd ductele alveolare care se termind prin s8culeti alveolari al céror pereti sunt compartimentati in alveole pulmonare ~ bronhiolele respiratorii impreund cu ductele alveolare, sSculetialveolari $i alveolele Pulmonare formeaz’ aciniiipulmonati care sunt unitatile morfofunctionale ale plémanulul ~ In jurul alveolelor pulmonare se gaseste o bogatd refea de capilare (ale arterei si venei pulmonare) care Impreun’ cu peretii alveolelor formeaz’ {a nivelul cérela au loc schimburi de gaze dintre alveole si singe < Grosimea media a membranel alveolo-capilard este de (O,6IMICFORI, iar suprafata totala de eomemibrana alveolo-capilard/este alcatuita din; ‘Lendoteliul capilar ‘agezat pe o membrand bazala ‘-vasculanzatia plamanululeste dubla:functionalé si nutriti ~>vascularizatia, ste parte a micii circulatii si este asigurat’ de arterele si venele pulmonare; incepe in\Wd prin trunchiul arterei pulmonare care se imparte tn artera pulmonar’ dreaptd si sténga si transport sange cu COZ a plamani — 406—= arterele pulmonare se ramific a nlvel pulmonar intocmal ca 9! arborele bronsic ~ ultimele ramificati sunt capllarele periaiveolare unde are loc cedarea CO2 care este eliminat prin actullexpiratiel si preluarea O2/prin cele fiecare pla ~>vascul: izatia| te parte a mariicirculati si incepe in Wsiprin artera aorta - din aorta toracalé se desprind arterele brongice care transporta la plém&ni sange cu _substane’ nutritive s1'O2/iar singele cu CO2's! produsil’de! metabolism sunt preluati ‘ae venele bronsice care se colecteaz in sistemul aygos care este colectorul venos al ‘toracelui iar acesta se varsé 1n Wena’cave superioara este HegetatWainpates asiguraté de plexi bronhopulmonar i enulxey (co mg Gy GQeeRpel/ Cx efiiologia respiratiel: ? | respiratia reprezintd schimbul 02 si CO2 dintre organism si mediuy - dpdv functional respiratia prezinta: ‘Dventiiatia pulmoners 12 Intre alveolele pulmonare si sange @Dransportul 02 si CO2 prin sange si lichidele organismululc&tre side la celule Dreglares ventiiatiel Jimonaré reprezinta deplasarea aerulul jn ambele sensuri intre alveolele pulmonare si atmosferd = circulatia alternativa a aerulul se realizeazé cd urmare a variatilor ciclice ale ‘volumului cutiei toracice urmate de miscarile in acelasi sens ale plamnului care sunt solidari cu cutia toracic’ prin intermediu! pleuret Variatillecclice ale volumuluitoracelui se reallzeaz® prin ingpirate'glexplratie™ jonare ~ dimensiunile plémSnulul pot varia prin distensie si retractie in 2 moduri: (@ prin_miseSrile de ridicare si coborare ale diafregmulul care ialungesc si _scurteaz’ cavitatea toracicé Boa rii jiafragmulul vn timpul insplratieldlfragma se contract, trage Tn jos fata baraléa plamdnvlu, far expiratiellinistél2 diafragms se relaxearé, lar retractia elastic’ 2 plamanului,2 peretelu toracc sia stuctullor abdominale comerims plaméni i@aimensiuie pianist pot vara gl prin rikcarea I cobordtea coastlor care determin cresterea 1 descresterea dlametrulul antero-posterior af cavitatl toracice = verioua cale de expansionare a pléménulul o reprezint&rdicarea grilajulul costal “fn pouta de repausgrlajul este cobordt permitnd sternulu 8 se apropie de CV “eyna grie[ul costal se ridicdprotecteaz8inainte stern care se Indepérteazd de CV ‘narind clametru antero-posterior cu 208 fn nspiatia maxima fata de expirtie Mpusehilcore determin riicarea grlajull costal se numesc mMUSSHINEBISESY +1 sunt n special musehiveatululy e ~ muschil care determina coborarez mugchitdrepsi abdominal 7tii obisnuite este Un = prin urmar, isp este un proces act, expats tn cond bn proce pasiv proces activin efortur musculae itn star patologlee) ag ‘presiune este presiunea din spatiul cuprins intre aaa ‘din spatiul visceral si in mod normal exist’ o permanent’ suctiune 2 ve 1 sai can pleural care determina la acest nivel o presiune negativa (mai mi resiunii atmosferice) ‘ ‘ . Se elinea pleural variaza cu fazele respiratori ues 6 oP a este presiunea din interiorul alveolelor pul ~ fn repaus, cénd glota (orificiul laringelul) este deschis8, aerul nu circul intre necro! si atmosfera si in acest moment presiunea in orice parte 2 arborelui respec! egalé cu presiunea atmosfericd consideratd 0 cm ap3 (760 mm Hg) _ ces ~ pentru a permite patrunderea aerului in pldméni me pin scada presiunea in alveole sub valoarea presiunii atmosferice in timpul inspiratity normale si va deveni -1 cm ap& ~ aceasté, presiune negative usoard este suficientd pentru ca in cele 2s necesare 'spiratiein plémani s patrunda aproximativ 500 ml aer RIMES presnce aNecisd urcé le aproximatly +1 cm ap, fortand 500 ml aer sd as din plmani in cele 2-3 s cat dureaza expiratia on le onare (de recul) stau la baza realizarii expiratiel sunt: 2. fortele elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului tensioactiv care captuseste la interior peretii alveolar (surfactant) si alte spatii aeriene pulmonare ~ deoarece suprafata internd a alveolelor este acoperitd de surfactant iar in alveole existé aer, aici apan forte de tensiune superficialé si intrucét acest fenomen este prezent in toate spatille aeriene pulmonare efectul este o forta rezultanta a intregului plaman numitd efficial’ care se adaug’ elasticitatii tesutului pulmonar favorizénd expiratia voli itéti pulmonare: pentru studiul ventilatiei pulmonare se foloseste ‘nregistrarea _volumulul aerulul deplasat spre interiorul plimédnului si respectiv exteriorul plémanului iar procedeul este numit spirometrie deoarece aparatul utilizat se numeste spirometru, ~ existé 4 volume pulmonare care adunate reprezint8 valoarea maxima pe care Tl Poate atinge expansiunea pulmonard; acestea sunt: \VC-volum de aer inspirat si expirat in timpul expiratiei normale (in medie S00 ) ‘MIR=volum suplimentar de aer care poate fl inspirat peste VC (cit a 1500 mi —> 8) WER-cantitatea suplimentars de aer care poate fi expiratd in urma unei explrati fortate dupé expiratia unui VC (circa 1500 ml aer) > _B)VR=volumul de zer care rai mane in pléman si dup’ 0 expiratie fortata (circa (1500 miaer) “cept pulmonare sunt sume'de seu mal multe volume puna: —(02—pactalia, . FO terfet VALOLAT #) clevewinecantitatea de aer pe care 0 poste respira 0 persoans pornind de la nivelu] expirator normal and la distensia maxima a plémanilor (2000 ml ol fscantitatea de aer care riméne in pléméni la sfarsitul unel Se Sxpirail normale (3000 mi) (CV=VCHVIREVER=valoarea maxima de aer pe care il poate scoate © persoand din plgmani dup’ o inspiratie maxima (8500 ml) wyaloarea maxima pand la care pot fi expansionati plamanil cu efort inspirator maxim (5000 ml). - toate celelalte valori pulmonare cu exceptia VR pot fi masurate spirometric - pentru masurarea VR ca i a capacitatilor care 1! includ se folosesc metode speciale de masurare ul r Volumul respirator reprezintd cantitatea totalé de aer care este deplasatd in fiecare minut in arborele respirator DR=VC xX Fr/min (VC=500; Fr=18/min) DR=9 I/min’ ~ DR se poate modifica in conditi patologice) izlologice (efort fizle etl somn chsh conditi Jat reprezint& volumul de aer care ajunge la nivelul alveolelor flecare minut si participa la schimbul de gaze respiratorii = valoarea medie este de @jSeSli/minlideoarece numal o parte din DR participa la schimbul de aer restul reprezint’ Ventlatia/Spatiulullmorty adic’ aer care umple calle aeriene pana la bronhiile terminale si nu pal icipa la schimbul de aer Siventilatiaalveolaré este unul dintre factorii_majori care determin’ presiunile partiale ale 02 si CO2 in alveole sMifusiunea O2 din alveole tn singele capilar si 8 ‘CO? din capilare in alveold se realizeaz’ doar in conditille tn care exists o di ferenta de presiune lar procesul va fi orientat Intotdeauna dinspre zona cu presiune mare spre zona CU presiune mica = concentratia gazelor din aerul alveolar este foarte diferité de cea din aerul atmosferic si exist cdteva cauze ale acestor diferente -pcuicare spray aera volar est nics gppariaicv ar atmosteie extras O2 iar acesta pri jin sangele pulmonar: ‘ul atmosferle uscat care patrunde in caile respiratorii este umezit inainte | de a ajunge in alveole = aerisirea lent la nivel alveolar are importanta pentru prevenirea schimbérilor bruste ale concentratiei sangvine a gazelor = factorii care influenteaz’ rata difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt: dypresiunea partial’ a gazulul in alveols @presiunea partiald a gazulul in capilard-fulonara cientul de difuriune al gazului qqyueuppeps §— auuclmee __4,dimensiunile memranel respirator ip cu grosimea si dp cu suprafata sa 3: Seifuziunea O2)se face dinvaerul alveolar de le o presiune partialé de oresigle ale = copHare pulmonard le o presiune de| = 109—. smi - dupa ce traverseazi membrana respiratorie, molecula de 02 se dizolv8 tn pla ceea ce duce la ~consecutv 02 afuzeazd Inhematilunde se combinscuH in 25.0, in mod normal egalarea presiunii partiale alveolare si sangvind al ° - in medie hematia petrece in capilarul pulmonari0,75's si dacd echillibrarea se face in (0,25 s rmane un interval dei0/50 s numit care asigura ° preluare adecvat’ a 02 in timpul unor perioade de stres (expunere {a altitudini mari, efort fizic) Se Je face dinspre sfngele\din capilarele pulmonare de la o presiune peruacs ‘spre alveole unde presiunea parsiald a CO2 este de 40mm Hay desi gradientul de difuriune al CO2 este de, doar ozeclme din cel al 02, CO2 ‘difuzeazd de 20 de ori mai renede decst 02 sft coeficient de solubiltate de 25¢de Jele organismului ~ in mod normal egalarea presiunil partiale alveolare si sangvina ale CO2 se face in e251 pe LO) a vans q ‘02 difuzeazi in eritrocite unde se combina reversibil cu i in structura Hb, transforménd H@z6xHBIN/OXIHb -fiecare se poate combina cult,34mllO2 si cum in mod normal exist’ 12—5 s€ngele arterial transport’ 20 ml 02/dl din care 98,59%6/este” transportat de oxilib si 1,5% este dizolvat in plasma - fiecare molecula de Hb se poate combina cu maxim 4 molecule 02 in care Hb este saturaté 100% cu 02 - cantitatea de 02 care se combin8 cu Hb depinde de ppresiunea partiald a 02 1d conditionaté printre altele si de pH-ul plasmatic atura ind sc&derea capacitatil ~ la nivel tisular presiunea partialé a 02 este de AO’mm|Hg iar 02 va difuza din plasma itn interstigli si de aict fn celule si are loc sc&derea rapids a presiunil partiale a 02 plasmatic ceea ce determiné disocierea oxiHb, Hb rmanénd saturat8 in proportie de 50-70% - fiecare 100 ml in sange elibereaz’ la tesuturi in repaus (Ziiml_O2/si reprezint -coeficientul de utilizare a O2, coeficient care poate creste {a 2%/In timpul efortulul fizie - prin cedarea 02 la fesuturi o parte din oxiHb devine Hb) redus& care imprima séngelui venos CO2 rezultat din procese oxidative tisulare difuzeaz’ din celul8 in capllare, determing cresteres presiunii sale partiale in singele venos cu (S#6'mm Hg / fat de singele arterial = COZ este transportat prin singe sub mal multe forme: ‘@ cizolvatfzic in plasm’ (5%) irbaminHd rezultat prin combinarea CO2 cu gruparile amino - “termin. lanturile proteice ale Hb (5%) Ate —sub forms de biearbonat plasmatie (90%) obtinu prin fenomenul de aMembrané Hamburger (fenomenul migrdrii CI care se desfisoard la nivelul eritrocitelor) se realizeaz8 de centri nervosi din substanta reticulatd, din bulb SI punte pe baza stimulilor primiti de la chemoreceptoril de la nivelul acestor Cope peroses de la chemoreceptori situatitn vase de singe, corp 20a i care sunt stimulati de sc&derea presiunii partiale a 02, de cresterea Presiunii partiale @ C02 si scdderea pH-ulul In séngele arterial SISTEMUL EXCRETOR ~este format din: 1 ->tinichi £ ->cdil urinarey@intrarenale (calice mic, calice mari, pelvis/bazinet renal) extrarenale (uretf&fvezica urinar8, uretré) ->tinichii sunt situati fn cavitatea abdominalé de o parte si de alta a CV lombare ~ au form’ reniforma, culoare brun-roscats si o greutate medie de 1208 = fiecare rinichi prezint®: -2 fete (anterioard sl posterioar8) = 2 margini(lateral8/convexS si medialS/concev8) ~In zona marginil mediale se afi hilul renal pe unde intr& artera renals si nervi renall siles vena renal8, ci urinare si vase limfatice -2 poli (superior/suprerenalele sl inferior) = rinichiul prezinté la exterior un invells fbroelastic numit capsulé renal acoperit’ de tesut adipos si parenchim sau tesut renal = parenchim rengjena centralé (medular8) Sona perifericé (corticala) = zona medular8 contine niste formatiuni de aspect trunghiular cu baza spre periferie si virfurt rotunjite numite paplle renale cu 10-20 orificl prin care se deschid tubli colectori ~ aceste formatiuni sunt numite piramide Malpighl - opiramidé Malpighl impreuné cu zona cortical din ur formeaz8 tobul renal ~ din baza piramidei Malpighi pornesc niste formatiuni triunghiulare cu varful spre capsula renalé numite piramide Ferrein =o piramid& Ferrein impreund cu zona cortical& din jur formeaza lobulul renal din zona corticalé pornesc spre medularé nigte expansiuni numite coloane Bertin - zona corticalé contine corpusculll renali si tubl uriniferi = tinichil omului contin impreund circa 2 milloane nefroni, flecare nefron fllnd apt s& producé uriné = nefronul este unitatea anatomicd si functional’ a rinichiului si este format din en 5 CDeorpusculrenalecapsula Bowman siglomerul —AN-© sistemul tubular are mat multe portiun si anumeRubul contort oroximal ep i intermediar cu 2 brate descendent si ascendent unite printr-o buclé num wubdistal Lc este extremitatea proximalé a nefronului in form’ de cupé cu Y/ petetidubliintre care se afi cavitatea capsulard unde ajunge urina primara “ Se ~ In adancitura capsulei se afla glomerulul renal format prin capilarizarea arteriol aferente si care la ieslrea din capsuld se regrupeazS in arteriola eferentd din care iau ree capilare peritubulare os ‘rpusculul renal se afla tn cortical + tubul contort proximal este Tncolécit in zona cortical si contine epiteliu simplu cu microvili ~ tubul distal este prezent in corticalé si are © portiune dreapts rectilinie si una contorta AKSELE MéuLe suNT dom In Me dULERE ~hefronii sunt de 2 tipuri: cortical sjuxtamedulari cel corticall (85% din num&rul total de nefroni) au glomerulul situat tn corticala renal si ansa Henle scurta, aj jungand doar in stratul extern al medularei renale + nefronli_justamedulari au glomerulul situat la jonetiunea dintre corticald si \ (ertanes initials a tubului distal trece in unghiul dintre arteriolele aferent® si cferenté unde se nvecineaz8 cu ele si celulele epteliae ale tubllor care vin in contac. Ge arerotele, sunt mult mai dense decét celelalte celule tubulare siformeaz3 macula densa ~ aceasta secreta in arteriole anumite substante 5 tlulele musculare netede din peretele arteriolei aferente Gllatate si unele vin tn contact cu macula densa, inactiva, iar celulele ‘Sunt numite juxtaglomerulare {macula densa impreun& cu celulele juxtaglomerulare formeacd aparatul sau complexul juxtaglomerular > vascula Finichiulul este asigurata de. /@itera_renalg, ramuri din aoe. abdominals Weua revel sl eferente sunt mai Contin granule alcdtuite din renin ramidelor arterele arcbbte din care se esprind in corticalé arterele interlobulare ancuate, ~ din arterele interlobular glomerulul si se regru Peritubulare * capilarele peritubulare preiau sEngele care a trecut prin glomerul + £23 mal mare parte a rejelel de capiarefRifbulare se Bases ‘ene de-a lungul tubo proximal distal scolector cortical fe se desprind arteriole aferente care formeaza in capsul’ ipeazd tn arteriola eferer ‘td din care iau nastere capilare te In corticala (cortex) M2*venele au un t raseu asemanator: care se vene interlobulare, vene arcoate, ven eschid in vena renal, iar aceasta in vena caval Se =debitul sa inferioara 5 ‘avin renal este de 1200 mi J Teens tl 120m \/min (420 mi/100 g tesut/min) si el reprezinté ‘ologia rinichiului, formarea urine! } Cuprinde 3 procese: f C filtrarea glomerulars G reabsorbtia tubular’ o @ secretia tubular’ ~>filtr a! area glomerular’ se realizeaz3 la nivelul membranei filtrante glomerulare Teprezentat’ de foi " “y joan joifa visceral a capsulei Bowman si endoteliul capilarelor tte pa a din capilarele glomerulare tn capsule Bowman se numeste ftreand th interstip la se si are aproape aceeasi comporiie ca si lichidul care ae capatul arterial al capilarelor saa ie : iia u oa ° plasms care nu contine proteine in cantitay| semnificative ni t glomerular care se formeaza prin toti nefronii rinichiului se este debitul filtracl glamerulare si normel este de 125 mi/min i 180 /zt shes ax din filtrat este reabsorbit in mod obisnuit in tubii uriniferi, restul trecand in ->-dinamica filtrarii prin membrana glomerulars - forfele care reallzeae’ filtrarea la nivelul glomerululul fn capsula Bowman sunt: 4 Obremne din capilarele glomerulare au 0 valoare medie de 60 mm Hg care jeterming filtrarea ® presiunea din capsula Bowman in exteriorul capilarelor care s@ opune filtrdril (aproximativ 28 mm Ha) poursulOee © presiunea coloid-osmotics a proteinelor plasmatice din capllare care se ‘pune filtrarii este de 32 mm Hg d. presiunea coloid-osmotica a proteinelor din capsula Bowman consideraté 0 ~ si deci presiunea efectiva de fitrare este 60-18-2210 mm Hg ve -> factoril care influentear4 filtrarea glomerular’: nas - debitul urinei primare depinde direct de mérimea presiunii dé filtrare lar aceasta depinde de valoarea presiur ii s@ngelui la nivelul capilarelor glomerulare w cand presiunea hidrostatics din capilare scade sub 40 mm Hg incetear’ formarea urinet=anuria a « cAnd presiunea hidrostaticd creste, creste si debitul urinei primare, fecare nefron ‘are mecanismul de autoregiare a preslunil hidrostatice capilare care este mentinuts constanté in jur de 60 mm Hg chiar dacé tensiunea arterial in arterele renale variaz’ de la 75 mm Hg la 180 mm Hg coast relativa autonomie 2 preslunil de fitrare se realizeazd prin constrietia $I ilatatti jolelor aferenté si eferent’ sintai aterlelorerfavescad.aferte porfun ale wubfor rine unde substantele sunt absorbite sau secretate selectiv de cétre epiteliul tubular rezultand ain lichid numit uring finalé care intra in pelvisul renal — Ha CN amen!>feabsorbtia tubular’) este procesul prin care substantele utile trec din lumenul tubilor uriniferi tn interi lorul capilarelor peritubulare 228 datorits faptului c& celulele tubllor uri Imorfologic s blochimie pentru a realiza aceast8 functie ~_Morfologic, nefrocitele (celulele nefronului) au la Polul apical numerosi microvi care cresc suprafata activ§, iar la Polul bazal, numeroase mitocondril care fabric& ATP ecesar procesului de absorbtie j_deatlenle, membranele celulelor tubule contin Pompe metabolice care particip’ ta transportul activ _Teabsorbtia tubulard se realizeaz8 prin mecanism de transport pasiv si activ ~ reabsorbtia prin transport pasiv se face in sensul unor legi fizice ale difuzluniiin Bradient chimic Jelectric sau electrochimic) $i osmosel precum si a diferentelor de Presiuni hidrostatice Tpacest tansport nu necesits consum energetic $1 nu este limitat de o capacitate ‘maxima de transport @ nefronului Onn fansportul pasiv se reabsorb: apa (In gradient osmotic), ureea (in gradient Chimie) $10 parte din Na sil (in gradient electrochimic} Frebserbila apek: toate segmentele nefronulul pot reabsorbl ap’ dar in Proportii diferite iferi sunt adaptate doe a epimbottants.teabsorbtie are loc la nivelultubului contort proximal (80% din apa filtrat8) si este or feabsorbtie obligatorie, apa find atras3 osmotic din tub in interstitu, ca urmare areabsorbteiglucozel, sérurlr si ator compu ti £8 nivelul tubilordistali gi mai ales colectori apa este teabsorbita facultativ sub controlul ADH (15 %) -> In prezenta ADH se realizeaza aceastd reabsorbtie si in 24 h se elimina yg Turina concentrati = feabsorbtia facultativ’ permite hidratare a organismului in lipsa ADH nu se produce reabsor de 20-25 | uring diluatd in 24h 7it restul nefronulul se reebsoarbe 4% din ap& iar In urin& defintivé se eliming numai 1% din apa filtrat’s adaptarea volumului diurezei la starea de rbtia facultativa si ca urmare se elimin’ un volum ~ Teabsorbtia_prin_mecanisme de transport activ travaliulul metabolic al nefrocitulul 7 Se face Impotriva gradientelor de concentratie sau electrice cu consum de energie (ATP) si.02 ~ forta pompelor metabolice este limitat’ de cay © substanta pe unitatea de timp ~ pentru recuperarea substantelor utile, este selectiv’ si se datoreazs pacitatea lor maximé de a transporta Celula consuma energie l&snd th uring cataboliti ~ prin transportul activ se reabsorb: glucozi, AA, unele vi pgs 2. CL septide si majoritatea sarurilor minerale (Na, K, Cl, HCO3, fosfati, Url, sulfaiy -Gecretia tubular este procesul prin care substantele toxice, in exces, substantele acide trec din interstitiul capilarelor peritubulare In lumenul tubilor urinife ri = ly~ Principala modalitate de curdtire a plasmei de catabolitii azotati neutilizabili este filtrarea ~ prin_secretie, rrinichii intervin in reglarea concentratiel plasmatice @ unor constituenti obignulti (K acid uric, creatinin’) ~ mecanismele secretiel tubulare sunt active si pasive ~ procesele de secretie tubular pot avea loc pe toatdi lungimea nefronului ~ secretia de H+ se face prin mecanism activ iar sediul principal este tubul contort Proximal ~ secretnd ionii He, rinichiul participa la reglarea echilibrulul acido-bazie ~ secretia de protoni poate avea loc siin restul nefronulul yj amu > >la nivelul tubului contort distal exist mecanisme de transport prin schimb [onic care reabsorb Na si secret K’sau protonil in functie de pH-ul mediului intern, mecanism activat de aldosteron = secretia de K Gre loc mai ales in tubul contort distal prin mecanisme active (schimb ionic) si pasive ~ prin secretia de K, rinichiul asigur& mentinerea normala a potasemiel ~ Secrefia de NH3 reprezint3 si o modalitate de excretie suplimentard de protoni féra © acidifiere suplimentar8 a urinel ~ surplusul de protoni se leag8 de NH3 rezultand ionul amoniu care se elimin impreund cu Cl sub forma de Clde amoniu (alotuws cde auurucir } ~ prin secretia de NH3 se realizeaz’ si efectul antitoxic ->transportul urinel prin uretere - ureterele sunt mici tuburi musculare netede care incep tn pelvisul renal al fiecérui rinichi st coboar8 pans la vezica urinar’ + pe masurd ce urina se colecteazé in pelvis creste presiunea din pelvis si initiazé 0 contractie peristalticd care se rispandeste de-a lungul ureterului pana la vezica urinar’ ~ stimularea parasimpatic8 poate creste frecventa undelor peristaltice lar stimularea simpaticulul poate sc&dea frecventa undelor peristaltice afectind si intensitatea contractilor ~ in portiunea inferioard ureterul p&trunde oblic in vezica urinaré si trece cativa cm sub epiteliu vezical incdt presiunea intravezicalé comprima ureterul prevenind refluxul urinei in ureter th timpul mictlunii cdnd creste foarte mult presiunea din verica urinar’ - vezica urinarg este o cavitate cu peretilalc&tuiti din musculaturd neteda i « prezint 2 parti: corpul vezical si colul sau trigonul vezical - corpul este cea mal mare parte a veuicl In care se acumuleazd urin’ - colul este o prelungire in forma de pélnie a corpului care se continu’ tn jos cu uretra ~ muschiul colului vezical adeseori este denumit si sfincter intern deoarece tonusul su natural opreste In mod normal ptrunderea urinel la nivelul colulul vezical si al uretrei, impiedicénd golirea veziciinainte ca presiunea si ating pragul critic - verica urinar& prezinté uretra cu un sfincter extern striat inervat de nerviirusinosi cu originea in coarnele anterioare 2-54 si un sfincter intern neted inervat vegetativ -— MG5 impatic ii cu originea in coarnele laterale ees L1-L2 si parasimps jine in coarnele laterale S2- aimed peaan sacs controlat voluntar, cel neted tnvuntar “Smigtiunea este procesul de golirea vezci urinare neat oo nara “Vetica urinaré se umple progresiv pana ce tensiunea intrap: eee post prag cand se declanseaza un reflex nervos numit de mictiune care tS cetermind mictiunea, dacd nu este posibil produce dorinfa constienté de cand in vericd s-au adunat 30-5Om| urind presiunea creste la 5-10 cm apa | ~Scumularea tn vezica urinard a 200-300 mi uring determind o crestere de numa cAtiva cm de apa a presiunii intravezicale - mae nivel Sproape constant al presiunii este rezultatul tonusului Intrinsec al peretelui vezical = dac& volumul de urind dep8seste 300-400 de mi presiunea creste foarte mult si rapid = reflexul de mictiune odatd initiat se autoamplific’ = contractia initia’ a vezicii reste descarcarea de impulsuri de la receptoril vezicali ceea ce va determina accentuarea contractiei reflexe, ciclu care se repetd pan’ cand muschiul vezicii urinare ajunge la o contractile puternicd = dac& reflexul de mictiune declansat nu reugeste s8 goleascd vezica urinaré, elementele nervoase timp de cateva minute uneori o oré sau mai mult rman inhibate Inainte s& fie initiat un alt reflex care s8 declanseze mictiunea - dacd nu, mictiunea nu se va produce atéta timp cat nu este suficientd umplerea vericli urinare pentru a declanga un reflex mai puternic ~ reflexul de mictiune este controlat In intregime de maduva spindril dar poate fi stimulat sau inhibat de centri nervosi superior’ din TC si scoarga cerebral ~>compozitia chimicd a.urine|_ ~urina contine: Lapa (95%) 2. diversi compus! (5%), din care: a. substante minerale (sdruri de Na, K, Ca, Mg) b. substante organice (uree, acid uric, creatining, hormoni, enzime, vitamine) . hematii sileucocite dar mai putin de 5000/mt ~valori medii normale in urina finalé in 24h simpatic de nel Na 38g k 23,98 Ca O2g Mg 150 mg HCo3 038 a 538 P 1is¢ uree 2g aciduric — 0,6-0,8g creatining 1-2g ws ag —M6—