Be absoarbe si cea mai mare parte a Na activ si Cl pasiv care nu au fost sorbiti de intestinul subtire F mee Leal ide cdtre colon si aceste procese sunt sub controlul aldosteronulul ae Proximalé ‘a colonulul se aflé o flora aeroba de fermentatie care af asupra glucidelor nedigerate 5 m ponies isa a colonulul se aflé o lord anaerob& de putrefactie n care au lOc cese de decarboxilare asupra proteinelor nedigerate si rezulté amine dintre care unele sunt toxice in colon se reslizeazs si sinteza unor vitamine(vitamina Ks vitaminele din grup 8) 62:86 - defecatia reprezinta procesul prin care materiile fecale sunt eliminate din intestin inele misc&ri in masa propulseazd fecalele in rect stimuland mecanoreceptorii de la acest nivel care declangeaz’ impulsuri ce ajung la centrit sacrati ai defecatiei dar si ascendent spre cortex initiind dorinta de defecatie = ulterior musculatura neted’ a colonului distal st rectului se contracté propulsand fecalele in canalul anal = dacé conditile permit actul defecatiei urmeazé relaxarea sfincterulul intern prin impulsurile venite prin nervil pelvici, relaxarea sfincterului extern prin impulsurile venite prin nervii rusinosi (somatici) cu originea in coarnele anterioare ale maduvel $2-S4 si are loc eliminarea materiilor fecale SANGELE = reprezinta 8% din mas& corporala si este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular = impreuna cu limfa, lichidul interstitial, cefalorahidian, perilimfa si endolimfa constituie mediul intern caracterizat prin propriet&ti fizico-chimice relativ constante care asigurd homeostazia mediului intern - singele este format din: ‘Clemente figurate (45% din volurnul sangvin) 51 reprezint& volumul globuler sau hematocrit 2. plasma sangvina (55% din volumul sangvin) = 2/3 din sange circulé permanent si este ‘volum circulant, 1/3 se afld in organele din Gepoz (splina, feat, tesut subcutanat) 5! este volum, stagnant (de rezerva) care este «nabllizat in caz de nevoie (efor fizic sau nemoragl) ~ culoarea sangelui este rosie datoria Hb din artere, rogu deschis datorité oxiHb pentru sBngele din artere s osu Tnchis determinat de Hb redus pentru sangele din vene temperatura singelule37 grade ~recrmentelefigurate sunt reprezentate de: globulele ros} (eritrocite/hemattl) ~ globulele albe (leucocite) = plachete sangvine (trombocite) 89 --ematile(ertroctela) sunt celuleanucleste forma de lsc biconcew, un diametru de 7,5 microni, nu contin nic organite celulare sinu sunt capabile de sintezd proteic’ ~ Contin in structura lor Hb care are 2 componente: o componentd proteicé (globina) $1.0 componenté neproteics (hem@) ~ datorita Fe divalent hemul leagé reversibil 02 formand oxiHib ~ cu CO2 formeazé carbaminH (carboHb) in care CO2 se leagé de gruparile NH2 ale globinei ~ cu CO formeaza un Compus stabil carboxiHb “Prin urmare hematille au rol in transportul 02 s1 COZ ~Hb la femel este intre 12 si 15,6 g/dl la barbati intre 13,8-17,2 g/dl ~hematocritul este intre 35-46% a feme sla barbatiintre 41-50% ~PH-ul sangvin este cuprins intre 7,38-7,42 ~ durata de viaté a hematillor este de aproximativ de 120 de zile dup’ care hematiile batrane sunt distruse tn special de catre splina (cimitirul globulelor rosil) dar si de catre ficat, ganglioni limfatici, maduva rosie a oaselor ~ eritropoeza este stimulati de hormonul eritropoetina secretat de citre rinichi (formarea globulelor. rosii) ~numdrul de hematii din ‘sdngele circulant este la femei de 4,5 milioane/mm cub si5 milioane/mm cub la barbayi > membrana hematiilor are in ‘structura sa numeroase tipuri de macromolecule cu rol antigen numite aglutinogene si anume A, B si D ~ In plasma se gasesc compusi cu rol de anticorpi numiti aglutinine notati cu alfa si 7 Brin excluderea reciprocé a aglutininelor $1 aglutinogenelor omoloage nu pot exista [neivie cu aglutinogenul Asi aglutinina alfa s indivi cu aglutinogenul 8 si aglutinina beta = Intdlnirea aglutinogenuiul A cu aglutinina omoloags alfa duce la un conflict imun antigen-anticorp care distruge hematille - regula transfuziei cere ca aglutinogenul din séngele donatorului sé nu se tntdlneascs uaglutinina din plasma primitoruluy —————-. —--— in structura membranei hematillor exist’ si antigenul D (Rh) prezent la 85% din Populatia globului si aceste persoane sunt considerate Rhe, iar 15% nu poseda aglutinogenul D si sunt Rh- _Jp mod natural, persoanele Rh- nu posed in séngele lor aplutinine omoloage anti D sau anti Rh dar pot sé le sintetizeze fie prin transfuzli repetate cu sdnge Rhe la persoane Rb fle prin sarcind cu fét Rhe si mama Rh- cénd sistemul imunitar al gazdet feactioneaz’ faj® de aglutinogenul D prin activarea limfocitelor urmati de producerea de anticorpl anti O (anti Rh) « zceit anticorpl vor reacfiona cu antigenul O de pe suprafata hematilor si vor produce hemoliza ~ fn cazul mamei Rh cu fatul Rh+ transmis de la tat deoarece gena care rBodifics sinteza aglutinogenulul D are caracter dominant si de aceea copil vor mosteni caracterul Rh+ —Jo— daocoe Surchd poate sk evoluere tn mod normal desarece tn cond faotogice a fan sealer fu pot traversa placenta si nu ajung in circulatia materns wang rece placentas dengeste de uterserup vase sengvine go pare dn hapa ta mami si determin’ aparitia de aglutinine anti Rh cireularistabs ea aceste aglutinine pot traversa capilarele placentei si patrund tn mare coment indu-i hematille si puténd s8 ducd chiar la moartea fatului cand este ratia aglutininelor le ‘ucecitelejsunt elemente figurate care posed nucleu si mitocondr si sunt celule fe aspectul nucleului tn: - polinucleare (nu nucleu lombaf) ~mononucleare (cu nucleu nelobat) ” ie. in functie de prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasms leucocitele sunt Btanulocite sau agranulocite ~ Polinuclearele sunt granulocite, mononuclearele sunt agranulacite ~ polinucleare: neutrofile (PMN); eozinofile (acidofile); bazofile - Mononucleare: monocite, limfocite ~ PMN au capacitatea de a emite pseudopode si de a traversa peretele capilar prin Porii si ajungand la tesuturi, proces numit diapedez’ = PMN fagociteazé agent! patogeni si raman in circulatie doar c&teva ore ele find primele care ajung la locul infectiei = gozinofilele au in citopiasma granulatii care contin histamin’ si numarul lor este Ccrescut in reactii alergice gi bolile parazitare gi au, nucieu. bilobat = bazofilele contin in citoplasmé lor granulaticu heparina siau rot tn hemostaz’ = monocitele sunt cele mai mari dintre leucocite, sunt capabile de fagocitozé atét direct c&t si prin transformares lor in macrofage cand patrunde in tesuturi - limfocitele sunt cele mai mici dintre leucocite si au rol in reactia de aparare specifica = sunt de 2 tipuri: limfocite B si T = cele B au rol in imunitatea umoralé prin anticorpi si T prin imunitatea celulara = numérul normal al leucocitelor este intre 5000-10000 mm cubl, - formula leucocitara: - neutrofile 52-62% - eozinoflle 1-3% - bazofile <1% = monocite 3-9% -limfocite 25-33% « principala functie a leucoctelor const in participarea lor Ia reactia de apérere @ organismelor ~ organismul uman vine fn contact permanent cu agenti patogeni (purtétor de antigene) sau cu antigene libere + antigenul este o substangé macromoleculars protelc# sau polizaharidics strain8 ciganismului si care pStrunsé in mediul intern declansesx8 producerea de cétre srganism a unor substante specifce numite anticorpl care neutralzeszd sau distrug antigenul = anticorpll sunt proteine plasmatice din clasa gamma globulinelor ~ gpararea orgenismului se realizeez& prin 2 mecanisme fundamentale: Fp‘@apirares nespecifcs (Inndscuta) Qeapirarea specifics (dobincits) : ~ aptaven oespetieh naked este prezentl la toti oamenil, se reaizeazd prin me celulare (fagocitoza) $i umorale ~ este 0 aparare primitiv’ cu eficacitate medie dar este foarte prompt ~ 18.8 participg anumite celule si substante preformate ; pltatea specific se dezvoltd in urma expuneril organismul induc un rspuns imun Féspunsul imun specific este primar si secundar * cel primar se realizeaza la Primul contact cu antigenul respectiv; cel sect indar se {ealzeez3 pe seama limfoctelor cu memorie care le un contact uleior cu acest antigen determing réspunsul specific ~Fispunsul imun specific are urm&toarele caracterisici pide diferentiastructuri propri de structur strdine organismulu 2. are specificitate 3. este dotat cu memorie imunologic’ TaciBenul specific pStruns in organism este recunoscut prin mecanisme specifice de limfoctteleB s'T care sunt activate si produc mecanisme care neutralizeaz’ antigenul | limfocite cu memorie care recunosc acest antigen la un contoce ulterior ~ #prarea specifica (imunitatea) este de 2 feluri: ~ dobandit3 natural: pasivactiv ~ dobandits artificial: pasiveectiy ranmtltatea_dobandité natural pasiv se face de la mam’ la fat prin transfer transplacentar de anticorpi + dobénaité natural acti se realizeaz8 in urma unel bol ; Gobénaltd artificial pasiv se reaizesz3 prin administrarca de gamma globuline si anti toxine ~ dobéndit’ artificial activ prin vaccinare Seclangeazd aceste mecanisme imunitare tn organism dar mai atenuante -Arombocitele’ sunt ‘agp imei elementefigurate cu un ciametru de 3 microni sunt necelulare si provin{tragmentare-cltoplasmei unor celvle Mari din maduva rosie numite megacariocite + 3u rol in hemostaz’, intervin it timp al hemostazel definitive - durata medie de viaté este de 7-10 zi 3 ~ humérul de trombocite este de 15004 booRveub Ciseore ~ 30 6000/uaiz + Zemostaze fiologicy reprezintétotaltatea mecenismelor care intervin in oprirea séngerérii la nivelul vaselor mic ~27€ urmatoriitimpi:t tlmpul vasculoplachetar (hemostaza primara) ine Astimpul Plasmatic(coagularea sangelui) »awactata olefin ~ timpul_1 tncepe in momentul lezdrii vasulul; principala reactie consti tn vasoconstrictia peretelui lezat Produsé reflex si umoral ~_urmeazé aderarea trombocitelor la nivelul plggii, ‘8scoasé cu formarea dopuluplachetar care duce la op ~e- i la agent! capabili s3 " timpul vasculoplachetar al hemostazel si in primul agregarea si metemorfoza irea sangersrii in 2-4 minute:wa - timpul Constd in transformarea fibrinogenului plasmatic solubll fn fibrina insolublla - la coagulare participa factori plasmatici plachetari, tisularl, Ca” ~ Coagularea sfngelui se desfasoar’ in 3 faze: >in_prima fazi are loc formarea tromboplastinel sub actiunea factorilor plasmatici,plachetari si tisulari care dureaz 4-8 minute ~>in_faza_a doua are loc formarea trombinei din protrombind care este © Proteind plasmaticd sintetizat8 fn ficat si sub actiunes tromboplastne! si @ !onllor de Ca se transforma in trombina; formarea trombinei dureazé 10 secunde -pin_faza_a trela_are loc formarea fibrinei care dureazd 1-2 secunde; din fibrinogenul solubil sub actiunea trombinei rezulta monomeri de fibrind care se Polimerizeaz& sponten dand reteaua de fibrin& insolubild, tn ochiurile careia se fixeazd elemente figurate si singerarea se opreste ->plasma_sangvin3 contine 90% ap8, 10% reziduu uscat din care 9% substanfe organice si 1% substante anorganice ~ substante anorganice: - Na 135-146 mmoli/| -K'3,5-5,3 mmoli/! -Ca85-10,5 mg/dl _,, ~ cantitti mai mici de Mg, HCO3, CI” = substantele organice in majoritate sunt proteine dar sunt siglucide si lipide le reprezentate prin: - albumine 3,5-5 e/dl = globuline 2,5-3,5 g/dl = glicemia 65-110 mg/dl - acizi grasi liberi 0,19-0,9 meg/! - colesterol total <200 mg/d - plasma sangvind are o densitate de 1025 fate de 1000 a apei distilate si o presiune ‘osmotic’ de 300 mOsm/! (72 atm sau 5500 mm Hg) = presiunea osmotic’ are rol important in schimburile dintre capilare si jesuturi - proteinele plasmatice au mare rol in schimburile dintre capilare si fesuturi deoarece presiunea osmoticd a sangelui este egal cu presiunea lichidului interstitial si singura forté care atrage apa din fesuturi spre capllare este presiunea coloide-osmotics 2 proteinelor plasmatice ->functiile sangelui: 1, are functie de aparare a organismului fata de agentii patogen! 2 are rol in transportetda’ gazelor respiratoril 02 si CO2 si tn transportaty’ produsilor de metabolism de la fesuturi spre organele de excretie 3. indeplineste rolul de sistem de integrare si coordonere umoralé. prin hormonii, mediatorii chimici pe care ji vehiculeazé '. transporté si substante toxice neutlizabile seu In exces spre locurile de excretie 5, datorit8 continutului bogat in apa, sangele are rol in termoregiare SISTEMUL CIRCULATOR m3 -~arborele vascular are in aledtuirea sa 2 teritorii de circulatie: ) >circulatia mic&(pulmonara ) © >circulatia, mare(sistemicé ) > circulagia mie reese ‘in Vd prin trunchiul arteret pulmonare care transports sange cub2 spre plimani ~‘runchiul pulmonar se bifurcé tn cele 2 artere pulmonare sténg& si dreapt fiecare artera pulmonar’ p&trunde in plémani prin hilul pulmonar si se ramifice ‘ntocmai ea si arborele bronsic, ultimele ramificatifiind refeaua perialveolar’ unde are loc cedarea CO2 alveolelor pulmonare care-| elimina prin actul @xpiratiet « Singele cu 02 este colectat de venele pulmonare céte 2 pentru fiecare pléman si care sfarsesc in As (albier _,Stemul aortic este reprezentat de artera aortS si ramurile ei care fac parte din Circulatia sistemicd ce incepe in Vs si transport sdnge cu 02 si substante nutritive la ‘esuturl si organe,iar séngele cu CO2 de la fesuturi si organe este preluat de cele 2 vene cave care duc in Ad ~Paorta are urmatoarele portiuni:- aorta ascendents ~arcul aortic (crosa aortei) + aorta descendents: toracalé si abdominal’ 7 soda ascendenta porneste din Vs si din ea se desprind cele 2 artere coronare (st8ngé si dreapta) care vascularizeaza inima = Gupé ce urcé 5-6 em aorta ascendenté se curbeazs la stanga si formeaz8 arcul aortic care se continu’ cu aorta descendent 7 fate abdominal se biturcs in arterele ace comune stings) dreapt ~ din arcul aortic se desprind dinspre dreaptd spre stangar Ptrunchiul brahiocefglic:tartera subclaviculard dreaptd értera carotid’ comun’ dreapt’ ~Pearotid’ comun’ stings -psubclaviculer’ sting’ g Bmbele artere carotide comune stangé si dreaptd ured la nivelul gatului pang in Greptul marginli superioare a cartlajului tiroid unde se bifured in artera carotid interna si externa ~ la nivelul bifurcatiei exist o micd dilata interoceptori (baro, chemo, osmo) ~ artera carotidé interna vascularizeazi crelerul si ochiul 7 arterele subclaviculare ajung de la originea lor pnd in axilf unde lau numele de axilare = dina tle numité sinus carotic care este bogat’ in belaviculare se desprind artera vertebralé care intr’ tn craniu prin saura occipital si se uneste cu cealalté si vascularizeazd encetfalul alaturi de artera carotid’ intern ~ din artera subclaviculard se desprinde‘o arterd toracicS intern’ din care iau nastere arterele intercostale anterioare ~I4-artera axilar3 vascularizeazd atat perettl axilei cat si peretil anterolateral aitoracelul sise continué cu artra brahiald care vasculrizesz3 bratul “ a plica cotulul artera brahialé: d& nastere 2 arterele radialé si ulnard care vascularizeazd antebratul via mand formeatd arcadele palmare din care se aespring arverele digitale - aorta descendenté toracald d8 ramuri parietale $1 viscerale ~Tamurile vscerale: arterele bronsic, pericardce, esofagiene - gorta abdominal d& ramuri:parietale s| viscerale ~ ramurile viscerale:trunchiul celiac, artera mezenteric’ superioar’, arterele renale (stangé si dreapta), arterele genitale (testiculare I ovariene), artera mezenteric’ inferioaré ~ trunehiul celiac da 3 ramur: splenic, gastricd stings, hepatica si vascularizeazs stomacul, duodenul, pancreasul,, ficatul, spline “ srtera mezentericd superioatA vascularizeazijelunul, ileonul, cecul, colon ascendent si partea dreapta a colonului transvers 7 artera mezentericS inferioars vascularizeazs partea stang& a colonulul transvers, colonul sigmoid sirect ( pai ager) ->ramurile terminale ale aortei__ 7 Merele Tiace comune stang8 si dreaptd ajunse la articulate sacroiliacd se impart fiecare in artere liace externd si interna \ artera iliac’ externa iese din bazin, ajunge pe fata anterioaré a coapsel devenind ‘artera femurali care vascularizeazé coaps® ~ se continud cu artera poplitee situat in fosa poplitee (fata posterioara 2 genunchiului) dup care s€ ‘mparte in 2 artere ti iale: CD artera tibial’ anterioar’ iriga fata ‘anterioara a gambel si laba piciorului si se ‘termind prin artere dorsala 2 piciorului din care se desprind arterele digitale dorsale (@ artera tibiald posterioard irigé fata posterioarS 2 gambei si ajuns in regiunea plantar se imparte in cele 2 artere plantare Interna si externa din care se desprind arterele digitale plantare + artera illacd intend are ramurkparietale pentry peretii bazinului si ramuri viscerale pentru organele din bazin (vezica urinard, ultima portiune @ rectului) si organele genitale: uter, vagin ull, prostata, penis -{gisteMUT venos|al mearih circulatii este reprezentat de cele 2 vene cave superioaressi inferioare~ vena cava superioard colecteazé sdngele venos de la creler, cap si gat prin venele jugulare Interne, de la membrele superioare prin venele subclaviculare, de la torace (spatilintercostale, diafragma, esofag, pericard) prin sistemul azygos de fa fiecare parte prin unirea venel_jugulare interne cu vena subclaviculara se formeaza venele_brahl locefalice_(trunchi) stang’ si dreapta, iar din fuzionarea acestora se formeaza vena cava superioard = vena subclaviculara continua vena axilar’ care colecteaza sangele venos de la nivelul membrelor superioare ier reangele venos al membrelor superioare este colectat de 2 sisteme ewvouse: __ sistemul profund (vene profunde) si sistem superficial (vene superficiale) ~9F-_NEnele profunde au aceeasi denumire cu arterele care le insotese ~ venele Superficiale subcutanate situate imediat sub piele ‘bile cu ochiul liber, brin Yransparenté datoritS coloratieh albastre, nu tnsotesc arterele si se vars in venele profunde; la nivelul lor se fac injectii venoase Merloar8 colecteaz singele venos de la membrele inferioare, de la rele din bazin, de la rinichi, Blande suprarenale, testicule sau ovare, de ls Peretele posterior al abdomenuli(venele lombare), defeat (venele hepatice) ecg? 2% inferioars se formeazs prin unirea venel lliace comune stangi cu vena lliacd comuna dreapta ~ flecare ven’ interna vena iliacd intern’ col peretii si visce Uiacd comuné provine din unirea venel lace externe cu vena iliacd lecteazd sénge de la peretii bazinulul side la viscerele din bazin (vetica urinars, partea inferioaré @ rectului, corgane genitale-uter, vagin, vulv’, Prostata si peni 7 vere lliacd extern continu’ vena femurali care colecteaz’ singele venos de la nWvelul membrelor inferioare. sila membrul inferior se disting vene superficiale Subcutanate si vene profunde care au aceeasi denumire cu rterecs care leinsotese Teepe este © vend aparte a mari circulayi care transmite singe cu substante ‘nutiRtive absorbite intestinal la fiat _feneulté din unirea venelor mezenteric8 superioar, inerioar8 si splenicd = vena port nu se varsé in vena cava Inferioara, ci gfareste tn feat, n capiarele sinusoide ae KShebra . a8 urcé la dreapta CV, srSbate dafragma gi se termind In Ad ia limfatictJeste o cale derivat8 a mari circulati, arte din lichidele interstitiale ; Prin sistemnullimfatic circulg limfa care apartine mediulul inter final ajunge in circulatia venoass Stemiul limfatic se deosebeste de sisterul circulator sangvin prin 2 caracterist ste adaptgt la functia de drenare a fesuturilor si din aceact, cauzs fatice ola A€Zpereti vaselor imfatice sunt mei subtiri decat cel al vaselor sangvine Pe cu capilarele limfatice care au aceeasi structur’ ca si prin care reintra in vene o nal organismului $i in capllarele sangvine ~ capilarele limfatice se gasesc in toate organele si tesuturile din organe ~ Brin confluenga capllarelor limfatice se formeaz3 vase limi {2 interior cu valve semilunare ce inlesnese circulatialimfet Perel vaselorlimfatice au o structurd asemanitoare cu a venelor ieee aseul vaselor limfatice se gdsesc formatiuni caracteristice numite ganglioni |infatici prin care trece limfa in mod obligatoriu + acest! ganglioni pot fi submandibular, latesovertebreli laterocervicali, mediastinali, axiallfabdominali, lobar, inghinali ~>structura ganglionului limfatic ;_Banglionul limfatic prezinté la exterior © capsulé fibroasd din ca interior septurl conjunctive numite trabecule care delimiteara foliculti fatice care sunt prevazute Fe pornesc din limfatici ~I56 — Gu © poritie Intermediard intre sistemul arterial sicel venos 7 OREre limfatic are 2 zone: imediat sub capsula-zona cortical, in centru-zona a eae ganglionilor limfatici intr in ganglion mal multe vase limfatice afer prin hilul ganglionilor limfatici 1-2 vase limfatice eferente Ganglionul limfatic realizeaz8 mai multe functil: ~>produc limfocite si monocite >formeaza anticorpi au rolin circulatia limited ~>au rol de barier8 tn résp&ndirea infectillor ___Poprese patrunderea unorsubstantestBine in corp are eats din diferitele gesuturi si organe dup’ ce a strébatut ganglionii ee eats trunchiurile limfatice mari si tn final ajung in 2 colectoare Bitetes et canalultoracic(duetultoracc) s vera limfatic8 dreantd (canal) canalul toracie este cel mai mare colector limfati; incepe in fata vertebrel L2 printr- © dilatatie numit3 cisterna chili, urc’ anterior de coloand vertebralé inapola aortel strabate diafragma si patrunde in torace unde se deschide Tn unghiul venos sténg format prin unirea venei jugulare interne stangi cu vene subclaviculara sténgs ~ colecteaz’ limfa din jumstatea inferioaré a corpului (membrele inferloare, bazin, abdomen) si din 1/4 superioard st&ng3 a corpulul(partea stangé @ toracelui, membrul superior stng, partea stngé a gatului si cepului) ~ are o lungime de 25-30 cm si prezint& valve in interior = vena limfatic& dreapt& are o lungime de 1-2 cm si colecteazd limfa din us superioard dreaptd a corpului (partea dreaptd a toracelul, membrul superior drept, partea dreapté 2 gatulul si capului) ese deschide In unghiul venos drept format de vena jugular’ interna dreapté si vena subclavicularé dreapts via rivelul capilarelorarterale tn fiecare minut se fitreaz8 26 ml ap8 din care 15 rm! se ivorb tn sénge la nivelul capatului nervos al capliarelor, iar volumul de 2 ml restant In fesuturi la calea capilarelorlimfatice reebitul Hmfatic mediu este in jur de 1500 mia, tas8 poate varia mult in functie de factorii hemodinamic! locall aap "Fie organ abdominal nepereche care apartine sistemulul circulator ~ produce limfocit, distruge hematile batréne, Intervine {in metabolismul Fe si este un organ de deporttarea sangvin, depozitand 200-300 mi snge pe care-| trimite tn caz de nevole (hemoragil, efort fizic) n circulatie Socup’ lola splenicd cuprins& intre colonul transvers s! diafragm Ie stanga lojei gastrice erantareste 180-2008 si are o culoare brun-roscat ~ Vasculariatfa arterild a spinel este realizaté de artere splenic’, ramura trunchiului celiac, lar séngele verios este colectat de vena splenic’, care participa la formarea venei porte 3 ctivitatea cardiac’ <9 t—~ Inima este situat in mediastin, Indreptat oblic in jos, la st&nga ~ 1/3 din inima este situat la planului mediosagital ~ c€ntreste 250-300 g, prezint’: ~> 0 fat convexa sterno-costali ~> 0 fat plana diafragmatics ~ baza inimil este situat’ posterior ventriculele > Pe suprafata inimii se ventriculare (coronare) ~ atrille au forma cubic’, interatrial ~ ventriculele au form’ de special V are forma unel piramide triunghiulare cu axul inainte dreapta planului mediosagital, 2/3 este situaté la stanga (In raport cu sternul si coastele) la dreapta gi ici se afl8 atriile, iar la vart se afl gasesc doud santuri interventricular si 2 santuri a Peretii mai subtiri si sunt separate complet prin septul Piramid3 triunghiular’ reussG88 mai bine dezvoltat in ~ ventriculele sunt separate complet prin spatiul interventricular ~Ad comunicd cu Vd prin orifciul atrioventricular drept prevazut cu valva tricuspid 7 As comunicé cu Vs prin orficul atrioventricular tng prev8zut cu valvula bicuspid (mitrala) ‘ ~ Ad prezinté 4 orificii: orificiul celor 2 vene cave (superior $i inferior), orificiul atrioventricular drept si orficiul sinusului coronal’care colecteaz s&ngele venos al inimii ~ Asare 5 ori orificiul celor 4 vene pulmonare si ~ventriculele au cate 2 orifci: orificiul arterei aorte si atrioventricular sténg pentru Vs ~ Pentru Vd orificiul trunchiului pulmonar si orficiul atrioventricular drept ~ ventriculul prezinté pe fata interna niste reliefuri ridicate de miocard numite {tabecule de asemenea prezint’ muschi papiari (3 pentru Vd si2 pentru Vs) care se prind prin cordaje tendinoase de valv@ete atrioventriculare ~ inima este alcatuita din 3 tunici; epicard, miocard, endocard ~>epicardul reprezintd foita visceral8 a pericardului seros ~>miocardul este muschiul inimii care este alc3tuit din 2 tipuri de celule musculare: Initiaza si condue impulsul {miocardul de comandé-tesutul nodal) si celds 2, care pe lang’ conducerea impusului, raspund fa stimul prin Contractie si reprezinta rioeardl contracts ace Coe en contract g - ambele tipuri de celule sunt excitabile si fata de muschiul striat stimulul este generat chiar in interiorul miocardului ~2endocardul c&ptugeste tncgperile inimii si trece férd intren ventricule rificiul atrioventricular sténg rupere de la atril spre ygscularizatia inimil este asigurata de arterele coronare care provin din aorta endenté si are ramuri de tip terminal ~ sngele venos al inimii este colectat de venele coronare care se coronar iar acestea se deschid in Ad > aparatul cardiovascular asigura circulatia sfnj ‘indeplineste 2 functii majore: deschid in sinusul igelui si a limfei tn organism si —§2-1. distribuirea substantelor nutritive $14 02 tuturor celulelor din organism 2 colectarea produsilor de catabolism tisular pentru afi excretat - forta motrice a acestui sistem este Inima F ~ arterele sunt rorductele de cistributie, venele sunt rezervoarele de s8nge St'® asigura intoarcerea sangelul la inima lar microcirculatia (arteriole, metaarteriole, capilare, venule) reprezint& teritoriul vascular unde se realizeazé schimburile de Substante si gaze respiratorii ~>iniiva ca pomp) + rolul fundamental al inimii este de a porpa sénge = fiecare parte a inimii prezinté 2 seturi de valve care impun deplasarea sAngelui intr-un singur sens - valvele sunt: ->atrio-ventriculare (mitralé si tricuspid) se dese permiand sangelul s& treacd in ventricule si se nchid in timpul trecerea sangelui inapoi fn atriu ->valvele semilunare (sigmoide) de la baza aortei si trunchiului pulmonar se deschid in timpul sistolel permitand expulzia sangelui in artere si se ‘inchid in diastola impiedicand revenirea sangelui in ventricule - activitatea de pomps a inimil se poate aprecia cu ajutorul debitul cardiac (DC) care reprezintS volumul de singe expulzat Intr-un minut de fiecare ventricul si este egal cu Volumul de sange pompat de un ventricul la fiecare bataie (volum batale, volum sistolic) inmultit cu freeventa cardiac’/minut DC=VS x Fe/minut DC=70m! x 75 contr/min=S I/min (in repaus) - Fe este controlata nervos de sistemul simpatic care creste Fe si parasimpatic, vagul care scade Fe = volumul bataie variazd cu:forta_contractiel_ventriculare, «presiuns ~volumul de snge aflat in ventricule la sfarsi tul diastolei =DC poate creste foarte mult in timpul efortului fizic ajungand la 30 I/min deoarece Fe=20BSt8i/min lar Vs=250 ml = DC creste sitn sarcing, 2 altitudine, in starl febrile si scade in timpul somnulul functia de pompé a inimil se realizeazd cu ajutorul proprietStllor muschiulul cardiac = celula miocardic contractila este o celuld uninucleata care prezint& miofibrile organizate in sarcomere. = prin depolarizarea unei celule cardiace se produce si depolarizarea celulelor adiacente ceea ce transforma miocardul Intr-un sincitiu functional = de fapt inima functioneaz’ ca dous sincitii: unul atrial si unul ventricular izolate dpdv electric si singura conexiune functionala electrica intre atrii si ventricule este nodulul atrioventricular si continuarea s2, fasciculul Hag >proprietatile fundamentale ale riocarduluk: excitabiitatea, automatismul (ritmicitatea), conductibilitate si contractilitatea Sexetabilitatea este proprietatea celulel miocardice de @ réspunde fa un stimul printr-un potential de actiune propagat = pragul de excitabilitate, legea ,Tot sau nimic” sunt manifestari ale excitabilitégi comune cu ale altor celule excitabile fin mod normal hid in timpul diastolei | sistolel impiedicind terialé si ~99 —~ inima prezinté particularitatea de a fi excitabild doar in faza de relaxare (diastola) si Inexcitabilé in faza de contractie (sistold) si aceasta este legea inexcitabilittii Periodice a inimii ~ th timpul sistolei, inima se afla tn Perloadé refractar’ absolutd si oricat de puternic ar fi stimulul el rmane fara efect = _iceast’ particularitate a excitabilititii miocardice are importanta mare pentru conservarea functiei de pompé ritmicd 5 Siull_cu frecvents mare nu pot tetaniza inima prin sumarea contractiilor si ‘olcaie consti din forma parieuara'a potentialuurde acjune a bre! miocardice ~pautomatismul reprezinta Proprietatea inimii de a se autostimula adicd de a Geclansa sponten si ritmic potential de actiune care contract muschiul cardiac ; este generat de anumiticentrii care au in structura lor celule care initiaz’ si conduc ‘impulsul ~ in inima exist, in mod normal 3 centrli de automatism cardiac 1. nodulul sinoatrial *__ 2:Modulul atrioventricular (jonctiunea atrioventricular) jth," 3. fasciculul His si reteaua Purkinje a Sj! nodulul sinoatrial are © frecventé a descarcarilor de impuls de 70-80 batai/min de PP wD aceea nodutul sinoatrial conduce activitatea cardiac, inima batand in mod normal in rtm sinusal i) ~ Nedulul atrioventricular situat tn partea inferioar’ a Ad sf septul interatrial si se termina in septul interventricular ude [ncepe tase ~ frecventa descarcérilor este de 40 de Impulsuri/min; acest centru nu se poate manifesta in mod normal, desi functioneaz’ permanent si fn paralel cu nodulul sinoatrial = acd este scos din functie activitatea cardiacd este conduss de nodulul atrioventricular care imprim& ritr nctional ~ fasciculul His pleacé din nodulul atrioventricular si se imparte in 2 ramuri (stanga si dreapta) si se termind prin reteaua Purkinje { frecventa descarcétllor de impuls este de 25/min; acest centru poate prelua comanea nimi numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare imprimand ritmul idioventricular ~ factor externi pot modifica ritmul functional al centrull de comands ~ cBldura la fel ca si stimularea simpaticulul accelereaza ritmul inimii ->tahicardie ~ Fécirea nodulului sinoatrial sau stimularea Parasimpaticului (rarirea timpului inimii) >brahicardie [reonductibilitates este proprietatea muschiulul de a propage excitatia la toate fibrele sale ~ viteza de conducere prin fasciculul His si reteaua Purkinje este de 10 ori mal mare decat prin miocardul contractil atrial si ventricular Feentractitatea este proprietatea miocardulul de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale {prin contractie se genereaz’ presiune in cavitétile inimil si ca urmare a scurtarii fibrei miocardice are loc expulzia sngelul —400—~oeenez2 tensiunii si viteza de scurtare sunt manifestSri fundamentale ale Conductibilitatit = fe ste Ue contractie este proportionalé cu grosimea peretlor inimil, mai redus la ril $i mai puternica la ventricule, mai ales la Vs fata de Vd “contractile inimil se numese sistole, iar relaxarile se numesc diastole eee de contractie este furnizat de ATP lar refacerea ATP-ului se realizeaz& prin egradarea oxids a glucozei, acidului lactic, AG, corpi cetonici Biclul cardiac) “este alc&tuit dintr-o sistola si o diastold + exist un asincronism intre sistola atrial8 si cea ventricular& adied cea atrlald 0 Preceda cu 0,10s pe cea ventricular datoritd tnt8rzierii propagérit stimulului prin Rodulul atrioventricular i ~ durata unui ciclu cardiac este ip cu frecventa cardiac’ ~ la 0 frecventa de 75/min ciclul cardiac are o durati de 0,85 ~ ciclul cardiac incepe cu sistola atrialé (0,10s); ventriculele se afl la sfarsitul diastolel, sunt 5roape pline cu singe ir sistela até deftvenn aceastd umpere (30% en ange] in timpul sistolet alg tee erestere peur in atl! singel nu poate ela spre venele mari ‘ontrecitbrel musculare circulare din jurul orificillor de varsare a venelor din atrii ~ sistola atrial este urmatd de diastola atrialé (0,70 s); in paralel si corespunztor cu inceputul diastolel atriale are loc sistola ventriculard {0,30s) si se desfasoara in 2 faze: -pfaza de contractie izovolumetrica 7 ~>faza de ejectie ~ faza_de contractie izovolumetric’ tncepe tn momentul inchiderii valvelor atrioventriculare si se terming in momentul deschideri valvelor semilunare = ventriculul in tot acest interval se contract ca 0 cavitate Inchis& asupra unui lichid incompresibil ducand la cresterea foarte repida a presiunil intraventriculare - cand presiunea din ventricule o depaseste pe cea din artera aorté si trunchiul pulmonar se deschid valvele semilunare de la baza acestor artere si are loc ejectia séngelui ~ faza de ejectie incepe cu deschiderea valvelor semilunare si se termind tn momentul ‘inchideril acestor valve Se eee - fn timpul unei sistole ventriculare este ejectat un volum de 75 mi/stnge numit volum bitale sau volum sistolic in stare de repaus ~1n eforturi fizice intense volumul sistolic poate creste pand la 150-200 mi - dup’ sistola ventricular& urmeaz diastola ventricular (0,50 s) cdnd miocardul se relaxeazA si scade rapld presiunea intraventriculard lar cand presiunea din ventricul devine inferioard celei din artera aorta si trunchiul pulmonar se inchid valvele semilunare care impiedica reintoarcerea s4ngelui in ventricule ~ pentru scurt timp, ventriculele devin cavitati inchise ~diastola izovolumetric&: in acest timp continu §5 cada presiunea intraventricular’ pand la valori inferioare celei din tri permiténd deschiderea valvelor atrioventriculare i incepe umplerea cu sénge (pasiva) a ventriculelor (70%) —f04—azi numita diastolé relaxei - urmeazé o perioada de 0,40 s cAnd atrille si ventriculele se a unel nol sistole general8 adicd de la sférsitul sistolel ventriculare si pana la Inceput atriale ~>mnanifestari care insofesc ciclul cardiac ~sunt electrice, mecanice si acustice ifestarile slectice reprezinté ‘insumarea vectorialé a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardic’ - Inregistrarea graficd a acestor biocurenti reprezinta electrocardiograma a fs oe i branel si - la ~ in diastola fibrele ardice sunt incdrcate cu + la exteriorul mem! interior ~In sistol8 se inverseazé polaritatea membranelor >depolatizarea E ~ regiunea inimii care intra in activitate devine negativ in raport cu zonele aflate in repaus s ~ diferentele de potential electric pot fi culese cu ajutorul unor electrozi aplicati pe piele, incheietura mainilor si glezna piciorului sting ~intre bratul sting si drept exist8 o diferenté de potential notati cu D| -Intre bratul drept sipiciorul stang exist o diferent de potential notatd cu D I yp ~ intre bratul stang si piciorul stang existd o diferenta de potential notaté cu D ly pe un traseu EKG se inscriu: 3 unde pozitive P, R, T si 2 unde negative Q si S Psdepolarizarea atriald : Q. R, S=depolarizarea ventricular N ‘Tsrepolarizarea ventriculara + repolarizarea atrial se reproduce simultan cu Q, R, $ dar este mascaté de depole rea ventriculard: = manifestarile mecanice sunt: ->socul_apexian=expansiune sistolic 2 peretelui toracelui in dreptul varfulul inimil (spatiul 5 intercostal stang) ->pulsul arterial=expansiune sistolicd a peretelui arterei datorité cresterii bruste a presiunil sfngelul ~viteza pulsului este de Sm/s ~ pulsul se percepe campriménd o arter8 superficial (radial) pe un plan dur/osos ~ prin_palparea_pulsului obtinem informatii privind: volumul sistolic, frecventa cardlac8, ritmul inimil ae + graficul inregistrérii pulsului se numeste sfigmograms + sfigmograma ne ofer’ informatii despretartere si modul de golire a ventriculului stang - manifestarile acustice sunt reprezentate de zgomotele cardiace care sunt: 1. zgomotul 1 sistolic este mai lung, cu tonalitate joasé si mai intens si este produs de inchiderea valvelor atrioventricular si de vibratia miocardului la ineeputul sistolei ventriculare 2 zgomotul 2 diastolic este ma scurt, mai acut si mai putin intens si este produs la inceputul diastolei ventriculare de Inchidere a valvelor semilunare - zgomotele cardiace pot fi Inregistrate grafic rezultand fonocardiograma ~{cireulayla singelui = ~hemodinamica se ocup8 cu studiul circulate! séngelui — 409.-eee e Ss === — ~ Sangele se deplaseaz§ in circui ‘Ineldst intr ‘un singur sens ~ deoarece mica si marea circulatie sunt dispuse fn serie, volumul de sange pompat de Vs intr-un minut in marea circulatie este egal cu sngele pompat de Vd in mica Gireulatie ~ Kerculatia arterials) fesuturi ~arterele sunt alcdtuite din 3 tu Medie si 0 tunicd intern’ sau intims ‘tunica externa este alcatuitd din fesut conjunctiy, fibre de colagen si elastina} are in alcétuire vase mici de sange care hrénest peretele vascular precum si fibrele nervilor vegetativi cu rol vasomotor ‘unica medie, la arterele mari este aleStuité din lame elastice concentrice, rare fibre Musculare netede si tesut conjunctiva arterele mici si milli tunjca,medle. este, ¥, Broasd cu numeroase fibre musculare netede (find-numeroasé) if artere de tip Muscular cu fibre de colagen si elastin ~ tunica interna prezint& un rénd de celule endoteliale, turtite, situate pe o membrana bbazalé si care se continu cu endocardul ventricular ~ arterele au urmatoarele propriet&tifunctionale: elastcitatea si contractilitatea ~elasticitatea este proprietatea arterelor marl de a se lisa destinse cAnd creste Presiunea sangelui tn timpul sistolei ventriculares! a reveni la calibrul initial cand presiunea a sczut 2 valori mal ric! (diastola ventricular) “In timpulsistolei ventriculare, in arter8 este pompat un volum de 75 mi singe peste cel existent in aceste vase ~ datorit8 elasticitati arterelor este amortizaté unda de soc sistolicd si o parte din energia sistolicd este Inmagazinata sub forma de energle Cia s/z.x 2 peretilor arteriali ~ aceast’ energie este retrocedatd coloanel de s8nge in timpul diastolel ~ prin aceste variatil pasive ale calibrulul arterelor mari are loc transformarea ejectiei sacadate a séngelui din inima in curgere continua prin artere ~>contractilitatea este proprietatea vaselor sangvine de 2-si modifica marcat lametrul lumenulul prin contractarea sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor permitand un control fin al distributiei DC c&tre diferite organe si tesuturi = tonusul musculaturit netede al vaselor de singe depinde de activitatea nervilor simpatici, presiunea arterials, activitatea unor mediatori chimici, concentratia local8 a unor metaboliti = Suraat totale sctyn a relucestr eee semnieat spre periei - viteza de curgere va fi ip'¢u Supratata de sectiune ~ circulatia séngelui prin artere se apreciazé mésurand¢presiunea arterial, debitul sangvin, rezistenta periferic& =a “>presiunea arterialé: sSngele circuld in vase sub o anumita presiune care depaseste presiunea atmosferic’ cu 120 mm Hg in timpul sistolei ventriculare stdngi (presiunea arterial& maxim’) sl cu 80 mm Hg in timpul diastolei (presiunea arteriala rminim8/diastotics) arterele sunt vase prin care sngele pleacd de la inima spre suprapuse: la exterior adventicea, apoi o tunicé ~—p3 2~ 12 om presiunea séngelul se apreciaz3 indirect prin mésurarea tensiunii arteriale care se determina m&surand contrapresiutiea care se aplicd la exteriorul arterei Pentru a egala presiunea s&ngelui din interior ~ factorii care determin’ presiune; alé sunt: _elyack propos oa Peedi cardia€ variazd see arterial rezistenta perifericd reprezintd totalitatea factorilor care se opun curgeri sAngelui prin vase; : vase; este dp cu vascozitatea sangelui si lungimea vasulul, cea mai mare rezistenté se intalneste la nivelul arteriolelor & volumul sangvin {volemia) variaz’ in concordant’ cu varatia lichidelor extracelulare (LEC); in scéderi ale volumulul LEC scade volemia si se produce 0 scddere a presiunii arteriale (hipotensiune), in cresteri ale LEC, creste volemia si se Produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune) inicio Prep <-slasticitatea peretilor vasculari varia i Gu presiunea arterial; elasticitatea contribule la amortizarea tensiunii arteriale in sistolé gi la mentinerea ei in diastold; elasticitatea peretilor vasculari scade cu varsta D=P/R ~ debitul este dp cu presiunea sangelut si ip cu rezistenta ~ viteza sangelui in artere este de 500 mm/s si0,5 mm in capilare ~ aceasta se datoreazé cresteriisuprafetel de sectiune a teritoriului capilar de 1000 de ori fat8 de cea a aortei ~ hipertensiunea arterialé sistemicd reprezint8 cresterea presiunil arteriale, sistolice si/sau diastolice peste 130 mm Hg respectiv 90 mm Hg ~ hipertenslunea determina cresterea lucrului mecanic al inimii care poate afecta vasele sangvine precum i rinichii, inima si ochii ~>¢irculatia venoasa -venele sunt vasele prin care sngele se intoarce de la ‘fesuturi la inima ~venele au in aleStuirea lor.” ~ 3 tunici cu cteva deosebiti: in venele situate sub nivelul cordului, endoteliul acopers din loc in loc valvale in forma de cuib de randunicd care fragmenteaz8 si directioneaz3 coloana de sange - volumul venos este de 3 ori mai mare decét cel arterial (circa 75% din volumul sangvin) ~ presiunea sAngelui in vene este foarte joas’ - la originea sistemulul venos (ventile) presiunea este defO mm Hg si la varsarea venelor cave in Ad este de 0 mm Hg - deoarece suprafata de sectiune a venelor cave este mai mici decét a venulelor, viteza_de circulatie a séngelui venos creste de la venule 0,5 mm/s spre inima, atingand valoarea de 100 mm/s in cele doua vene cave - datorita structuril peretilor venosi care contin cantitati mici de tesut elastic si tesut muscular neted venele prezintd distensibilitate si contractlitate - Intoarcerea séngelul venos la inima are mai multe cauze:-actiunea de pomp’ cardiac -aspiratia toracic§,-presiunea abdominala,pompa muscular’,-gravitatia si masajul pulsatil ~actiunea de pompa cardiac este cauza principalé a Intoarce sangelui la inima — fou-~ inima creeaz’ si mentine permanent o diferent de presiune intre aort& (100 mm Hg) si Ad (0 mm Hg) ~ inima functioneaz4 simultan ca © pompé aspiro-respingStoare, trimite sange in bit sistolei ventriculare spre aort8 si concomitent aspir’ sdngele din venele cave in ~aspiratia | ale presiuni racic este un factor care contribuie la mentinerea unor valori scazute venele mari din cavitatea toracic8, cénd in inspiratie scade presiunea intratoracics, venele se destind 5 activeaz8 intoarcerea sAngelu a inima ~>presiunea abdominalé reprezinté presiunea pozitiva din cavitatea abdominalé care impinge sdngele spre inima; in inspiratie cand prin contractia diafragmului care apasa asupra organeler abdominale, comprim’ venele sub-clafragn, fortind séngele st Inainteze in sens antigravitational Mee ~>pompa muscular’, in timpul contractillor musculare, venele profunde sunt golite de snge iar in perioada de relaxare dintre 2 contractil venele profunde aspiré sange din venele superficiale = refluxul_sangvin este impiedicat de prezente valvelor (la venele membrelor inferioare) ->gravitatia favorizeaz’ curgerea séngelui din venele situate deasupra Ad si are efect negativ asupra intoarceril sangelui din venele membrelor inferioare ->masajul pulsatil este efectuat de artere asupra venelor situate Tn acelas! pachet vascular avand afect favorabil asupra Intoarcerii venoase ~intoarcerea séngelui la inima are o mare important pentru reglarea OC deoarece © inima s&ngtoas8 pompeaz’ conform legli Inimil atata sdnge cét primeste prin aflux venos © - cuprinde ->¢élle respiratori: RtapUImenTay(cavitatea nazals, faringe, laringe, trahee, bronhil principale) {arborele bronsic) Qepramanit este alcStuitS din 2 spatil simetrice numite fose nazale situate sub baze craniului si deasupra cavit3tii bucale rfovele nazale sunt despartite de septul nazal si comunicé cu exterioul prin ori narinare ijaterior fosele nazele prezint8pirarida nazald ia in interior fosele sunt acoperte Ge mucoase naval cate n partea superloar8 prints mUeSaSalGl@et iar Tn partes ‘inferioar sate . ste o réspantie intre calea respiratorie sicea digestiva ont... formé de trunchi de piramida, triunghiued baza in sus para comunic’ printr-un orificiu cu faringele delimitat anterior de eplglots “Tringele este un organ cu dublé functie,respiratore sfonatorie prin corzile vocale — doc