- fibrele musculare netede sunt asezate In benz sau straturl In fesutul conjunctiv; uschiul neted multiunitar este ale&tuit din fibre musculare separate, neunite intre ele prin punti intercelulare si de aceea depolarizarea va avea loc doar la nivelul capetelor si nu se raspandeste pe distante mari FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI! FUNCTIILE DE RELATIE ~ particip& SN, organele de simt, glandele endocrine si aparatul locomotor SN - SISTEMUL NEQVOS 11. SNC: - somatic: encefal si miduva spinarii ~ vegetativ: simpatic (m&duva spindril) si parasimpatic (TC, m&duva spinarii centrale $2-S4) Ls 2, SNP: - somatic: nervi spinal cranieni, ganglioni nervosi - vegetativ: nervi spinali,cranieni, ganglion! nervosi ~ SN, Impreun cu cel endocrin regleazd majoritatea functillor organismulul; SN. somatic regleaz3 activitatea musculaturll scheletice; SNV regleaz& activitatea musculaturii netede viscerale a inimii sia glandelor exocrine si endocrine ~ Intre SN si sistemul endocrin exist8 o stransé interdependent = componentele functionale ale SN sunt: compartimentul senzitiv si motor ~ compartimentul nervos senzitiv care cuprinde centril nervosi unde sosesc informatt culese de la nivelul receptoriior ~ compartimentul motor care prelucreazi informattile primite si transmite comenzile la efectori (striat/muschi) = prin urmare, fiecare organ nervos are 2 functii fundamentale: functia senzitivs, functia motorie si functia psihicd la nivelul emisferelor cerebrale in care se realizeaz3 legatura dintre functia senzitiv8 si motorie + Jesutul nervos este alcdtuit din neuron! s! nevrogiii(celulegliale) ~‘euronul este unitatea morfofunctionala a SN; neuronii au form’ si dimensiuni diferite - forma neuronilor poate fi: ->stelatd (neuronii din coarnele anterioare ale maduvei) ~oval8/rotunda (neuronii din ganglionil spinall) ~>piramidald (neuronii din zonele motoril ale scoartel cerebrale) >fuziformi (neuronii din stratul profund al scoartel cerebrale) 7a4 ~>neuron: - corp neuronal (pericarion) ~£prelungiri neuronale (dendrite-prelungiri periferice si axon-prelungire centrala) ~ dup& numérul de prelungiri, neuronli pot fiz : ‘>ulpolari, care au aspect globtil2t o singurd prelungire, cea axonicS (ex: celulele cu con si bastonas din retin8) “bipolar, de forms rotundé oval8/fuzlform cu 2 prelungii ce pornesc de 12 polii opusi ai célulel; una este axonul, cealalt’ o dendritd (ex: neuronli din mucoasa olfactivs, din reting, din ganglionti Corti si Scarpa) ‘>pseudounipolari, care prezint’ o prelungire ce se divide in T, care are 0 dendritd ce se distribule la periferie (receptor), iar axonul patrunde in SNC (ex: euronii din ganglionii spinali) semultipolari, care au forma stelatd, piramidal8 sau piriformé cu numeroase dendrite ramificate si o prelunglre axonic’ (ex: neuronii din coarnele anterioare medulare, din reting, din bulbul olfactiv, din scoara cerebralé, din scoarté cerebeloasé) ~ dpa functional, ne S ‘receptor’ (senaitivi): somatosenzitivi si viscerosenzitivi @ motori: somatomotori, visceromatori Dintercalari (de asociatie) |.oneuronilreceptori, prin dendritele lor receptioneaza stimulii din mediul extern sau din interiorul organismului £->neuronii motor, prin axonil lor transmit comenzi la organele efectoare: musch! striati, netezi sau glande 3 ->neuronil intercalari fac legature intre neuronil senaitivi si cel motori ~ corpul neuronului este format din:membrand subtire cu structur& lipoprotele’ ce poarté denumirea de neurilems si care acoper’ corpul neuronulu in interior se afi citoplasma numit8 neuroplasmé care contine organite celulare comune (ribozomi, RE, mitocondril, nu contine centrozom) “in neuroplasm’ se mal aflé incluziuni pigmentare si organite specifice: corpli tigroiat (Niss!) si neurofibrilele = corpli tigroizi se aflé atat in corpul celular cét si la baza dendritelor si sunt mase dense de REG cu rol in metabollsmul neuronal (sintezd de proteine neuronale) se gasesc si neurofibrile care se afld in neuroplasma si in dendrite si axon si butoni terminalis! au rol mecanic, de sustinere si rol de conducere a Impulsulul nervos fn neuroplasmé se afld un nucleu unic la neuronii motor, senzitivi si de asociatle, cu 1-2 nucleoll = neuronii SNV central/periferic deseori prezinté un nucleu excentric sau nuclei dublii/muttiplii = dendritele sunt mai groase in portiunea lor initlal8, apol se subtiaz’ si contin neurofibrile si corpit Niss! la baza lor = ele receptioneaz’ si conduc Impulsul nervos spre corpul neuronal aferent (centripet/celulipet) a Abe= axonul este o prelungire unicé, lung’, uneori de 1 m, este mai groasd si este 0 Prelungire obligatorie ~ contine in interior citoplasms specializatd numité axoplasmé, tn care se gases mitocondrit, vezicule ale RE si neurofibrile Z ~ la exterior este acoperit de o membran& numité axolem§ cu rol important in Propagarea impulsulul nervos ~ de-a lungul traseului su, axonul emite colaterale perpendiculare pe directia s2 si care se ramificd in portiunea terminala : - ultimele ramificaii, butonii terminal, contin mici vezicule cu mediatori chimici care Usureazd transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor ~ butonul mai confine neur¢ rile si mitocondrii ~ axonil neuronului SNP sunt acoperiti de 3 tecl: teaca de mieliné, teaca Schwann, teaca Henle ~ aXonii neuronilor din SNC sunt acoperrti doar de teace de mielind ~>teaca de mielin este dispusé sub forma unor lamele lipoproteice concentrice de culoare albé-sidefie = €8 prezinta discontinuit’i/strangulatli Ranvier (noduri) care reprezinta spatiul dintre 2 celule Schwann ~ tolul_mieline! este de izolator electric care nu permite scurgeri de curent si determina cresterea vitezei de conducere a impulsurilor nervoase ~ la axonii neuronilor din SNP, teaca de mieling este produsd de celulele Schwann; 0 celulé produce pentru un singur axon = axonil cu diametrul mai mic de 2 microni si fibrele postganglionare nu au teacd de mielind - [a_axonii SNC, teaca de mielina este produsd de oligodendrocite/oligodendroglii; o celul8 produce pentru mal multi axoni ~>teaca Schwann este reprezentatd de celulele Schwann care se dispun in jurul tecii de mielina; intre 2 strangulatii Ranvier se afla o singura celula Schwann. ‘~>teaca Henle este o teacé conjunctiva, continu, care separ’ membrana plasmaticd a celule Schwann de tesutul conjunctiv inconjurator ~ este o teacd cu rol in permeabilitate si rezistent& = corpul celular al neuronului formeaz8 in nevrax substant’ cenusie, lar extranevraxial formeazé ganglionil nervosi spinali si cranieni (si vegetativi) ~ prelungirile _nervoase formeazi in nevrax calle de conducere (ascendente, descendente, de asociel@fy lar extranevraxial formeaza nervii periferic, spinal « cranieni - dpdv functional, nervil sunt: senzitivi, motori si micsti (care au in alc senzitive si motorii) = Nevrogiiile, al céror numar depaseste la mamiferele superioare de 10 ori numérul de neuroni - corpul celular al nevroglillor are forma si dimensiuni diferite si de asemenea cu un numér variabil de prelungiri = se cunosc mai multe tipuri de nevroglli: celula Schwann, astrocitul, oligodendroglia, celulele ependimare, celulele satelite a lor fibre Aye= nevrogliile sunt celule care se divid Intens find elementele raspunzBtoare de aparitia tumorilor din SNC hu contin neurofibril set corp Nil u rol de suport pentru neuron, ol trofic, rol de protecte, rol fagocitar (microglia), ‘rol in sinteza tecii de mieling sin sinteza de ARN sia altor substante pe care le cedeazd neuronului ~>proprietatile neuronulul: Dercitabilitatea Deonductibilitatea = excitabilltatea reprezinté generarea unui potential de actiune iar conductibilitatee, propagarea acestui potential spre alt neuron sau organ efector ~ aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membrane! neuronale determin’ tn zona invecinat® aparitia unui now potential de actiune ~ prin urmare, aparitia unul potential de actiune Tntr-un anumit punct al axolemel este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior = ig cazul axonilor amiclinic| potentialul de actiune poate sé apard in orice ronda rmambranél i poate fi condus intr-o singur& aiectie deoarece in directia copusé, unde s-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractard absoluta = la_nivelul_axonilor mielinizati, potentialul de actlune apare [a nivelul nodurilor Ranvier si sare de la un nod la urmatorul deoarece mielina este un izolator electric si nu permite scurgeri de curent, jar aceasta modalitate se numeste saltatorie, prin care viteza de conducere a impulsului nervos ‘este mult mai mare, de 100 m/s, fata de 10 m/sin fibrele amielinice ~>singps3) este o conexiune functionala intre un neuron $i co alt& celula, care ‘Tn SNC este tot un neuron (sinapsd neuro-neuronala), ier ‘Tn_SNP este 0 celula efectoare muscular’ sau secretorle numit plac’ motorie sau joctiune neuro-muscularé ->clasificarea sinapselar- Gdups structurile implicate, sinapsele sunt: @ neuro-neuronale: axosomatice, axodendritice, axoaxonice $i ‘dendrodendritice ®neuro-efectoare: placé motorle @ psu functional sunt: @ chimice: colinergice {acetilolina) | adrenergice (noradrenalina $i adrenalina) Welectrice Dapdval efeculu,sinapsele sunt @ evxctator (se produce depolargrea men drags! postsinaptice si, aparitia unui potential postsinaptic ‘excitator, card $¢ propagayy Cl uel aherge Wel ©) inhibitorii (mediatorul chimic/neurotransmitator este acidul gamma aminobutiric, cand creste permeabilitatea membranei postsinaptice pentru close produce hiperpolarizarea si aparitia unui potential postsinaptic inhibitor care nu se autopropaga) “>componentele une! sinapse chimice sunt = ge cutie? a eye‘Dterminatie presinaptica, reprezentats Contine vezicule cu mediat de butonul terminal al unui axon care ‘or chimic (peste 40 de mediator!) @ fanta sinaptics este un spatiu de 200-300 anstromi 4° G celula postsinaptica care Prezint& receptori pentru mediatorul chimic | ~>modul de functionare > Impulsul nervos ajuns la bi cuante de mediator chimic © mediatorul chimic interactioneazé cu Feceptori specifici de pe membrana Postsinaptic’, determing ‘tonul terminal determina eliberarea in fanta sinapticd de Qsumatietemporas G sumatia spatiais 5 {h Sazul sumatiel temporale, 2 potentiale Postsinaptice excitatorii produse prin descércarea de mediator chimic din aceeasi fibré presinaptica se pot suma, j determindnd un potential mai mare > fn cazul sumat ‘in miocard, musct ~>oboseala transmiteril sinaptice ~Simularea repetata si rapid a sina pa weucele, scad excitabltatea sinapselor,altee, Cum ar fi cafeina, cresc excitabilitatea sinapselor >reflexul - matematicianul de reflex ~ Faspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor; arcul reflex ~ atereflex: receptor, cale aferenté, bbaza anatomicd a actului reflex este centrii nervosi (reflecsi,cale eferenté, efector - lb->receptorul este o structurd excitabilé care réspunde In stimull prin varlatli de Potential, gradate proportional cu intensitatea stimulului ne ~Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale, diferentiate si specializate in celule ‘senzoriale (auditive, vestibulare si gustative) ~ alfi receptori sunt corpuscull senzitivi care sunt mici organe pluricelulare alcdtuite din celule, fibre conjunctive gi terminatii nervoase dendritice (exteroceptori si Proprioceptori) e + uneori, chiar terminatille butonate ale dendritelor tndeplinesc rolul de receptori: durerosi, neuronul receptor olfactiv ~la nivelul receptorului are loc transformares energiei stimululul in influx nervos — ~>clasificarea receptorilor en Free ae a tlah TRA a. exteroceptori b, proprioreceptori im, Sinteroreceptori (Zin functie de tipul de energie pe care o prelucreazé: a, chemoreceptor! b. fotoreceptori «. termoreceptori 4. mecanoreceptori Gn functie de vitezS de adaptare: a. fazicl b. tonic ( exteroreceptorii primese stimuli din afara organismului 1.) 2 proprioceptorit primesc stimull de la muschi, tendoane, articuatii si informatii despre pozitia corpulul si permit controlul miscéri \--interoceptorit primese stimuli din interiorul organismulul 1 = chemoreceptorii sunt stimulati chimic: mugurii gustativi, apataful olfactiv, corpii Carotidieni si aortici ° A = Sunt considerati chemoreceptori si nociceptoril deoarece sunt stimulati de ,Substantele chimice eliberate de celulele distruse ~ fotoreceptorii sunt stimulati la lumina: celulele cu con si bastonas ~ termoreceptorii réspund la variatille de temperatur’: TNL ‘d+ mecanoreceptorii sunt stimulati de deformarea membranel celulare: tactill pentru vibratil si presiune @ receptor fazici la aplicarea stimulului réspund cu o erestere a activitStli, dup care af desi stimulul se menting, ulterior scade activitatea lor (receptorul olfactiv) 4- receptorii_tonici prezinté pe toats durata aplicarii stimulului activitate relativ constanté: receptorul vizual ~>calea aferentd este reprezentata de termina senzitivi din ganglionii spinali sau cranieni ~>centrilreflecsi cuprind totalitatea structurlior din SNC care primeste si prelucreaz’ informatille de la receptor! sitrimit comenzi spre efectori receptorii til dendritice si axonice ale neuronilor alte® = SNC are 3 nivele majore functional ji, nivelul subcortical (TC) sinivelul cortical ~>calea eferent’ este alcatuité din axonii neuronilor somatomotori si visceromote prin care comanda este transmis’ la organul efector >efectarii sunt muschii striati pentru reflexele somatice si musct exocrine pentru reflexele vegetative nivelul maduvei ori netezi si glandele MADUVA SPINARIL « este situaté fn canalul vertebral format prin suprapunerea orifclor vertebrale si Pe care nul ocups in intregime deoarece ritmul de crestere al coloanel vertebrale este mai rapid decat al maduvei = are forma unui cilindru usor turtit anteroposterior si o lungime de 43-45 cm cu variatil individuale = limita superioard a m&duvel corespunde géuri occipitale sau emergentei primulul nerv spinal cervical, iar limita inferioara se afia in dreptul vertebrei L2 = sub vertebra 12 maduva se prelungeste cu conul medular, lar acesta cu filum ‘terminale; de o parte si de alta @ conului medular si filumului terminale nervii lombari gi sacrali au directia aproape verticalé si formeazd coada de cal = mduva prezinta in dreptul regiunii cervical si lombar& 2 portiuni mai voluminoase numite intumescente (dilatari) cervical’ si lombar& care corespund inervatiei membrelor superioare si inferioare = pe fata anterioar§ m&duva prezinta un sant mai adanc numit fisura_median’ anterioar8; posterior prezinté un sunt mal putin adanc numit sang median posterior = corespuneétor loculul de intrare a radacinil posterloare @ nervulul spinal se afl” sanjul postero-lateral, lar corespunzétor locului de iesire a rédacinli anterioare nervului spinal se aflé santul antero-lateral ->structura méduvei spindrit - maduva este alcatuitd din: ‘esubstant’ cenusie amsubstanté alb’ substanta cenusie este dispusé la interior si are aspectul Iiterei H tn sectiune ‘transversalé gi este alcatult8 din corpul neuronulul - bara transversala a H-ului reprezint& comisura cenusie care are in centru canalul ependimar ce contine lichid cefalorahidian, ier portiunile laterale ale H-ulul sunt anterioare, 2 posterloare, 2 laterale sunt mai Itate in regiunea dilatarilor = sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare; axonii somatomotori formeaz’ rdécina anterioar3 (ventrala) a nervilor spinali ‘Seoarnele_posterioare _(dorsale) contin neuroni senzit (somatosenzitvi 3 viscerosenzitivi) care au semnificatie de Il n, Ifiind situat in ganglionul spinal Deudioveniroe, pletoeutonal ade>coarnele laterale sunt vizibile In regiunea cervical& inferioar&, In regiunea lombara superioar8, toracal3; contin neuroni vegetativi ~ in jumtatea posterioar’ a coarnelor laterale se gisesc neuroni viscerosenzitivi, Jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gésesc neuroni visceromotori simpatici, Preganglionari ai c&ror axoni intr8 In r&dacina anterioars a maduvel spindrili $1 formeaz’ fibrele preganglionare simpatice ~ Intre coarnele laterale si posterioare, in substant& alba a m4duvei, se afl substanta Feticulat’ care este mai bine individualizaté in regiunea cervicala si este formaté euroni dispusi in retea care se g’sesc in jurul canalulul ependimar pe toat8 lungimea sa > Substanta albé se aflé la exterlorul mSduvel sl este dispus’ sub forma de cordeane: 2 posterioare, 2 laterale si2 anterioare ~1n cordoanele de substanta albi se gisesc: fascicule ascendente (senzitivel, situate in general periferic @fascicule descendente (motorii), situate spre interior fatd de cele senzitive @ fascicule de asociatie, situate profund, in imediata vecinatate a substantei cenusit + intre peretele osos al vertebrelor si mEduv8 se afl 3 membrane ale meningelor. spinale (vertebrale) care asiguré protectia si nutritla maduvel ~ membrana externa se numeste gura mater; ere structuré flbroasé, este rezistent’ s1 este separatd de peretil canalulul vertebral prin spatiul epidural ~ arahnoida are o structurd conjunctiva si este separaté de duramater prin spatiul subdural si de piamater prin spatiul subarahnoldian care contine lichid cefalorahidian (cr) ~ piamater este o membran& conjunctiva, vascular, cu rol nutritiv, care acoper’ maduva si p&trunde siin santuri sl fisuri; In grosimea ei se gasese vase arteriale ~>functile m&duvel spinarit: ~"@functia de conducere @functia refers ~>functia de conducere le ascendente ale sensibilitstil: ->sensibilitatea @exteroceptiva; - termicd si dureroasa ~ tactilé (grosier8/protopatic§ si fin8/epicritic’) (@)proprioceptiv’: - kinestezicé/constienta (pentru simtul pozitiel si migcarii in spatiu) - inconstient& (de control al misc) ©interoceptiva/visceroceptiva ~>sensibilitatea termicd si dureroasi este condusé prin fasciculele STL; receptorli se gasesc fn piele si sunt TNL atdt pentru sensibiltatea dureroasé c&t si pentru cea termics ~Jn se afié in ganglionul spinal, 2 c&rui dendrit& lung’ ajunge la receptori, iar exonul patrunde pe calea réd&cinil posterioare in m&duva si face sinaps8 cu neuronil senzitlvi din cornul posterior care reprezint& lin (clewtoueweri) “49mpear" - axonul il n se Tncruciseaz’ si trece In cordonul lateral opus, formand fasciculul STL care ured prin maduva iC pnd la talamus unde face sinapsé cu Il nua = axonil ln se proiecteaz’ pe scoarta cerebral, in aria somestezic& primar’ din lobul parietal, girus postcentral >sensiblitatea tactilé_grosiera_(protopatic’) este condusé prin fasciculele STA; receptorii sunt in piele §| reprezinté corpusculli Meissner sidiscurile tactile Merkel -[n se aft in ganglionul spinal, a cérui dendrit’ lunga ajunge la nivelul receptorlior, iar axonul patrunde pe calea rAdacinii posterioare in maduva si face sinapsi cu neuronil senaitivi din cornul posterior care reprezint’ fin Gleam ex Om) = axonul II n se incruciseaza si trece in cordonul anterior opus, formand fasciculul STA cu traiect ascendent prin maduva si TC pand la talamus unde face sinapsé cu in - axonul Ill n se proiecteazi in scoarta cerebrald, in aria somestezica 1 din lobul parietal - fasciculele spinotalamice sunt fascicule incrucisate le nivel medular si au originea in cornul posterior medular.(II n) ~>sensibilitatea tactilé find (epicritic8) este condus8 pe calea cordoanelor posterioare prin fasciculele spinobulbare; receptorii sunt corpusculli Meissner si discurile tactile Merkel dar cu un camp receptor mai mic 7 nse afla in ganglionul spinal, a carui dendrité lunga ajunge la receptori, iar axonul de asemenea lung intr in cordonul posterior de aceeasi parte, formand fesciculul Gracilis (Goll) si Cuneat (Burdach); fasciculul Cuneat apare doar in m&duva toracal superioar’ si m&duva cervical = axonul il n din nucleii Gracilis si Cuneat din bulb se tncruciseaz’ si formeazé decusatia senzitiv’, dupa care au traseu ascendent spre talamus, formnd lermniscul medial care face sinapsd cu ili nin talamus oT - axonul [il n se prolecteazé in scoarta cerebral, tn aria somestezica primara din lobul parietal; fasciculele spinobulbare sunt fascicule neincrucisate | nivel medular si au originea in ganglionul spinal (1 ~>sensiblitatea_proprioceptivi kinestezic3 este condusd tot prin fasciculele spinobulbare; receptorli pentru sensibilitatea kinestezic8. sunt _corpusculil neurotendinos! Golgi si corpusculi! Ruffin! ->sensbbilitatea sitene ie control al miscérii) este condus prin fasciculele spinocerebeloase direct (dorsal) sau Flechsig si incrucisat (ventral) sau Gowers = receptorii sunt fusurile neuromusculare; I'n este situat in ganglionul spinal a c&rui dendrit’ ajunge la receptor lar axonul pe calea radacinii posterioare intra in mduva si alunge in substanté cenusle unde face sinaps& cu neuronii senzitivi din cornul posterior care reprezint&iin - axonul lin se comporté astfel: fie trece in cordonul lateral de aceeasi parte, formand fasciculul spinocerebelos dorsal (direct) fie trece in cordonul lateral, de partea opusé, adica se incrucigeaz’ si formeaza fasciculul spinocerebelos ventral (Incrucisat) - ambele fascicule au tralect ascendent prin m&duva si ajung tn TC unde se comport’ ‘in mod diferit: -20 —> fasciculul spinocerebelos dorsal strabate doar bulbul si pe calea PCI ajunge la Scoarta cerebelului(paleocerebel) ->fasciculul spinocerebelos ventral (Incrucisat) strdbate toate cele 3 etaje ale TC (bulb, punte, mezencefal) si apoi merge de-a lungul PCS pnd la scoarta cerebelului (paleocerebel) ~>cile sensibilitatii interoceptive + viscerele, in conditii normale, nu reactioneaza la stimuli chimicl, termicl, mecani iar influxurile nervoase interoceptive nu devin constiente > numai in cond li anormale, viscerele pot fi punctul de plecare al senzatiei Gureroase; receptorii se gésese In peretii vaselor de sAnge si ai viscerelor sub forma de TNL sau corpusculi lamelati nery spinal:Dradacina posterioar’ (dorsala-senzitiva) | _qzptrunchi mixt ->ramuri (dorsald/mixt8, ventrali/mixts, / comunicant’ alb3/mixt8, meningeals/mixta), care les din trunchi si ramura comunicanté cenusie (ganglion fe / laterovertebral/paravertebral), care intra in trunchi @rddacina anterioar’ {ventralé-motorie) ~ rdcina_postetioard prezint& pe traiectul siu ganglionul spinal cu 2 feluri de Neuroni senzitivi: somatosenzitivi si viscerosenzitivi somatosenzitivi au o dendrit8 lung’ care se conecteaz’ cu exteroceptoril din piele sau cu proprioceptorii din aparatul locomotor, iar axonul intré in maduv3 pe calea rada posterioare, unde: ->face sinapsa cu Il n in coarnele posterioare ->poate face sinaps cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, Inchizand un arc reflex monosinaptic ->unii axoni mai lungi iau calea cordonului posterior si ajung la bulb, unde fac sinaps8 cu lin ~ neuronii viscerosenzitiviau si ei o dendrité lungd care ajunge la visceroreceptorri din organele interne, iar axonii lor ajung pe calea radacinii posterioare in maduva, la jumatatea posterjoard (dorsala) a coarnelor laterale (zona viscerosenzitiva) ~ ridacina anterioar’ este alc&tuit8 doar din axoni: exonii somatomotori (alfa si gamme) din cornul anterior medular si axonii neuronilor visceromotori din jumatatea anterioard a coarnelor laterale = cele 2 rdacini, posterioard si anterioard, ale nervului spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, care este mixt si are in structura sa fibre somatosenzitive, viscerosenzitive, somatomotorii si visceromotorii + trunchiul nervului spinal dup un scurt traiect de la iesirea se din canalul vertebral se desface in ramurile ventrala, dorsala, meningeala si comunicanta alba - prin ramura comunicantS cenusie (a 5-2) .intré fibra vegetativa simpat postganglionaré in trunchiul nervului spinal - ramurile dorsale si ventrale au in alcdtuirea lor fibre somatosenaitive, somatomotorii si fibre visceromotoril postganglionare provenite din ramura comunicanta cenusie - ramurile dorsale se distribuie la pielea spatelui si la muschii santurilor vertebrale; ramurile Ventrale se anastomozeaza (impletesc) intre ele si formeazé plexuri: cervical, brahial, lombar si sacral ~ la nivel toracal, ramurile ventrale nu se anastomozeaza ci se dispun metameric formand nervi intercostali - ramurile ventrale se distribuie la pielea si musculatura regiunil anterioare a trunchiului si la membrele superioare si inferioare - ramurile meningeale contin fibre viscerosenzitive si visceromotorli postganglionare (vasomotoril) pentru vesele de singe din meninge 235— rammura comunicant3 alba contine fibre preganglionare mielinice cu origines in jumatatea anterioar8 a coarnelor lateral si fibre viscerosenzitive 3 ramura comunicanté cenusie contine fibre visceromotoril posteané : oe amielinice care se distribuie la musculatura neted& a vaselor de sénge din ple oA vaselor de singe din muschii somatici, la glandele din tegument sebacee si sudoripé sila muschil erectort ai firelor de par ~>functia reflexd s = miduva spindriirealizeaz8 functia reflexé prin intermediul substantel cenusii de cétre neuronii somatici si vegetativi si aceste reflexe sunt: >reflexe: @somatice: miotatice (monosinaptice) si polisinaptice (nociceptive) Qade mers By vegetative: simpatice si parasimpatice (in coarnele laterale S2-S4) - reflexele miotatice sunt reflexe monosinaptice st constau in-contractia bruscé a unul muschi ca réspuns la intinderea tendonului sau (ex: reflexul rotulian, care se evidentiaza prin lovirea cu un ciocan de cauciuc a tendonului muschiului cvadriceps femural cdnd se constaté extensia gambei pe coaps’ datorité contractie muschiului cvadriceps) - feceptoril sunt fusurile neuromusculare, calea aferentd este asigurat de neuronit somatosenzitivi din ganglionul spinal si prelungirile acestuia: dendrite si axon ~ prelungirea dendritic, lung3, ajunge la nivelul receptodlor in portiunea central a fibrelor fusului neuromuscular, iar prelungirea central axonic8, scurta, p&trunde in maduva prin rédacina posterioara si se bifurca: ->0 ramificatie face sinapsé cu neuronul somatomotor din cornul anterior de aceeagi parte, Inchiznd arcul reflex miotatic ->0 alt ramificatie face sinapsa cu || n din coarnele posterioare, iar axonul acesta formeazé fasciculele spinocerebeloase incrucisate (Gowers) af i = sinapsa dintre neuronul senzitiv din ganglionul spinal si cel miotatic din coarnele anterioare reprezint& centrul reflexului miotatic - eplea eferenté este reprezentaté de axonul neuronulul somatomotor din coarnele anterioare, iar efectorul este fibra musculard striat’ ~ reflexele monosinaptice sunt strict limitate, nu iradiaza si au un timp de latenta scurt; ele au rol in mentineree tonusului muscular $i a pozitiel corpului + relflexele polisinaptice sunt reflexe nociceptive ce constau fn retragerea unui memibru ca rspuns la stimularea dureroasd a acestuia ~ sunt refiexe de aparare (ex: reflexul de flexie/de Indepartare a zonel stimulate din fata agentului nociv care a provocat durerea) = receptoril sunt in piele si sunt TNL; céile aferente sunt prelungirle neuronilor somatosenzitivi, dendrite si axon din ganglionii spinali, centrli sunt Polisinaptici formati din: ~>neuroni senzitivi ce reprezinta Il n ->neuroni de asociatie Sneuroni motor!~ calea aferenté este reprezentat8 de axonii neuronilor motor! somaticl cu originea in Coarnele anterioare medulare, iar efectorul este mugchiul flexor care retrage membrul din fata agentulul care a provocat durerea * teflexele polisinaptice au proprietatea de a iradia la nivelul SNC, antrenand la elaborarea rspunsului un numar crescut de neuroni ~ studiul legilor care genereaz’ fenomenul de iradiere a fost facut de catre(eluger: 1. leges localizarii 2. legea unilateralitati 3. legea simetriel(bilateralitsyi) 4, legea iradierii 5, legea generaliz&rii ~ Teflexele vegetative medulare: in m&duva spingrii se glsesc centrii unor reflexe ‘Vegetative in coarnele laterale medulare sl anume: in coarnele laterale din m&duva toracalé_ in vegetative pupllodilatatoare si cardioacceleratoare win coarnele laterale ale maduvei toracolombare se gisesc centril reflecsi care Fegleazé vasomotricitatea, centrii vasoconstrictor! si vasodilatatori; deasemenea mai 8sim centrii reflexelor sudorale, pilomotorii si de motilitate a TD/gee in coarnele laterale lombosacrate se glsesc centrii reflexelor de mictiune, defecatie Si sexuale; in L112 (centrii simpatici), care inhib& si $2-S4 (coarnele laterale Parasimpatice), care stimyleazé reflexele de mictiune tS se gésesc centri reflexelor TRUNCHIUL CEREBRAL(TC)) ~ este situat in continuarea maduvei spinarii si cuprinde trei etaje: bulbul rahi Puntea lui Varolio si mezencefalul per pee = prezintd dous fete: ventralé (anterloars), dorsalé (post 8) =Dpiata ventrals (anterioarg) Casal babaDare ti Inferioars marginea caudal a decusatiei piramidale, iar limita superioar& este santul bulbo-pontin, unde-si au originea aparent nervil cranieni = bulbul prezint& pe linie mediand fisura median’ anterioeré, lateral cordonuler anterior devin piramidele bulbare, delimitete de santurile antero-laterale - piramidele bulbare contin fibrele fasciculelor piramidale ~ In afara santurilor antero-laterale se afl cordoanele laterale care le continu’ pe cele medulare, iar in partea superioara a cordoanelor laterale se aflé o formatiune mic8, ovoidal8, numit8 oliva bulbar, delimitat’ de santul retroolivar, unde se afld originea aparenté a nervilor cranieni IX, X, XI si santul preolivar, unde se afl nite vervilor cranieni XII re ca limita inferioara santul bulbo-pontin si limita superioara santul ponto-mezencefalic ~ puntea se prezinté sub forma unei benzi transversale de substanta alba: inea ure- pe linie mediand se afld an acter lac, lateral se afld piramidele pontine care contin fibrele fascicululul piramidal - lateral de piramidele pontine se afla originea aparent& a nervului cranian V etajul mezencefalld (peduncular) este limitat inferior de santul ponto-mezencefallc, Tar superior de chiasma optic’ ~ etajul peduncular prezint picioarele pedunculilor cerebrali, care sunt dou’ cordoane de substanta alba, divergente cranial, lar in profunzimea lor trec fibrele fascicululul piramidal ~ In spatiul dintre picioarele pedunculului cerebral (interpeduncular) se afl8 originea aparenté a nervulul cranian ‘ata darsali Lnosterioar’) ~ se vede numal dupé indepartarea cerebelului de care este separat prin ventriculul IV + etajul bulbar prezint3 in partea inferioard santul median posterior, apoi cordonul posterior in care se gisesc fasciculele spinobulbare Gracilis si Cuneat ~ in partea superioar’, bulbul prezint& trigonul bulbar, care Impreund cu trigonul Pontin formeaza ventriculul iV ~ si bulbul si puntea prezint3 lateral pedunculil cerebelosi inferiori (PCI), care leag’ bulbul de cerebel si mijlocii, care leag’ puntea de cerebel ~ etajul mezencefalic cuprinde cel 4 coliculi cvadrigemeni: 2 superior si 2 inferior! ~ intre coliculii superiori se afid glanda epifizs ~ sub coliculii inferior! se afl3 originea aparentd a nervulul craniamV ~ coliculll superiori sunt legati de corpii geniculati laterali (CGL), iar cet inferiori de corpil geniculati mediali (CGM) em crcl ners asc + : fibrele senzitive si senzoriale ale nervilor cranieni sunt echivalente coarnelor posterioare medulare “Snuclell senzitivi bulbart nucleul tract spinal al nervului V (trigem@n) unde fac sinapsa cu in o parte din fibrele senzitive ale nervului V ~ nucleii vestibulari contin iln pentru fibrele ramurii vestibulare a nervulul Vill nucleul solitar contine Ii n pentru fibrele senzoriale (gustative) ale nervilor Vil, IX, X Gouclelisenzitivi gent ~ nucleii cohleari ce confin ll n pentru ramura cohleara a nervului Vill si nucleul principal pontin al nervului V, contin I n in care fac sinapsé fibrele senzitive ale nerv ~>aucleii senzitivi mezencefalici = nucleul tract mezenceTalle al nervului V contine ll n pentru fibrele senzitive ale nervului V, care deservesc sensibilitatii proprioceptive a fetei -26(de origine) contin neuroni somatomotori di i somatomotori de origine pentru fibrele ‘motorii ale nervilor cranieni ae = sunt echivalenti coarnelor anterioare medulare “nuclei motori bulbar ~ nucleuT ambiguu de erigine pentru fibrele motorit ale nervilor IX, X, XI si nucleul motor al nervului Xi! Phucleii pontini ~nucleul motor al nervului, vi nucleli motori mezencefalic ~ sunt de origine pentru fibrele motorii ale nervilor cranient Il, IV. ‘CSnuclelivegetativt contin neuroni de origine pentru fibrele visceramotorli Ratasimpatice ale nervilor cranieni Sunt echivalengi jumatatii anterioare a coarnelor laterale Squcleil vegetativi bulbar ~ nucleuf salivator inferior ~ nucleul dorsal al vagulul (cardiopneumoenteric) functiile TC: functia Feflexd si functiajdeseonducerey “trunchiul cerebral ¢ste-sediul unor reflexe somatic vegetative ~reflexeGgmationt ~refiexul de deglutie devon de stranut, de tuse reflexe Cegetativetulbare> - reflexe secretorii dgesive (gastrosecretor, pancreaticosecretor, biliosecretor, enterosecretor) si reflexul secretor al glandelor salivare parotide sevcentrii reflexelor vegetative motorii digestive, reflexe cardiovasculare, cardioinhibitoare si cardioacceleratoare le~centrii reflexelor respiratorli =reflexeomat reflexul cor (de clipire), reflexul masticator, reflexul mimicii ->reflexe Vegetative pont - reflexe salivare pentru glandele salivare sublinguale si submandibulare si reflexe lacrimale =~. eflexeomatice mexencefalce> = reflexe statice si statochinetice de m - reflexe oculocefalogire si reflexe acusticocefalogire reflex ~reflexul pula fotomotor de micsorare ® pupilei (pupiloconstrictor) = refiexul de acomodare ge vederea la apropiere ~ s¢ realizeazé prin substanté alba care contine cdl ascendente provenite de la nivel medular (spinotalamice, spinocerebeloase) ~ fibre senzitive cu originea in nucleil senzitivi din TC, fibre aferente si eferente care leags TC de cerebel, fibre cu origine cortical8 piramidale, care controleazé motilitatea voluntara, fibre cu origine corticalé si subcorticald, fibre extrapiramidale pentru motilitatea involuntard, automata si semiautomata = In substanté reticulate @ TC se afd cli multisinaptice care formeazd sistemul Feticulat activator ascendent SRAA) /// S: ~ neuronii substantei reticulat@ primesc colaterale de la calle ascendente specific si ale analizatorilor ~ proiectia la nivel cortical este difuz’ si ngspecificd si rolul informational redus, in schimb, provoacd o stare de excitabilitate corticala crescut8, numita reacth® de trezire care permite s& fle receptionati stimuli cei mai importantidpdv fiziologic ntinere a pozitiei corpului NERVII CRANIENI ~ apartin sistemului nervos periferic si sunt in numar de 12 perechi ~ la.nivelul TC se afld griginga reals pentru fibrele motorii si nucleii senzitivi unde fac sinapsi cu In fibrele senzitive si senzoriale ale nervilor cranieni ~ la nivelul TC se aflé si originea aparenté, adic locul pe unde intr’ in trunchi fibrele senaitive si senzoriale si pe unde ies din trunchifibrele motorli = nerviicranieni sunt: Q@senzoriali: |, i, Vit Q motori: Il, IV, VI, XI, Xil @micsti: v, vil, 1X, X = nervii cranienifll, Vi 1%, X au tn constitutia lor si fibre parasimpatice preganglionare cu originea fn nuclei vegetative parasimpatis aiTc NERVII OLFACTIVI (I)~nervi senzoriali = au Or. in celulele bipolare din mucoasa olfactivé de la polul bazal pleacd axonii celulelor bipolare care se inmanuncheazé $i formeazé nervii olfactivi care strébat lama cluruitd a osului etmoid si fac sinapsé cu In tn bulbul olfactiv unde se afld celulele mitrale (neuroni multipolari) care reprezintd I! n ~ axonil Il n formeaza tractul olfactiv care se proiecteazé pe fata mediald a lobulul temporal, gir hipocampic si nucleul amigdalian ~ nervil olfactivi conduc informatii legate de miros la scoarfa cerebral NERVII OPTIC! (II) ~nervi senzoriali = sunt alc&tuiti din axonit celulelor multipolare din retin care parasesc globul ocular Printr-o zona micd, lipsita de receptori, numit’ pata oarb& (papila optica) ~ nerviloptici contin fibre neincrucisate din zona temporalé si nazalé a aceluiasi ochi + fibrele din regiunea nazali se Incrucigeazé si formeaza chiasma opticd, iar de aici ‘incepe tractul optic = tractul optic contine fibre netncrucigate din reglunea temporal si fibre incrucisate jin regiunea nazala oe = fibrele tractului optic, In majoritate, fac sinapsa in CGL sau CGE din metatalamus =, = axonul celui de-al ll n se proiecteaz8 tn lobul occipital, in jurul scizuriicalcarine , 7% fob tw e wrod a NERVII OCULOMOTOR {I!!) ~ nervi motori = au dou componente: somatomotorie si visceromotorie parasimpatic’3 = Q.r. pentru fibrele somatomotorit se afla in nucleul motor al nervului Iii din merencefal = pentru fibrele parasimpatice preganglionare (fibre visceromotorii), O.r. se aflé in rnucleul vegetativ accesor al oculomotorului din mezencefal = 0.a. se afi8 th spatiu dintre picioarele pedunculilor cerebral {interpeduncular) ~fibrele motorii (somatice) se distribuie la majoritatea muschllor striati (extrinseci) ai globului ocular si anume: drept superior, drept inferior, drept intern, oblic inferior si ridicdtor al pleoapei - fibrele parasimpatice se distribule la musculatura neted’, muschii intrinseci ai irisului cu fibre circulare sila muschilcillaricu fibraccirculare uy oertty OH Muwesolee? a4 abet Ue. NERVIITROHLEARL (Iv) eel OU Ke e alae -nervi motori tu: ptic: Mj A ra bacttevtii Or, se aflé in nucleul motor al nervului {V din mezencefal - O.a. se afld pe fata posterioar’ a TC (mezencefal) sub coliculll inferiori (substanta cenusie a coliculilor=iama ee ee ic sapencr a glitalay cule NERVII TRIGEMEN| (V). - nervi micsti cu fibre somatosenzitive si fibre somatomotorii =29 -we, wera WAAL". Tae a) “foun oniters “aigbgt To saatet (ae ented ge pesctels “por of enatey we ~ O.r. pentru fibrele somatosenzitive se aflé in ganglionul trigeminal (Gasser) de pe traiectul nervului, care confine sn, iar In se aflé tn nuclei senzitivi din cele trel etaje aleTC © = prezint& trei ramuri: oftalmic8 si maxilard (nerv oftalmic si maxilar)-rsenzitive $1 ramura mandibular (nerv mandibular)->mixtd ~ Or. pentru fibrele somatomotorii se afi in nucleul motor al nervului V din punte ~ 0.2, se afi pe fata anterioara a punti, lateral de piramidele pontine + fibrele senzitive ale celor trei ramuri inerveaza pelea frungjl, pleoapa superioar’, conjunctiva ocular, aripile nasulul, pielea obraiilor, dingl superior, mucoasa bucal3, bolta palatine, dintii inferior, pielea barbiei, deservind sensibilitatii.exteroceptive si deasemenea, se distribuie si la muschii masticatori deservind sensibilitatea proprioceptiva > fibrele motorii somatic’ inerveaz’ muschii masticatori, determinand ridicarea mandibulelin actul masticatiei Fact aeeritine ale teler 9 ramurd bc olecehsidd NERVII ABDUCENS (v1) ~nervi motor! ~0.r.1n nucleul motor al nervului VI din punte ~ 0.2. In gantul bulbo-pontin ~ inerveazé muschiul drept extern al globului ocular NERVIL FACIAL! (VII) ~ nervi micsti care au in componenta lor si fibre parasimpatice - O.r, pentru fibrele senzoriale se afid in ganglionul geniculat de pe tralectul nervului, care contine In, iar In se afl in nucleulsolitar din bulb ~ pentru fibrele motorii, O.r. se afla in nucleul motor al nervului Vil din punte - pentru fibrele parasimpatice, O.r. se afla in doi nuclei Parasimpatici: salivator ‘superior si lacrimal din punte ~ O.a. se alfa in santul bulbo-pontin - fibrele motoril inerveaz8 musculatura mimicll - fibrele parasimpatice se distribute la glandele ead imucoasa nae) prota si la glandele salivare sublinguale si submandibulare -fibrele senzoriale se distribuie la muguril gustativé ne corp fantgrion), (3 B , courdserls sae solehe 6 cau’ NERVII VESTIBULO-COHLEARI (VIII + nervi senzorial| ~ prezinta doud component: vestibular& si cohleard (acustic’) ~ O.r, pentru componenta cohleard se afl in ganglionul spiral Corti care contine | n, iar In se alfa in nuclei cohleari din punte > Pentru ramura vestibularé, O.r. se afié in ganglionul vestibular Scarpa care reprezinté sin, iar In se afld in nuclellvestibulerl din bulb ~ 0.2, se afld in santul bulbo-pontin ~ fibrele ramuril vestibulare receptioneazé informatii in legitur& cu echilibrul de la urechea interns ~30-~ ramurd cohleard receptioneazs informatliin legatura cu auzul de la urechea Interna NERVII GLOSOFARINGIENI (IX) ~nervi micsti care contin si fibre parasimpatice - Orr. aa fibrele iets gustative se afl tn ganglionii cranieni de pe traiectul Rervului care contin | n, jar In se afld in nucleul solitar din bulb ~ pentru fibrele motori,O.. se aflé Tn nucleul ambiguu din bulb ~ Pentru fibrele parasimpatice, O.r. se afl8 in nucleul salivator inferior din bulb ~ 0.2, se afld in santul retroolivar a = fibrele senzoriale gustative inerveaz’ mugurli gustative din 1/3 posterioara @ limbii ~fibrele motorii inerveaz’i muschil faringelui ~fibrele parasimpatice se distribuie la glandele salivare parotide NERVII VAGI/PNEUMOGASTRIC! (x) Rervi micsti care contin si fibre parasimpatice + Or. pentru fibrele senzoriale se afié in gangli Contine In, iar In se alfa in nucleul solitar din bulb ~ pentru fibrele motorli, O.r. se 2fl8 in nucleul ambiguu din bulb ~ Pentru fibrele parasimpatice, O.r, se aflé tn nucleul dorsal al vagului ~ 0.2. se afid in sanul retroolivar ~ fibrele senzoriale culeg excitatii gustative de la baza rédécini ‘emigdaliang, faringiand, epigloticd) - fibrele motorii inerveaz muschii laringelut si faringelui ~ fibrele parasimpatice se distribuie la organele din torace si majoritatea organelor din abdomen ~in torace se distribuie Ia inima, pl&méni, esofag «in abdomen se distribule fa stomac, tot intestindl subtire, ficat, pancreas, rinichi, lao rte din intestinul gros (cec, colon ascenglent si color ve pole “TE SS FEENEY OBEN le ast. ihe NenvILAccESoRI(x) COMMA » He ob pa ud, rasuyrs 1B ee -nervi motor Shobak aa’ A apuuege let ~ prezint§ dou’ radacini: bulbara si spinala abdomu ~ O.r, pentru rAdcina bulbar& se afl tn nucleul ambiguu din bulb pentru rédacina spinald, O.r. se afiS in coarnele anterioer superioare +0. pentru rd&cina bulbar8 se fla fn santul retrootivar + Pentru rdddcina spinal, O.a. se afi in santul antero-lateral al mEduvel cervicale. superioare = rAdcina bulbard formeazs o ramurd interna mugchiilaringelui +, fddécina spinal se distribuie print _ramurd extern sternocleidomastoi nal de pe traiectul nervului care limbii (mucoasa fe ale maduvei cervical care se distribuie algturi de nervul X la la mugchii ~ nisitrapezel Alene W— pari wel era rue see gouen aay te Tteparle ter 8 ray) NERVIIHIPOGLOS! (xi) Fj ee eoitia Hb div rad- billy ae “eb. coi thas ‘cle, Zed. pak 3y—~nervi motor! = O.r.In nucleul motor al hipoglosului din bulb -O.a. in santul preolivar - inerveazi muschii limbii CEREBELUL - este situat in etajul inferior al cutiei craniene, tn spatele bulbului si puntii, cu care delimiteaz cavitatea ventricululul IV - ocupé fosa posterioard a craniului si este separat de emisferele cerebrale printr-o excrescent a durei mater cerebrale numita cortul cerebelului = are forma unui fluture cu dou’ portiuni laterale voluminoase numite emisfere cerébeloase si o portiune mediand numité vermis * - suprafata cerebelului este br&zdat de santuri paralele cu diferite adanciml: unele superficial;.dar numeroase, delimitand lamelele sau foliile cerebelului, altele, mai adanci, delimitand lobulii cerebelul 2 santurl foarte adanci (fisura primaré si fisura posterioara), ce elimiteaed bi cerebeluul = lobii cerebelului sunt: anterior (paleocerebel) ~>posterior (neocerebel) ->floculonodular (arhicerebel) -pstructure cerebelului este alcatuit din substanté cenusie 51 substanté alb3 = substanta_cenusie se afld at&t la exterior, forménd scoarta cerebeloasé, cat si in interlorul masei de substant8 albé, formand nuclei cerebelosi in vermis sunt nucleii fastigiali(arhicerebel) - In paleocerebel sunt nuclei globos! si emboliformi ~{n neocerebel, nuclei dintagi = scoartd cerebeloasé este alcdtuitd din trei straturi celulare: ->la exterior, stratul molecular - >stratul mijlociu al celulelor Burchijege -la Interior, stratul glanular - scoarta cerebeloas’ inconjoar§ substanté alba situate la interior si trimite prelungiri, dand aspectul unei coroane de arbore, de unde si numele de arborele vietii - cerebelul prezintd legéturi cumaduva, cu TC, cu talamusul si cu scoarta cerebral = Gerebelul este legat de bulb prin PCI, care contin fibre aferente si eferente - de punte este legat prin PCM, care contin doar fibre aferente - de mezencefal, prin PCS, care contin fibre aferente si eferente ~>aferente prin PCI - fasciculul spinocerebelos direct (dorsal) - fasciculul olivocerebelos - fasciculul vestibulocerebelos =3p-+ fasciculul bulbocerebelos ~eferente prin PCI = pleaci de la nucleli fastigiall, fasciculul fastigioolivar (cerebeloolivar), fastigiovestibular (cerebelovestibular), fastighoreticulat (cerebeloreticulat) ~>aferente prin PCM ~ fasciculul corticopontocerebelos care ajunge la neocerebel ~>aferente prin PCS - fasciculul spinocerebelos ventral (Incrucigat) ~>eferente prin PCS ~ pleacd de la nucleul dintat la nucleul rosu fesciculul dentorubric (cerebelorubric) si ‘a talamus dentotalamic si apol la scoarta cerebrala dentotalamocortical ~>functille cerebelulul ~ athicerebelul are rol in reglarea echilibrului corpulul ~ extirparea sa duce la pierderea echilibrului ~ paleocerebelul are rol fn reglarea tonusului muscular ~ extirparea sa duce la exagerarea reflexelor osteotendinoase sila tulbursriin mers ~neocerebelul are rol in reglarea migcérilor fine ~ extirparea sa duce la pierderea precizie! migcéiilor fine sila tulburéiri in mers ~ prin conexiunile sale aferente si eferente, cerebelul este legat bidirectional cu scoarta cerebraffesciculul corticopontocerebelos, fasciculul dentotalamocortical) ~ cerebelul prezinté control asupra echilibrulul, tonusulul muscular si coordonarea migcdrilor voluntare si automate + principalele conexiuni ale cerebelului sunt cu-analizatorul vestibular, cu analizatorul Kinestezic (fasciculul spinocerebelos) + extirparea total a cerebelului este compatibila cu supravietuirea, dar, in primele 2ile apar grave tulburari motorii: astazia, astenta gi atonia ~ astazla Inseamné tulburari ale ortostatismului, adic& imposibilitatea de a sta in picioare dacé nu existd o baz de sustinere larga ~ astenia Inseamng scéderea fortel voluntare - atonia Irseamiciminuares tonusului muscular - dupa aproximativ o lund de zile (céteva luni), tulburarile mentionate se atenueaz’ deoarece sunt preluate prin activitatea scoartei cerebrale DIENCEFALUL (creier intermediar) -aleétuit din: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus >talamusul este alcdtuit din doud mase de substantS cenusie situate de o parte si de alta @ ventriculului tl + are conexiuni cu maduva spindrii, TC, formatia reticulate, scoarta cerebral8 si cerebel ~el ndeplineste, prin nucleii sai, functia de releu, de asociatie si nespecific’ a3- functia de releu reprezint& statia sinapticd pentru caile sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive constiente, interoceptive sipentruunele cai senzoriale = exceptie face calea olfactivi, care nu are releu talamic si calea vizuala st audtv’, care au releu in metatalamus : = functia de asociatie este realizaté prin nuclei talamiel de asociat, care realizeazé Conexiuni cu arille corticale, senzitivo-motoril siarille corticale de asociatie = - funetia nespecificé este realizaté prin nuclei nespecificl din substanta reticulat $i care regleaza ritmul somn-veghe si are rol tn elaborarea unor procese afecti emotionale epitalamusul este situate posterior de ventriculul ill si este alcdtult din glanda epifizi si un nucleu olfactivo-somatic (habenular) in care se realizeazd orientarea capulul spre sursa de miros ->metatalamusul este situate inapoia talamusulul sl este alc&tuit din doud perech! de CG: laterali (externi) si mediali (interni) = CGL sunt statie sinapticd cu al Ill n pentru fibrele cai vizuale (optice) = CGM sunt statie sinapticd pentru calea auditiv8 cu al IVin - coliculii superiori prezint& conexiuni cu CGL + coliculif inferior’ prezintd conexiuni cu CGM ~rhipotalamusul este situate sub talamus, la baza diencefalulul, unde formeszé podisul ventricululut Ii = prezint& substanté cenusie dispus8 sub forma de nuclei anteriori, mijlocit si posteriori = nucleli anteriori, ca si cet mijlo hormont = nucleii anterior! sunt legati de lobul posterior hipofizar prin tractul hipotalamohipofizar = nucleli mijlocii sunt legati de lobul anterior hipofizar printr-un sistern de vase sanguine numit sistem port hipotalamohipofizar ~ hipotalamusul este centrul superior de integrarea, reglare si coordonare a principalelor functi ale organismului ~ are legaturi in special cu paleocortexul, cu care constitule o unitate functional. ~ coordoneaza SNV simpatic prin nuclell posterior si parasimpatic prin nucleii mijlocit sianteriorl contin neuroni neurosecretori care secret = coordoneaza sistemul endocrine prin neurosecretille neuronilor din nucleil hipotalamici ~are rol in reglarea metabolismului intermediar = regleaz8 echilibrul hidric prin centr antidiuretic RD}, - regleaz’ echilibrul energetic si digestia prin centrii foamel situati tn partea lateral a hipotalamusului si centri satietstii situatiin partea ventro-mediala - are rol in termoreglare prin centrii termolizel si termogenezei - intervine in reglarea ritmulul somn-veghe sin reglarea unor acte de comportament setei si stimuleazd secretia de hormon p EiEMISFERELE CEREBRALE (EC) ~ Feprezinté partea cea mai voluminoas§ a SNC si sunt legate intre ele prin fibre comisurale (comisurile crelerului) si Contin in interior ventriculéie laterale | si [Sunt separate intre ele prin fisurainteremisteried > Bctivitatea mai com lex @_membrului supetior drept, precum si localizarea ~ fiecare EC prezints (bazala) Tata laterals) Eee, . Pe fafa Tateralé se observS 2 santuri mai adénc:fisurd (scizura) laterala a lui Syivius Sisantul central Rolando ~ fisura laterala § laterals vivius Incepe pe fata bazalé si parcurge in sens antero-posterior fata laterals Syivius ~ cele 2 santuri delimiteaz§ 4 lobi: ~lobul frontal este situat inaintea santu ~lobu! parietal este situat deasupra scizuriiaterale ~lobul temporal este situat sub scizura laterala ~lobul occipital este situat in partea posterioar& 7 S2hturile mai putin adnci impart lbi tn all sau circumvoluti ; lobul frontal are 4 girl: girul precentral, girl frontal superior, frontal millociu $i frontal inferior ¥ dQ veresau in girul frontal mijociu se afé cent sersului , Frontal acer ceudbiu vere ~ lobul parietal ere 3 Birl: girul postcentral, parietal ‘Superior $i parietal inferior ~lebul temporal are 3 gir: temporal superior, mijlociu st inferior ~lobul occipital are 3 giri: occipital |, i, IN “HEE Mediald) prezinta sanqul Corpului calos, iar deasupra lu se afi8 santul cingult care delimiteazi Gralla Seadle sai teulral & aven- eces, ~ In partea posterioard se afl un ‘sant orlzontal care este scizura calcaring fEp baal) jeoe fate bazaléIncepe fsuralaterlé a ll Syivus, care imparte aceastd fata intr-un 7 [o2-snterlorfoté de fisurd laterals, numit lob orbitals un lb posterior faté de sere laterala , numit lob temporo-occipital + lobu! orbital prezinté un siint cu directive’ antero-posterioar3 numit santul olfactiv Care adaposteste bulbul olfactiv ~ lateral de santul offactiv se afl santurile orbitare care delimiteazs giri orbital, ~ lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colateral si santul ccipito-temporal, intre care se delimiteazé 3 Biri: girul hipocampic, girul occipito- temporal medial si lateral ~>structura EC tat 35°