Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Glande

    Uploaded by

    Andreea Ciupeanu
    4 views10 pages

    Original Title

    Glande (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views10 pages

    Glande

    Uploaded by

    Andreea Ciupeanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    + [Sceptorll maculfri nu detecteazs viteza de deplasare a corpului sau a capulul ci detecteard acceleratia, cel din saculé detecteaz3 acceleratia verticals, cel din utriculs, acceleratiaorizontals ~ Feceptorii analizatorului vest ~ © modificare brusca a pozit Posturii sia echilibrului ~ Crestele ampulare si cupolele gelatinoase de la baza canelelor semicirculare au rol in mentinerea echilibrului in conditile acceleratilor circulare ale capului si corpulut ~ cll celulelor senzitive din crestele ampulare sunt excitatit mecanic@ de deplasare@u. endolimfei ular sunt si sediul unor reflexe de postura ‘apului declangeaza reflexe care ajuta la mentinerea ~ orice miscare de rotatie a capulul su corpulul antreneazs rotatia simultané a canalelor semicirculare, situate tn planul rotatie! neapinatamt 26 (0.00/00 ~ Gin cauza inertiei, endolimfa din aceste canale se ve deplasa relativ in sens opus sl va Inclina cupola in sensul acestei deplaséri ~ Feceptionarea migcarilor circulare ale capului este posibilé datorité orientSrii canalelor semicirculare tn cele trei planuri ale spatiului: frontal, sagital, orizontal GLANDE ENDOCRINE ~ sunt aletuite din celulevepiteliale:secretori care produc substante active numite ‘hormoni si pe care ii elimina direct in singe ~ hormonii sunt substante chimice specifice care actioneaz’ la distanta de locul sintezei si produc efecte caracteristice ~ la nivelul capulul, glandele endocrine sunt hipofiza) si epifiza; Ia_nivelul gatului, ‘tirolda 51 paratiroldele; retrosternal (In spatele sternulul), timusul; in_abdomen, ‘Pancreasul endocrin; ll ichiului, suprarenalele; in pelvis,.ovare) iar in scrot: (Wemporar, activeazd ca gland’ endocrin’ si placental (este orgen prin care se realizeaz8 schimburi maternofetale) = existd si organe care b afara functiel lor principale contin si celule cu rol endocrin ‘duodenul secrets 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitétii secretorii si motoril a tubului digestiv-enterogastron, secretin, pancreozininé, _colecistochinina, enterochinina ‘inichiul secret’ hormonul eritropoetind (sireniné) = deasemenea exist si neuroni secretori din nucleli hipotalamici si alte organe nervoase cum ar fi RAR Aaa AT - sistemul endocrin este un siste inctional complex controlat de SN care regleaza si coordoneazd actiunea umorala a diferitelor organe pe care le integrear: ansamblul functilor organismului = principalul ro al glandelor endocrine este in reglareaimetabollsmUlUVeBlUIelOPy Ban HIPOFIZA (GLANDA PITUITARA) “si i nen spo aekonte pe saua turceascd a osulul \sfenold - are forma rotunjité, un diametru de 4,5 cmisi cantareste 0,5 g (S00 mg), ~ prezinté 3 lobi: anterior, intermediar (mijlociu) 51 posterior ie ~ cel anterior si Intermediar reprezint’ adenohipofiza, iar cel posterior repr “neurohipofiza ~7S%6 din masa hipofizel este reprezentatd de|lobllanterior fiind o simp lama epitelialé care aders la lobul posterior ~ Intre hipofiza si hipotelamus sunt relatti anatomice si functionale > - anatomic, hipofiza este legat3 de hipotalamus prin tijarpitultar8 si anume, intre regiunea median a hipotalamusului (nuclei mijoci) si adenohipoficé, existé 0 legitura_vascularé_ce_ formesz’_sistemulliport_hipotalamohipofizar, descris de anatomistul roman Grigore T. Popa, impreund cu Una Fielding © intre hipotalamusul anterior si neurohipofizé exist tractulhipotalamohipofizar) —D. legitura/ functional’ a hipofizei cu hipotalamusul este realizetd prin produsii de Reurosecretie secretati de nucleii mijlocil i anteriori ai/hipotalamusului~ nuclei mijloci”produc neurosecretistimulatoare (RH) $i inhibitoere (IH) By nucleii anteriori produc ADH gioxitocing + prin neurosecretile produse de hipotalamus se realizeazd controlul si reglarea secretiei glandei hipofize, iar prin intermediué glandei hipofize este coordonata activitatea intregului sistem endocrin = adenohipofiza este situati tn partes anterioard dar se Intinde si posterior, Inconjurand aproape complet neurohipofiz vt a a “harmon adenciptae->non endl md itraterowacmny-aamiliop ©) ~>elandulari tropl: TSH, ACTH, gonadowtropi(FSH siLH)’ (.) 4BSTH [hormon de crestere), impreund cu insulin’, hormonil tiroidieni si gonad. stimuleaza cresterea organelor, condrogeneza, determingnd cresterea tn lungime @ oaselor ~ majoritatea efectelor STH se exercitd indirect prin actiunea unor factori de crestere numiti somatomediney ~ dupa pubertate STH produce ingrosarea caselor lungi si dezvoltarea oaselor late ~ stimuleazé cresterea muschilor si a viscerelor cu exceptia erélerulul’ - determind o retentie de compusi ai Ca, ) K/Ny ~ pe metablismul proteinelor STH este hofmon anabolizant care stimuleaza sinteza de proteine = pe produce hiperglicemie prin glicogenoliz hepatica adic& convertirea glicogenului in glucozé care trece in circulatia sangvina si sciderea consumului de glucozé la nivel celular = pe metabolismul lipidle STH stimuleaz3lipoliza adic8 mobllizeard aciai grasi din depozite adipoase; stimuleaza sinteza de corpi cetonici {acetona, acidul acetil acetic si betahidroxibutiiad” ~58- # ~ secretia de STH are loc in tot cursul vietit iar hipoglicemia, st&rile de stres, inanisia si cresterea concentratiei de AA liberi plasmatici duc la descércéri crescute de hormon somatotrop >modificSri ale secretiel de STH hlpersecretia de STH are consecinte In functie de varst8 asupra dezvoltarii somatice simetabolismul hipersecretia de STH la copii (inainte de pubertate) produce gigantismill caracterizat Prin tal de peste 2m, cresterea exageratd in lungimea extremitatilor iar intelectul nu este afectat ~ hipersecretia qup3 pubertate (la adult) determina acromegalia caracterizat’ prin cresterea exageratd a oaselor fetel, a mandibules,a oasq{Jate, ingrosarea buzelor, cresterea viscerelor {inima, rinich, ficat, limba) si slungires exagerat’ 2 malnilor si Picioarelor ‘sbbeeecren agra: ol determing oprrea’cresterit somatice dar f8r8 oprirex 5 instaleazé piticismul sau nanismul hipafizar + indivizil au talie mic (1,20-1,30 m) dar dezvoltare proportionala si cu intelectul normal - hiposecretia la adult determin’ cagexiaihipofizatal(boala’Simmonds) caracterizat’s printr-o imbatrénire prematur8 provocaté de atrofia jesuturlion re la femeie stimuleazé secrefiallactata aiglandelor mamare sénsibilizats dey estrogen si progesteron - prolactin este un inhibitor al activitatli gonadotrope fiind capabild sé prevind ovulatia - secretia de prolactin’ eregtesin timpul sarcinil atinggnd un varf la nastere si dups aproximativ 8 zile revine la nivelul de control ~ secretia de prolactina este stimulatd si de efort fizic, stresul psihic si chirurgical, hipoglicemie, somn; suptul determing crestereatemporard 2 secretiei de prolactin barbat nu este cunoscutd functia prolacti a? ACTH (hormon adenocorticotrop, corti stimuleaza activitatea secretorie 2 ‘corticosuprarenale, stimuleazd cresterea concentratiel _sangvine de hormonii glucocorticoiai si sexosterolzi ‘asupra secretiel de mineralocorticoizi efectele ACTH sunt mai reduse Gere actiune indirect, dar si actiune directaydeterminand melanogeneza in celulele plgmentare producdnd tnchiderea culorii pielli_ le ~thipersectétia de ACTH produce atat efectul excesulUiideiglucocorticotziycat si efecte: fa nivelul pielli(diabetul bronzat)” le ACTH produce efecte ceracteristice daficitulll de! glucocorticoiziy itreostimulina, tireotropina) stimuleazé sintezaisitiseetetialldelihormont” de TSH duce la hipertiroidism (boala/Basedow)” duce la insuficienta tiroidian’” ~hiposecretia - hormonii gonadotropi controleaza functia gonadelor EB wl Ipigrale determin ceosteren si matrareasotcuaulice ae ; ° wl CEE ava denvlareatubllrseminiterts!sbeTMatOBENO cary > oH (lutei we omele determing oui 1 apart corpul IPP secrete de imuleaza haan © stimuleazs celulele intersttiale, testiculare, Leydig F —Slobul intermediat reprezints 2% din masa hipofiz! gi anatomic face parte din adenohipofizs a ecretd hormonul melanocitostimulant (MSH) care stimulesz3 plament2e2 cal (pigmentogeneza) care HH lobul a Ws oo lobul 4 REN \DH si oxitocina care sunt secretati ra plaque anteror spit evap sob inven % —ADH are ca actiune principala, - flandelor exocrine contribuind la lulelor i = ADH produce si reducerea secretiel tuturor (mentinerea volumulutlichidelor organismulul - fidozeimarl produce vasoconstrctie ducand la cresterea tensiunil arteriale side ‘aceea mai este denumit i i ~fn lipsa ADH tn hiposecretie de| produce diabetul insipid caracterizet prin mai ales prin ind (pollurie) a cBrel cantitate poate s& ajungé tn joare celor « concomitent are loc ingestia unor mari cantitati de apa corespunzat plerdute (polidipsie) mai oxltocina (ocitocina) stimuleaz’ jes in preajma travaliuiui si expulzia laptelul din glanda mamar& datorita contractle! Gellaloritnioepitéliaé care inconjoars alveolele glandel mamere ¥ 2 a GLANDELE SUPE ALE - gues la Seana sw fiecare gland’ are o si portiune perifericé corticalé una intern medulard = corticosuprarenala este de a fel ca 31 Blandele'Sexuale - medulosuprarenala este de la fel ca sisistemul simpatic! - aceste portiunt ~ CSR prezint dela exterior spre interior 3 zone: fosciculats si reticulatd- ~ CSR secret incolesterol. —bo- eae Curit eanitwh BoLTA — tnt > frodel pu [elie vebeale e 5 occ beMe pus Yy ibe a BO Nae ae ' a ; ep ow madugarke 4 fA7 — Leupoet pry parlig / Mees Abas ane e Ne rrilor - ul a BAA Pet — ocespirAluk Phise velu ste fH LEAT oa ‘ abe z 4 TTMCA 2 Prarce caTebake PSs tus TEMP arbtia A RON THLE ‘ acy nerea 1 SRONTALUL Se aslie ex sees 4 ~ Boeken te PAE rALeE phan Serf eiacmae ee masivl bald 2 ‘inamie fate, ufed. PRRIETALELE at. pe tt ben de ceali vi” 7 omics ake colin Car uieie Ee put. ec@s tabolice Pak wt coment ANT. x alle. wx PREATHE Pest. cg SOOM THLGL AT. cue TEMPE hHede att shoudl (lat[ sintezel TERPCOALEE ceeut Gluck fe parks ET nari de Feu ue Fob cot couced corp, Cayply’ marul de 1 Ses etsy pO fhe | ee reall 2 Oud ambranel Vpenoy ctu! asl ‘ cee Pirad at: ia yoke ped. aeulew Taueue’ & allie cy prrielale nei(eec): cn tarde Lewporate (‘eu onal, i shun chls) unde crése catabolismul protemreiy vw-—— abolismul protidic proteinelor hepatice Ptjucidi, produc hiperglicemie prin gluconeogenezé adies sinteza de glucozd din compusi neglucidici (AA, cetoaciai, acil gras!) “iii, GC crese lipoiza avicd degradareatrigiceridelor din esutuladipos care duce la cresterea concentratlel de acizi grasi liberi in plasma (hiperlipemie) la care predomina semnele ~ hlpersecretia de GC determin’ sindromul Cushing dereglarii gi se caracterizeazé prin si ‘I ‘hipertensiune hiposecretia se intalneste in boala Addison =e exosteroizi sunt androgehil asemanétori celor secretati de testicule si indtoricelor secretati de ovare ycestor hormoni o completeaza pe cea a hormonilor ‘sexuali = - rolul lor se manifesta tn cazul aparitiei si dezvoltat - la baieti determina eragterealbarbiel, aimustatilor, dezvoltatea laringelui, ingrosarea vocil, dezvoltarea scheletulul si a masei musculare Ia fete stimuleazé dezvottarea glandelor mamare, depunerea lipidelor Pe soldur, Pe scoapse i: ~ MSR anatomic gi functional este un ganglion simpatic al cérui neuron! prelungiri + hormonii MSR se numesc etecolaminey si sunt adrenlinytGpinefrina-80%6 (oradrenalina (norepinefrina:20%)7 actiunea acestor hormoni este identica cu stimularea simpaticului = principalele actiuni ale acestor hormoni si mediatori chimici sunt: - i produc tahicardie? vasoconstrictle $1 ‘petenne; cep evcbitses im carla dats vsete muscle 3 le contract’ pe cele din plele, mucoase si viscere; noradrenalina are acjiuni "asupra apart respirato’ red Bd musciaturkneted dat bronhile - asupra tubului digestiv determina relaxarea musculaturil netede 2 tubului digestv si contractia’sfincterelor digestive; inhib majoritatea secretillor digestive; contract8 spina sificatul = asupra metabolismulul glucidic produc hipérglicemie prin glicogenoliza hepatica si muscular - asupra metabolismului lipidic produce \lipoliz8y prin mobilizarea grasimilor, stimulnd rezervele adipoase si catabolismul acizilor grasi; adrenalina are efecte predominant metabolice si energetice; dilat& pupil, contract muschil netezi de la baza firelor de par (erectori), produc alerta corticala, anxietate si fricd si stimuleazé SRAA = att secretia CSR cat si secretia MSR sunt stimulate tn conditii de stres (emotii, traumatism, st&ri de Incordare neuropsihicd, fricd, durere, frig, cdldura excesiva) = acesti hormoni au un rol important in reactia de adaptare a organismului in fata Seater interne si externe ~ _hormo Brno = este "Cea mai voluminoasé gland endocrin8 (20-30 g), este localizata tn zona anterioar& a gAtulu intr-o capsuléfibroasé numita loja tioidei = prezint§ 2 lobi lateral unitiintre ei prin istmultirotdian = fesutul secretor al tiroidei numit parenchim glandular este alcdtuit din celule epiteliale organizate sub forma de folicul fn interiorul cSrora se aflé coloidul care este tun material vascos, omogen ce contine tireoglobuling (proteina) care reprezint’ forma de depozitare @ hormonilor tiroldienl: tiroxina (tetralodotironina; T4) si trliodotironina (T3) ~63,- teoglobulina este o protein sintetizatd de celulele foliculare care prin iodarea ‘Moleculel de tirozin& din structura sa rezult& hormoni tiraidieni (T3, T4) + sinteza si eliberarea hormonilor tiroidieni din coloid in sange se face sub actiunea TSH hipofizar ~ Intre foliculitiroidieni se glsesc celule speciale numite parafoliculare sau celule »C” care secreté caleitonina ‘monii tiroidien| cresc metabolismul bazal (MB) si consumul de energie 31 O3in aproape toate tesuturile metabolice active (cu exceptia creierului, testiculelor si uterului) + aU rol in procese;morfogenetice de crestere si diferentiere celulard si tisulard, actiune ce se manifest foarte pregnant la nivelul SN = asupra metabolismului intermediar _glucidic, hormonii tiroidieni produc hiperglicemie prin glicogenoliz hepaticé si stimuleaza absorbtla de glucozs Ia nivel intestinal - pe metabolismul lipidic stimuleaz’ lipoliza prin mobillzarea aciilor grasi din depozitele adipoase si scade nivelul_colesteroluluisangvin (efect hipocolesterolemiant) - pe metabolismul proteic hormonil tiroidieni stimuleaz’catabolismul proteinelor musculare si hepatice sicresc excretia de N ~ efecte specifice pe sisteme si organ “= pe aparatul cardiovascular hormonii tiroidieni cresc forta si frecventa contractilor cardiace si produc vasodilatatie “= pe muschii scheletici cresc tonusul, forta de contFactie si promptitudines rspunsului reflex de tip miotatic —= pe aparatul respirator hormonil tiroidieni crese amplitudinea si frecventa migcérilor respiratoril “= asupra SN. hormonii tiroidient stimuleazS diferenierea _neuronalé, dezvoltarea normalé a sinapselor si mielinizarea - hlpofunctia ticaidiand are consecinge variate In functle de varst ~ Ia copil hipofunctia produce o incetinire a dezvoltdll somatice sl psihice care poate merge pani la cretinism ~ hipofunetie la_adult produce mixedem adicd se produce o diminuare a atentiel, memoriei, capacitétil de tnvitare, reducerea proceselor energetice, MB scézut, fesuturile sunt inhibate cu un edem mucos, pielea uscat8, Ingrosaté, se produce cderea pSrului, apare senzatia permanent8 de frig ~ hiperfunctia tiroidian’ este caracterizaté prin cresterea cu 200% a MB, scderea in greutate, polifagie, nervozitate accentuaté, hipersudorati iar in anumite tipuri de hipertiridism se observi s protruzia globilor ocularl de unde si numele de gus exoftalmic’ deoarece bolnavil prezint8 si gus “0 afectiune a glandel tiroide este gusa endemic& care este o crestere anatomicd @ glandei Insotit8 de obicel de hipofunctie datorité prezenfei unor substante chimice humite gusogene in apa de but si In alimentatle a c&ror actiune, tn lipsa fodulul se exercit® in mod negativ produc&nd hipertrofia glandeitiroide in regiuni sérace In lod 37 | feelarea secretiel glandei tiroide se face prin mecanism feed-back hipotalamohipofizotiroidian n functie de nivelul de hormoni tiroidieni din snge ~taleitonina secretats de celulele ,C” este hormon hipocalcemiant si ajuté la fixarea Cain case 2 cidaree WW), PARATIROIDELE af Lint BABS nur de 4 sunt situate pe fata Posterioarg a lobilor tiroidieni cate 2 \ in 7 contin gelule principale dispuse sub form’ de cordoane care secret3 parathormonul (PTH) 5 celule parafoliculare identice cu cele dea tiroids care secretécalitonina : TAIN este activ asupra:osulu, asupra rinichiulul, asupra tractuul digestv fie prin fecte directe fe prin efectul vitaminel D3 a cirei secrete o contyoleaz’ — la_nivelul sin g Sreste numérul si stimuleaza activphdalSsteoclastelor care - mobilizeazath ase, in Greulatia sangvind sSrurile fosfocaleice [a nivelul tractulul digestiv PTH creste absorbtia intestinala a Ca Ia nivel renal PTH stimuleazd reabsorbtia tubulag a Ca in nefronul distal sinhibarea reabsorbtiei tubulare a fostatioahi anorganici,(C& si Na) Prin toate aceste efecte ETH produce hipercalcemie si hipofosfatemie ; eblares secretiei de PTH se face in functie de nivelul Ca ionizat $i secundar @ fosfatilor ~hipercalcemia inhib secretia de PTH lar hipocalcemia _ hipersecretia de PTH produce boala Reckinghausen, caracterizat8 prin rarefierea aselor deoarece se produc demineraliz8ri osoase ducénd la fracturi spontane iar Ca ‘in exces din sénge se depune in tesuturi sau formeazé calculi urinari = calcitonina este hormonul care produce hipocalcemie iar stimulul care declaseaza secretia de calcitonind este hipercalcemia imuleaz’ secretia de PTH - \W PANCREASUL ENDOCRIN + este © gland mists cu-o components exocring format de acini ancreatici si o Component endocrina reprezentatd de insulele Langerhaus ~pancreasul are 3 portiuni: cap, corp, coads ~ o€Rpul este situat in potcoav’ duodenalé iar coada vine in raport cu splina ~ pancreasul este situatd In apropierea trunchiulul celiac (artera aorta) ~Tn coada pancreasulul se glsesc insulele Langerhaus (1-3% din masa pancreasulul) _ acestea contin celule secretorii alfa (20%) care secretd glucagon, celule beta (60-70 %) care secreté insulind (celule Care secret somatostatina) ~ pancreasul endocrin are rol in controlatéy metabolismul lipidic $i proteic = insulina descoperitd in 1921 pentru prima data de cercetatorul roman Nicolae Paulescu si in 1922 redescoperité de Banting Macleod si Gest pentru care au primit premiul Nobel + insulina este singurul hormon anabolizant pe toate metabolismele inter Blucidic (glicogenogenezd), lipidie [Wpogenez#) s1 proteic (stimuleaz’ sinteza de Proteine) si este singurul hormon hipoglicemiant 64 lui intermediar ghucidic, - pe metabolismul_glucidic insulina creste sinteza de glicogen hepatic (glicogenogenez& hepatic’) si scade gluconeogeneza hepatic’: ~ la fesutul_adipos insulina stimuleaz’ transportul de glucoz’ in tesutul adipos si reste sinteza de glicerol (o parte din glucoz se transforma in lipide) ~ la nivelul musculaturil creste transportul de glucozé si creste sinteza de glicogen Muscular si deasemenea creste glicoliza (consumul de glucoz& la nivel tisular) = Pe metabolismul lipidic insulina creste sinteza de lipide (lipogeneza) la nivelul ficatului si creste sinteza de trigliceride si AG precum si sinteza enzimelor care stimuleazé lipogeneza in tesutul adipos; scade lipoliza ~ Pe metabolismul proteic insulina scade proteoliza hepatic’ (scade degradarea Proteinelor in ficat) si creste captarea AA la nivel muscular si sinteza de proteine musculare ~ deficitul_de insulin (diabetul zaharat) reprezinté 0 boal metabolic’ complex’ caracterizatd prin cresterea glicemiei (hiperglicemie), glicozurle, poliurie, polidipsie, Polifagie (scSderea in greutate) precum si dezechilibre acido-bazice prin sintezd de Corpi cetonici si dezechilibre electrolitice ~ complicatille bolil determina si compromiterea morfofunctional’ a unor tesuturi si organe de importanta vital (SN, cardiovascular sau excretor) ~ hipersecretia de insulin& produce hip@glicemie care in conditii severe poate duce la stare de com’ ce poate compromite functia SN ~ giucagonu! pe metabollsmul glucidic stimuleszd glicgenoliza hepaticS (nu 51 ‘musculara) sI stimuleaz8 gluconeogeneza ~ pe metabolismul lipidie, glucagonul stimuleazs lipoliza ~ pe metabolismul proteic glucagonul stimuleaz’ proteoliza ~ reste forta de contractie miocardicd, stimuleaza secretia biliara si inhiba secretia gastric’ < NU pIFiZA (GLANDA PINEALA) cu care areiconexiunlanatomice si:functionale formand un “xe tit SCO rage supe = secret melatoning si yasotocina latoning are actiune {renatoarewasuprapfunctielsgonadelor, vasotocina ar p> cnelatgning are act wasotocina are puternicé actiune antigonadotropaimal alesiantiLlty extractele din epifizd au si efecte metabolice pe metabolismul glucidic, lipidic, ‘pepifiza are stranse legaturi cu retina "= stimulil luminosi produc prin intermediul nervilor simpatici o redlicerelalseeretieide” ‘melatonin’ — - la intuneric creste secretia de melatonind care franeazé functia gonadelor Wrimusut in prima parte a ontogenezei pnd la pubertate are rol de gland’ endocrind - la pubertate involueaz dar nu dispare complet nici la varste foarte inaintate CA ~in organism timusul are rolde organ limfati : are : iccentral deg A Ta tm eS de eoteliy secretor sj ongan naar eee ale extactelan go idlviualzai hormoni dar au fost evdentate o sere de efecte stimulare a mineraligney eee oe frénare adelor; actiunea de

    You might also like