in organism timusul are rol de organ limfatic central si de gland& endocrind. - are structur mixt5 de epiteliu secretor si organ limfat A “la timus nu au fost individvaizati hormonl dar au fost evidentiate o serie de eFecte ale extractelor de timus: actiunea de frinare a deavotal gonadelor; actiunes 4 stimulare a mineralizaril oaselor; efecte de oprire a mitozelor A ~ hormonii steroizi blocheaza puternic functia timusului determinand involutia acestui organ = unitatea histologied a timusului este labul timic format dintr-o retea de celule reticulare intre care se gisesc timocite (limfocite ,1”) ~acestea sunt celule stem adic§ celule hematoformatoare primordiale provenite din miduva rosie a oaselor si migrate in circulatia sangvin8 si apoi la timus unde sub influenta factorilorlocali sunt transformate tn celulelimfoformatoare de tip »7" sau timocite = timocitele trec in circulatia sangvind si insémanteazd organele limfoide periferice, ‘ganglioni limfatici, amigdale, spling SISTEMUL OSOS (SO) = miscarea se realizeaz® prin intermediul sistemulul osteoarticular cu rol pasiv si @ sistemului muscular cu rol activ si acestea asigur’ miscarea corpulul, miscarea unor segmente ale corpulul si locomotia = dezvoltarea oaselor are loc prin procese de osteogenezs - osteogeneza reprezint3 transformarea tesutulul cartilaginos sau conjunetiv fibros al embrionulul fn scheletul osos al edultului - duund origines lor, oasele sunt; oase de membrand si oase de cartilj tire, (clue ~oasele de membran8 sunt dezvoltate prin osiicare enconeiala evilocaywucb = osificarea desmal8 (de membran’ sau endocgnjuctiva) da nastere oaselor bolt cutiei craniene, parfial claviculelor (cor EY cavieulel) si mandtbulel, de asemnenea realizeaz8 si cresterea in grosime & oaselor lungi pe seama periostului = osificarea encondralé (de cartilal) d& nastere oaselor membrelor, oaselor scurte (vertebre), oaselor bazei cutiei craniene, coastelor, stern si partea lateral a claviculei precum si cresterea in lungime a osulul la nivelul cartilajului de crestere diafizo- epifizar intr-un model cartilaginos hialin a unui os lung aper centre de osificare numit purite cpt de osificare primitiv8 (primar8) mat int in difia gi ulterior in epiizs ificarea epifizelor incepe mai tarziu dup& ce ele au ajung aproape de dimensiunile cy= rman cartilaginoase pans in jurul varstel de 20 de ani cartileje de cregtere (conjugare) diafizo-epifizare - celulele acestor cartilaje prolifereaz’ doar spre lungime a osulul = cresterea In grosime este realizatd de zona intern - dupa ce procesul de crestere a incetat epifizele re de cartilaj hialin numit cartilaj articular =n jurul varstel de 20-35 de ani cartiljele de crestere sunt inlocuite de fesut 050s, iar epifizele se sudeaz’ la diafize - EELELETUTFeprezinté totalitatea caselor agezate in pozitie anatomic3 ~ dup forma lor oasele sunt: lungi, late s/ scurte la care se adauga oase sesamoide si case alungite ‘~oasele Jungi la care predomind lungimea, oasele mer (humerus, radius, ulna, femur, tibie si fibuls) =oasele Jate la care predomin’ latimea si inalti scapule, coxale) = oasele scurte in care sunt eproximativ e} slindltimea (carpiene i tarsiene) = In grosimea tendonului muschiului cvé = oasele alungite (coastele, claviculele) la care pre diafizd si epifizd >scheletul: 1. capulul ->neurocraniu (8 case): -2 perechi (parietale, temporale) - 4 neperechi (frontal, occipital, ‘etmoid, sfenold) ->viscerocraniu (14 oase): -6 perechl (maxilare, palatine, zigomatice, nazale, cornete nazale inferioare, oase lécrimafe) -2 neperechi (vomerul, mandibula) diafizd si realizeazd cresterea In a periostulul man acoperite cu un strat subtire mbrelor superioare si inferioare imea (parietale, frontal occipital, stern, gale cele trei dimensiunl: lungimea, latimea fadriceps femural se afi rotuld (os sesamoid) domin’ lungimea dar nu prezintd NS 2. trunchiulul »coloana vertebrala (33-34 vertebre) ~rcoaste (12 perechi) spstern ~>bazinul (pelvis 050s) 3, membrelor ->superioare: - centura scapular ~ scheletul membrelor propriu-zis ->inferioare: - centura pelviand ~ scheletul membrelor propriu-zis - vertebrele sacrale s-au sudat si au format osul sacru care este me n nepereche triunghiul cu baza in sus = fetele laterale prezint8 o suprafata de articulare pentru osul coxal « varful sacrulul indreptat In jos se uneste cu baza coccisulul = coccisul rezultd prin fuzionarea celor 4-5 vertebre coccigiene vertebrele toracale au corpul cilindrlc, diametrul_ transversal anteroposterior ; vertebrele lombare sunt cele mai mari au corpul cel mal voluminos si diametrul transversal este dublu fat de cel anteroposterior si nu are apofize transverse ~ sunt formate posterior dintr-un are osos care se anterior dintr-un cartilaj costal = sunt tn numar de 12 perechi: 7 perechi de co: false; 2 perechi de coaste flotante (libere) ~ Coastele adevérate se articuleaz’ direct cu ster ~Geastel false 8,9 s|10se aticuleazd cu sternul prin intermediul coastei a7-a ultimele coaste flotante(libere) nu ajung la stern si sunt in numér de 2 perechi ~ Posterior scheletultoracelul este alcdtult de cele 12 vertebre toracale ~scheletul membrului superior Jui, protejeaz’ elui egal cu cel articuleazi cu vertebre toracale iar aste adevsrate; 3 perechi de coaste nul prin cartilajele sternocostale ~62—~ Gentura scapulara leags membrul superior de torace si este format din claviculd s| scapula (omoplat) : clavicula este un os lung de forma literel $ culeat care lateral se articuleaz’ cu scapula si medial cu manubriul sternal + scapula este un os lat, triunghiular, cu baza tn sus si lateral se articulesz’, cu humerusul re = scheletul bratului este aledtuit dinosul humerus; antebraful din radius'lateral, medial @ ulna care este fixa ~ ulna se articuleazé cu humerusul : ene train, format din oase carpiene (8), metacarpiene (5) si falange (14); le carpiene (scafoid, semilunar, piramidal, pisiform, trapez, trapezoid, osul mare, sul cu cérlig) ~>scheletul membrului inferior = centure pelviana leagd membrul inferior de scheletul trunchiului si este format: din gasele coxale care anterior se articuleaz’ intre ele formand simfiza publand iar posterior se articuleazé cu osul sacru forménd pelvisul osos_ r fecare os coxalprovine din sudarea 2 3 case: Ion (superior), ichion (posterior I pubis (anterior) = sudarea se datoreaz’ adaptarii la rolurile $0 ~ oasele indeplinesc mal multe rolurl funetionale: rol de parghi de aparat locomotor, rol de protectie pentru unele organe vitale, rol antitoxic, rol de sediu principal al organelor hematopoetice si rolin metabolismul Ca, P i electroliti - asupra oaselor actioneazd muschli asigurénd sustineree corpului si locomotia «ge formeaz’ palnil de ordinul sil = parghille de orc Lin care punctul de sprijin este situat intre fora activ’ si rezistenta care se ‘afl in planuri opuse {articulatia craniului cu coloana vertebrala, in tare punctul de sprijin este Tn articulatia capului cu coloana vertebral, forts activ’ ‘este reprezentat& de muschit cefe! lar rezistenta este reprezentatd de greutatea fetel) -63-+ pSrghille de ordinul Il In care punctul de sprijin it dupa si in plan opus de sprilin este la varful pici iorului, fezistenta asele tarsiene, forta activa este reprezentat’ : arghil de ordinul il! tn Care punctul de spri Fezistentei i fortel de actiune. (articulatia dint in ‘care punctul de sprilin este articulatia cotul $i tezistenta sunt oasele antebratului) scene Protejeazd organele vitale cum ar fi: cutla cranlan’ protejeazS encefalul, canalul vertebral (rahidian) protejeaz’ méduva spinSrii, cutia toracicé protejeaz’ inima si plamanii, bazinul osos protejeaz’ organele pelvine 7 oasele retin numeroase substante toxice (Pb, F, Mg) care accidental au pétruns In Organism si apoi le elibereaxs treptat in singe incdt si nu creascd prea mult Concentratia sangvind a toxiculul si astfel si prevind efectele asupra altor organe ~ oasele reprezinta sediul principal de formare a elementelor figurate ale sngelul ~ la copii toate oasele contin maduva rosie hematopoeticS, la adult doar oasee late Contin m&duva rosie hematogen’ ~ canalul central al diafizelor oaselor lungi la adult contine maduv galbend care este {esut adipos cu rol de rezervaya varstnici m&duva este cenusle nefunctionali ~ oasele reprezint’ principalul rezervor de substante minerale ale organismului in special fosfocalcice 2eomporitia chimics a caselor ~ osul confine 20% api si 80% réziduu uscat ~ reziduu uscat este alcdtult dintr-o matrice organic solid ce contine 90-95% fibre de colagen si un mediu omogen numit substan’ fundamental’ care impreun’ formeazd oseina ~ matricea organicé este foarte mult intérit8 de depozitele de séruri de Ca - fibrele de colagen se extind in primul rand de-a lungu!linllor de fort de tensiune si dau osului marea sa rezistent# la tensiune - srurile minerale in special reprezentate de fosfatul de Ca iar cea mai important’ substanté cristaling este hidroxiapatita - la nivelul oaselor au loc procese metabolice de sintezd de substanté osoasé- mineralizare si procese de demineralizare = PTH si cortizolul stimuleaz& procese de demineralizare, calcitonina stimuleazs procese de mineralizare - vitaminele din grup A, D, E si Cstimuleazi metabolismul oaselor = © particularitate metabolicé 0 constituie marea afinitate a substangelor fund le fata de sérurile minerale Srticulatlile punt organe de legaturd intre oase si reprezinté sediul miscdrii jupa gradul de mobilitate articulatille suntsinartroze si dlartroze ~ sinartroze: sincondroze, sindesmoze, sinostoze = dlartroze: amfiartroze (articulatii serimobile), artrodii (articulztii mobile sau sinoviale) | piciorului in care punctul este la articulatia oaselor gambel cu cde muschiul triceps sural lu) iin este situat inaintea si in plan opus tre osul bratului si cele ale antebratul ul forga de actiune muschil antebratului yo* Sitartrozele sunt articulatii fixe, imobile, Cate Se executa sunt foarte reduse aa ata intre oase se interpune fesut fibros (suturile craniene=fontanele: parietotemporale) 18 sincondroze intre cas = la sinostoze intre oa sindesmozele se osificd ~ dlartrozele sunt articulati cu un grad variabil de mobilitate seers au suprafete articulare plane sau usor concave (articulatia dintre vertebrelor care se fac prin interpunerea discurilor intervertebrale) a eos Sunt articulatii cu mare mobilitate si migcdrile la nivelul acestor articulati fe forma suprafetei articulare Miscarile se pot realiza in jurul unui ax, a dous axe sau a trei axe Todiile prezints urmatoarele elemente structurale: suprafete articulare sferice Sau ‘concave acoperite de cartilaj articular; capsula articular care protejeaz articulatiile ‘U poseds cavitatea articular’ iar migcérile @ se interpune tesut cartilaginos (simfizele: pubian8) Se se interpune tesut osos; cu vérsta si sincondrozele si _rambrana sinoviala este stratul profund al capsulel articulare care secret lichid sinovial ~ cavitatea articular’ este un spatiu ce contine lichid sinovial ~ ligamentele articulare sunt formagluni articulare care se inser pe cele 2 oase ale articulatiel, contribuind la menginerea in contact a suprafetel articulare SISTEMUL MUSCULAR = reprezint componenta activa a miscarii - este format din mugchi scheletici care au tn structura lor fesut muscular striat = forma mugchilor este variaté = muschii sunt ->fuziformi (biceps, triceps) ->triunghiulari (mugchiul piramidal al abdomenului) ->de formé patrulatera (muschiul marele dorsal si marele drept abdominal) >in forma de cupol8 (diafregma) ->in forma de trapez (muschiul trapez) ->muschi circular (orbicularul buzelor, al pleoepelor, muschii auriculari si sfincterele) ->structura musehiulul: - corpul muschiului - tendoane (de origine si de insertie) = corpul muschiului este portiunea central muscular mai voluminoas’ - tendoanele sunt 2 extremit3t/ de culoarea alb-sidefie care au in structura lor tesut moale fibros : = unul dintre tendoane se inseré pe osul fix si reprezint§ originea mugchiulul iar celalalt tendon se prinde pe osul mobil si se numeste insertia mus ~H4-~ originea muschiulul este unic’ in general dar sunt si muschi cu mai multe origin biceps, triceps, evadriceps ~ s9rpul muschiului este format din fibre musculare striate; la exterior corpul prezint& © membrand conjunctiva numita fascia muschiulul sub care se afl o lam’ de tesut Conjunctiv numit epimisium din care pornesc tn interior septuri conjunctive numite Rerlmisium care separa fasciculele de fibrele musculare iar fiecare fibr’ musculars este invelité de o teact find de tesut conjunctiv numit endomislum yl ~ muschiul are o bogatd vascularizatie asigurat’ de ramurile musculare ce insotesc 7) ai” ak muschit ofg Mf ~ inervatia muschiului este dublé: somaticd sivegetativs yn 4 5 qo Me ~ce2 somaticd este somatosenativdsomatomotoie ju a PAjuuq> ~ Cea somatosenzitivd este reprezentatd gérproprioceptoril de la nivelul muschiulut ~ Cea somatomotorie este asigurat’ de axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare medulare si axonii neuronilor somatomotori din nucleli motori ai TC ~ inervatia vegetativa este pentru vasele de singe din muschi si este in special simpaticd si determind react vasomotor + principalele grupe de muschi scheletici sunt: ~>muschil capulul ~>muschil gétulul \ wv s ->muschil trunchiului (musehii toracelui,!spatelui si cefel-posterior; muschil anterolaterali ai toracelui si anterolaterali al abdomenulul) ~>mugchii membrelor superioare sl inferioare >qwschil capului sunt muschii mimicii (muschi cutanati) deoarece unul din capete se prinde pe piele ~ prin contractia lor determina diferite expres ale fetel (muschiul frontal tnereteste pielea frunti, mugchit auriculari tn jurul pavilionului urechii); muschiul occipital zigomatic (ridicS buza superioard); orbicularul ochiului (inchide pleoapele}; orbicularul buzelor (aprople buzele); buccinator ~sunt inervati de nervul Vil = muschii masticatori se inser cu un cap8t pe oasele bazei cutiel craniene si cu celélat pe mandibula = intervin in actul masticatiei prin ridicarea mandibulei = muschii masticatori sunt numiti si muschi maseteri -Smugchii gdtului: In partea anterolaterald a gétului se afld 0 serie de muschi agezati pe mal multe planuri si dinspre suprafaté spre profunaime sunt asezati: muschii pielos al gétulul (Increteste pielea gatuluil, muschiul sternocleidomastoidian, muschi hioidieni, mai profund muschil scaleni si prevertebrali semusehit spatelul si cefel: in plan superficial, superior se afiS muschil trapezi; se eer pe Ga ORT « muschil mari dorsal situat! inferior de muschiltrapezi, muschiul ridicdtor al scapulel, cra in apropierea scapulel de coloand vertebrala -musehii anterolateral al toracelu: in partea superioarg 2 toracelui se gisesc 2 ‘mugchi pectoral: marele si micul pectoral care sunt inervate de plexul brahial ~R-~ Mai profund se afié muschiul ‘espiratie si marele dintat situ (rigeeetileintercostale se gésese muschil intercostal extemi care au rol in inspiraie ‘dic’ coastele) siintercos i tall intern au rol in expiratie (coboar’ coastele) ‘unt inervati de nervi intercostali Hh ; tony iaze cutlel toracice se afd diafragma care este un mugchi lat ce separd cutia toracicd de cavitatea abdominals ‘avand 0 fat abdomen faté boltita spre torace si una concava spre subclavicular care ridicd coastele si intervine In at lateral ~Glafragma este principalul muschi inspirator este inervat8 de nervulfrenic care face Parte din plexul cervical {SS strabatuté dinspre torace spre abdomen de esofeg, de artera aortd, de nervii Yagi si nervi splanhnici si dinspre abdomen spre torace este strabétutd de vene cav’ inferioars si marele canal limfatic numit ductul toracie Pmnuschil anterolateral al adomenului sunt muschi lat ~ deoperte si de alta aliniel mediane se aflé muschil rept! abdominall “anterior fat8 de flecare mugchi drept al abdomenului se afi8 muschiul piramidal al abdomenului ~ lateral de muschiul drept abdominal se afld muschiul oblic extern, oblic Intern si ‘transvers al abdomenului ~1n partea posterioar’ a abdomenulul se afl8’ muschiul psoas $1 pStrat lombar ~Smuschii membrelor superioare: muschii umSrului, bratului, antebratului sl muschit mainil ~ principalul muschi al umérului este deltoidul situat imediat sub piele si ridics membrele superioare pénd la orizontal; realizeaz& abductia bratului(Indep&rtarea) ~ bratul prezinté anterior muschiul biceps brahial, muschiul brahial scoraco brahial ~ posterior prezint& muschiul triceps brahial ~ antebratul prezint& muschil anterior! care sunt flexori al antebratului si ai méinil si roffiggori ai mini, ar uni! sunt flexor al degetului ~ posterior si lateral antebratul prezinta muschii extensor ai antebratului, ai mainil si degetelor = mana are un aparat muscular complex si prezint’ muschi doar pe fata palmara sin spatille interosoase = toti muschil membrelor superioare sunt inervati de ramuri ale plexului brahial Smmuschii membrelor inferioare sunt: muschil bazinului, muschii coapsei, ai gambel si ai piciorului - In jurul articulatilor coxofernurale (articulatile soldului) se gdsesc muschiifesieri la coapsa muschil sunt grupati indoja anterioar&, loja medial8, posterioar& silaterala - Joja_anterioacd prezinté muschiul croitor, cel mai lung muschi al corpului si sub el muschiul evadriceps femural = in partea medial, coapsa prezint 3 muschi adductor! (mare, scurt sl lung) si muschiul drept medial care prin contractie apropie coapsele intre ele loja lateralé: muschiul tensor al fascel lat Tmugchil posterolaterali ai coapsel sunt muschiul biceps femural serimembranos si semitendinos ~W-* Muschil anterior s1 medial ai coap: ~ muschil fesieri posteriori plexul sacral unt inervati de plexul lombar | coapsei, ai gambel si plantari sunt inervati de ramuri din ~ mhuschil gambei sunt grupati in ~ lola anterioar& contine muschi ~loje laterala contine muschii p ~ lola posterioars prezint’; ‘ih.plan superficial muschiul gastrocnemian care impreun’ cu ‘Muschiul solear formeazé Muschiul triceps sural {a plan profund se afi muschiul tibial posterior si muschiflexori a degetelor ~ ei fac extensia labei Piciorului si fiexia degetelor ~ Piciorul prezinta Muschi atat pe fata dorsala cat si pe fata plantara ~>compozitia chimicd a mi = Muschil prezints 809% apa $i 20% reziduu Uscat din care sunt substante organice si ‘anorganice ~ Substangele organice cele mai importante sunt proteinele: se gisesc atdt tn miofibrile cat stn sarcoplasma ~ Proteinele din miofibrile sunt. contractile si reglatoare > cele contractile sunt actina si miozina, cele reglatoare sunt tropoihina si ‘ropomiozina care impiedic& interactunes actinei cu miozina fn repaus = Proteinele din sarcoplasm& sunt enzime si mioglobina care este acumulatoare de O2- al muschiului ~ substangele anorganice sunt in principal sub forma de Ca, K, Na, Mg dar si sub form de combinati’ pfiziologia muschilor scheleti Mmuschil scheletici reprezinta componenta efectorie a tfleelor somatos de Ter 'ere @ tonusului, @ posturii, echilibrului precumn si actlunil motoriivoluntare a expresiei stérilor afectiv emotionale si limbajului muschii scheletici reprezint& aproximativ 40% din masa organismului ~ _Proprietatile muschiului: contractilitatea, excitabilltatea, _ extensil elasticitatea, tonusul muscular vioja anterioarg, laterala si posterloar’ ul tibial anterior i muschil extensori al degetelor eronieri scurt si lung tates, ~>contractilitatea este proprietatea muschilor sl reprezint§ capacitatea de a dervolta tensiune intre capetele sale sau de a se scurta ~ sarcomerul reprezintd baza anatomicd a contractlit3ti ~baza molecular o reprezintd proteinele contractile (actina +miozina) ~>excitabilitatea se datoreazé proprietatii membranei celulare adica permeabilitatea selectiva, polarizarea electricd (pozitivs la interior, negativl la exterior), pompei ionice, conductanta ionic ~ muschii r&spund la un stimul printr-un potential de actiune propagat urmat de contractiicaracteristice pulsul nervos ajuns la nivelul butonului terminal al axonulul ce formeazd placa motorie elibereazd acetilcolina in fanta sinaptic& sI determin§ aparitia unui potential de placa care atunci cind atinge nivelul critic devine potential de actiune care se propagé printr-un sistem tubular de la sarcolemd le reticulul endoplasmatic care TeprezintS saci de stocare a Ca si elibereazé Ca printre miofbrile ~ PRao” we 3 + Ca determina cuplarea actinei cu miozina, formarea complexulul ‘acto-miozina cre deternlind eliberarea de energie din ATP necesara pentru contractie + miofibellaJe actina gliseaz’ printre cele de miozina se aprople membrantkz, se micsoreaza banda H = prin urmare intre manifestirile electrice de la nivelul sarcolemei fibrei musculare si fenomenul mecanic de la nivelul sarcomenului se produce un lant de reactil fiziochimice numite cuplaj-excitatle-contractie >extensibilitatea este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte externe - substratul anatomic al extensibilitati il reprezintS fibrele conjunctive si elast muschi ->elasticitatea este proprietatea muschiului de a se deforma sub actiunea unel forte side a reveni pasiv la forma de repaus cand forta a incetat sé actioneze - baza anatomicd a elasticitatii o reprezinté fibra elastica din structura perimisiumului ->tonusul muscular este 0 stare de tensiune permanenta ce caracterizeaz muschii care au intacte inervatia senzitiva si motorie somatica = sectionarea nervilor senzitivi si motori determing disparitia tonusulul muscular, tonusului muschilor scheletici - tonusul muscular este de natura reflexé (mentinut prin reflexe miotatice) - contractille fibrei musculare striate sunt: izometrice, izotonice, auxotonice ~ cantragfile zometrice sunt acelea in care rémane constant lungimea muschiulul creste foarte mult tensiunea = muschiul nu presteaza lucrul mecanic extern si toata energla chimicd se pierde sub formd de cdidurd si lucrul mecanic intern = contractile izometrice realizeazé sustinerea posturil corpulul = contractile izotonice sunt acelea Tn care varlaza lungimea muschlulul si ramane constant tensiunea = muschii realizeaz lucrul mecanic si aceste contractii sunt caracteristice majoritagii muschilor scheletici ~ cgntractille auxotonice in care variazd si lungimea s! tensiunea muschiulul in timpul unel activitatifiecare muschi trece pri 1. faze izometrice, in care muschiul este pus ‘in tensiune 2, faza izotonicd, in care muschiul se scurteaz’ 3. faza auxotonicd In care muschiul se scurteaza si revine sub tensiune pasiva variabild = manifestirile contractillor musculare sunt: manifestéri_electrice, manifestari chimnice, manifestéri mecanice, manifestari termice os “anifestirile electrice sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare; stimularea fibrei musculare pe cale natural sau artificiala (curent electric) determina aparitia unul potential de actiune care se propaga in lungul fibrei musculare cu o vitez’ de 30m/s = potentialele de actiune ale unei unitéti motorii se sumeazd dand potentialele de placd motorie din~ activitatea electric’ a units Poate fi inregistratd gi se obti * Manifestsrile chimic: = procesele chimice di ~ metabolismul muse intens timp necesar ~ dup’ primele 2 mi mare parte aerob ~ Manifestarile mecanice se pun in evident cu ajutorul miografului ~ [a aplicarea unui stimul Numitd secusd musculars Toloneee Y€ urmatoarele componente: faza de latents, faza de contractie si faza de relaxare lor motoril ce compun muschiul sau a Intregulul muschi ine electrocardiograma © sunt initiate prin mecanisme de cuplare excitatie-contractie in muschi asiguré energia necesara proceselot mecanice ular este anaerob in primele 45-80 s ale unui efort moderat sau ‘mn care aparatul cardiovascular regieaza aportul de O inute de efort necesitstile energetice sunt satisfécute in cea mai ‘unic-cu valoare prag se obtine o contractie muscular8 unic8 ~ faza de latenté dureazd din Mmomentul aplicérii stimulului si pand la aparitia Contractiel; in aceasta faz3 are loc manifestarea electricé a contractiilor > durata fazei de latenta depinde de tipul de muschi (la muschiul striat este de 0,01s, ‘ara de contractie este de 0,04 ss faza de relanare este de 08 3) ~ Secusa poate fi izometricd sau izotonica ~ amplitudinea secuse| Variaz& proy valoare maximé cea ce ex antrenate in contractii un n ~ dacd se folosesc stimuli re Portional cu intensitatea stimululul aplicat pana lao ‘plic& c& pe masurd ce creste intensitatea stimulului sunt lumar tot mai mare de fibre musculare ‘epetitivi la intervale mici si regulate rezult o sumatie de Secuse numite tetanos sau contractie tetanicd + tetanosul este de 2 tipuri: complet si incomplet ; Rtanosul_incomplet in care sumatia secuselor este Incompletd (apar telaxéri seeiiplete Intre stimuli ta stimularea repetitivs cu stimuli de frecvents joasa (10- 20/s) si graficul reprezint& un platou dintat ~ tetanosul complet in care la aplicarea repetitiva a stimulului cu frecvent§ mult mai mare (50-100 stimul/s) se produce sumatia total secuselor (nu mai apar relaxari Intre stimuli si graficul reprezinté un platou regulat (neted) ~ toate contractille voluntare ale muschilor din or deoarece comanda voluntard se transmite la mu: ~ In organism exist si situatii in care con ma refiexului miotstic) + manifestarile termice ale contractelor se datoreazi fenomenelor biochimice din fibrd musculara ~ fandamentul contractlilor musculare este transforma in energie caloric’, muschil fil organismului de 30% iar 70% din energia chimic’ se principalii producdtori de caldur’ ai FUNCTIILE DE NUTRITIE 6