METABOLISMUL ~ termenul de metabolism defineste totalitatea reactiilor biochimice de sinteza, cu consum de energie, ori de degradare cu eliberare de energie care au loc in organismele vii + prin aceste reactii se realizeazd mentinerea vietii si adaptarea organismului la Conditiile mediului tnconjurstor cu care au un schimb permanent de substante si energie ~ procesele metabolice pot fi: -nde tip catabolic ode tip anabolic _ ~ aceste procese sunt catalizate de sisteme enzimatice si se potenteaz8 sau se inhib& reciproc ~>procesele de tip catabolic (catabolismul) sunt reprezentate de reactille chimice prin care substantele macromoleculare provenite din alimente (exogene) s2u din structuri celulare (endogene) sunt descompuse pané la constituent! simpll cu liberare consecutivl de energie gz ~ parte din energia rezultat din aceste procese catabolice se plerde sub forma de cBldura (5595) ~ restul se depoziteazd fn compusi care datorit8 cantitayii mari de energie pe care 0 pot fnmagazina sunt nurhiti compusi macraenergici (ATP) ~>procesele de tip anabolic)constau din totalitatea reactilor biochimice prin care au loc procese de sintez prin utilizarea moleculelor absorbite la nivelul TD sau cele rezultate din procese catabolice si care necesita consum energetic Nib ula cigedly ~ prin procesele anabolice se refac macromoleculele uzate din structurile celulare jurdnd cresterea si dezvoltarea organismului si realizarea functilor sale = procesele anabolice in general se afld In echilibru dinamic cu cele catabolice insd in diferite perioade ale vietii difera intensitatea cu care se desfésoara fie anabolismul, fie catabolismul - la varste tinere, cand celulele se divid accelerat si se diferentiaza ca si in perioade de cdValescent’, predomina anabolismul ~ tn cursul eforturilor mari sau c&tre batrénete predomin& catabolismul (procesul de ardere, degradare) olismul intermediar reprezinté totalitatea reactillor chimice la care particip’ absorbiti le nivelul TD, reactil care realizeazd sinteza de compusi macromoleculari sau de degradarea compusilor simplii pana la forme excretabile - aceste reactii sunt posibile datorité enzimelor care au rol de biocatalizate -sfnetabolsmul intermedia (i) aalucdllar) = glucidele degradate la nivelul intestinulul subtire si transformate in monozaharide (glucoza, fructoz, galactoza) sunt absorbite Ia nivelului TD, ajung pe calea venei porte la ficat Nadiv au aifrriane pubis = ME+ aic, cea mai mare parte a fructozel si galactoza in totalitate sunt transformate printr-o serie de reactil in glucoz care este forma preferentialé de utilizare 2 hexozelor de catre toate celulele + la nivelul ficatului, glucoza poate fi: CD stocatd sub forma de glicogen, proces numit glicogenogeneza D utilizat’ (consumat8) printro serie de reactii metabolice (glicoliza fiind consideratd principala sursé de energie) glicogenul poate fi convertit in glucozs prin glicogenclizd + glicogenogeneza este procesul de sinter’ a glicogenulul care este un polimer al glucozei cu moleculé foarte mare ~ glicogenogeneza se desfSsoard la nivelul diferitelor celule din organism {exceptie SN), dar cu precddere in ficat si muschi ~ glicogenul este o forma de depozit a glucozei care la nevole poate fi mobilizata cu usurintd printr-o serie de reactii de depolimerizare, proces numit glicogenoliz’ care este at st de catre glucagon si adrenalind ~ glicoliza reprezint& desfacerea moleculei.. de glucoz’ pentru a forma 2 molecule de acid piruvic ~ procesul se desfdsoard th 10 trepte de react chimice succesive, iar fiecare treapta este catalizatd de cdtre o enzima proteicé specific’ ~ cele 2 molecule de acid piruvic pot fi transformate In prezenta 02 in 2 molecule de acetil coenzima A care vor intra in ciclul Krebs (adicd al acizilor tricarboxilicl) care are loc in matricea mitocondrialé si rezult8 din fiecare moleculd de glucoza la sfarsitul acestui ciclu 2 molecule de ATP ca siin cazul glicolizel anaerobe ~ in timpul ciclului Krebs, desi existé procese complexe, se sintetizeazé cantitatl foarte mici de ATP ~ cea_mai_mare parte a cantitatii de ATP furnizaté de o moleculd de glucoz’ (aproximativ 95%) se va sintetiza in timpul fosforilarii oxidative desfaguratd in mitocondrit si care presupune oxidarea H2 produs in timpul si al clclului ‘Krebs = acest proces este foarte complex si este posibil datoritS prezentel la nivelul mitocondriilor a unor structuri (citocromi) care prin reactii controlate enzimatic furnizeaza energie ce se inmagazineazd sub forma de ATP, rezulténd 34 molecule de ATP ~ eficienta transferului de energie prin catabolizarea unui mol de glucoza este de 66%, restul se transforma in calduré in controlul glicolizei si al oxidrll glucozel un rol important il are ADP (acid adenozin difosforic) deoarece in dferite etape el este necesar pentru efi convertit in ATP - absenta ADP-ului duce la stoparea degradirli moleculelor de glucoz’ = odaté ce tot ADP-ul din celule a fost transformat in ATP se opreste intregul proces glicolitic si oxidativ ->eliberarea de ¢1/229/{in absenga 02 (glicoliza anaeroba) - uneart 02 devine fee indisponibll, fie insuficient sl tn aceste conditii celulele vor primi © cantitate micd de energie prin glicoliz’ pentru ca reactiile de obtinere a acidului piruvie nu necesita O2 —MR—+ desi randamentul extrem de mic (3%), este salvator pentru viata celulelor pentru cAteva minute in care 02 este indisponibil =n aceste conditil, cantit8ti mari de acid piruvic sunt transformate ‘in acid lactic (si energie) care difuzeazS in afara celulelor permitand prin glicolizé obtinere2 | Cantitati mari de acid piruvic ~ cand 02 devine din nou disponibil, acidul lactic se transforma din now ‘in acid piruvic care eventual va fi oxidat asigurand o cantitate suplimentard de CM CL e7¢< - eliberarea de energie din glucozd mai poate fi fécuté si pe o cale alternativa si anume pe calea pentozo-fostatiior aa . + dluconeogeneza Inseamné producerea de glucoza din A G, proveniti din scindares lipidelordin AA, proveniti din catabolzarea pretelnelor, din cetoacll rezltai din deraminiarea AA, din acid piruvic = gluconeogeneza apare c&nd este fie un aport insuficient de glucozé fie glucoza este utilizat’ excesiv in organism ap ~ cand cantitatea de glucozé creste peste posite utilizare al celulelor are loc transformarea glucozei in trigliceride si depunerea lor sub formé de lipide de rezerva in fesutul adipos, proces numit lipogeneza = scderea consumulul energetic (sedentarismul) ori aportul excesiv de glucide produce cresterea cantitatii de tesut adipos ~>mecanismele de regiarea a glicemlel = valorile glucozei in sange, glicemia, variaz relativ putin mentinandu-se in limite relativ constante (65-110 mg Ia 100 mi singe), datorit8 unor mecanisme complexe de reglare care p&streaz echilibrul intre procesele de glicogenclizé, glicogenogeneza, licolzé, gluconeogenezd - hormonii care controleazé glicemia sunt hiperglicemianti si hipoglicemianti = inguling, hormon secretat de celulele B ale pancreasului endocrin scadliceria prin cregterea permeabilitatii membranei celulare pentru glucoz’ facilitand patrunderea el in celule si intensificd utilizarea glucozei la nivel celular ->hormonit higerglicemianti: lucagonul secretat de celulele A ale pancreasului endocrin stimuleazs slicogenoliza hepatic sl gluconeogeneza ducand la hiperglicemie (B; adrenaline stimuleasd glieogenolza hepatics si muscularé si cresterea gliceriel B. STH stimuleazd glicogenoliza si reduce consumul de glucoza la nivel tisular ducind la cresterea glicemlel ‘>hormonittiroidieni produc hiperglicemie prin glicogenolizé G )hormonit glucocorticoia (cortizolul) stimuleazd gluconeogeneza Beja gicidelorn organism este mull: rl energie ol paste rl functional ->foluL_gnergstic este primordial; glicogenul deporitat Tn ‘special in ficat si muschi reprezint’ o rezervi energetic8 de aproximativ 3000 kcal care este mobilizat cu priortate In concitil de solcitare de relativ scurtd duratd (efort fizic moderat, ‘expunerea organismulul la frig) «prin degtadarea complet] oxidare ia nastere un total de 4,1 kcal Ma~ avantajul folosiri giucidelor ca rapid far obtinere de produ: ~Srolul plastic: anumite str membranelor celulare ‘Proll functional: pentozele(riboza s dezoxiriboza) intr n aleStuirea aillr nucleic ADN si ARN sau in alcdtuirea unor enzime 1 USMC) METAB. INTERMED! AR ~ chilomicronii Formalin enol? ajung prin vasele chilfere in circulatia linnfaticd $1 mai apoi in s8nge unde sub influenga enzimei lipoproteinlipaza sunt scindat| in AG, Glicerol, fosfolipide, colesterol fare ‘pot Tutiizat la nivelul tesuturilor ~Inmarea lor majoritate, AG pétrund in toate celulele cu exceptia celelor nervoase ~ In cantltate mic, AG rman th plasma ca AG liberi ~ Parte din AG liberi vor p&trunde si ei in celule, aflandu-se intr-un permanent schilibru dinamiccu AG din celule ( foed~ act’pen ~ |e nivel celular, AG pot trece printro secventd de reactil chimice numitS beta: oxidare cu eliberare de. 2x 7 AG ot fi utizati pentru sinteze de trigliceride si fosfolipide; prin degradare formeaza corpi cetonici surs energeticé rezid& din faptul ca sunt degradate si reziduali pand la CO2 si H20 co ‘ucturi glucidice intr’ in alcdtuirea unor tesuturl tr LiPIRELO RE ~>mecanisme de reglare a Ml lipidic_ F + metabolismul lipicie este regiat de cétre hormonii care stimuleaza lipoliza. si lipogeneza X + Mipoligg este stimulaté de adrenaling, noradrenalin’, glucocorticoiei, STH, hormonil tiroidieni ~ adrenalina si noradrenalina determina degradarea triglceridelor si mobilizarea AG din depozitele adipoase + Glucocorticoizii si STH mobilizear’ AG din depozitele adipoase si stimuleazs degradarea lor = hormonii tiroidieni determin’ mobilizarea rapid a grasimilor din depozite, fapt determinat indirect prin cresterea ratel ‘metabolismului energetic in celulele corpului ~lipogenezs este stimilaté de insulin’ si de hormonil sexual ~ insulina, ca urmare @ stimul8ril utiizart stirnularea lipogeneze| ~ hormonll sexual stimuleazé lipogeneza (depunerea lipidelor pe abdomen, solduri, cpapse) idelor in organisin: rol energetic, rol plaste, rol functional ergetc:ipidele reprezint8 principalul rezervor de energie din organism dintr-un organism cu constitutie fizicd normald. reprezint’ 0 rezervi ‘energeticd de 50000 keal ~ degradarea unui mol de lipide elibereaz’ 9,3 kcal tol plastic: ipidele intr tn aleStuirea tuturorsistemelor de citomembrane (lcitin8 ‘In celulele SN) ~ cantitéti importante de lipide se gisese Geportste subcutanat avand rol termoizlator glist itive piu deart cl attobs Glucozei, atrage scdderea lipolizei si — hyo~ in jurul organelor, grdsimea din loja perirenal8 din orbit8 asigurd protectia mecanic’ a acestora ~>rolul functional; unele substante lipidice sunt precursorii unor hormoni cum ar fi soleil care este precursorul hormonilor glucocorticoizi, mineralocorticolzi $1 exuali + din colesterol iau nastere acizii billari si mal apol sdrurile biliare cu rol in digestie \ele fosfolipide intervin tn prima faz8 a procesului de coagulare ‘ PMlalpcteeoy ne TebeL/ SMe recente 4 PASTE MELE + protelnete reprezintl aproape un sfert din mas& corporala - la nivelul intestinulul subtire proteinele sunt degradate sub actiunea peptidazelor intestinale pénd la AA (dipeptide, tripeptide) ~ aproape toti AA au molecule mult prea mari si nu pot difuza prin porii membranei celulare gt de aceea el vor traversa membrana celular prin transport activ Tar fa PoTul bazal prin difuziune faciltat ~ AA vor trece tn séngele venel porte si vor ajunge la ficat; fici AA de provenient& alimentar’ impreuna cu cei formati in organism din precursori lipidicl si glucidici si o buna parte din cei rezultati din procesul de catabolism servesc la sinteza de proteine = © parte din AA trec din ficat In snge mentinénd o concentratie normala @ AA Intre 35-85 mg la 100 mi plasms eerHbe Lice) = AA mai sunt implicati si intr-o serie de reactil metabolice i anume dezaminarea $i decarboxilarea \ ~ dezeminarea are loc prin mai multe metode si im urma ei rezulté cetoacid $1 NH3 © - cetcaciali rezultati pot urma mai multe cdi: Intr& in ciclul Krebs unde este degradat _ complet pang la CO2 si ap& (plus c8lduré) © cetoacidul serveste la sinteza de glucoz’, proces numit gluconeogenezé = cetoacidul serveste la sinteza de AG, proces numit lipogenez’ G cetoacizli pot fi utilizati pentru sinteza de corpicetonici cetoatizil servesc la sinteza de noi AA, proces numit transaminare ce const in ‘ransformarea grupei amino a unui AA pe un alt cetoacid cu sinteza unul now procesul este catalizat de enzime numite transaminaze “NHS care este o substanté tovid este transformatd in uree fe nivelul ficatull $1 eliminat prin uring; procesul de formare a ureel se numeste ureogener’ "in anumite fesuturi (fesut nervos, fiat) acidul glutamic se combing cu NH3 si formeazi glutamine, un compus netoxic care este transportat de sénge Ia rinichi unde se desface lésand NH3 in urind iar acidul glutamic se intoarce la aceleasi tesuturi "decarboxilarea consté in transformarea AA neabsorbiti sau proteinelor nedigerate ub actiunea florel ancerobe din colon in amine blogene (histamin8, tiramin8) wvgin metabolizarea bazelor purinice {adenina si quanina) rezuité acid uric tar din metabolismul creatinel rezulté creatinina -omecanisme de regiare a MI proteic = menfinerea unui echilibru intre procesul de anabolism si catabolism proteic se tealizear’ in functie de aportul alimentar si de cheltuialé energeticd 2 organismului ‘sub controlul SN si al glandelor endocrine 4 pxtuk ape (bem' f : eae i anabolizanti) in ~oserie de hormoni stimuleazé procesul de sintez’ proteic’ (hormoni an: timp ce alti hormoni favorizeaz’ predomiffianta proceselorcatabolice (de degradare a proteinelor) i (androgeni ~ Procesele de sintezd sunt controlate de‘hormonul STH, hormonilsexuali (2 siestrogen) siinsulina ~ hormonii catabolizanti proteici:tioxina si cortizolul in controlul echilibrului dintre Procesele anabolie si catabolie intervine Nae ~ stimularea SNV simpatic antreneaz’ predominanta proceselor catabolic ia timularea SNV simpatic ‘esetativ parasimpatic predominanta proceselor anabolice einelor in ore i rol energetic ~olul proteinelor fn organism: rol piastc, rol functional si rol energ Hore 2rolul plastic: proteinele reprezintscheletul pe care se consttuie ulrastru celulars {Protelnele int’ in aldtuirea structurii macromoleculae a substangel fundamentale din fesutul os0s (oseina) si cartilaginos (condrina) ~rolul functional proteinele au multiple rolur functional L.enzimele si uni }ormoni sunt substante de naturé proteic’ 2. enzimele care au rol de biocatalizatori 3. proteinele cu rolin contractile musculare: actin si miozina 4: au rolin coagularea séngelui(protrombina,fibrinogenul) 5: proteinele au rol tn transportuleiferitelor substante prin sénge (02, co2, Hb) \ Stn transportl prin membrana celular ¢ Thousip. esl) ealul energetic: proteinele sunt degradate in scopuri energetice doar in cazurl extreme cind sunt epuizate depozitele de Blicogen si lipide bin arderea unul gram de proteine se furnizeazd 4,1 kcal “Sinktabolisul enervetic! Organismul utilizears energie atata pentru mentinerea proceselor vitale cat i Functor are? uno Feactl cu earacter adaptatlv ale. princpslelon sisteme functionale ale organismului FauIKtY 9btinerea de ATP, celulele utlizeazd glucide, ipide, Proteine, iar ATP-ul este folositca sursé de energie pentru diferite functicelulare sianume: ~>pentru procesul de sintez’ si crestere jPpentiu absorbtia activs fa nivelul intestinulu subyire Secretia activ de la nivelul rinichiului “Pentru contractlle musculare pentru secretille glandulare “pentru conductibiitatea nervoasé cat si membranar de repaus {AU este o molecula utiizaté ca sur de energie Pentru cantitated mare de energie liber pe care 0 contine (12 mit cal/mol in Condit fziologice) inmagazinats in fecare dintre cele 2 legatur fosfat macroergice ale sale si pentru reabsorbtia si Pentru mentinerea potentialulul —/22~ desl ATP este Important ca agent de legaturé pentru transferul de energie intre principiile alimentare i sistemele functionale celulare, ATP nu este cel mai abundent depozit de legSturi fostat macroegice(dirrtegaétura, ci fosfocreatina (cretinfosfat/PC) a este mai abundent de céteva ori, iar legStura sa macroergic’ confine 13 mil cal/mol ~ PC ins nu poate actiona ca agent de legatur’ pentru transferul de energie Intre principille_alimentare si sistemele functionale celulare, in schimb poate transfera energie prin schimb cu ATP-ul = c&nd in celulé sunt disponibile cantitéti mari de ATP, acesta este folosit pentru sinteza de PC, iar in timp cat ATP este utilizat, energia din PC poate fi transferaté rapid ATP-ulul si de la acesta, sistemelor celulare - interrelatile biochimice ale PC si AMP (acid adenozin monofosfat], ADP si ATP sunt catalizate enzimatic de creatinkinaza si adenilatkinazd (ex: PC + ADP <-> creating + ATP; 2ADP <-> ATP + AMP) Atexgbotsm bas) (MB): rata metabolismului reprezint& rata utilizérii energlel In organism; se m&soara in cal sau kcal = cresterea activitSti celulare determing si cresterea ratei metabolice, deasemenea rata metabolicé este crescuté sI de hormonit tiroidieni, de stimularea simpaticult, de efortulfizic sitipul de activitate ~ in cazul profesiunilor predominant statice, consumul zilnic de energie nu depageste 3000 kcal, pe cand in profesiunile dinamice, consumul zlinic poate ajunge la 5000- 6000 kcal {rata MB Feprezint’ cheltuielile energetice fixe ale unui organism pentru intretinerea functillor vitale; $2 masoar’ in conditii speciale si se determing prin calorimetrie indirect’ Re 7 “Valparea MB poate fi exprimata¥in functie de greutate (9 kcal/kg/h), ori m functie de suprafata corporal’ (40 kcal/m patrat/h) ~ acestea sunt valorile medii care variaza tn functie de varsté, flind mai crescut la tineri, de sex, mai crescut la sexul masculin si de tipul de activitate, mat crescut la persoanele care desfasoar’ activitate sustinuta = valorile MB mai pot fi exprimate si procentual tn raport cu valorile standard ale MB, ‘in functie de varst8, sex, talie si care se gsesc in tabele speciale flind considerate acceptate si abaterile de +/- 10% fatd de valoarea medie masurarea MB se poate face fie prin metode directs, fie prin metode Indirects - prin metodele directe se m&soar’ cantitatea de energle degajatd de organism (egala cu consumul energetic doar atunci cand energia nu se consuma si sub form’ de lucru mecanic) prin metode indirecte se misoar’ cantitatea de 02 consumaté Tn cursul unei activitati “continutul in nutrimente sivaloarea energetica la 100 g produs comestibil [Aliment [Glucide | Proteine | Lipide | Kcal Lapte, iaurt [5 4 135 [67 Brénzd de vec! slab la a 1/95 gras la las 8 [as1_} orect In, — RgCagcaval 7 25 poeen |e Core de vité, pastra o 20 5 a Carne de pore ° 15 ag alee Peste -slab (crap, salu, ton, hering) 0 18 3 aa -gras_(macrou, somn, _risetru, 0 20 2/2 serumbie) o 4 2 Be (Qu géin8 (2 buc=100 g) sa | 10 2 20, Paine albi eS toe gee | Paine neagra 20 «2 ° po Cartofi, orez, paste fainoase, gris 4 i ° eo, Varzé, conopida, gulii 6 2 9 140 Mazére verde ao 2 0 a Morcovi 24 B 1 a Fasole boabe 59 i zm Ass Floricele de porumb cu ulei si sare 14 : 1 60 Fructe -zemoase 35 1 1 135 ~uscate a {32 31 | 580 [Hamburger >ratia alimentar3: 0 alimentatie corespunziteare inseamna aportul de alimente in concordant’ cu nevoile organismului, diferentiate In functle de varst’, de tipul activitatii depusa, de anotimp si de conditiile de clima ~ 0 alimentatie echilibratd trebuie si asigure organismului suportul energetic pentru existentd (substante energetice) deasemenea, elementele necesare Pentru crearea de noi structuri sau pentru refacerea structurilor wzate (substante plastice/proteine), precum si biocatalizatori de Provenienté exogend (substante minerale, vitamine) care nu pot fi sintet izati tn organism ; confinutul energetic al alimentelor reprezint& energla eliveratd de fiecare gram din fiecare pri alimentar degradat pani le CO2 $i apa; 0 dieta aproximativa trebuie 4 contin’: glucide 50%, lipide 35%, proteine 15% ~ obezitatea apare printr-un aport excesiv de energie In comparatie cu consumul si aceasta se intémpl8 numai in faza de instalare a obezit8ti; odatd instalatd obezitatea, pentru menjinerea el, aportul si consumul sunt egale “ obezitate este insotit’ de tulburari majore, considernd aceasta boalé metabolicé ca tuna cu consecinte din cele mai grave ~ inanitia duce la goliree depozitelor nutritive din tesuturile organismulul; primele depozite golite sunt glucidele (in céteva ore) = eliminarea excesiva de ligide este constant, iar proteinele au 3 faze de depletie (epuizare): rapida, lent3 si din nou rapid, cu putin timp tnainte de deces win orice etapé ¢ inanitiel exist’ modificSri metabolice importante, semne directe si semne indirecte ale carentelor instalate Guitaminele bunt substante cu rol de blocatalizatorl - in functie de solubilitatea lor, vitaminele sunt: 1. liposolubile: A, D, E, K 2. hidrosolublle: C, B1, B2, B6, B12, PP ->uitarina A Retinol (antixeroftalmicd) are ran functionarea epitelllor de acoperite, tol in crestere gin procesul de vedere « avitaminoza produce xeroftalmie, uscarea tegumentului si tulburari de crestere; se gaseste in ous, lapte, unt, peste, morcovl, ardei, urzicl = necesarul zilnic pentru un adolescent este de 3 mg -pvitamina D Caleiferol (antirahitic&) are rol in metabollsmul fosfocaleie hese gaseste in = avitaminoza produce rahitism, demineralizéri osoase, spasmofil untura de peste, ou4, ficat, clupercl, drojdla de bere, raze UV = necesarul zilnic pentru un adolescent este de 0,01 mg f ->vitamina E Tocoferol (a fertlita) are rol in diviziunea celular si imunitate - avitaminoza duce la sterilitate; se glseste in oud, ficat, germeni de cereale, mere, macese, telin’ ~necesarul zilnic pentru un adolescent este de 0,0025 mg ~>vitamina K Filochinona (antihemoragic8) are rol in hemostazd - avitaminoza produce hemoragil; se giseste in uleluri vegetale, spanac, varzé si este produsé de microfiora intestinului gros ~necesarul zilnic pentru un adolescent este de 1,8 mg ->vitamina C Acidul ascorbic (antiscorbutic8) are rol in procesele de oxidoreducere, c@ biocatalizatori pentru sistemele enzimatice, in functionarea SN = avitaminoza produce scorbut (inflamarea gingiilor), anemie, tulburari respiratorii, ‘riabilitate osoasd; se géseste in ardei,citrice, ficat, salat8, coacdize = necesarul zilnic pentru un adolescent este de 55 mg ->vitamina_B1 Tiamina (antiberibericd, antinevrtic’) are rol glucidelor, in functionarea SNC si SNP = avitaminoza produce boala beri-beri care se manifesta prin tulburari senzitive si motorii de tip polinevritic, tulbur&ri cardiace si respiratoril; se gaseste in drojdia de bere = necesarul zilnic pentru un adolescent este de 1,5 mg ->vitamina B2 Riboflavina are rol in vedere siin procesele de respiratie tisulara - avitaminoza produce tulburdiri de vedere si leziuni cutanate; se g&seste Tn produse lactate si e produs3 de microflora intestinului gros = necesarul zilnic pentru un adolescent este de 1,5 mg ~>vitamina B6 Piridoxina are rol in mentinerea integritaiepitelilor de acoperire - avitaminoza duce la afectiuni cutanate; se géseste in produse lactate, carne si este sintetizata de microflora intestinului gros necesarul zilnic pentru un adolescent este de 1,8 mg ->vitamina B12 Cobalamina (antianemicd) are rol in hematopolez’ - avitaminoza duce la anemie severs, se gaseste in albusul de ou, ficat rinichi, paine integrala = necesarul zilnic pentru un adolescent este de 5 mg ->vitamina PP Nicotinamida (antipelagroas8) are rol in MI glucidic,lipidic, protetc si energetic, in functionarea SNC si circulagia perifericd - avitaminoza produce boala Pelagr@,caracterizaté prin tulburari severe ale SNC, TO,’ dermatite; se gasesc In cereale, legume, carne = necesarul zilnic pentru un adolescent este de 18 mg metabolismul atl SISTEMUL REPRODUCATOR —126— diigo