MINISTERUL AGRICULTURU $I DEZVOLTARIL RURALE AGENTIA NATIONALA DE [MBUNATATIRI FUNCIARE Sos. Oltenitei 35-37, Sector 4 Bucuresti 041293 ROMANIA CIF 29275212 Tel Fax 021.332.28.24 021.332.67.97 021.332.21.83 E-mail: centrala@anif.ro TEMA DE PROIECTARE 1.1,Denumirea obiectivului de investitii : Canal Magistral Siret-t 1.2.Ordonatorul principal de credite Ministerul Agricuttu 1.3.0rdonatorul de credite Agentia Nationala de imbunatatiri Funciare 1.4,Beneficiarul investitiei Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare 1.5 Elaboratorul temei de proiectare Agentia Nationala de imbunatatiri Funciare si Dezvoltarii Rurale 2. Date de identificare a obiectivului de investitii 2.1. Informagii privind regimul juridic, economic si tehnic al terenului si/sau al constructiei existente, documentatie cadastrala Potrivit Anexei 1 la protocolul de transmitere au fost preluate lucrarile receptionate care se gasesc sistematizate in tabelul urmator. Pentru aceste lucrari exist documentatie cadastrala si sunt inscrise fn cartea funciara. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII PROPUS j4rgan etapa |, tronson Km 0+0.000 - Km14+570” ‘Bunur imobile (construc fat in domoniul public al statlu gt in administrarea AN "Apole Roméno”afronte investi Canal magistal Sirt-Barigan care se prodau in administraroa ANF % he. an] Valour p Nem men | Doin ew Date thie Dated denatar | PP] ey | Sabla it Taz z 7 z et 7 a 1) ees | 2a ara Seecbatgan [= 504m Sten e808 mpadn caw. fo Camarogl UAT | a8] 305823 ]bonon ible a 414.9 mp - son 1s S=17068 meget, vd Vince at, z itr Pea Camarag ——punson2, $0019.07 mpd axe: Soca lL cadre, UAT | 185] GBA gETAICE re 51070-41 ISAS pts Se card = 10290 mp aagst ud Vice Fre 5174-2 7 Tie Pesca a 2 Se? carton za Came oe Pidaen, WAT RSG] DE 3 postal = 01, So a ie Vion 7 Tie Paeeing 1 $2 orion NH Ziva = 8m; $3 Fae Camda UAT |G] STaTONE Pegi sivis rex = T2mp;Schamere=4mp-(wrsn hisagest ut anes z 710 foun cece Pb part i. Caiminest. UAT | 108] e642) en ju Vaan 6 | ie | 1 snd ears | = 20m Smal = STEP oe Megween, UAT | a8] 27605008 Donen pbioal Nau ese. Vncas stoi, Nett | 513 | 1005 [oanexicare Pv, BA cde cic Se=eTOmp (O1-f.oc Camanep, UAT [1563] «674 onen pb [nies ‘Stren = 2859 ees, Varcen kisi CF asi TOTAL banur noble (consracl receptorat Taam Pentru lucrarile care fac obiectul tronsonului pana ta Km 14+570 terenurile au fost expropriate si au fost platite despagubirile si compensatiile legale, actualmente terenurile fiind libere de sarcini. In sustinerea celor de mai sus sunt anexate procesele verbale de predare-preluare a terenurilor pe UAT Marasesti dinanii 1985-1987 si procesul verbal nr. 6954/11.04.2019 prin care este consemnata situatia juridic’ a terenurilor pe acest tronson. Sintetic, suprafetele ocupate definitiv de lucrari pe raza UAT Mardsesti sunt reprezentate dup& cum urmeaza: Detinitor Folosinte ha Total ha —_Observatii A Ps Vn Vh Np Fost CAP Marasesti 119° 4 2 125 Se anexeazi plan de situatie si PV Fost IAS Mardsesti 76 17 10-3106 Se anexeazi plan de situatie si PV Sintetic, suprafetele ocupate temporar de lucrari pe raza UAT Marasesti sunt reprezentate dupa cum urmeaza: Detinator Folosinte ha Totalha | Observatii A Ps Vn Vh Np Fost CAP Maragesti 63 2 65 Se anexeazi plan de situatie si PV 20 6 26 Se anexeazi plan de situatie si PV 2.2, Particularitati ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru realizarea obiectivului de investitii, dupa caz a) descrierea succinté a amplasamentului/amplasamentelor Opropus(e) - (localizare, suprafata terenului, dimensiuni in plan) Dupa cum s-a mentionat, Canalul magistral Siret-Baragan traverseazi judetul Vrancea pe directia N-S, kilometrul 0+000 al canalului situndu-se la priza acumularii Climanesti Primii 14 km ai canalului strabat teritoriul Marasesti (format din localitatea Marasesti si satele CAlimanesti, Padureni, Haret, Modruzeni si Tisita). Canalul magistral traverseaza bazinele hidrografice Zabrauti si Susita pe aceeasi directia N-S. b) relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile Accesul in zona canalului magistral se face prin DN 2 si in functie de situatie prin drumurile judetene si comunale existente, precum si pe drumul de exploatare deja realizat pe coronamentul digurilor canalului, pentru primii 5,710 km canal. De asemenea pentru transportul CF, canalul magistral este deservit de magistrala CF 500, punctele de debarcare find in garile Marasesti si Haret. ¢) surse de poluare existente in zona ‘in zona studiata nu exista surse de poluare. 4) particularitati de relief Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul Canalului Magistral Siret-Baragan se incadreaza in Campia Siretului de Jos. Perimetrul se incadreaz pe versantul drept al vaii Siretului, in aval de vechea confluenta a acestuia cu Trotusul. Ca forme de relief se disting: lunca, terasele si partea terminala a piemontului curburii. Lunca Siretului (albia major) reprezinta o imbinare de grinduri si albii parasite. Odata cu regularizarea cursului Siretului, multe dintre acestea au disparut. In cadrul luncii exist o terasa de 5 - 7 m altitudine relativa pe care sunt asezate localitatile riverane. Spre vest urmeazi doud nivele pe terasa propriu zisa, cu altitudine relativa de 15 - 18 m si respectiv 40 - 45 m, care reprezinta si indltimea maxima de pompare pe malul drept al Canalului Magistral Siret-Baragan. Din punct de vedere hidrografic, tronsonul de canal care face obiectul actualei etape investitionale se gaseste in zona bazinului hidrografic al raului Susita, a carui albie o intersecteazi la Km 14+570. Albia majora a acestui rau are in teritoriu latimi variabile de la 100 m la 400 si chiar 500 m, avand o scurgere in regim torential in timpul ploilor abundente cdnd debitul raului creste foarte mult producdnd pagube materiale insemnate. Desi pe plan local s-au luat masuri de protejare a malurilor prin aparari din zidariede piatra, efectul viiturilor nu poate fi anulat decat prin regularizarea cursului, ceea ce se si recomanda ‘n actualul obiectiv de investitie. Principalii afluenti ai Susitei sunt pardurile Repedea, Aluna, Verdea si Alba aflate pe partea stdnga. Aceste parauri au directia de curgere de la nord spre sud-vest, formand vai inguste. Aportul de sedimente de granulometrie mare pe firul de vale este insemnat, cea ce recomanda lucrari de limitare a productiei de sedimente. e) nivel de echipare tehnico-edilitara a zonei si posibilitati de asigurare a utilitatilor Nivelul de echipare a zonei cu tehnica edilitara si utilitati satisface nevoile desfasurarii lucrarilor de executie si, ulterior, pentru exploatare a obiectivului. Sunt capacitati suficiente pentru alimentare cu energie electric’, apa, gaze, telecomunicatii, etc. ) existenta unor eventuale refele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/protejare in amplasamentul obiectivului de investitii sunt identificate componente de infrastructura care necesita relocare, repozitionare, schimbari geometrice si protectia acestora dupa cum urmeaza: = intersectie infrastructura de transport energie electrica, gaze, titei, cablaje optice, telefonice telecomunicatii; ~ intersectie cu sisteme de alimentare cu apa si canalizari; = alte infrastructuri nationale nenominalizate (infrastructuri critice si infrastructuri specifice M.Ap.N., MALL, SRI). 2) posibile obligatii de servitute Nu exista obligatii de servitute. h) conditionari constructive determinate de starea tehnica si de sistemul constructiv al unor constructii existente in amplasament, asupra carora se vor face lucrari de interventii Conditionarea constructiva const in relatia de conectare a tronsonului existent respectiv de la Km 0+000 = Km 5+700 cu tronsonul propus ca obiectiv de investitie in continuare, respectiv de la Km 5+700 la km 14+570. Asupra tronsonului existent se vor face lucrarile de interventii necesare la componentele existente respectiv batardourile la priza Catimanesti (aval/amonte), vanele sertar de tip panou, drumul de exploatare pe ambele maluri, cminele sistemului de drenaj, sifon priza sistem de irigatii Marasesti, canal golire (Modruzeni), nodul hidrotehnic Zibrauti (aval/amonte). 4) reglementari urbanistice aplicabile zonei conform documentatiilor de urbanism aprobate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal si regulamentul local de urbanism aferent: Realizarea lucrarilor pentru etapa | a CMSB a fost aprobata prin DCS nr.394/1986 iar executia canalului a nceput in mod in anul 1987 dupa aprobarea Notei de Comanda, lucrarile fiind incepute concomitent in mai multe puncte in profil longitudinal. La data aprobarii toate acordurile si avizele legale au fost emise potrivit legislatiei de la acea dat. Ulterior CMSB a fost inscris in Planul de amenajare a teritoriului National in conformitate cu prevederile Legii 71/1996. De asemenea, CMSB a fost ‘incadrat in Planul de amenajare a teritoriului pentru UAT Marasesti, proiect realizat la comanda Prefecturii judetului Vrancea inclusiv in Planul de amenajare teritoriala a Judetului Vrancea. Totodati Canalul Magistral Siret-Baragan se incadreaza in prevederule Planului de Management bazinal Siret aprobat, care reprezinta instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa, potrivit Art. 13 si Anexa Vil avand ca scop gestionarea echilibrata a resurselor de apa de suprafata si subterane. Planul de Management bazinal Siret este in strans& corelatie cu dezvoltarea socio-economica si prezinta punctul de plecare pentru masurile de management din toate ramurile economiei, masurile de gospodarire a apelor la nivel bazinal si local si evidentiaza factorii majori care influenteazi gospodarirea apelor in cadrul BH Siret. j) existenta de monumente istorice / de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in Zona imediat invecinat8; existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor zone protejate : ‘Monumentul istoric Mausoleu Marasesti a conditionat modificarea traseului pentru ocolirea obiectivului si mentinerea peisagisticii in aceasta zona protejat . 2.3 Descrierea succinté a obiectivului de investitii propus, din punct de vedere tehnic si functional a) destinatie si functiuniTraseul primilor 14+570 km ai Canalului magistral Siret-Bardgan cuprinde urmatoarele categorii de lucrari principale: + Priza Calimanesti; = Nodurile hidrotehnice: Zabrauti (km 3+780), Susita (km 14+570); - Golirile de avarie: Modruzeni (km 5+640), Susita (km 14+400); - Subtraversari si regularizari de rauri mici : Valea Campului (km 1+814), Modruzeni (km 5+710), Canatut Vinalcool (km 8+122), Valea Panciu (km 9+500); ~ Regularizari de rauri mari : ZAbrduti, Susita; - Poduri rutiere: pod rutier DC Padureni (km2+900); pod rutier DJ 204 E (km 4+972), pod rutier DN2 (km 7+800), pod rutier DN2 (km 9+300), pod rutier DN2 (km 10+500), pod rutier DN2 (km 11+900); pod rutier DN 24 Tisita (km 13+900); = Poduri de cale ferata: pod CF 500 km 223 (km 4+311), pod CF Marasesti-Panciu (km 11+470), pod CF 500 km 215 (km12+174); _- Canal Magistral Siret-Baragan. in plan, traseul canalului porneste de la priza Calimanesti printr-un tronson in aliniament apoi se inscrie si merge paralel cu CF a balastierei Calimanesti pana la km 1185. De acolo se aliniaza cu magistrala CF 500. Pe acest traseu la km 1+515 canalul traverseaza DC 35, iar la km 1+885 traverseaza Valea Campului. Pe raza satului Padureni (km 2+915 - km 3+113) sectiunea trapezoidal a canalului se modifica intr-o sectiune de cuva din beton armat. Traversarea raului Zabrauti -la km 3+780 - se face prin intermediul unui sifon de beton armat. La km 4+400 canalul intra intr-o curba cu raza de 1000 m, care la km 4+455 intersecteaza magistrala CF 500. La km 5+000 canalul intersecteaza DJ 204 E, iar de la km 5+510 pana la km 5+710 traseul canalului este paralel cu DN 2. La km 54762 canalul este subtraversat de canalul de garda care colecteazi apele meteorice din zona colinara i le conduce la Siret. Canalul continua cu sectiune constant pana in zona orasului Marasesti unde pe zona cuprinsa intre km 74920 - 9224 sectiunea trapezoidal a canalului se modifica intr-o sectiune de cuva din beton armat. Traseul canalului ocoleste pe la vest statia de inaltd tensiune Marasesti si triajul CF Marasesti, zona cu cote inalte, situatie impusa de oblicitatea subtraversarii CF la km 8+470. tn continuare, canalul subtraverseaza raul Susita la km 14+570 si isi urmeaza traseul pe directia N-S facndu-se jonctiunea cu tronsonul din aval. b) caracteristici, parametri si date tehnice specifice, preconizate : Criteriul principal care determina stabilirea traseului canalului a fost realizarea unei cat mai bune compensiri in profilurile transversale a volumelor de terasamente. Deoarece initial se prevazuse ca acest canal sa fie transformat in canal navigabil, in alegerea traseului s-a finut cont de faptul cA acesta trebuie s& respecte si razele impuse de navigatie. De asemenea, de criteriile impuse de navigabilitate s-a tinut seama si in cazul realizarii podurilor rutiere si de cale ferata. Panta longitudinal a CMSB este de cca 0,05/1000m. Elementele profilului transversal al canalului variaz’ in functie de natura terenului de fundare, materialului din fundatie in functie de indicii geotehnici ai amplasamentului. Canalul este trapezoidal in sectiune transversala avand latimea la baz de 20,00 m, panta taluzurilor interioare fiind 1: 2,5 iar cea a taluzurilor exterioare 1: 2. Protectia taluzurilor interioare ale canalului se realizeaza prin intermediul unui pereu de beton-turnat pe loc avand grosimea de 20 cm armat cu plas sudata de sarma. Talvegul canalului a fost de asemenea prevazut a se proteja prin intermediul unui radier de beton armat avand grosimea de 20 cm. Sub radierul de beton a fost dispus un strat drenant avand grosimea de 30 cm care evacueazi excesul de umiditate generat de infiltratii prin trei fire de dren care debuseaza in cémine de intersectie si golire in punctele stabilite. Pe toat& lungimea sa canalul este prevazut cu trei conducte de drenaj (Dn 300) realizate din conducte de azbociment. Taluzurile exterioare ale canalului au fost prevazute a se proteja prin inierbare. Etansarea rosturilor longitudinale ale canalului - (permanente si nepermanente) a fost prevazuta a se realiza cu alutchit (rosturi permanente) si asrobit (rosturi nepermanente) . Descrcarea conductelor de drenaj se face in cdminele special prevazute si amplasate la Valea CAmpului (km 2+000), Modruzeni (km 5+700), Sugita (km 14+500) La coronamentul canalului s-a prevazut a se realiza un parapet sparge-val. Pe partea dreapta a canalului s-a prevazut un canal de garda - pentru colectarea apelor meteorice - avand o sectiune trapezoidala captusita cu dale prefabricate din beton de 10 cm grosime.Pe partea dreapta a canalului pentru colectarea apelor de siroire de pe taluz s-a prevazut a se realiza 0 Figola cu adancimea variabila si latimea de 0.50 m, captusita cu dale prefabricate de beton de 10 cm grosime. Coronamentul digurilor canalului avand latimea de 6,00 m functioneaz& ca drumuri de exploatare, accesul pe coronamentul digurilor facéndu-se prin intermediul unor rampe carosabile avand latimea de 6,00 m. Pentru interventii in caz de avarii cat si pentru golirea canalului in perioada de iarna au fost prevazute doua goliri la Modruzeni, Susita. Pentru realizarea obiectivelor propuse sunt necesare urmatoarele categorii de lucrari: 1.tronsonul de canal magistral cuprins intre km 0+000 si km 14+570; + (rostuire, completare pereu, consolidare taluz exterior); 2. batardouri priza Calim&nesti - 6 buc.; - (aval/amonte) batardouri, sistem ridicare, cale de rulare, sistem de golire sistem antiinghet, celule electrice, etansare); 3. vane sertar de tip panou cu sistem de ridicare si reductor - 3 buc.; panouri vane, lant Gall, mecanisme ridicare cu reductor etansare celule electrice); 4. priza de ap (sifon) sistem de irigatii Marasesti - 1 buc.; - (gratare, conducta sifonare, masive ancoraj si camin de vizitare); 5. canal golire Modruzeni; - (vane, reprofilare canal, completare pereu rostuire traverse consolidare); 6. cAmine sistem drenaj - 3 buc.; + (corp si capace din beton armat); 7. nod hidrotehnic Zabrauti - 1 buc.; -(aval/amonte) (batardouri, sistem ridicare, cale de rulare, sistem de golire, etansare); 8. subtraversari DN2 (E85) - 4 buc.; + (deviere temporar& drum, terasamente si construct protectia mediului si aducerea terenului la starea 9. subtraversare pod CF Marasesti - Panciu - 1 buc. - (terasamente, constructii, refacere legatura feroviara); 10. subtraversari vai naturale (Valea Vinalcool si Valea Panciu) - 2 buc.; - terasamente si constructii; 11. contracanale baza taluze exterioare - 29.000 ml; + (terasamente si constructit); 12. cuva Marasesti; - (terasamente si constructii); 13. drum de exploatare mal stang/mal drept - 29.000 ml; 14, sistem de drenaj radier canal magistral - 27.000 ml; 15. nod hidrotehnic Susita; - terasamente constructii regularizare amonte aval, praguri de colmatare gi lucrari hidrotehnice inchidere cap tronson); 16. golire tronson cap canal magistral; 17, intersectie infrastructura de transport energie electric’, transport gaze si titei prin conducte, cablaje optice, telefonice si telecomunicatii, alte infrastructuri nationale nenominalizate. i, refacere legatura rutier’, amenajari pentru ala); c) nivelul de echipare, de finisare si de dotare, exigente tehnice ale constructiei in conformitate cu cerintele functionale stabilite prin reglementari tehnice, de patrimoniu si de mediu in vigoare Nu este cazul. d) numar estimat de utilizatori jn zona studiata nu au fost infiintate O.U.A.|-uri. ) durata minima de functionare apreciata corespunztor destinatiei/functiunilor propuse: Potrivit H.G 2139/2004 durata normala de utilizare a ansamblului hidrotehnic "Canal Magistral Siret- Bardgan” este reglementat& corespunzator destinatiei canalului de aductiune este de 40 ani, a constructiilor hidrotehnice este de 32 ani, iar a barajului de prizi Calimanesti este de 40 ani. f) nevoi/solicitari functionale specifice Canalul Magistral Siret Baragan trebuie sa asigure tranzitarea volumelor de apa pentru irigatii si alte folosinte pani la Km 14+570. Constructiile hidrotehnice trebuie sa asigure biefarea canalului pe care sunt amplasate, reglarea nivelului apei intre biefuri, precum si accesul personalului de exploatare pe ambele partiale canalului.Potrivit prevederilor H.G 76/1997 atat Canalul Magistral Siret Bardgan cat si lucrarile aferente acestuia se incadreaza in clasa Il de importanta. g)corelarea solutiilor tehnice cu conditionarile urbanistice, de protectie a mediului si a patrimoniului Nu este cazul. h) stabilirea unor criterii clare in vederea solutionarii nevoii beneficiarului Nu este cazul. 2.4 Cadrul legislativ aplicabil si impunerile ce rezult& din aplicarea acestuia Legea nr. 18/1991- Legea Fondului Funciar (republicata); Legea nr. 138/2004- Legea Imbunatatirilor Funciare (republicata); Hotdrarea de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice; Hot&rarea de Guvern nr. 2139/2004- Durata normala de functionare a constructiilor; Hot&rarea de Guvern nr. 543/2019 pentru modificarea Programului National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din Romania, aprobat prin H.G 793/2016; Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construct Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executai lucrarilor de constructii. DIREC’ NFRAL Ec. Floy uy Director General Adjunct Sunn s Director Tehnic Ing. lon COSTACHE Ing. | POPA + / Sef Serviciu Tehnic -Investitii Intocmit Ing. lutiana MILEA Ing. Mircea TUAS — Abe \e