7 Tehnologie pentru evaluarea nivelului de fertilitate a solului Modul de evaluare a ‘fertilitatii solului” (in conceptie consecvent biologic) nu poate fi confundat cu modul de evaluare practicat (traditional in agricultura). Activitatea economica din agriculturé a justificat aparitia diferitelor modalitati de evaluare a terenurilor agricole. Totdeauna, criteriul principal de a stabili valoarea agronomica a unui teren agricol a fost nivelul cel mai jnalt al productiei obtinute in anii climatici optimi si cu tehnologie corecté (Chirita C., 4955 — Pedologie Generala, Edit. Agro-Silvica, Bucuresti). Actiunea de grupare a solurilor agricole in clase de fertilitate s-a numit bonitarea solurilor si a diferit de la o tara la alta, introducand atat criterii fizice si pedologice, cat si agrochimice, dar mai ales criterii de productie agricola, acceptate pentru zone locale destul de largi, in jurul localitatilor. Astfel de clasificdri au fost acceptate pentru interesele economico-administrative, dar nu au dat satisfactie tehnico- stiintifica, niciodata, pentru cA nu erau stimulatoare pentru actiuni de ameliorare agro-productiva. 7.1 Fertilitatea solului definita in conceptie biologica si evaluarea ei Definirea corecta a fertilitatii solului (care este caracteristica fundamental a oricarui sol), deosebita de definirea confuza a pretabilitatii unui sol pentru un anumit fel de cultivare, a deschis 0 noua orientare, pe baze stiintifice, a clasificarii solurilor. Dintre numerosii mari cercetatori $i oameni de stiinté din lume, care au definit mai corect Fertilitatea solului, citam numai cativa: Vaillant V., 4901 - Petit chimie de l’agriculteur,Ed. F. Alcan, pp. 26-27, scria: "cu cat continutul in humus este mai mare, cu att solul este mai fertil si aceasta fertilitate pare sa fie datorata, in special, unui numar mare de organisme fixatoare de diazot, care traiesc aici”, Waksman (1932, - Principles of Soil Microbiology) il cita pe Remy (1902), care a facut testari de diferentiere a fertilitatii diferitelor soluri, folosind viteza de descompunere a compusilor organici cu azot, atat in solutii nutritive, cAt si in sol, evidentiind astfel, conceptia ca fertilitatea solului poate fi evaluata pe criterii biologice. Christensen H.R.,1910 — Centralblat _ Bakt. Il, 27 : 449-415 si Christensen H.R., 4915 - Centralblat Bakt. Il,43:1 — 166, au sugerat ca puterea unui sol de a descompune celuloza poate servi ca indicator al fertilitatii solului. Stoklasa J., 1929 - Quelles sont les methodes biochimiques pour augmenté la fertilité du sol, XIV Congrés International d’agriculture, Bucharest, section 4: Production végétale: 1 — 8, a masurat nivelul respiratiei solului si |-a considerat ca reper de evaluare a fertilitatii solului. Winogradsky S. N., 1925 — Microbiologie du sol, (Paris), a determinat puterea solului de a fixa-liber, nesimbiotic, azotul molecular din atmosfera si a considerat ca poate fi folosita la aprecierea fertilitatii solului. lonescu- Sisesti G.,1947 — Agrotehnica, Edit. Cartea Romaneasca, Bucuresti, a formulat: ’Fertilitatea este o sintezd de insusiri favorabile ale solului, care-si gdsesc expresia in productivitatea lui durabilé. Acesti factori sunt de natura geografica: latitudine, expozitie, de natura climatica, de natura fizica, chimica si biologica”. Paviovschi si Groza, 1947 — Studiul sistemelor fermentative din solul arabil, Analele ICAR, XIX, pp. 3-17, au dat definitia: "Fertilitatea solului nu depinde numai de prezenta substantelor nutritive in cantitati fiziologic echilibrate, ci este caracterizata prin alti factori, a céror identificare este posibila numai prin aplicarea metodelor speciale, cu care putem evidentia si urmari functiunile (sublinierea noastra) pe care le indeplineste solul arabil in sistemul de conlucrare cu plantele si microorganismele”. Stefanic G. (1994) in: — Cuantificarea fertilitati’ solului prin indici biologic, Lucr&rile Conferintei Nationale de Stiinta Solului, Tulcea, 1994, nr. 28 A, pp. 45-55; $tefanic G., 1994 b — Biological definition, quantifying method and agricultural interpretation of soil fertility, Romanian Agricultural Research, 2 : 107-116; Stefanic G. si Sandoiu D., 2011 - Biologia Solurilor Agricole, edit. Elisavaros, Bucuresti, sustinea ca tinand seama si de cercetarile si concluziile la care au ajuns Pavlovschi si Groza, 1947 — Studiul sistemelor fermentative din solul arabil, Analele ICAR, XIX, pp. 3-17, a realizat o tehnologie originalé de testare a fertilitatii solurilor cultivate, pe care o vom prezenta, in formulare actuala, pe larg in acest volum, precizand ca a fost citaté in aceasta acceptie de Gill-Sotres F. Trasar-Cepedea C., Leiros M.C., Seoane S., 19 - Different approaches to evaluatting soil quality using biochemical properties, Soil Biol. and Biochem., 37: 877-887 si considerata ca fiind prima din lume. $tiinta medicala ofera un exemplu de conceptie integralist, ji omului, prin teste variate, care descriu, la un moment dat, multe din caracteristicile anatomice si manifestarile sale fiziologice. Solul, ca un organism viu, integrat zonal in mediul ambiant, avand caracteristici specifice, evolueaz@ permanent, atat natural, catsi sub influenta activitatii umane, cu deosebire agricola. Ca sa intelegem in ce directie evolueaza un sol, sub interventia tehnologica — agricola, cum influenteaza evolutia sa, si mai ales, cum i se poate ameliora starea de fertilitate si cum i se poate mari productivitatea, am selectionat teste de laborator capabile (singure, combinate sau complexe) s& ofere informatiile necesare pentru practicarea unei agriculturi durabile (tabelul 7.1). Tabelul 7.1. Procesele fiziologice, pedo-enzimatice, continuturile chimice si caracteristicile fizice -utilizate pentru determinarea nivelului fertilitatii solului Principalele potentiale | Principalele potentiale | Confinuturile chimi - | Caracteristicile fiziologice ale solului enzimatice ale solului ce principale Fizice 41. Respiratia 1. Catalaza 4. Humus (Ct%) 1. Densitatea 2. Micro-biomasa 2. Peroxidaza 2.Carbon aparenta 3. Celulozoliza 3. Amidaza totala extractabil 2. Porozitatea 4.Fixarea-libera a di- | 4. Fosfataza totala 3. Acizi huminici azotului atmosferic 4. Acizi fulvici 5. Azot total 6. Fosfor organic T. Reactia chimica Tinem s& discutém oportunitatea, posibilitatea, limitele executarii si interpretarea testelor fiziologice pentru: 1. Respiratia solului si Biomasa microbiand a solului; 2. Celulozoliza; 3. Fixarea ibera (nesimbiotica) a diazotului atmosferic si calcularea Indicatorului de Potential al Activitatii Vitale (IPAV %) al solului. Testarea potentialului de respiratie a probelor de sol da informatii despre favorabilitatea oferité de proba de sol (ca sursa energetica, trofica si de reactie chimica) pentru inmultirea micropopulatiei inmultirea micropopulatiei inseamnd nu numai respiratie, ci si procese de mineralizare a materiei organice din sol (benefice pentru nutritia plantelor si majoritatii microorganismelor). Aceste procese sunt apreciate ca relizeazi in sol 60-70 % din carbonul respirat, dar si procese de biosinteza, in proportie de 20 - 30 % (printre care de maxima importanté este sinteza humusului). Aceasta interpretare a procesului de respiratie trebuie utilizata cu precautie, pentru c& o respiratie inalté poate fi echivalenta cu existenta activitatii Inalte a microflorei solului, dar trebuie sa se cunoasca ce fel de materie organica este mineralizata, pentru ca adevaratul efect, favorabil fertilitatii solului, se obtine daca intensificarea respiratiei se produce pe seama intrarilor de materie organic in sol si nu pe seama intensificarii mineralizarii substantelor humice. Nu este bine s& inlocuim humusul, ca baz& energeticd, cu noua biomasa care se formeaza in timpul respir i care va devenivaloroasa pe masura ce va suferi transformarile care conduc la humificare. Testul de determinare a mérimii biomasei din sol, dacd este realizat prin simpla inmultire cu un coeficient a COz respirat, obtinut prin tehnica microbiologica (Brookes si colab., 1982), reprezintaé o capcana, o transformare inutila (chiar neconforma cu realitatea), a cantitatii de CO2 in cantitate de biomas&, schimbandu-se numai modul de exprimare. In loc s& se evalueze direct procesul prin cantitatea de CO respiraté, inmultim cantitatea de CO2 cu un coeficient mediu (obtinut cu culturi microbiene pure, pe medii nutritive artificiale, in laborator) si rezultatul ar reprezenta cantitatea de biomasa microbiana din sol, creata in timpul incubarii pentru determinarea COz respirat. Unele laboratoare folosesc 0 metoda directa (corecta) de determinare a biomasei microbiene a solului, bazata pe determinarea cantitatii de ADN, produs& de microflora, in timpul incubarii probei de sol, pentru c& nu exista alta posibilitate de a se crea ADN, in afara de multiplicarea microflorei din proba de sol (Brookes P.C., Powlson D.S., Jenkinson D.S., 1982 — Measurement of microbial biomass phosphorus in soil, Soil Biol. Biochem., 14 : 310-329). Testarea activitatii celulozolitice este importanté pentru ca celuloza este cea mai importanta surs& de carbon organic si energetic existenta in soluri. Nivelul la care se petrece procesul fiziologic de hidrolizé este guvernat de microflora solului, care la randul ei depinde de reactia chimica a solului si de continutul in azot asimilabil. Activitatea de fixare nesimbiotica (libera) a diazotului atmosferic este de maxima importanta, pentru a intelege circuitul biologic al azotului in sol. Orice crestere a biomasei in sol presupune existenta in sol a posibilitatilor de asimilare a carbonului organic, a amoniacului si a nitratilor care provin din diazotul atmosferic fixat in sol. Apoi, caracterizarea chimica a probelor de sol, este realizata prin cunoasterea continutului in: 1. Humus (carbon organic - Ct %); 2. Carbon extractabil - Ce %; 3. Acizi huminici (Cah %); 4. Acizi fulvici (Caf %); 5 Azotul — Kjeldahl si nitric (Ntk si N-NO3) 6. Fosfor organic; si 7. Reactia chimica a solului in solutie apoasa — pH. Oportunitatea, posibilitatea, limitele executarii si interpretarea testarilor biochimice si chimice ale solului permit cunoasterea nivelului de aprovizionare cu nutrienti pentru micropopulatia solului si pentru inveligul vegetal superior, dar si a reactiei chimice a solului, necesare calcularii Indicatorului Sintetic Chimic (ISC %) al solului.7.2 Calitatea biologica a solului si evaluarea ei Literatura stiintific& si administrativa privind definitia si interpretarea fertilitatii si calitatii solului agricol este plind de contuzii si aceasta conduce la recomandari tehnice gresite. insusirea fundamental a solului (fertilitatea), a fost definita si discutaté deja. Este necesar s& definim corect notiunea de calitate (biologica) a solului, folosité excesiv — gresit - in ultimii 30 de ani. O abordare corecté a problemei a fost prezentaté de Stefanic G. si Sandoiu D.I., 2011 - Biologia Solului, pp. 110 — 114, edit. Elisavaros, Bucuresti. Ca urmare poate fi inteleasa si folosité corect metodologia si tehnologia de determinare a nivelului de fertilitate a solului si de integrare a solului cercetat intr-o scar unitara de comparatie, pentru a evidentia calitatea biologica a acestuia. Pentru a discuta notiunile gresite si atitudinea (in curs de generalizare), ale unor specialisti in biologia solului, redam formularea categorica (tradus& in romaneste) a lui Chaussod, 1996 — La qualité biologique des sols: évaluation et implications, Etude et Gestion des Sols, 3, 4 : 261-278: "nofiunea de calitate biologica a solurilor este, in mod evident, legata de notiunea mai general de calitate a solurilor, care tinde sa inlocuiascd vechea notiune de fertilitate a solurilor”. Fertilitatea solului si calitatea biologicd a solului nu sunt deloc sinonime | Aceste notiuni nu apartin aceluiasi domeniu semantic. Notiunea de “fertilitate a solului” defineste o insusire concreté a solului, un fenomen, care poate fi masuraté (parametrizata), in timp ce "calitatea biologica a solului” este o abstractie a gandirii umane, de cele mai multe ori subiectiva (in functie de scopul dorit de om) si care nu poate fi m&suraté (parametrizata), ci numai apreciata (adeseori subiectiv): bun sau rau sau cu toate gradele de comparatie posibile. Prin urmare, toate analizele de laborator, care furnizeaza rezultate pentru a caracteriza diferitele insusiri ale solului, concluziile care se obtin, se refera la nivelul de fertilitate al solului, iar concluziile daca un sol este potrivit pentru agriculturé sau horticultura etc. se refera, de fapt, la calitatea lui, bund sau rea pentru felul de utilizare.7.3 Evaluarea principalelor insusiri de fertilitate ale solului agricol Bazele biologice ale intelegerii genezei si evolutiei solurilor, sub influenta antropica, cu deosebire agricola, fac posibila parametrizarea unor insusiri vitale, biochimice (pedo-enzimatice), chimice si fizice cu care se poate urm€ri in ce directie evolueaza solul si care factori de influenté sunt implicati. Cunoasterea insusirilor favorabile practicarii agriculturii, testele de laborator de evidentiere si de comparare a influentelor agrotehnologice si grija pentru evitarea degradarii solurilor constituie principala preocupare a acestui manual de lucrari de laborator. in conformitate cu principiu! prezentat in partea a — Ill -a 7.1 si tabelul 7.1, am adoptat principiul taxonomiei numerice pentru a clasifica, procentual, in grupe, rezultatele analizelor. Vom prezenta modalitatile de calculare a indicatorilor primari, sintetici si Indicatorul Complex al Fertilitatii Solului (ICFS%) cu care putem aprecia efectele agrotehnologiilor aplicate. La constituirea indicatorilor primari ai marimii insusirilor solului (caracteristice starii sale de fertilitate) s-a avut in vedere transformarea in procente a valorilor determinate prin analize, pentru fiecare tip de analizd, pentru a face posibile calculele aritmetice necesare. Pentru fiecare tip de analiza s-a luat drept 100, cea mai mare valoare determinata analitic, pentru solurile din Romania (plafon maxim), valoare pe care am denumit-o Valoare Empirica Maxima (VEM). In acest fel, toate valorile determinate, pentru orice alt sol si transformate in procente, pot fi comparate intre ele si grupate intr-o clasa de fertilitate. Valorile empirice maxime pentru insusirile fiziologice: VEM pentru respiratie = 100 mg CO2/ 100 g de sol s.u. in 24 ore; VEM pentru celulozolizé = 12 mg celulozé / 100 g panza descompusa (disparuta) in 18 zile de incubare la 28°C; VEM pentru potentialul solului de a fixa-liber (nesimbiotic) diazotul atmosferic = 20 mg N / 100 g de sol s.u. in 30 de zile de incubare; Valorile empirice maxime pentru insusirile (enzimatice) pedoenzimatice: VEM pentru catalaz& = 1000 cm* oxigen/ 100 g sol s.u. / minut de reactie;VEM pentru pedo-amidaza total = 20 mg N-NH,/ 100 g sol s.u. / 24 de ore de incubare; VEM pentru pedo-fosfataza totala = 25 mg P / 100 g sol s.u./ 24 de ore; Valorile empirice maxime pentru insusirile agro-chimice: VEM pentru humus (Ct%) = 4,25 g/ 100 g de sol s.u. VEM pentru carbon extractabil (Ce %) = 1,40 g / 100 g de sol s.u. VEM pentru carbonul din acizi huminici (Cah %) = 0,80 g/ g de sol s.u. VEM pentru azot-Kjeldahl = 0,200 g/ 100 g de sol s.u. VEM pentru fosfor organic (Po mg / = 25 mg/ 100 g de sol s.u. VEM pentru pH (H20) = 8,3 (VEM nu se utilizeaza pentru solurile saraturate). Pentru compararea nivelurilor de fertilitate a diferitelor parcele de sol, caracterizate prin rezultatele analizelor (mult diferite intre ele ca exprimare cantitativa, unele in procente fata de sol — foarte mici, altele foarte mari, sau altele in ppm - parti per milion etc.), procedam la o operatie simpla aritmetica, de transformare a acestora in procente fat de valorile cele mai mari gasite in analizele noastre (VEM). Astfel, pentru fiecare test am creat un interval de la 0 la 100 in care putem integra valoarea testului. Acest mod de clasificare a solurilor se jncadreazA in metoda de taxonomie numerica, folosité la determinarea speciilor bacteriane in microbiologie. Folosirea metodei pentru Taxonomie numericé are avantajul ca, pentru fiecare din indicatorii care constituie modul de evaluare a starilor: agrobiologica, agrochimica si agropedologica si a tuturora impreuna, se pot integra diferitele rezultate de analize, dupa cum au posibilitate laboratoarele preocupate de fertilitatea solurilor. 7.3.1 Indicatorul Potentialului Activitatii Vitale (IPAV%) Calcularea IPAV % se face cu formula: IPAV % = (R% + Cz2% + Ntf%) : 3 in care: R este respiratia in %; Cz — celulozoliza in %; Ntf - azotul fixat-liber in %; 3 - divizor pentru aflarea mediei aritmetice pentru IPAV % (mentionam c& semnul % se refera la raportarea rezultatuluifata de VEM). Rezultatele, in repetitii, ale testarilor sunt transformate in procente din VEM, se calculeaza media lor aritmetica si se prelucreaza Statistic; rezultatul constituind Indicatorul Potentialului Activitatilor Vitale (IPAV%). Exemplul de operare aritmetica se afl in tabelul 7.2 si 7.3 constituind Modelul de transformare a rezultatelor de laborator in % fata de VEM (Valoarea Empiricé Maxima) ca sa fie comparabile ca IPAV intre soluri. Tabelul 7.2. Valorile realizate pentru potentialele de respiratie, celulozolitic si de fixare a diazotului pentru cernoziom cambic, preluvosol roscat siluvosol albic a Potentialul solului de = Respiratie | Celulozoliza Fixare Tipuri de sol Q diazot 2 mg / 100g de sol sau celuloza Rezultatele la testari Cernoziom cambic | R-I 39,9 2,85 13,4 (Czcb) Rll 41,8 2,65 12,0 R-lll 40,5 2,45 12,7 Preluvosol roscat | R-I 21,8 2,64 47.7 (Elrs) R-Il 24,8 2,98 17,2 R-lll 25,5 2,71 17,4 Luvosol albic R-I 13,9 1,84 TA (LVal) R-ll 14,2 1,88 74 R-lil 14,0 1,80 2 Tabelul 7.3 Rezultatele testarilor transformate in % din VEM 3 Potentialul solului de Tipuride | = | Respiratie | Celulozoliz | Fixare IPAV |Media sol 2 diazot (%) | PAV g mg / 100g de sol sau celuloza % Rezultatele in repetitii la testari Cemoziom | R-I 57,0 23,7 67,0 49,2 cambic | R-II 59,7 22,1 60,0 49,6 | 48,7 (Czcb) Ril 57,9 20,4 63,5 47,3 Preluvosol | R-I 31,1 22,0 88,5 47,2 roscat R-II 35,4 24,8 86,0 48,7 | 48,2 (irs) | Rl 36,4 22,6 87,0__| 48,7 Luvosol | R-| 19,9 15,3 35,5 23,6 albic Rll 20,3 15,7 37,0 24,3 | 23,9 (val) | Rell 20,0 15,0 36,0 23,7 VEM = 100 % 70,0 12,0 20,0Tabele asemanatoare se pot realiza pentru calcularea celorialti indicatori enzimatici si indicatori sintetici (biologic, agrochimic, pedogenetic si al fertilitatii solului). 7.3.2 Indicatorul Potentialului Activitatii Enzimatice (IPAE%). Calcularea IPAE % se face, in repetitii, cu formula: IPAE % = (At% + Ft%) :2 in care: Amt % este amidaza total; Ft % - fosfataza totala; 2 - divizor pentru aflarea mediei aritmetice pentru IPAE %, (mentionam c& semnul % se refera la raportarea rezultatului fata de VEM). Transformarea in procente a rezultatelor de laborator, de la diferite soluri, fata de VEM (Valoarea Empirica Maxima), ca sa devina comparabile jintre soluri, prin Indicatorul Potentialului Activitatii Enzimatice (IPAE %) se observa in tabelele 7.4 si 7.5. Tabelul 7.4 Activitata pedo-amidazicd si pedofosfatazica pe solurile cernoziom cambic, preluvosol roscat si luvosol albic a Activitatea solului: = pedo-amidaza pedo-fosfataza Tipuri de sol ‘2. totala totala & mg / 100g de sol Rezultatele in repetitii la testari Cernoziom R-I 0,51 6,92 cambic R-II 0,41 7,16 (Czcb) R-lil 0,49 5,73 Preluvosol R-l 1,23 1,76 roscat Rl 1,27 1,67 (Elrs) Rll 1,31 1,81 Luvosol R- 0,74 3,14 albic R-ll 0,76 3,18 (LVal) R-lll 0,81 3.16Tabelul 7.5 Rezultatele testarilor transformate in % din VEM Tipuride sol | | Amidaza | Fosfatazi| IPAE | Media a (%) | IPAE% a Cernoziom | R-I 2,55 27,68 15,11 cambic R-ll 2,05 28,64 15,33 14,37 (Czcb) Rll 2,45 22,92 12,68 Preluvosol | R-I 6,15 7,04 6,77 roscat R-ll 6,35 6,68 6,51 6,73 (Elrs) R-lil 6,60 7,24 6,92 Luvosol | R-4I 3,70 12,56 8,13 albic R-l 3,80 12,72 8,26 8,24 (LVal) | Rl | 4,05 12,64 8,34 VEM = 100 % 20,00 25,00 7.3.3 Indicatorul Sintetic Biologic (ISB %) Indicatorul Sintetic Biologic (ISB %) reprezinté media aritmetica dintre IPAV% si IPAE% (tabelul 7.6). Calcularea ISB % se face cu formula: ISB % = (IPAV% + IPAE%) : 2 Tabelul 7.6 Model de calculare a Indicatorului Sintetic Biologic (ISB%) pentru evaluarea vitalitatii solurilor a Potentialul solului de = IPAV%__| IPAE% ISB% ISB % Tipurile de g @ mg / 100g de sol (Valori & Rezultatele la testari medii) Cernoziom R-I 49,2 15,11 32,16 cambic R-II 49,6 15,33 32,46 | a31,53 (Czcb) R-lll 47,3 12,68 29,99 Preluvosol R-I 47,2 6,77 26,98 roscat R-II 48,7 6,51 27,60 | a27,41 (Elrs) R-lll 48,7 6,92 27,66 Luvosol R-I 23,6 8,13 15,86 albic R-Il 24,3 8,26 16,28 | b 18,05 (LVal) R-lll 23,7 8,34 16,02 D=5,355Pentru c& scopul analizelor este evaluarea comparativa a vitalitatii solurilor (din modelul de mai sus), trebuie s& prelucrém statistic rezultatele, ca s4 avem o anumita siguranta cu privire la evaluarea facuta. Tabelul 7.7 Analiza variantei Fo Frs% Fram 75,33 [6,94; 18,00] Dupa Snedecor (1968, op. cit.), in cazul in care avem mai mult decat 2 variante (in cazul nostru, avem 3), se aplica testul comparatiilor multiple intre medii, pentru a afla care este ordinea de marime, asigurata statistic, a variantelor analizate. Testul se face prin calcularea diferentei semnificativa D, pentru nivelul de eroare de peste 5%. Formula de calculare a diferentei este: D=Qxs- unde: Q, pentru 3 variante si 4 grade de libertate ale erorii este 5,00 luat din tabela realizaté si publicaté de Snedecor (tradusa in romaneste in 1968, tabela 10.6.1, pag. 275); 2 s.= f= AY. figs = 1071 ‘ n 3 de unde: D = 1,071 x 5,00 = 5,355 Mergand in tabelul 7.6, scédem valoarea D = 5,355 din valoarea cea mai mare, pentru ISB%, 31,53 pe care o consideram ca formand grupa valorica “a”, obtinand un prag inferior 26,17. In grupa a, intré deci 2 medii (din cele 3 medii) care caracterizeaza cernoziomul si preluvosolul roscat. Prima valoare de sub acest prag este valoarea 18,5. Scadem din aceasta valoare acelasi D si obtinem o valoare = 13,14. In intervalul 18,5 si 13,14 intra valoarea de la luvosolul albic si aceasta va forma grupa valorica "b”, ca efect al calcarizarii, realizata, la fiecare 10 ani, incepand cu anul 1962 si pana in anul 1979. Toatevalorile de la luvosolul albic, sunt statistic egale intre ele, formand grupa ”b” valorica. 7.3.4 Indicatorul Sintetic Chimic (ISC %) Indicatorul Sintetic Chimic (ISC %) reprezinté media aritmetica a rezultatelor deduse procentual din VEM. Se construiesc tabele si se fac calcule similare cu modelele prezentate in tabelele 7.4 $i 7.5. : Calcularea ISC % se face cu formula: ISC % = (Ct + Ntc + pH) /3 in care: Ct% este continutul in humus; Ntc% - azot total-Cope sau suma Ntk + N-nitrati; Ntk - azot total Kjeldahl; PH - in extract apos. (mentionadm ca semnul % se refera la raportarea rezultatului faté de VEM). Se construiesc tabele si se fac calcule similare cu modelele prezentate in tabelele 7.4 si 7.5 care se prezinta in tabelele 7.8 si 7.9 un model de calculare a rezultatelor, pentru obtinerea ISC % (Indicatorul Sintetic Chimic %) al fiecarui tip de sol (in 3 repetitii) pentru ca solurile sa fie comparabile. Rezultatele testarilor (in repetitii) sunt transformate in procente din VEM si se calculeaz& media lor aritmetica, aceasta fiind Indicatorul Sintetic Chimic % (ISC %). . Tabelul 7.8 Continutul in humus (Ct%), azotul total (Nt%) si valorile pH pentru solurile cernoziom cambic, preluvosol roscat si luvool albic. Continutul solurilor in: = Humus (Ct%) | Azottotal | pH (Hz) Tipuri de sol 3 (Nt%) & mg / 100g de sol sau indice Rezultatele la testari Cernoziom R-I 1,52 0,140 7,29 cambic R-ll 1,52 0,140 6,01 _(Czcb) R.l 1,64 0,140 5,60 Preluvosol R-I 0,76 0,110 4,68 roscat R-ll 0,77 0,117 4,69 (Elrs) R-lil 0,78 0,110 5,00 Luvosol R-I 0,82 0,087 4,62 albic R-ll 0,81 0,086 5,53 (LVal) R4ll 0,82 0,086 6.03Tabelul 7.9 Rezultatele testarilor transformate in % din VEM Potentialul solului de Tipuri de sol = Humus | Azot total pH S | (ct%) | (Nt%) | (H,O) | Isc | Isc é mg / 100g de sol sau celulozé | % % Rezultatele la testari Cernoziom | R-I 35,76 56,00 87.83 | 59,86 cambic R-Il 35,76 56,00 72,41 | 54,72 | a 56,20 (Czcb) Rll | 38,59 56,00 67,47_| 54,02 Preluvosol | R-I 17,88 44,00 56,39 | 39,42 roscat R-II 18,12 46,80 56,51 | 40,48 | b 40,25 (Elrs) R-lll 18,35 44,00 60,24 | 40,86 Luvosol RI 19,29 34,80 55,66 | 36,58 albic R-II 19,06 34,40 66,63 | 40,03 | b 38,91 (LVal) R-lll 19,29 34,40 72,65 | 40,11 VEM = 100 % 4,20 0,25 8,30 DL P% 0,1 = 3,32 7.3.5 Evaluarea Nivelului Energetic si Trofic (ENET %) Tn unele cazuri, se doreste ca aprecierea nivelului de fertilitate a solului sa se facé pentru parcele de teren uniform, din aceeasi clasa de soluri. In acest caz este suficienta o informatie care se refera numai la calitatea orizontului arabil. ENET% reprezinté media aritmetica a 2 teste principale, pe care le consideram suficiente scopului: ENET% = (ISB % + ISC %):2 Se construiesc tabele si se fac calcule similare cu modelele prezentate in tabelele 7.4-7.5 $i 7.8-7.9, realizand gruparea statistic diferentiata a starii de fertilitate a solurilor comparate. In acest caz, ENET % poate fi folosit si ca Indicator Complex al Fertilitatii Solului (ICFS%), dar numai pentru comparatii care privesc stratul arabil. 7.3.6 Indicatorul Complex al Fertilitatii Solului (ICFS %) ICFS % (tabelul 7.10) reprezinté media aritmetica a celor 2 indicatori sintetici principali (ISB% si ISC%), care reflecta, in general, cele mai importante caracteristici ale starii de fertilitate a solului: ICFS % = (ISB %+1ISC %):2Tabelul 10 Model de calculare a Indicatorului Complex al Fertilitatii Solului ICFS %) pentru evaluarea vitalitatii solurilor cultivate o Potentialul solului de Tipurile de sol] 3 ISB % ISC % ICFS % 3S mg / 100g de sol Medii Medii / & _| Rezuitatele la testari /repetiti | Testare | Soluri Cernoziom R- 32,15 64,53 48,34 cambic. R-II 32,46 59,06 45,76 a 50,24 (Czcb) R-lll 29,99 67,50 56,63, Preluvosol | R-I 26,98 43,01 34,99 roscat R-l 27,60 44,30 35,95 b 35,66 _(Elrs) Rit | 27,66 44,45 36,05 Luvosol RI 15,86 39,41 27,63 albic Rl 16,28 42,82 29,55 ¢ 29,19 (LVal) R-lll 16,02 44,74 30,38 DLP % =2,91 7.4 Evaluarea comparativa a nivelului fertilitatii solurilor, in corelatie cu productivitatea agricola in cazuri mai rare, mai cu seam, cu scop stiintific, este nevoie de a compara fertilitatea unor soluri din clase diferite, din mai multe zone geografice sau cu reliefuri deosebite, in corelatie cu productivitatea naturala a lor. In asemenea cazuri, caracterizarea biologica, chimica si fizicA a orizontului arabil devine insuficienta pentru explicarea unor manifestari agrofitotehnice deosebite. Caracterizarea, chiar sumara pedo-genetica, privind dimensiunile orizonturilor cu humus, poate justifica necesitatea unor méasuri speciale agrotehnice. O astfel de caracterizare se poate realiza consultand hartile de cartare pedologica, care descriu profilele principale ale solurilor, unde humusul este mentionat obligatoriu, pe profil, sau se vor deschide profile de sol si masura grosimea, pe suborizonturi, a fiecarui orizont humifer. 7.4.1 Calculul Indicatorului Pedo-Genetic (IPG %) Noi am preluat si prelucrat Indicele Global Humic (IGH), dupa Chirité C., 1955 - Pedologie Generalé, Editura. Agro-Silvica, Bucuresti, echivaland Nota Clasei Humice (NCH) cu _intervalul continutului de humus din sol (ICHS), care are valoare obiectiva, propus de noi jn locul indicarii culorii solului, care este subiectiva, (descrisa in tabelul 11). In acest fel am putut prelucra aritmetic acestindicator pedologic si include ceilalti indicatori, descrisi mai sus, in Indicele Sintetic al Fertilitatii si Productivitatii Soluritor Agricole (ISFPS %). Exemplu de calculare a Indicelui Global Humic (IGH) pentru un cemoziom tipic (czti): IGH = 4 (2,5) + 2 (1,8) + 2 (2,2) = 18 Tabelul 11 Conversia Notei de Clasd Humica (NCH) a suborizonturilor humice de la culoarea solului (calitate descrisa de Chirita, 1955), la Intervalul Continutului de Humus al Solului (ICHS) Nota Descrierea culorii solului, cu referire la | Intervalul Con- Clasei | continutul in humus jn suborizonturile | tinutului de Humice | profilului de sol Humus in Sol (ICHS) -Ct % 1 Sol fara humus; culoare foarte deschisa in Sub 1 orizontul superior: galbui, cenusiu-albicios, albicios 2 Sol sdrac in humus, galbui-brun, brun- 1-1,49 galbui, cenusiu-brun 3 Sol cu continut moderat de humus; castaniu 1,5-1,99 brun, brun-roscat, brun-cenusiu 4 Sol bogat in humus, culoare neagra 2-3 Nota: - Cifrele din fata parantezelor reprezint& Nota Clasei Humice (NHC) a suborizonturilor din profilul solului; © - Cifrele din paranteze reprezinta transformarea Indexului Global Humic (IGH) in Indicator Pedo-Genetic (IPG%), pentru solul analizat, raportandu-| la Valoarea Empiricd Maxima % (stabilita de noi ca valoare numerica = 20) conform formulei: Indicatorul Pedo-Genetic (IPG%) al cernoziomului, (luat ca exemplu), se calculeaza dupa formula: IPG% = IGH x 20 : 100 adica: IPG% = 18 x 5=90 7.4.2 Indicatorul Complex al Fertilitatii si Productivitatii Solului (ICFSP %) in sfarsit, find in posesia tuturor elementelor de calcul pentru determinarea Indicatorului Sintetic al Fertilitatii Solului si Productivitatii(ISFSP %) aplicam formula de calcul : ICFSP % = (ICFS % + IPG %):2 Folosind acest indicator complex, bazat pe analizele de laborator capabile s& caracterizeze, la un moment dat, starea de fertilitate a solului, dintr-o tarla cultivata, se poate urmari cum evolueaza aceasta si sub raportul productivitatii agricole, in functie de agrotehnologia aplicata si de fertilitatea natural a tipului de sol, pentru ca productivitatea agricola depinde nu numai de calitatea orizontului arabil, ci totodaté si de dimensiunile orizonturilor humifere si de agro- tehnologiile folosite.