FIŞĂ DE DOCUMENTARE

DETERMINAREA DENSITĂȚII LAPTELUI PRIN METODA

AREOMETRICĂ

În laptele proaspăt muls, unele componente se găsesc sub formă de soluție (lactoză și
săruri minerale), altele sub formă coloidală (substanțe proteice), iar altele sub formă de emulsie
(grăsimi) dispersate uniform în masa produsului.
Densitatea laptelui reprezintă suma influiențelor principalelor componente în care apa
(d=1) și grăsimea (d=0,925), tind să reducă valoarea acesteia, iar substanțele proteice (d=1,25-
1,30), lactoza (d=1,52)și substanțele minerale (d=2,3-2,4), să crească valoarea ei.

Principiul metodei
Densitatea reprezintă valoarea raportului între masă și volum (g/ml) determinate de
temperatura de 20°C. În cazul laptelui, densitatea este reprezentată de raportul dintre masa
laptelui la +25°C și masa aceluiasi volum de apă la temperatura de +4˚C.
Metoda areometrică folosește termolactodensimetru cu ajutorul căruia se citește direct
densitatea laptelui, dar și temperatura acestuia. Temperatura optimă de determinare este de 20˚C,
dar se poate efectua în intervalul de 15 si 25˚C, făcând corecția rezultatelor.

Materiale necesare
 Termolactodensimetru corect gradat (sau lactodensimetru);
 Cilindru de sticlă cu diametrul mai mare de 25 mm;
 Baie de apă (nisip)
 Pahare Erlenmeyer

Pregătirea probelor
Pentru determinarea densității, proba de lapte se aduce la temperatura de 20±5˚C,
omogenizandu-se foarte bine prin răsturnări repetate, dar în așa fel încât să se evite formarea de
spumă. În cazul determinării laptelui de oaie sau bivoliță, al cărui conținut de grăsime este mai
mare, în situații de litigiu sau când grăsimea s-a separat (după răcirea laptelui), proba trebuie
încalzită pe baia de apă la temperatura de 40˚C și menținută la această temperatură 5 minute,
după care se face omogenizarea și se aduce la temperatura dorită (20±5˚C).
Determinarea densității laptelui crud integral se efectuează la minimum 2 ore de la
mulgere, timp necesar eliminării aerului înglobat în timpul mulsului.

Mod de lucru
Proba de lapte, bine omogenizată, se toarnă în cilindrul de sticlă ținut înclinat, prin
prelingere pe pereții acestuia, în așa fel încât să nu se înglobeze aer sau să facă spumă. Cilindrul
este umplut până aproape de nivelul superior al acestuia și așezat pe o suprafață plană (perfect
orizontală) după care se introduce termolactodensimetru uscat, până în dreptul diviziunii 1,030,
lăsându-l să plutească liber, având grijă să nu vină în contact cu pereții cilindrului.
Când termolactodensimetu plutește, dar fără a mai prezenta mișcări, (după 30 sec. – 1
minut), se citește valoarea densității la nivelul superior al meniscului ce se formează. Tot în acest
moment se citește în partea superioară a tijei termolactodensimetrului și temperatura.

Exprimarea rezultatelor
Este necesară corecția rezultatelor în cazul în care temperatura laptelui nu a fost exact
20˚C, dar nu mai mică de 15˚C și nu mai mare de 25˚C.
Pentru fiecare grad de temperatură sub 20˚C sau peste 20˚C se folosește cifra (factor) de
corecție 0,0002, astfel:
 dacă temperatura laptelui în timpul determinării a fost mai mare de 20˚C, se adaugă la
densitatea citită câte 0,0002 pentru fiecare grad de temperatură.
 dacă temperatura laptelui în timpul determinării a fost sub 20˚C, se micșorează
densitatea citită cu câte 0,0002 pentru fiecare grad de temperatură.
Corecția gradelor densimetrice citite la temperaturi diferite de 20°C se poate face folosind
tabele special întocmite sau folosind formula:
D20 = d ± 0,0002 • (t - 20) în care:
D20 - grade densimetrice la 20°C
d - densitatea în grade densimetrice la temperatura determinării
t - temperatura, în °C, la care a fost facută determinarea.
 0,0002 – factor de corecție corespunzător fiecărui grad de temperatură, în g/cm3

Interpretarea rezultatelor
Laptele crud de vacă destinat prelucrării industriale are, în general, densitatea de 1.029
(valoarea fiind definită în funcție de mulți factori printre care și numărul de animale de la care a
fost obținut, întâlnindu-se valori între 1,028-1,033 de la mulsul individual, 1,029-1,032 în cazul
laptelui de amestec, iar valoarea STAS este de 1,030). Pentru laptele de bivoliță valoarea minimă
este de 1,031 iar pentru laptele de oaie este de 1,033.
Prin adaugarea apei în lapte, densitatea scade, tinde spre 1,0, iar prin smântânire
densitatea crește. Cunoscând densitatea laptelui se poate aprecia gradul de falsificare prin adaos
de apă.
FIŞĂ DE LUCRU
DETERMINAREA DENSITĂȚII LAPTELUI PRIN METODA
AREOMETRICĂ
1. Principiul metodei
Densitatea reprezintă valoarea raportului între masă și volum (g/ml). Metoda areometrică
folosește termolactodensimetru cu ajutorul căruia se citește direct densitatea laptelui, dar și
temperatura acestuia.

2. Materiale necesare
 Termolactodensimetru corect gradat (sau lactodensimetru);
 Cilindru de sticlă cu diametrul mai mare de 25 mm;
 Baie de apa (nisip)
 Pahare Erlenmeyer
3. Mod de lucru
Se omogenizează proba de lapte

Se introduce lapte în cilindru gradat

Se introduce termolactodensimetru
 Se lasă 1 minut

Se citește densitatea Se citește temperatura

Se fac corecții de temperatură

Corecția gradelor densimetrice citite la temperaturi diferite de 20°C se poate face folosind
tabele special întocmite sau folosind formula:
D20 = d ± 0,0002 • (t - 20) în care:

D20 - grade densimetrice la 20°C

d - densitatea în grade densimetrice la temperatura determinării
t - temperatura, în °C, la care a fost facută determinarea.
0,0002 – factor de corectie corespunzator fiecarui grad de temperatura, în g/cm3

Scrieţi rezultatele în tabelul de mai jos:

PRODUSUL STAS DENSITATEA TEMPERATUR DENSITATEA OBS.

ANALIZAT DENSITATE CITITA A PROBEI LA 20˚C
PROBA 1,028-1,033
LAPTE 1,029
GRUPA I
PROBA 1,028-1,033
LAPTE 1,029
GRUPA II
PROBA 1,028-1,033
LAPTE 1,029
GRUPA III

4. Comparaţi rezultatele cu cele prevăzute în STAS şi apreciaţi calitatea

probei de lapte analizate