Undele de presiune din vene nu isi au originea din undele arteriale ‘Am vizut mai devreme in acest capitol c& fluxul din capilare nueste de obicei pulsatil. Cu toate acestea, fluxul sanguin din capilarele sistemice poate manifesta mici oscilati, fird lega- turd cu ciclul cardiac. Actiunea elementelor de control vaso~ motor din arteriolele si sfincterele precapilare localizate in amonte poate genera fluctuati. In plus, modificarile presiu- nii tisulare (cauzate spre exemplu de contractia musculara) pot comprima capilarele si pot cauza fluctuatii suplimentare ale fluxului capilar: Capilarele pulmonare sunt in mod special susceptibile la modificarile presiunii din alveolele inconjura- toare (vezi pag, 687-689). ‘A MODIFICARILE PRESIUNII VENOASE JUGULARE CAUZATE DE CICLUL CARDIAC a Presiunea (mm Hg) Timpul 08 6) 1B MODIFICARILE PRESIUNII VENOASE JUGULARE CAUZATE DE CICLUL RESPIRATOR intratoracies : ee Presiunea Presiunea venoasa jugulers medie (mH,0) Friel 6) © MODIFICARLE PRESIUNII VENOASE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE CAUZATE DE CONTRACTIA MUSCULARA Poxie ortostatcg, tstatiiers Pose yezinda eae ena 100 Presiunea 80 venoasé la 60 rivelul membrelor 40 inferioare 29 (mmHg) 0 6090 Timpul 6) Figura 227 Modifica presiunl vnoase. nA, axa timpululilustreaz8 un singut ciclu cardiae. Inmea relativé 3 varfurlor si depresiunior este ‘orb In B, exo timpulutustreaz8 un insprprelungit (mai multe bat cardiace); axa y din fereastra de jos arot8 presiunea venoasé jugulard mace (B, Date preluate din Brecher GA: Venaus Return. New York, Grune & Stratton, 1956; C, Date preluate din Pollack AA, Wood EH: Venous pre- soure in the saphenous vein at the ankle in man during exercise and changes in posture. J Appl Physiol 649-062, 1949}, Desi venele sistemice au unde de presiune, aceste und » nu {gi au originea din undele arteriale propagate prin pat rile capilare, care nu sunt pulsatile. Trei mecanisme pot cont ibui la pulsul venos: (1) actiunea retrograda a batailor car iace in timpul ciclului cardiac, (2) ciclul respirator gi (3) con rac {ia muschilor scheletici, Ffectulciclului cardiac © vendi de calibru mare din ap opi rea inimii, precum vena jugulara, are o unda de puls om. plexa (Fig, 22-7) sincrona cu ciclul cardiac. Cele trei lori rmaxime sau varfuri ale undet de puls jugular sunt no! te «, G six. Cele trei valoti minime sau depresiuini sunt not: © a, 1x, $1: Aceste modificii de presiune reflecta evenimer cle cichulut cardia + Varful a este generat de contractia atriului drept. + Minimul av se datoreaza relaxari atriului drept si in. vide rii valvei tricuspide. ful c reflecti cresterea de presiune din ventricult rept Ja inceputul sistolei si bombarea consecutiv a val\ itt ccuspide ~ care tocmai s-a inchis ~ inspre atriul drey + Minimul x se produce atunci cind ventriculul se co. sactt si se scurteazi in timpul fazei de ejectie, mai tir u pe parcursul sistole. Scurtarea cordului~ cu valva tric pis inca inchisa ~ trage de gi astfel alungeste venele, re. uc du-le presiunea, «+ Virful v este legat de umplerea atriului drept in fat tricuspide inchise, ceea ce determin’ cresterea din atriul drept. Pe masura ce valva tricuspida ince) »sise deschida, varful v incepe sa scada, + Minimal y reflecta scaderea presiunii din atriul ¢ timpul umplerii ventriculare rapide, pe misura ce parasesteatriul drept prin valva tricuspid deschis! in ventriculul drept. Cresterea presiunii venoas minimul y se produce pe masura ce intoarcerea ‘continua, in paralel cu umplerea ventriculara lent! angele dupa ru urate ice) Efectul ciclului respirator Poiseuille a fost primul observat ca presiunea din vena jugulara d timpul inspirului (vezi Fig. 22-78). In timpul in: diafragmul coboara, cauzind sciderea presiunii racice (si astfel a presiunii din interiorul vaselor tor cresterea presiunii intraabdominale (vezi pag. 07). secinta, intoarcerea venoasa dinspre extremitatea ce extremititile superioare creste tranzitor, pe misur’ cu presiune joasi aspira la propriu singe in cavitatea | racic. In acelasi timp, fluxul venos dinspre extremititile in srioar scade din cauza presiunii relativ crescute a venelor « dom nale din timpul inspirului. Astfe, in timpul inspirw si, pre siunea din vena jugulara scade, in timp ce presiunea . n vens femurala creste. Hfectul contraciei musculatuitscheletice (,pompa me cular] Contractia mul nea $i fluxul venos. Venele mari ale membrelor unt previizute cu valve care previn curgerea rett ingelui (vezi pag. 419). Atunci cand 0 persoand repaus in pozitie culcata, toate valvulele venoase s chise, iar fluxul sanguin venos catre inima este ¢ Pozitia ortostatica determina cresterea progresiva a venoase de la nivelul membrelor inferioare pana la valoaret presiunit hidrostatice dictate de coloana verticals «e singe lor scheletici poate afecta si ea presi ulin st des tinuece se intinde de la picioare pana la inima (vezi Fig. 22-70), Daca persoana incepe si meargi, combinatia dintre efectul de pompare al musculaturii membrelor inferioare asupra yenelor membrelor inferioare si efectul valvulelor venoase ca statii de releu hidrostatic determina scadetea presiunii yenoase la nivelul membrelor inferioare. Fiecare pas cau- zeazi atit 0 oscilatie usoard cit si o scidere usoara neta a presiunii venoase la nivelul membrelor inferioare. Odata ce presiunea venoasi la nivelul membrelor inferioare a atins nivelal minim, fiecare pas cauzeaza o simpli oscilatie usoara de presiune. Mersul cauzeazi o scidere neti a presiunii atat in venele superficiale cat si in cele profunde ale membrelor inferioare, dar si in capilarele corespunzitoare. Atunci cind efortul inceteaza, presiunea venoasi creste din nou. DINAMICA CARDIACA Cordul este un sistem de doud pompe conectate in serie, Peretele muscular al ventriculului stang este mai gros si mai puternie decat cel al ventriculului drept. Septul interventri- cular care mentine cele dou pompe impreuna este chiar mai 10s, Peretii musculari grosi ai ventriculilor sunt responsabili deexercitarea actiunii de pompa a inimii, Inima nu depinde de un generator cerebral de ritm cum sunt generatorii centrali (vezi pag. 390) care guverneaza alte comportamente ritmice precum respiratia, locomotia, mas ticajia sau tremuratul. In schimb, activitatea cardiaca este inifiata de celule pacemaker localizate chiar in cord. Atunci cind cordul se afl in ritm sinusal normal, celulele pacemaker sare dicteaza frecventa cardiaca sunt cele localizate in nodul Sinoatrial (SA) al atriului drept (vezi pag. 489). Potentialul de actiune se propaga apoi prin intermediul miocitelor atriale gi al unor tracturi sau fascicule specializate. Impulsul nu poate frece dinspre atrii inspre ventriculi decat prin nodul AV. Nodul AV asigura o intarziere in conducere, esentiali pentru permite ventriculilor si isi incheie umplerea cu sange inainte de inceperea contractiei si a eectiei. De la nodul AV impulsul Se propaga prin fasciculul His si apoi prin ramurile dreapta si stang’, aceasta din urma divizinducse la randul su intr-un fascicul anterior si unul posterior. In cele din urma, fibrele sistemului Purkinje activeaza miocitele ventriculare, dupa care impulsul se propagi de la o celula la alta prin intermediul jonctiunilor gap. Ventriculul drept se contracta precum un burduf, in timp ce ventrculul stang se contracta precum o mand care strange un tub de pasta de dinti Ceidoi ventriculi impart un invelis de straturi musculare spi nate si circulare. Dispozitia fasciculelor spiralate asiguri Stoarcerea, incompletainsa, a singelui din inima de catre con- tractia ventriculara, Apexul se contracta inaintea unor porti uni bazale ale ventriculului, secventi care impinge singele in su, inspre valvele aortica si pulmonara. Hfectul mecanic al ventriculului drept seamina cu cel al unui burduf folosit pentru a ventila un foc (Fig. 22-8:A). Cu toate cd distanta dintre peretele liber si sept este redusa, pere: tele liber are o suprafata atat de mare incat 0 migcare redusi &peretelui liber inspre sept cauzeaza ejectia unui volum mare de singe, Mecanismul de golire al ventriculului drept implica trei migciri. In primul rind, axul longitudinal al ventriculului rept se scurteaza atunci cind fibrele musculare spiralate tractioneaza inelul valvei tricuspide inspre apex. In al doilea rand, peretele liber al ventriculului drept se deplaseaza inspre sept cu o migcare asemanitoare unui burdul, In al treilea rand, contractia fibrelor profunde circulare ale ventriculului sting imprima septului o forma convexa, astfel incat septul bom- beaza in interiorul ventriculului drept. Aceasti bombare a sep- tului intinde peretele liber al ventriculului drept de-a lungul septului, Aceste trei miscari sunt foarte adecvate ejectiei unui Volum mare de singe, dar nu si dezvoltarii unei presiuni mari Ventriculul drept pompeaza acelasi volum de singe ca si ven- triculul sting, dar il pompeaza la presiuni intraventriculare mult mai reduse. Efectul mecanic al ventriculului stang se produce prin- tro migcare duala (vezi Fig. 22-88): In primul rand, con- tractia stratului muscular circular reduce diametrul camerei, Progresind dinspre apex inspre baz, asa cum am strange tun tub de pasta de dint. In al doilea rand, contractia fibrelor ‘musculare spiralate tractioneaza inelul valvei mitrale catre apex, scurtind astfel axul longitudinal. Primul mecanism este mai puternic, find responsabil de presiunile mari dez- voltate de ventriculul sting. Forma conici a lumenului ii asigura ventriculului sting un raport suprafata-volum mai mic decat cel al ventriculului drept si contribuie la capacita- tea ventriculului sting de a genera presiuni ridicate. Contractia atriilor aduce in mod normal doar o contri- butie minora Ia umplerea celor doi ventriculi atunci cind subiectul se afla in repaus (vezi Cadranul 22-1). Cu toate acestea, contractia atriilor este un factor de securitate util in cel putin doua circumstante. In contextul tahicardiei, atut ind intervalul diastolic ~ si astfel durata umplerii rapide ~ este scurt, contractia atriala poate asigura imboldul supli- mentar necesar. Contractia atrialé este utila de asemenea in anumite conditii patologice. Spre exemplu, atunci cind 0 valva AV ingustatd (stenotic’) determina o rezistenti sub- stanfiala in calea fluxului sanguin dinspre atriu inspre ven- tricul, pompa atriala poate aduce o contributie importanta Ja. umplerea ventriculara. Atriul drept se contracta inaintea celui stang, dar ventriculul sting se contract Atunci cind am prezentat ciclul cardiac, intr-un paragraf anterior din acest capitol, am presupus cd evenimentele se produc simultan pe partea dreapta si pe cea stangd. Cu toate acestea, asa cum am mentionat deja in prezentarea noastr’ legata de dedublarea zgomotelor cardiace, momentul produ- ceri evenimentelor in cele doua parti ale inimii este usor iferit (vezi Fig. 22-8C), Contractia atriala’ Intrucat nodul SA este localizat in atriul ddrept, contractia atriala incepe gi se termin3 mai devreme in atriul drept decat in cel sting (vezi Fig. 22-8C, fereastra ~Contractie”) Debutulcontractiel venriculare Contractia ventriculara incepe putin mai devreme pe partea sténgd iar valva mitrala se inchide inaintea valvei tricuspide. Cu toate acestea, dife- renja de timp intre inchiderea valvelor AV (vezi Fig