ADRENALINA , solutie pentru uz intern

epinephrinum Prezentare farmaceutica: Fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila continand epinefrina hcl. 1 mg (cutie cu 100 buc.); solutie pentru uz intern continand epinefrina hcl. 1 mg/ml sau 20 picaturi (flac. cu 20 ml). Actiune terapeutica: Dozele terapeutice diminueaza congestia si edemul mucoaselor (prin vasoconstrictie si micsorarea permeabilitatii capilare), stimuleaza inima si cresc usor presiunea sistolica, au actiune bronhodilatatoare; local provoaca vasoconstrictie si poate opri hemoragiile capilare. Efectele se datoresc actiunii simpatomimetice directe (stimulare alfasi beta-adrenergica). Indicatii: Urgente alergice - soc anafilactic, angioedem laringian; stop cardiac (prin asistolie ventriculara); accesul de astm bronsic; hemoragii capilare la suprafata (in aplicatie locala); se asociaza anestezicelor locale vasodilatatoare (procaina, lidocaina) pentru a le prelungi actiunea si a le diminua toxicitatea generala. Mod de administrare: In socul anafilactic, intravenos lent si cu multa prudenta 0,1-0,5 mg (0,1-0,5 ml din fiola), diluate cu 10 ml solutie salina izotona; daca nu este posibil, se injecteaza intramuscular 0,5-1 mg (1/2-1 fiola) sau se administreaza perlingual 1 mg (20 picaturi din solutia pentru uz intern sau o fiola). In sincopa cardiaca, intravenos lent 0,5-1 mg (1/2-1 fiola), eventual repetat dupa 1-15 minute; daca nu este posibil, se injecteaza in cavitatea inimii aceeasi doza. In astmul bronsic, subcutanat 0,3 mg (0,3 ml din fiola), eventual repetat la 20 de minute (cel mult 2-3 doze). In aplicatii locale, ca hemostatic, solutie 1/100 000-1/2 000; asociat anestezicelor locale, in solutie 1/200.000-1/20.000. Reactii adverse: Palpitatii, tahicardie, aritmii ectopice, dureri anginoase, anxietate, neliniste, slabiciune, ameteli, cefalee, parestezii in extremitati, cresterea glicemiei. Injectiile intravenoase sunt periculoase (prudenta multa). Contraindicatii: Hipertensiune arteriala, boli miocardice, cardiopatie ischemica, tahicardie si aritmii ectopice, ateroscleroza, cord pulmonar,

hipertiroidism, feocromocitom, glaucom cu unghi ingust, adenom de prostata cu retentie de urina, insuficienta renala severa; prudenta la diabetici, in starile de hipercalcemie si hipokaliemie. Nu se administreaza in timpul anesteziei cu ciclopropan si halotan (aritmii grave); prudenta cand se asociaza cu atropina, in anestezie; antidepresivele triciclice si guanetidina cresc actiunile simpatomimetice (prudenta in dozarea adrenalinei sau se evita). Epinefrina are un indice terapeutic mic, de aceea trebuie folosita numai la indicatia medicului si sub control medical; contraindicatiile sunt relative in conditii de urgenta, care pun viata in pericol. Simpatomimeticele sunt considerate substante dopante (interzise la sportivi).

ATROPINA, fiole
atropini sulfas Compozitie: Atropina sulfurica 0,001 g. Apa distilata pentru injectii pana la 1 ml. Actiune farmacoterapeutica: Atropina face parte din grupa substantelor parasimpaticolitice. Actiunea caracteristica a atropinei este aceea asupra secretiilor. Astfel scade secretiile excesive ale cailor respiratorii, ale glandelor salivare, scade secretia gastrica atat cantitativ, cat si calitativ, scade aciditatea libera, diminueaza secretia biliara, pancreatica si a glandelor mamare. Atropina reduce hiperperistaltismul tractului digestiv, avand si actiunea antispastica. In doze mici reduce frecventa batailor cardiace prin excitatie vagala. In doze mai mari produce accelerarea lor prin actiunea de paralizare a fibrelor parasimpatice cardiomoderatoare. Atropina poseda si o actiune bronhodilatatoare. Atropina produce midriaza intensiva insotita de tulburari de acomodare si cresterea consecutiva a presiunii intraoculare. Indicatii: Bronsite cu hipersecretie, colici biliare, colici nefretice, hipersecretie gastrica, spasm piloric, constipatie spastica, tenesme vezicale, hiperhidroza. Ca element adjuvant in amestecurile preanestezice si analgezice. Traumatisme craniene inchise. In tratamentul crizelor de ras si plans din sindroamele pseudobulbare. In unele tulburari de conducere (bloc atrioventricular complet

cu crize Adam-Stockes), sindromul sinusului carotidian cu crize sincopale. Colita ulceroasa cronica nespecifica. Tratamentul profilactic al greturilor si varsaturilor din raul de mare si de avion, in asociere cu antihistaminice si barbiturice. Contraindicatii: Fibrilatie atriala, glaucom, tuberculoza pulmonara evolutiva. Mod de administrare: In injectii subcutanate, la adulti 0,25-1 ml pe zi din solutia 1. Forma de prezentare: Cutii cu 100 fiole de 1 ml sol. 1. Se elibereaza numai cu prescriptia medicului pe blanchete cu timbrul sec. A se feri de lumina. Atentie A nu se lasa la indemana copiilor.

DIGOXIN, comprimate si fiole , fiole

digoxinum Compozitie si forma de prezentare: Fiola a 2 ml solutie injectabila, continand digoxina 0,5 mg; comprimate continand digoxina 0,25 mg Actiune terapeutica: Tonicardiac cu actiune intensa rapida si de scurta durata; are efect inotrop pozitiv prompt si efect bradicartizant moderat. Efectul apare la 20 minute dupa injectare i.v. si la 1-2 ore dupa administrarea orala, este maxim la 1-3 ore respectiv la 6 ore si dispare in medie la 5 -7 zile dupa oprirea medicatiei (la bolnavul digitalizat). Indicatii: Insuficienta cardiaca, fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie paroxistica, tahicardie supraventriculara, soc cardiogen (mai ales cand este insotit de edem pulmonar acut). Este de ales in situatii acute si la bolnavii cu tendinta mare de acumulare a digitalicelor. Mod de administrare: Adulti si copii peste 10 ani: i.v., lent initial 0,25-0,50 mg apoi cu grija, cate 0,25 mg la intervale de 4-6 ore pana la digitalizarea deplina (obisnuit pana la 1 mg doza totala) recomandabil sub control ECG; oral, initial 0,50-0,75 mg, apoi, cate 0,25-0,50 mg la 6-8 ore pana la digitalizarea deplina (obisnuit pana la 1-1,5 mg doza totala). Doza uzuala de intretinere este de

0,125-0,50 mg (in medie 0,25 mg/zi) oral. In cazuri deosebite, i.v. (ca doza unica sau fractionat): la batrani si la bolnavii cu insuficienta renala se dau doze mai mici - doza uzuala de intretinere este de 0,125-0,25 mg/zi. Copii: doza digitalizanta pentru nou-nascuti este de 0,025-0,04 mg/kg corp in injectii i.v. (la nevoie i.m.) sau 0,040-0,060 mg/kg corp in administrarea orala, pentru copiii de 1 luna-2 ani 0,035-0,050 mg/kg corp sau 0,060-0,080 mg/kg corp oral; pentru copiii de 2-10 ani, 0,025-0,040 mg/kg corp parenteral sau 0,040-0,060 mg/kg corp oral (se administreaza initial 1/4-1/2 din doza totala, apoi cate 1/4 la 6-8 ore pana la digitalizarea deplina); doza zilnica de intretinere este de 2030% din doza digitalizanta). Tratamentul se face individualizat, sub control medical. Reactii adverse: Supradozarea poate provoca anorexie, greata, voma, diaree, tulburari de vedere, cefalee, slabiciune, bradicardie sinuzala, aritmii ectopice (extrasistole, mai ales bigeminism, tahicardie atriala, ritmuri nodale, tahicardie ventriculara), bloc atrio-ventricular; foarte rar reactii alergice, urticarie, trombocitopenie, efecte de tip estrogenic - ginecomastie uni- sau bilaterala. Contraindicatii si precautii: Simptomele de supradozare, pericardita cronica constrictiva, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, alergia la digoxina, reprezinta contraindicatii. Prudenta si/sau doze mici la bolnavii cu insuficienta renala, la nou-nascutii prematuri si imaturi, in stenoza subaortica hipertrofica idiopatica, cardita reumatismala, infarctul de miocard, bolile pulmonare grave, hipoxie, mixedem, blocul atrioventricular incomplet (mai ales in prezenta sindromului Stokes-Adams) starile de hipokaliemie. Interactiuni medicamentoase: La bolnavii tratati in prealabil cu digitoxina (digitala) poate provoca fenomene de supradozare (doze mici, prudenta mai ales pentru calea i.v.) aminele simpatomimetice si preparatele parenterale, de calciu pot provoca aritmii severe (asocierea cu digoxina este contraindicata); diureticele kaliuretice energice, purgativele (folosite abuziv) si medicatia cortizonica pot favoriza aritmiile digitalice determinand deficit de potasiu (prudenta in asociere); rezerpina accentueaza efectul bradicardizant; hidroxidul de aluminiu, trisilicatul de magneziu, kaolin, acidul aminosalicilic si sulfasalazina reduc absorbtia digoxinei din tractul gastrointestinal, de aceea

aceste produse vor fi administrate la intervale cat mai mari de la administrarea digoxinei. Forma de prezentare: Cutie cu 5 fiole a 2 ml solutie injectabila (0,5 mg digoxina). Flacon cu 40 de comprimate, a 0,25 mg digoxina. Conditii de pastrare: Se pastreaza la loc racoros, la adapost de lumina si umezeala. Se va feri de accesul copiilor.

ALGOCALMIN, comprimate, fiole , fiole

metamizolum Compozitie: Comprimate continand 0,500 g metamizol sodic; fiole de 2 ml continand metamizol sodic 1 g (50%). Actiune terapeutica: Analgezic de 2 ori mai intens decat aminofenazona si antipiretic cu actiune intensa la administrare intravenoasa. Slab antiinflamator. Antispastic, puternic miotrop. Indicatii: Algii de diverse cauze: nevralgii, dureri dentare si de sfera O.R.L., dureri artrozice, artritice, din poliartrita cronica evolutiva, mialgii. Sindrom febril. Contraindicatii: Alergie la derivati pirazolonici, leucopenie, granulocitopenie, afectiuni hepatice, afectiuni renale, porfirie, deficit de glucoza-6 fosfat dehidrogenaza. Precautii: Produsul poate determina granulocitoza indiferent de doza administrata. Intoleranta poate sa apara fie dupa prima administrare, fie dupa mai multe administrari si poate fi de tip reactie incrucisata cu aspirina. Reactii adverse: Hematologice-agranulocitoza, anemie sau trombopenie, reactii alergice cutanate de diferite intensitati, rar insuficienta renala sau nefropatie interstitiala; crize de astm la pacientii cu alergie incrucisata cu aspirina, uneori colorarea in rosu a urinii.

Sarcina si alaptare: Se va administra in timpul sarcinii numai dupa aprecierea corecta a riscului si beneficiului terapeutic. Este de preferat sa nu se administreze mamelor care alapteaza. Posologie si mod de administrare: Adulti: Pana la 1-2 comprimate de 2-3 ori/zi sau 1-2 fiole in injectie i.m. profunda sau per os; 1 comprimat sau 1 fiola la nevoie. Copii peste 15 ani: 1 comprimat de 2-3 ori/zi sau la nevoie. Comprimatele se administreaza cu un pahar mare de apa. In caz de febra mare, in mediul spitalicesc se poate administra 1 fiola i.v., in cazul in care nu exista antecedente de alergie la Algocalmin. Forma de prezentare: Folii de hartie a 20 comprimate. Cutii cu 100 fiole de 2 ml. Cutii cu 10 fiole de 2 ml. Conditii de pastrare: La adapost de umiditate, caldura si lumina.

MIOFILIN , solutie injectabila

aminophyllinum Compozitie: Comprimate/capsule, continand 100 mg aminofilina. Fiole continand: Aminofilina - 0,048 g - 0,240 g Piperazina hexahidrat - 0,005 g - 0,025 g Apa distilata pana la - 2 ml - 10 ml Actiune farmacoterapeutica: Miofilinul se incadreaza in grupa mare a preparatelor antispastice si actioneaza litic direct asupra musculaturii bronsice. Indicatii: Astm esential, dispnee astmatiforma de origini diverse. Contraindicatii: Hemoragii cerebrale, nefrita acuta, epilepsie. Mod de administrare: Per os: se incepe cu 1 comprimat/capsula (100 mg) de 3 ori pe zi, crescandu-se progresiv pana la 3-4 comprimate/capsule/zi, sau pana

la aparitia de reactii adverse semnificative. Adulti: 1-3 fiole de 10 ml pe zi in injectii lente intravenoase. Copii: 7-15 ani = 1-2 fiole de 2 ml pe zi in injectii lente intravenoase. Forma de prezentare: Cutie cu 20 comprimate/capsule a 100 mg. Cutii cu 5 fiole de 10 ml a 0,24 g pentru adulti. Cutii cu 100 fiole de 10 ml a 0,24 g pentru adulti. Cutii cu 5 fiole de 2 ml a 0,048 g pentru copii. Cutii cu 100 fiole de 2 ml a 0,048 g pentru copii.

FENTANYL, solutie injectabila , flacon injectabil

fentanylum Actiune terapeutica: Fentanyl face parte din clasa analgezicelor majore. El este utilizat fie ca unic agent, fie in combinatie, pentru anestezia generala. Fentanyl mentine stabilitatea cardiaca si, in doze mari, reduce modificarile hormonale induse de stress. Efectul analgezic a 0,1 mg fentanyl este echivalent cu cel a 10 mg de morfina. Actiunea lui incepe rapid, desi efectul maxim analgezic si depresia respiratiei apar dupa cateva minute. Durata efectului analgezic, dupa administrarea intravenoasa a 0,1 mg este, de obicei, de 30 de minute. Gradul analgeziei este dependent de doza si poate fi ajustat in functie de pragul durerii, in cazul interventiei chirurgicale. Indexul terapeutic al fentanyl este mare. La sobolani, raportul DL50/DE50 este de 277 pentru nivelul analgezic minim, in timp ce pentru morfina este 69,5 si pentru petidina este 4,6. Ca si celelalte analgezice majore, in functie de doza si de viteza de administrare, fentanyl poate produce rigiditate musculara, euforie, mioza si bradicardie. Nu produce eliberare de histamina, semnificativa din punct de vedere clinic. Toate efectele fentanyl pot fi inlaturate prompt si complet, prin administrarea de antagonisti specifici ca: naloxona, nalorfina si levallorfan. Dupa administrarea intravenoasa de fentanyl, concentratia plasmatica scade rapid. Dupa o distributie rapida (timpul de injumatatire a distributiei este de 1 ora si 18 minute), este excretat cu un timp de injumatatire de 475 de minute. Volumul de distributie central (Vc)este de 13 litri, iar volumul de distributie

constant (Vdss)este de 339 de litri. Legarea de proteinele plasmatice se face in proportie de 84%. Cea mai mare parte este metabolizata in ficat. Clearence-ul este de 574 ml/min. 75% din doza administrata se elimina in primele 24 de ore. Numai 10% se elimina sub forma nemetabolizata. Prezentare farmaceutica: 0,10 mg fentanyl (sub forma a 0,157 mg citrat de fentanyl), in solutie apoasa sterila, in fiole de 2 ml. 0,25 mg fentanyl (sub forma a 0,3925 mg citrat de fentanyl) in solutie apoasa sterila, in fiole de 5 ml. 0,50 mg fentanyl (sub forma a 0,785 mg citrat de fentanyl), in solutie apoasa sterila, in flacoane de 10 ml. Excipient: clorura de sodiu. Indicatii: Ca analgezic major aditional in anestezia generala sau locala. In analgezia neuroleptica, impreuna cu droperidol, de ex. Este utilizat ca premedicatie anestezica, pentru inducerea anesteziei si mentinerea anesteziei generale sau locale. Ca anestezic, la pacientii "cu risc crescut", dupa interventii chirurgicale majore, in combinatie cu oxigen. Contraindicatii: Operatie cezariana, inainte de extragerea fatului. Conditii de depresie centrala respiratorie, de crestere a presiunii intracraniene. Administrarea sa i.m. sau i.v., in cursul nasterii (incluzand operatia cezariana) nu este recomandata, deoarece fentanyl poate strabate bariera fetoplacentara, iar centrul respirator al fatului este foarte sensibil la opiacee. Daca fentanyl a fost, totusi, administrat, neonatologul trebuie sa aiba la indemana un antagonist specific. Sarcina si alaptare: Desi in experimentele pe animale nu au fost observate manifestari de embriotoxicitate, nu a fost stabilita siguranta utilizarii in timpul sarcinii. Utilizarea fentanyl, la femeia gravida, presupune o atenta evaluare a raportului risc / beneficiu pentru fat. Fentanyl este excretat in laptele matern, de aceea se recomanda intreruperea alaptarii timp de 24 de ore de la administrarea medicamentului. Mod de administrare: Doza se stabileste individual, in functie de varsta, de greutate corporala, de statusul fizic si patologic al pacientului, de administrarea altor medicamente si de tipul interventiei chirurgicale si anesteziei. Se poate administra intramuscular, intravenos si in perfuzie. Daca se administreaza in perfuzie, trebuie sa se tina seama ca este incompatibil cu tiopentan, methohexiton si propanidid. La pacientii varstnici sau cu stare de

sanatate precara, este necesara reducerea dozei initiale. Pentru a preveni bradicardia, se recomanda administrarea i.v. a unei doze mici de anticolinergic, chiar inainte de administrarea anestezicului. Droperidolul poate fi administrat pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor. Utilizarea ca analgezic aditional, in anestezia generala: Doze mici: 0,002 mg/kg corp i.m. sau i.v. Dozele mici de fentanyl se utilizeaza in interventiile chirurgicale de scurta durata, dar dureroase. Doze moderate: 0,002 - 0,02 mg/kg corp i.m. sau i.v. In interventii chirurgicale complicate, sunt necesare doze mai mari. Durata efectului depinde de doza. Doze mari: 0,02 - 0,05 mg/kg corp i.v. In cazul interventiilor chirurgicale majore sau de lunga durata, cand stress-ul operator poate fi periculos pentru bolnav, efectul acestui stress poate fi diminuat prin combinarea de fentanyl, 0,02 - 0,05 mg/kg corp, cu amestecul N2O : O2. In cursul interventiei chirurgicale, pot fi utilizate doze aditionale de 0,025 - 0,25 mg/kg corp (0,5 - 5 ml), in functie de necesitatile pacientului si de durata interventiei chirurgicale. Dupa administrarea de fentanyl in doze mari (0,02 0,05 mg/kg corp), este necesara respiratie artificiala postoperatorie si observarea pacientului, pentru prevenirea eventualei depresii respiratorii postoperatorii. Utilizarea ca anestezic: In cazul in care diminuarea stress-ului operator este deosebit de importanta, se administreaza, i.v. fentanyl, 0,05 0,1 mg/kg corp, in combinatie cu oxigen si cu un relaxant muscular. Aceasta tehnica nu necesita administrarea unui alt agent anestezic. Pentru obtinerea anesteziei dorite, doza poate fi marita pana la 0,15 mg/kg corp, daca este necesar. Astfel de doze mari pot fi necesare in interventiile chirurgicale pe cord deschis si in alte interventii chirurgicale majore in care este necesara protectia miocardului de cresterea marcata a necesarului de oxigen. Analgezia cu neuroleptice: Se administreaza 0,2 - 0,6 mg i.v., in functie de sensibilitatea individuala, in doze fractionate, cu posibilitatea observarii concomitente a ritmului respirator. Utilizarea la varstnici: Ca si in cazul altor derivati opioizi, doza va fi redusa la pacientii varstnici sau la cei cu stare de sanatate precara. Utilizarea la copii: Intre 2 si 12 ani, doza administrata pentru inducerea sau mentinerea anesteziei este de 0,002 - 0,003 mg/kg corp i.m. Compatibilitati: Poate fi diluat in solutie de clorura de sodiu sau in perfuzie intravenoasa cu glucoza. Solutia preparata va fi utilizata in urmatoarele 24 de ore. Reactii adverse: Reactiile adverse sunt similare cu cele produse de alti derivati opioizi: depresia respiratiei, apnee, rigiditate musculara (incluzand muschii

toracici), mioclonus, bradicardie (tranzitorie), hipotensiune, greata, varsaturi, ameteli. Alte reactii adverse, rare: Rar, pot aparea laringospasm, reactii alergice (anafilaxie, bronhospasm, prurit, urticarie), asistole, dar, deoarece in cursul anesteziei, se administreaza, concomitent, si alte medicamente, relatia cauzala cu fentanyl nu a putut fi dovedita. "Rebound"-ul depresiei respiratorii, postoperator, secundar (vezi Precautii). In cazul administrarii de fentanyl in asociere cu un neuroleptic, ca de ex. droperidol, pot aparea urmatoarele reactii adverse: frisoane, hipotermie, agitatie, halucinatii postoperatorii si simptome extrapiramidale. Interactiuni medicamentoase: Depresia respiratorie poate fi potentata de urmatoarele medicamente: barbiturice, benzodiazepine, neuroleptice, gaze halogenate si alte depresante neselective ale SNC (de ex. alcool). Administrarea de IMAO va fi intrerupta cu 2 saptamani inainte de anestezie. Precautii: Aceleasi ca si in cazul altor derivati opioizi: depresia respiratorie este dependenta de doza si poate fi reversibila prin administrarea de antagonisti ai morfinei (naloxona, nalorfina sau levallorfan). Administrarea antagonistilor morfinei poate fi repetata in cazul in care depresia respiratorie este de mai lunga durata decat efectul antagonistilor de morfina. Analgezia de grad inalt se asociaza cu depresia respiratorie severa care poate persista sau poate reaparea in perioada postoperatorie. Pacientii vor fi monitorizati atent si se vor pastra la indemana echipamentul de reanimare si un antagonist de morfina. Hiperventilatia din timpul anesteziei poate altera raspunsul pacientilor la CO2. Aceasta poate influenta respiratia, chiar in perioada postoperatorie. Rigiditatea musculara, incluzand muschii toracici, poate fi prevenita prin injectarea i.v., lent, de fentanyl, prin premedicatie cu benzodiazepine si prin administrarea de relaxanti musculari. Pot aparea miscari mioclonice non-epileptice. Bradicardia si, ocazional, asistole pot aparea la pacientii care nu au primit anticolinergice sau daca fentanyl nu a fost combinat cu un relaxant muscular vagolitic. Bradicardia poate fi reversibila prin administrarea de atropina. Derivatii opioizi pot determina aparitia hipotensiunii, in special la pacientii cu hipovolemie. Se vor lua masurile adecvate pentru mentinerea stabila a presiunii arteriale. Se va evita administrarea prin injectarea rapida in bolus. La pacientii la care s-a administrat tratament cronic cu opioide sau la pacientii care au primit

narcotice, pot fi necesare doze mai mari de fentanyl. Dozele vor fi reduse la pacientii varstnici sau la cei cu stare de sanatate precara. Doza va fi titrata in urmatoarele cazuri: hipotiroidism netratat, boli pulmonare, reducerea severa a capacitatii respiratorii, alcoolism, alterarea functiei hepatice sau renale. Acesti pacienti necesita o supraveghere postoperatorie de lunga durata. In cazul administrarii de fentanyl in asociere cu droperidol, va fi luata in consideratie durata de actiune diferita a celor doi agenti. La utilizarea acestor asocieri, incidenta hipotensiunii este mai mare. Droperidolul poate determina aparitia simptomelor extrapiramidale, dar acestea pot fi inlaturate prin administrarea de antiparkinsoniene. Fentanyl poate diminua abilitatea necesara conducerii autovehiculelor sau manipularii utilajelor si, de aceea, acest tip de activitati este contraindicat. Supradozare: Simptomele de supradozare reprezinta extensia actiunilor farmacologice. Cel mai grav efect care depinde de sensibilitatea individuala, este depresia respiratorire de diferite grade (de la bradispneee, la apnee). Tratament: in caz de hipoventilatie si apnee, este necesara respiratie artificiala si administrarea unui antagonist specific (nalorfina, levallorfan, naloxona). Aceasta nu exclude, insa, masuri de urgenta sporita. Depresia respiratorie poate persista mai mult decat efectul antagonistului si, de aceea, poate fi necesara repetarea administrarii acestuia. Daca depresia respiratorie este insotita de rigiditate musculara, poate fi necesara administrarea de blocanti neuromusculari. Pacientii necesita supraveghere atenta. Daca apare hipotensiune severa sau persistenta, se va trata hipovolemia prin administrare de fluid parenteral adecvat. Conditii de pastrare: la 15 - 30 grade Celsius, ferit de lumina. Forma de prezentare: fiole 10 x 2 ml, fiole 50 x 5 ml, flacoane 50 x 10 ml.

DIPIRIDAMOL , fiole
dipiridamolum Compozitie: Comprimate filmate continand 25 mg si respectiv 75 mg si fiole continand 10 mg dipiridamol/2 ml.

Actiune farmacoterapeutica: Dipiridamolul este un coronarodilatator. Creste fluxul sanguin in miocard, dilatand mai ales vasele mici. Efectul se datoreste, probabil, inhibarii recaptarii adenozinei. Dipiridamolul nu creste rezistenta la efort a bolnavilor cu cardiopatie ischemica. Se absoarbe incomplet din tractul digestiv si se leaga in mare masura de proteinele plasmatice. Timpul de injumatatire este de 10-12 ore. Metabolizarea substantei are loc in ficat, iar eliminarea prin bila, sub forma de glucuronid si prin urina, ca atare. Excretia digestiva poate fi redusa prin recirculare enterohepatica. Exista variatii individuale de absorbtie si excretie a dipiridamolului. Indicatii: Cardiopatie ischemica cronica (nu influenteaza imediat crizele de angor pectoris si nu impiedica tulburarile electrocardiografice de efort, dar in administrare prelungita diminua intensitatea crizelor si le distanteaza in timp, uneori le suprima). Profilaxia tromboembolismului dupa inlocuire de valve cardiace, in asociere cu un anticoagulant oral; asociat cu aspirina, in tratamentul diverselor afectiuni tromboembolice; in administrarea i.v. produce o vasodilatatie coronara importanta, motiv pentru care este utilizat in testul de stress pentru diagnosticul scintigrafic al bolii cardiace ischemice; echocardiografie. Utilizari posibile, in asociere cu aspirina: limitarea evolutivitatii complicatiilor diabetului zaharat; stadii initiale ale bolii Kawasaki (se poate utiliza si singur); profilaxia migrenei; tulburari vasculare periferice. Contraindicatii: Criza de angina pectorala, infarctul miocardic acut recent, hipotensiunea arteriala, angina instabila, tulburari de coagulare. Aceste afectiuni constituie contraindicatii la administrarea i.v. Reactii adverse: Tulburari digestive (greata, voma, diaree), ameteli, slabiciune, inrosirea fetei, rash tegumentar, poate induce dureri precordiale sau agrava caracterul durerilor anginoase, poate produce aritimii. Unele din reactiile adverse sunt reversibile la aminofilina. Interactiuni medicamentoase, incompatibilitati in solutie: Solutia de dipiridamol nu se amesteca cu alte solutii injectabile. Posologie si mod de administrare: Adulti: 300-600 mg/zi per os; Copii: 5 mg/kg corp/zi Comprimatele filmate se iau intre mese (cu aproximativ 1 ora inaintea mesei) Fiolele: administrare i.v. - in testul de stress pentru diagnostic scintigrafic al bolii cardiace ischemice cate 560 mcg/kg corp timp de 4 min.

(sau 300-400 mg p.o.) Echocardiografie - cate 750-840 mcg/kg corp. Din cauza proprietatilor fizico-chimice ale solutiei injectabile, este preferabil ca alte preparate, asociate eventual, sa fie administrare separat. Forma de prezentare: Cutii pliante cu 60 comprimate filmate a 25 mg; cutii pliante cu 20 comprimate filmate a 75 mg; cutii cu 5 fiole de 2 ml a 10 mg. Conditii de pastrare: La adapost de caldura, umiditate si lumina. Perioada de valabilitate: 2 ani de la data fabricatiei.

DOPAMIN Giulini 50N, 200N , solutie injectabila

dopaminum Prezentare farmaceutica: Dopamin Giulini 50N: fiole a 5 ml concentrat pentru injectare, continand 50 mg dopamina hidroclorit si 0,3 mg metabisulfit de sodiu (corespunzand la 0,2 mg SO2) ca stabilizator; cutii cu 5 fiole. Dopamin Giulini 200N: fiole a 10 ml concentrat pentru injectare, continand 200 mg dopamina hidroclorit si 0,6 mg de metabisulfit de sodiu (corespunzand la 0,4 mg SO2) ca stabilizator; cutii cu 5 fiole. Indicatii: Starile de soc, cum ar fi cele din insuficienta cardiaca sau post-infarct de miocard (soc cardiogen); postoperator (soc postoperator); in pierderile lichidiene majore (soc hipovolemic) numai dupa substitutie volemica; infectii severe (soc septic); reactii de hipersensibilitate (soc anafilactic); scadere acuta a tensiunii arteriale (hipotensiunea severa); iminenta de soc (presoc); iminenta de insuficienta renala. Dozare: Doza trebuie ajustata individual si depinde de severitatea socului si de raspunsul la terapie. Chiar daca se foloseste dopamina, trebuie luate masuri suplimentare, cum ar fi: substitutia adecvata a volumului circulant si monitorizarea stricta a echilibrului hidroelectrolitic, care nu trebuie neglijate. La pacientii somnolenti, trebuie asigurata eliberarea cailor respiratorii in vederea unui posibil risc de aspiratie. Reechilibrarea volemica trebuie realizata, acolo unde este posibil, inainte de inceperea tratamentului. In cazurile in care presarcina sau postsarcina sunt crescute, este indicata

asocierea cu nitroglicerina sau cu nitroprusiat de sodiu. In lipsa altor indicatii, dozajul orientativ este: Doza mica (de ex., in terapia intensiva a bolilor interne sau in indicatii nefrologice): 100-250 mcg/min = 1,5 -3,5 mcg/kg corp/min. Doza medie (de ex., in terapia intensiva de chirurgie): 300-700 mcg/min = 4-10 mcg/kg corp/min. Doza mare (de ex., in socul septic): 750-1500 mcg/min = 10,5-21,5 mcg/kg corp/min. Pentru administrarea de doze mici se poate folosi Dopamin Giulini 50N, in timp ce Dopamin Giulini 200N se poate folosi in toate tipurile de dozari. Daca scopul terapiei este cresterea inotropismului si a diurezei, se recomanda doze de 100-250 mcg/min. Doza maxima folosita pentru cresterea diurezei este de aproximativ 250 mcg/min si ramane aproape constanta pana la o doza de 1200 mcg/min. La o crestere si mai mare a dozei, apare o scadere a diurezei. Daca se urmareste efectul asupra tensiunii arteriale, este indicata o crestere a dozei pana la 500 mcg/min, sau se mentine doza de dopamina si se asociaza noradrenalina, dozata la 5 mcg/min pentru o greutate corporala de 70 kg. Indiferent care este doza recomandata, este contraindicata o crestere a dozei daca apare o crestere marcata a frecventei cardiace sau o tulburare de ritm. Doza la copii: 4-6 mcg/kg corp/min. Spre deosebire de administrarea la adult, la copii administrarea se face gradat, incepand cu doza mica. Mod de administrare: Dopamin Giulini 50N si Dopamin Giulini 200N trebuie administrate numai dupa diluare in solutii perfuzabile corespunzatoare. Solutiile perfuzabile recomandate sunt: ser fiziologic 0,9%, solutie glucozata 5%, solutie Ringer lactat. Solutia de perfuzat trebuie preparata imediat inainte de administrare. Se administreaza numai solutiile clare, incolore de Dopamin. Solutiile de perfuzat care contin Dopamin sunt stabile pe parcursul duratei normale de perfuzare (cel putin 24 de ore), cu exceptia solutiilor Ringer lactat (cel mult 6 ore). Dupa stabilizarea clinica, perfuzia de dopamina nu trebuie intrerupta brusc, ci gradat. Durata perfuziei depinde de conditiile individuale. Au fost inregistrate rezultate bune dupa administrarea timp de 28 de zile. Reactii adverse: Ocazional, poate provoca: greata, varsaturi, cefalee, agitatie, tremor al degetelor, simptome de angina pectorala, palpitatii, cresterea tensiunii arteriale. La doze crescute, creste riscul de a provoca atat tulburari de ritm cardiac (tahicardie sinusala, ritmuri ectopice supraventriculare si ventriculare), cat si un efect nedorit de crestere a presiunii telediastolice a

ventriculului stang. Perfuzia de dopamina poate provoca necroza tegumentelor (redistribuirea fluxului sanguin in favoarea teritoriului splanhnic, in defavoarea tegumentului si muschilor). Riscul este crescut la pacientii cu tulburari de circulatie periferica si la administrarea de doze mari. Dupa interventii chirurgicale in teritoriul splanhnic sau la pacienti cu tendinta de sangerare la nivelul tractului gastrointestinal, exista riscul de hemoragie din cauza redistributiei fluxului sanguin. Perfuzarea inadecvata paravenoasa poate duce la necroza paravenoasa. De aceea, perfuzia trebuie facuta, daca este posibil, prin cateter venos. Contraindicatii: Hipertiroidism (tireotoxicoza), tumori de medulosuprarenala (feocromocitom), unele forme de glaucom (glaucom cu unghi inchis), prostata marita (adenom de prostata) cu formare de urina reziduala, tahiaritmii, fibrilatie ventriculara. Dopamin Giulini 50N si Dopamin Giulini 200N nu trebuie administrate in caz de astm bronsic cu hipersensibilitate la sulf. Sarcina si alaptare: Se foloseste in timpul sarcinii numai daca beneficiul pentru mama este net superior riscului potential asupra fatului. Interactiuni cu alte medicamente: La administrarea simultana de dopamina si guanetidina efectul simpatomimetic este crescut. La pacientii tratati cu inhibitori de monoaminooxidaza (IMAO), doza de dopamina trebuie redusa foarte mult (aproximativ 1/10 din doza normala). Administrarea simultana de dopamina si de diuretice poate duce la aditionarea si la potentarea efectelor. Se cunosc interactiuni intre dopamina si antidepresive triciclice, anestezice (cresterea riscului aparitiei tulburarilor de ritm) sau cu fenitoina (scaderea tensiunii arteriale si bradicardie). Asocierea dopaminei cu alcaloizi de secara poate duce la vasoconstrictie periferica maxima, cu risc de gangrena. Nota speciala: Metabisulfitul de sodiu este un compus foarte activ. De aceea, trebuie sa se tina cont de faptul ca tiamina (vitamina B1) administrata simultan cu preparatul va fi degradata.

DROPERIDOL, solutie injectabila , solutie injectabila

droperidolum Compozitie: Fiecare fiola (10 ml) contine 25 mg de 1- I1- i4 (p-fluorofenil)-4oxobutils -1,2,3,6-tetrahidro-4-piridilS benzimidazolin-2-ona. Indicatii: Se recomanda: in combinatie cu Fentanyl injectabil, in tratamentul neuroleptanalgezic la pacientii varstnici, cu circulatie labila, cu stare generala alterata; in tratamentul agitatiei psihice post-operatorii; in caz de intoxicatii de diverse origini, in socuri si in tratamentul complex al arsurilor, chiar in prezenta insuficientei cardiace, hepatice sau renale; in pregatirea pentru anestezie de diferite tipuri, examinari instrumentale, endoscopie. Contraindicatii: Parkinsonism. Mod de administrare: Adulti: Pregatirea pentru chirurgie: 2,5-5 mg (1-2 ml) i.m., cu 15-45 minute inainte de interventia chirurgicala. Anestezie chirurgicala: 15-20 mg (6-8 ml) i.v.. Mentinerea anesteziei in cazul interventiilor chirurgicale de lunga durata: se vor administra, repetat, doze de 2,5-5 mg (1-2 ml). Perioada postoperatorie: 2,5-5 mg (1-2 ml) i.m.. La nevoie, doza poate fi repetata. Copii: Pregatirea pentru chirurgie: 0,1 mg/kg corp, i.m., inaintea interventiei chirurgicale. Anestezie chirurgicala: 0,2-0,4 mg/kg corp, i.v. sau 0,3-0,6 mg/kg corp, i.m.. Dozele vor fi modificate in functie de starea pacientului. Tratament combinat: poate fi utilizat in combinatie cu Fentanyl, daca exista o echipa anesteziologica bine antrenata si un echipament adecvat. Efecte secundare: Pot aparea simptome extrapiramidale care se trateaza prin administrare de agenti antiparkinsonieni. In cazul supradozarii sau hipovolemiei severe, poate aparea scaderea presiunii sanguine. In cazul supradozarii, se administreaza simptomatice, iar in cazul hipovolemiei, se realizeaza repletia volemica. Interactiuni medicamentoase: Se poate administra, cu precautie, impreuna cu benzdiazepine (le sporeste efectul).

Forma de prezentare: Cutii de 50 fiole a 10 ml.

ADRENOSTAZIN , solutie injectabila

carbazochromi salicylas Prezentare farmaceutica: Fiole a 5 ml solutie apoasa injectabila continand carbazocroma 1,5 mg (cutie cu 5 buc.). Actiune terapeutica: Hemostatic prin cresterea rezistentei capilare. Indicatii: Profilaxia si tratamentul starilor hemoragice prin fragilitate capilara: purpura idiopatica, hemoragii retiniene, telangiectazie familiala, epistaxis, hemoptizii; pre- si postoperator in chirurgia otorinolaringologica, in interventiile pe prostata si in alte interventii chirurgicale. Mod de administrare: Intramuscular, 1-3 fiole. Reactii adverse: Injectia este dureroasa. Contraindicatii: Nu se foloseste (este ineficace) in hemoragiile masive prin ruptura de vase mari; nu se injecteaza in aceeasi seringa cu vitamina C (incompatibilitate).

ETAMSILAT , fiole
etamsylatum Compozitie: Fiole continand 0,250 g etamsilat. Actiune farmacoterapeutica: Hemostatic ce mentine stabilitatea peretelui capilar; reduce timpul de sangerare fara sa afecteze coagularea; nu este vasoconstrictor si antifibrinolitic. Creste glicogenul de la nivelul plachetelor. Scade timpul de sangerare cu 40-45% dupa primele 30 de minute. Efectul

dureaza circa 6 ore. Se administreaza pentru profilaxia si controlul hemoragiilor din vasele capilare mici. Indicatii: Profilaxia si tratamentul hemoragiilor prin ruptura de vase mici (in panza), in cursul interventiilor chirurgicale sau in diverse situatii clinice ciroza si hepatita cronica, hemoragii in sfera ginecologica, purpura, echimoze si hematoame spontane, epistaxis, hemoragii gingivo-dentare, hemoragii de natura medicamentoasa (prin anticoagulante sau antiinflamatorii nesteroidiene). Contraindicatii: Se administreaza cu prudenta sau se evita la pacientii cu afectiuni tromboembolice, fibrilatie atriala si angina pectorala. Posologie si mod de administrare: Injectii intramusculare sau intravenoase, 3 fiole (0,75 g) cu 1-2 ore inaintea interventiilor chirurgicale, eventual inca 1-2 fiole in timpul operatiei sau dupa aceasta; in urgente, 2-3 fiole, apoi cate o fiola la 4-6 ore, doza de intretinere uzuala este de o fiola de 2 ori/zi. Reactii adverse: Rareori hipotensiune trecatoare, cefalee si eruptii cutanate. Forma de prezentare: Cutii cu 10 fiole a 2 ml. Cutii cu 100 fiole a 2 ml. Conditii de pastrare: Ferit de lumina. Valabilitate: 3 ani de la data fabricatiei.

FITOMENADION , solutie injectabila

phytomenadionum Prezentare farmaceutica: Fiole a 1 ml solutie apoasa coloidala injectabila continand fitomenadiona 10 mg (cutie cu 5 buc.). Actiune terapeutica: Vitamina K naturala, actioneaza antihemoragic prin perfectarea sintezei hepatice a protrombinei si a altor factori ai coagularii (VII, IX si X); efectul este relativ rapid - se instaleaza in 3-4 ore - intens si prelungit. Indicatii: Intoxicatie acuta cu anticoagulante cumarinice; profilactic sau curativ in alte sangerari prin hipoprotrombinemie sau hipovitaminoza K; in boala

hemoragica la nou-nascut, in cursul tratamentului cu salicilati, in icterul obstructiv, in bolile hepatice (eficacitatea este slaba) sau intestinale, in cazul folosirii indelungate de antibiotice administrate oral etc. Mod de administrare: La adulti, obisnuit intramuscular 5-40 mg o data pe zi (in functie de gravitate); in urgente, intravenos, foarte lent, 2-10 mg/zi (in intoxicatia acuta cu cumarinice se pot injecta pana la 40 mg/zi), la nou-nascuti si sugari, curativ, intramuscular 1-2 mg/zi; profilactic, intramuscular 0,5-2 mg, oral 1-2 mg (in boala hemoragica). Dozarea poate fi controlata prin timpul Quick sau prin trombotest. Reactii adverse: Injectarea intravenoasa rapida poate provoca congestia fetei, sudoratie, senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps, chiar accidente letale; foarte rar intoleranta, cu fenomene de soc; la nou-nascuti fitomenadiona poate fi cauza de hiperbilirubinemie (rareori). Contraindicatii: Intoleranta la fitomenadiona (atentie la simptomele de soc); prudenta la nou-nascuti si la sugari. Solutia injectabila de fitomenadiona nu trebuie amestecata cu alte solutii pentru injectare sau perfuzie.

SULFAT DE MAGNEZIU , fiole

magnesii sulfas Compozitie: Fiole continand 2 g sulfat de magneziu/10 ml. Actiune farmacoterapeutica: Sulfatul de magneziu are actiune spasmolitica, antianafilactica, anticonvulsivanta si sedativa (de scurta durata). Are actiune spasmolitica asupra tetaniei femeii gravide sau asupra tetaniei uterine din ruptura de placenta. Actioneaza asupra musculaturii bronsice. Exercita in acelasi timp actiune antiemetizanta si antisoc. Indicatii: Tulburari de irigatie cerebrala, edem cerebral, encefalita, migrene, stari depresive. Cefalee histaminica, rinita fanului, edem Quincke, astm bronsic. Febra si frisoane dupa transfuzii. Intoxicatii cu stricnina, tetanos, coree, nevralgii, tuse convulsiva. Colici hepatice, intestinale, renale. Tulburari de climacteriu.

Contraindicatii: Boala Addisson, intoxicatii cu barbiturice, insuficienta renala. Mod de administrare: Adulti: 1-3 fiole zilnic, in injectii intravenoase (lente), in cazuri grave (eclampsie, tetanos) 0,2 ml/kg corp la 3-4 ore. Copii: 0,2-0,3 ml/kg corp/zi, i.m. Forma de prezentare: Cutii cu 10 fiole de 10 ml. Cutii cu 100 fiole de 10 ml.

XILINA , fiole
lidocainum Compozitie: Solutia 1%: 1 fiola de 5 ml contine 0,05 g (10 mg/ ml) clorhidrat de lidocaina (pentru uz cardiologic), 1 fiola de 10 ml contine 0,10 g (10 mg/ml) clorhidrat de lidocaina, 1 fiola de 20 ml contine 0,20 g (10 mg/ml) clorhidrat de lidocaina; solutia 2%: 1 fiola de 2 ml contine 0,04 g (20 mg/ml) clorhidrat de lidocaina; solutia 4%: 1 fiola de 2 ml contine 0,08 g (40 mg/ml) clorhidrat de lidocaina. Actiune farmacoterapeutica: Anestezic local de tip amidic, larg folosit in injectii si aplicare locala pe mucoase. Instalarea efectului se face rapid si anestezia se obtine in cateva minute, in functie de locul administrarii. Durata medie de actiune este de 60-120 minute. Instalarea efectului si durata de actiune sunt crescute de adaugarea unui vasoconstrictor, iar absorbtia in circulatie la locul injectarii este incetinita. Antiaritmic incadrat in clasa Ib, utilizat in tratamentul tahiaritmiilor ventriculare. Indicatii: Utila pentru obtinerea tuturor tipurilor de anestezie locala, infiltratie epidurala, caudala, spinala, superficiala. Folosita in tratamentul tahiaritmiilor ventriculare (aritmii ventriculare asociate infarctului miocardic si pentru controlul fibrilatiei ventriculare - in resuscitarea cardiopulmonara - in general la pacientii care nu au raspuns la cardioversie si adrenalina). Contraindicatii: Alergie la xilina sau alte anestezice amidice, insuficienta hepatica si renala, miastenie, asociere cu anticoagulante, soc hipovolemic,

insuficienta cardiaca, hipotensiune arteriala, hipovolemie, bloc cardiac, bradicardie. Precautii: Se administreaza cu prudenta si in doze mici in insuficienta hepatica grava, infarct acut de miocard, insuficienta respiratorie si la cei cu antecedente convulsive. Reactii adverse: Uneori somnolenta, ameteli, rareori reactii alergice, foarte rar hipertermie maligna. Interactiuni medicamentoase, incompatibilitati in solutie: Toxicitatea xilinei injectate pe cale intravenoasa este crescuta de cimetidina, propranolol. Xilina accentueaza apneea produsa de succinilcolina. Cu ocitocicele produce hipertensiune severa si prelungita. Incompatibila in solutie cu bicarbonat de sodiu, solutii alcaline, trometamol. Mod de administrare: Anestezie: Anestezie percutanata de infiltratie: solutie 1% in doze de 5-300 mg. Anestezie tronculara: nervii intercostali 30 mg solutie 1%; paracervical 100 mg solutie 1% de fiecare parte, repetat la intervale de minimum 90 minute; paravertebral 30-50 mg solutie 1%; nervul rusinos 1 mg solutie 1% de fiecare parte; retrobulbar 120-200 mg solutie 4%. Blocarea nervilor simpatici: pentru nervii cervicali 50 mg solutie 1%, pentru nervii lombari 50-100 mg solutie 1%. Anestezie epidurala: lombar 250-300 mg solutie 1% pentru analgezie, 200-300 mg solutie 2% pentru anestezie; toracic 200-300 mg solutie 1%; anestezie caudala in obstetrica 200-300 mg solutie 1% pentru anestezie epidurala continua, doza maxima nu trebuie repetata la intervale mai mici de 90 minute. Rahianestezie: solutie 4%, 50-100 mg. Antiaritmic: In resuscitarea cardiopulmonara, pentru controlul fibrilatiei ventriculare, in general la pacientii care nu raspund la cardioversie si adrenalina, doza unica de 100 mg i.v.; daca nu apare raspuns terapeutic se folosesc alte metode cum sunt modificarea tehnicii de defibrilare sau alte antiaritmice. In alte cazuri xilina se administreaza ca doza de atac, urmata de perfuzie. Dozele uzuale sunt de 1 1,5 mg/kg corp in injectie i.v., 25 - 50 mg/minut; daca efectul nu apare in 5 minute, se poate repeta pana la doza maxima de 200-300 mg intr-o ora. Perfuzia i.v. continua incepe, de obicei, in cursul incarcarii cu 20-50 mcg/kg corp cu o rata de 1-4 mg/minut pana la maximum 200-300 mg intr-o ora. Rareori este necesar sa continue perfuzia mai mult de 24 de ore.

Forma de prezentare: Cutii cu 50 fiole de 20 ml solutie 1%; cutii cu 100 fiole de 10 ml solutie 1% si cutii cu 10 fiole de 5 ml solutie 1% (pentru uz cardiologic), cutii cu 100 fiole de 5 ml solutie 1%; cutii cu 10 fiole de 2 ml solutie 2%; cutii cu 100 fiole de 2 ml solutie 2%; cutii cu 100 fiole de 2 ml solutie 4%. Conditii de pastrare: La adapost de lumina, caldura si umiditate.

HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT , fiole

hydrocortizonum Compozitie: O fiola de 5 ml (sticla transparenta) contine 0,025 g hidrocortizon hemisuccinat intr-un ml polietilenglicol 400 (solutia A) insotita de o fiola de solvent (solutia B) continand solutie apoasa de hidrogenocarbonat de sodiu, in concentratie de 0,225%. In urma reactiei dintre solutia de hidrocortizon hemisuccinat si solvent rezulta hidrocortizon hemisuccinat de sodiu. Actiune farmacoterapeutica: Glucocorticoid de biosinteza cu actiune antiinflamatoare-antialergica, utilizat predominant in terapia de urgenta. Indicatii: Stari de soc (chirurgical, obstetrical, traumatic, alergic, toxic, infectios, cardiogen, din arsuri). Insuficiente respiratorii: criza acuta de astm bronsic, pneumonie prin aspiratie, edem laringian. Edem Quincke. Insuficiente cardio-respiratorii: edem pulmonar acut, gripe cu evolutie severa s.a. Sindroame neurologice: stari comatoase, edem cerebral, encefalite si meningite acute. Insuficienta suprarenala acuta: criza addisoniana acuta, stare post-suprarenalectomie. Contraindicatii: Fiind o medicatie de urgenta, relativ de scurta durata, nu are contraindicatii corticoterapice sistemice. Este contraindicat tratamentul prelungit cu doze mari. Reactii adverse: Dupa administrare indelungata a unor doze mari este posibila aparitia semnelor de epuizare corticosuprarenala si antehipofizara. Posologie si mod de administrare: Dozele uzuale variaza, in functie de gravitatea cazului, intre 0,100 si 0,500 g; in starile foarte grave, de exemplu, in soc, se administreaza 1 g de preparat in decurs de cateva minute, iar apoi

cate 0,500 g la 6-8 ore, timp de 3-5 zile daca este nevoie. La copii se utilizeaza doze mai mici, in nici un caz insa doze mai mici de 0,25 g/24 ore. Produsul poate fi administrat in injectie intravenoasa (solutia se prepara extemporaneu, transvazand solventul in fiola cu solutia de Hidrocortizon hemisuccinat) sau in perfuzie venoasa (solutia obtinuta cum s-a aratat mai sus se adauga la 500-1000 ml de glucoza 5% in apa sau in solutie clorurosodica izotonica, eventual la aceeasi cantitate de ser fiziologic). Forma de prezentare: Cutii cu 100 fiole de 5 ml: 50 fiole (sticla transparenta) cu principiul activ (solutia A) si 50 fiole (sticla bruna) cu solvent (solutia B). Conditii de pastrare: La adapost de lumina si caldura.

DEXAMETHASONE SODIUM PHOSPHATE , fiole

dexamethasomum sodium ph Compozitie: Fiecare fiola de 2 ml contine 8 ml fosfat de dexametazona ca sare sodica. Actiune terapeutica: Dexametazona este un steroid (derivat corticosteroid) utilizat in cadrul corticoterapiei tulburarilor acute sau cronice ce raspund la acest tip de tratament antiinflamator si imunosupresor. Indicatii: Administrare sistemica: Insuficienta corticosuprarenala (asociat cu mineralo-corticoizi), boli de colagen, alergie, urticarie, soc anafilactic, soc toxicoseptic, soc cardiogen, traumatisme craniocerebrale, edem cerebral acut, nefropatii autoimune, neoplazii - asociat chimioterapiei. Administrare locala: Inflamatii articulare, abarticulare, ale tesuturilor moi. Contraindicatii: Infectii sistemice cu fungi, boli virale (herpes, varicela, zona, etc). Efecte adverse: Creste riscul reactivarii ulcerului gastric si/sau duodenal; hiperglicemie, retentie hidro-electrolitica, atrofie musculara, cresterea

catabolismului proteic, osteoporoza, imunodeficienta, corticodependenta la utilizare indelungata. Precautii: In infectii sistemice (ex: septicemie), tuberculoza; diabet zaharat; ulcer gastric si duodenal; administrarea in cursul sarcinii sau alaptarii se va face numai daca tratamentul este absolut necesar, iar in acest caz se impune stricta supraveghere medicala, intreruperea alaptarii. Mod de administrare: Doza se va individualiza de catre medic. In functie de gravitatea bolii, doza initiala va fi de la 0,5 mg la 20 mg; doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 80 mg/zi chiar si in cazurile cele mai severe. Forma de prezentare: Cutii cu 5 fiole.

DIAZEPAM , fiole
diazepamum Prezentare farmaceutica: Comprimate continand diazepam 2 mg sau 10 mg (flac. cu 30 buc.); fiole a 2 ml solutie injectabila continand diazepam 10 mg (cutie cu 5 buc.). Actiune terapeutica: Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant si anticonvulsivant, antispastic uterin, slab parasimpatolitic; efectul este rapid, de durata relativ scurta la inceputul tratamentului, dar durabila la prelungirea acestuia. Indicatii: Stari de anxietate in nevroze, sindrom psihovegetativ, sindrom de menopauza, stari depresive cu agitatie, afectiuni diverse insotite de tensiune psihica si anxietate; insomnie prin anxietate, pavor nocturn si somnambulism; pentru sedare, in cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici; spasme musculare in boli reumatice, traumatisme, fracturi, accidente cerebro-vasculare; tetanos, stare de rau epileptic; ca medicatie pre- si postoperatorie; in iminenta de avort sau nasterea prematura, pentru usurarea nasterii in caz de hipertonie uterina. Mod de administrare: Oral, la adulti si copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2 ori/zi (dupa situatie); la batrani 2 mg de 1-2 ori/zi (se poate creste, cu

prudenta); la copii mici cate 1-2 mg de 2 ori/zi (se poate creste, cu prudenta, pana la 0,5 mg/kg corp si zi). I.m. sau i.v. (lent, cu multa prudenta) la adulti si copii mari 2-20 mg (se poate repeta, dupa 3-4 ore), in tetanos 200-400 mg/zi; la copiii mici 0,1-0,25 mg o data (se repeta, la nevoie, dupa 15-30 minute). Reactii adverse: Somnolenta, oboseala, ameteli, slabiciune musculara, uscaciunea gurii, constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune, diminuarea libidoului, rareori ataxie, agiatie psihimotorie, foarte rar neutropenie, icter; dozele mari, administrate timp indelungat, pot provoca dependenta. Injectarea i.v. (mai ales cand se face repede) poate fi cauza de deprimare respiratorie marcata (sunt necesare mijloace pentru asistarea respiratiei). Injectia i.m. este dureroasa; uneori dureri de-a lungul venei injectate. Contraindicatii: Stari comatoase, colaps, miastenie grava, alergie specifica; se evita la sugarii mai mici de o luna, prudenta in timpul sarcinii si alaptarii; prudenta la bolnavii cu glaucom, doze mici la cerebrovasculari, in insuficienta cardio-respiratorie, la batrani si la debilitati; injectarea nu este recomandabila in caz de insuficienta respiratorie decompensata si impune multa prudenta la bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata si la cei cu insuficienta respiratorie cronica. Nu se administreaza ca tratament ambulator la soferi si la cei cu alte profesiuni care impun concentrarea intensa si prelungita a functiilor psihice; se recomanda evitarea bauturilor alcoolice; prudenta la asocierea cu alte deprimante centrale si cu substante antidepresive; forma injectabila nu se amesteca cu alte medicamente si nu se adauga solutiilor perfuzabile i.v.. Sinonime: Faustan, Relanium, Seduxen, Valinil, Valium.

FENOBARBITAL , solutie injectabila

phenobarbitalum Compozitie: Fiole continand solutie 10% (200 mg/2 ml) si 4% (40 mg/1 ml) fenobarbital. Comprimate continand 100 mg si 15 mg fenobarbital. Actiune terapeutica: Sedativ, hipnotic cu actiune prelungita, anticonvulsivant.

Indicatii: Sedativ in diferite stari de hiperexcitabilitate, afectiuni medicale sau chirurgicale care necesita sedare (hipertensiune, cardiopatie ischemica etc.) insomnii epilepsie (marele rau epileptic), convulsii la sugari, copii si adulti medicatia prenarcotica, adjuvant al fototerapiei in icterul neo-natal (creste metabolizarea bilirubinei prin inductie enzimatica). Contraindicatii: Stari precomatoase si comatoase, parkinsonism, intoleranta la fenobarbital, insuficienta renala, cardiopulmonara si hepatica grava, diabet, porfirie latenta. Reactii adverse: Poate provoca fenomene paradoxale de excitatie nervoasa si eruptii alergice de tip urticarian. Mod de administrare: Adulti ca sedativ, cate un comprimat de 15 mg la 4 ore (doza poate fi marita la nevoie); hipnotic 1 comprimat de 100 mg seara la culcare (in insomniile grave si la agitati, 2-3 comprimate de 100 mg/zi); in boala Basedow 1/2 comprimat de 100 mg/zi; anticonvulsivant, in intoxicatiile cu stricnina, in tetanos 2-3 fiole/zi i.m.; in epilepsie se incepe cu 1/2 comprimat de 100 mg de 2-3 ori/zi continuandu-se cu 200-300 mg/zi fractionat pana la disparitia convulsiilor. Doza unica maxima de 300 mg; doza zilnica maxima 600 mg; copii - sedativ 6 mg/kg corp/zi in 3 prize oral sau i.m. anticonvulsivant 3-5 mg/kg corp/doza oral sau i.m. Se poate repeta pana la maximum 300 mg. Atentie: Nu se injecteaza i.v. datorita solventului. Interactiuni medicamentoase: Fenobarbitalul scade eficacitatea anticoagulantelor cumarinice chinidinei, ciclosporinei, contraceptivelor hormonale orale, glucocorticoizilor, doxiciclinei, teofilinei prin stimularea metabolizarii lor hepatice (se recomanda doze mai mari din acestea, iar la oprirea administrarii barbituricului, scaderea dozelor, eventual se evita fenobarbitalul); actiunea deprimanta centrala a fenobarbitalului poate fi crescuta de alcool, alte barbiturice si sedative, sulfamide antidiabetice, imipramina (prudenta in asociere). Forma de prezentare: Cutii cu 5 fiole a 2 ml solutie 10%; cutii cu 100 fiole a 2 ml solutie 10%; cutii cu 5 fiole a 1 ml solutie 4%; cutii cu 30 comprimate a 15 mg; cutii cu 10 comprimate a 100 mg. Conditii de pastrare: La adapost de lumina, caldura si umiditate.

HEPARINA , solutie injectabila

heparinum Prezentare farmaceutica: Fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila continand heparina sodica 5 000 u.i. (38,5 mg) (cutie cu 5 buc.). Actiune terapeutica: Anticoagulant de tip fiziologic; actiunea se exercita in vivo si in vitro, este rapida, de durata relativ scurta (4-8 ore, in functie de doza); impiedicarea coagularii se datoreste mai ales antagonizarii trombinei si factorului X; clarifica plasma lipemica, favorizand desfacerea chilomicronilor. Indicatii: Tratament de urgenta al afectiunilor tromboembolice; embolie pulmonara, tromboza venoasa acuta; profilaxia trombozei dupa infarct de miocard si interventii in regiunea pelvina; coagulopatie sistemica; heparinizarea sangelui in chirurgia cardiaca si a vaselor mari, pentru circulatia extracorporeala si pentru hemodializa; folosita in vitro la recoltarea sangelui pentru anumite determinari chimice. Tratamentul emboliei grasoase. Mod de administrare: Injectii intravenoase (solutia trebuie sa contina cel mult 1 000 u.i./ ml), initial 10 000 u. (in 50-100 ml solutie salina izotona), apoi 5 000-10 000 u. la fiecare 4-6 ore; perfuzii intravenoase, initial se injecteaza 5 000 u., apoi perfuzie continua cu 10 000 u. pe perioade de 8 ore, repetat (20 000-40 000 u./zi, in 1 000 ml solutie salina izotona). Dozarea se face sub controlul timpului de coagulare (timpul Howell trebuie mentinut de la 2-2 1/2 ori mai mare decat normal, imediat inaintea injectarii, respectiv pe parcursul perfuziei); doza utila obisnuita este de 400 - 600 u./kg corp si zi, la adult si la copil (la batran sunt, de regula, suficiente 200 -400 u./kg corp). In caz de coagulare intravasculara diseminata se pot folosi doze mici - 5 u./kg corp si ora - in perfuzie intravenoasa (in asociatie cu transfuzie de plachete). Reactii adverse: Sangerari diverse, in general usor de controlat, la nevoie se face perfuzie cu sange si se foloseste ca antidot specific protamina; rareori reactii alergice (eriteme, urticarie, astm bronsic, febra, chiar soc anafilactic), alopecie trecatoare, diaree, trombocitopenie. Contraindicatii: Alergie specifica; discrazii sanguine hemoragice, scorbut, fragilitate capilara, endocardita lenta, tromboflebita supurata, hipertensiune

arteriala severa, interventii recente pe creier si maduva, hemoragie cerebrala, ulcer gastroduodenal in evolutie, prezenta tubului de dren in stomac sau intestin, denudare extensiva a pielii, plagi deschise, iminenta de avort, boli hepatice, renale si pancreatice grave; prudenta in caz de tromboza mezenterica si dupa interventii pe caile biliare, la bolnavii cu hipertensiune arteriala, leziuni ale vaselor retinei, la hepatici, renali, la cei cu antecedente ulceroase, la batrani. In timpul tratamentului se vor evita injectiile subcutanate, intramusculare si orice traumatisme. Grija deosebita cand se asociaza cu antiagregante plachetare (acid acetilsalicilic si alte antiinflamatorii nesteroidiene) si cu anticoagulante cumarinice (Trombostop) - creste riscul de accidente hemoragice. Nu se amesteca cu alte medicamente in solutia de perfuzie, pH-ul solutiei nu trebuie sa fie prea acid (incompatibilitati multiple).

SCOBUTIL , fiole
butylscopolaminii bromidum

Actiune farmacoterapeutica: Scobutil este un antimuscarinic cu efect central si periferic, avand ca actiune asupra cortexului deprimarea acestuia, in special in ariile motorii. Are si un efect antispastic asupra musculaturii viscerale, reducand si secretiile dependente de sistemul nervos parasimpatic. Reduce salivatia mai puternic decat atropina si are efect cicloplegic si midriatic. Forma orala se absoarbe in masura mai mica decat cea injectabila, ambele se metabolizeaza hepatic, o mica proportie fiind excretata nemodificata prin urina. Nu traverseaza bariera hematoencefalica si nici placenta. Indicatii: Ca antisecretor in boala ulceroasa, ca antiemetic in raul de miscare si profilactic in greata de alte etiologii; ca antispastic in colici diverse viscerale (colica nefretica, colica biliara, colici vezicale, cistitice, dismenoree, spasme uterine in timpul travaliului, spasm piloric al sugarilor). Se poate folosi intraocular ca cicloplegic si midriatic; ca adjuvant in premedicatie inaintea unei interventii chirurgicale; ca tratament al sialoreei sau al vertigo-ului. Contraindicatii si precautii: Este contraindicat in glaucom cu unghi inchis, abdomen acut, porfirie acuta. Se recomanda precautii in administrarea Scobutil la persoane in varsta si in cazuri de deficite metabolice sau in insuficienta hepatica si renala. Administrarea de Scobutil la aceste persoane s-a soldat cu

efecte adverse la nivelul SNC (dezorientare, somnolenta, delir). Nu se recomanda asocierea cu alcool a tratamentului cu Scobutil. Reactii adverse: Uscaciunea gurii si dificultati la deglutitie, scaderea secretiilor bronsice, tulburari de vedere (midriaza si tulburari de acomodare, fotofobie), constipatie, rash cutanat. In intoxicatii severe cu Scobutil pot aparea depresia SNC, coma, insuficienta respiratorie si cardiaca, deces. La intreruperea unui tratament prelungit pot aparea greata si ameteli. Posologie: Adulti: 1-2 comprimate de 3-4 ori/zi. Doza se va creste doar la prescriptie medicala stricta. Pentru efect antispastic prompt se administreaza 1-2 fiole i.m., s.c., i.v. lent, doza care se poate repeta de pana la trei ori pe zi. Copii 4-10 ani: 1/2-1 comprimat de una pana la trei ori pe zi sau 1/4 fiola de una pana la trei ori/ zi. Forma de prezentare: Flacoane cu 20 comprimate; cutii cu 10 fiole a 1 ml; cutii cu 100 fiole a 1 ml. Conditii de pastrare: La adapost de lumina, caldura si umiditate. Valabilitate: 3 ani de la data fabricatiei.

GLUCONAT DE CALCIU 10% , solutie injectabila

calcii gluconas Compozitie: Fiole de 5 ml continand 5 ml solutie apoasa de gluconat de calciu 10% (0,5 mg/ml solutie); fiole de 10 ml continand 10 ml solutie apoasa de gluconat de calciu 10% (1 mg/ml solutie). Actiune farmacoterapeutica: Are actiune recalcifianta, scade excitabilitatea neuro-musculara si relaxeaza musculatura neteda; antialergic, antiinflamator si normalizant al permeabilitatii capilare.

Indicatii: Este de ales in tratamentul tetaniei hipocalcemice grave; hipoparatiroidism postoperator, convulsii hipocalcemice la nou-nascuti cu hipoparatiroidism. Contraindicatii: Hipercalcemie, insuficienta renala severa, hipercalciurie marcata, nefrocalcinoza, litiaza renala calcica, osteoporoza acuta prin imobilizare. Nu se va folosi in timpul tratamentului cu digitalice sau in conditii de hiperexcitabilitate cardiaca (poate provoca aritmii severe). Nu se va injecta i.m. la copii, deoarece poate determina abcese. Precautii: Injectarea i.v. impune multa prudenta, din cauza faptului ca, cresterea brusca a calcemiei poate produce deprimarea cordului. Se va administra cu prudenta in caz de hemoragie cerebrala recenta. Mod de administrare: In tetania hipocalcemica grava: i.v. lent, in 10-15 minute, 10-20 ml din solutia 10% (de preferinta sub control ECG); in continuare, in perfuzie i.v. 6-8 g/1000 ml solutie de glucoza 5% sau se injecteaza i.m. solutia 10%. In caz de hipoparatiroidism postoperator: in cazul in care pacientul prezinta tetanie sau calciul seric este < 7 mg la 100 ml, se introduce o perfuzie cu gluconat de calciu, controland semnele Chvostek sau Trousseau si monitorizand calcemia (care trebuie mentinuta la 8-8,5 mg/100 ml). In convulsii hipocalcemice: la nou-nascutul cu hipoparatiroidism, se introduce i.v. lent, in solutie 5% gluconat de calciu 300-500 mg/kg corp pe zi. Reactii adverse: Abcese la locul injectiei i.m. (mai ales la copii mici); injectarea i.v. rapida poate provoca greata, voma, senzatie de caldura, sudoratie, paloarea fetei, hipotensiune arteriala. Forma de prezentare: Cutii cu 10 fiole de 5 ml. Cutii cu 10 fiole de 10 ml. Cutii cu 50 fiole de 5 ml. Cutii cu 50 fiole de 10 ml. Conditii de pastrare: A se pastra ferit de lumina si la temperatura camerei (20 5 grade Celsius). Valabilitate: 2 ani de la data fabricatiei.

METOCLOPRAMID , fiole
metoclopramidum

Prezentare farmaceutica: Comprimate continand metoclopramida clorhidr. 10 mg (flac. cu 40 buc.); solutie apoasa pentru uz intern (la copii) continand metoclopramida clorhidr. 0,665%, respectiv 1 mg/3 picaturi (flac. cu 20 ml); supozitoare continand metoclopramida clorhidr. 20 mg (cutie cu 6 buc.); fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila, continand metoclopramida clorhidr. 10 mg (cutie cu 5 si 25 buc.). Actiune terapeutica: Antivomitiv prin actiune centrala, creste tonusul sfincterului inferior al esofagului, favorizeaza golirea stomacului prin stimularea peristaltismului gastric si relaxarea sfincterului piloric; i se atribuie un efect de normalizare a functiilor motorii si secretorii ale tubului digestiv, prin mecanism central. Indicatii: Greata si voma (postoperator, in cadrul bolii de iradiatie, provocate de medicamente), sughit, esofagita de reflux, staza gastrica, dispepsie, flatulenta, migrene; pentru usurarea tubajului duodenal si pentru examenul radiologic gastrointestinal. Mod de administrare: Adulti, oral 1/2-1 comprimat sau 15-30 picaturi (5-10 mg) de 3 ori pe zi (inainte de mese); rectal un supozitor (20 mg) de 2-3 ori pe zi; in situatiile acute se injecteaza intramuscular sau intravenos o fiola (10 mg), repetand la nevoie. Copii: 1/2 din doza adultului; sugari: 0,5 mg/kg corp si zi (fractionat). Reactii adverse: Uneori constipatie sau diaree, neliniste, oboseala; rareori diaree, scaderea libidoului, ginecomastie, lactatie (prin hiperprolactinemie); dozele mari pot provoca somnolenta si tulburari extrapiramidale discrete (mai ales spasme musculare, la copii); rareori, la nou-nascut, methemoglobinemie. Contraindicatii: Sarcina, feocromocitom; prudenta la psihotici si in insuficienta renala (doze mai mici). Nu se asociaza cu neurolepticele (potentare riscanta) si cu atropina sau alte anticolinergice (impiedica efectul metoclopramidei).

MIALGIN , fiole
pethidinum

Compozitie: Fiole continand clorhidrat de petidina 0,100 g. Actiune farmacoterapeutica: Petidina (mialgin) este un derivat de sinteza (fenilpiperidinic). Actiunea sedativa este mai puternica decat a morfinei; nu are efect antitusiv. Este mai putin spastica - creste slab presiunea intrabiliara, efectul constipant este redus, nu modifica contractiile uterine in timpul travaliului. Desi are actiune de deprimare respiratorie, dozele echianalgezice afecteaza mai putin respiratia la nou-nascut. Datorita structurii chimice apropiate de cea a anticolinergicelor de sinteza, mialginul are unele efecte de tip atropinic. Indicatii: Dureri puternice in colici (asociat cu antispastice), infarct miocardic acut, cancer, dureri postoperatorii, pregatirea anesteziei generale si a interventiilor chirurgicale, analgezia obstetricala (in special in prezenta contractiilor uterine); poate fi util in edemul pulmonar acut. Contraindicatii: Alergie specifica, deprimare respiratorie marcata, traumatisme craniene si hipertensiune intracraniana, intoxicatie acuta cu alcool si delirium tremens, mixedem. Nu se administreaza la copii sub 3 ani. Precautii: La copii mai mari de 3 ani se foloseste exceptional si in doze mai mici; in timpul sarcinii (poate determina depresie respiratorie la nou-nascut). La batrani si bolnavi cu afectiuni hepatice si renale sunt necesare doze mai mici. Se va folosi cu prudenta sau in doze mici in soc, hipotiroidism, hipertrofie de prostata, la pacienti cu tahicardie supraventriculara sau antecedente de convulsii. Reactii adverse: Asemanatoare celor ale morfinei, dar mai putin importante; dozele terapeutice pot produce slabiciune, ameteli, sudoratie, uscaciunea gurii, uneori greata si voma, rareori hipotensiune ortostatica, deprimare respiratorie, constipatie, retentie de urina; la pacientii cu insuficienta renala pot aparea tremor, mioclonus, convulsii. Dozele mari de mialgin pot provoca fenomene de excitatie centrala (in special datorita norpetidinei, metabolit activ, rezultat prin demetilare la nivelul ficatului). Exista acelasi risc de dependenta ca si la morfina, dar toleranta apare mai lent; sindromul de abstinenta apare mai repede, este de durata mai scurta, iar fenomenele vegetative sunt mai slabe. Spre deosebire de morfina, mialginul produce midriaza.

Mod de administrare: Analgezic: adulti: s.c. sau i.m. 25-100 mg sau 25-50 mg in injectie i.v. lenta. La copii, 0,5-2 mg i.m. Analgezie in obstetrica: 50-100 mg i.m. sau s.c. (odata cu aparitia contractiilor uterine la intervale regulate). Aceasta doza se poate repeta dupa 1-3 ore, daca este necesar. Medicatie preoperatorie: 50-100 mg i.m. sau s.c. cu aproximativ 1 ora inainte de operatie; la copii 0,5-2 mg/kg corp. Ca adjuvant in anestezia generala IOT: 1025 mg in injectie i.v. lenta. Dozele recomandate sunt 100 mg pentru o data si 300 mg pentru 1 zi. Atentie! Depasirea dozei de 200 mg pe zi poate determina fenomene de excitatie centrala. Incompatibilitati in solutie: Barbiturice, heparina, unele sulfamide, meticilina, aminofilina. Interactiuni medicamentoase: Nu se asociaza cu IMAO si neuroleptice fenotiazinice (risc mare de reactii toxice). Forma de prezentare: Cutii cu 10 fiole de 2 ml. Cutii cu 100 fiole de 2 ml. Conditii de pastrare: La adapost de lumina si caldura; la "VENENA". Valabilitate: 3 ani de la data fabricatiei. Se va elibera numai cu prescriptie medicala, respectand regimul substantelor stupefiante (prescriptie cu timbru sec).

PIRACETAM , fiole
piracetamum

Compozitie: Fiole continand piracetam 1 g/5 ml. Actiune farmacoterapeutica: Actioneaza la nivelul sistemului nervos central, ca agent nootropic, protejand cortexul cerebral impotriva hipoxiei; creste concentratia ATP in neuroni, favorizeaza sinteza proteinelor cerebrale, influenteaza pozitiv conductibilitatea nervoasa, creste rezistenta celulelor cerebrale la hipoxie. Indicatii: Sindroame posttraumatice, dupa interventii chirurgicale pe creier, alcoolism, vertij, dementa senila; accidente cerebrovasculare si tulburari de comportament la copii.

Contraindicatii: Insuficienta renala severa. Precautii: Se administreaza cu prudenta sau se evita in primul trimestru de sarcina; se administreaza cu prudenta la epileptici si in insuficienta renala moderata (doze mai mici). Reactii adverse: Ocazional determina fenomene minore de excitatie psihomotorie, insomnii, agresivitate, stimulare sexuala; poate favoriza descarcarile epileptogene, mai rar poate provoca greata, voma, diaree, gastralgii. Mod de administrare: Se injecteaza intramuscular sau intravenos, de obicei cate 1 fiola (1 g) de 3 ori pe zi, in cazurile grave 12 fiole pe zi. Forma de prezentare: Cutii cu 5 fiole de 5 ml. Conditii de pastrare: La adapost de lumina, caldura si umiditate. Valabilitate: 2 ani de la data fabricatiei.

QUAMATEL , solutie injectabila

famotidinum Compozitie: Fiecare tableta filmata contine 20 mg ori 40 mg de famotidina. Fiecare flacon contine 20 mg de famotidina, iar fiecare fiola cu solvent (5 ml) contine solutie de clorura de sodiu 0,9%. Actiune terapeutica: Famotidina reduce secretia bazala si cea stimulata de suc gastric, prin antagonizarea receptorilor H2 ai celulelor parietale din mucoasa gastrica. Absorbtia famotidinei nu este afectata de administrarea concomitenta de hrana sau de produse antiacide. In cazul administrarii orale, efectul apare la o ora si dureaza 10-12 ore. In cazul administrarii i.v., efectul maxim apare in urmatoarele 30 minute. Famotidina are o biodisponibilitate de 40-45% si un timp de injumatatire plasmatica de 2,3-3,5 ore care, insa, la un cleareance al creatininei mai scazut de 10 ml/min., poate fi crescut pana la 20 ore. 30-35% din doza orala si 60-70% din doza i.v. este excretata, sub forma nemodificata, prin rinichi.

Indicatii: Ulcer gastric si duodenal, reflux gastroesofagian si alte stari cu hipersecretie (ex. sindromul Zollinger-Ellison). Profilaxia ulcerului recidivant, prevenirea aspiratiei de suc gastric in anestezia generala (sindromul Mendelson). Contraindicatii: Hipersensibilitate la substanta activa; sarcina si alaptare. Este contraindicata la copii, din cauza lipsei de experienta in domeniul pediatric. Mod de administrare: Tablete. Ulcer gastric si duodenal: Se administreaza 40 mg o singura data pe zi, seara inainte de culcare sau de 2 ori pe zi cate 20 mg, dimineata si seara. Durata tratamentului este de 4-8 saptamani. Prevenirea recidivelor: O singura data pe zi 20 mg, seara, inainte de culcare. Reflux gastro-esofagian: De doua ori pe zi cate 20 mg, dimineata si seara, timp de 6 saptamani, iar daca esofagita persista, se vor administra de doua ori pe zi 2040 mg, timp de 12 saptamani. Sindromul Zollinger-Ellison: Tratamentul se va individualiza in functie de pacient. In mod normal, doza initiala este de 20 mg, la un interval de 6 ore. Administrarea se va continua atat timp cat starea clinica o dovedeste necesara. In anestezia generala, pentru prevenirea aspiratiei de suc gastric: Se vor administra 40 mg in seara premergatoare sau in dimineata zilei in care se face interventia chirurgicala. Flacoanele: Sunt recomandate doar in cazurile severe ori in situatia in care pacientul este incapabil sa ia medicatia pe cale orala. Se recomanda cate o doza de 20 mg i.v., de doua ori pe zi, la un interval de 12 ore. Sindromul Zollinger-Ellison: Doza initiala este de 20 mg i.v., la un interval de 6 ore. Administrarea ulterioara va tine seama de cantitatea de acid secretata si de starea clinica a pacientului. In anestezia generala, pentru a preveni aspiratia de suc gastric: Se recomanda 20 mg i.v., in dimineata zilei interventiei chirurgicale sau cu cel putin doua ore inainte de inceperea interventiei. O doza i.v. nu poate depasi 20 mg. In cazul administrarii i.v., continutul unui flacon se va dizolva in 5-10 ml solutie clorura de sodiu 0,9% (solventul din fiole) si se va injecta incet (minimum 2 minute). Daca se administreaza in perfuzie, continutul unui flacon trebuie dizolvat in 100 ml solutie de glucoza 5% si perfuzat timp de 15-30 minute. Solutiile trebuie preparate imediat inainte de administrare. Se vor administra numai solutiile limpezi si incolore. Solutia diluata pentru injectii este stabila la temperatura camerei, timp de 24 ore. In insuficienta renala: (Clearance-ul creatininei < 30ml/min, creatinina serica > 3 mg/100 ml.) Atat in

cazul tabletelor cat si al flacoanelor, doza zilnica va trebui redusa la 20 mg sau intervalul de administrare va trebui prelungit la 36-48 ore. Efecte secundare: Rar: febra, cefalee, oboseala, diaree sau constipatie, reactii alergice, aritmii, icter colestatic, cresterea nivelului transaminazelor serice, anorexie, voma, greata, uscaciunea gurii. Foarte rar: agranulocitoza, pancitopenie, leucopenie, trombocitopenie, dureri musculare, dureri articulare, tulburari psihice tranzitorii, bronhospasm, alopecie, acnee, prurit, piele uscata, tulburari ale gustului, tinnitus. La locul injectiei, pot aparea iritatii tranzitorii. Interactiuni medicamentoase: Famotidina nu influenteaza sistemul enzimatic citocrom P-450 si, deci, nici metabolizarea medicamentelor prin acest sistem. Daca se administreaza concomitent ketoconazol, absorbtia acestuia poate fi redusa din cauza cresterii pH-ului gastric. Precautii: Inainte de inceperea tratamentului cu famotidina, trebuie exclusa existenta unei tumori maligne la nivelul tractului gastro-intestinal. La pacientii cu afectiuni hepatice, se recomanda reducerea dozelor. Supradozare: In caz de supradozare, se vor face spalaturi gastrice si se recomanda un tratament simptomatic si de sustinere. Conditii de pastrare: A se pastra la temperatura camerei (15-30 grade Celsius), ferit de lumina. Forma de prezentare: Cutie cu 28 tablete a 20 mg. Cutie cu 14 tablete a 40 mg. Cutie cu 5 flacoane + 5 fiole solvent (5 ml).