GRUPE DE MICROORGANISME SI

IMPORTANTA LOR MEDICALA, ECOLOGICA SI

BIOTEHNOLOGICA
BACTERII
- microorganisme procariote cu dimensiuni de ordinul m, cu o morfologie variata, in functie de mediul
inconjurator si varsta celulelor
- exista 5 tipuri morfologice coc, bacil, incurbat, filamentos, patrat
- au o larga raspandire in natura datorata adaptarii lor in procesul de evolutir
Bacteriile au un rol imens in transformarea compusilor macromoleculari in compusi simpli prin mineralizarea
materialului organic neviu, contribuind astfel la realizarea principalelor circuite in natura (C, N, O, P, S, Fe)
(vezi tipurile de nutritie)
Datorita activitatii organismelor din sol se formeaza rezerva de substante nutritiva a solului numita humus
necesar pentru dezvoltarea plantelor
Caracteristica lor fiziologica pe care se bazeaza utilitatea lor in biotehnologii este uriasa lor capacitate de a
metaboliza diferite substante pe care se dezvolta datorita prezentei in celulele lor a unui echipament enzimatic
foarte complex si activ.
Fam. Methylococaceae G. Methylomonas
G. Methylococus
- bacterii metilotrofe
- produc biomasa bacteriana, utilizand ca sursa de C si energie metan, matanol si metilamina
Grupul Methanogenic Archebacteria G. Methanosarcina
G. Methanospirillum
G. Methanococcus
G. Methanobrevibacterium
- bacterii metanogene
- folosesc CO2 ca acceptor de H CH4
- produc biogaz (60-70% CH4 si H,N,CO2)
- anaerobe, traiesc in namol, mlastini, ape de canal, digestoarele anaerobe ale statiilor de epurare orasenesti
- se gasesc si in lumenul ierbivorelor
Bacterii folosite in industria alimentara
- industria laptelui G. Lactobacilus bulgaricus
G. Streptococcus lactis
G. Leuconostoc
- transforma glocoza in ac piruvic si apoi in acid lactic (vezi fermentatia lactica), nu rezulta CO 2, laptele se
acreste si se incheaga
- se utilizeaa in fabricarea produselor lactate, branzeturi, industria panificatiei, muraturi, conservarea
maslinelor, furajelor verzi (insilozare)
- ind. Branzeturilor de tip Schweitzer bacterii prpopionice G. Propionibacterium
lactoza
fermentatie propionica
Acid propionic + CO2 (care va da desenul caracteristic branzei)
Fam . Acetobacteriaceae G. Acetobacter pasteurianum
G. Gluconobacter
- bacterii acetice
- fermenteaza etanolul in acid acetic folosit pentru otetirea vinului otet alimentar
alcool etilic + O2 acid acetic +H2O + energie

Alte bacterii si importanta lor

G. Baccilus si G. Clostridium produc enzime (amilaze si proteaze)
Bacillus subtilis -amilaze si proteaze
Bacillus amilobacter topirea inului si a canepei
Clostridium pasteurianum asimileaza N liber din sol, ape dulci si realizeaza fermentatie butirica folosind
celuloza
Bacillus anthracis bacilul carbunos (in sol de pasune) boala antrax
Sarcina lutea (coc) proteaze
Propionibacterium schermanii si Pseudomonas dinitrificans vit. B12
Xanthomonas campestris polizaharide
Corynebacterium glutanicum lizina
G. Azotobacter ingrasaminte biologice
Bacillus thurigenzis insecticide bilogice
Vibrio cholerae agentul etiologic al holerei
Treponema pallidum (spirocheta)
Mycobacterium tuberculosis bacilul Koch
Diplococcus pneumonie
Neisseria meningitis si Neisseria gonorrheaae
Escherichia coli
- produce interferon, insulina, somatotropina
Interferonul este o proteina complexa antivirala, antitumorala, imunomodulatoare.
S-au izolat leucocite induse de un virus care au inceput sinteza interferonului pe baza ARN m programat pentru
aceasta sinteza. Pe baza acestuia, cu ajutorul reverstranscriptazei ARN m ADN complementar ADNdc.
Acest ADNdc in care se gasesc si genele interferonului au fost introduse intr-o plasmida vector si incluse in E.
Coli.
Insulina este hormonul pancreatic ce regleaza echilibrul glicemic.
Prin metode de sinteza nucleotidica sau cu ajutorul reverstranscriptazei s-a obtinut gena care codifica sinteza
insulinei si s-a grefat in genomul E. Coli (100 000 molecule/celula)
Somatotropina este hormonul de crestere sintetizat de adenohipofiza, care controleaza si asigura cresterea
normala a organismului . Este necesar petru tratamentul nanismului hipofizat, a unor fracturi de oase, arsuri (e
specific uman, nu poate fi obtinut de la animale). In industria genetica s-a obtinut genele ce guverneaza sinteza
hormonului de crestere si prin interventia enzimelor de restrictie si a ligazelor acestea au fost grefate in genomul
E. Coli.
E. coli este de asemenea raspunzatoare de obtinerea proteinelor capabile sa neutralizele DDT-ul.

Tipuri de nutritie : autotrof si heterotrof

I. AUTOTROFE in functie de sursa de energie pot fi:
a) fotoautotrofe (fotosintetizante) utilizeaza lumina
b) chimioautotrofe (chimiosintetizante) folosesc energia eliberata la oxidarea substantelor minerale
sau organice
B. fotoautotrofe r. fotochimica e cuplata cu biosinteza
- fotosinteza este posibila cu interventia pigmentilor: clorofile bacteriene si pigmenti carotenoizi
- donorul de H+ este H2S sau S si nu se degaja niciodata O2
- dupa natura donatorului de H+ folosit pentru reducerea CO2 bacteriile fotoautotrofe pot fi:
- fotolitotrofe utilizeaza un compus mineral cu S H2S sau S (oxidare) sulfati
- b. fotosintetizante verzi fam Chlorobiaceae cu Genul Clorobium
- b. fotosintetizante purpurii fam Chromatiaceae cu Genul Chromatium
- fotoorganotrofe utilizeaza un compus organic acizi grasi simpli sau alcooli
- b. sulfuroase anaerobe purpurii
fam Rhodospirillaceae , G. Rhodospirillum si bacteria Rhodospirillum rubrum
B. chimioautitrofe
- chimilitotrofe folosesc ca donori de H+ substante minerale (carbonati, sulfati, azotati)
1. B. sulfuroase nepigmentate obtin energia din oxidarea sulfului si compusilor minerali cu sulf
- se gasesc in biotopuri bogate in H2S si S (ape sulfuroase, namol, mal, ape de canal)
G. Beggiatioa, Thriothrix sulfobacterii filamentoase
G. Thiobacillus sulfobacterii bacilare
2. Ferobacterii transforma Fe2+ (FeCO3) Fe3+ (Fe3(OH)2 coloidal de depune pe teaca lor mucilaginoasa
rezerva de Fe)
G. Galionella si G. Leptothrix in ape feruginoase
3. B. nitrificatoare procesuld e nitrificare se desfasoara in 2 etape:
a) nitritarea = oxidarea NH3 azotiti (NO2-)
G. Nitrozomonas
G. Nitrozogistis
G. Nitrozococcus
b) nitratarea azotiti (NO2-) (oxidare) nitrati (NO3-)
G. Nitrobacter (numai el)
4. B. metanogene fermentatie metanica biogaz
G. Methanobacterium
G. Methanospirillum
G. Methanococcus
G. Methanobrevibacterium
- chimioorganotrofe
- Methanomonas metanica oxideaza CH4
- b. anaeroba stricte ape de canal, namol, pentru care CH4 este unica sursa de C si energie
- bacterii fixatoare de N traiesc in sol, ape libere nesimbionte G. Azotobacter si G. Clostridium
- simbionte cu radacinile plantelor leguminoase Rhizobium leguminosarum
II. HETEROTROFE sursa de C compusi organici ai C
a) B. prototrofe necesita o singura sursa de C organic (capabile sa dezvolte pe mediu minimal)
- sursa de carbon este glucoza
- E. Coli, Bacillus subtilis, Pseudomonas azotobacter
b) B. auxotrofe se dezvolta numai in medii in care metabolitii lor esentiali sunt preformati. Sunt considerate
primitive. Metabolitii esentiali sunt factorii de crestere

ACTINOMYCETE = bacterii filamentoase

- bacterii miceliene cu miceliu format din hifw lungi, subtiri, drepte, incurbate sau ramificate, in general
neseptat, astfel incat formeaza o singura celula
- formeaza 8 sectiuni cu 40 genuri
- se dezvolta pe: plante, balegar, apele lacurilor , namoluri (unele parazite)
ROL: - descompun substantele organice
- contribuie la formarea structurii solurilor
- raspunzatoare de mirosul solurilor
- produc antibiotice, vitamine, ac.folic, auzine, aminoacizi
NU SUNT FUNGI organizarea celulara (ca a bacteriilor) tip procariot
- prezinta forme strict anaerobe si nutritie chimioautotrofa (ceea ce nu exista la fungi)
- sensibile la actiunea unor fagi si antibiotice ce inhiba bacteriile G+
- rezistente la antibiotice antifungice
- sintetizeaza lisina
- particularitate de transfer si recombinare a materialului genetic de tip procariot
G. Streptomyces > 500 antibiotice
Streptomyces griseus streptomicina (1944 Waksman)
S. aurofaciens tetraciclina si clortetraciclina
S. rimozus oxitetraciclina
S. venesuelae cloramfenicol
S. eritreus eritromicina
S. fradie momicina
MICROMYCETE
Regnul Mycota (mucegaiuri)
- eucariote
- organisme filamentoase saprofite sau parazite cu mare capacitate de adaptare la conditii variate nefavorabile
ale mediului (aciditate, p osmotica, uscaciune)
- nutritie heterotrofa necesita medii bogate in substante organice (sursa de C = glucoza sau alta substanta
glucidica alcooli, ac, organici , iar sursa de N = compusi organici proteici sau saruri de amoniu si nitriti)
- Conditiile optime: atmosfera umeda, pH = 5-6, temperatura = 22-32oC
- poseda un echipament enzimatic complex cu care descompun substante variate pe care le convertesc in
propria lor masa celulara
- sunt utilizate in industria alimentara si biotehnologica pentru obtinerea branzeturilor de calitate superioara,
acid citric, antibiotoce, conversia celulozei
Bolile se numesc micoze.
REGNUL MYCOTA ( 200 000 specii)
Cl Zigomycotina
Fam Mucoraceae G. Mucor
G. Rhizopus
G Mucor saprofite., mai putin patogene
- culoarea sporangelui este galbuie bruna la maturitate
- Mucor mucedo (mucegaiul comun) foarte raspandit
- Mucor javanicus fermenteaza alcoolic glucidele
- Mucor italica si Mucor corinebifer sunt specii patogene produc abcese pulmonare, intestinale,
cerebrale

G. Rhizopus sol, apa, aer, paine, fructe, resturi organice

- R. Nigricans (mucegaiul negru al painii) miceliu neseptat saprofit
- R. Japonicus, R. Oryzae fermentatie alcoolica
Cl. Deuteromycotina
- ciuperci saprofite mucegaiuri albicioase, verzi, negre
- miceliul este pluricelular si e format din hife lungi, subtiri, septate
Genul Aspergillus conidiofori simpli, maciucati.
- pe conidiofori se insera 1 sau 2 randuri de sterigme.
- sterigmele dau prin inmugurire conidiile care sunt verzi la A.Graucum si negre la A.niger
- Aspergilus niger acid citric (prin fermentatia glucidelor)
- A. oryzae bautura sak (prin fermentatia sucului de orez)
- A. fumigatus antibioticul fumigatina
- A clavatus antibioticul clavacina
- Alte specii de Aspergiilus enzime (amilaze, celulaze, proteaza, pectinaze)
Genul Penicillum conidiofori ramificati digitiform in forma de pensula
- pe conidiofori se afla terigme care prin inmugurire dau conidii sferice verzi-cenusii
- Penicillum notatum si P. crysogenum penicilina
- P. claviforme claviformina
- P. camberti branza de Cambert
- P. roqueforti branza de Roquefort
- P. griseofulvum griseofulvina (antibiotic antimicotic)
Genul Candida saprofite in sol sau substante organice in descompunere
- asimileaza glucoza, zaharoza, maltoza, lactoza
- fermenteaza glucoza, fructoza, zaharoza
- Candida albicans piele, cavitatea bucala sau intestin (comensal la om, animal). Slabirea organismului
sau tratament indelungat cu antibiotice determina candida sa devina patogena si produce boala candidoza
- Candida utilis, C. tropicalis, C. subtropicalis bomasa cu continut ridicat in proteine pentru furajarea
animalelor si pasarilor
- Candida lipolytica enzime (lipaze)
- Rodotorula glutinia asimileaza glucoza, galactoza, zaharoza, maltoza, xiloza, celobioza, alcoolul etilic,
glicerol, acizi organici (acid lactic, ac succinic, ac citric)
- Rodotorula rubra provitamina A (betacaroten) industria alimentara si cosmetica si pentru
imbunatatirea in vitamine a drojdiilor furajere
- Hansenula anomala - pe suprafata fructelor alterari ale bauturilor
Cl. Ascomycotina
Fam. Erysiphaceae- parazite (fainari)
- Mycrosphaera alphitoides fainarea stejarului
- Ucinula necator fainarea vitei de vie
- Phylactinia suffulta fainarea alunului
Fam. Polystigmataceae
- Polystigma rubrum patarea rosie a frunzelor de prun
Fam. Clavicipitaceae Claviceps purpurea
Fam. Xylariaceae Xylaria polimorpha

Fam. Venturiaceae
Venturia inaequalis patarea cafenie a frunzelor de mar, rapanul fructelor si ramurilor de mar
Fam. Sclerotiniaceae
- Monilia fructigena putregaiul brun/ mumifierea frctelor
- Sclerotinia fuckeliana putregaiul cenusiu al strugurilor
FUNGI
Increngatura MYXOMYCOTA
Cl. Myxomicetes (myxe = mucozitate, myce = ciuperca)
Fam. Stemonitaceae Stemonitis ferruginea
Fam. Lycogalaceae Lycogala epidendrum saprofite pe lemne putrede
Fam. Arcyriaceae Arcyria cinerea saprofite pe lemne umede
Fam. Physaraceae Fuligo septica (floarea tabacarilor) pe ustensilele vechi ale tabacarilor, rumegus, frunze)
Increngatura EUMYCOTA Subincrengatura MASTIGOMYCOTINA
Cl. Chitridiomycetes mediul acvatic
Ord. Chitridiales
Fam Synchitriaceae Synchytrium endobioticum (cancerul cartofului, raia neagra a cartofului)
Cl. Oomycetes
Ord. Peronosporales
Fam. Pythiaceae Phytopthora infestans (mana cartofului, tomatelor)
Fam. Peronosporaceae Plasmopara viticola
- Plasmopara helianthi
- Peronospora distructor (mana cepei)
- P. brassicae (mana verzei)
DROJDII (levuri)
Subincrengatura ASCOMYCOTINA
- Saccaromyces cerevisiae (drojdia de bere)
- fabricarea spirtului, drojdiei comprimate, sortimente de bere
- compusi intracelulari valorosi pentru biotehnologii si ingineria genetica ( interferon, hormoni)
- obtinerea de plasmolizate, autolizate, extracte de drojdii
- vitamine din grupa B si invertaza
- Saccaromyces cerevisiae var. ellipsoideus
- prezenta in microflora fructelor dulci (struguri, mere, pere, prune, gutui, coacaze)
- se obtin extracte proteice pentru uz furajer sau prepararea mediilor de cultura
MICROALGE
- microorganisme eucariote cu o structura celulara asemanatoare celulei vegetale
Spirulina platensis concentrat de elemente nutritive adaptate necesitatilor zilnice de energie
- intareste sistemul imunitar
- alina suferintele persoanelor cu SIDA