Ghidurile Medicale Oxford publicate in limba englezi
Oxford Handbook for the Foundation
Programme 4e
Oxford Handbook of
Acute lvledicine 3e
Oxford Handbook of Anaesthesia 4e
Oxford Handbook of Applied Dental
Sciences
Oxford Handbook of Cardiology 2e
Oxford Handbook of Clinical and
Healthcare Research
Oxford Handbook of Clinical and
Laboratory lnvestigation 3e
Oxford Handbook of
Clinical Dentistry 6e
Oxford Handbook of
Clinical Diagnosis 3e
Oxford Handbook of Clinical
Examination and Practical Skills
Qxford Handbook of Clinical
Haematology 4e
Oxford Handbook of Clinical
lmmunology and Allergy 3e
Oxford Handbook of Clinical
Medicine Mini Edition 9e
Oxford Handbook of Cllnical
Medicine 9e
Oxford Handbook of Clinical Pathology
Oxford Handbook of Clinical
Pharmacy 2e
Oxford Handbook of Clinical
Rehabilitation 2e
Oxford Handbook of Clinical
Specialties 9e
Oxford Handbook of Clinical
Surgery 4e
Oxford Handbook of Complementary
Medicine
Oxford Handbook of Critical Care
Oxford Handbook of Dental
Patient Care
Oxford Handbook of Dialysis 4e
Oxford Handbook of Emergency
Medicine 4e
Oxford Handbook of Endocrinology
and Diabetes 3e
Oxford Handbook of ENT and Head
and Neck Surgery 2e
Oxford Handbook of Epidemiology
Clinicians
Oxford Handbook of Expedition
Wilderness Medicine 2e
Oxford Handbook of Forensic Medicine Oxford Handbook of Tropical
Oxford Handbook of Gastroenterology Medicine 4e
& Hepatology 2e
Oxford Handbook of
General Practice 4e
Oxford Handbook of Genetics Oxford
Oxford Handbook of Genitourinary
fledicine. HIV and AIDS 2e
Oxford Handbook of Geriatric Ghid Practic de
Medicine 2e
Qxford Handbook of lnfectious
Diseases and 14icrobiology
Oxford Handbook of Key Clinical
Evidence
Anestezie
Oxford Handbook of Medical
Dermatology
Oxford Handbook of Medical Imaging EDTTTA A 4-A
Oxford Handbook of
Medical Sciences 2e
Oxford Handbook of IYedical Statistics
2e Oxford Handbook of Neonatology Editori
Oxford Handbook of Nephrology and
Hypertension 2e Keith Allman
Oxford Handbook of Neurology 2e
Oxford Handbook of Nutrition and Royal Devon and Exeter NHS Foundation Trust, Marea Britanie
Dietetics 2e
Oxford Handbook of Obstetrics and lain Wilson
Gynaecology 3e Royal Devon and Exeter NHS Foundation Trust' Marea Britanie
Oxford Handbook of Occupational
Health 2e
Editor fuistent
Oxford Handbook of Oncology 3e
Oxford Handbook of
Ophthalmology 3e
Aidan O'Donnell
Oxford Handbook of Oral and Hamilton, New Zealand
Muillofacial Surgery
Oxford Handbook of Orthopaedics
and Trauma
Oxford Handbook of Paediatrics 2e Editorii versiunii in limba romini
Oxford Handbook of Pain llanagement
Oxford Handbook of Palliative Care 2e Ovidiu Bedreag
3e Oxford Handbook of Practical Drug
Therapy 2e
Oxford Handbook of Pre-Hospital Care
Marius Pipurici
Oxford Handbook of Psychiatry 3e
Oxford Handbook of Public Health
Dorel Sindesc
Practice 3e Clinica ATl, Spitalul Clinic Jude;ean de UrgenE ,,Pius Brinzeu" Timigoam
Oxford Handbook of Reproductive Universitatea de Medicine 9i Farmacie,,Victor Babe$" Timigoara
Medicine & Family Planning 2e
Oxford Handbook of Respimtory
Medicine 3e Editor Asistent
for Oxford Handbook of Rheumatology 3e Nilima Raipal Kundnani
Oxford Handbook of Sport and
and Exercise f4edicine 2e
Handbook of Surgical Consent
Oxford Handbook of Urology 3e
G4r".t,
VI

Prefat[
lifiba romini
la edifia in
Cuprins

Dragi colegi, Autori x

Avem bucuria si vi oferim traducerea 5i adaptarea unei cirti de referinqi Abrevieri xiii
pe plan internalional pentru Practicienii din specialitatea Afl - Oxford
Ho ndbook Of Anoesthesio.
Sunt convins ci, in era digitali in care triim, ',cartea de buzunar" - I Consideralii generale ffiffi
,,hand-book-ul" rimAne actuali gi in specialitatea noastre rePrezinte, de cele
mai multe ori, prima opliune, primul instnJment de spriiin la care medicul 2 Co*irnli.antul info.."t 9i ,i..,1 "nu't"tit ffi
apeleazi in cautarea rispunsului optim la nenumiratele provociri cu care
se confrunti. Certitudinea vine din interesul deosebit exprimat de dumnea-
3 Bofib.-diourr.ulur" ffi
voastre, care ne-a determinat si depunem toate eforturile in acest demers' 4 Aritmiile intraoPeratorii W
Cu toate ci limba englezi este una de circulalie internalionala si ea este
cunoscute de marea maioritate a personalului medical' consider ci tradu- 5 Patologiarespiratorie W
cerea acestei carli, una din cele mai aPreciate din domeniu, este utll;5i va
facilita $l mai mult accesul la informalie medicali de mare acutarete, indis-
6 Boala renali xmea**
pensabili noui. 7 PatologiahePatici ffi
Mullumesc tuturor colegilor din Centrul Universitar Timigoara, medici,
studenli, voluntari, care 5i-au adus contribu{a la realizarea acestui Proiect g Boli ri rn"t"Uoti." ffi
"ndo..in"
- nrrnele lor le veli regisi la inceputul ci4ii. Dintrefost
ace5tia, numele celor
trecute in deschi- 9 P"tologii al" orrelor, 5i !"s't"ilot tonjuntti'"ffi
care au asiSurat efectiv traducerea 9i adaptarea au ".ti.ulaliilot
derea fieciiui capitol. Acest efort colectiv a constituit un excelent prilej de lO Hematologie: afecliuni, teste medicalie
Si ffi
exprimare 5i amplificare a spiritului de echipi, sentimentul ',combustibil"
care asiguri mersul inainte al ,,locomotivei ATl" 5i care ne-a inspiratin toate I I Boli neurologice si musculare ffi
activitatea noastra!
De asemenea lin se mul(umesc organizaliilor care au fdcut Posibile tradu-
12 Tuhuririle Psihice Si medicalia Psihiatricd ffi
cerea 5i publicirea acestei edilii a ce4ii originale in limba englezi, Oxford tl e"I ** ffi
Univenity Press gi Edituro Hipocrote.
Firiindoiali ci aceasti editie este una perfectibili 5i ne bazim Pe voi, Pro- cardiacl
14 Chirurgia
%
***
fesioni5tii in ATl, cei care veli folosi cartea, ca Prin observa$ile, corecturile $i
sugestiile voastre sa contribuiti la realizarea unei viitoare editii $i mai reusite!
15 Chirurgiatoracici ffi
Vi mullumescl 16 Neurochirurgia
sffi[w
*xm;*a;

Dorel Sindesc tZ Ctirr.gi.r.rjrt.rA iffi

tA Chir*gi.o.toP"ai.a ffi
19 Chirurgia plastici WW
20 Chirurgie generali ****
2l A*st"ria in chiru.gi, ba.i"t.i.d' ffi
22 T.-rPl".,tul Si ."ru.tiil" hup"ti." ffi
23 Chi.*8i,
"ndo..inologi.a
24 Chirurgia urologici .ffi
25 Chirurgia
26 Chirurgia O.R.L.
27 Chirurgie maxilofacial5 Si
28 Chirurgia oftalmologicd
29 Chirurgia ambulatorie
30 Chirurgia utilizAnd laser
3t Anestezia pentru radiologie
32 Anestezia la persoanele vArstnice
33 Analgezia gi anestezia in obstetrici
34 Anestezia pediatrice gi neonatali
35 Pacientul in stare critici
36 Urgente anestezice
37 Evaluarea gi managementul cdilor respiratorii
38 Principii practice de anestezie
39 Produsele derivate din sAnge gi terapia cu fluid
40 Durerea acutd
4t Grequrile gi virslturile postoperatorii
42 Anestezia regionald
43 Dicqionar de medicamente
44 Constante anestezice
45 Index
Autori
dentard
Mark Abou-Samra
Medic rezident Anestezie,
Taunton, Marea Britanie
Gururai Arumugakani
Medic primar Anestezie,
Leeds, Marea Britanie
Ben Ballisat
lYedic rezident Anestezie,
Bristol, Marea Britanie
Nicholas Batchelor
Medic primar Anestezie,
Exeter, Marea Britanie
Mark Bellamy
Profesor Anestezie ;i Terapie
lrrtensivi, Marea Britanie
Simon Berg
Mcdic primar Anestezie,
()xford, Marea Britanie
Colin Berry
Mo<lir primar Anestezie,
Ixrttr, Marea Britanie
Hannah Blanshard
Mr.rltr primar Anestezie,
lI r,,tol, Marea Britanie
Andrew Bodenham
Mt:rlir prirrrirr Anestezic,
I l.rlr, M,rrc,r Britattit'
fohn Bowden
Mcdrc prrmar Chirurgre Maxilo
Faciali, Exeter, Marea Britanie
Nicholas Bunker
lYcdic primar Anestezie,
I ondon, Marea Britanie
Bruce Campbell
Profesor Chirurgie Vasculari,
Fxeter, Marea Britanie
John Christie
Medic primar Gastroenterologie,
Exeter, Marea Britanie
Tim Cook
Medic primar Anestezie,
Bath, Marea Britanie
Jules Cranshaw
Medic primar Anestezie,
Bath, Marea Britanie
Adrian Dashfield
Medic primar Anestezie, lsle o{
Man, Marea Britanie
Mark Daugherty
Medic primar Anestezie,
Exeter, Marea Britanie
John Dean
Medic primar Cardiologie,
Exeter, Marea Britanie
Philippa Dix
Medic primar Anestezie,
Exeter, Marea Britanie
James Eldridge
Medic primar Anestezie,
Portsmouth, Marea Britanie
Rhys Evans
Medic primar Anestezie,
Oxford, Marea Britanie
Pete Ford
Medic primar Anestezie,
Exeter, Marea Britanie
Steve Gayer
Medic primar Anestezie,
Florida, SUA
Richard Griffiths
Medic primar Anestezie,
Peterborough, Marea Britanie
 Practica anestezici corecti o Niciodatb nu administrati protamina inainte de a ie5i de pe pompa
de
bypass: vi puteti ruina cariera profesionall.
Anesteziain condifii de siguranfi o Administrarea antibioticului profilactic se face in concordantd
cu ghidurile (perioada eficientl este cu 60 min inainte de incizia
o Acordali atenqie detaliilor.
o Pregilili-vi corespunzitor chirurgicali).
qi nu ve gribiti.
. Cititi dosarul pacientului.
o Este pacientul care trebuie? Este intervenlia chirurgicali corespunzitoare?
Utilizaqi formularul OMS privind siguranla in activiiatea chirurgicali. Anestezia 9i interven{ia chirurgicati in
o Evaluati personar pacientur - evarueazi crire respiratorii pote;liarere
|}
$i
o Verificali aparatura medicali utilizati gi medicamenqia utilizati.
arergii.
conditii de siguranfi
o Trebuie si existe intotdeauna un plan de rezervi. o Se estimeazi c5. se realizeazi 234 milioane de operalii pe plan
r Niciodati nu lisaqi nesupravegheat un pacient anesteziat. global
in flecare an. 7 milioane din pacien(ii operali prezintj complicaqii,
o Verifica[i expansiunea toracelui in timpul ventilalei. iar 1
milion decedeazi. 50% din aceste complicaiii pot fi prevenite. j
o Hipotensiunea arteriali are intotdeauna o cauzi _ identificali cauzal o Apoximativ 8 milioane de proceduri chirurgicile sunt efectuate
. Solicitati aiutorin caz de nevoie. in fiecare an, din care se estimeazd c;20 000 de persoane decedeazd
in Anglia
o Daci nu pute{i intuba _ ventilali gi oxigenali pacientull primele 30 de zile de la intervenqia chirurgicali.2
in
o CAnd ventilatia este dificili
- ciutali ciuza:-echipamentur de ventiraqie o 3-17 o/" din pacienlii internati, supugi unoiproceduri chirurgicale prezinte
sau pacientul?
5i/
complicagii majore.3
o Daci avegi dubii - scoateqi sonda de intubalie!
o Nu faceli niciodare presupuneri! De ce apar complicafiile?
o Nu vi panicali - amintiti vi ABC-ul. o Uneori evolulia postoperatorie nefavorabili este inevitabili, cum ar fi in
o Anestezistul, chirurgul gi personalul medical auxiliar fac parte din aceeagi cazul interven$ilor chirurgicale complexe adresate unor pacientri
cu risc
echipi. crescut. Cu toate acestea, multe situalii ar putea fi prevenite.
Factorii
o Recunoa$teli-vi limitele. favorizan(i pentru aparilia erorilor includ lipsa de comunicare, Iipsa
muncii
in echipi, incapacitatea de a Iua decizii nerecunoarterea gravitalii
Siguranfa administririi medicamentelor ,i
situatiei la un moment dat. Aceqti ,,factori umani,' sunt recJnoscuti
Administrati medicamentul corect, pacientului desemnat, in doza corecti, ca
la fiind factori importanti ce contribuie Ia aparilia erorilorin cadrul
momentul potrivit, pe calea corecte, notali corectin registru (cele e reguii). mediului
medical de lucru.
o Farmacologia medicamenturui trebuie cunoscuti
documentali-vil
- dai aveli incertituiini, o Pe parcursul interndrii pacientul este supus, uneori,
mai multor
consulturi interdisciplinare. Aparilia unei erori prin omisiune, in
o Verificali antecedentele medicamentoase _ alergii, medicamente acest
context (evaluarea de ansamblu a pacientului, antibioprofilaxia sau
administrate recent, medicamente care trebuie ;dministrate. profilaxiei trombozei venoase profunde), poate avea consecinte
o Atenqie la curiqenie 5i ordine, dezordinea conduce la erori. grave.
o Mentineli asepsia * igiena miinilor, servelele cu alcool pentru fiole Cum putem imbunitiqi siguranfa?
5i
aseptizarea Iocului de injecare. o La intdlnirea Organizaliei Mondiale a Sinetitii (OMS) ,,Second Global
o Manevrali o singuri fioli qi doar o singuri seringi in acela5i timp. Patient Safety Challenge" pe tema siguranleiirr"n"ri"ii"
. Etichetali seringa prima dati, apoi verificali ca n-umele medicamentului fi chirurgie s_au
si evaluat datele $i evidenlele privind complicaqiile chirurgicile.
Rezultatul
corespundi cu eticheta fiolei utilizate in timp ce aspirali conlinutul fiolei a lost o recapitulare detaliati clinici
5i elaborarea unui CHECK LIST
(verificarea concordanlei este mai sigur; decAt simpla iitire). listi de verificare) intraoperator, in 1 9 puncte, care vizeazA siguranla 1o
o Etichetali toate seringile 9i apoi verifiiaqi dacd etichetarea este corecte. pacientului care urmeazi a fi operat, urmirind etapele actuluichirurgical.a
r Atenlieladoz{ -verificali ordinul demirime(erori del0ori mai mari . Checklist-ul a fost testat in 8 centre importante, 4 centre din
pot provoca complicatii severe). eri cu
res!rse mari gi 4 centre din eri cu resurse medii gi mici, rezuliatul fiind
o Verificd de 2 ori medicalia, ajutat de o persoani sau de un dispozitiv o
reducere a complicaliilor qi a mortalitilii.3
(exemplu: cod de bare), daci este disponibil _ atenlie deosebiti
cind se o Checklist-ul creeazi. un cadru pentru a ne asigura ci nu sunt omrse
etape
utilizeazl calea de administrarea neuraxiali. importante in sala de operaqie. Nu se doregt- a fi un exerciliu de bifare
r Noteazi clar calea de administrare a medicamentului atenlie sporita la
- a unor cesute, ci ar trebui si schimbe rutina spre o comuniiare
mai buni
administrarea neuraxiali. echipei operatorii gi dezvoltarea unui cult al siguranlei.
o lnregistrali toate datele privitoare la tratament; fiolele goale se p;streazl o Icadrul
OMS sugereazi ci spitalele ar trebui si modifice checkist_ul in
funclie
cu scopul de a proba in orice moment ci substanta administrate de practica locald (ex. operaliile oftalmologice sunt diferite de
este cele
cea corecti.
 Bibliografie
pe cord). Trebuie avut griji, insi, formularele elaborate si nu fie prea '1 Weiser TG, Regenbogen SE, Thompson KD, et o/. (200g).
complexe sau prea simple. An estimation of the global volume of
sr8ery: a modelljng srEreg/ based on available da6. L
. on et, 372, 139 44.
Z Depanmenr of Heahh. CMO Annual Repon (2009).
Wnit" you *"re ,teeping. Makjng sur8ery
Siguranfa pacientului in timpul actutui operator safen ln: on rie srote of pubtic heatth: onnuot
rep"" ,n" ii,li u",i,*t ifcer 2009. Chapter a,
o Cultul sigurantei pacientului poate fi realizat doar cind componentii pp.26-33. "if
unei echipe operatorii sunt capabili si colaboreze perfect. iomunicarea
3 Haynes AB, Thomas WG, Berr), WR, et o/..(2009).A
surgical safety checklist to reduce morbidiry
and monatirl, in a globat poputation. N Fngl
Uei,ltO.ill
este cheia. Acest lucru poate fi dificil cind echipele se schimbi continuu 4_ World Health Organization {2009). WHO
1 9.
gi,urletines for nfe strgery 2009. So/e surgery iivs.
$i este de asemenea bine cunoscut c; ierarhizarea profesionali poate JS hrrp://whqtibdoc.who.rntlpubticarions/200 g
t St egZCl SgAiSi_" ioai.,
soves

impiedica comunicarea eficienti. in cadrul echipelor nearmonizate,

membrii echipei s-ar putea se nu fie capabili si rezolve problemele in
momentul aparitiei unui incident.
o AtAt chirurgii cat $i anestezi$rii Si-au creat propria rutini legati de Utilizarea Checklist-ului OMS
siguranla pacientului, dar frecvent nu existi o abordare in echipi. Checklist-ul privind siguranga chirurgicali OMS (fig
1.1) este compus din
Modificarea rutinei individuale este dificili pentru clinicieni, acesria lntroducere, Cuprins gi Final.
percepind-o ca o schimbare a unui sistem pe care ei il consideri ci
funclioneazi bine. Diversitatea de aborddri practice la medici lntrarea in sala de operatie
$i/sau
la echipele medicale poate conduce la apariiia disensiunilor la locul . ldentitatea pacientului, procedura planificatd gi
marcarea locului de
de munci gi la diferenle de abordare a standardelor de siguranliin incizie sunt verificate $i comparate cu informaliile
scrlsein figa pacientului
ingrijirea pacientului, astfel incit acestea nu vor putea dev"eni ghiduri y pe formularul de consimldmanr informat, in'p.ur"niu pacientului.
universal valabile. ractentut trebuie implicat acfiv in acest proces
de verificare.
o Fg.ryularulgrivlnd siguranla chirurgicali, elaborat de Organizaga Mondiali . 5e contirme verificarea echipamentelor anestezice
(aparate gi
a Sinititii (Olls) (ng.1), oferi posibilitatea apliclrii Checfuist_uluiin medicamente) 5i va fi identiicato.i." ut"."nt
sj"c)n[i"!"'t
-6q! a" p".ient -- -
blocurile operatorii din intreaga lume prin sistemele nalionale de sinitate. (alergii, cii aeriene, potenliale sAngeriri). -r
r Echipamentul de monitorizare.adeivat intervenliei
este esenlial in
lnformare gi discufiile de evaluare ilmpul anesteziei, iar disponibilitatea gi funcgionalitateilui
o Discutiile in echipi inainte de inceperea gi la sfirgitul intervenliei tieUuie sa ne
conrrrmata. tn Marea Britanie, Asociaqia Anestezigtilor
din Marea Britanie
chirurgicale imbunitiqesc comunicarea, munca in echipa sijuranp 5i lrlanda (AAGBD, prevede standard" a" rnonito.i."r" otiigato.ii;
5i
pacientului. Urmirirea Checklist-ului la inceputul operaliel face ca existenla unui pulsoximetru este dotarea minim;
accepta6. Maioritatea
fiecare membru al echipei se cunoasc; etapele operaliei, echipamentul pacienlilor sunt monitorizali continuu de ra
inceputur Jnesteziei, dar
necesar disponibilitatea acestuia gi specificitatea cazului, relevind orice l::il poate fi aplicat unor pacienli pediatrici sau pacienlitor
modificare de plan anestezico-chirurgical apirutiinaintea interventiei. aoutlr i,
1::..,: necooperan!.
Reevaluarea listei la finalul intervenliei permite echipei se evidentieze
atitudinile medicale corecte abordate, care ar trebui si devini rutini gi, de Derularea actului anestezico-chirurgical
asemenea, si identifice elementele ce ar trebui imbunetilte in viitor o membru al echipei operatorii va fi identificat dupd nume
o Cind discugiile informative gi de reevaluare sunt combinate cu utilizarea fiec.are
pentru 9i rol
a usura comunicarea 5i muncain echipi.
Membrii noi ai eihipei
Checklist-ul, se creazi un cult al sigurangei, in beneficiul pacien!lor gi obligatoriu ?nainte de inceperea i"i;";fi.
medicilor. (Tabel 1.1) ^ I:-r_1f"."n,"9i
o urmatoarea etapd este confirmarea identitalii pacientului
gi a intervengiei
chirurgicale propuse, cu prezentarea exploriritr
imagistic-L, dace este
necesan
o Antibioticele trebuie administrate/confirmate,
daci au fost indicate.
r Oric^e problemi specifici legati de p.o."dr." phnm.ata-t."Lri" ra ne
ctantrcata de echipa anestezico. chirurgicali.
o Confirmarea profilaxiei trombemboliinului pulmonar
reprezinti un
punct adiugat de multe institulii ca punct
distincr din Cf.,J.ruirt.
Finalizarea intervenfiei
o Se confirmi numirarea materialului moale a instrumentelor
9i utilizate.
o Se confirmi etichetarea corecti u p.ouut".'uiotogi."
etichetele lipite incorect). i"""i[ r"
 E9
oo
J

5 EA a
5
.9 I
a
E;
9> 5
P.9',:
E !?; o
Fl o€
e x-!
O

c &E3 ,E

F de.e
F &
.g
g N ql
5 : U6
q po >x b'E
E U*: o6
: +:E !io:
': ! XO az
j;
: ;3$ !l=
UYo
iIbbtr5
oo ..0
UT
rU
 'cAplroLULr Considera{ii
generale TESTELE PREOPERATORII

. Se discuta ptanul de tngriJjre post operarorie a pacrentului.

o Ta,belul.,l.3 Tesie preoperiitorii.fn fu,ncXie de,clisifieai"ear,ihirurgicali 5i.
Completarea Checklist ului reprezinu o cerinta obligdtorie in
multe qiri, inclusiv in RomAnia. Introducerea acestuia"cu
mai .'.,,. viista,pacientulu.r.....
succes necesite
modiflcarea regulamentului blocului operator iar implementarea
Iui ar
Clasificarea Varsta Rx ECG HLG lNtu Creat. Glice- Diurdzi lotal
trebui se se faci jnilial intr o singurd sali de operatii. Ulterior
el trebuie
chirurgicali {arii) rorice . APTT /serici mie
modificat gi adaptat cerinlelor locale, apoi generalizat in
9i toate silije Unu .: ... .....<16 . . NU. ., NU- NU NU .NU, NU . NU' .0
de opera_tie. Sprijinul medicilor titulari al asistentelor este '
$j foarte uru l. -,.' ra-io-,.-Nii,'. -ruu NU ..NU.,..,NU ..,NU ,r...NU.,.,..,..0
.,
lmportant.
Bibliografie suplimentari
u.r .r. ir : NU Nu NU NU'"Niu ' NU ,NU .. . .0

World
Untj .>80-NU- DA NU NU .NU' NU NU.'1
Hea th Organjzatjon. potjent safety. ,E http:/,/wwwho.int,/patjentsafety/information
centre/documents/en/index.html. Doi' i.'.. <16 NU NU NU NU NU NU .-NU'-0
,?9i,,..... . 1i-i9 .NU., NU NU Nu :Nu rvU
:r
Nu,,::,.ro'
Doi ...r .61-80 NU. NU. DA . . NU..... NUr. NU. . NU 1.,
Testele preoperatorii pfi. r .. rgo. NU .,.DA. .
DA NU' NU NU' NU )'
.t........
Protocoalele locale ce vizeazi testele preoperatorii de rutini,
respecte ghidurile Nalional lnstitute for Health and Care
trebuie se
Excellence (NICE).
i':.1. .
Tidi . ''.
., ':,t '
16:.60 NU NU
Nu ., ,Nu: NU
DA
NU,...
,.. NU. )u,
NU
IY
NU NI,,
,. IY 0-.
orice test preoperator trebuie efectuat doar dacd er furnizeazi informatii .;i-Bo"'Niu''il- 1

noi despre pacienr. imblrnetale;te tratamentul aplicat .r, _^r,uirr i.;;'"'" DA NU. DA NU .NU 3
I estele trebuie si fie precedate
nnli.
r;e;l 'rao Nu DA:
de semnarea unui consimgimAnt informat, ' DA .NU
,DA,, NU', , NU J ..
care si conlini descrierea in detaliu a testului cu specificaiea
beneficiilor si
:,:J1, .NU , NU NU NU NU. NU o-
complicatiilor ce por sa apara pe parcursul desfiguriri testului.5
. I estete tntraoperatorii vor fi efectuate in concordan4i cu ierarhizarea
'*::.
P.1.91, DA
,Ny
NU .DA.. NU . NU
. .,, '1!.69,.,IY,,.,.., fiY 7
g::-1"9rii1". chirurgicate ltabetul 1.2) 5i virsra pacientutui (tabetul .1.3)."
.- leste suplimentare. neefectuate pana atunci, vor fi indicate oe
Patru
'i-'f : r" r :
6'l-80 .,NU'.
;80 ',xju ,r;,,'
DA..i' DA,,
DA
NU.
NO'
DA NU
DA NU'
NU
.NU
i,.
3--
severitatea bolii (tabelul 1.4)
o Protocoalele elaborate local pot inflrma efectuarea unui test (firi
consens cu protocoalele NICE). Existd dovezi care conflrmi
c; testele Tabelul 1.4 Teste necesar.e preqperatorin funqie de statusul bolii
preoperatori aplicate de rutinl nu aduc nici un beneficiu pacienqilor
al
cdror risc de mortalitate sau morbiditate postoperatorie este Boala ASA' Rx ' ' ECG' HLG INF/ 'Fuiictie
scazut. U&Esl. Gaze rTotdl
o Testul de sarcind este obigatoriu pentru toate femeile fertile.5 ..... ..i. (or&e ... , '. r..APTT caO1t. sangu pulmgn. , ',i,
o Testul de depistare a siclemjei trebuie aplicat populatiei african",
caraibiene. din Orienrul Mijlociu. asiatice. est mediteraneene.
af.o SCV, .
?. ,. ,-|y DA NU
fv NU NU NU 1

. Protocoalele locale ar trebui si indice necesitatea utilizirii testelor Sau.,,,

'
3, ,,, NU DA,.,
,|u ,ryU
DA NU NU ..2,... .
....,.,:,:ii:,
care nu sunt specificate de protocolul NICE, exemplul
testului de efort Plkiigti:t,l '2 r:',r.t.it:.Nu
NU.r ..NU NU NU NU NU 0-
cardio pulmonar lvezi Q p. 15). Pi.itn1.,n.'' 3,
.. NU NU NU NU NU NU NU o ,...

Tabelul 1.2 lerarhizarea procedurilor chirurgicale Ri:.nal ,,r,.'i 2 .r.,. NU NU NU

llu DA NU Nli i1.., . . ..

tmdechirurgicale Exemple Renai 3 .... NU DA DA NU DA NU NU a. ..

.i&3y1,1(*l:l), SCV.I:,sistem. cdrdidiianhr

Excizia leziunildr iieliil dr:enaiLil abcesului.de sin
Gradul 2 f-f.rri" inghi""ia' fria.".r",i.", r.nrilu.r..i".
(intermediar) amroscopie "".t"
j t,,ri".l Bibliografie
ci"a,i H."...r*i., ...".fi" i.""rr..i."f a:a" p."ror; 5 National Patient Safety Agency (2A1A). Checking prcgnoncy before sorgery_ ]?3 http://\Ww.nds.
discer tomie lombara; tiroidectomie npsa.nhs.uklalerts/1entryid45=73838
Gradul 4 (malor+) Pr otearea an,cula\itlor: operalii id nivelul toraceruj:
5 Nat onal nstitute for Health and Care Excellence (2003). preoperorjye tesrs. The use of routine pre
rezecgre de operotive tests &r e/ective surgery- NICE clinicol guideline -1. Ji htrps://ww.nice.org_uk,/gu dance/
colon: diseclre radi(al; a garului.
cg3lreso!rces/guidance preoperative-tests pdf.
Pentru stadializarea AS{ (Socleiatea American; Anelrezirrilor), vezi
a O p. 1 220

Postul alimentar preoperator
Conditii preliminare
Aspiralia pulmonard a conlinutului gastric, chiar 3O_40 ml, este
Si asoclati cu
o morbiditate 5i moftalitate semnificativi. Factoiii care predispun
tare ti aspiralie pulmonari includ: alegerea unui tip inadecvai du
la regurgi_
sarcina, obezitatea, calea aerianE^dificiid, chirurgia de urgenld, "nuri".L,
stomacul plin
$i modlitate gastro-intestinali defi citari.
Pauza alimentari preanestezice urmare$te reducerea
. conginutului gastric
gi a riscului de producere a sindromului de
aspiralie traheobiongici. -
Fiziologia gastrici
o Fluidele clare (apa, sucul de fructe firi pulpi, ceai sau cafea
cu continut
de lapte < 202") sunt evacuate din stomac extrem de rapid, avind
de iniumitelire a cantitdlii intragastrice de 10-20 min. A;dei
iimp
stomacul se
consideri complet gol in 2 ore de la ingestia acestor tipuri de lichide.
r Evacuarea gastrici a alimentelor solide ehuk mai lenti gidiferiti
fap de
a lichidelor: Alimentele cu conlinut crescut de gr;sime sau
came necesiti
8 ore sau mai mult pentru a fi eliminate complEt din stomac, pe
cind o
mAncare u5oari (pAine prajiti), este eliminaii de obicei dupi'4
ore. Laptele
este considerat aliment solid, deoarece in momentul in care este
amestecat
cu sucul gastric se coaguleazi. Laptele de vaci necesiti 5 ore pentru
a fi
eliminat din stomac. Laptele de mami are un conlinut mai scjzut
de grisimi
gi proteine gi de aceea este eliminat mai rapid
din itomac.
o Folosirea bomboanelor, a gumei de mestecat sau a
figerilorinaintea
inducliei anestezice nu reprezintd motive de amAnaie a anesteziei.
Ghiduri de post alimentar preoperator
Recomandirile privind pauza alimentari preoperatorie la pacientii sinitori
programati au fost definite de Societatea Americani de Anestezie
(ASA)
in 1999, urmate de ghiduri aseminitoare ale Asociaqiei Anestezigtilor
din
marea Britanie qi lrlanda (AAGBI) (tabelul 1.5).
intirzierea evacuiri gastrice
. Golirea gastricd este intirziari din cauze meabolice (diabet zaharat
necontrolat, insufi cien-ti renali, sepsis), datoriti motilititi disestive
diminuate (traumatism cranian), sau datoriti unei obstructii'pilorice
(stenozi de pilor); va fi afectatl in primul rind eliminarea alimentelor
solide, in special a alimentelor cu conlinut crescut de celulozi, precum
legumele. Evacuarea gastrici a lichidelor este afectati doarin
stadiile
avansate de boald_
iriii:ltii:::iliii:l:i:iliitttl:itrltr:rlll*ll*lB$FWi$$6nISX$qCnF.SSIPql 11
o Refluxul gastro-esofagian poate fi asociat cu intirzierea evacuirii
conlinutului gastric pentru solide, golirea lichidelor nefiind afectati.
o Cregterea presiunii intra-abdominale (sarcina, obezitatea) predispun la
regurgitare pasivi.
e Opioidele intirzie mult evacuarea gastrici.
o Trauma intirzie evacuarea gastrici. lntervalul de timp intre ultima ingestie
alimenare Si ffaumatism este considerati ca fiind perioada de post
alimentar, daci acest interval este scurt, trebuie aleasi induclia in secvenqi
rapidi (RSl). Dupi producerea unui traumatism, timpul necesar pentru a
se evacua continutul gastric nu poate fi specificat, ca dealtfel nici momentul
reluirii tranzitului intestinal, acestea depind de severitatea traumei gi de
intensitatea durerii. Aparitia zgomotelor intestinale gi a senzaliei de foame
a pacientului reprezinti cei mai buni indicatori ai reluirii motiliteu gastrice
normale.
. Evacuarea gastric; nu este influenlati de starea de anxietate a pacientului.
.
Premedicalia orali administrati cu o oriinaintea intervenliei nu
are efecte adverse asupra volumului gastric la induclia anestezic;.
Studiile privind premedicagia cu midazolam oral, cu 30 de min. inainte
de induclia anestezice, nu au evidenliat nicio legituri cu riscul de
regurgitare gastrici Si de aspiratie traheobrongici.
Controlul medicamentos al aciditi(ii pi volumului gastric
o Antiacidele pot fi folosite cu scopul de a neutraliza acidul din stomac,
reducind astfel riscul aparitiei leziunilor postaspiratie traheobron$ic;.
Anumite antiacide nu sunt recomandate. Solulia de citrat de sodiu
administrate cu pulin timp inaintea inducliei este medicagia de elecqie la
pacienqii cu risc crescut (sarcini).
o Blocanlii Hzlinhibitorii pompei de protoni reduc secretia de acid in
stomac ti trebuie utiliza[i la pacienlii cu risc crescut. ldeal, acegti agenli
trebuie administrali cu o seari inaintea intervenliei chirurgicale (sau
dimineala devreme, pentru intervenliile programate dupi-amiaza), o a
doua dozi se administreazi cu 2 ore preoperator.
o Medicamentele ce stimuleazi motilitatea gastrice, precum metoclopramid,
gribesc evacuarea gastrici la pacienlii seneto$i, dar pentru paciengii
politraumatizaqi nu s-a demonstrat un beneficiu clar. Metoclopramidul
administrat intravenos este mai eflcient decAt cel administrat per os.
. Medica[ia anticolinergici nu se recomandi a se administra de rutini, nu
are efect.
o La gravide trebuie administrate Ranitidini 150mg cu o seari inainte
de interuenlile elective (sau la ora 7 dimineala, daci interuenlia este
programate dupa-amiazi), o a doua doze trebuie administrata la 2 ore
preoperator (vezi $ p. 750). in timpul travaliului, pacientele cu risc
crescut vor primi Ranitidina per os, 150mg la 6 ore. Pentru cazurile de
urgenti, se administreazi Ranitidina 50mg I.V. cit mai repede posibil. Se
asociaze adminstrarea a 30ml citrat de sodiu 0,3M pentru neutralizarea
acidului gastric rezidual.
o ASA nu recomandi la pacienlii sin;to$i utilizarea de rutini a acestor
medicamente.