Romanul Egyszeruen Belivek

ROMÂNA, SIMPLU
Románul, egyszerűen
CR
OA
TIC
A
Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 1 16.06.27. 20:20

CR
OA
TIC
A

Liana Pop
CR
ROMÂNA, SIMPLU
OA
Románul, egyszerűen
TIC
A
CROATICA BUDAPESTA

Készült a Nemzetiségi tanulók nevelésének és oktatásának segítése elnevezésű,
a Társadalmi Megújulás Operatív Programon (TÁMOP-3.4.1.A-11/1-2012-0008)
belül megvalósuló
Modern oktatási programok kidolgozása a magyarországi román nemzetiségi kétnyelvű
és nyelvoktató iskolák számára című projekt keretében.
A tankönyvet az Országos Nemzetiségi Tanács javaslatára
CR
az Oktatási Hivatal tankönyvvé nyilvánította.
Engedélyszám: TKV/448-4/2016.
Pedagógiai szakértő: Dr. Péterff y Pálné
OA
Technológiai szakértő: Zarubay Attila
Szakmai lektor: Szántó Flóra
TIC
Nyelvi lektor:
Repiskyné Radics Anna és Fazakas Emese
Fordító: Müller Andrea
Illusztrációk és borítóterv: Machhour Julianna Stella
A
Szerkesztő: Machhour Julianna Stella
© Liana Pop, 2015

© Croatica Nonprofit Kft., 2015
EMMI Kerettanterv: 51/2012. (XII. 21.) EMMI-rendelet

23/2013. (III. 29.) EMMI-rendelet 5. melléklet 10.6.2.5.
Nemzeti Fejlesztési Ügynökség

www.ujszechenyiterv.gov.hu
06 40 638 638
A projekt az Európai Unió támogatásával, az Európai

Szociális Alap társﬁnanszírozásával valósul meg.
A mű más kiadványban való részleges vagy teljes felhasználása, utánközlése,

illetve sokszorosítása a Kiadó engedélye nélkül tilos!

CUVÂNT INTRODUCTIV
CR
Manualul „ROMÂNA, SIMPLU“ se adresează unui public larg, putând fi folosit atât
de către turistul care vrea să înveţe rapid limba română (cu vocabularul şi structurile
sale de bază), cât şi de „elevul“, dirijat sau nu de un profesor, în clasă sau în afara ei.
OA
Cartea cuprinde 32 de lecţii (unităţi tematice), prezentându-se fiecare cu:
1. structuri „de vorbire“ utile, tipice limbii române;
2. texte scurte;
3. vocabular (pe aceeaşi pagină cu textul);
TIC
4. expresii şi exerciţii gramaticale (pe pagina pereche, astfel încât problematica
lexicală, gramaticală şi discursivă să apară simultan, ca „în oglindă“).
Lexicul a fost explicat în limba maghiară, prin echivalenţe contextuale, iar
discursul gramatical a fost conceput foarte schematic, în intenţia de a fi mai întâi de
toate „văzut“. Câteva dintre lecţii, zise „de recapitulare“, încearcă să fixeze structuri
A
gramaticale insuficient abordate în lecţiile anterioare.
Deşi „facil“ ca prezentare, manualul este suficient de riguros în partea sa
gramaticală, vizând minimul de noţiuni necesare folosirii corecte a românei. Am
introdus elemente de civilizaţie şi cultură românească prin cele câteva proverbe,
snoave, poezii populare şi texte diverse; astfel, textul scurt de ziar, textul istoric
sau din „Ghidul turistic“, povestea sau legenda, schiţa şi poezia vor pune „elevul“
în situaţia de a le descifra şi îi vor da bucuria de a le înţelege! Nu în ultimul rând,
texte de pe internet, cu stilul lor specific, apropie elevul de comunicarea electronică.
Un ghid pentru oricine vrea să înveţe limba română. Sunt aici primii 32 de paşi…
Liana Pop

ELŐSZÓ
CR
A ROMÁNUL, EGYSZERŰEN tankönyv a széles közönséghez szól, azzal a
céllal, hogy egyrészt a turista is, aki gyorsan szeretné elsajátítani a román nyelvet
(az alapszókincset és az alapszerkezeteket), másrészt a „tanuló” is használni tudja,
OA
tanári irányítással vagy anélkül, oktatási keretek között vagy azokon kívül.
A könyv 32 (tematikus egységet alkotó) leckéből áll, amelyek mindegyike a
következőket tartalmazza:
1. a román nyelvre jellemző szófordulatokat, szerkezeteket;
TIC
2. rövid szövegeket, olvasmányokat;
3. (a szöveggel azonos oldalon megjelenő) szószedetet;
4. kifejezéseket és nyelvtani gyakorlatokat (amelyek a szöveggel szemközti
oldalon találhatók azért, hogy a szókincs, nyelvtan és az élő beszédre jellemző
fordulatok „tükörszerűen” egyidejűleg láthatók legyenek).
A
A szavak szövegkörnyezeti értelmét magyarul is megadtuk, a nyelvtani szabály-
szerűségeket pedig csak vázlatosan mutattuk be, azért, hogy minden elsősorban
vizuálisan jelenjen meg. Az úgynevezett ismétlő leckék célja az előzőekben csak
nagy vonalakban bemutatott nyelvtani szabályok gyakorlása, rögzítése.
Bár bemutatáskor az egyszerűségre törekedtünk, a tankönyv tömör nyelvtani
részével az volt a célunk, hogy a román nyelv helyes használatára vonatkozó mini-
mális tudással ismertessük meg a nyelvet tanulót. A tankönyvben helyet kapott, a
román kultúrát és civilizációt bemutató néhány szövegrészlet, mint közmondások,
adomák, népköltészeti alkotások és egyéb szövegek: rövid újságcikk, történelmi
tárgyú szöveg, útikalauzból származó részlet, mese vagy monda, karcolat vagy
vers arra ösztönzik a „tanulót”, hogy megfejtse ezeket, és megadják számára a
megértés örömét.
Ez a könyv útmutató mindazok számára, akik meg szeretnék tanulni a román
nyelvet. Íme, az első 32 lépés…
Liana Pop

ABREVIERI ŞI SIMBOLURI
RÖVIDÍTÉSEK ÉS SZIMBÓLUMOK
a.c. = anul curent

Ac = acuzativ
adj. = adjectiv, adjectival
adv. = adverb, adverbial
art. = articol
CR
conj. = conjuncţie, conjuncţional
Conj. = conjunctiv
cons. = consoană
D = dativ
d.Cr. = după Cristos
OA
etc. = etcetera
Ex. = exemplu
expr. = expresie
f. = feminin
G = genitiv
TIC
hot. = hotărât
imps. = impersonal
interj. = interjecţie
î.Cr. = înainte de Cristos
L = lecţie
loc. = locuţiune
A
m. = masculin
N = nominativ
n. = neutru
ner. = neregulat
num. = numeral
perf. = perfect
pers. = persoană
pl. = plural
prep. = prepoziţie, prepoziţional
pron. = pronume
refl. = reflexiv
s, subst. = substantiv
sg. = singular
ş.a. = şi altele
ş.a.m.d. = şi aşa mai departe
V = vocativ
v. = vezi
vb. = verb, verbal
φ = terminaţia zero
I = persoana I
II = persoana a II-a
III = persoana a III-a

LECȚIA ZERO
Lecția 0
PUŢINĂ FONETICĂ…
Egy kis fonetika
* Ultima reformă ortografică pre-
vede ca [ɨ] să se scrie la începutul
A a [a]: an, Ana, apa, rac, sac şi la sfârşitul cuvintelor î, iar în
CR
[an, ana, apa, rak, sak] interior â.
Ă ă [ǝ]: apă, sapă, zarvă, zăpadă, ăsta
[apǝ, sapǝ, zarvǝ, zǝpadǝ, ǝsta] A legutóbbi helyesírási szabály
Â â [ɨ]: România, român, românesc, româneşte előírja, hogy a szó elején és végén
[romɨnia, romɨn, romɨnesk, romɨne∫te] jelentkező [ɨ]-t î-ként, a szóközit
B b [b]: ban, bere, bun, bunic, ibric, snob
OA
pedig â-ként írjuk.
[ban, bere, bun, bunik, ibrik snob]
C c [k]: carte, parcă, cât, copil, cu
[karte, parkǝ, kɨt, kopil, ku]
[t∫] c+e ce?, ace, acesta, ceas, zice, zece, face

[t∫e, at∫e, at∫esta, t∫as, zit∫e, zet∫e, fat∫e]
TIC
c+i cine?, cinci, aici, bicicletă, zici, arici
[t∫ine, t∫int∫i, ait∫i, bit∫ikletǝ, zit∫i, arit∫i]
[k’] che echer, chestie, ureche

[ek’er, k’estie, urek’e]
chi chip, chin, China, echipă, chiuvetă, unchi
A
[k’ip, k’in, K’ina, ek’ipǝ, k’juvetǝ, unki]
D d [d]: da, de, din, despre, drag, ud, ogradă
[da, de, din, despre, drag, ud, ogradǝ]
E e [e]: elev, elefant, perete, Elena
[elev, elefant, perete, Elena]
[e̯ ]: deal, ceară, curea, perdea
[de̯ al, t∫e̯ arǝ, kure̯ a, perde̯ a]
[je]: el, ea, ei, ele, eşti, este, e, eram, erai, era, eraţi, erau
[jel, ja, jei, jele, je∫ti, jeste, je, jeram, jeraj, jera, jeratsi, jeraw]*
F f [f]: face, fum, fier, fiecare, foarte, foc
[fat∫e, fum, fjer, fiekare, fo̯ arte, fok] * Pentru e, i, o, u semivocale:
G g [g]: gard, dragă, gât, gol, gumă, fugă, aleargă Az e, i, o, u félhangzók esetében:
[gard, dragǝ, gɨt, gol, gumǝ, fugǝ, ale̯ argǝ]
[e̯ , j, o̯ , w]
[dʒ] g+e ger, ager, minge, ninge
[dʒer, adʒer, mindʒe, nindʒe]
g+i gimnastică, frigider, mingi, fugi
[dʒimnastikǝ, fridʒider, mindʒi, fudʒi]
[g’] ghe ghem, gheară, ungher, stingher

[g’em, g’e̯ arǝ, ung’er, sting’er]
ghi ghips, unghi, unghie, ghicitoare
[g’ips, ung’ ung’ie, g’it∫ito̯ are]
H h [h]: hartă, hai, horă, homar, patriarh, haină, ah!
[hartǝ, haj, horǝ, homar, patriarh, hajnǝ, ah]

Lecția 0
Ii [i]: intrare, inimă, zi, insist, pomii, anii, intri
[intrare, inimǝ, zi, insist pomi, ani, intri]
[j]: iar, iarbă, ieri, Ion, iute, aiureḙa, doi, doin
[jar, jarbǝ, jeri, jon, jute, ajure̯ a, doj, dojnǝ]
[i]: pomi, meri, marţi, cinci
[pomi, meri, martsi, t∫int∫i]
Îî [ɨ]: în, când, vând, vânzând, trecând, zicând, întâi
[ɨn, kɨnd, vɨnd, vɨnzɨnd, trekɨnd, zikɨnd, ɨntɨj]
Jj [ʒ]: joc, jar, coajă, decalaj
[ʒoc, ʒar, ko̯ aʒǝ, dekalaʒ]
CR
Kk [k]: kilogram, kilometru
[kilogram, kilometru]
Ll [l]: la, lac, lamă, alb, bal, sală
[la, lak, lamǝ, alb, bal, salǝ]
Mm [m]: masă, mac, măr, amar, umbră, salam
OA
[masǝ, mak, mǝr, amar, umbrǝ, salam]
Nn [n]: nu, nas, cană, bon, bun, bună, an
[nu, nas, kanǝ, bon, bun, bunǝ, an]
Oo [o]: om, pom, rom, radio, os, osos
[om, pom, rom, radio, os, osos]
[o̯ ]: doare, soare, oare
[do̯ are, so̯ are, o̯ are]
TIC
Pp [p]: pe, prin, prind, oprit, dop
[pe, prin, prind, oprit, dop]
Qq [k]: Quebec
[kebek]
Rr [r]: român, România, roman, arde, sare, bar
[romɨn, romɨnia, roman, arde, sare, bar]
A
Ss [s]: să, sac, soră, masă, ies, urs
[sǝ, sak, sorǝ, masǝ, jes, urs]
Şş [∫]: şi, vişină, şir, aşa, şah, uşor, ieşi!, urşi
[∫i, vi∫inǝ, ∫ir, a∫a, ∫ah, u∫or, je∫i, ur∫i]
Tt [t]: tată, tren, atent, student, rupt, martie
[tatǝ, tren, atent, student, rupt, martie]
Ţţ [ts]: ţară, aţă, băţ, atenţi, studenţi, rupţi, marţi
[tsarǝ, atsǝ, bǝts, atentsi, studentsi, ruptsi, martsi]
Uu [u]: un, unu, unt, curent, patru
[un, unu, unt, kurent, patru]
[w]: au, dau, ou, bou, două, plouă
[aw, daw, ow, bow, dowǝ, plowǝ]
Vv [v]: vă, var, vară, vis, voce, tavă, mov
[vǝ, var, varǝ, vis, vot∫e, tavǝ, mov]
Ww [w]: wat,Washington
[wat, wa∫intǝn]
Xx [ks]: xilofon, xerox, ax, axă, pix, fix, Alexandru
[ksilofon, kseroks, aks, aksǝ, piks, fiks, aleksandru]
[gz]: examen, exerciţii, exemplu
[egzamen, egzert∫itsi, egzemplu]
Yy [i]: hobby
[hobi]
[j]: Yalta, yoga
[jalta, joga]
Zz [z]: zi, ziar, ziarist, azi, astăzi, priză, caz
[zi, ziar, ziarist, azi, astǝzi, prizǝ, kaz]

Literă de literă:
Lecția 0
Haladjatok betűről betűre!
A [a] a de la Ana T [te] tî de la Timişoara
B [be] bî de la Bucureşti Ţ [tse] ţî de la ţăran
C [t∫e] cî de la Craiova U [u] u de la universitate
CR
D [de] dî de la Dej V [ve] vî de la Vaslui
E [e] e de la Eforie W [dublu ve] de la Washington
OA
F [fe, ef] fî de la Focşani Y [igrec] de la Yoga
G [dʒe] gî de la Galaţi X [iks] xî de la xilofon
H [ha∫] hî de la Horezu Z [ze] zî de la Zalău
TIC
I [i] i de la Ileana
Î [ɨ] î de la în
J [ʒe] jî de la Jiu
A
K [ka] ka de la kilogram
L [le, el] lî de la Londra
M [me, em] mî de la Mamaia
N [ne, en] nî de la Nelu
O [o] o de la Oradea
P [pe] pî de la Piteşti
R [re, er] rî de la Radu
S [se, es] sî de la Sandu
Ş [∫e] şî de la şmecher
10

1. Citiţi numele pe litere:
Lecția 0
Betűzzétek a neveket!
Ana Drăgan [a, en, a, de, er, ǝ, dʒe, a en]

Ion Stănescu [i, o, en, es, te, ǝ, en, e, es, t∫e, u]
John Wine [ʒe, o, ha∫, en, dublu ve, i, en, e]
Szász Ferenc [es, ze, a, es, ze, ef, e, er, e, en, t∫e]
CR
2. Citiţi dialogul:
Olvassátok el a párbeszédet!
OA
– Numele dumneavoastră, vă rog!
– Szász Ferenc [es, ze, a, es, ze, ef, e, er, e, en, t∫e]
– Cum? N-am înţeles. Fî de la Focşani
– Sî de la Sibiu E de la Eforie
Zî de la Zalău Rî de la România
TIC
A de la America E de la Eforie
Sî de la Sibiu Nî de la Norvegia
Zî de la Zalău Cî de la Cluj
3. Citiţi:
A
Olvassátok el!
Agenţia C. F. R. [t∫e, fe, re]

Agenţia Tarom [tarom]
Ambasada S. U. A. [sua]
4. Citiţi:
Olvassátok el!
a. Ana, Anica, Anuţa, Dan, Dana, George, Georgina, Gheorghe

[ana, anika, anutsa, dan, dana, dʒe̯ ordʒe, dʒe̯ ordʒina, g’e̯ org’e]
Ion, Ioana, Radu, Rodica, Mircea, Horea etc.
[jon, jo̯ ana, radu, rodika, mirt∫e̯ a, hore̯ a, ett∫etera]
b. Ion Ionescu, Marian Marinescu, Petre Petrescu, Mircea Mircescu
[jon jonesku, marian marinesku, petre petresku, mirt∫e̯ a mirt∫esku]
Dinu Dinescu, Dan Dănescu, Petre Petrean, Radu Moldovan
[dinu dinesku, dan dǝnesku, petre petre̯ an, radu moldovan]
Mihai Munteanu, Ştefan Mureşan, Maria Olteanu
[mihaj munte̯ anu, ∫tefan mure∫an, maria olte̯ anu]
11

5. Citiţi:
Lecția 0
Olvassátok el!
un bilet, un tichet un formular

[un bilet, un tiket [un formular]
CR
un creion un pix
[un krejon] [un piks]
OA
o franzelă o îngheţată
[o franzelǝ] [o ɨng’etsatǝ]
o prăjitură o pâine
TIC
[o prǝʒiturǝ] [o pɨjne]
o cafea
[o kafe̯ a]
A
un ziar un pian
[un ziar] [un pian]
un doctor un chelner, un ospătar

[un doktor] [un kelner, un ospǝtar]
o fată o fetiţă
[o fatǝ] [o fetitsǝ]
un băiat o femeie, un bărbat

[un bǝjat] [o femeje, un bǝrbat]
12

6. Să numărăm!
Lecția 0
Számoljunk!
1 unu [unu] 11 unsprezece [unsprezet∫e] = unşpe [un∫pe]

2 doi [doj] 12 doisprezece [dojsprezet∫e] = doişpe [doj∫pe]
3 trei [trej] 13 treisprezece [trejsprezet∫e] = treişpe [trej∫pe]
4 patru [patru] 14 paisprezece [pajsprezet∫e] = paişpe [paj∫pe]
CR
5 cinci [t∫int∫i] 15 cincisprezece [t∫int∫prezet∫e] = cinşpe [t∫in∫pe]
6 şase [∫ase] 16 şaisprezece [∫ajsprezet∫e] = şaişpe [∫aj∫pe]
7 şapte [∫apte] 17 şaptesprezece [∫aptesprezet∫e] = şapteşpe [∫apte∫pe]
8 opt [opt] 18 optsprezece [optsprezet∫e] = optşpe [opt∫pe]
9 nouă [nowǝ] 19 nouăsprezece [nowǝsprezet∫e] = nouăşpe [nowǝ∫pe]
OA
10 zece [zet∫e] 20 douăzeci [dowǝzet∫i]
20 douăzeci 21 douăzeci şi unu 22 douăzeci şi doi…

30 treizeci 31 treizeci şi unu 32 treizeci şi doi…
TIC
40 patruzeci 41 patruzeci şi unu 42 patruzeci şi doi…
50 cincizeci 55 ………………… 58 …………………
60 şaizeci 63 ………………… 66 …………………
70 şaptezeci 72 ………………… 77 …………………
80 optzeci 84 ………………… 88 …………………
A
90 nouăzeci 96 ………………… 97 …………………
100 o sută 101 o sută unu 102 o sută doi
200 două sute 201 două sute unu 202 două sute doi
300 trei sute 320 ………………… 333 …………………
400 patru sute 410 ………………… 425 …………………
500 cinci sute 570 ………………… 585 …………………
600 şase sute 606 ………………… 666 …………………
700 şapte sute 716 ………………… 790 …………………
800 opt sute 889 ………………… 899 …………………
900 nouă sute 936 ………………… 963 …………………
1000 o mie 1001 o mie unu 1002 o mie doi
730.000
111.000
2000 două mii 2320 370.500
3000 trei mii 3782 1.350.000
4000 4050 2.000.000
5000 5164 3.010.000
1000000 un milion 1.000.000.000 un miliard
2000000 două milioane 2.000.000.000 două miliarde
13

LECȚIA ÎNTÂI
Lecția 1
Lexic. Expresii
Szavak, kifejezések
Cum salutăm? cum = hogyan
Hogyan köszönünk? a saluta = köszön
bun, bună = jó
• Bună dimineaţa! dimineaţă = reggel
CR
• Bună ziua! zi = nap(pal)
seară = este
• Bună seara! noapte = éjjel
• Noapte bună! La revedere! = Viszontlátásra!
• La revedere! Pe curând! = A mielőbbi
viszontlátásra!
• Pe curând!
OA
Pe mâine! = A holnapi
• Pe mâine! viszontlátásra!
Vă rog! = Kérem!
Poftiţi! = Tessék!
Cum cerem ceva? Parancsoljon!
Hogyan kérünk valamit? Mulţumesc! = Köszönöm!
TIC
Cu plăcere! = Szívesen!
la culcare = lefekvéskor
Cum mulţumim? la plecare = induláskor,
Hogyan köszönünk meg valamit? búcsúzáskor
a citi = olvas
– Un bilet, vă rog. a spune = mond
A
a cere = kér
– Poftiţi. ceva = valami
– Mulţumesc. a mulţumi = megköszön
– Cu plăcere. el = ő (hímnem)
bilet = jegy
pix = golyóstoll
formular = űrlap
creion = ceruza
timbru = bélyeg
14

1. Citiţi!
Lecția 1
Olvassátok el!
• Dimineaţa, salutăm cu „Bună dimineaţa!“

• Ziua, salutăm cu „Bună ziua!“
• Seara, salutăm cu „Bună seara!“
• La culcare, spunem „Noapte bună!“
CR
• La plecare, spunem „La revedere!“
sau „Pe curând!“
sau „Pe mâine!“
OA
2. Repetaţi modelul:
Ismételjetek a példa alapján!
TIC
–Vă rog un bilet. A. Substantive masculine
El cere un bilet. la singular
A hímnemű főnevek egyes száma
un bilet; un tichet; bilet, pix, formular, creion, timbru
A
un formular; un timbru
un creion; un pix Articolul nehotărât
A határozatlan névelő
– Poftiţi biletul!
– Mulţumesc. un…
– Cu plăcere.
Articolul hotărât
A határozott névelő
biletul; tichetul;
pixul; formularul;
timbrul; creionul –(u)l
Exemple: un bilet
biletul
un timbru
timbrul
15

3. Cum întrebăm ceva?
Lecția 1
Hogyan kérdezünk valamit?

Lexic. Expresii
a întreba = kérdez
– Ce doriţi? ce = mi, mit
a dori = kíván
– O franzelă. Cât costă? Ce doriţi? = Mit kíván?
– Un leu, douăzeci. Mit szeretne?
Mit kér?
CR
cameră = szoba
doi(m), două(f) = kettő
cât? = mennyi, hány?
Cât costă? = Mennyibe kerül?
franzelă = vekni, zsúrkenyér
OA
îngheţată = fagylalt
prăjitură = sütemény
pâine = kenyér
cafea = kávé
felie = szelet
a număra = számol
TIC
cifră = szám
A
Cât costă o cafea?
Mennyibe kerül egy kávé?
– Bună ziua!
– Bună ziua.
– Ce doriţi?
– O cafea. Cât costă?
– 3 lei. Poftiţi…
– Mulţumesc.
– Cu plăcere.
16

B. Substantive feminine
Lecția 1
4. – Ce doriţi?
– O franzelă! la singular
A nőnemű főnevek egyes száma
o franzelă Articolul nehotărât

o îngheţată A határozatlan névelő
o pâine
CR
o…
o cafea
o felie de tort
Articolul hotărât
A határozott névelő
OA
5. – Cât costă franzela? –(u)a
– Un leu.
o franzelă -ă
franzela -a
franzela un leu o pâine
TIC
-e
îngheţata trei lei pâinea -ea
prăjitura cinci lei o felie -ie
pâinea doi lei felia -ia
cafeaua trei lei o cafea -ea
A
felia de tort patru lei cafeaua -eaua
6. Citiţi cifrele:
Olvassátok el a következő számokat!
1: 11, 100, 101, 111, 1000, 1010, 1100, 1110, 1111

2: 12, 20, 22, 200, 202, 220, 222, 2000, 2222
3: 13, 30, 33, 300, 330, 333, 3000, 3033
4: 14, 40, 44, 400, 404, 440, 444, 4004, 4444
37, 73, 302, 574, 105, 150, 115, 82, 28,

18, 882, 733, 684, 864, 1996, 20.000,
200.000, 2.000.000, 2.222.000, 4.500.000,
10.000.000, 1.075.000
17

Informaţii la telefon
Lecția 1
Lexic. Expresii
– Alo? mai rar = lassabban
– Informaţiile. Bună ziua. a cere scuze = elnézést kér
Scuzaţi, vă rog! = Elnézést kérek!
– Bună ziua. Familia Popescu, Nu face nimic! = Nem történt semmi!
pe Strada Gării 31, vă rog. E greşeală! = Téves hívás!
– 503. 75. 214 Nu e …? = Ez nem…?
CR
– Cât? Repetaţi, vă rog, mai rar.
– Cinci sute trei. Şaptezeci şi cinci.
Două sute paişpe.
– Mulţumesc. La revedere.
OA
– Cu plăcere. La revedere.
Cum cerem scuze?
TIC
– Scuzaţi, vă rog!
– Nu face nimic!
E greşeală!
– Alo! 20.21.22?
– Nu. E greşeală!
– Scuzaţi vă rog!
– Nu face nimic.
A
18

Lecția 1
7. – Alo! 73. 37. 307?
– Nu. E greşeală! TELEFOANE UTILE
– Scuzaţi, vă rog! Gara CFR Cluj-Napoca
– Nu face nimic! Tel.: 0264-952; 0264-432.001,
0264-536.238
Agenția CFR
73. 37. 307 19. 18. 17 Tel.: 0264-432.001
CR
20. 31. 524 42. 06. 15 Autogara Beta
11. 79. 81 56. 09. 80 Tel.: 0264-455.249
Autogara Fany
Tel.: 0264-435.278
OA
RATUC (Transporturi publice)
8. – Alo! Familia Popescu? Tel.: 0264-430.917; 0264-430.919
– Nu. E greşeală. Cantina Studențească Observator

Tel.: 0364-594.930
– Nu-i 27. 37. 47?
Primărie
– Nu.
TIC
Tel.: 0264-59.15.16; 0264-59.60.30;
– Scuzaţi, vă rog. 0264-59.69.36
– Nu face nimic. Poliția municipiului Cluj-Napoca
Tel.: 0264-43.27.27; 0264-43.37.37
Poliția Rutieră Cluj
Familia Popescu /27. 37. 47 Tel.: 0264-41.40.10
A
Familia Ionescu /45. 05. 752 Biblioteca Universitară ,,Lucian Blaga“
Librăria „Eminescu“ /231. 111. 101 Tel.: 40-264-597.092
Farmacia Centrală /561. 234 Biblioteca județeană ,,Octavian Goga“
Gara /097 Tel.: 0264-430.323
Salvarea /098 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Tel.: 0264-401.200; 0264-401.248
Spitalul de urgenţă /11. 11. 111
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Pompierii /10. 10. 100 Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
Tel: 0264-596.384
Universitatea ,,Babeş-Bolyai“
din Cluj-Napoca
Tel.: 0264-40.53.00; 0264-59.19.06
Universitatea de Medicină şi Farmacie
,,Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca
Tel.: 0745-844.372
Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima“
din Cluj-Napoca
Tel.: 0264-591.242
Universitatea de Artă şi Design
din Cluj-Napoca
Tel.: 0264-591.577
19

LECȚIA A DOUA
Lecția 2
Lexic. Expresii
cine = ki?
I. Cine sunteţi a fi (ner.) = van
dumneavoastră? eu = én
tu = te
el = ő (hímnem)
– Bună ziua. ea = ő (nőnem)
CR
noi = mi
– Bună ziua. voi = ti
– Eu sunt Radu Suciu. ei = ők (hímnem)
Sunt ziarist. Dumneavoastră? ele = ők (nőnem)
ziarist (m) = újságíró
– Eu? Sunt Maria Dinescu…
OA
-şti
pianistă. dumneavoastră = ön
– Îmi pare bine. (udvariassági
formula)
– Ce doriţi? pianist (m) = zongorista,
– Un interviu, evident! -şti zongoraművész
TIC
Îmi pare bine! = Örülök, hogy
találkoztunk!
Örvendek!
interviu, -ri (n) = interjú
evident = természetesen
elev, -i (m) = tanuló (hímnem)
A
elevă (f) = tanuló (nőnem)
-e
de unde? = honnan?
din = -ból, -ből
a vorbi = beszél
româneşte = románul
aşa şi aşa = megvagyok
úgy-ahogy;
egy keveset
inginer, -i (m) = mérnök
profesor, -i (m) = tanár, professzor
tehnician (m) = technikus
II. Ce sunteţi?* -ieni
funcţionar, -i (m) = alkalmazott,
tisztviselő
– Ce sunteţi?* chimist (m) = kémikus,
-şti vegyész
– Elev. vânzător, -i (m) = eladó
– De unde sunteţi?* muncitor, -i (m) = munkás
– Din Budapesta. doctor, -i (m) = orvos
pictor, -i (m) = festőművész
– Vorbiţi româneşte? chelner, -i (m) = pincér
– Aşa şi aşa. (Aşa ş-aşa).
* sunteţi sau sunteţi
20

A. Pronumele personal
Lecția 2
Verbul A FI
A személyes névmás A létige
eu [jew] sunt*
tu eşti [je∫ti] = dumneavoastră sunteţi*
el, ea [jel, ja] este [jeste] = e [je]
CR
noi [noj] suntem*
voi [voj] sunteţi* = dumneavoastră sunteţi*
*
ei, ele [jej, jele] sunt [dumne̯ avwastrǝ suntetsi]
*
OA
1. El este student.
Ea este studentă.
TIC
student studentă B. Substantiv m. Substantiv f.
inginer ingineră Hímnemű főnév Nőnemű főnév
elev elevă
A
profesor profesoară
tehnician tehniciană
funcţionar funcţionară consoană -ă
chimist chimistă
ziarist ziaristă
pianist pianistă
vânzător vânzătoare
-or -oare
muncitor muncitoare
doctor doctoriţă -or -iţă
pictor pictoriţă
chelner chelneriţă -er -iţă
* suntem sau suntem (sîntem)

sunteţi sau sunteţi (sînteţi)
vagy
21

Citiţi:
Lecția 2
De unde eşti? Ce eşti?
Sunt din Ungaria. Sunt maghiar (ungur).

Sunt din România. Sunt român.
Sunt din Grecia. Sunt grec.

CR
Sunt din Anglia. Sunt englez.
Sunt din Franţa. Sunt francez.
Sunt din Germania. Sunt german (neamţ).
Sunt din China. Sunt chinez.
Sunt din Turcia. Sunt turc.
OA
Sunt din Spania. Sunt spaniol.
Sunt din Italia. Sunt italian.
Sunt din Danemarca. Sunt danez.
Sunt din Suedia. Sunt suedez.
TIC
Sunt din Coreea. Sunt coreean.
Gramatică
A
Masculin plural Masculin singular
Hímnem többes szám Hímnem egyes szám
Ei sunt suedezi -i cons. El e suedez

danezi danez
maghiari maghiar
(unguri) (ungur)
englezi englez
greci grec
francezi francez
chinezi -i -ez chinez
turci turc
ruşi rus
spanioli spaniol
români român
americani -i -an american
Ei sunt italieni -(ien)i -ian italian
elveţieni elveţian
Ei sunt bucureşteni -(en)i -ean bucureştean
olteni oltean
coreeni coreean
22

Lecția 2
Ce limbă vorbeşti? Cum vorbeşti?
Vorbesc limba maghiară. Vorbesc ungureşte.

Vorbesc limba română. Vorbesc româneşte.
Vorbesc limba greacă. Vorbesc greceşte.
Vorbesc limba engleză. Vorbesc englezeşte.
Vorbesc limba franceză. Vorbesc franţuzeşte.
CR
Vorbesc limba germană. Vorbesc nemţeşte.
Vorbesc limba chineză. Vorbesc chinezeşte.
Vorbesc limba turcă. Vorbesc turceşte.
Vorbesc limba spaniolă. Vorbesc în limba spaniolă.
OA
Vorbesc limba italiană. Vorbesc italieneşte.
Vorbesc limba daneză. Vorbesc în limba daneză.
Vorbesc limba suedeză. Vorbesc în limba suedeză.
Vorbesc limba coreeană. Vorbesc în limba coreeană.
Feminin singular
TIC
Feminin plural
A
Nőnem egyes szám Nőnem többes szám
Ea e suedeză -ă -e Ele sunt suedeze

daneză daneze
maghiară maghiare
(unguroaică) (unguroaice)
Ea e englezoaică -oaică -oaice Ele sunt englezoaice
grecoaică grecoaice
franţuzoaică franţuzoaice
chinezoaică chinezoaice
turcoaică turcoaice
rusoaică rusoaice
spanioloaică spanioloaice
Ea e româncă -că -ce Ele sunt românce
americancă americance
Ea e italiancă -iancă -ience italience
elveţiancă elveţience
Ea e bucureşteancă -eancă -ence bucureştence
olteancă oltence
coreeancă coreence
23

III. La frontieră
Lecția 2
Lexic. Expresii
– Bună ziua. frontieră (f) = (ország)határ,
– Bună ziua. -e határátkelőhely
singur, -ă, -i, -e = egyedül
– Sunteţi francez? cu = -val, -vel
– Da. Sunt francez. soţie (f) = feleség
– Sunteţi singur? -ii
CR
fetiţă (f) = kislány
– Nu. Sunt cu soţia şi fetiţa. -e
– Paşapoartele, vă rog. paşaport (n) = útlevél
– Poftiţi. -oa-e
a merge = megy
– Mulţumesc. Unde mergeţi?
OA
Drum bun! = Jó utat!
– La Chişinău, apoi la Moscova. soţ, -i (m) = férj
– Drum bun. La revedere. băiat (m) = fiú
-eţi
– La revedere. mamă (f) = anya
-e
TIC
tată (m) = apa
-ţi
socru (m) = após
-i
soacră (f) = anyós
-e
A
familie (f) = család
-i
În maghiară: Budapest, Szeged, Gyula, Debrecen.

În română: Budapesta, Seghedin, Giula, Debreţin.
24

2. B. Prepoziţii
Lecția 2
Elöljárószók
– Unde este Petre acum?
– În România, la Bucureşti. în + nume de continente,
În România, la Bucureşti. ţări, regiuni
În Ungaria, la Seghedin. országnevek, kontinensek,
În Anglia, la Londra. országrészek, régiók nevei
CR
În Polonia, la Varşovia.
În Grecia, la Atena.
la/în + nume de oraşe
városok nevei
În Japonia, la Tokio.
3.
OA
– De unde eşti? de + în = din
– Din Braşov? de + la = de la
din Braşov
din Bucureşti
TIC
din România 5.
din Budapesta
din Ungaria – De unde veniţi?
din Maramureş – Din România, de la Bucureşti.
Din România, de la Bucureşti.
A
4. Din Austria, de la Viena.
– Unde mergeţi? Din Italia, de la Veneţia.
– În Franţa, la Paris. Din Ungaria, de la Budapesta.
Din Anglia, de la Londra.
În Franţa, la Paris. Din Irak, de la Bagdad.
În România, la Bucureşti. Din Republica Moldova, de la
În Ungaria, la Budapesta. Chişinău.
În Cehia, la Praga.
În Spania, la Barcelona.
În Maramureş, la Botiza.
cu + substantiv articulat
În China, la Beijing. + névelős főnév
În Republica Moldova, la Chişinău.
Merg cu maşina.
6. Scriu cu creionul.
Plec cu un coleg.
Nu sunt singur(ă). Sunt cu soţia.
cu mama (mea) cu tatăl (meu) cu tata cu creionul
cu soacra (mea) cu socrul (meu)
cu soţia (mea) cu soţul (meu)
cu fetiţa (mea) cu băiatul (meu)
cu familia (mea)
25

E fetiţă?
Lecția 2
Lexic. Expresii
– Ce este? Fetiţă? fată (f) = lány
– Nu, băiat. -e-e
fetiţă (f) = kislány
– Să vă trăiască! -e
băiat (m) = fiú
-eţi
CR
Să vă trăiască! = Isten éltesse!
OA
TIC
– Ce sunt? Băieţi?
– Nu, fetiţe.
– Să vă trăiască! A
26

C. Pluralul substantivelor masculine
Lecția 2
A hímnemű főnevek többes száma
m. sg. m.pl.
elev elevi
cons. profesor profesori -i
CR
inginer ingineri
funcţionar funcţionari
vânzător vânzători
doctor doctori
OA
american americani
vameş vameşi
-t student studenţi -ţi -t + i = ţi
-st chimist chimişti -şti -st + i = -şti
TIC
ziarist ziarişti
pianist pianişti
-ian tehnician tehnicieni -ieni -ian + i = -ieni
politician politicieni
Atenţie! băiat băieţi
A
7. Puneţi la plural:
Tegyétek többes számba!
a. (Eu) sunt tehnician. (Noi) suntem tehnicieni.

b. (El) este inginer. ....................................
c. (El) este elev. ....................................
d. (Tu) eşti student? ....................................
e. (Tu) eşti ziarist? ....................................
f. Eşti chimist? ....................................
g. Sunt muncitor. ....................................
h. Nu sunt funcţionar. ....................................
i. E vânzător. ....................................
j. E vânzătoare. ....................................
k. Sunt chimistă. ....................................
l. Nu sunt studentă. ....................................
m. Eşti ziaristă? ....................................
27

LECȚIA A TREIA
Lecția 3
Lexic. Expresii
Cât e ceasul? = Hány óra van?
I. Cât e ceasul? Ce oră e?
Cât e ora?
fix = pontos, pontosan
– Cât e ceasul? minut, -e (n) = perc
– E unu fix. oră (f) = óra
CR
-e
sfert,-uri (n) = negyed
jumătate (f) = fél
– Cât e ora? -ăţi
două fără un sfert = háromnegyed
– 11 şi 10 (minute).
OA
kettő
a pleca = elmegy
tren, -uri (n) = vonat
autobuz, -e (n) = (autó)busz
– Ce oră e? avion (n) = repülőgép
– Unu şi un sfert. -oane
TIC
vapor (n) = hajó
-oare
maşină (f) = autó
– Vă rog să-mi spuneţi -i
cât e ceasul? când = mikor
– Unu şi jumătate. a începe = kezdődik
A
film, -e (n) = film
târziu = késő, későn
piesă (f) = színdarab
-e
– Spuneţi-mi, vă rog, teatru (n) = színház
cât e ora? -e
– Două fără un sfert. concert, -e (n) = koncert,
hangverseny
meci, -uri (n) = meccs
conferinţă (f) = konferencia
-e
examen, -e (n) = vizsga
28

1. Cât e ceasul?
Lecția 3
12:00 12:15 06:05 14:45 17:30 04:30 07:00
07:50 12:45 10:25 13:15 01:35 03:03 03:12
CR
24:00 04:55
OA
2.
– La ce oră pleacă trenul?
TIC
– La şapte fără un sfert.
trenul
A
avionul
autobuzul
vaporul
maşina
3.
– Când începe f ilmul?
– La ora 9. E târziu?
– Nu, nu-i târziu.
f ilmul conferinţa nu este [nu jeste]

concertul piesa de teatru nu e [nu je]
meciul examenul nu-i [nuj]
29

II. Ce dată e astăzi?
Lecția 3
Lexic. Expresii
– Ce dată e astăzi? dată (f) = dátum
– Azi e 3 septembrie. -e
astăzi = ma
– Ce zi e azi? (azi)
lună (f) = hónap
– Marţi. -i
CR
– În ce dată suntem azi? an, -i (m) = év
– Astăzi suntem în 15 martie 2014. anotimp -uri (n) = évszak
primăvară (f) = tavasz
-eri
primăvara (adv.) = tavasszal
III. Lunile anului vară (f) = nyár
OA
veri
şi anotimpurile vara (adv.) = nyáron
toamnă (f) = ősz
Lunile anului Anotimpurile -e
sunt: sunt: toamna (adv.) = ősszel
TIC
iarnă (f) = tél
ianuarie ierni
iarna
februarie iarna (adv.) = télen
martie în = -ban, -ben
săptămână (f) = hét
aprilie primăvara
-i
mai zi (sg), zile (pl) = nap
A
iunie
iulie vara
august
septembrie
octombrie toamna
noiembrie
decembrie iarna
Într-o săptămână
sunt 7 zile:
luni
marţi
miercuri
joi
vineri
sâmbătă
duminică
în + o = într-o în + un = într-un
30

4. Astăzi este:
Lecția 3
luni joi duminică
3 13 4
iulie februarie octombrie
2006 2010 2013
CR
miercuri sâmbătă marţi vineri
OA
28 26 13 5
mai aprilie ianuarie iunie
2014 2015 2015 2016
TIC
5. Ce zi e azi? Citiţi:
Olvassátok el!
A
– Ce dată? – 5 septembrie.
– În ce an suntem? – În 2015.
– În ce lună suntem? – În mai.
– În ce dată suntem? – În 5 septembrie.
– E primăvară? – Nu, e toamnă.
Atenţie!
într-un an = egy évben, egy éven belül

într-o lună = egy hónapban, egy hónapon belül
într-o săptămână = egy héten, egy héten belül
într-o zi = egy napon
într-o luni = egy hétfői napon
într-o marţi … = egy keddi napon
într-o oră = egy órán belül
într-un minut = egy percen belül
într-o secundă = egy másodpercen belül
în două secunde = két másodpercen belül
31

Un bilet, vă rog!
Lecția 3
Lexic. Expresii
– Bună ziua! pentru = -ra, -re
– Bună ziua! Ce doriţi? pentru când? = mikorra?
mâine = holnap
– Un bilet Cluj–Budapesta, vă rog. nume (n) = név
– Pentru când? buletin, -e (n) = személyi
– Pentru mâine dimineaţă la 9. igazolvány
CR
paşaport (n) = útlevél
– Numele dumneavoastră? -oa-e
– Ionescu Ion. Poftiţi! = Tessék! Íme!
– Cartea de identitate, vă rog! Parancsoljon!
Mulţumesc. = Köszönöm!
– Poftiţi. Cât costă biletul?
OA
călător, -i (m) = utas, utazó
– 450 de lei. Poftiţi.
– Mulţumesc. Poftiţi banii. La ce
oră pleacă autobuzul la aeroport?
– La 8.
TIC
– Mulţumesc. Bună ziua!
– La revedere!
A
32

A. B.
Lecția 3
Articol hotărât Spunem:
Határozott névelő Így mondjuk:
doi bani i i un leu

banii m. pl. art. hot. doi lei
trei lei
CR
.
doi elevi .
elevii nouăsprezece lei
OA
doi fraţi Dar:
De:
fraţii
douăzeci de lei
un frate e le douăzeci şi unu de lei
TIC
fratele m. sg. art. hot. .
.
treizeci de lei
un nume e le .
numele n. sg. art. hot. .
A
o sută de lei
o sută unu lei
o sută doi lei
.
.
Dar:
De:
Întrebări: (Răspundeţi scurt!) 120 de lei,

Kérdések. Válaszoljatok röviden! 121 de lei … etc.
– Pentru când vrea călătorul bilet?

– Ce bilet vrea? De tren? De autobuz? De avion?
– La ce oră pleacă avionul? Dar autobuzul pentru aeroport?
Conversaţie
Társalgás
Cum cereţi un bilet de tren Debreţin–Cluj? Simulaţi un dialog!
33

La biroul de schimb
Lecția 3
Lexic. Expresii
– Bună ziua. azi = ma
– Bună ziua. Cât e azi un euro? euro (m) = euró
leu (m) = román lej (pénznem)
– 4,3 lei. -i
– La vânzare sau la cumpărare? vânzare (f) = eladás
– La vânzare. cumpărare (f) = vétel
CR
birou de schimb = pénzváltó (iroda)
– Vă rog lei pentru 100 de euro. dacă = ha; hogyha
– 430 de lei. Poftiţi.
– Mulţumesc. La revedere.
– La revedere.
OA
TIC
A
34

6. Problemă de matematică
Lecția 3
Dacă azi dolarul e 2,4 lei,
euro – 3,4 lei,

francul elvețian – 2,1 lei,
100 de forinți – 1,5 lei
CR
Câţi lei sunt 15 dolari?
15 dolari; 150 de dolari;
OA
100 de euro; 1000 de euro;
200 de franci elvețieni; 1.000 de franci elvețieni.
500 de forinți; 50.000 de forinți.
TIC
7. Cât costă?
Cât costă taxiul?
– în Franţa (în euro)
A
– în România (în lei)
– la Bucureşti (în lei)
– la Cluj (în lei)
– la Budapesta (în forinţi)
8.
Cât costă autobuzul la Cluj?
tramvaiul la Timişoara?
metroul la Bucureşti?
avionul de la Budapesta la Atena, în Grecia?
un bilet de autobuz un drum cu taxiul
un bilet de metrou cu metroul

un bilet de tramvai cu tramvaiul
un bilet de avion cu avionul
cu maşina
35

LECȚIA A PATRA
Lecția 4
Lexic. Expresii
unde = hol, hova
I. Unde mergem? poştă (f) = posta
Unde este…? -e
a merge = megy
(tot) înainte = egyenesen előre
– Spuneţi-mi, vă rog, apoi = utána, majd
CR
unde este poşta? cu plăcere = örömmel, szívesen
şcoală (f) = iskola
– Mergeţi înainte, apoi şcoli
la dreapta. liceu (n) = gimnázium
– Mulţumesc. -e
OA
central = központi
– Cu plăcere. cofetărie (f) = cukrászda
-i
librărie (f) = könyvesbolt
II. -i
florărie (f) = virágbolt
TIC
– Unde eşti? -i
staţie (f) = megálló
– La şcoală. -i
hotel, -uri (n) = hotel, szálloda
restaurant, -e (n) = étterem
III. magazin, -e (n) = bolt, üzlet
A
cinematograf, -e = mozi
– Mergi undeva? (n)
– La liceu. bar, -uri (n) = bár
acum = most
ţară (f) = ország
IV. ţări
oraş, -e (n) = város
– Unde studiaţi?
– La Giula, la Liceul „Nicolae Bălcescu“.
36

Lecția 4
1. – Unde este o poştă, vă rog?
– Poşta centrală e foarte aproape:
mergeţi tot înainte.
o poştă / poşta centrală

o cofetărie / cofetăria „Trandafirul“
o librărie / librăria „Mihai Eminescu“
CR
o florărie / florăria „Codlea“
o staţie de autobuz / staţia „Bucegi“
un hotel / hotelul „Continental“
OA
un restaurant / restaurantul „Dunărea“
un magazin / magazinul „Central“
un cinematograf / cinematograful „Arta“
un bar / barul „Carpaţi“
TIC
2. – Unde eşti? A. Regulă
Szabály
– La şcoală.
a.
la şcoală
A
prepoziţie + substantiv nearticulat
la liceu elöljárószó + névelő nélküli főnév
la secretariat
la hotel la facultate
la restaurant la hotel
la poştă la restaurant în sală
la poştă
în cameră
în sală
3. – Unde mergi?
– La librărie.
la librărie
la cofetărie
la poştă
la hotel
la ştrand
37

V.
Lecția 4
Lexic. Expresii
– Unde locuiţi?
a locui = lakik
– Pe strada Păcii, pe = rajta, -on, -en, -ön
la numărul 127. masă, mese (f) = asztal
lângă = mellett
acolo = ott
VI. birou, -ri (n) = iroda, íróasztal
CR
aici = itt
sub = alatt
– Unde e cheia? carte (f) = könyv
– Pe masă. cărţi
domn, -i (m) = úr
OA
doamnă (f) = asszony, hölgy
VII. -e
secretar, -i (m) = titkár
secretară (f) = titkárnő
– De unde vii? -e
– Din Grecia, de la Atena. a veni = jön
TIC
din, de la = -tól, -től; -ból, -ből;
onnan
universitate (f) = egyetem
-ăţi
facultate (f) = egyetemi kar
-ăţi
A
secretariat, -e (n) = titkárság
literă (f) = bölcsész, bölcsészet-
-e tudomány
undeva = valahol, valahova
a studia = tanul
cameră (f) = szoba
-e
sală (f) de curs = tanterem,
săli előadóterem
plecare (f) = indulás
-ări
gară (f) = pályaudvar,
gări vasútállomás
aşteptare (f) = várakozás
-ări
etaj, -e (n) = emelet
38

4.
Lecția 4
b.
El este la hotel, în cameră. prepoziţie + substantiv cu articol hotărât
elöljárószó + főnév (határozott névelővel)
la hotel, în cameră
în sala 20
la facultate, într-o sală de curs
în camera 502
la aeroport, în sala de plecare
la Facultatea de Litere
la gară, în sala de aşteptare
CR
la poşta centrală
la poştă, la ghişeul 7
la hotelul „Sport“
la Universitate, la Facultatea de
la etajul 5
Litere
la hotelul „Continental“, în camera
OA
502, la etajul 5
în sala 20
5.
– Unde locuiţi?
TIC
– Pe strada Păcii, la numărul 23.
pe strada Păcii, la numărul 23
pe strada Libertăţii, la numărul 1
pe bulevardul Eroilor, la numărul 7 pe stradă
pe aleea Tineretului, la numărul 90
A
pe calea Turzii, la numărul 13
pe masă
6.
– Unde e cheia?
– Pe masă, lângă telefon.
sub masă
pe masă, lângă telefon
acolo, pe birou
aici, sub carte
lângă telefon
la doamna secretară
la domnul Popescu
7.
Spuneţi-mi, vă rog, unde este poşta? Pe ce stradă?
unde este restaurantul „Dunărea“? unde este o farmacie?
unde este cofetăria „Diana“? unde este cinematograful „Dacia“?
unde este Universitatea? unde este hotelul „Carpaţi“?
unde este magazinul „Unirea“? unde este hotelul „Dunărea“?
39

La aeroport: vamă, bagaje
Lecția 4
Lexic şi expresii
– Bună ziua. vamă (f) = vám
Aveţi ceva de declarat? bagaj, -e (n) = csomag
a avea (ner.) = van valamije,
– Bună ziua. N-avem. nekem van
– Alcool aveţi? a declara = bejelent
– N-avem. alcool, -uri (n) = alkohol
CR
drog, -uri (n) = kábítószer
– Droguri aveţi? armă, (f) = fegyver
– N-avem. -e
– Arme aveţi? aparat, -e (n) = készülék
electronic, -ă, -i, = elektromos
– N-avem.
OA
-e
– Aparate electronice aveţi? numai = csak
– Avem. valiză (f) = bőrönd
-e
– Bagaje de cală aveţi? viză (f) = vízum
– Numai două valize de mână. -e
TIC
– Mulţumesc. La revedere. a repara = megjavít
a căuta = keres
Şi drum bun! a spăla = mos
– La revedere. a schimba = vált
a scrie = ír
sticlă (f) = üveg
A
-e
adresă (f) = cím
-e
carte (f) = könyv
cărţi
tabletă (f) = tabletta
laptop, -uri (n) = laptop
telefon (n) = telefon
-oane
40

B. Verbul neregulat A AVEA
Lecția 4
Az „a avea“ (birtokolni valamit) rendhagyó ige
(eu) am nu am = n-am
(tu) ai nu ai = n-ai
(el, ea) are nu are = n-are
(noi) avem nu avem = n-avem
CR
(voi) aveţi nu aveţi = n-aveţi
(ei, ele) au nu au = n-au
8. – Aveţi ceva de declarat?
OA
– N-avem nimic de declarat.
ceva de declarat ceva ≠ nu… nimic
ceva de reparat
TIC
ceva de căutat
ceva de spălat Articol Numeral Pronume
ceva de scris nehotărât
forinţi de schimbat Határozatlan Számnév Névmás
névelő
A
9. – Câte valize aveţi? un unu unul
– Una. Numai una. O valiză. o o una
valize / una / o valiză
sticle / una / o sticlă
adrese / una / o adresă
vize / una / o viză
tablete / una / o tabletă
10. – Câte aparate aveţi?

– Unu. Numai unu. Un aparat.
aparate / unu / un aparat
paşapoarte / unu / un paşaport
documente / unu / un document
laptopuri / unu / un laptop
telefoane / unu / un telefon
41

LECȚIA A CINCEA
Lecția 5
Lexic. Expresii
valiză (f) = bőrönd
Citiţi: -e
Olvassátok el! bancă (f) = pad
-ă -i
farfurie (f) = tányér
-i
CR
cheie, chei (f) = kulcs
o valiză două valize daţi-mi = kérek… (valamit)
a da (ner.) = ad
bere (f) = sör
OA
-i
pâine (f) = kenyér
o bancă două bănci -i
informaţie (f) = felvilágosítás,
-i információ
pat, -uri (n) = ágy
TIC
bec, -uri (n) = villanykörte
o bere două beri dulap, -uri (n) = szekrény
veioză (f) = olvasólámpa,
-e éjjeli lámpa
mult, ă, -i, -e = sok
dicţionar, -e (n) = szótár
A
ziar, -e (n) = újság, napilap
o carte două cărţi bilet, -e (n) = jegy
plic, -uri (n) = boríték
o farfurie două farfurii
o cheie două chei
o cafea două cafele
42

1. A. Pluralul substantivelor
Lecția 5
Daţi-mi o cameră, vă rog! feminine
A nőnemű főnevek többes száma
o cameră două camere
o valiză două valize o cameră -ă
o bere două beri două camere -e
o pâine două pâini o bancă -ă
CR
o carte două cărţi două bănci -i
o vedere două vederi o bere -e
o informaţie două informaţii două beri -i
o cheie două chei o informaţie -ie
OA
două informaţii -ii
o cheie -ie
2. două chei -i
o cafea -ea
– Aveţi o cameră cu -ele
TIC
două cafele
două locuri?
– Numai cu un loc.
o cameră cu două locuri B. Pluralul substantivelor neutre
un loc A semlegesnemű főnevek többes száma
A
o cameră cu două paturi
un pat un loc
o veioză cu două becuri două locuri -uri
un bec un pahar
o cameră cu două dulapuri două pahare -e
un dulap
În limba română, substantivele
3. neutre sunt masculine la singular
şi feminine la plural.
Ai multe dicţionare?
A román nyelvben a semlegesnemű
Am numai unul.
főneveknek egyes számban hímnemű,
multe dicţionare többes számban nőnemű alakjuk van.
multe ziare
multe bilete
multe timbre
multe plicuri
43

La hotel
Lecția 5
Lexic. Expresii
– Aveţi camere libere? liber, -ă, -i, -e = szabad
– Numai la etajul 10. numai = csak
N-are importanţă. = Nem fontos;
– N-are importanţă. Nincs jelentősége.
– Pentru câte persoane? pentru = -nak, -nek
– Pentru două. câţi, câte = mennyi
CR
persoană (f) = személy
– Aveţi camera 1003. -e
Poftiţi cheia. N-aveţi pentru ce. = Nincs mit.
– Mulţumesc. Îmi pare rău. = Sajnálom.
loc, -uri (n) = hely
– N-aveţi pentru ce.
OA
bun, -ă, -i, -e = jó
băutură (f) = ital
-i
suc, -uri (n) = gyümölcslé
proaspăt, -ă = friss
proaspeţi, proaspete
TIC
lucru, -ri (n) = dolog, tárgy
frumos, frumoasă, = szép
frumoşi, frumoase
pahar, -e (n) = pohár
curat, -ă, = tiszta
curaţi, curate
A
vedere (f) = képeslap
-i
puţin, -ă, -i, -e = kevés
timp (n) = idő
răbdare (f) = türelem
apă (f) = víz
-e
acru, -ă, -i, -e = savanyú
44

Lecția 5
4. C. Adjective cu 4 forme
A négyalakú melléknevek
– Aveţi camere libere?
– Îmi pare rău. N-avem.
m.sg. liber apartament liber
camere libere
f.sg. liberă cameră liberă
locuri libere
m.pl. liberi oameni liberi
camere bune
CR
f.pl. libere camere libere
locuri bune
băuturi bune
vinuri bune m.sg. f.sg. m.pl. f.sg.
sucuri proaspete
OA
lucruri frumoase cons., -ă, -i, -e
pahare curate -u
vederi frumoase (ieftine) bun, -ă, -i, -e
acru, -ă, -i, -e
TIC
5.
– Aveţi puţin timp?
puţin timp
puţin loc
A
puţină răbdare
puţină apă
45

Citiţi textul:
Lecția 5
Olvassátok el a szöveget!
Spuneţi-mi, vă rog, unde e hotelul „Astoria“?
CR
Pe stradă
Alin şi Loránd sunt din Braşov. Acum ei sunt la Bucureşti şi caută hotelul
„Astoria“.
– Spuneţi-mi, vă rog, unde e hotelul „Astoria“?
OA
– Mergeţi înainte. Apoi la dreapta. la dreapta
– Mulţumesc.
– Cu plăcere.
înainte
TIC
La hotelul „Astoria“
– Bună ziua!
– Bună ziua!
– Vă rog o cameră pentru două persoane.
A
– Îmi pare rău. N-avem. Încercaţi la hotelul „Continental“.
– Unde este hotelul „Continental“? Departe? la stânga
– Nu, aproape, la stânga.
– Mulţumesc.
– N-aveţi pentru ce.
La hotelul „Continental“
– Aveţi camere libere?
– Da, la etajul doi.
– Daţi-mi, vă rog, o cameră cu două paturi.
– Aveţi camera numărul 23. Poftiţi cheia.
– Aveţi bagaje multe?
– Nu. Avem numai două valize.
– Băiatul merge cu dumneavoastră.
– Vă mulţumesc. Sunteţi foarte amabil.
46

6. Completaţi textul:
Lecția 5
Egészítsétek ki a szöveget!
Lexic. Expresii
a căuta (φ) = keres
Alin şi Loránd sunt ……. Braşov. (caut)
înainte = egyenesen, előre
Acum ei………………la Bucureşti la dreapta = jobbra
şi …………….. hotelul „Astoria“. la stânga = balra
a cere = kér
CR
……………… stradă, Alin întreabă a încerca (φ) = próbál
unde este hotelul. Ei merg………, departe = messze
aproape = közel
apoi la ………………. Loránd cere proverb, -e (n) = közmondás
o cameră pentru două …………, dar a găsi (esc) = talál
OA
a greşi (esc) = hibázik
nu sunt camere ………… Ei merg încet = lassan
……… hotelul „Continental“. Acolo a ajunge = megérkezik
bagaj, -e (n) = csomag, poggyász
sunt ……….. libere la etajul doi. Ei foarte = nagyon
amabil, -ă, -i, -e = udvarias, kedves
……….. camera numărul 23. Băiatul
TIC
merge cu ………. . Ei ….-au ……….
bagaje, au numai două……………..
A
7. Citiţi proverbele:
Olvassátok el a közmondásokat!
Cine caută găseşte.

Cine întreabă nu greşeşte.
Cine merge încet departe ajunge.
47

LECȚIA A ȘASEA
Lecția 6
Lexic. Expresii
a face = csinál
Ce facem la restaurant? a intra (u) = belép, bemegy
(intru)
Intrăm şi căutăm o masă liberă. a sta (u) (ner.) = leül
(stau)
a chema (f) = hív
CR
Stăm la masă, chemăm ospătarul şi ospătar, -i (m) = pincér
comandăm mâncarea şi băutura. a comanda (φ) = rendel
mâncare (f) = étel
-ăruri
Apoi mâncăm şi bem. Dacă suntem băutură (f) = ital
OA
amatori de dulciuri, mâncăm şi -i
apoi = majd, aztán
ceva dulce. a mânca (ner.) = eszik
(mănânc)
După aceea, bem o cafea, iar cine a bea (ner.) = iszik
(beau)
este fumător fumează afară.
TIC
amator, -i (m) = valaminek
a kedvelője
Când terminăm, chemăm din nou dulce = édes
dulciuri (n, pl) = édességek
ospătarul, cerem nota de plată şi după aceea = aztán, azután
plătim. cine = ki, aki
A
fumător, -i (m) = dohányos,
dohányzó
După ce plătim, ieşim din a fuma (ez) = dohányzik
restaurant. afară = kint
când = amikor, mikor
a termina (φ) = befejez
din nou = újból, újra
notă de plată = számla
a plăti (esc) = fizet
a ieşi (φ) = kimegy
(ies)
a lucra (ez) = dolgozik
a şti (ner.) (ştiu) = tud
a dormi (φ) = alszik
48

În limba română sunt verbe care se termină la infinitiv în:
Lecția 6
A román nyelvben vannak igék, amelyeknek az egyik személytelen igemódban (magyar
megfelelője: főnévi igenév) a következő végződéseik vannak:
-a : a căuta; a chema; a comanda; a termina; a intra …

a fuma; a lucra; a sta; a mânca …
CR
-e : a face; a cere; a merge …
-i : a ieşi; a dormi; a pregăti …
OA
A. Indicativul prezent
Kijelentő mód jelen idő
Pentru verbe în -a:

Az -a-ra végződő igék ragozása:
TIC
a termina (φ) a intra (u) a fuma (ez)
eu termin φ intru u fumez ez

tu termini i intri i fumezi ezi
A
el, ea termină ă intră ă fumează ează
noi terminăm ăm intrăm ăm fumăm ăm
voi terminaţi aţi intraţi aţi fumaţi aţi
ei, ele termină ă intră ă fumează ează
Pentru verbe în -e:

Az -e-re végződő igék ragozása:
a cere a face a merge
cer fac merg φ

ceri faci mergi i
cere face merge e
cerem facem mergem em
cereți faceți mergeți eți
cer fac merg φ
49

Ce spunem la restaurant?
Lecția 6
Lexic
• Aveţi locuri libere pe terasă? a înţelege = ért
a servi (esc) = felszolgál
• Faceţi mâncăruri româneşti? a păstra (ez) = megőriz
• Vorbiţi limba engleză? terasă (f) = terasz
• Înţelegeţi limba maghiară? -e
• Dumneavoastră serviţi aici?
CR
• Chemaţi şeful, vă rog!
• Aduceţi desertul, vă rog!
• Aduceţi nota, vă rugăm!
• Poftiţi sarea!
OA
• Păstraţi restul!
• Veniţi la masa noastră!
• Veniţi să mâncaţi cu noi!
• Când închideţi?
TIC
• Fumaţi?
• Nu fumaţi la masa noastră, vă rugăm!
• Plătiţi voi?
.
.
A
.
50

Pentru verbe în -i:
Lecția 6
Az -i-re végződő igék ragozása:
a dormi (φ) a plăti (esc)

dorm φ plătesc esc
dormi i plăteşti eşti
doarme e plăteşte eşte
CR
dormim im plătim im
dormiţi iţi plătiţi iţi
dorm φ plătesc esc
OA
1. Citiţi: 2. Puneţi la plural
Olvassátok el! propoziţiile de la 1.
a. Eu fac mâncare. Tu ce faci? Tegyétek többes számba
TIC
az 1. feladat mondatait!
b. Eu merg la restaurant. Tu unde mergi?
c. Eu comand vin roşu. Tu ce comanzi?
d. Eu caut ieşirea. Tu ce cauţi?
e. Eu ies pe aici. Tu pe unde ieşi?
f. Azi plătesc eu. Tu plăteşti mâine.
A
3. Citiţi: 4. Conjugaţi:
Olvassátok el! Ragozzátok!
a. El cheamă ospătarul acum. a. (Eu) fac mâncare.

Tu când chemi ospătarul? b. (Eu) mănânc mult.
b. El citeşte 100 de pagini pe zi. c. (Eu) caut o carte bună.
Tu câte citeşti? d. (Eu) intru în restaurant.
c. El doarme. e. (Eu) ies din restaurant.
Tu nu dormi? f. (Eu) lucrez şi duminica.
d. Noi căutăm camera 103. g. (Eu) stau la masă.
Tu ce cameră cauţi?
5. În textul „Ce facem la restaurant?“, schimbaţi persoana.

A „Mit csinálunk az étteremben?” című szövegben változtassátok meg a személyeket,
majd ragozzátok ennek megfelelően az igéket!
51

Cine caută, găseşte…
Lecția 6
Lexic. Expresii
1. Căutaţi oferte pe site-ul mercador. cabană (f) = turistaház,
ro şi găsiţi. Iată câteva: -e menedékház
zonă (f) = környék
Cabană la munte în zona Someşul -e
dotare (f) = felszerelés
Rece, la 25 km de Cluj, toate dotările, -ări
CR
capacitate maximă pentru 12 persoa- capacitate (f) = befogadóképesség
ne, 700 lei pe weekend. cazare (f) = szállás
-ări
2. Citiţi cu un dicţionar:
OA
Cazare la mare: Închiriez apar-
tament zona Saturn aproape de plajă Prescurtări
Închiriez apartament 2 camere în Rövidítések
oraşul Mangalia aproape de plajă, la km = kilometru/i (m)
TIC
3 min. de mers pe jos, zona Saturn. min. = minut, e (n)
Canapeaua este extensibilă, apă caldă, TV = televizor/oare (n)
cm = centimetru/i (m)
TV în fiecare cameră, frigider, aragaz
şi net non stop. Modern utilat, cu
bucătărie la dispoziţie. Apartamentul
A
este aproape de gară şi la 5 min. de
parcul de distracţie. Preţul diferă în
funcţie de perioadă… Parcare în faţa – Înălţime piese: între 3 cm şi 6 cm.
şi spatele blocului… Vă aşteptăm – Produsul este nou, sigilat în cu-
să petreceţi vara alături de noi cu tia originală.
rezervări pe adresa e-mail: cazare@
mangalia.ro. Mulţumim. Abonează-te acum la Digi Film!
Pentru numai 3 lei lunar (inclusiv
SUPERB JOC DE ŞAH din STI- TVA), ai cele mai bune filme şi câte
CLĂ mărime medie 25 cm Î 25 cm un film nou în fiecare seară (înce-
– Jocul conţine 32 de piese. 16 sunt pând cu orele 20.00).
din sticlă sablată, 16 sunt din sticlă Îţi oferim Digi Film în toată re-
transparentă. ţeaua noastră de televiziune. Poţi să
– Atât tabla de joc cât şi piesele ai acest canal de filme, indiferent de
sunt dotate cu picioruşe antiderapante. pachetul TV la care eşti abonat. şi ai
– Dimensiuni: tabla de joc me- acces rapid la Digi Film, fiindcă poţi
die (există varianta mai mică şi mai să îţi completezi pachetul tău TV cu
mare): aprox. 25 cm Î 25 cm. acest program, direct la Infoline.
52

6. Citiţi proverbele:
Lecția 6
Olvassátok el a közmondásokat!
Cine vorbeşte multe face puţine.

Cine nu lucrează nu mănâncă.
B. Terminaţia i antrenează mai multe alternanţe consonantice:
CR
Az i-végződés mássalhangzó tőhangváltást von maga után:
c/ci eu fac, tu faci simpatic, simpatici

g/gi eu merg, tu mergi eu rog, tu rogi
OA
d/zi eu comand, tu comanzi blond, blonzi; verde, verzi
t/ţi eu caut, tu cauţi eu aştept, tu aştepţi
s/şi eu ies, tu ieşi serios, serioşi
sc/şti eu plătesc, tu plăteşti eu întâlnesc, tu întâlneşti
TIC
Alternanţe vocalice sunt:
A magánhangzó tőhangváltás néhány típusa:
a căuta a chema a ruga a dormi
A
caut chem rog dorm
cauţi chemi rogi dormi
caută a/ă cheamă e/ea roagă o/oa doarme
căutăm chemăm rugăm dormim
căutaţi chemaţi rugaţi dormiţi
caută cheamă roagă dorm
C. Verbe neregulate
Rendhagyó igék:
a mânca a bea a sta a da a lua a şti

mănânc beau stau dau iau ştiu
mănânci bei stai dai iei ştii
mănâncă bea stă dă ia ştie
mâncăm bem stăm dăm luăm ştim
mâncaţi beţi staţi daţi luaţi ştiţi
mănâncă beau stau dau iau ştiu
53

LECȚIA A ȘAPTEA
Lecția 7
Lexic. Expresii
Îmi place. = Tetszik./Szeretem.
Îţi place sau nu-ţi place? a-i plăcea = neki tetszik, szereti
(îmi place)
supă (f) = leves
-e
vin, -uri (n) = bor
CR
cartof, -i (m) = burgonya
a prăji (esc) = süt
românesc, = román
românească,
• Sucul e bun. Îmi place. româneşti
OA
mâncare (f) = étel
-ăruri
TIC
• Supa nu e bună. Nu-mi place.
A
• Cartofii prăjiţi sunt buni.
• Îmi plac.
• Mâncărurile româneşti nu-s bune.

• Nu-mi plac.
nu-s = nu sunt
54

A. Articolul hotărât:
Lecția 7
A határozott névelő:
m. sg. -(u)l ospătar m. pl. -i ospătari

ospătarul ospătarii
-le frate fraţi
CR
fratele fraţii
f. sg. -(u)a masă f. pl. -le mese

masa mesele
OA
băutură băuturi
băutura băuturile
TIC
bere beri
berea berile
mâncare mâncăruri
mâncarea mâncărurile
A
farfurie farfurii
farfuria farfuriile
cafea cafele
cafeaua cafelele
zi zile
ziua zilele
n. sg. -(u)l suc n. pl. -le sucuri

sucul sucurile
fruct fructe
fructul fructele
-le nume nume

numele numele
55

Exerciţii
Lecția 7
Gyakorlás
Lexic. Expresii
legumă (f) = zöldség
-e
1. – Vă place supa de legume? roşu, roşie, roşii = piros
a. – Da, îmi place. E bună. fruct, -e (n) = gyümölcs
frate (m) = testvér, fívér
-ţi
CR
supa de legume blond, -ă, -i, -e = szőke
băutura turcesc = török
turcească,
berea blondă turceşti
mâncarea românească prea = túl, túlságosan
OA
cafeaua turcească lung, -ă, -i = hosszú
plăcut, -ă, -i, -e = kellemes
castravete (m) = uborka
-ţi
b. – Vă place vinul roşu? murat, -ă, -i, -e = savanyított,
– Nu-mi place. Nu-i bun. kovászos
TIC
politicos, -ă,-i,-e = udvarias
bărbat (m) = férfi
vinul roşu/nu-i bun -ţi
ospătarul/nu-i politicos
restaurantul „Continental“/
e prea departe
A
numele meu/e prea lung
c. – Vă plac fructele?
– Îmi plac. Sunt bune.
fructele/bune
băuturile/foarte bune
mâncărurile româneşti/interesante
zilele de august/plăcute
d. – Îţi plac cartofii prăjiţi?

– Nu-mi plac.
cartofii prăjiţi
castraveţii muraţi
ospătarii nepoliticoşi
bărbaţii blonzi
56

Lecția 7
e. Îmi plac fructele, dar Lexic
nu-mi place berea.
-i
fructele / berea roşie (f) = paradicsom
legumele / pâinea -i
măr (n) = alma
roşiile / băutura -e -e
CR
merele / laptele lapte (m) = tej
perele / carnea pară (f) = körte
-e -e
nucile / varza carne, cărnuri (f) = hús
bananele / fasolea nucă (f) = dió
OA
sucurile / cafeaua -i
banană (f) = banán
-e
fasole (f) = bab
f. – Nu-ţi plac cartofii? ardei, ardei (m) = paprika
– Ba da, îmi plac. strugure (m) = szőlő
TIC
-i
morcov, -i (m) = sárgarépa
cartofii copil, copii (m) = gyerek
ardeii ciocolată (f) = csokoládé
-e
strugurii îngheţată (f) = fagylalt
A
castraveţii -e
morcovii macaroană (f) = makaróni
-e
copiii întrebare (f) = kérdés
-ări
răspuns, -uri (n) = válasz
2. Conjugaţi:
Ragozzátok!
1. Îmi place ciocolata.

2. Îmi place îngheţata.
3. Nu-mi place mâncarea.
4. Îmi plac prăjiturile.
5. Îmi plac dulciurile.
6. Nu-mi plac macaroanele.
7. Îmi place la voi.
8. Nu-mi place limba română.
9. Îmi place aici.
10. Îmi place în România.
57

Mâncaţi acasă sau în oraş?
Lecția 7
Lexic
Dacă vă place să mâncaţi la a alege = választ
restaurant, puteţi să alegeţi între mai între = között, közül
formulă (f) = lehetőség
multe „formule“: -e
popular, -ă, -i, -e = népszerű,
– restaurantul de lux közkedvelt
CR
– restaurantul „popular“ terasă (f) = terasz
– o terasă -e
sarma, -le (f) = töltött káposzta
– o pizzerie etc. mămăligă (f) = puliszka
mic, -i (m) = roston sült
La restaurantele româneşti, puteţi
OA
apró kolbász
mânca mâncăruri româneşti: vânătă, vinete (f) = padlizsán
sarmale, mămăligă, mici, vinete. evident = nyilvánvaló
autoservire (f) = önkiszolgáló
La pizzerie mâncaţi, evident, desigur = természetesen
mâncăruri italieneşti. mai = még
TIC
Dacă vă place mâncarea americană, ieftin, -ă, -i, -e = olcsó
foarte = nagyon
mergeţi la un „fast-food“… E foarte oricum = mindenesetre,
practic! mindenképpen
Restaurantele cu autoservire sunt,
desigur, mai ieftine.
A
Dar, oricum, dacă mâncaţi acasă,
„ieşiţi“ cel mai ieftin.
58

B. Unele verbe se conjugă cu un pronume personal în cazul dativ care,
Lecția 7
desigur, nu este subiect.
Egyes igéket részeshatározó esetben álló személyes névmással ragozzuk, amely termé-
szetesen nem tölti be az alany szerepét.
a-i plăcea
III sg. III pl.
CR
îmi place berea îmi plac fructele
îţi place berea îţi plac fructele
îi place berea plac fructele
OA
îi
ne place berea ne plac fructele
vă place berea vă plac fructele
le place berea le plac fructele
(subiect) (subiect)
TIC
alany alany
Forma negativă C. Întrebarea:

Tagadó forma Kérdés
A
nu îmi plac(e) = nu-mi plac(e) – Cui îi place?
nu îţi plac(e) = nu-ţi plac(e) Răspunsul:
nu îi plac(e) = nu-i plac(e) Válasz
nu ne plac(e) – pron. personal
Mie
nu vă plac(e) forma tonică
Ţie
nu le plac(e) – a személyes névmás
Lui
Ei hangsúlyos alakja
Nouă
Vouă
3. Citiţi: Lor
Olvassátok el!
a. – Cui îi place îngheţata? – Mie.

b. – Ţie nu-ţi place? – Mie, nu.
c. – Vouă vă plac merele? – Nouă, nu.
d. – Lor le place afară? – Lui, da. Ei, nu.
e. – Cui nu-i plac exerciţiile? Ţie? – Ba, mie îmi plac, dar lor nu le plac.
59

Lecția 7
Listă de bucate
Ţuică
Salată de vinete cu roşii
Ciorbă ţărănească
Tocană cu mămăliguţă
CR
Salată de varză
Papanaşi
Vin de Târnave
Cafea turcească
OA
Poftă bună!
TIC
A
60

D. Comparaţia adjectivelor
Lecția 7
A melléknevek fokozása
foarte ieftin
cel mai ieftin (dintre…)
mai ieftin (decât…)
ieftin
CR
4. Completaţi:
Egészítsétek ki a mondatokat!
OA
Să mănânci la restaurant nu e ieftin, e destul de scump. Dar, oricum, la un
restaurant popular e …………………………… decât la un restaurant de
lux. La pizzerie e ………………………………… Iar la un „fast-food“ e
………………………………… !
TIC
5. Citiţi lista de bucate de la pagina 60.
Olvassátok el a 64. oldalon található menü szövegét!
Spuneţi ce vă place şi ce nu vă place de pe lista de bucate de la stânga. Ce
A
mâncaţi de obicei şi unde?
Soroljátok fel, mit szerettek és mit nem szerettek a menüsorból! Milyen ételeket szerettek
enni és hol?
6. Din cuvintele următoare, faceţi trei liste: o listă pentru

micul dejun, o listă pentru prânz şi o listă pentru cină:
A felsorolt szavakból állítsátok össze a reggeli, az ebéd és a vacsora ételsorát!
cafea, friptură, îngheţată, ţuică, cartofi prăjiţi, pâine cu unt, gem, salată,
mămăligă cu brânză, ceai, lapte, vin, bere, prăjituri, salam, brânzeturi, roşii
Mic dejun Prânz Cină

.................. .................. ..................
.................. .................. ..................
.................. .................. ..................
.................. .................. ..................
.................. .................. ..................
61

LECȚIA A OPTA
Lecția 8
Lexic. Expresii
a-i fi foame = éhes
Mi-e foame! (mi-e foame)
a vrea (ner.) = akar
(vreau)
a-i fi sete = szomjas
(mi-e sete)
• Mi-e foame: vreau să mănânc
CR
a-i fi somn = álmos
ceva. (mi-e somn)
a dormi (φ) = alszik
a-i fi rău = nem érzi jól magát,
• Mi-e sete: vreau să beau. (mi-e rău) rosszul van
OA
a-i fi bine = jól érzi magát,
(mi-e bine) jól van
• Mi-e somn: vreau să dorm. (mi-e lene)
a-i fi cald = melege van
(mi-e cald)
• Mi-e cald: să mergem la umbră. a-i fi suficient = elegendő
TIC
(mi-e suficient)
a-i ajunge
• Mi-e frig: să închidem fereastra! (îmi ajunge)
a-i fi de ajuns
(mi-e de ajuns)
Să mergem! = Menjünk!
A
a-i fi frig = fázik
(mi-e frig)
a închide = becsuk, bezár
fereastră (f) = ablak
-e -e
Să închidem! = Zárjuk be!
Sinonime
Szinonimák
a-i fi suficient = a-i ajunge = a-i fi de ajuns
Antonime
Antonimák / Ellentétes értelmű szavak
a-i fi rău ≠ a-i fi bine

a-i fi cald ≠ a-i fi frig
a-i plăcea ≠ a-i displăcea
a deschide ≠ a închide
62

A. A-i fi foame, se conjugă şi ele cu pronume personal în cazul dativ.
Lecția 8
a-i fi sete, szintén részeshatározó esetben álló személyes névmással
ragozódnak
a-i fi somn,
a-i fi cald,
a-i fi frig …
Exemplu:
CR
Például:
a-i fi foame
(Mie) îmi este foame = mi-e foame
(Ţie) îţi este foame = ţi-e foame
OA
(Lui) (Ei) îi este foame = i-e foame
(Nouă) ne este foame = ne e foame
(Vouă) vă este foame = vă e foame
(Lor) le este foame = le e foame
(subiect)
TIC
1. – Ţi-e sete? B. În limba română, modul
– Nu mi-e sete. Mi-e foame. conjuctiv (conjucţia să + verb)
se foloseşte:
A
sete/foame; frig/cald; A román nyelvben kötőmódot
(să kötőszót + ige) használunk:
rău/bine; lene/somn;
a. după verbe ca:
2. – Vă e suficientă mâncarea? olyan igék után, mint:
– Da. Îmi ajunge. a vrea, a dori, a putea, a trebui,
a-i plăcea
a. Vă e suficientă / Da. Îmi ajunge. (ex.: vreau să mănânc; îmi place să
b. Vă ajunge / Da. Îmi ajunge. dorm)
c. Vă e de ajuns / Da. Mi-e de ajuns. şi/illetve:
d. Vă e de ajuns / Nu.
Mi-e insuficientă. b. ca imperativ/mint felszólítást,
felszólító módot (să mergem!)
3. – Îţi ajung banii?

– Da. Îmi ajung.
a. îţi ajung
b. îţi sunt de ajuns
c. îţi sunt suficienţi
63

Nu-mi place Coca-Cola!
Lecția 8
Lucia, Alina şi Mihai sunt colegi. Acum sunt în vacanţă şi mănâncă la un

restaurant.
Ce mâncăm şi ce bem?
CR
Ospătarul: Ce doriţi?
Mihai: Daţi-mi, vă rog, lista cu meniul!
Ospătarul: Poftiţi!
Mihai: Să vedem ce mâncăm şi ce bem…
OA
Lucia: Eu doresc o friptură.
Alina: Şi eu.Tu ce vrei, Mihai?
Mihai: Tot o friptură.
Alina: Şi ce bem?
TIC
Lucia: Eu beau Coca-Cola. Îmi place.
Mihai: Tu ce bei, Alina?
Alina: Beau şi eu Cola.
Mihai: Eu prefer un suc. Nu-mi place Coca-Cola.
Lucia: Poţi să bei un nectar!
A
Mihai: Acum nu vreau nectar. Mi-e sete şi beau suc sau apă.
Poftă bună!
Ospătarul: Ce doriţi?
Mihai: Trei fripturi, două Coca-Cola, un suc de mere şi o sticlă de apă
plată, vă rog.
Ospătarul: Imediat.
Ospătarul aduce mâncarea şi băutura.
Ospătarul: Poftă bună!
Mihai: Mulţumim.
Lucia: Mi-e foame. Hai să mâncăm! Hm! Friptura e foarte bună!
64

C. Verbul neregulat A VREA
Lecția 8
Az „a vrea“ (akar) rendhagyó ige Lexic. Expresii
vreau coleg, -i (m) = osztálytárs
vacanţă (f) = szünidő, szabadság
vrei -e
vrea a dori (esc) = kíván
vrem listă (f) = lista
-e
CR
vreţi meniu, -ri (n) = menü
vor Să vedem! = Lássuk!
friptură (f) = sült (hús)
-i
a prefera (φ) = jobban szeret
4. Transformaţi ca în model:
OA
valakinél/valaminél
Alakítsátok át a példa alapján! alb, -ă, -i, -e = fehér
Poftă bună! = Jó étvágyat!
(Eu) vreau să plec. pahar, -e (n) = pohár
(Tu) vrei să pleci? apă plată (f) = szénsavmentes
ásványvíz
TIC
a aduce = hoz
(Noi) vrem să plecăm. a mulţumi (esc) = megköszön
(Voi) vreţi să plecaţi? (Hai) să mâncăm! = Együnk!
foarte = nagyon
a. Eu vreau să plec. alt, -ă, alţi, alte, = másik, más
b. Vreau să dorm.
A
c. Vreau să mănânc.
d. Vreau să stau.
e. Nu vreau să stau.
f. Vreau să vorbesc.
g. Nu vreau să fac mâncare.
h. Eu vreau să fumez.
5. Cereţi alt pahar, altă

farfurie, alte sticle de bere,
alţi cartofi…
Kérjetek egy másik poharat, egy másik
tányért, egy másik üveg sört, egy másik
adag burgonyát…
65

La mulţi ani!
Lecția 8
Mihai: Hai să bem! Noroc!

Alina: La mulţi ani!
Lucia: Noroc!
Alina: Cola e bună, rece!
Mihai: Şi sucul e bun!
CR
Lucia: Voi mai doriţi ceva? Eu vreau ceva dulce.
Alina: O îngheţată. Vreţi?
Mihai: Foarte bine.
Ospătarul: Mai doriţi ceva?
OA
Lucia: Trei îngheţate, şi … nota, vă rugăm.
Ei mănâncă îngheţata, apoi plătesc şi ies din restaurant.
TIC
Lexic. Expresii
(Hai) să bem! = Igyunk!

Noroc!
A
La mulţi ani! = Boldog születésnapot! vagy
Egészségedre!
= Sok szerencsét! Egészségére!

Egészségedre!
mai = még
Să cerem! = Kérjünk! Rendeljünk!
notă (f) = számla
-e
a folosi (esc) = használ
client (m) = kliens, vendég
-ţi
a discuta (φ) = megbeszél
între = között
pentu că = mert, azért mert
66

Dialog:
Lecția 8
1. Ce expresii foloseşte ospătarul?
Milyen kifejezéseket használ a pincér?
2. Ce expresii folosesc clienţii?

Milyen kifejezéseket használnak a vendégek?
CR
3. Ce discută clienţii între ei?
Miről beszélgetnek egymással a vendégek?
4. Ce discută ospătarii între ei?
OA
Miről társalognak egymással a pincérek?
6. Completaţi:
TIC
Lucia, Alina şi Mihai ………………… colegi. Într-o zi, …………… vacanţă,

ei ……………………… la restaurant. Pentru că …………… place friptura,
toţi …………… friptură. Ei ………… suc de fructe, apă şi Cola. Apoi
A
mănâncă ………………… . După ce plătesc, ies …… restaurant.
Proverb
Közmondás:
Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!
67

LECȚIA A NOUA: RECAPITULARE
Lecția 9
ISMÉTLÉS
Să mâncăm cu Eugen Ionescu…

Együnk Eugen Ionescuval…
(Használjátok a szótárt!)
CR
La restaurant
Personaje: Clientul, Ospătarul
C: Ospătar!
O: Da, domnule. Ce doriţi?
OA
C: Aş vrea să iau masa.
O: Prânzul sau cina?
C: Stai puţin. Să mă uit la ceas. E ora unu. Adică treisprezece. Deci, o să mănânc de prânz.
O: Ce doriţi să mâncaţi?
C: Ceva, dar nu ştiu ce.
TIC
O: Poftiţi lista şi alegeţi.
C: Ca antreu, salată de vinete, o omletă cu slănină şi mici; apoi o ciorbă de burtă, iar ca fel
principal, mămăligă cu brânză, musaca de vinete, sarmale, dovlecei umpluţi … Ba nu,
dovleceii pentru deseară.
O: Ce doriţi ca desert?
C: Aş încerca păpănaşii cu brânză, clătitele cu gem, o îngheţată de vanilie, o îngheţată de
A
ciocolată, fructe…
O: Ce fructe?
C: Pere, mere, piersici, prune, căpşuni, zmeură, cireşe…
O: Nu mai avem decât prune…
C: Atunci, prune…
………..
O: Scuzaţi, văd că nu mai avem nimic din ce aţi comandat. Vă putem servi mazăre cu pâine
uscată.
C: Nu-mi place mazărea, şi nici pâinea uscată.
O: Atunci fasole verde cu pâine uscată.
C: Nu-mi place nici fasolea şi nici pâinea uscată.
O: Atunci salată de frunze uscate. E singurul lucru pe care-l mai avem.
C: Bun. Salată de frunze uscate, deci, cu o sticlă de Murfatlar, una de Cotnari şi una de Jidvei.
O: Dar nu mai avem nici vin, domnule.
C: Atunci un suc de muştar.
O (către bucătar): – O salată de frunze uscate şi un suc de muştar pentru domnul.
C: Salata – cu mult zahăr. Fără ulei şi oţet, şi cu o felie groasă de pâine.
O (către client): – Se spune: „cu o felie groasă de pâine, vă rog“.
C: Cu o felie groasă de pâine, vă rog.
O: Sigur, domnule, îndată…
(după Eugen Ionescu)
68

A. Forme politicoase
Lecția 9
Udvariassági formák, formulák
Vreau Aş vrea … (a vrea)

Încerc Aş încerca … (a încerca)
1. Încercaţi şi voi:
CR
Próbálkozzatok ti is!
mănânc ................ (a mânca)

beau ................ (a bea)

OA
chem ................ (a chema)
cer ................ (a cere)
plătesc ................ (a plăti)
fumez ................ (a fuma)
TIC
B. Cum ne corectăm?
Hogyan helyesbítünk?
2. ora unu, adică treisprezece (treişpe)
A
ora două, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . adică
ora trei, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ora şapte, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ora nouă, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
C. Concluzia
Következtetés
E ora 13. Deci, mâncăm de prânz. deci

. ..................... mic dejun.
...................... cină. atunci
D. Negaţii
Tagadás
a. Negaţia restrictivă: nu … decât… = numai … doar…

Részleges tagadás
Nu mănânc decât salată. = Mănânc numai salată.
Nu avem decât prune. = Avem numai prune.
69

Lecția 9
3. – Nu avem decât bere.

– Atunci bere, vă rog.
bere; prune; apă de la robinet; pâine neagră; ulei de măsline;

fructe uscate; lapte praf; ficat de gâscă.
b. Negaţia exclusivă
CR
Teljes tagadás
nu … nici … (şi) nici…
OA
4. Îmi place şi fasolea şi pâinea uscată.
Nu-mi place nici fasolea (şi) nici pâinea uscată.
TIC
fasolea şi pâinea uscată
mămăliga şi sarmalele
micii şi vinetele
musacaua şi zacusca
A
Alakítsátok át a példa szerint!
m.
student, studentul, studenţi, studenţii
bărbat, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
profesor, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
inginer, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
muncitor, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
băiat, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . băieţi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
unchi, unchiul, unchi, unchii

ochi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
pui, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
70

Lecția 9
frate, fratele, fraţi, fraţii
munte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
dinte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
castravete, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f.
CR
studentă, studenta, studente, studentele
profesoară, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ingineră, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
muncitoare, . . . . . . . . . . . . . . muncitoare, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
casă, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
masă, . . . . . . . . . . . . . . . . . . mese, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
fată, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . fete, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TIC
băutură, băutura, băuturi, băuturile
friptură, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
sală, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . săli, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
bere, berea, beri, berile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
carte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . carţi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
parte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . parţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
mâncare, mâncarea, mâncăruri, mâncărurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

sare, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . săruri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cărnuri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
brânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . brânzeturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
pânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . pânzeturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
farfurie, farfuria, farfurii, farfuriile
librărie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
tutungerie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
florărie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
lecţie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
familie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
71

Lecția 9
femeie, femeia, femei, femeile
cheie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
baie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . băi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ploaie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . ploi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
cafea, cafeaua, cafele, cafelele
măsea, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CR
perdea, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
stea, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
pijama, . . . . . . . . . . . . . . . . . pijamale, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
sarma, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
zi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
n.
TIC
vin, vinul, vinuri, vinurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
pix, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
radio, radioul, radiouri, radiourile
A
fruct, fructul, fructe, fructele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
caiet, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
timbru, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
paşaport, . . . . . . . . . . . . . . . . paşapoarte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ghişeu, ghişeul, ghişee ghişeele
muzeu, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
nume, numele, nume, numele
6. Completaţi cu verbe:
Egészítsétek ki igékkel!
a. Dacă dai, n-………………………

b. Ce ţie nu-…………………, altuia nu face!
c. Noi ………………… elevi. ……………… ore în fiecare zi de la 8 până
la 12. …………… limba română. Nu ne …………… pentru că …………
grea. Acum ………… pauză, nu mai ………… exerciţii.
72

7. Răspundeţi afirmativ şi negativ, după model:
Lecția 9
Válaszoljatok állító vagy tagadó mondattal a példát követve!
a. – Înţelegi? – Da, înţeleg.

– Mergi la Bucureşti? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Faci sport? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Ce faci? Întrebi ceva? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CR
– Ce faci? Ceri o informaţie? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. – Vorbeşti româneşte? – Nu, nu vorbesc.
– Citeşti englezeşte? – Nu, nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
– Doreşti ceva? – Nu, nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Plăteşti tu? – Nu, eu nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. – Vrei să vorbeşti româneşte? – Da, vreau să vorbesc.
TIC
– Vrei să citeşti franţuzeşte? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Vrei să găseşti un loc liber? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Vrei să plăteşti? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Vrei să dai un telefon? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
– Vrei să stai aici? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Vrei să ai maşină? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lexic. Expresii
în fiecare zi = minden nap
pauză (f) = szünet
-e
8. Atenţie la model şi întrebaţi: a înţelege = (meg)ért
A példa alapján tegyetek fel kérdéseket!
Noi mâncăm. Voi nu mâncaţi?
Noi dorim ceva dulce. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .?

Noi bem ceva rece. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .?
Noi vrem cafea. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .?
Noi dorim ceai. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .?
Noi plecăm. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .?
73

9. Transformaţi dialogul ca în
Lecția 9
Lexic
model:
Alakítsátok át a párbeszédet az alábbi ceai, -uri (n) = tea
példa alapján! şcoală (f) = iskola
-o -i
dacă = ha, hogyha
CR
a. – Eu vreau un ceai. – Noi nu vrem.
El vrea un ceai, dar ei nu vor.
OA
b. – Eu beau un suc. – Noi nu bem.
......................................................................
c. – Eu stau lângă fereastră. – Noi nu stăm acolo.
TIC
......................................................................
d. – Eu merg la şcoală. – Noi nu mergem.
......................................................................
e. – Eu înţeleg. – Noi nu înţelegem.
......................................................................
A
f. – Eu fac sport. – Noi nu facem.
......................................................................
g. – Eu mănânc ceva. – Noi nu mâncăm.
......................................................................
h. – Eu intru la secretariat. – Noi nu intrăm.
......................................................................
i. – Eu vorbesc englezeşte. – Noi nu vorbim.
......................................................................
j. – Eu citesc chinezeşte. – Noi nu citim.
......................................................................
k. – Eu doresc o cafea. – Noi nu dorim.
......................................................................
l. – Eu lucrez aici. – Noi nu lucrăm aici.
......................................................................
m. – Eu fumez. – Noi nu fumăm.
......................................................................
n. – Îmi place. – Nouă nu ne place.
74

10. Transformaţi întrebarea ca în model:
Lecția 9
Alakítsátok át a kérdést a példát követve!
a. Ioana: – Ce vrei să faci?

Ioana întreabă ce vreau să fac.
CR
b. Prietenul meu: – Unde vrei să mergi?
......................................................................
c. Secretara: – Ce doriţi?
......................................................................
OA
d. Portarul: – Unde vreţi să mergeţi?
......................................................................
e. Chelnerul: – Ce doriţi să mâncaţi?
......................................................................
TIC
f. Profesorul: – Cine sunteţi dumneavoastră?
......................................................................
g. Clientul: – Cât costă?
......................................................................
A
h. Ion: – Când mergi la film?
......................................................................
i. Maria: – Îţi plac copiii?
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dacă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
75

11. Conjugaţi:
Lecția 9
Ragozzátok!
a. Îmi place ceaiul cald, dar nu-mi place rece.

b. Îmi place berea, dar nu-mi place vinul roşu.
c. Nu-mi plac prăjiturile, dar îmi place îngheţata.
CR
d. Nu-mi place cafeaua, dar îmi plac bomboanele.
e. Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge.
f. Nu-mi place fumul de ţigară. Nu fumez.
OA
12. Completaţi:
TIC
a. Vrei să mănânci ceva? ……………-e foame?
b. Vreţi să beţi ceva? …………… e sete?
c. Vrei să dormi? Ţi-e …………… ?
d. Vreţi să plecaţi? …………… e rău?
A
e. Vreau să deschid fereastra. …………… cald.
f. Nu vrem să ieşim. …………… frig.
13. Completaţi cu doi sau două:

Egészítsétek ki a doi vagy două változattal! sg. pl.
m. un doi
a. Mănânc …………… prăjituri. f. o două
b. E ora …………… şi un sfert. n. un două
c. Stau la etajul ……………
d. Am …………… prieteni buni.
e. Maria are …………… fraţi.
f. Stăm …………… în cameră.
g. În sală sunt …………… studente şi …………… studenţi.
h. Vreau să beau …………… sucuri.
i. Îmi plac …………… fete.
76

14. Răspundeţi:
Lecția 9
Válaszoljatok!
Lexic
prieten, -i (m) = barát
a. Cine învaţă limba română? duşman, -i (m) = ellenség
b. Cui îi place limba română? leneş, -ă, -i, -e = lusta
mai mult = több, többet
c. Cine eşti? a alerga (φ) = fut, szalad
d. Ce eşti?
CR
e. De unde eşti?
f. Unde eşti acum?
g. Ce faci?
h. Când înveţi?
OA
i. Ce limbă vorbeşti?
j. Ce limbă îţi place?
k. La ce oră mănânci?
l. Cât costă o noapte la hotel?
TIC
15. Puneţi la plural:
Tegyétek többes számba!
A
a. Sunt student. Suntem studenţi.
b. Vrei să înveţi româneşte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Ea bea o cafea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. El bea o bere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Cafeaua e bună. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f. Sucul e bun. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g. Lui nu-i place cartea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
h. Ei îi e foame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
16. Comentaţi proverbele:

Értelmezzétek a közmondásokat!
a. Ai carte, ai parte.
b. Ai bani, ai prieteni şi duşmani.
c. Cine vorbeşte multe face puţine.
d. Leneşul mai mult aleargă.
77

17. Citiţi! Apoi, conjugaţi alte verbe!
Lecția 9
Olvassátok el, majd ragozzatok más igéket is!
a alerga a lăsa a cumpăra a învăţa a ruga
alerg las cumpăr învăţ rog

alergi (g/gi) laşi (s/şi) cumperi înveţi rogi (g/gi)
CR
aleargă lasă cumpără învaţă roagă
alergăm lăsăm cumpărăm învăţăm rugăm
alergaţi lăsaţi cumpăraţi învăţaţi rugaţi
aleargă lasă cumpără învaţă roagă
OA
e/ea a/ă ă/e ă/e/a o/oa/u
a pleca (c/ci) a îmbrăca (c/ci) a curăţa a spăla a purta(t/ţi)
TIC
a întreba a împăca (c/ci) a apăsa a putea(t/ţi)
a aştepta (t/ţi) a băga (g/gi) a vărsa(s/şi)
a încerca (c/ci) a căsca (sc/şti)
a lega (g/gi) a căuta (t/ţi)
a sări
A
a apărea
a cădea (d/zi)
a cunoaşte a vinde a veni a dormi a coborî
cunosc vând vin dorm cobor

cunoşti (sc/şti) vinzi (d/zi) vii dormi cobori
cunoaşte vinde vine doarme coboară
cunoaştem vindem venim dormim coborâm
cunoaşteţi vindeţi veniţi dormiţi coborâţi
cunosc vând vin dorm coboară
o/oa â/i i/e o/oa o/oa
a întoarce a mirosi a omorî

a stoarce
78

Lecția 9
Lexic
a pleca (φ) = elmegy a spăla (φ) = mos
a aştepta (φ) = vár a apăsa (φ) = nyom
a lega (φ) = megköt a vărsa (φ) = kiönt
a lăsa (φ) = hagy a ruga (φ) = kér
(rog)
(las)
a putea (φ) = lehet
a îmbrăca (φ) = felöltözik (pot)
CR
a împăca (φ) = kibékül a purta (φ) = hord
a băga (φ) = betesz (port)
(bag) a cunoaşte = ismer
a căsca (φ) = ásít (cunosc)
(casc) a întoarce = megfordít
a sări (φ) = ugrik (întorc)
OA
(sar) a stoarce = kicsavar
a apărea = megjelenik (storc)
a vinde = elad
(apar)
(vând)
a cădea = leesik, esik a veni (φ) = jön
(cad) (vin)
a cumpăra (φ) = vásárol
TIC
a coborî (φ) = lemegy
a curăţa (φ) = tisztít a omorî (φ) = (meg)öl
a învăţa (φ) = tanul a mirosi (φ) = szagol
A
Ea vine. El o aşteaptă.
79

LECȚIA A ZECEA
Lecția 10
Lexic. Expresii
cu = -val, -vel
I. Cu ce călătorim? a călători (esc) = utazik
maşină (f) = autó
-i
• Cu maşina. autobuz, -e (n) = autóbusz
tramvai, -e (n) = villamos
CR
troleibuz, -e (n) = trolibusz
tren, -uri (n) = vonat
• Cu autobuzul. avion (n) = repülőgép
-oa-e
vapor (n) = hajó
OA
-oa-e
• Cu tramvaiul. bicicletă (f) = bicikli, kerékpár
-e
motocicletă (f) = motorbicikli,
-e motorkerékpár
• Cu troleibuzul. pe jos = gyalog,
TIC
gyalogosan
a şedea = ül
a sta în picioare = áll
• Cu trenul. a tăcea = hallgat
(tac)
A
• Cu avionul.
• Cu vaporul,
sau mergem cu bicicleta,

cu trotineta, cu motocicleta, sau … pe jos.
II. De ce?
– De ce îţi place să mergi cu maşina?
– Pentru că e mai comod.
80

A. Spunem:
Lecția 10
călătoresc cu maşina sau
Így mondjuk: cu o maşină
călătoresc cu autocarul
cu un autocar
cu autobuzul sau
cu un autobuz
merg cu bicicleta
CR
cu o bicicletă
1. Completaţi:
Egészítsétek ki!
OA
– Îţi place să mergi cu maşina?
– Prefer cu trenul.
cu maşina / cu trenul
TIC
cu autobuzul / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
cu tramvaiul / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
cu avionul / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
cu bicicleta / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
B. Întrebarea şi răspunsul: – De ce? au sens cauzal.
A kérdésnek és a válasznak – Pentru că… okozati értelme van.
– De ce îţi place să mergi cu trenul?

– Pentru că pot să şed sau să stau în picioare când vreau.
C. Verbele a şedea şi a tăcea au terminaţia -ea la infinitiv.

Az a şedea és az a tăcea igék főnévi igenév alakjuk -ea végződésű.
Se conjugă: a şedea a tăcea φ

A következőképpen ragozzuk: şed tac i
şezi taci e
şade tace em
şedem tăcem eţi
şedeţi tăceţi φ
şed tac
d/z e/a c/ci a/ă
81

Text
Lecția 10
Lexic. Expresii
Când mergem pe jos, vedem multe, repede = gyorsan
dar ajungem încet. nimic = semmi,
semmit
sat, -e (n) = falu
munte (m) = hegy
-ţi
CR
clipă (f) = pillanat
-e
însă = de; azonban
a opri (esc) = megáll
natură (f) = természet
OA
a face cumpărături = bevásárol
a hotărî (ăsc) = elhatároz,
eldönt
a apărea = megjelenik
(apar)
a dispărea = eltűnik
TIC
(dispar)
a cădea = elesik
Când mergem cu avionul, ajungem (cad)
a vedea = lát
repede, dar nu vedem nimic. (văd)
Oraşele şi satele, munţii şi apele apar
A
o clipă şi dispar.
Dacă, însă, mergem cu maşina, putem

să vedem ce vrem. Putem opri şi
coborî unde ne place, să stăm în
natură sau să facem cumpărături înt-
run oraş. Unde hotărâm…
82

Lecția 10
Alte verbe terminate cu -ea:
Más -ea végződésű igék:
a apărea a cădea a vedea a putea

a dispărea
apar cad văd pot
apari cazi d/zi vezi d/zi poţi t/ţi
CR
apare cade vede poate
apărem cădem vedem putem
apăreţi cădeţi vedeţi puteţi
apar cad văd pot
OA
a/ă a/ă ă/e o/oa/u
D. a putea + verb Conjunctiv = a putea + verb Infinitiv
TIC
Pot să stau. = Pot sta. (a sta)
Pot să văd. = Pot vedea. (a vedea)
Pot să opresc. = Pot opri. (a opri)
A
Pot să ajung. = Pot ajunge. (a ajunge)
Pot să fumez. = Pot fuma. (a fuma)
E. Verbele cu terminaţia -î la infinitiv se conjugă astfel:

Azokat az igéket, amelyeknek főnévi igenévi alakjuk -î végződésű, így ragozzuk:
a coborî (φ) a hotărî (ăsc)

cobor -φ hotărăsc -ăsc Comparaţi cu
cobori -i hotărăşti -ăşti verbele terminate în i, p. 57.
coboară -ă hotărăşte -ăşte
Hasonlítsátok össze az -i
coborâm -âm hotărâm -âm végződésű igék ragozásával!
coborâţi -âţi hotărâţi -âţi (lásd 57. o.)
coboară -ă hotărăsc -ăsc
o/oa
83

Ce tren preferaţi?
Lecția 10
De ce?
PlecĄri
Ora Ora
Tren
sosire plecare
CR
R– ----- 02:24 Oradea (02:24) – Ciucea (03:49)
Oradea (03:10) – Sacuieni Bihor (03:55) – Valea lui Mihai (04:26) – Carei (05:17)
R– ----- 03:10
– General Gh. Avramescu (05:37) – Satu Mare (06:02) – Halmeu (06:42)
Satu Mare (01:09) – Carei (01:37) – Valea lui Mihai (02:01) – Sacuieni Bihor
OA
IR 03:03 03:11 (02:20) – Oradea (03:03) – Ciumeghiu (04:04) -– Sintana (04:46) – Arad (05:08)
– Aradu Nou (05:17) – Timisoara Nord (06:05)
R– ----- 03:45 Oradea (03:45) – Suncuius (04:39) – Bratca (04:48)
Oradea (05:05) – Oradea Vest (05:13) – Ciumeghiu (06:06) – Nadab (06:44)
TIC
R– ----- 05:05 – Sintana (07:08) – Arad (07:38) – Aradu Nou (08:03) – Sinandrei (08:59)
– Timisoara Nord (09:21)
Brasov (19:02) – Sfintu Gheorghe (19:28) – Baile Tusnad Hm (20:01)
– Miercurea Ciuc (20:29) – Siculeni (20:38) – Izvoru Oltului (20:53) – Gheorgheni
IR 05:36 05:39
(21:21) – Deda (22:54) – Tirgu Mures (00:10) – Ludus (01:00) – Razboieni (01:22)
– Cluj Napoca (02:44) – Huedin (03:51) – Oradea (05:36) – Episcopia Bihor (05:47)
A
Oradea (06:15) – Suncuius (07:11) – Bratca (07:20) – Ciucea (07:44) – Huedin
IR ----- 06:15
(08:07) – Cluj Napoca (08:57)
Oradea (07:28) – Suncuius (08:52) – Bratca (09:05) – Piatra Craiului (09:23)
R– ----- 07:28 – Ciucea (09:39) – Valea Draganului hc (09:44) – Huedin (10:09) – Stana Hm
(10:24) – Cluj Napoca (11:22)
Oradea (07:40) – Oradea Vest (07:48) Ciumeghiu (08:47) – Nadab (09:28)
R– ----- 07:40
– Sintana (09:49) – Arad (10:18)
Ce taxi preferaţi?
De ce?
Taxiuri
ABC: 1,30 lei/km tel. 940
Casino: 3,00 lei/km tel. 999
Napoca: 2,20 lei/km tel. 945
Național: 1,42 lei/km tel. 946
Protaxi: 1,35 lei/km tel. 942
Stadion: 1,54 lei/km tel. 900
84

2. Conjugaţi verbele:
Lecția 10
Ragozzátok az igéket!
Lexic
a urî (ăsc) = utál, gyűlöl
a urî (ăsc), a lăsa (φ) = hagy
a omorî (φ). (las)
a tăcea = hallgat
(omor) (tac)
trebuie = kell
CR
singur, -ă, -i, -e = egyedül
3. Răspundeţi: chiar = még (ráadásul)
éppen
Válaszoljatok! picior (n) = láb
-oa-e
ţuică (f)
OA
a. Îţi place să mergi pe jos? = (szilva)pálinka
-i
De ce?
.....................................
b. Ţi-e rău când călătoreşti cu avionul?
TIC
.....................................
c. Poţi să faci 400 de kilometri pe zi?
Cu ce?
.....................................
d. Poţi face ceva pentru noi?
A
Nu, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Cine hotărăşte la voi în familie?

.....................................
4. Conjugaţi:
Ragozzátok!
a. Pot sta cât trebuie.

b. Pot merge mulţi kilometri pe jos.
c. Pot hotărî şi singur.
d. Pot începe chiar acum.
e. Pot cădea dacă nu sunt atent.
f. Nu pot opri aici.
g. Nu pot sta mult în picioare.
h. Nu pot bea ţuică.
Proverb: Tace şi face.
85

LECȚIA A UNSPREZECEA
Lecția 11
Lexic
acasă = otthon
Ce ai făcut ieri? a scrie (u) = ír
(scriu)
a citi (esc) = olvas
• Am stat acasă. a înţelege = megért
• Am învăţat. a rupe = (el)szakít, tör
CR
a sparge = összetör
• Am lucrat toată ziua. a frige = süt
• Am văzut un film.
OA
TIC
• N-am făcut nimic.
• Am scris scrisori.
• Am dormit toată ziua.

• Am citit.
A
• Am fost la munte.
• Am avut musafiri.
86

A. Modul participiu are formele:
Lecția 11
A befejezett melléknévi igenévnek a következő alakjai vannak:
Infinitiv Participiu
Főnévi igenév Befejezett melléknévi igenév
I. a sta stat -at
CR
a învăţa învăţat
a lucra lucrat
II. a putea putut -ut
OA
a (-i) plăcea plăcut
III. a face făcut -ut

a trece trecut
TIC
a merge mers -s
a scrie scris
a spune spus
a înţelege înţeles
A
a rupe rupt -(p)t
a sparge spart
a frige fript
IV. a dormi dormit -it

a citi citit
a hotărî hotărât -ât

a coborî coborât
Verbele neregulate a fi au participiile: fost

A következő rendhagyó igék a avea befejezett melléknévi avut
a bea igenévi alakjai: băut
a vrea vrut
a şti ştiut
87

La piaţă
Lecția 11
Lexic. Expresii
Ieri, Corina şi Andrei au mers la piaţă. ca = úgy, mint
Au cumpărat multe legume şi aprovizionare (f) = készlet
piaţă (f) = piac
fructe. Întâi au luat legume: salată -e-e
verde, varză, morcovi şi conopidă. a face piaţa = vásárol (piacon)
După aceea au cumpărat câteva a lua (ner.) = vesz, vásárol
CR
(iau)
fructe: mere, pere şi struguri. Corinei varză (f) = káposzta
îi plac strugurii. Lui Andrei, merele. -e -e
Au cheltuit în total 52 de lei. morcov, -i (m) = sárgarépa
conopidă (f) = karfiol
Fructele au fost mai scumpe decât
OA
câţiva, câteva = néhány
legumele. măr (n) = alma
-e-e
pară (f) = körte
-e-e
strugure (m) = szőlő
TIC
-i
a cheltui (esc) = költ
scump, -ă, -i, -e = drága
a compune = összeállít
A
88

B. Timpul perfect compus, ca timp trecut, este compus din:
Lecția 11
Az összetett befejezett múlt idő képzése:
a avea + Participiu 1. Ieri am cumpărat ceva.

Ieri n-am cumpărat nimic.
segédige + befejezett melléknévi igenév
am; ai; a; am; aţi; au.
a sta: am stat
CR
ai stat
a stat 2. – Ce ai făcut dimineaţă?
am stat – Mâncare.
aţi stat Ea a făcut mâncare.
au stat mâncare
OA
cumpărături
Forma negativă:
aprovizionarea
Tagadó formában:
piaţa
nu am stat = n-am stat …
o vizită
nu ai stat = n-ai stat …
TIC
C. La numele proprii, dativul se formează astfel:
A tulajdonnevek részeshatározós esetét másképpen képezzük:
f. Corina Corinei m. Dan lui Dan
Maria Mariei Ion lui Ion
A
Rodica Rodicăi Radu lui Radu
Olga Olgăi Mircea lui Mircea
Carmen lui Carmen Andrei lui Andrei
D. Adjectivul şi adverbul au forme comparative:

A melléknevek és a határozószók középfokú alakjai:
– de superioritate: mai … decât…
– a tulajdonság = …bb, mint …
nagyobb mértékét kifejező középfok:
Ex. Fructele au fost mai scumpe decât legumele.
– de inferioritate: mai puţin … decât…
– a tulajdonság = …bb, mint …
kisebb mértékét kifejező középfok:
Ex. Fructele au fost mai puţin ieftine decât legumele.
– de egalitate: tot atât de … ca (şi)…
– a tulajdonság la fel de … ca (şi)… = ugyanolyan …, mint …
azonos mértékét kifejező középfok:
Ex. Fructele sunt tot atât de scumpe ca (şi) legumele.
89

Ce aţi pierdut?
Lecția 11
Lexic
Ce aţi găsit?
a pierde = elveszít
pierdere (f) = veszteség
-i
a declara (φ) = nyilvánít
nul, -ă, -i, -e = érvénytelen
carnet, -e (n) = igazolvány
CR
carnet de student = leckekönyv
legitimaţie (f) = igazolvány,
-i okmány
călătorie (f) = utazás
-i
OA
câine (m) = kutya
-i
negru, -ă, -i, -e = fekete
alb, -ă, -i, -e = fehér
maro = barna
scund, -ă, -i, -e = alacsony
TIC
labă (f) = mancs
-e
gros, -ă, -i, -e = vastag
coadă, cozi (f) = farok
zgardă, zgărzi (f) = póráz, nyakörv
roşu, roşie, roşii = piros
A
a oferi (φ) = (fel)ajánl
recompensă (f) = jutalom,
-e kárpótlás
a găsi (esc) = megtalál
parafă (f) = (orvosi) bélyegző
-e
ştampilă (f) = bélyegző
-e
rotund, -ă, -i, -e = kerek, kör alakú
PIERDERI, GĂSIRI e in d e n ti ta te ,
u le ti n d
czi
• P ie r d u t b student, legitimații de-
ort pe num
ele Vin carnet de e nume
de credit, p nule.
u t p aș a p ri e, c arte
• Pierd călăto declar
declar nul. Beride. Le
Sandor. Îl le D a n ie la
• Pierdut câine Baset, negru-alb-maro, • Găsit parafă medicală pe numele

scund, cu labe groase, coada luxa- de Brătilă Cornelia Prahova și
tă, zgardă roșie cu medalion, ofer ștampilă rotundă a Dispensaru-
recompensă. Str. Ady Endre nr. 38, lui Medical Valea Doftanei. Tel.
telefon 147.330, 094-786.688. 142.705
90

3. Repetaţi modelele:
Lecția 11
Ismételjétek meg a példákat!
Lexi c. Expresii
până = -ig; amíg, míg
deja = már
a. – Ai plătit deja? nu … încă = még nem
– Nu, n-am plătit încă. a găti (esc) = főz
a rămâne = marad
El n-a plătit încă. a promite = megígér
CR
plătit; citit; vorbit; dormit; gătit
b. – Aţi mers şi voi?
OA
– Nu, noi n-am mers.
Ei n-au mers.
mers; scris; înţeles; spus; rămas; promis
TIC
4. Puneţi la perfect compus:
Tegyétek összetett befejezett múlt időbe!
A
a. Învăţ româneşte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. Vreau să cumpăr ceva. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. El cere informaţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Ea întreabă ceva. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Eşti cu ei? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f. Nu stai aici? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g. Lucraţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
h. Lucrăm mult. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
i. Nu mâncăm încă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
î. Nu mănânc încă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
j. Beau o bere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
k. Pot sta până la ora 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
l. Fac ce pot. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
m. Facem ce putem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
n. Nu spuneţi nimic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
91

Citiţi cu un dicţionar:
Lecția 11
Olvassátok el szótár segítségével!
PREMIILE NOBEL 2015
Sezonul Nobel 2015 a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura
CR
şi Youyou Tu au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină. William C. Campbell
(Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile
privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi, în timp ce Youyou Tu
(China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.
Marţi, cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au fost recompensaţi cu
OA
premiul Nobel pentru fizică, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte
experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile,
metamorfoză care implică faptul că acestea au masă. Potrivit Comitetului Nobel, această
descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici
niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.
TIC
Cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au primit, miercuri, premiul
Nobel pentru chimie, pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a
ADN-ului la nivel molecular şi de salvare a informaţiei genetice, potrivit motivaţiei
Comitetului Nobel. Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în
care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente
A
împotriva cancerului.
Cvartetul pentru Dialog Național Tunisian a câștigat premiul Nobel pentru pace 2015,
a anunțat vineri, la Oslo, Comitetul Nobel norvegian. Quartetul pentru Dialog Naţional
a fost instrumentul care a permis Tunisiei, în doar doi ani, să instaleze un nou sistem
constituţional de guvernare care să garanteze drepturile fundamentale pentru întreaga
populaţie, indiferent de gen, convingeri politice sau religioase.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de
coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători
pe fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la
Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului
premiilor, inginerului sudez Alfred Nobel (1833–1896), inventatorul dinamitei.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit
în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea
acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel
(1833–1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
(http://www.gandul.info/international/nobel-2015-scriitoarea-svetlana-alexievich-a-
primit-premiul-nobel-pentru-literatura-14812260; http://www.cotidianul.ro/premiul-
nobel-pentru-pace-2015-269426/)
92

Lecția 11
o. Nu spui nimic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
p. Nu înţeleg. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
r. Cine hotărăşte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s. Câte ore dormiţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ş. Vorbeşte româneşte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
t. Vorbesc englezeşte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CR
ţ. Ce citeşti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
u. Unde eşti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
v. Ce ai? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
x. Domnul Georgescu are maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
z. Ion bea ţuică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Completaţi cu dative:
TIC
Egészítsétek ki részeshatározó esetű alakokkal!
(Ion) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îi place ţuica.

(Maria) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nu-i place ţuica.
A
(Eu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îmi plac merele.
(Tu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îţi plac strugurii.
(El) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îi place Clujul.
(Ea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îi place Timişoara.
(Noi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ne place sportul.
(Voi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vă place limba spaniolă.
(Ei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . le plac fetele.
(Ele) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . le plac magazinele.
6. Completaţi cu adjective:
Egészítsétek ki melléknevekkel!
a. Merele sunt mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât perele.

b. Ion este mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât Radu.
c. Supa a fost mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât felul doi.
d. Lecţia a 11-a a fost mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât lecţia a 10-a.
93

LECȚIA A DOUĂSPREZECEA
Lecția 12
Ce ai făcut ieri?
Ce ai de făcut mâine?
Agenda lui Radu
CR
LUNI
Héő 22 MARȚI
Kedd 23
OA
7 7
7:30 7:30
8 8 Dentist
8:30 8:30
9 9
TIC
9:30 9:30
10 Cursuri 10
10:30 10:30
MAI – Május
11 11
11:30 11:30 Cursuri
12 12
A
12:30 Pizzerie. Alma 12:30
13 13
13:30 13:30
14 14
14:30 14:30
15 Internet 15
15:30 15:30
16 Bunica 16
16:30 16:30
17 17 Bibliotecă
17:30 17:30
18 18
18:30 18:30
19 19
19:30 19:30
20 20
20:30 20:30
21 21
Important Important: dentist, bibliotecă
94

1. Răspundeţi:
Lecția 12
Válaszoljatok!
a. Ce scrie în agenda lui Radu?

Mit jelez Radu határidőnaplója?
Ce a făcut luni? Ce are de făcut marţi?
CR
Luni dimineaţa la 8 a avut cursuri până la ora 12. La 12,30 a mâncat cu
Alma la o pizzerie. De la 14 la 15 a navigat pe Internet, iar la ora 4 după-
masa a fost la bunica.
OA
Marţi, are de mers la dentist la ora 8. Apoi, de la 10 la 13 are cursuri.
După-masă, de la două (14.00) la opt (20.00) merge la bibliotecă unde
are de citit ceva pentru miercuri.
TIC
b.
Ce are important de făcut marţi?
..........................................................
..........................................................
A
Ce a avut important de făcut luni?
..........................................................
..........................................................
A. Timpul
Az idő
15 iunie 16 iunie 17 iunie 18 iunie 19 iunie 20 iunie
alaltăieri ieri azi mâine poimâine răspoimâine
95

– Ce ai de făcut mâine?
Lecția 12
Lexic. Expresii
lucrare (f) = dolgozat
-ă-i
• Am de învăţat. a trebui (imps.) = kell
(trebuie)
a explica (φ) = magyaráz
• Am de scris scrisori. a traduce = lefordít
CR
a corecta (ez) = (ki)javít
lecţie (f) = lecke
• Am de făcut cumpărături. -i
de obicei = szokás szerint
ordonat, -ă, -i, -e = rendszerető
• Am de citit ceva.
OA
în fiecare zi = minden nap
bileţel, -e (n) = jegyzetpapír,
cédula
• Am de terminat o lucrare. a doua zi = másnap
şi = is, szintén
• Am de căutat ceva pe Internet. cumpărături (f. pl.) = vásárlás
TIC
a fotocopia (ez) = fénymásol
curs, -uri (n) = előadás
• Am de răspuns la un mesaj e-mail. a face curăţenie = takarít
piaţă (f) = piac
-e-e
• N-am nimic de făcut. telemea (f) = sózott túró, sajt
A
ceapă, cepe (f) = vöröshagyma
teatru (n) = színház
• N-am nimic important de făcut. -e
a ţine minte = megjegyez
• Am ceva foarte important de făcut.
• Am de făcut ceva foarte important.
96

2. Ioana e ordonată: scrie în fiecare zi pe un bileţel ce are de făcut a doua zi.
Lecția 12
Are şi o listă de cumpărături:
Joi De cumpărat
– de răspuns la scrisori de la piaţă:
– de fotocopiat cursul ardei, telemea, ceapă
de germană de la farmacie:
– de făcut curăţenie aspirină
CR
de la agenţia teatrală:
bilete de teatru
a. Spuneţi ce are de făcut joi?

b. Citiţi ce are de cumpărat?
OA
c. Eşti şi tu ordonat? Ai listă cu ce trebuie să faci şi să cumperi?
d. Cum faci când ai de ţinut minte ceva?
B. Modul supin
TIC
A szupinum
„kell”, „szükséges”
a avea de + Participiu = + főnévi igenév
a avea (nekem van) befejezett
de elöljárószó melléknévi igenév = tanulnivalóm van …
A
a învăţa
am de învăţat
ai de învăţat
are de învăţat
avem de învăţat
aveţi de învăţat
au de învăţat
Comparaţi:
Hasonlítsátok össze!
am făcut am de făcut
ai făcut ai de făcut
a făcut are de făcut
am făcut avem de făcut
aţi făcut aveţi de făcut
au făcut au de făcut
(= perfect compus) (= trebuie să fac
összetett befejezett múlt trebuie să faci …)
97

– Aveţi de întrebat ceva?
Lecția 12
Lexic. Expresii
• Când încep lecţia, profesorii Ce înseamnă? = Mit jelent?
a traduce = lefordít
întreabă de obicei: a zice = mond
a repeta (φ) = ismétel
„Ce am învăţat ieri?“ încă o dată = még egyszer
a asculta (φ) = meghallgat
CR
atenţie (f) = figyelem
• Când termină lecţia, spun: exerciţiu (n) = feladat, gyakorlat
-i
a zbura (φ) = repül
„Pentru mâine aveţi de învăţat …“ (zbor)
OA
timp, -uri (n) = idő
• Profesorii mai spun sau mai

întreabă:
TIC
„Aţi înţeles?“
„Ce înseamnă …?“
„Cum traducem …?“
A
„Cum zicem în limba română …?“
„Repetaţi, vă rog!“
„Citiţi încă o dată!“
„Ascultaţi!“
„Atenţie, vă rog!“
„Facem exerciţiul 10.“
„Facem pauză …“
etc.
98

3. Repetaţi după model:
Lecția 12
Ismételjetek az alábbi példa alapján!
Ieri am învăţat lecţia 11.
Pentru mâine avem de învăţat lecţia 12.
învăţat corectat
citit terminat
CR
explicat făcut
tradus
4. Răspundeţi la întrebări:
Válaszoljatok a kérdésekre!
OA
a. Ce ai de citit pentru mâine? f. Unde aveţi de mers?
b. Ce aveţi de învăţat pentru mâine? g. Ce aveţi de discutat?
c. Ce ai de scris pentru mâine? h. Aveţi ceva de comentat?
d. Ce aveţi de cumpărat de la piaţă? i. Nu e nimic de râs! E de plâns!
TIC
e. Aveţi de întrebat ceva?
C. Cum zicem? = Cum se zice? = Hogyan mondjuk?
5. Transformaţi:
A
Alakítsátok át!
Cum se zice? = Cum zicem?

Cum se spune? = ......................................................
Cum se scrie? = ......................................................
Cum se traduce = ......................................................
Cum se citeşte = ......................................................
Cum se face? = ......................................................
Cum se cere? = ......................................................
Cum se întreabă? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum se răspunde? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum se salută? = ......................................................
6. Întrebaţi profesorul:
Kérdezzetek a tanártól!
c. Ce avem de tradus?
a. Ce avem de învăţat pentru mâine? d. Ce verbe avem de conjugat?
b. Ce avem de scris pentru mâine? La ce timpuri?
99

LECȚIA A TREISPREZECEA
Lecția 13
Lexic. Expresii
a-i trebui = kell valami
– Ce îţi trebuie de la magazin? (îmi trebuie)
magazin, -e (n) = bolt, üzlet
a avea nevoie de = szüksége van
valamire
CR
-i
• Îmi trebuie pâine. lapte (m) = tej
zahăr (n) = cukor
făină (f) = liszt
vedere (f) = képeslap
-i
OA
hârtie (f) = papír
• Îmi trebuie lapte. -i
caiet, -e (n) = füzet
hartă, (f) = térkép
-ă-ţi
ghid, -uri (n) = útikönyv
TIC
conversaţie (f) = beszélgetés
• Îmi trebuie zahăr. -i
sportiv, -ă, -i, e = sportoló
mai multe lucruri = több dolog
rucsac, -i (m) = hátizsák
hanorac, -e (n) = viharkabát
A
lanternă (f) = elemlámpa,
• Îmi trebuie făină. zseblámpa
slip, -uri (n) = fürdőnadrág
baie (f) = fürdő, fürdés
mezel, -uri (n) = felvágott
lactate (f.pl.) = tejtermékek
unt (n) = vaj
• Nu-mi trebuie nimic. floare (f) = virág
-ori
artizanat, -e (n) = népműveszeti bolt
tradiţional, -ă, -i, -e = hagyományos
100

Lecția 13
A. a-i trebui = a avea nevoie de = szüksége van valamire
Indicativ prezent
(Mie) îmi trebuie o carte = (Eu) am nevoie de o carte
(Ţie) îţi trebuie o carte = (Tu) ai nevoie de o carte
CR
(Lui/Ei) îi trebuie o carte = (El/Ea) are nevoie de o carte
(Nouă) ne trebuie o carte = (Noi) avem nevoie de o carte
(Vouă) vă trebuie o carte = (Voi) aveţi nevoie de o carte
(Lor) le trebuie o carte = (Ei/Ele) au nevoie de o carte
OA
1. – Ce-ţi trebuie de la librărie?
nişte
– Nişte caiete.
este articol nehotărât pentru plural
TIC
nişte caiete nişte dischete a határozatlan névelő többes száma
nişte cărţi nişte vederi
hârtie hârtie de scris
o hartă un stick
un ghid de conversaţie
A
2. Corina: – Ce îţi trebuie de la magazinul sportiv?
Dan: – Îmi trebuie mai multe lucruri.
Lui Dan îi trebuie mai multe lucruri.
o cască de bicicletă o lanternă
un rucsac un slip de baie
un hanorac o cască de baie
3. – Ce vă trebuie de la magazinul a-i trebui + subst./pron.

alimentar? főnév/névmás
– Ne trebuie mezeluri. = kell valakinek valami
Lor le trebuie mezeluri.
a trebui să + verb
de la magazinul alimentar / mezeluri = kell + ige
de la lactate / unt
de la florărie / nişte flori frumoase
de la artizanat / ceva tradiţional
101

Vreau să gătesc ceva
Lecția 13
Lexic. Expresii
– Vreau să fac mămăligă. mămăligă (f) = puliszka
– Ai tot ce îţi trebuie? mălai (n) = kukoricaliszt
destul, destulă, destui, = elegendő,
– Nu-mi trebuie decât mălai… destule elég
Am destul. a fierbe = fő, felforr
– Cum se face? a pune = tesz
CR
sare = só
– Fierbi apă, pui mălai şi sare şi a amesteca (φ) = összekever
amesteci 10 minute. garnitură (f) = köret
– Nu mai trebuie nimic? -i
brânză, brânzeturi (f) = túró- és sajtfélék
– Se serveşte ca garnitură, sau cu
OA
smântână (f) = tejföl
brânză şi smântână. sarma, -le (f) = töltött káposzta
dicţionar, -e (n) = szótár
gimnastică (f) = torna
TIC
A
Întrebări
Kérdések
1. Cum se face un ceai?

2. Cum se face o supă?
3. Ce îţi trebuie pentru sarmale?
4. Cum se fac cartofii prăjiţi?
102

4. Transformaţi cu verbele a trebui sau a-i trebui:
Lecția 13
Alakítsátok át a mondatokat az „a trebui“ vagy az „ a-i trebui“ igék
megfelelő alakjaival!
a. Am nevoie de dicţionar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. Radu n-are nevoie de nimic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. De ce ai nevoie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CR
d. Ce ai de făcut? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. N-am de făcut nimic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f. Ai de învăţat ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
B. nu … decât … = numai = nem … csak … = csak, csakis
5.
TIC
a. Nu mănânc decât dimineaţa. = Mănânc numai dimineaţa. . . . . . . . . . . .
b. Nu gătesc decât acasă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Nu fac decât gimnastică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Nu-mi trebuie decât 10 minute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
e. Nu se vede decât ea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
C. a pune se conjugă ca a spune. La fel compuşii: a compune

Az a pune-t úgy ragozzuk, mint az a spune-t. a transpune
Hasonlóan az összetett kifejezéseket is: a repune…
a spune a pune Tot aşa: a ţine a rămâne şi a veni

spun pun Hasonlóképpen: ţin rămân vin
spui pui ţii rămâi vii
spune pune ţine rămâne vine
spunem punem ţinem rămânem venim
spuneţi puneţi ţineţi rămâneţi veniţi
spun pun ţin rămân vin
a compune a reţine a reveni

a transpune a deţine a deveni
a repune a proveni
a preveni
103

Conversaţii
Lecția 13
Társalgás Lexic. Expresii

proaspăt, -ă,
I. La pâine proaspeţi, proaspete = friss
franzelă (f) = francia kenyér,
-e zsúrkenyér
– Spuneţi-mi, vă rog, e proaspătă corn, -uri (m) = kifli
pâinea? covrig, -i (m) = perec
CR
chiflă (f) = zsömle
– Franzela e mai proaspătă. -e
– Atunci o franzelă, vă rog. mare, mari = nagy
Şi două cornuri … Cât plătesc? mic, -ă, -i = kicsi
dulce, dulci = édes
– Franzela 1,2 lei, cornurile 80 de
OA
mărunt, -ă, -i, -e = apró
bani, în total 2 lei. lung, -ă, -i = hosszú
Mai doriţi ceva? larg, -ă, -i = széles
tare, tari = kemény
– Nu. Poftiţi 5 lei. verde, verzi = zöld
– N-aveţi mărunt? vânzător, -i (m) = eladó
TIC
– Îmi pare rău. N-am. cumpărător, -i (m) = vásárló
A
104

Lecția 13
6. Vânzătorul: – Ce luaţi?
Cumpărătorul: – O pâine.
o pâine 4 covrigi
o franzelă două chifle
3 cornuri o pizza
CR
7. Cornurile sunt mai proaspete decât covrigii.
proaspete mici
ieftine bune
OA
scumpe dulci
mari tari
TIC
D. Adjective cu 3 forme
A háromalakú melléknevek
m.sg. f.sg. pl.

mic mică mici
A
lung lungă lungi
larg largă largi
E. Adjective cu 2 forme
A kétalakú melléknevek
sg. pl. m.sg f.sg. pl.

mare mari vechi veche vechi
tare tari
verde verzi
dulce dulci
F. Adjective cu o formă
Az egyalakú melléknevek
bej, bordo, crem, gri, maro, mov, roz
105

II. Cât trebuie să plătesc?
Lecția 13
Lexic. Expresii
conservă (f) = konzerv
– Vă rog să-mi daţi o conservă de -e
peşte. peşte (m) = hal
-i
– Poftiţi. cutie (f) = doboz
– Cât trebuie să plătesc? -i
CR
– Doi lei şaptezeci. biscuit (m) = keksz
-ţi
sticlă (f) = üveg, palack
o conservă de peşte / 2,70 lei -e
borcan, -e (n) = befőttesüveg
o cutie de biscuiţi / 1,50 lei
OA
gram, -e (n) = gramm
o sticlă de vin / 7,70 lei vită (f) = szarvasmarha
un borcan cu compot / 1,60 lei -e
porc, -i (m) = disznó, sertés
un kilogram de telemea / 5,80 lei pasăre (f) = szárnyas, baromfi
un litru de lapte / 2,20 lei -ă -i
TIC
200 de grame de salam pui, pui (m) = csirke
cârnat (m) = kolbász
italian / 2,90 lei -ţi
şuncă (f) = sonka
-i
raion (n) = részleg, osztály
A
-oane (áruházban)
bucătărie (f) = konyha
-i
întâi = előbb, először
marfă (f) = áru
III. Mai doriţi ceva?
– Mai doriţi ceva?

– Da, nişte carne de vită.
– Cât?
– Un kilogram.
carne de vită / un kilogram

carne de porc / o jumătate de kg
carne de pasăre / 2 pui
cârnaţi / 500 de grame
şuncă / un sfert de kg
106

8. Imaginaţi un dialog:
Lecția 13
Képzeljetek el egy párbeszédet!
a. la raionul de lactate
b. la raionul de mezeluri
c. la raionul de pâine
d. la tutungerie
CR
e. la restaurant
f. în bucătărie
9. Completaţi cu formele lui a da sau a lua (vezi pag. 53):
OA
Egészítsétek ki az a da vagy a lua igék megfelelő alakjával (lásd az 53. oldalt)!
Când cumpărăm, întâi ……… marfa şi apoi …….. banii.

Când vindem, invers: întâi ……… marfa şi apoi …….. banii.
TIC
Acum schimbaţi persoana la verbe (eu, tu, el, voi, ei).
Változtassátok meg a cselekvő személyét (eu, tu, el, voi, ei) a fenti mondatokban!
10. Citiţi cu dicţionarul:
A
Olvassátok el szótár segítségével!
Bulz
Ingrediente: 350 g. de mălai, 1,5 l. de apă, o lingură rasă de sare, 50 g. de

unt, 300 g. de brânză de burduf
Preparare: Într-o oală se pune la fiert apă şi sare. Când clocoteşte, adăugăm
mălaiul în ploaie şi amestecăm continuu cu un tel. Se lasă la foc potrivit,
amestecând până când mămăliga s-a îngroşat. Se lasă să se răcească. Pe
un blat de lemn uns cu unt punem
3 linguri de mămăligă, întindem
rotund cu lingura unsă şi punem în
mijloc brânză. Ungem mâinile cu
unt şi formăm bulgări (bulz). Ungem
bulgării cu unt şi îi punem într-o tigaie
de teflon. Se frig 5 minute pe fiecare
parte până se rumenesc. Se servesc
calzi cu smântână.
107

LECȚIA A PAISPREZECEA
Lecția 14
Lexic. Expresii
poştă (f) = posta
Ce facem la poştă? a trimite = elküld, küld
a expedia (ez) = felad
verişor, -i (m) = unokafivér
• Trimitem scrisori. nepot (m) = unoka
-ţi
CR
telegramă (f) = távirat
-e
• Trimitem vederi. fax, -uri (n) = fax
a primi (esc) = (meg)kap
a telefona (ez) = telefonál
OA
a studia (ez) = tanul
• Expediem telegrame sau faxuri. a fotografia (ez) = fényképez
• Expediem şi primim pachete.
TIC
• Telefonăm.
A
108

A. Dativul
Lecția 14
A részeshatározó eset
Általában a „közléssel” kapcsolatos igék részeshatározót vonzanak, amely a cui? (kinek?)
kérdésre felel.
Substantivul la dativ A főnév

1. – Cui telefonezi? részeshatározó
– Unui prieten. esetben
CR
unui prieten N un prieten nişte prieteni
unui coleg D unui prieten unor prieteni
unui verişor
unui băiat N o prietenă nişte prietene
OA
unui nepot D unei prietene unor prietene
formă de plural, sens de singular!

2. – Scrii unui prieten? többes számú alak, egyes számú jelentés
– Nu, unei prietene.
TIC
N prietenul prietenii
unui prieten D prietenului prietenilor
unei prietene
unui coleg N prietena prietenele
unei colege D prietenei prietenelor
A
unui verişor formă de pl. + i
unei verişoare
többes számú alak + i
unui băiat
unei fete Excepţie: -ie -i familie g familiei
unui nepot Kivétel:
unei nepoate
3. Puneţi propoziţiile de la exerciţiul 2 la plural.

Tegyétek a 2. feladat mondatait többes számba!
B. Verbele
a scrie a expedia (ez)
scriu expediez La fel se conjugă: a studia

scrii expediezi Hasonlóképpen
scrie expediază ragozzuk: a fotografia
scriem expediem
scrieţi expediaţi
scriu expediază
109

Trebuie să merg la poştă
Lecția 14
Lexic. Expresii
(Eu) Trebuie să merg la poştă să meu, mea, mei, mele = enyém
cumpăr hârtie de scris, plic şi unchi, unchi (m) = nagybácsi
cumnat (m) = sógor
timbre. Vreau să scriu familiei, -ţi
acasă. Am de trimis şi câteva f iu (m) = fia valakinek
vederi în străinătate, unde am -i
CR
a da telefon = telefonál
mulţi prieteni. Mai mult cores- fiică (f) = lánya valakinek
pondez însă prin e-mail. E mult -e
mai rapid! soră, surori (f) = lánytestvér
la ţară = vidéken
OA
rudă (f) = rokon
-e
des = gyakran
acum o săptămână = egy hete
tată (m) = apa
-ţi
TIC
A
Temă:
Feladat:
Transformaţi textul folosind persoana I pl. (noi).

Alakítsátok át a szöveget többes szám első személyt használva!
110

Lecția 14
4. – Ai scris cuiva? N cine? cineva
– Fratelui meu de la Iaşi. D cui? cuiva
Alanyeset (N) ki? valaki
fratelui meu Részeshatározó eset (D) kinek? valakinek
verişorului meu
unchiului meu
nepotului meu
CR
cumnatului meu
fiului meu
5. Transformaţi ex. 4 la plural.
OA
Tegyétek többes számba a 4. feladat mondatait!
7. Transformaţi ex. 6 la
6. – Pot să dau un telefon?
– Cui? singular.
TIC
– Colegelor mele de cameră. Alakítsátok át egyes számba a 6. feladat
mondatait!
colegelor mele de cameră g colegei mele de cameră
fiicelor mele, acasă g ...........................
surorilor mele, la ţară g ...........................
A
nepoatelor mele, în sat g ...........................
unor rude, la Cluj g ...........................
C. Pronumele personal la dativ:

A személyes névmás alakjai részeshatározó esetben:
N eu tu el, ea noi voi ei, ele

D îmi îţi îi ne vă le + vb. Prezent
mi- ţi- i- ne- v- le- + vb. Perf. compus
8. Radu îmi scrie des.

îmi; îţi; îi; ne; vă; le.
9. Radu mi-a scris acum o săptămână.

mi-; ţi-; ne-; v-; le-.
111

La ghişeu
Lecția 14
Lexic. Expresii
Maria: Vă rog să-mi daţi un plic cu ghişeu (n) = pénztár(ablak)
hârtie de scris şi timbre. -e
funcţionar, -i (m) = alkalmazott,
Funcţionara: Ce fel? De 80 de bani? tisztviselő
Maria: Nu, nu vreau o scrisoare funcţionară (f) = alkalmazott (nő)
simplă. -e
CR
Ce fel de? = Milyen (fajta…)?
Funcţionara: Vreţi recomandată? simplu, -ă, -i, -e = egyszerű
Maria: Nu. E urgent. Vreau să fie par scrisoare (f) = levél
avion. -o -i
recomandat, -ă, -i, -e = ajánlott
Funcţionara: Poftiţi timbrele şi pli-
OA
urgent, -ă, -i, -e = sürgős
cul. străin, -ă, -i, -e = külföldi
Maria: Vă mai rog trei vederi cu tim- în străinătate (f) = külföldön
a timbra (ez) = felbélyegez
bre pentru străinătate. Cât trebuie în total = összesen
să vă plătesc? bani potriviţi = pontos összeg,
TIC
Funcţionara: Un moment… plicul şi aprópénz
a crede = hisz
timbrele, 1,7 lei, vederile timbra- convorbire (f) = (telefon)beszélgetés
te, 5,6, în total, 7,3 lei. Aveţi bani -i
potriviţi? telefonic, -ă, -i, -e = telefonos
interurban, -ă, i, -e = távolsági
Maria: Cred că am… Ba nu… Vă
A
(telefonhívás)
dau 10. felicitare (f) = üdvözlőlap
Funcţionara: Poftiţi restul. Mulţu- -ă -i
era să uit = majdnem
mesc. elfelejtettem
Maria: Era să uit… Şi o cartelă tele-
fonică, vă rog. De 30 de lei.
Funcţionara: Poftiţi.
112

10. Radu îmi poate scrie când vrea.
Lecția 14
îţi
îi
ne
vă
le
CR
11. – Ce fel de scrisoare doriţi?
– Simplă.
scrisoare / simplă
OA
scrisoare / recomandată
scrisoare / par avion
scrisoare / prioripost
convorbire telefonică / interurbană
TIC
convorbire / internaţională
timbre / de 8 lei
vederi / din Bucureşti
felicitare / de iarnă
felicitare / de Paşti
A
C. Verbul A FI la conjunctiv:
A létige kötőmódban:
vreau să f iu
vrei să f ii
vrea să f ie
vrem să f im
vreţi să f iţi
vor să f ie
12. Conversaţie:
Társalgás:
a. Ce vrei să f ii? De ce?

b. Ce nu vrei să f ii? De ce?
113

LECȚIA A CINCISPREZECEA
Lecția 15
Lexic. Expresii
pe la… = …körül
Când poţi să-mi telefonezi? deseară = ma este
poimâine = holnapután
peste câteva zile = néhány nap múlva
• La (ora) 3. viitor, viitoare,
viitori, viitoare = következő, jövő
CR
atunci = akkor
• Pe la ora 3.
OA
• Deseară.
TIC
• Mâine seară.
• Poimâine.
A
• Peste câteva zile.
• Săptămâna viitoare.
• Săptămâna care vine.
114

Lecția 15
1. – Când vine Radu?
– La ora 4.
– Mircea nu poate să vină atunci.
A. Modul indicativ Modul conjunctiv

A kijelentő mód A kötőmód
CR
a veni
vin pot să vin Persoana a III-a indicativ şi persoana a
vii poţi să vii III-a conjunctiv nu sunt identice.
A kijelentő mód és a kötőmód harmadik
OA
vine poate să vină személyű igéinek az alakjai nem azonosak.
venim putem să venim

veniţi puteţi să veniţi
TIC
vin pot să vină
Reguli de transformare:
Átalakítási szabályok:
A
I. -ă g -e El discută. El vrea să discute.
Ei vor să discute.
(ea)-ă g (e)-e El pleacă. El vrea să plece.
Ei vor să plece.
El telefonează. El vrea să telefoneze.
Ei vor să telefoneze.
(a)-ă g (e)-e El învaţă. El vrea să înveţe.
Ei vor să înveţe.
(ă)-ă g (e)-e Ea cumpără. Ea vrea să cumpere.
Ele vor să cumpere.
II. -e g -ă El vine. El vrea să vină.
Ei vor să vină.
(e)-e g (ea)-ă El merge. El vrea să meargă.
Ei vor să meargă.
El vorbeşte. El vrea să vorbească.
Ei vor să vorbească.
(e)-e g (a)-ă Ea iese. Ea vrea să iasă.
Ei vor să iasă.
115

Reveniţi mai târziu, vă rog!
Lecția 15
Lexic
– Alo? telefon (n) = telefon
– Alo? Bună seara. Radu Socaciu -oa-e
telefon mobil = mobiltelefon
la telefon. Doresc să vorbesc (celular)
cu Anca. a reveni (φ) = visszahív, újrahív
– Nu-i acasă. Reveniţi mai târziu, (revin)
CR
târziu = későn
vă rog. a suna (φ) = (fel)hív (telefonon)
– Pe la ce oră? a comunica (φ) = közöl
– Pe la 9 va fi acasă. veste (f) = hír
-şti
– Vă mulţumesc. Am să sun din nou
OA
la 9… Bună seara.
– Bună seara.
TIC
A
Răspundeţi:
Válaszoljatok!
a. Cine telefonează? Cui?

b. De ce trebuie să revină Radu? Sinonime
c. Când va fi acasă Anca? a telefona (ez) = a da telefon = a suna (φ)
d. Anca are telefon mobil?
116

B. Timpul viitor se formează astfel:
Lecția 15
A jövő időt így képezzük:
Viitor „popular“ Viitor „literar“

Köznyelvi jövő „Irodalmi” jövő
am să vin = o să vin = voi veni

ai să vii o să vii vei veni
CR
are să vină o să vină va veni
avem să venim o să venim vom veni
aveţi să veniţi o să veniţi veţi veni
au să vină o să vină vor veni
OA
a avea + Conjunctiv sau o + Conjunctiv a voi + Infinitiv
TIC
2. Conjugaţi la viitor verbele:
Ragozzátok jövő időben az igéket!
a fuma (ez); a lucra (ez); a studia (ez); a suna (φ);
A
a termina (φ); a tăcea; a cădea; a vedea; a putea; a merge;
a face; a scrie; a citi (esc); a vorbi (esc); a dormi (φ);
a ieşi (φ); a hotărî (ăsc); a coborî (φ).
3. Când poate Radu să-mi telefoneze?

Când o să-mi telefoneze?
Când îmi va telefona?
să-mi (îmi) să + pron. D + verb

să-ţi (îţi) să îmi telefoneze
să-i (îi) (să-mi telefoneze)
să ne o să îmi telefoneze
să vă (o să-mi telefoneze)
să le
pron. D + verb viitor literar
îmi va telefona
117

Sms-uri
Lecția 15
Lexic. Expresii
a. Sosit cu bine. Toţi sănătoşi. Ghiţă. a sosi = megérkezik
b. Primit pachetul. Mulţumesc. sănătos, sănătoasă,
sănătoşi, sănătoase = egészséges
Trimit banii. Sorin. nimeni = senki
c. Totul bine. Cheltuit toţi banii.
Trimiteţi 400 lei. Ana.
CR
Sinonime
a sosi (esc) = a ajunge
a trimite = a expedia (ez)
OA
Temă:
Feladat:
Înlocuiți sms-urile a, b şi c cu vederi. Transformați textele.
TIC
Az a, b és c sms-ekben alakítsátok át a „távirati” stílust köznyelvivé.
a.
.........................................................
A
.........................................................
.........................................................
.........................................................
b.
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
c.
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
118

4. Transformaţi:
Lecția 15
Alakítsátok át a mondatokat az alábbi példa alapján:
a. Ea o să-mi telefoneze deseară. g Ea îmi va telefona.
b. Ei o să-ţi explice tot. g .........................................
c. Maria o să vă comunice adresa. g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Petre o să ne aducă veşti. g .........................................
CR
e. O să-i dau banii. g .........................................
f. O să le trimiţi cartea? g .........................................
g. N-o să vină nimeni. g .........................................
g .........................................
OA
h. N-o să-ţi dau nimic.
Infinitiv Indicativ Conjunctiv

Főnévi igenév Kijelentő mód Kötőmód
a da : el dă g el vrea să dea
TIC
ei vor să dea
a sta : el stă g el vrea să stea
ei vor să stea
a lua : el ia g el vrea să ia
ei vor să ia
a bea : el bea g el vrea să bea
A
ei vor să bea
a scrie : el scrie g el vrea să scrie
ei vor să scrie
a şti : el ştie g el vrea să ştie
ei vor să ştie
a avea : el are g el vrea să aibă
ei vor să aibă
C. Formarea cuvintelor a telefona a retelefona

A szóképzés a veni a reveni
a trimite a retrimite
re- = din nou a scrie a rescrie
5. Transformaţi după model:

Alakítsátok át a példa alapján!
a. Dan a venit ieri la noi şi revine astăzi.
Dan a venit ieri la noi şi vine din nou astăzi.
b. Radu a telefonat deja şi retelefonează la 8.
c. Am scris un exerciţiu, dar e plin de greşeli. Trebuie să-l rescriu.
119

LECȚIA A ȘAISPREZECEA: RECAPITULARE
Lecția 16
Să recapitulăm… conjunctivul!
Ismételjük át … a kötőmódot!
1. Completaţi cu forma corectă: Atenţie la model!

Egészítsétek ki a megfelelő igealakokkal! A példa segít.
CR
a. Ea trebuie să mănânce, dar nu mănâncă.
Ea trebuie să discute cu profesorul, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ea vrea să continue, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
Ea trebuie să continue, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ea poate să repete, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. El nu trebuie să fumeze, dar fumează.
TIC
El nu trebuie să lucreze acum, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
El nu trebuie să telefoneze acum, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
El nu trebuie să traverseze acum, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
El nu trebuie să studieze acum, dar studiază.
A
El nu ştie să fotografieze, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Ele trebuie să plece, dar nu pleacă.

Ele trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu aşteaptă.
Ele trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu întreabă.
Ele trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu încearcă.
d. Ei pot să înveţe, dar nu învaţă.

Ei trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu învaţă.
Ei au timp să înveţe, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ei ştiu să spele, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ei trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu spală.
e. Ea trebuie să cumpere timbre. Şi cumpără.

El vrea să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vederi. Şi cumpără.
Ei vor să cumpere felicitări. Şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ele n-au timp să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pâine, dar cumpără ei.
120

f. Radu nu poate să răspundă şi răspunde Ion.
Lecția 16
Andrei nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci spune Dan.
Victor nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci zice Gheorghe.
Sandu nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci face Liviu.
Petre nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci vine Ştefan.
g. Ion merge, dar vrea şi Maria să meargă.
CR
Ion înţelege, dar trebuie şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ion pricepe, dar vrea şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ion crede, dar trebuie şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
Ion cere, dar poate şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
h. Ioana munceşte, dar Ion nu vrea să muncească.
Dana citeşte, dar Dan nu doreşte să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sanda vorbeşte, dar lui Sandu nu-i place să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TIC
Andreea călătoreşte, dar lui Andrei nu-i place să . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mariana plăteşte, deşi nu ea trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Eugenia mulţumeşte, dar Eugen nu ştie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
2. Transformaţi la conjunctiv, folosind verbele:
Alakítsátok át a mondatokat az igék kötőmódú alakjaival!
a trebui, a vrea, a putea, a dori, a-i plăcea, a merge, a şti.
a. Sunt student. Vreau să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. Suntem acasă. Trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Avem răbdare. Trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Fratele meu face sport. Fratele meu doreşte să . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Fratele meu învaţă limbi străine. Fratele meu doreşte să . . . . . . . . . .
f. Îi telefonez imediat. Nu pot să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g. Părinţii îmi telefonează în fiecare zi. Părinţii pot să . . . . . . . . . . . . . .
h. Radu vorbeşte franţuzeşte. Radu ştie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
i. Maria doarme la hotel. Mariei nu-i place să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
j. Ei beau ceai. Ei trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
k. Andrei ştie româneşte. Andrei vrea să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
121

Să recapitulăm…
Lecția 16
timpul! Lexic. Expresii

Ismételjük át … az igeidőket! a înlocui (esc) = (be)helyettesít
alaltăieri = tegnapelőtt
acum două săptămâni = két hete
săptămâna trecută = a múlt héten
3. Înlocuiţi cuvântul ieri prin: aseară = tegnap este
poimâine = holnapután
CR
Helyettesítsétek a „ieri“ szót
joia viitoare = jövő csütörtökön
a következőkkel! peste o săptămână = egy hét múlva
de când? = mióta?
alaltăieri cât timp? = meddig?
acum 10 zile pentru cât timp? = mennyi időre?
OA
acum două săptămâni în cât timp? = mennyi idő alatt?
săptămâna trecută
aseară
azi dimineaţă
TIC
– N-ai fost acasă?
– Nu. Mi-ai telefonat?
– Da. Ieri.
A
4. Înlocuiţi cuvântul mâine prin:
Helyettesítsétek a „mâine“ szót a következőkkel!
poimâine
luni 5. Puneţi la viitor literar:
marţi Tegyétek irodalmi jövő időbe:
joi
joia viitoare a. O să vin mâine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
săptămâna viitoare b. Am să-ţi scriu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
peste o săptămână
c. O să vă scriem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
deseară
d. N-are să ştie nimeni nimic. . . . . . . . . . . .
– Când poţi să vii? e. O să vedeţi un film bun. . . . . . . . . . . . . .
– O să vin mâine. f. Familia Popescu o să aibă musaf iri deseară.
.................................
g. N-o să-ţi dau nimic. . . . . . . . . . . . . . . . .
h. N-o să-ţi dea nimic. . . . . . . . . . . . . . . . .
122

6. Răspundeţi după model: Începutul acţiunii
Lecția 16
Válaszoljatok a példa alapján! A cselekvés kezdete
= Când ai început să înveţi?

a. De când înveţi româneşte? Acum două luni.
De două luni.
= Când ai început să faci sport?
CR
b. De când faci sport? Acum …
...........................
c. De când aştepţi?
OA
........................... 1 oct. 1 dec.
d. De când ţi-e rău?

de două luni fac sport
...........................
= acum două luni am început să
TIC
e. De când ştii? fac sport
...........................
f. – Cât timp stai în România? Durata acţiunii

A cselekvés időtartama
A
– Două luni.
g. Cât timp vei sta la munte? = Pentru cât timp mergi la munte?
Pentru …
...........................
h. Cât timp vei fi plecat? = Pentru cât timp pleci?

........................... Pentru …
i. Cât timp vei sta acasă? = Pentru cât timp ai venit acasă?
........................... Pentru …
j. – În cât timp termini?

– În câteva minute. Terminarea acţiunii
A cselekvés vége
k. În cât timp ai terminat?
peste zece zile
...........................
l. În cât timp vei termina?

25 aug. 5 sept.
...........................
123

Lecția 16
m. – Când termini? Lexic. Expresii

= Peste cât timp termini? parte (f) = rész
-ă-ţi
– În 5 septembrie egal, -ă, -i, -e = egyenlő
om, oameni (m) = ember
= Peste zece zile. moş, -i (m) = idős ember
n. – Când vii? a trece = átmegy, áthalad
CR
– La Crăciun. mână, mâini (f) = kéz
babă (f) = idős asszony
o. – Când pleci în vacanţă? -e
–… la fund = a fenekén, az alján
OA
Sinonime
Citiţi acum două snoave*:
Olvassatok el két adomát! moş (m) = bătrân (m)
TIC
babă (f) = bătrână (f)
se poate = e posibil
Părţi egale a zice = a spune
Un jandarm vede un moş că

trece cu o sticlă în mână.
A
– Ce ai în mână?
– O sticlă.
– Şi ce-i în sticlă?
– Vin.
– Pentru cine?
– Jumătate pentru mine,
jumătate pentru baba mea.
– Dă-mi mie jumătatea babei
dumitale.
– Nu se poate, domnule
jandarm, partea babei e la
fund…
* Snoava este o scurtă anecdotă populară.

Az adoma egy rövid népi anekdota.
124

Secret
Lecția 16
Lexic. Expresii
Un ţăran, cu un car plin cu saci, tras tare = hangosan
de nişte cai slabi şi obosiţi de drum, a auzi (φ) = hall
(aud)
ajunge la piaţă. încet = halkan
– Ce-ai în saci? întreabă cineva. ovăz = zab
Ţăranul vine mai aproape şi-i spune aşa = így; úgy; ilyen
CR
secret, -e (n) = titok
ceva la ureche. ţăran, -i (m) = paraszt
– Mai tare, că n-aud, zice omul. car, -e (n) = szekér
Ţăranul vine şi mai aproape şi-i spune plin, -ă, -i, -e = tele
sac, -i (m) = zsák
tot încet:
OA
a trage = húz
– Am ovăz, domnule! cal, cai (m) = ló
– Şi de ce spui aşa încet? slab, -ă, -i, -e = sovány
obosit, -ă, -i, -e = fáradt
– Ca să nu m-audă caii. drum, -uri (n) = út
ureche (f) = fül
TIC
-i
şi mai aproape = még közelebb
A
Antonime
plin, -ă, -i, -e ≠ gol, goală, goi, goale
slab, -ă, -i, -e ≠ gras, -ă, -i, -e
încet ≠ repede
încet ≠ tare
125

LECȚIA A ȘAPTESPREZECEA
Lecția 17
Lexic. Expresii
pantof, -i (m) = cipő
Ce vrei să-ţi cumperi? haină (f) = ruha
-e
confecţie (f) = készruha, konfekció
-i
încălţăminte (f) = lábbeli, cipő
• Vreau să-mi cumpăr pantofi.
CR
picior (n) = láb
• Vreau să-mi cumpăr haine. -oa-e
destul de mare = elég nagy
• Nu vreau să-mi cumpăr nimic. a purta (port) = hord
număr (n) = szám; méret
-e-e
OA
măsură (f) = méret
-i
lume (f) = az emberek
-i (mindenki)
a trăi (esc) = él
TIC
a (-şi) cumpăra (φ) = (magának) vásárol
a (-şi) face = (magának) csináltat
a (-şi) găsi (esc) = (magának) talál
a (-şi) lua = (magának) vesz
(îmi iau)
a (-şi) dori (esc) = (magának) kíván
Trăiesc pe picior mare!

A
Când îmi trebuie ceva, merg să fac
cumpărături: haine îmi cumpăr de
la confecţii, dar încălţăminte trebuie
să-mi fac la comandă pentru că am un
picior destul de mare. Port numărul
45 şi nu-mi găsesc pantofi pe măsură.
Toată lumea îmi spune că „trăiesc pe
picior mare“!
126

A. Pronumele personal în D şi pronumele reflexiv în D nu au toate
Lecția 17
formele identice. Comparaţi:
A személyes és a visszaható névmás részeshatározó esetű alakjai nem minden személyben
azonosak. Hasonlítsátok össze őket!
III I III I I I
(El) Mi- a cumpărat ceva. (Eu) Mi- am cumpărat ceva.
CR
$ $ $
mie ≠ el mie = eu
$ $
pron. pers. pron. refl.
OA
îmi îmi
îţi îţi
îi îşi
ne ne
TIC
vă vă
le îşi
1. Citiţi:
A
Olvassátok el! a-şi cumpăra (ceva)
(eu) îmi cumpăr o pălărie

(tu) îţi cumperi o pălărie
(el, ea) îşi cumpără o pălărie
(noi) ne cumpărăm pălării
(voi) vă cumpăraţi pălării
(ei, ele) îşi cumpără pălării
2. Puneţi la perfect compus, viitor şi conjunctiv, dacă e posibil:

Amennyiben lehetséges, tegyétek az alábbi mondatokat összetett múlt időbe, jövő időbe
és kötőmódba!
a. Îmi cumpăr o rochie. ≠ .....................................

b. Îmi iau un palton. ≠ .....................................
c. Îmi doresc o maşină. ≠ .....................................
d. Nu-mi doresc nimic. ≠ .....................................
127

Nu haina face pe om!
Lecția 17
Lexic. Expresii
În limba română se spune: a-şi aminti (esc),
a-şi aduce aminte
(îmi amintesc) = emlékezik
• haină (îmi aduc aminte)
Nu haina face pe om! a-şi imagina (ez),
Îşi dă şi haina de pe el! a-şi închipui (φ)
CR
(îmi imaginez) = elképzel
(îmi închipui)
• cămaşă cămaşă (f) = ing
I-a luat şi cămaşa de pe el. -ăşi
a scoate (scot) = kivesz
N-are pe unde să scoată
OA
cap, capete (n) = fej
cămaşa. căciulă (f) = sapka
-i
muscă (f) = légy
• căciulă -şte
La aşa cap, aşa căciulă. stăpân, -i (m) = gazda
TIC
E cu musca pe căciulă. (pentru) că = mert
gură (f) = száj
Asta-i altă căciulă. -i
fustă (f) = szoknya
-e
• cojoc vânător, -i (m) = vadász
Am ac de cojocul lui!
A
pantalon, -i (m) = nadrág
cojoc (n) = szűr
-oa-e
• papuc ac, -e (n) = tű
a fi sub papuc cizmă (f) = csizma
a da papucii cuiva -e
prost, proastă,
proşti, proaste = balga, tudatlan
• cizmă mănuşă (f) = kesztyű
Prost ca o cizmă. -i
a arunca (φ) = dob
a ridica (φ) = felvesz
• mănuşă a se purta (φ) = viselkedik
a arunca mănuşa (mă port)
a ridica mănuşa a pierde = elveszít
vreme (f) = idő
a se purta cu mănuşi cu cineva -uri
fular, -e (n) = sál
temă (f) = feladat
Antonime -e
a pierde ≠ a găsi (esc)

a arunca (φ) ≠ a ridica (φ)
prost, -ă, -i, -e ≠ inteligent, -ă, -i, -e
128

B. Verbe ca:
Lecția 17
a-şi aminti(esc), a-şi aduce aminte,
Az olyan igéket, mint: a-şi imagina(ez), a-şi închipui (φ) …
„se conjugă“ cu pronume reflexiv în cazul D. Încercaţi singuri!

Részeshatározó esetben álló visszaható névmással ragozzuk. Próbáljatok önállóan dolgozni!
CR
3. Puneţi la perfect compus:
Tegyétek az igéket befejezett összetett múlt időbe!
a. Nu-mi amintesc nimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
b. Ce-ţi închipui, că plec? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Nu ne cumpărăm nimic de aici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Nu vă amintiţi de Ion? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Maria nu-şi aduce aminte de voi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TIC
f. Ei nu-şi imaginează ce frumos e aici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g. Cum vă închipuiţi România? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
C. Pronumele (personale sau reflexive) în dativ au uneori sens posesiv.
A részeshatározó esetű névmásoknak (személyes vagy visszaható) néha birtokos jelen-
tésük, tartalmuk van.
(refl.) Îşi dă şi haina de pe el. (= haina lui)

(pers.) I-a luat şi cămaşa de pe el. (= cămaşa lui)
D. Adjectivul posesiv are formele:

A birtokos névmás alakjai:
fratele meu tău său nostru vostru lor

sora mea ta sa noastră voastră lor
fraţii mei tăi săi noştri voştri lor
surorile mele tale sale noastre voastre lor
$
= lui fratele lui, sora lui…
ei fratele ei, sora ei…
129

V-aţi pierdut ceva?
Lecția 17
Dacă ne pierdem ceva (un obiect personal), spunem:
• Mi-am pierdut portmoneul

Nu mi-am găsit cartela telefonică
banii
CR
un cercel /cercelul
un inel / inelul
un colier / colierul
OA
Dacă e ceva defect, rupt, spart, spunem:
• Mi-e defect telefonul = Telefonul meu e defect.

(= îmi este defect) frigiderul
TIC
calculatorul
interfonul
aragazul
WC-ul
A
• Mi-e defectă soneria
(= îmi este defectă) discheta
priza
tableta
• Mi-s stricate/defecte toate dischetele

(= îmi sunt stricate …) toate prizele
• Mi-s rupţi pantalonii!

(= îmi sunt rupţi) ciorapii!
Atenţie, însă:
Nu vă pierdeţi capul!
Sinonime Omonime
temă = feladat
defect, -ă, -i, -e = stricat, -ă, -i, -e
temă = téma, tárgy
130

4. Completaţi:
Lecția 17
Egészítsétek ki!
(eu) Îmi spăl cămaşa. = (cămaşa mea)

(tu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămaşa. (cămaşa ta)
(el) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămaşa (cămaşa sa, cămaşa lui)
(noi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămăşile. (cămăşile noastre)
CR
(voi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămăşile. (cămăşile voastre)
(ei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămăşile. (cămăşile lor)
OA
5. Explicaţi:
Magyarázzátok meg!
a. Îţi spăl cămaşa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TIC
b. Îmi speli cămaşa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Mi-am pierdut o mănuşă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. V-aţi găsit ochelarii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Maria îşi caută papucii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f. Maria îmi caută papucii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
6. Conjugaţi:
Ragozzátok!
a. Îmi place să merg singur prin oraş.

b. Îmi fac singur cumpărăturile.
c. Nu-mi permit să pierd vremea.
d. Îmi place să-mi spăl singură lucrurile.
e. Vreau să-mi cumpăr ceva.
f. Mi-am pierdut fularul.
g. Nu mi-am făcut tema.
h. De obicei, când îmi caut ochelarii, sunt . . . . . . . . . . . . . pe nas!
7. Faceţi o compunere pe tema:

Írjatok fogalmazást az egyik témakörből!
a. Ţi-ai cumpărat ceva astăzi? Ce? De unde?

b. Cine îţi face temele de obicei?
131

LECȚIA A OPTSPREZECEA
Lecția 18
Lexic. Expresii
a aştepta (φ) = vár
Ce aştepţi? secretar, -i (m) = titkár
secretară (f) = titkárnő
-e
• Aştept un autobuz.
CR
• Aştept autobuzul.
OA
• Aştept să vină Ana.
TIC
• Nu aştept nimic.
A
Pe cine aştepţi?
• Aştept un prieten.
• Îl aştept pe prietenul meu.
• Aştept o prietenă.
• O aştept pe prietena mea.
• Nu aştept pe nimeni.
132

A. Acuzativul.
Lecția 18
A tárgyeset.
În limba română, acuzativul se foloseşte după verbe ca:

A román nyelvben tárgyesetet használunk az alábbi igék után:
a aştepta, a căuta, a găsi, a invita, a chema, a vedea, a ruga, a întreba …
CR
Substantivele nu au formă specială pentru acuzativ. Excepţie: când substan-
tivul este o persoană anume (precizată), va fi precedat de pe şi dublat de
pronume. (Îl aştept pe Mihai.)
A főneveknek nincs kimondottan tárgyesetű alakjuk. Kivétel: ha a főnév egy konkrét személy,
OA
akkor megelőzi a pe elöljárószó, és megkettőzi a névmás. (Îl aştept pe Mihai.)
1.
– Ce aştepţi? autobuzul metroul
TIC
– Autobuzul? tramvaiul troleibuzul
El aşteaptă autobuzul. taxiul trenul
2.
A
– Aştepţi un prieten? (loc) unde?
– Nu, o prietenă. Am pus cartea pe masă.
un prieten / o prietenă pe
un băiat / o fată
un bărbat / o femeie (compl. dir.) pe cine?
nişte prieteni / nişte prietene Îl aştept pe Mihai.
3.
– Pe cine aştepţi? pe Mihai; pe Radu;
– Pe Mihai? pe profesorul de română;
El îl aşteaptă pe Mihai. pe secretar; pe tata; pe fratele său
4.
pe Irina; pe Rodica;
– Aştepţi pe cineva?
pe profesoara de română;
– Da, pe Irina.
pe secretară; pe mama;
El o aşteaptă pe Irina.
pe sora sa.
133

Nu-mi place să aştept…
Lecția 18
şi totuşi… Lexic. Expresii

totuşi = mégis
de când? = mióta?
X: Aştepţi pe cineva? ci = hanem
Y: Aştept pe cineva. a iubi (esc) = szeret
X: E… secret? nici = nem, sem; se
ghici! = találd ki!
CR
Y: Nu,… e Kati. a duce = visz
X: Ah! a conduce = vezet
Y: Mda… atunci = akkor
interes, -e (n) = érdek
X: De când…? fes, -uri (n) = fez
Y: De câteva minute.
OA
X: Nu te întreb de când o aştepţi, ci
de când o iubeşti…
Y: N-o iubesc. Şi nici nu-mi place Antonime
să aştept fete sau autobuze.
TIC
X: Atunci de ce mai stai? a iubi (esc) ≠ a urî (ăsc)
a duce ≠ a aduce
Y: Ghici! interes (n) ≠ dezinteres (n)
X: A! Te duce mama ei cu maşina!
A
Proverb:
Interesul poartă fesul!
134

B. Pronumele personal la acuzativ are formele:
Lecția 18
A személyes névmás alakjai tárgyesetben:
Pe cine?
Maria mă aşteaptă. Maria m- a aşteptat. Pe mine.
te te- a aşteptat. Pe tine.
îl l- a aşteptat. Pe el.
CR
o a aşteptat -o Pe ea.
ne ne- a aşteptat. Pe noi.
vă v- a aşteptat. Pe voi.
îi i- a aşteptat. Pe ei.
OA
le le- a aşteptat. Pe ele.
$
forme atone forme tonice
hangsúlytalan alakok hangsúlyos alakok
TIC
5. Pe mine mă aşteaptă, nu pe Radu.
pe mine / mă
A
pe tine / te
pe el / îl
pe ea / o
pe noi / ne
pe voi / vă
pe ei / îi
pe ele / le
6. Transformaţi după model: C. a putea + conjuctiv

Alakítsátok át a mondatokat a példa alapján! = a putea + infinitiv
a. Poţi să mă conduci? ≠ Mă poţi conduce?

b. Poţi să mă aştepţi? ≠ ..................................
c Poţi să mă cauţi? ≠ ..................................
d. Poţi să mă chemi? ≠ ..................................
e. Nu poţi să mă întrebi? ≠ ..................................
f. Poţi să mă duci cu maşina? ≠ ..................................
135

Lecția 18
Puneţi textul în discurs indirect. Folosiţi:
Tegyétek a szöveget közvetett beszédbe. Használjátok a következő igéket:
a întreba, a ruga + Ac
a spune, a zice
a răspunde +D }
CR
a explica
OA
TIC
A
Lexic
dacă = ha
că = hogy
X îl întreabă pe Y dacă aşteaptă
pe cineva. Y îi răspunde că…
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
136

7. Completaţi:
Lecția 18
(Ea) mă duce cu maşina ei.

(El) mă duce cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(Ele) mă duc cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(Ei) mă duc cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CR
(Eu) te duc cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(Tu) mă duci cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(Noi) îi ducem cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA
(Voi) le duceţi cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8. Răspundeţi:
Válaszoljatok!
TIC
Pe cine vă place să duceţi
cu maşina şi pe cine nu?
9. Puneţi în discurs direct:
A
Tegyétek közvetlen beszédbe!
… Jandarmul l-a întrebat pe moş ce are în mână. Moşul i-a răspuns că are o
sticlă. Jandarmul l-a întrebat apoi ce este în sticlă, iar moşul i-a răspuns că e
vin. Jandarmul a vrut să ştie pentru cine este vinul, iar moşul i-a explicat că
jumătate este pentru el, iar cealaltă jumătate pentru baba lui. Atunci jandar-
mul i-a cerut moşului să-i dea lui jumătatea babei, dar moşul i-a zis că nu se
poate, pentru că partea babei e la fundul sticlei.
(v. Părţi egale, p. 124.)
C. Numeralul ordinal
A sorszámnév
m. f.
întâi întâi
al doilea a doua
al treilea … a treia …
… al zecelea … a zecea
Ex.: Am ocupat locul întâi, nu al doilea.

Vă rog un bilet clasa întâi, nu a doua.
137

Lecția 18
Să călătorim ca… Eugen Ionescu:
Agenţia de voiaj
Funcţionarul, Clientul, Soţia
C: Bună ziua, domnule. Aş vrea două bilete de tren, unu pentru mine, şi
unu pentru soţia mea.
CR
F: Sigur, domnule. Vă pot vinde sute şi sute de bilete de tren. Clasa întâi?
Clasa a doua? Cuşete? Sau să vă rezerv două bilete la vagon de dormit?
C: Clasa întâi, da, la vagon de dormit. Vrem să mergem la Cannes, cu
expresul de poimâine.
OA
F: A! Pentru Cannes! Ştiţi, în general pot să vă dau bilete, oricâte vreţi,
pentru orice direcţie. Dar dacă precizaţi destinaţia, data şi trenul pe
care doriţi să-l luaţi, lucrurile se complică.
C: Mă surprinde ce spuneţi, domnule. Doar sunt trenuri destule în Franţa.
TIC
Este unul şi pentru Cannes. L-am luat chiar eu.
F: Poate că l-aţi luat acum douăzeci sau treizeci de ani, în tinereţe. Eu nu
zic că nu sunt trenuri, ci că sunt pline, că nu mai avem locuri.
C: Pot pleca săptămâna viitoare.
F: Totul e ocupat.
A
C: Cum se poate? Peste trei săptămâni, atunci…
F: Totul e ocupat.
C: Peste şase săptămâni.
F: Totul e ocupat.
(v. p. 140)
138

D. Reluarea complementului direct
Lecția 18
A tárgy kétszeres kifejezése
Ex. Trenul pe care doriţi să-l luaţi e plin.

Femeia pe care o duceţi e soţia dv.?
Munţii pe care îi traversaţi sunt Munţii Făgăraş?
Locurile pe care le avem sunt la fereastră.
CR
10. Completaţi cu pronumele potrivit: îl, o, îi, le
Egészítsétek ki a megfelelő névmással!
OA
a. Care e trenul pe care . . . . . . . . . luăm?
b. Care e cabana pe care . . . . . . . . . căutăm?
c. Aceasta e domnişoara pe care . . . . . . . . . iubesc.
TIC
d. Acesta e taxiul pe care . . . . . . . . . aşteptăm.
e. Biletele pe care vreau să . . . . . . . . . cumpăr sunt ieftine.
f. Oraşele pe care . . . . . . . . . vom vizita sunt Craiova şi Iaşi?
g. Pe care struguri . . . . . . . . . doriţi?
h. Pe care tren . . . . . . . . . luaţi?
A
E. tot, toată, toţi, toate + subst. art. hot.
Ex.: tot autocarul
toată călătoria
toţi călătorii
toate biletele
F. Diateza pasivă
A szenvedő ige szerkezete, ragozása
verbul a fi + Participiu acordat + de (către)…
Ex.: El este aşteptat de (către) colegi. Ea este aşteptată de colegi.

Ei sunt aşteptaţi de colegi. Ele sunt aşteptate de colegi.
Toate locurile sunt vândute pe 10 ani înainte.
Totul e ocupat.
139

Lecția 18
C: Da’ ce? Toată lumea se duce la Nisa?
F: Nu neapărat.
C: Nu-i nimic. Daţi-mi atunci două bilete pentru Bayonne.
F: Totul e ocupat, până anul viitor. Vedeţi, deci, domnule, că nu toată
lumea merge la Nisa.
C: Atunci daţi-mi două bilete pentru trenul care merge la Chamonix…
F: Nu mai avem locuri până în anul 2027.
CR
C: Pentru Strasbourg, atunci…
F: Ocupat.
C: Pentru Orléans, Lyon, Toulouse, Avignon, Lille…
F: Toate locurile sunt vândute pe 10 ani înainte.
OA
C: Daţi-mi atunci două bilete de avion.
F: Nu mai avem niciun loc pentru niciun avion.
C: Atunci pot închiria o maşină, cu sau fără şofer?
F: Toate permisele de conducere au fost anulate, pentru a evita
TIC
aglomeraţia pe şosele.
C: Atunci daţi-mi împrumut doi cai.
F: Nu mai avem cai.
C: (soţiei sale): Draga mea, vrei să mergem pe jos până la Nisa?
S: Sigur, dragă. Când eu voi fi obosită, tu mă vei lua pe umeri. Şi invers.
A
C: Da. Daţi-mi, vă rog, domnule, două bilete de mers pe jos până la Nisa…
(după Eugen Ionescu)
140

Lecția 18
11. Toate locurile sunt vândute.
sunt; au fost; vor fi; pot fi; trebuie să fie.
12. Toate permisele au fost anulate.
CR
toate permisele / anulate
toate biletele / plătite
toţi călătorii / anunţaţi
toţi caii / împrumutaţi
toate maşinile / închiriate
OA
13. Niciun bilet nu a fost eliberat.
Nicio legitimaţie nu a fost eliberată.
TIC
.......... turist nu a fost dezamăgit.
.......... maşină nu a fost închiriată.
.......... şofer nu a fost angajat.
.......... doamnă nu a fost invitată.
A
14. Completaţi cu un verb potrivit după model:
Egészítsétek ki a mondatokat egy megfelelő igével a példa alapján!
a. Pentru a evita aglomeraţia, permisele au fost anulate.
b. Pentru . . . . . . . . . . în România, putem lua trenul sau maşina mică, dar
e preferabil cu autocarul.
c. Ce tren trebuie să iau pentru . . . . . . . . . . la Constanţa?
15. Puneţi, dacă se poate, la perfect compus, viitor şi conjunctiv:

Amennyiben lehetséges, tegyétek az igéket befejezett múlt időbe, jövő időbe és kötő-
módba!
a. Sunt aşteptată la ora 5.

b. Casa aceasta este bine construită.
c. Cartea aceasta este citită de public.
d. Ziarele de ieri au fost foarte cerute.
e. Sunteţi neinformat!
141

LECȚIA A NOUĂSPREZECEA
Lecția 19
Lexic. Expresii
a se trezi (esc) = felébred
(mă trezesc)
• La ce oră te trezeşti dimineaţa? a se scula (φ) = felkel
(mă scol)
a se spăla (φ) = megmosakodik
(mă spăl)
CR
a se pieptăna (φ) = megfésülködik
(mă pieptăn)
a se îmbrăca (φ) = felöltözik
(mă îmbrac)
a se încălţa (φ) = felveszi a cipőt
OA
(mă încalţ)
a se duce = megy
(mă duc)
a se aşeza (φ) = leül
(mă aşez)
a se întoarce = visszamegy
TIC
(mă întorc)
a se culca (φ) = lefekszik
(mă culc)
• Când te scoli din pat? a se grăbi (esc) = siet
(mă grăbesc)
a se gândi (esc) = gondol valamire
A
(mă gândesc)
• Te speli, te piepteni, te îmbraci, a se consulta (φ) = kikéri valakinek
şi te încalţi imediat? (mă consult) a véleményét
• La ce oră te duci la şcoală?

Antonime
a se trezi (esc) ≠ a adormi (φ)
• La ce oră te întorci? La ce oră te a se scula (φ) ≠ a se culca (φ)
culci seara? a se îmbrăca (φ) ≠ a se dezbrăca (φ)
a se aşeza (φ) ≠ a se ridica (φ)
a pleca (φ) ≠ a se întoarce
142

A. Pronumele personale în acuzativ şi pronumele reflexive în acuzativ nu
Lecția 19
au toate formele identice:
A személyes és a visszaható névmás tárgyesetű alakjai nem minden személyben azonosak:
mă mă
te te
îl, o se
CR
ne ne
vă vă
îi,le se
$ $
pronume personal pronume reflexiv
OA
személyes névmás visszaható névmás
Comparaţi:
Hasonlítsátok össze!
TIC
Pe mine mă trezeşte ceasul. (pron. pers. Ac.)
Eu mă trezesc singur. (pron. refl. Ac.)
a se trezi
eu mă trezesc m- am trezit o să mă trezesc mă voi trezi
A
tu te trezeşti teai trezit o să te trezeşti te vei trezi
el, ea se trezeşte s- a trezit o să se trezească se va trezi
noi ne trezim neam trezit o să ne trezim ene vom trezi
voi vă treziţi v- aţi trezit o să vă treziţi vă veţi trezi
ei, ele se trezesc s- au trezit o să se trezească se vor trezi
1. Conjugaţi la prezent, perfect compus şi viitor verbele:

Ragozzátok az igéket jelen időben, befejezett, összetett múlt időben és jövő időben’
a se scula, a se spăla, a se pieptăna, a se îmbrăca, a se încălţa,

a se aşeza, a se duce, a se întoarce, a se culca.
2. Conjugaţi:
Ragozzátok!
d. Am vrut să mă culc, dar n-am putut.
a. Nu-mi place să mă grăbesc. e. Doresc să mă consult cu cineva.
b. Vreau să mă gândesc puţin. f. Mă voi aşeza la masa de lângă fereastră.
c. Trebuie să mă duc undeva. g. O să mă îmbrac pentru teatru.
143

Îmi încep ziua cu o cafea
Lecția 19
Lexic. Expresii
Dimineaţa mă trezeşte deşteptătorul. deşteptător (n) = ébresztőóra
Trebuie să sune mai mult şi foarte -oa-e
aproape de mine ca să-l aud. Sunt un ca să = azért hogy…
somnoros, -ă, -i, -e = álomszuszék
mare somnoros. după ce = miután
După ce în sfârşit mă scol, întâi în sfârşit = végül, végre
CR
îmi beau cafeaua ca să mă trezesc de întâi = először
de tot = teljesen
tot, mănânc, şi numai după aceea mă numai = csak
duc în baie să mă spăl şi să mă îmbrac. după aceea = azután
Când maşina lui tata e stricată şi baie, băi (f) = fürdőszoba
OA
stricat, -ă, -i, -e = elromlott,
trebuie să merg pe jos sau cu metroul, működésképtelen
întârzii totdeauna. Dar nu îmi mai a întârzia (i) = késik
spune nimeni nimic. S-au plictisit de (întârzii)
(în)totdeauna = mindig
mine. a (se) cunoaşte = (meg)ismer
TIC
S-a plictisit şi directorul! (cunosc)
a se plictisi (esc) = unatkozik
director, -i (m) = igazgató
punctual, -ă, -i, -e = pontos
A
Temă:
Feladat:
Puneţi textul la alte persoane:

Változtassátok meg a szövegben a cselekvő
személyét!
(el, ea, ei, tu, voi, noi)
144

Lecția 19
B. după + substantiv, pronume Ex. După mâncare mă culc.
főnév, névmás
după ce + verb1 + verb2 După ce mănânc, mă culc.

verb1 după aceea verb2 Întâi mănânc şi după aceea
mă culc.
CR
C. Infinitivul lung
A főnévi igenév hosszú alakja
a mânca mâncare a se închide închidere
a pleca plecare a traduce traducere
OA
a dicta dictare a veni venire
a întreba întrebare a sosi sosire
a intra intrare a ieşi ieşire
a cădea cădere a (se) pregăti pregătire
înainte de mâncare ≠ după mâncare
TIC
înainte de cină ≠ după cină
A
a. Ce faci dimineaţa înainte de plecare?
b. Ce fel de cafea bei: neagră sau cu lapte?
c. Eşti întotdeauna punctual la şcoală?
d. Ce obişnuiţi să faceţi după cină?
D. Verbe cu particularităţi fonetice:
Igék egyedi fonetikai sajátosságokkal:
a întârzia (i) a tăia (φ) a sui (φ) a se bâlbâi (φ)
întârzii tai sui mă bâlbâi
întârzii tai sui te bâlbâi
întârzie taie suie se bâlbâie
întârziem tăiem suim ne bâlbâim
întârziaţi tăiaţi suiţi vă bâlbâiţi
întârzie taie suie se bâlbâie
a se aproia a încuia a turui a cârâi
a descuia a hurui a hârâi
a înmuia a bubui a mârâi
a moţăi
145

Lecția 19
METEO
Lexic, expresii
vreme (f) = időjárás
Joi: răcoare (f) = hűvös idő, lehűlés
răcoros, -ă, -i, -e = hűvös
cer (n) = égbolt
Vremea va fi răcorasă. Cerul va pre- a prezenta = bemutat
zenta înnorări accentuate în centrul, (prezint)
CR
sudul și estul țării, unde vor cădea nor, -i (m) = felhő
înnorare (f) = felhősödés
ploi locale ce pot avea și caracter de -ări
aversă. În celelalte regiuni, cerul va accentuat, -ă, -i, -e = fokozott, erőteljes
fi variabil, iar ploile cu totul izolate. sud = dél
OA
est = kelet
Vântul va sufla slab și moderat, cu a cădea = esik
unele intensificări la munte și pe (cad)
Litoral. Temperaturile maxime vor ploaie, ploi (f) = eső
local, -ă, -i, -e = helyi
fi cuprinse între 16 °C și 26 °C, cele aversă (f) = zápor
TIC
mai ridicate în vest, iar cele minime, -e
între 6 °C și 16 °C. Dimineața, în zo- celălalt, cealaltă,
ceilalţi, celelalte = másik
nele joase și la munte, vor fi condiții regiune (f) = vidék, táj
de ceață. -i
variabil, -ă, -i, -e = változékony
A
cu totul = teljesen
izolat, -ă, -i, -e = elszigetelt,
Vineri: szórványos
vânt, -uri (n) = szél
a sufla (u) (suflu) = fúj
Vrenea va fi răcoroasă. Cerul va fi mai slab = gyengén
mult noros și, temporar, se vor sem- unii, unele = egyesek
nala averse de ploaie. Vântul va sufla intensificare (f) = élénkülés, erősödés
-ări
slab până la moderat. Temperatura litoral (n) = tengerpart
maximă va fi în jur de 23 °C, iar cea temperatură (f) = hőmérséklet
minimă, între 13 °C și 14 °C. -i
maxim, -ă, -i, -e = maximum
a cuprinde = tartalmaz, magába
foglal
°C = Celsius-fok
ridicat, -ă, -i, -e = magas
zonă (f) = terület
-e
ceaţă, ceţuri (f) = köd
146

Lecția 19
subst. adj.
E. nor noros, noroasă, noroşi, noroase -os

ploaie ploios
ceaţă ceţos
cald călduros
frig friguros
CR
ger geros
răcoare răcoros
munte muntos
deal deluros
OA
mâl mâlos
F. Verbe meteorologice:
Időjárással kapcsolatos igék:
TIC
subst. verb
nor a (se) înnora în- Se înnorează.

senin a (se) însenina Se înseninează.
A
seară a (se) însera Se înserează.
cald a (se) încălzi Se încălzeşte.
Dar: frig a se face frig Se face frig.

noapte a se face noapte Se face noapte.
ceaţă a se lăsa ceaţa Se lasă ceaţa.
a se ridica ceaţa Se ridică ceaţa
vară a se face vară Se face vară.
iarnă a se face iarnă Se face iarnă
Sau: Vin nori, ploi. Plouă.

Vine seara/frigul/vara/zăpada. Ninge.
Iese soarele, luna… E soare.
Ies stelele. Sunt stele.
Sunt 7 grade. E frig.
Sunt –10 grade. (= E minus 10) E ger.
Sunt 32 de grade. E foarte cald. E caniculă.
147

Depinde de vreme…
Lecția 19
Lexic, expresii
– Ce vă place să faceţi în fiecare a merge la ştrand = megy a strandra
anotimp? a înota (φ) = úszik
a juca (φ) = játszik
(joc)
a. Primăvara, îmi place să mă grădină (f) = kert
plimb, să văd cum înverzesc şi -i
CR
a culege = szed
înfloresc pomii, să ascult cânte- a ninge (imps.) = havazik
cul păsărilor… (ninge)
a merge la săniuş = szánkózik
a patina (ez) = korcsolyázik
OA
a schia (ez) = síel
om, oameni (m) = ember
om de zăpadă = hóember
bulgăre (m) = hógolyó
-i
a se bulgări (esc) = hógolyózik
TIC
verde, verzi = zöld
a înverzi (esc) = zöldül
floare, flori (f) = virág
a înflori (esc) = virágzik
b. Vara, îmi place să merg la ştrand, cântec, -e (n) = dal, ének
pasăre (f) = madár
să înot, să stau la soare, să joc
A
-ă -i
fotbal, să merg cu bicicleta, …
d. Iarna, când ninge, îmi place

să merg la săniuş, îmi place să
c. Toamna, îmi place să stau în patinez, să schiez, să fac oameni
grădini, să culeg şi să mănânc de zăpadă, să mă bulgăresc, …
fructe…
148

5. Să „traducem“ buletinul meteo de la p. 146 în limbaj obişnuit:
Lecția 19
Alakítsuk át köznyelvre a 146. oldalon található időjárás-jelentést!
Vremea va fi răcoroasă. Va fi răcoare.
Vremea va fi călduroasă. Va fi cald (căldură).
Vremea va fi friguroasă. ..............................
Vremea va fi ceţoasă. ..............................
..............................
CR
Vremea va fi geroasă.
Vremea va fi noroasă. Vor fi nori.
Vremea va fi ploioasă. ..............................
Cerul va prezenta înnorări. Se va înnora.
Va ploua.
OA
Vor cădea ploi.
Se vor semnala averse de ploaie. Va ploua (puţin).
Vântul va sufla slab la Va fi puţin vânt,
moderat, cu unele intensificări. Vântul va sufla mai tare.
TIC
Temperaturile vor fi ridicate. Va fi cald.
Temperaturile vor fi joase. Va fi rece.
Vor fi condiţii de ceaţă. Probabil va fi ceaţă.
Ploile vor fi izolate. Va ploua pe ici pe colo.
A
G. Genitivul are forma identică cu Dativul, dar sens posesiv, în general.
A főnév birtokos esetű alakja megegyezik a részeshatározó esetével, de általában, birtokos jelentésű.
– în centrul (ţara) în centrul ţării
– în sudul (Moldova) ..............................
– în nordul (Transilvania) ..............................
– în estul (Oltenia) ..............................
– în vestul (Maramureşul) ..............................
6. Întrebaţi şi răspundeţi ca în model.
Kérdezzetek és válaszoljatok a példa alapján!
a. Fiului meu îi e foame. – Cui? – Lui?
b. Vă place în România? .............. ..............
c. Vă văd când plecaţi de acasă. .............. ..............
d. Vă dau bani. .............. ..............
e. Îmi plac telefoanele mobile. .............. ..............
f. Vă chem la telefon mâine. .............. ..............
g. Nu-i spun nimic. .............. ..............
h. Îi văd când pleacă de acasă. .............. ..............
149

LECȚIA DOUĂZECEA
Lecția 20
Nu fumaţi aici, vă rog!
Fumaţi, dacă doriţi!
CR
Nu fuma aici, te rog!
OA
Fumează, dacă vrei!
TIC
A
150

A. La modul imperativ, verbul are 4 forme: persoana a II-a singular (tu) şi
Lecția 20
plural (voi) afirmativ şi negativ.
Felszólító módban az igének csak négy alakja van: egyes (tu) és többes szám (voi) II. sze-
mélyű állító és tagadó forma.
a. La plural (voi), formele sunt identice cu cele de la indicativ prezent.

Atenţie la locul pronumelui!
CR
A többes számú alakok megegyeznek a kijelentő mód jelen idejűekkel. Figyeljünk a névmás
helyére!
Indicativ prezent Imperativ (afirmativ) Imperativ (negativ)
OA
voi intraţi Intraţi! Nu intraţi!
voi faceţi Faceţi! Nu faceţi!
voi îmi daţi Daţi-mi! Nu-mi daţi!
voi îl aşteptaţi Aşteptaţi-l! Nu-l aşteptaţi!
TIC
voi vă grăbiţi Grăbiţi-vă! Nu vă grăbiţi!
voi vă cumpăraţi Cumpăraţi-vă! Nu vă cumpăraţi!
b. La singular (tu), forma negativă = nu + infinitiv
A
egyes szám (tu), tagadó forma
Infinitiv Imperativ
a intra Nu intra! – pronume Nu mă aştepta!

a tăcea Nu tăcea! névmással Nu -mi scrie!
a face Nu face! Nu te grăbi!
a dormi Nu dormi! Nu -ţi cumpăra!
a coborî Nu coborî!
c. Forma afirmativă la singular (tu) este identică cu persoana a II-a (tu) sau
cu persoana a III-a (el) de la indicativ prezent, astfel:
Az állító forma egyes számban megegyezik a II. (tu) vagy a III. (el) személy kijelentő mód
jelen idejű alakjával.
151

Lecția 20
Ce este „Alege-ţi drumul!“?
CR
Un program de dezvoltare a învăţă-
mântului profesional şi tehnic care
îţi oferă posibilitatea de a te califica
într-o meserie încă de pe băncile şcolii
OA
şi de a obţine astfel mai repede un loc
de muncă plătit.
Cum se desfăşoară
TIC
programul
Poţi să optezi pentru una

dintre calificările oferite, după care:
• vei semna un contract de pregătire,
A
atât cu şcoala, cât şi cu angajatorul
selectat;
• formarea profesională va avea o
durată de trei ani şi te va iniţia prin
stagii de practică în tainele meseriei
alese.
Cine se poate înscrie în

program
Elevii claselor a VIII-a, cu

obligaţia de a promova clasa a VIII-a,
absolvenţii clasei a VIII-a din seriile
anterioare anului şcolar 2013–2014 şi
elevii din învăţământul special care
finalizează învăţământul secundar in-
ferior, cu respectarea reglementărilor
în vigoare.
152

Lecția 20
Indicativ Imperativ Indicativ Imperativ Excepţii
I. a intra a fuma Kivételek
intru fumez
intri Intră! fumezi Fumează!
(el) intră fumează
II. a tăcea
tac
CR
(tu) taci Taci!
III. a deschide a face – Fă!
deschid a duce – Du!
deschizi Deschide! a zice – Zi!
(el) deschide a merge – Mergi!
OA
a trece – Treci!
a plânge – Plângi!
a râde – Râzi!
IV. a fugi a vorbi a veni – Vino!
fug vorbesc
TIC
(tu) fugi Fugi! vorbeşti Vorbeşte!
vorbeşte
a coborî a hotărî
cobor hotărăsc
cobori Coboară! hotărăşti Hotărăşte!
A
(el) coboară hotărăşte
Verbele neregulate au imperativul:

A rendhagyó igék felszólító alakjai:
a fi Fii! Nu fi! Fiţi! Nu fiţi!

a avea Ai! Nu avea! Aveţi! Nu aveţi!
a bea Bea! Nu bea! Beţi! Nu beţi!
a sta Stai! Nu sta! Staţi! Nu staţi!
a da Dă! Nu da! Daţi! Nu daţi!
a lua Ia! Nu lua! Luaţi! Nu luaţi!
a mânca Mănâncă! Nu mânca! Mâncaţi! Nu mâncaţi!
Pentru celelalte persoane, se folosesc forme de conjunctiv cu valoare de imperativ!

A többi személyben a kötőmód felszólító értékű alakjait használjuk!
Ex.: (eu) Să merg!
(el, ea, ei, ele) Să meargă!
(noi) Să mergem!
Pentru persoana a II-a, conjunctivul reprezintă o formă imperativă atenuată!
A II. személy esetében a kötőmódban álló alak gyengébb felszólító értékkel bír!
Fă! = Să faci! Faceţi! = Să faceţi!
Dă-mi! = Să-mi dai! Daţi-mi! = Să-mi daţi!
153

Mai pune un tacâm!
Lecția 20
Lexic. Expresii
Fiica domnului şi a doamnei Ionescu îngrijorat, -ă, -i, -e = aggódó
n-a venit acasă. E 10 seara. Şi domnul a stinge = elolt
vreo = körülbelül
şi doamna Ionescu sunt îngrijoraţi. a răspunde = válaszol
Stau la masă şi aşteaptă: sonerie (f) = csengő
-i
CR
tacâm, -uri (n) = teríték
Dna I.: Să mâncăm, o să vină şi ea… oaspete (m) = vendég
Ia puţină salată… Şi peşte… -ţi
Dl. I.: Ia-ţi tu întâi! Abia mi-am în- a munci (esc) = dolgozik
a privi (esc) = néz
ceput ţigara.
OA
a depăşi (esc) = felülmúlja,
Dna I.: Stinge-o şi mănâncă, ai mai meghalad
fumat vreo două. Fumează mai
puţin!
Dl. I.: Mai taci!
TIC
Dna I.: Dă-mi sarea şi piperul, te rog. Sinonime
… Mersi. puţin, -ă, -e, -i = un pic de
întâi = prima dată
Sună telefonul. mersi! = mulţumesc!
a se duce = a merge
A
Dna I.: Răspunde tu! a veni înapoi = a se întoarce
oaspete (m) = musafir (m)
Dl. I.: Nu, du-te tu! Sau nu te duce!
Sună soneria.
Dl. I.: Mă duc eu… Bună seara…
(Vine înapoi.) Mai pune, dragă, un
tacâm în plus… Nu e singură, e cu
un oaspete!
154

1. Daţi exemple, după
Lecția 20
modelele: Lexic
a pregăti (esc) = előkészít
a se apropia (i) = közeledik
a. Dacă puteţi să aşteptaţi, aşteptaţi, a contrazice = ellentmond
vă rog! (a aştepta, a sta, a tăcea, a a urî (ăsc) = gyűlöl
a urca (φ) = felmegy
face, a merge, a vorbi, a hotărî) a tăia (φ) = elvág
CR
b. Dacă nu puteţi să aşteptaţi, nu (tai)
aşteptaţi! (a aştepta, a sta, a tăcea, a sui (φ) = felmászik
(sui)
a face, a merge, a vorbi, a coborî, a încuia (φ) = kulccsal bezár
a hotărî) a descuia (φ) = kinyit
OA
c. Dacă puteţi să mă aşteptaţi, aş-
teptaţi-mă! (a aştepta, a ierta, a
întreba, a căuta, a însoţi, a crede)
d. Dacă nu mă puteţi aştepta, nu mă Sinonime
aşteptaţi! (a crede, a chema, a
TIC
a sui (φ) = a urca (φ)
duce) Dacă nu-mi puteţi răspun- a încuia (φ) = a închide
de, nu-mi răspundeţi! (a spune, a a descuia (φ) = a deschide
telefona, a promite, a explica) a permite = a da voie
e. Spălaţi-vă! Nu vă spălaţi
A
acum! (a se scula, a se îmbrăca, a
se dezbrăca, a se aşeza, a se culca,
a se plimba, a se duce, a se gândi,
Antonime
a se pregăti, a se întoarce, a se rău, rea, răi, rele bun, -ă, -i, -e
apropia) bolnav, -ă, -i, -e sănătos, sănătoasă,
sănătoşi, sănătoase
f. Nu fumaţi! Nu fuma! (a fuma, târziu devreme
a mânca, a intra, a tăcea, a spune, a se apropia (i) a se îndepărta (ez)
a deschide, a citi, a coborî) a încuia (φ) a descuia (φ)
a urca (φ) a coborî (φ)
g. Nu mă aşteptaţi! Nu mă aş-
tepta! (a aştepta, a scrie, a uita, a
conduce, a contrazice, a privi, a
urî)
h. Nu-mi telefonaţi! Nu-mi tele-
fona! (a telefona, a scrie, a spune,
a zice, a cere, a explica, a da, a
răspunde)
i. Nu vă duceţi! Nu te duce! (a se
duce, a se gândi, a se pregăti, a se
aşeza, a se întoarce, a se scula)
155

Sfaturi practice
Lecția 20
Lexic, expresii
• Ce poţi face astăzi, nu lăsa pe a aduna (φ) = összegyűjt
tinereţe (f) = fiatalság
mâine! bătrâneţe (f) = öregség
a se însoţi (esc) = házasodik
nevastă (f) = feleség
• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face! -e -e
CR
pe potriva ta (pop.) = hozzád illő
• Gândeşte întâi, apoi vorbeşte!
• Vezi mama, apoi ia fata! Familii de cuvinte
OA
Szócsaládok
• Să-ţi iei nevastă pe potriva ta! tânăr, a întineri (esc), tinereţe
bătrân, a îmbătrâni (esc), bătrâneţe
soţ, a se însoţi (esc)
• Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca
TIC
să-ţi spun cine eşti.
• Adună la tinereţe, ca să ai la Sinonime

bătrâneţe. nevastă (f) = soţie (f)
A
pe = pentru
• Cine n-are bătrâni, să-şi

cumpere!
• Scoală-te de dimineaţă şi culcă-te

mai târziu.
• Mai bine mai târziu decât

niciodată!
156

Lecția 20
j. Dacă poţi să aştepţi, aşteaptă! (a aştepta, a căuta, a învăţa, a intra,
a repeta, a mânca, a urca, a încerca, a coborî)
k. Vrei să fumezi? . . . . Fumează!
(a fuma, a lucra, a nota, a corecta, a studia, a fotografia)
l. De ce nu spui? . . . . Spune!
(a spune, a începe, a cere, a deschide, a trimite)
CR
m. Dacă îţi place să citeşti, citeşte!
(a citi, a vorbi, a munci, a depăşi, a găti, a călători)
n. Nu vrei să taci? . . . . Taci, te rog!
(a tăcea, a dormi, a fugi, a ieşi)
OA
2. Citiţi pur şi simplu:
Olvassátok el!
TIC
a. Dacă vrei să stai, stai!
Dacă vrei să mergi, mergi!
Dacă vrei să treci, treci!
A
b. E bine să râzi! . . . . Râzi!
E bine să plângi! . . . . Plângi!
c. Dacă vrei să faci ceva, fă!
Dacă vrei să desfaci pachetul, desfă-l! Apoi refă-l, dacă vrei!
Dacă vrei să zici ceva, zi!
Dacă ştii să prezici, prezi-mi viitorul!
Dacă vrei să duci ceva, du!
Dacă vrei să aduci ceva, adu!
Dacă vrei să aduci cafeaua, adu-o!
Dacă vrei să traduci ceva, tradu!
Dacă vrei să mă conduci, condu-mă!
Dacă vrei să vii, vino!
Dacă poţi să revii, revino!
Dacă vrei să fii atent, fii!
157

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI UNA: RECAPITULARE
Lecția 21
ISMÉTLÉS
A. Să recapitulăm imperativul!
Ismételjük át a felszólító módot!
CR
1. Puneţi la plural, după modelul:
Tegyétek többes számba a mondatokat a példa alapján:
a. Dă-mi, te rog! Daţi-mi, vă rog!
OA
b. Arată-mi, te rog! .....................................
c. Explică-mi, te rog! .....................................
d. Spune-mi, te rog! .....................................
e. Deschide-mi, te rog! .....................................
TIC
f. Răspunde-mi, te rog! .....................................
g. Trimite-mi, te rog! .....................................
h. Promite-mi, te rog! .....................................
i. Povesteşte-mi, te rog! .....................................
A
j. Citeşte-mi, te rog! .....................................
2. Puneţi la singular, apoi la forma negativă:

Tegyétek a mondatokat egyes számba, majd tagadó formába:
a. – Aşteptaţi-mă! – Aşteaptă-mă!
– Nu mă aşteptaţi! – Nu mă aştepta!
b. – Întrebaţi-mă! – – ........................................
–. . . . . . . . . . . . . – ........................................
c. – Chemaţi-mă! – – ........................................
–. . . . . . . . . . . . . – ........................................
d. – Invitaţi-mă! – ........................................
–. . . . . . . . . . . . . – ........................................
e. – Căutaţi-mă! – ........................................
–. . . . . . . . . . . . . – ........................................
158

Lecția 21
f. – Credeţi-mă! – ........................................
–. . . . . . . . . . . . . – ........................................
g. – Priviţi-mă! – ........................................
–. . . . . . . . . . . . . – ........................................
CR
3. Puneţi la plural, apoi la forma afirmativă:
Tegyétek a mondatokat többes számba, majd állító kijelentő formába:
a. – Nu te scula! – Nu vă sculaţi!
OA
– Scoală-te! – Sculaţi-vă!
b. – Nu te îmbrăca! – .......................................
–. . . . . . . . . . . . . – .......................................
TIC
c. – Nu te aşeza! – .......................................
–. . . . . . . . . . . . . – .......................................
d. – Nu te plimba! – .......................................
–. . . . . . . . . . . . . – .......................................
A
e. – Nu te uita! – .......................................
–. . . . . . . . . . . . . – .......................................
f. – Nu te culca! – .......................................
–. . . . . . . . . . . . . – .......................................
g. – Nu te duce! – .......................................
–. . . . . . . . . . . . . – .......................................
h. – Nu te gândi! – .......................................
–. . . . . . . . . . . . . – .......................................
159

Lecția 21
Proverbe:
Lexic. Expresii
lacăt, -e (n) = lakat
a sări (φ) = ugrik
(sar)
a bate (la uşă) = kopog (az ajtón)
vrabie (f) = veréb
-ă -i
CR
cioară, ciori (f) = varjú
gard, -uri (n) = kerítés
a da de = rátalál, találkozik
oaie, oi (f) = juh
pază (f) = őrség
OA
lup, -i (m) = farkas
Sinonime
TIC
a da de = a găsi
a se uita = a privi
Nu vorbi neîntrebat!
a. Nu vorbi neîntrebat!
b. Nu vorbi peste măsură, ci pune-ţi
A
lacăt pe gură!
c. Nu zice hop! până n-ai sărit!
d. Bate şi ţi se va deschide!
e. Nu da vrabia din mână pe cioara
de pe gard!
f. Nu cheltui tot ce ai, mâine nu ştii
de ce dai!
g. Nu da oaia în paza lupului!
160

4. Puneţi la forma corectă! Atenţie la model!
Lecția 21
Adjátok meg a helyes alakokat! Figyeljetek a példára!
a. Dă-mi paharul! Dă-mi-l! Nu mi-l da!

b. Dă-mi biletul! .............. ......................
c. Dă-mi cartea! .............. ......................
d. Dă-mi bricheta! .............. ......................
CR
e. Dă-mi pantofii! .............. ......................
f. Dă-mi ochelarii! .............. ......................
g. Dă-mi scrisorile! .............. ......................
OA
h. Dă-mi ziarele! .............. ......................
5. Puneţi la forma corectă!

Adjátok meg a helyes alakokat!
TIC
a. (A face) ............. un pachet şi trimite-i-l!
b. (A desface) ............. pachetul şi vezi ce-i în el!
c. (A reface) ............. exerciţiul şi reciteşte textul!
d. (A duce) ............. pachetul la poştă şi vino repede înapoi!
A
e. (A aduce) ............. pachetul de la poştă!
f. (A conduce) . . . . . . . . . . . .-l pe tata la gară!
g. (A reduce) ............. din cheltuieli dacă vrei să-ţi cumperi
............. maşină!
h. (A zice) ............. ce vrei dar nu . . . . . ! (a se contrazice)
i. (A veni) ............. la noi când vrei!
j. Pleacă dar ............. (a reveni) repede!
6. Transformaţi în imperativ, după model:

Tegyétek felszólító módba, a példa szerint!
Mama mea mi-a spus…
Mama m-a rugat…
să cumpăr pâine Cumpără pâine, te rog!
să curăţ cartofii ................................
să curăţ pantofii fraţilor mei ................................
să spăl vasele ................................
161

Lecția 21
să spăl geamurile ..................................
să spăl maşina ..................................
să mătur afară ..................................
să urc în pod ..................................
să sap grădina ..................................
să termin discuţia ..................................
CR
să consult un medic ..................................
să uit cearta noastră ..................................
să ascult concertul ăsta ..................................
să telefonez acasă Telefonează acasă!
OA
să lucrez mai mult ..................................
să fumez pe balcon ..................................
să notez numărul vostru ..................................
să apelez la un specialist ..................................
TIC
să pun scrisorile la poştă Pune scrisorile la poştă, te rog!
să scriu două felicitări ..................................
să şterg praful ..................................
să şterg vasele ..................................
A
să deschid fereastra ..................................
să frig carnea ..................................
să gătesc ceva simplu Găteşte ceva simplu, te rog!
să vorbesc mai puţin ..................................
să citesc asta ..................................
să-mi pregătesc cursurile ..................................
să plătesc o factură ..................................
să încălzesc supa ..................................
să prăjesc cartofii ..................................
să merg la dentist Mergi la dentist!
să tac ..................................
să râd mai încet ..................................
să-mi duc sora la şcoală Du-ţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să aduc fratele de la şcoală Adu-ţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să duc gunoiul afară Du . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să fac o salată Fă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să desfac pachetul Desfă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
162

Lecția 21
să vin acasă punctual Vino . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să stau mai mult acasă Stai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să fiu mai atent Fii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să iau lucrurile aşa cum sunt Ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
să mă uit la televizor Uită-te la televizor!
să mă plimb puţin ..................................
CR
să mă scol mai devreme ..................................
să mă pieptăn ..................................
să mă spăl repede ..................................
să mă îmbrac ..................................
OA
să mă aşez aici ..................................
să mă întorc la timp ..................................
să mă mai gândesc puţin Gândeşte-te puţin!
să mă întâlnesc cu ei ..................................
TIC
să mă pregătesc mai bine ..................................
să-i spun ceva frumos Spune-mi ceva frumos!
să-i spun altceva ..................................
să-i răspund ..................................
A
să-i mulţumesc ..................................
să-i explic asta ..................................
să-i arăt teatrul ..................................
să-i dau telefon ..................................
să-i dau ochelarii ..................................
să-i dau paltonul ..................................
să o ajut Ajută-mă, te rog!
să o chem când e gata mâncarea ..................................
să o anunţ când veniţi ..................................
să o caut la serviciu ..................................
să o aştept cât trebuie ..................................
să o întreb reţeta ..................................
să o prezint directorului ..................................
să o sărut ..................................
să o iert ..................................
să o scuz ..................................
să o laud ..................................
163

B. Formarea antonimelor
Lecția 21
Az ellentétes jelentésű szavak képzése
ne- întrebat ≠ neîntrebat contra- a zice ≠ a contrazice

interesant ≠ neinteresant des- a încălţa ≠ a descălţa
! bun ≠ nebun a încuia ≠ a descuia
indirect ≠ indirect a face ≠ a desface
CR
imposibil ≠ imposibil dezinteres ≠ dezinteres
iluzie ≠ deziluzie
a îmbrăca ≠ a dezbrăca
C. Să discutăm despre vreme!
OA
Beszéljünk az időjárásról!
7. – Cum e vremea?
TIC
– Frumoasă.
frumoasă; urâtă; noroasă; friguroasă; geroasă…
8. – Cum e cerul?
A
– Frumos.
frumos; senin; noros; gri; albastru…
9. – Azi e vreme bună. Ieri a fost vreme rea. Cum va fi mâine?

bună/rea; frumoasă/urâtă; călduroasă/friguroasă; stabilă/instabilă…
10. Vara e cald. Îţi place sau nu-ţi place?

vara/cald; primăvara/plăcut; toamna/răcoare; iarna/frig.
11. Vara îmi place pentru că e cald.

vara/cald
toamna/sunt fructe
iarna/ninge şi e zăpadă
primăvara/vin păsărelele
12. Vara, când sunt 30 de grade, mi-e cald.

Iarna, când sunt –10 grade, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
164

Lecția 21
Primăvara, când sunt 15–20 de grade, mi-e bine: nu mi-e nici . . . . . . .
nici . . . . . Îmi place.
Toamna, când plouă, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
13. Cum te îmbraci iarna? Cu ce te încalţi? Alegeţi!

Válasszatok!
Cum te îmbraci vara? Cu ce te încalţi?
CR
a. cu haine groase; cu palton; cu căciulă/căciuliţă; cu mănuşi; cu fular; cu
pantaloni groşi; cu jerseu; cu pulovăr; cu cizme; cu ciorapi groşi…
b. cu haine subţiri; cu pantaloni scurţi; cu o cămaşă subţire; cu şosete; cu
OA
sandale…/cu o fustă subţire; cu o rochiţă subţire; cu o bluză/bluziţă
subţire; cu o pălărie de soare…
14. Ce îţi iei când plouă? / Ce vă luaţi…? Îmi iau… / Ne luăm…

Ce îţi iei când mergi la ştrand? / Ce vă luaţi…? Îmi iau… / Ne luăm…
TIC
Ce îţi iei când mergi la munte? / Ce vă luaţi…? Îmi iau / Ne luăm…
şlapi; umbrelă; o lopăţică; colac; slipul; rucsacul; haina de ploaie; cos-

tumul de baie; conserve; cizme de ploaie; un baston; o lanternă; un cort;
A
nimic; un sac de dormit; un cearşaf; o saltea de apă; pantaloni scurţi/şort;
un cuţit…
15. Ce facem când ninge?

Ce facem când e caniculă?
stăm la umbră; facem un om de zăpadă; ne bulgărim; mergem la ştrand;

măturăm zăpada; bem sucuri reci; intrăm în apă să facem baie; ne stropim
cu apă; ne luăm cizmele…
Expresii
Kifejezések
soare cu dinţi
plouă cu găleata am făcut ţurţuri de frig
vreme de câine tremur ca o frunză
să nu scoţi câinele din casă scot limba de căldură
mor de cald / de frig… mă topesc de cald
(Căutaţi în dicţionar sau întrebaţi profesorul ce înseamnă.)
(Használjátok a szótárt, vagy kérjétek a tanár segítségét!)
165

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI DOUA
Lecția 22
• Ce ţi-a spus X? X: Mi-e somn.

Y: Culcă-te!
Mi-a spus că
X i-a spus lui Y că îi e somn.
CR
Mi-a spus să Y i-a spus să se culce.
• Ce te-a întrebat X? X: Ţi-e somn? Când te
OA
culci? Acum?
M-a întrebat dacă
M-a întrebat când X m-a întrebat dacă mi-e somn şi

când mă culc. Dacă mă culc atunci.
TIC
ce
cum
• Ce te-a rugat X?
A
X: Te rog să nu râzi.
M-a rugat să X m-a rugat să nu râd.
• Ce i-ai răspuns lui X? X: Ce îţi place aici?

Y: Mie? Nimic.
I-am răspuns că
X l-a întrebat pe Y ce îi place acolo.
Y i-a răspuns că (lui) nu-i place nimic.
166

Lecția 22
Discursul indirect
A függő beszéd
Pentru discursul indirect, folosim verbele:
A függő beszédben a következő igéket használjuk:
a spune a întreba
a zice + D a ruga + Ac
a saluta
CR
a răspunde (îmi, îţi, îi…) (mă, te, îl, o…)
a explica a chema
a cere a invita
a confirma a pofti
a infirma a sfătui …
OA
a mulţumi
a ura
a cere scuze
a recomanda …
TIC
Adverbele:
A következő határozószavak:
aici se transformă în: acolo
acum átalakulnak: atunci
A
azi în ziua aceea
mâine a doua zi
poimâine peste două zile
ieri cu o zi înainte
alaltăieri cu două zile înainte
Demonstrativele:
A következő mutató névmások:
acest(a) se transformă în: acel(a)*
această/a átalakulnak: acea/aceea
aceşti(a) acei(a)
aceste(a) acele(a)
* Atenţie! Spunem:
Figyelem! Így mondjuk:
acest băiat sau (băiatul) acesta acel băiat sau (băiatul) acela
această fată (fata) aceasta acea fată (fata) aceea
aceşti băieţi (băieţii) aceştia acei băieţi (băieţii) aceia
aceste fete (fetele) acestea acele fete (fetele) acelea
167

Citiţi dialogul… …şi relatarea lui:
Lecția 22
Olvassátok el a párbeszédet… …és annak elmesélését!
La farmacie
Clientul: Bună ziua! Un client intră în farmacie şi salută.

Farmacista: Bună ziua! Cu ce vă Farmacista îl salută şi ea şi îl întrea-
CR
putem servi? bă cu ce îl poate servi. Clientul cere
Clientul: Aspirină calcică, vă rog, şi aspirină calcică şi picături de nas.
picături de nas. Farmacista îl întreabă dacă vrea pi-
Farmacista: Pentru copii sau pentru cături pentru copii sau pentru adulţi.
OA
adulţi? Clientul îi răspunde că vrea din
Clientul: Şi, şi. amândouă. Farmacista îi recomandă
Farmacista: Pentru copii avem ceva ceva nou pentru copii, dar clientul
nou. refuză, pentru că preferă să-i facă
TIC
Clientul: Nu. Prefer să-mi faceţi după după reţetă. Îi dă farmacistei reţeta.
reţetă. Poftiţi reţeta. Farmacista îi răspunde că picăturile
Farmacista: După-masă va fi gata. vor fi gata în după-masa aceea, iar
Celelalte vi le dau acum. celelalte medicamente i le dă atunci.
Clientul: Cât trebuie să plătesc? Clientul o întreabă cât trebuie să
A
Farmacista: Pentru reţetă, 44. Aspi- plătească. Farmacista îi răspunde
rina şi picăturile pentru adulţi 2,70 că pentru reţetă trebuie să plătească
lei. În total, 46,70. 44 de lei, că aspirina şi picăturile
Clientul: Poftiţi 50. costă 2,7 de lei, deci că în total are
Farmacista: Poftiţi restul. Veniţi de plătit 46,7. Clientul îi dă 50 de lei.
după-masă după picături. Farmacista îi dă restul şi îi spune să
Clientul: Mulţumesc. La revedere. vină în după-masa aceea după pică-
Farmacista: La revedere. turi. Clientul îi mulţumeşte, salută
şi pleacă.
168

1. Repetaţi modelul:
Lecția 22
Ismételjétek a példa alapján!
Lexic. Expresii
farmacie (f) = gyógyszertár
-i
a servi (esc) = kiszolgál,
felszolgál
Clienta: – Aveţi antinevralgic? aspirină calcică = aszpirin
picătură (f) = csepp
CR
Farmacistul: – Îmi pare rău, -i
n-avem! Încercaţi mâine. nas (n) = orr
copil (m) = gyerek
Clienta îl întreabă pe farmacist -i
dacă au antinevralgic. Farmacistul adult (m) = felnőtt
OA
-ţi
îi răspunde că îi pare rău, dar n-au amândoi, amândouă = mindkettő
şi îi spune să încerce a doua zi. reţetă (f) = recept
-e
după-masă = délután
– antinevralgic gata = kész
TIC
celălalt, cealaltă,
– vitamina C, pastile ceilalţi, celelalte = másik
– fiole de vitamina C a recomanda (φ) = ajánl
– pansament steril căci = mert, mivel
a refuza (φ) = visszautasít
– leucoplast oricine = akárki, bárki
– sirop de tuse
A
pastilă (f) = pirula, pasztilla
– supozitoare pentru copii -e
fiolă (f) = fiola, üvegcse
– penicilină injectabilă -e
– penicilină tablete pansament, -e (n) = kötszer
– apă distilată steril, -ă, -i, -e = steril
leucoplast, -e (n) = ragtapasz
sirop de tuse = köhögés elleni
szirup
supozitor (n) = végbélkúp
-oa-e
injectabil, -ă, -i, -e = befecskendezhető
tabletă (f) = tabletta
-e
distilat, -ă, -i, -e = desztillált
Antonime
a refuza (φ) ≠ a accepta (φ)
a confirma (φ) ≠ a infirma (φ)
a aprinde ≠ a stinge
a cheltui (esc) ≠ a economisi (esc)
a se îmbolnăvi (esc) ≠ a se însănătoşi (esc)
oricine ≠ nimeni
169

Snoavă
Lecția 22
Lexic. Expresii
vânătoare (f) = vadászat
La vânătoare a nimeri (esc) = betalál, elkeveredik
a se îndepărta (ez) = eltávolodik
pe neaşteptate = váratlanul
Păcală şi Tândală s-au dus odată la a se pomeni (esc) = valahol találja magát
vânătoare. Nimerind într-o pădure, braţ, e (n) = kar
CR
se cam îndepărtaseră unul de altul, şi în braţele (G) = karjában
a răcni (esc) = ordít
Tândală, pe neaşteptate, se pomeni în pui de urs (m) = medvebocs
braţele unui urs.
– Măi Păcală, măi! răcni el atunci.
OA
Am prins un pui de urs!
– Adă-l încoace. Antonime
– Da’ nu pot!
încoace ≠ încolo
– Atunci lasă-l încolo!
TIC
– Da’ el nu mă lasă!…
Sinonime
cam (+ verb) = mult
A
a se pomeni (esc) = a se trezi (esc)
a răcni (esc) = a striga (o)
încoace = aici
încolo = acolo
da’ = dar
Temă:
Feladat:
Povestiţi întâmplarea „La vânătoare“.

Meséljétek el a „Vadászaton” című adomát!
170

Lecția 22
Alakítsátok át a mondatokat a példa alapján!
Ion îi spune Mariei: – Plec deseară.

Ion i-a spus Mariei că pleacă în seara aceea.
a. – Plec deseară.
CR
b. – Te aştept la mine.
c. – Eşti frumoasă!
d. – Te iubesc.
e. – Întreabă la secretariat!
OA
f. – Întreabă-l pe Dan!
g. – Aşteaptă-mă!
h. – Vino mâine!
i. – Treci pe la mine!
TIC
j. – Scrie-mi pe adresa aceasta!
k. – Nu te duce acolo!
l. – Du-te unde vrei!
A
Maria îl întreabă pe Ion: – E frig afară?

Maria l-a întrebat pe Ion dacă e frig afară.
a. – E frig afară?
b. – Mănânci cartofi prăjiţi?
c. – Unde ţi-e maşina?
d. – Eşti căsătorit?
e. – Îţi plac copiii?
f. – De ce nu mai stai?
g. – Unde pleci?
h. – Unde te duci fără mine?
i. – Când te întorci?
j. – Mă mai iubeşti?
k. – O să-mi mai scrii?
l. – Cu cine te căsătoreşti?
171

LECȚIA A DOUZECI ȘI TREIA
Lecția 23
Lexic. Expresii
a-l supăra = bántja valami,
Spuneţi ce vă supără? (pe cineva, ceva) fáj valamije
(mă supără)
stomac (n) = gyomor
• Mă supără stomacul. ureche (f) = fül
-i
CR
a-l durea = fáj valamije
(mă doare)
• Mă supără urechile. cap, -ete (n) = fej
picior (n) = láb
-oa-e
• Mă doare capul.
OA
a-l ustura = csípi, égeti
(mă ustură)
piele (f) = bőr
• Mă dor picioarele. ochi, ochi (m) = szem
a-l pişca = megcsípi valami
(mă pişcă)
TIC
a-l deranja = zavarja (valaki,
• Mă ustură pielea. (mă deranjează) valami)
a-l chema = hívják
(mă cheamă)
• Mă ustură ochii. a-l interesa = érdekli valami
(mă interesează)
A
a-l pasiona = rajongója valaminek
• Nu mă doare nimic. (mă pasionează)
muzică (f) = zene
roman, -e (n) = regény
poliţist, -ă, -i, -e = bűnügyi
• Nu mă supără nimic.
172

A. Verbe ca: Az olyan igéket, mint: a-l durea, a-l supăra, a-l ustura,
Lecția 23
a-l pişca, a-l deranja, a-l chema, a-l interesa, a-l pasiona etc.
„se conjugă cu pronume personal în cazul acuzativ, astfel:

„tárgyesetű személyes névmással ragozzuk, a következőképpen:
a-l durea Prezent Perf. compus

III. sg. III. sg.
CR
(Pe mine) mă m-
(Pe tine) te te-
(Pe el) îl doare capul l- a durut capul
(Pe ea) o dor picioarele au durut picioarele
OA
(Pe noi) ne ne-
(Pe voi) vă III. pl. v- III. pl.
(Pe ei) îi i-
(Pe ele) le le-
TIC
(Pe ea) a durut-o capul
au durut-o picioarele
Viitor literar Viitor popular
III. sg. III. sg.
mă mă
A
te te
îl îl = o să-l doară …
va durea capul doară capul
o o
vor durea picioarele doară picioarele = o s-o doară …
ne o să ne
vă vă
îi III. pl. îi III. pl.
le le = o să-i doară …
1. Conjugaţi:
Ragozzátok!
g. Când înot cu capul sub apă, mă
a. Ieri m-a durut capul, dar azi nu mă ustură ochii.
mai doare. h. Pun alcool. Dacă mă pişcă, suflu.
b. Sunt sănătos. Nu mă supără nimic. i. Lumina puternică m-a deranjat
c. Nu-mi place când mă ustură ochii. totdeauna.
d. Mă pasionează muzica. j. Pe mine mă cheamă Dana Ionescu.
e. (Pe mine) mă interesează filmele. Înainte m-a chemat Popescu.
f. Pe mine nu mă interesează roma- k. Numele meu e Andreescu. Mă nu-
nele poliţiste. mesc Andreescu.
173

Pe la medici…
Lecția 23
Lexic. Expresii
Un proverb românesc spune: înţelept (m) = bölcs
-ţi
ofticos, -ă, -i, -e = beteges, hektikás
Decât înţelept ofticos, măgar, -i (m) = szamár
mai bine măgar sănătos. a umbla (u) = jár
(umblu)
CR
dinte (m) = fog
Perfect! -ţi
Dar, dacă nu eşti… „măgar“ sănătos, os, oase (n) = csont
trebuie să umbli pe la doctori: inimă (f) = szív
-i
OA
– dacă te dor dinţii, mergi la dentist însă = de
Doamne fereşte! = Isten őrizz!
(sau la stomatolog); criză (f) = roham
-e
– dacă te ustură ochii, mergi la n-ai încotro = nincs más
oftalmolog; választásod
TIC
chirurgie (f) = sebészet
– dacă te dor oasele, te duci la ş.a.m.d. = stb.
reumatolog; iar
– dacă te supără inima, mergi la
cardiolog. Sinonime
A
a umbla = a merge
Dacă, însă, Doamne fereşte!, faci o înţelept = savant
criză de apendicită, n-ai încotro şi te însă = dar
a se numi = a-l chema
duci la chirurgie, la urgenţă… a-l ustura = a-l pişca
ş.a.m.d. = ş.a.
ş.a.m.d. = etc.
(şi aşa mai departe = şi alţii/şi altele
= etcetera)
174

2. Faceţi propoziţii cu verbele:
Lecția 23
Alkossatok mondatokat a következő
Lexic. Expresii
igékkel: a sufla (u) = fúj
(suflu)
a-l durea, a-l supăra, a-l ustura, a-l înainte = korábban, előbb
pişca şi cu substantivele: a se numi (esc) = hívni valakit
valahogyan
és a következő főnevekkel: gât (n) = torok
CR
ochi, nas, gât, ureche, piele, mâna ficat (m) = máj
burtă (f) = has
stângă, ficat, burtă, spate, deget, spate (m) = hát
genunchi. deget, -e (n) = ujj
genunchi (m) = térd
OA
-i
B. Persoana a II-a singular (tu) a se simţi (φ) = érzi magát
poate avea şi sens impersonal, (mă simt)
general. altă dată = máskor
Az egyes szám II. személynek (tu) lehet simptom, -e (n) = tünet
a ameţi (esc) = szédül
személytelen, általános jelentése is.
TIC
a-i fi greaţă = hányingere van
(mi-e greaţă)
Ex.: te dor dinţii a-l mânca pielea = viszket a bőre
(mă mănâncă)
= te dor pe tine = îl dor pe cineva
(personal) (general, impersonal)
A
3. În textul „Pe la medici“, transformaţi persoana a II-a
singular în persoana I plural.
A „Pe la medici“ szövegben tegyétek az egyes szám II. személyt többes szám I. személybe.
4. Medicul vă / te întreabă… Răspunde(ţi)!

Az orvos kérdezi… Válaszoljatok!
a. – Cum vă simţiţi? / Cum te simţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. – Ce vă doare? / Ce te doare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. – Vă doare când apăs aici? / Te doare când apăs aici? . . . . . . . . . . . . . . .
d. – V-a mai durut aici şi altă dată? / Te-a mai durut aici şi altă dată? . . . . .
e. – Ce alte simptome aveţi? / Ce alte simptome ai? . . . . . . . . . . . . . . . . . .
............................................................
– Ameţiţi? / Ameţeşti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Vă e greaţă? / Ţi-e greaţă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Vă mănâncă pielea? / Te mănâncă pielea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
175

Lecția 23
Anecdote
Lexic. Expresii
a stabili (esc) = megállapít
Între prieteni diagnostic, -e (n) = diagnózis
a-şi face o idee
(îmi fac …) = képet alkot
– Doctore, de ce îi întrebi întotdeauna magának
pe pacienţii dumitale ce mănâncă? valamiről
CR
despre = -ról, -ről
Vrei să le stabileşti diagnosticul după a-şi da seama = rájön
pofta de mâncare? Sau vrei să-ţi faci (îmi dau seama)
o idee despre meniuri? onorariu (n) = tiszteletdíj,
-i honorárium
– Nici una nici alta. Vreau să-mi dau
OA
care = melyik
seama de onorariul pe care îl pot cere! boală, boli (f) = betegség
medicament, -e (n) = gyógyszer
grav, -ă, -i, -e = súlyos
Temă: inimă (f) = szív
Feladat: rinichi, rinichi (m) = vese
TIC
a funcţiona (ez) = működik
Puneţi snoava în discurs indirect. impecabil = kifogástalan,
Tegyétek az anekdotát függő beszédbe! tökéletes(en)
respiraţie (f) = légzés
a interveni (φ) = közbeszól
(intervin)
A
înseamnă că = azt jelenti, hogy
a se vindeca = meggyógyul
Mortul… vindecat (mă vindec)
a muri (φ) = meghal
(mor)
La patul unui grav bolnav, medicii
specialişti discută.
– Inima îi bate perfect.
– Rinichii îi funcţionează impecabil. Antonime
– Respiraţia îi este normală.
– Stomacul îi este sănătos. a se vindeca ≠ a se îmbolnăvi
a muri ≠ a se naşte
– Dacă înţeleg bine, intervine bol- normal, -ă, -i, -e ≠ anormal, -ă, -i, -e
navul, înseamnă că mor vindecat!
176

C. La cazul vocativ, substantivele au următoarele forme:
Lecția 23
A főnév alakjai megszólító esetben:
m. sg.: -e Ioane! doctore! copile! băiete!

-(ul)e Radule! fiule! bunicule! băiatule!
domnule!
Excepţie: tată! Mamă!
CR
– formă identică cu nominativul: f. sg.: Doamnă!
alanyesettel megegyező alakok: Mătuşă!
Numele proprii pot lua forme diferite:
A tulajdonneveknek különböző alakjai lehetnek:
OA
Maria! Marie! Mario!
Ana! Ană! Ano!
TIC
La plural, formele sunt identice cu nominativul plural (m): băieţi!
Többes számban az alakok megegyeznek az alanyeset alakjaival (h): copii!
băieţilor!
sau cu genitiv-dativul plural (m, f): copiilor!
vagy a többes szám birtokos és részeshatározó esetek alakjaival (h, n): fetelor!
A
În adresarea curentă, folosim forme ca:
A hétköznapi megszólításokban a következő alakokat használjuk:
– domnule doctor!, domnule profesor!, domnule Popescu! etc.

– doamnă doctor, doamnă profesor, doamnă Popescu! etc.
Formulă: Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, …
D. Alte verbe cu D. reflexiv:

Egyéb igék, melyek visszaható részeshatározókkal rendelkeznek:
La imperativ:
a-şi face o idee Fă-ţi o idee!
a-şi da seama Dă-ţi seama!
a-şi face sânge rău Nu-ţi face sânge rău!
a-şi bate capul Nu-ţi bate capul!
a-şi lua picioarele la spinare Ia-ţi picioarele la spinare!
a-şi strica ochii Nu-ţi strica ochii!
177

Lecția 23
Când cumpărăm ceva de la farmacie,
citim cu atenţie prospectele medica- Lexic medical
mentelor. Sinonime
(Folosiţi, la nevoie, dicţionarul)
acnee = coşuri
alcool = spirt
Calciu Magneziu Zinc anti = contra
Vitamina C antiseptic = contra infecţiilor
CR
astringent = care strânge, contractă
Compoziţia clasică de calciu, mag- beneficiu = avantaj
calmant = liniştitor
neziu şi zinc a fost îmbogăţită cu extract = concentrat
vitamina C. fluid = lichid
Produs complex pentru asigurarea hidratant = care aduce/introduce apă
OA
matur = adult
sănătăţii oaselor, dinţilor, părului şi miocard = muşchiul inimii
pielii. necesar = util
Calciul este un element structural proprietate = caracteristică
ten = piele
fundamental al osului, participă la
TIC
contracţia miocardului şi a muşchilor
scheletici.
Magneziul intervine în metabolismul Simboluri
calciului, favorizează pătrunderea
vitaminei B6 în celula nervoasă. Ca = calciu
A
Mg = magneziu
Zincul acţionează pentru menţinerea Zn = zinc
integrităţii pielii, ajută la dispariţia
petelor albe de pe unghii şi grăbeşte
vindecarea rănilor.
Vitamina C are efect pozitiv în stările Formarea cuvintelor
de răceală uşoară, creşte imunitatea,
ajută la asimilarea calciului, magne- acnee adj. acneic
nerv adj. nervos
ziului şi zincului. schelet adj. scheletic
Compoziţie: asigura subst. asigurare

Comprimate: Calciu 133 mg, Mag- asimila subst. asimilare
creşte subst. creştere
neziu 50 mg, Zinc 2,5 mg, Vitamina pătrunde subst. pătrundere
C 20 mg.
benefic subst. beneficiu
Mod de administrare: contracta subst. contracţie
1–4 comprimate pe zi. Se înghit cu construi subst. construcţie
apă. bogat vb. a îmbogăţi

A nu se depăşi doza recomandată. bun vb. a îmbunătăţi
departe vb. a îndepărta
Prezentare: 50 comprimate
178

5. Căutaţi D posesive în textul „Mortul vindecat“ (pag. 176)
Lecția 23
Keressetek birtokos névmást a „Mortul vindecat“ szövegben!
E. Fonetică
Fonetika
Verbele Igék Igék
CR
a intra, a sufla, a umbla, etc.
(eu) intru, (eu) suflu, (eu) umblu, …
F. Propoziţia incidentă are topica inversă.
OA
A közbevetett mondat fordított szórendű.
Ex.: Dacă înţeleg bine, intervine bolnavul, voi muri vindecat.

– Mai tare, că n-aud, zice omul.
TIC
G. unul . . . . . . . altul . . . . . . Ex.: Unul învaţă, altul se plimbă.
una . . . . . . . . alta . . . . . . . Unii înţeleg, alţii nu.
unii . . . . . . . . alţii . . . . . . .
}A
unele . . . . . . altele . . . . . .
H. Articolul adjectival
A melléknévi (mutató) névelő
cel + adj. cel mic cel mai mic

cea cea mică cea mai mică
= superlativ
cei cei mici cei mai mici
cele cele mici cele mai mici
Dintre toţi, el este cel mai sănătos.
Dintre toţi, ea e cea mai sănătoasă.
+ adv. El mănâncă cel mai sănătos.
Ea mănâncă cel mai sănătos.
+ care Cei care iau vitamine sunt mai dinamici.
Cel care mănâncă fructe e sănătos.
+ cu Băiatul cu fractura nu s-a vindecat încă, cel cu
apendicita da.
Fata cu acnee s-a tratat, cea cu arsuri solare nu.
179

Lecția 23
CR
OA
Gerovital Plant Stop acnee
Fluid antiseptic purificator
Acneea este o problemă cu care se confruntă atât adolescenţii, cât şi per-
TIC
soanele mature. Gerovital Plant Stop acnee – Fluid antiseptic purificator
este recomandat persoanelor cu vârstă de peste 16 ani, cu ten mixt, gras sau
acneic. Acest produs are excelente proprietăţi astringente, bucurându-se de
beneficiile asociate ale extractului antiacneic şi ale alcoolului. Acidul lactic
şi lactatul de sodiu îi conferă proprietăţi hidratante şi de imbunătăţire a as-
A
pectului pielii, ajutând şi la curăţarea porilor. Preparatul are un efect calmant
şi antiinflamator, absolut necesar tratării tenului acneic.
Pentru un ten curat şi tonifiat, aplică acest produs, evitând zona ochilor şi a
buzelor, şi îndepărtează apoi cu un disc demachiant.
(după http://www.catena.ro)
Aţi înţeles?
1. Cine trebuie să ia Ca-Mg-Zn-Vit. C? Dar Gerovital Plant Stop Acnee?
2. Cum se administrează fiecare?
3. Ce nu trebuie să facem cu aceste produse?
180

6. Completaţi cu: Egészítsétek ki a cel, cea, cei, cele megfelelő alakjaival:
Lecția 23
a. Eu scriu ………… mai corect dintre toţi. b. Ea este ……… mai frumoasă.
c. Noi suntem ……. mai inteligenţi! d. Ele sunt ……… mai slabe la română. e. El e
………….. mai tâmpit. (Dar nu e frumos să spunem aşa!) f. Ion vorbeşte ………….
mai bine româneşte. g. Ioana vorbeşte ………… mai rău. h. Noi locuim …………
mai departe. j. Cine se scoală ………. mai devreme ajunge ………… mai departe!
CR
k. … cu nasul roşu e Andrei. l. … cu coadă de cal e Rodica. m. Bolnavul cu apendicită
s-a vindecat, dar … cu pneumonie, nu. n. Pe medicul bătrân îl cunosc, pe … tânăr, nu.
o. Persoanele sensibile să nu se uite la filme de groază, … cardiace, de exemplu.
OA
I. Întrebarea directă sau indirectă are în general topică inversă.
A közvetlen és közvetett kérdésnek fordított szórendje van (az alany az ige után áll).
Ziarista a pus mai multe întrebări: Ziarista a întrebat:
– Ce boli tratează medicul? … ce boli tratează medicul.
TIC
– Unde consultă domnul doctor? … unde consultă el.
– Cum sunt bolnavii? … cum sunt bolnavii.
– De ce vin bolnavii la dumneavoastră? … de ce vin bolnavii la el.
– Când trebuie să ia pacientul aspirină? … când trebuie să ia (el) aspirină.
– Cât de repede se vindecă pacienţii? … cât de repede se vindecă pacienţii.
A
– Cât lucrează infirmierii? … cât lucrează infirmierii.
– Pe cine consultă medicul şef? … pe cine consultă medicul şef.
– Cine e medicul de salon? … cine este medicul de salon.
– Care este specialitatea dumneavoastră? … care este specialitatea lui.
J. (şi …) şi …
Ex.: Sunteţi (şi medic uman,) şi veterinar?
Sunt (şi studentă,) şi ziaristă.
Există (şi bolnavi adevăraţi,) şi maniaci, ipohondri?
Trataţi (şi oameni,) şi animale?
Îi trataţi (şi pe cei care nu beau,) şi pe cei care beau?
La mine vin şi oameni bolnavi, dar şi sănătoşi.
Mă doare şi capul şi burta.
7. Citiţi snoava:
Olvassátok el az adomát!
La doctor
Un bâlbâit se îmbolnăveşte şi merge la doctor. Dar doctorul n-a înţeles ce vrea.
– Totdeauna te bâlbâi aşa rău?
– Nu, domnule doctor, numai când vorbesc.
181

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI PATRA
Lecția 24
Lexic. Expresii
a (i) se întâmpla ceva = valami történik
Ce ţi s-a întâmplat? (mi se întâmplă) valakivel
îngrozitor = borzasztó
a i se face rău = rosszul lesz
• Am căzut pe stradă. (mi se face rău)
a se speria (i) = megijed
CR
• Am căzut la examen. a i se cuveni = megillet
• Mi-am rupt mâna. a i se face… = valamilyen
(mi se face) érzése támad
• Mi-e rău.
• Mă dor îngrozitor urechile.
OA
• Mi se pare că nu mai văd.
• Mi s-a făcut rău şi am căzut.
• Nu mi s-a întâmplat nimic.
TIC
A
182

A. Unele verbe „se conjugă“ cu două pronume astfel:
Lecția 24
Egyes igék két névmással ragozódnak, a következőképpen:
a i se întâmpla
Prezent Perfect compus Viitor literar
mi se întâmplă mi s- a întâmplat mi se va întâmpla
CR
ţi se întâmplă ţi s- a întâmplat ţi se va întâmpla
i se întâmplă i s- a întâmplat i se va întâmpla
ni se întâmplă ni s- a întâmplat ni se va întâmpla
vi se întâmplă vi s- a întâmplat vi se va întâmpla
OA
li se întâmplă li s- a întâmplat li se va întâmpla
Viitor popular Alte verbe de acest tip:

Más hasonló típusú igék:
o să mi se întâmple
TIC
o să ţi se întâmple a i se părea
o să i se întâmple a i se cuveni
o să ni se întâmple a i se face cald
o să vi se întâmple a i se face foame
o să li se întâmple a i se face frig
A
a i se face lene
a i se face rău
a i se face ruşine
a i se face sete
a i se face somn
a i se face dor de
1. Conjugaţi:
Ragozzátok!
a. Mi se pare că am temperatură.
b. Mi se întâmplă să greşesc.
c. Mi se cuvine respect.
d. Când mi se face sete, beau.
e. Când mi se face somn, mă culc.
f. Când mi s-a făcut frig, m-am îmbrăcat.
g. Mi s-a făcut dor şi am venit.
h. Nu mi s-a întâmplat nimic rău.
i. Dacă stau la soare, o să mi se facă rău.
j. Încă nu mi-e somn, dar începe să mi se facă (să-mi fie).
183

Vinerea mi se întâmplă
Lecția 24
întotdeauna ceva… mai rău: Lexic. Expresii

fiecare = mindegyik
gafă (f) = hiba
• sau întârzii de la şcoală, -e
a arde = ég, elég
• sau îmi pierd ceva, a călca (φ) = vasal
• sau uit să mă duc la întâlnire, (calc)
CR
a sparge = összetör
• sau fac o gafă, ciob, -uri (n) = cserép(darab)
• sau mă închid afară din casă, invers = fordítva
a inversa (ez) = felcserél
• sau ard ceva când calc, în loc de = helyett
OA
coafeză (f) = fodrásznő
• sau pun sare în cacao, roşcat, -ă, -i, -e = vörös
• sau sparg ceva (dar cioburile
aduc noroc!),
• sau inversez adresele pe plicuri,
TIC
• sau în loc de blondă, coafeza mă
vopseşte roşcată,
• sau …
A
Ce vi se întâmplă dumneavoastră / vouă?
184

B. Exprimarea timpului.
Lecția 24
Az idő kifejezése
lunea = în fiecare luni

marţea = în fiecare marţi
miercurea = în fiecare miercuri
joia = în fiecare joi
CR
vinerea = în fiecare vineri
sâmbăta = în fiecare sâmbătă
duminica = în fiecare duminică
dimineaţa = în fiecare dimineaţă
OA
ziua = în timpul zilei
seara = în fiecare seară, în timpul serii
noaptea = în fiecare noapte, în timpul nopţii
primăvara = în fiecare primăvară
TIC
vara = în fiecare vară
zilnic = în fiecare zi
săptămânal = în fiecare săptămână
lunar = în fiecare lună
A
trimestrial = în fiecare trimestru
anual = în fiecare an
2. Răspundeţi la întrebarea:
Ce nu vă place să faceţi lunea?

(vinerea, sâmbăta, şi duminica, dimineaţa, seara sau noaptea)
3. Completaţi:
Egészítsétek ki!
a. Noaptea mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. Seara pe la ora 10, mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. La prânz, pe la ora 1, mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Dacă mănânc prea gras mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Când fac o gafă, mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
185

Superstiţii
Lecția 24
Lexic. Expresii
Se zice că: superstiţie (f) = babona
-i
trifoi (m) = lóhere
Ai noroc… potcoavă (f) = patkó
-e
hornar, -i (m) = kéményseprő
CR
… dacă găseşti un trifoi cu patru foi, norocos, -ă, -i, -e = szerencsés
ghinion (n) = pech, balszerencse
… dacă găseşti o potcoavă, -oa-e
cale, căi (f) = út
pisică (f) = macska
… dacă vezi un hornar,
OA
-i
a avea de-a face cu = dolga van
valakivel,
… dacă spargi ceva, valamivel
ghinionist (m) = peches,
… sau dacă eşti pur şi simplu -şti balszerencsés
TIC
a greşi (esc) = hibázik
norocos! a ieşi înaintea cuiva = kimegy valaki elé
a apăra (φ) = megvéd
a socoti (esc) = számol
Ai ghinion…
A
… dacă îţi taie calea o pisică neagră, Antonime
noroc (n) – ≠ ghinion (n)
… dacă ai de-a face cu cifra 13, norocos, -ă, -i, -e ≠ ghinionist, -ă, -i, -e
… dacă cineva îţi iese cu „gol“

înainte,
… dacă te întorci din drum,
… sau dacă eşti pur şi simplu

ghinionist!
Conversaţie:
Társalgás:
Ce alte superstiţii cunoaşteţi?

Le respectaţi? (De ce?)
186

C. Concesia.
Lecția 24
Megengedő mellékmondat
orice = indiferent ce (bármi)

oricine = indiferent cine (bárki)
oriunde = indiferent unde (bárhol)
oricum = indiferent cum (bárhogy)
CR
oricât = indiferent cât (bármennyi)
oricând = indiferent când (bármikor)
OA
5. Citiţi:
Olvassátok el!
a. Oricine poate greşi.

b. Nu oricine poate face asta.
TIC
c. Trebuie să saluţi pe oricine cunoşti.
d. Orice mănânc, mi se face rău.
e. Oricui i se întâmplă să greşească.
f. Mi se pare că îl văd oriunde mă uit.
A
g. Oricât beau, mi-e tot sete.
h. Puteţi veni oricând.
6. Citiţi:
Olvassátok el!
Declaraţie:
Vallomás:
– Pot să fac orice pentru tine: să te apăr de oricine, să cheltuiesc oricât…

Te iubesc oricum!
Superstiţie:
Babonaság:
– De ce mi-aţi socotit 14 lei când costă numai 13?

– Ştiţi, 13 aduce ghinion…
187

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI CINCEA
Lecția 25
Lexic. Expresii
grădiniţă (f) = óvoda
Ce făceai când erai mic? -e
şcoală (f) = iskola
-o -i
• Când eram la grădiniţă, mă a zăcea = fekszik
jucam aproape toată ziua. (zac)
CR
a-şi bate joc de = gúnyolódik
Fugeam şi cădeam de foarte (îmi bat joc de)
multe ori. a-şi face rost = megszerez
(îmi fac rost de) magának valamit
ore în şir = órákon át
• Când eram elev, învăţam în
OA
mi se spune = mondják nekem
fiecare zi. şoarece (m) = egér
-i
jucărie (f) = játék
• Când eram la şcoală, îmi plăcea -i
să citesc ore în şir. Mi se spunea
TIC
„şoarece de bibliotecă“. Îmi place
şi acum să citesc.
Atenţie!
Figyelem!
A
a juca fotbal
a juca baschet
a juca şah
a juca pocker
a juca la loto
Dar: / De:
a se juca cu jucăriile
cu mingea
cu alţi copii
la calculator
188

A. Timpul imperfect se formează astfel:
Lecția 25
A folyamatos múlt idő képzése:
a învăţa -am a cădea -eam

a fuma -ai a tăcea -eai
a scrie -a a merge -ea
a şti -am a face -eam
CR
a coborî -aţi a citi -eaţi
a hotărî -au a veni -eau
Ex. a învăţa: învăţam, învăţai, învăţa, învăţam, învăţaţi, învăţau.
OA
a cădea: cădeam, cădeai, cădea, cădeam, cădeaţi, cădeau.
Verbele a fi: eram, erai, era, eram, eraţi, erau

a avea: aveam, aveai, avea, aveam, aveaţi, aveau
dădeam, dădeai, dădea, dădeam, dădeaţi, dădeau
TIC
a da:
a sta: stăteam, stăteai, stătea, stăteam, stăteaţi, stăteau
a vrea: voiam, voiai, voia, voiam, voiaţi, voiau
1. Conjugaţi la imperfect verbele:
A
Ragozzátok el az igéket folyamatos múlt időben!
a. a duce, a trece, a zice, a trimite, a spune, a răspunde,

a zăcea, a vedea, a vorbi, a şti, a hotărî
b. a se duce, a se scula, a se trezi
c. a-şi aminti, a-şi da seama, a-şi imagina, a-şi bate joc, a-şi face rost
d. a-i plăcea, a-i trebui, a-i fi foame, a-i conveni
e. a-l durea, a-l interesa
f. a i se părea, a i se face sete, a i se întâmpla
Timpul imperfect exprimă: a) o acţiune continuă (neterminată)

sau b) o acţiune repetată în trecut.
A folyamatos múlt idő kifejezhet: a) egy folyamatos (be nem fejezett) cselekvést
vagy b) egy, a múltban ismétlődő cselekvést
Ex.: a) Când am plecat, afară era soare. Când am ajuns, ploua.

b) Când mergeam la şcoală, am întâlnit-o pe Maria.
c) Când eram mic, mergeam la grădiniţă în fiecare zi.
d) Când eram elev, mâncam la cantină.
189

Plimbarea de duminică
Lecția 25
Lexic. Expresii
De obicei, duminica ieşim undeva. grădină (f) = kert
Dacă este vreme bună, facem o plim- -i
soare (m) = nap
bare. Duminica trecută am fost în aer (n) = levegő
grădina botanică. Era soare şi cald, miros, -uri (n) = illat
în aer se simţea mirosul florilor, se cântec, -e (n) = dal, ének
CR
pasăre (f) = madár
auzea cântecul păsărilor şi foşnetul -ă -i
frunzelor. foşnet, -e (n) = susogás
Când eram mic, ne plimbam ca frunză (f) = falevél
-e
şi acum, în fiecare duminică. Toată
OA
ca (şi) = mint
familia, cu mic cu mare, ştia că e ziua destinat, -ă, -i, -e = címzett
destinată unei mici excursii: plecam prin = valamin át
pădure (f) = erdő
prin pădure, pe câmp, peste dealuri -i
sau de-a lungul râului şi ne întorceam câmp, -uri (n) = mező
TIC
numai spre seară, pătrunşi de aer curat peste = felül, fölött
deal, -uri (n) = domb
şi plini de bună dispoziţie. de-a lungul = valaminek
mentén
spre = felé
a pătrunde = átjárja (a testet)
Antonime
A
bună dispoziţie = jókedv
bună dispoziţie ≠ rea / proastă dispoziţie

bine dispus ≠ rău / prost dispus
duminica trecută ≠ duminica viitoare
190

B. Prepoziţii, locuţiuni, adjective, adverbe:
Lecția 25
Elöljárószók, szókapcsolatok, melléknevek, határozószók
a. Cu Ac. Tárgyesetben:
de, la, cu (≠ fără), pe (≠ sub), în (≠ din)
spre, despre, lângă, printre, peste, înainte de …
Ex.: Plecam prin pădure, pe câmp, peste dealuri.
CR
Mergeam la râu şi ne întorceam spre seară, plini de bună dispoziţie.
b. Cu G: Birtokos esetben:
de-a lungul (≠ de-a latul)
OA
în centrul, în mijlocul (≠ la marginea)
în faţa (≠ în spatele)
contra (= împotriva)
Ex.: Mergeam de-a lungul râului, contra curentului.
TIC
Aşteaptă-mă în faţa magazinului/în spatele magazinului.
c. Cu D: Részeshatározó esetben:
destinat, conform (= potrivit)
datorită (= mulţumită, graţie)
A
Ex.: Datorită bunei organizări, excursia s-a defăşurat conform
programului.
2. Duminica e ziua destinată unei mici excursii.

duminica / unei mici excursii miercurea / unei lucrări importante
sâmbăta / curăţeniei şi odihnei marţea / Internetului
vinerea / calculatorului şi pescuitului lunea / cumpărăturilor
joia / lecturii în bibliotecă
3. cel mai mare peşte prins de pescari =

cel mai mare peşte care a fost prins de (către) pescari
cel peşte prins de pescari
cel munte văzut de noi
cea excursie făcută de voi
cea pasăre vânată de ei
191

Cu ce ne ocupăm în timpul
Lecția 25
liber? Lexic, expresii

a pescui (esc) = halászik, horgászik
pescuit (n) = halászat, horgászat
… Unii, cu pescuitul: a cântări (esc) = (meg)mér
crap, -i (m) = ponty
a agăţa (φ) = horogra akaszt
apus, uri (n) = naplemente
CR
peşte (m) = hal
-i
a prinde = kifog
pescar, -i (m) = halász, horgász
captură (f) = fogás
OA
lac, -uri (n) = tó
a (se) lupta (φ) = harcol
a scoate = kivesz
(scot)
mal, -uri (n) = part
uriaş, -ă, -i, -e = óriás
TIC
CRAP „MONSTRU“
A
Gheorghe Lăpușan a „agățat“ luni,
înainte de apusul soarelui, cel mai
mare pește prins de pescarii clujeni în
acest an: un crap de 20,5 kilograme.
Captura a fost făcută în lacul Gheor-
gheni. Pescarul s-a «luptat» circa 15
minute pentru a scoate peștele la mal.
Întrebare:
Câte kilograme cântărea crapul uriaş?
192

Lecția 25
4. Peştele a fost prins în râu.
în râu în mijlocul râului
pe mal în fundul apei
la mal în faţa noastră
înainte de apusul soarelui
CR
înainte de răsăritul soarelui
D. Familii de cuvinte
Szócsaládok
OA
(a) (b) (c)
(peşte) a pescui pescuit(ul) pescar / iţă
a vâna vânat(ul) vânător
TIC
a coase cusut(ul) croitor / easă
(grădină) a grădinări grădinărit(ul) grădinar / easă
a se plimba plimbare(a) plimbăreţ / eaţă
a face mâncare mâncare(a) [bucătar / easă]
A
a picta pictură / a pictor / iţă
a desena desen(ul) desenator / oare
a juca cărţi joc(ul) jucător / oare
a citi citit(ul) cititor / oare
5. Conversaţie:
Társalgás:
a. Ce faci în timpul liber?

b. Cu ce te ocupi?
c. Ce eşti?
193

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘASEA
Lecția 26
Lexic. Expresii
greu (grea, grei, grele) = nehéz
Îmi duc ceasul la reparat uşor (uşoară, uşori, = könnyű
uşoare)
a ghici (esc) = kitalál
• E greu de reparat? a amâna (φ) = elhalaszt
a repara (φ) = megjavít
CR
• E uşor de reparat. reparat(ul) = javítás
a tunde = levágja a haját
(un) tuns (n) = hajvágás
• E uşor de spus. pe neaşteptate,
• E greu de făcut. pe nepregătite = váratlanul
OA
pe nemâncate = éhgyomorra
• E greu de înţeles.
• E bine de ştiut.
• E interesant de citit.
• E departe de mers pe jos.
TIC
Uşor de zis,
greu de făcut!
A
• Nu-i greu de ghicit.
• Nu-i bine de amânat.
• Nu-i mult de scris.
Nu-i nimic de făcut!
194

Lecția 26
A. Modul supin, format din prepoziţie + participiu se foloseşte în următoarele
construcţii:
A szupinumot, amelyet elöljárószó + befejezett melléknévi igenév -ből képezünk,
a következő nyelvtani szerkezetekben használjuk:
főnév + szupinum maşină de scris (= írógép)

maşină de spălat (= mosógép)
CR
fier de călcat (= vasaló)
vacanţă de neuitat (= felejthetetlen vakáció)
problemă de rezolvat (= megoldandó feladat)
OA
adverb/expr. impers. + supin greu de reparat (= nehéz megjavítani)
uşor de tradus (= könnyű lefordítani)
határozószó / személytelen e bine de ştiut (= jó tudni)
kifejezés + szupinum nu-i nimic de făcut (= nincs mit tenni)
TIC
verb + supin a avea de (= kell valamit csinálni) Am de citit. N-am nimic de făcut.
a fi de (… való lenne) Ce este de făcut?
ige + szupinum a termina de (befejezni valamit) Am terminat de scris.
a da la (beadni valahova valamiért) Am dat telefonul la reparat.
A
a duce la (elvinni valahova) Am dus calculatorul la reparat.
a lua de la (kivenni valahonnan) Am luat telefonul de la reparat.
a aduce de la (elhozni valahonnan) Am adus calculatorul de la reparat.
a avea timp de (ideje van valamire) N-am timp de pierdut.
a se pregăti de (készülni valamire) M-am pregătit de cules.
cu verb repetat De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nimic.
ismétlődő igével (= olvasni olvastam, de írni nem írtam)
ca substantiv Cât costă reparatul ceasului?

Cât costă un tuns?
főnévként De fumat, mă doare capul.
locuţiuni adverbiale pe neaşteptate = fără să mă aştept / să te aştepţi …

határozószó értékű pe nemâncate = fără să mănânc / să mănânci …
szókapcsolatok pe nepregătite = fără să mă pregătesc / să te pregăteşti …
195

Nu sunt priceput!
Lecția 26
Lexic. Expresii
Nu mă pricep la nimic. Când mi se a se pricepe (la) = ért valamihez
strică maşina de spălat vase, chem a (se) strica (φ) = elromlik
a grăbi (esc) = siettet
reparatorul acasă. Când mi se strică la fel = szintén
fierul de călcat, îl duc la reparat în a regla (ez) = beállít
oraş. Când îmi întârzie sau grăbeşte mi-s = nekem vannak
CR
murdar, -, -i, -e = piszkos
ceasul, la fel, îl duc la reparat sau la a tăia (φ) = vág
reglat, la ceasornicărie. Când mi-s (tai)
murdare hainele, le duc la curăţat, cuţit, -e (n) = kés
foarfece (m) = olló
la curăţătorie. Când nu-mi mai taie
OA
a ascuţi (φ) = élez
cuţitele de bucătărie sau foarfecele, (ascut)
atunci le duc la ascuţit, la tocilărie. a coase (cos) = varr
a (se) bloca (ez) = nem működik,
ş.a.m.d. Nu mă pricep nici la reparat, (blochez) elromlik
nici la cusut, nici la gătit, la nimic! aşadar = tehát
TIC
Ba mai mult! Parcă e un făcut: cum nu numai… ci şi… = nemcsak… hanem
chiar = hanem
pun mâna pe ceva, cum se strică, se priceput, -ă, -i, -e = hozzáértő, ügyes
sparge, se blochează… Sunt, aşadar, nepriceput = hozzá nem értő,
nu numai un nepriceput, ci chiar un kétbalkezes
material, -e (n) = anyag
„strică-tot“!
A
lenjerie = fehérnemű
a tivi (esc) = beszeg
a strâmta (ez) = szűkít
a lungi (esc) = hosszít
a mări (esc) = nagyít
pantofar, -i (m) = cipész
196

1. Completaţi:
Lecția 26
Egészítsétek ki!
a. Îmi repar ceasul la ceasornicărie.

b. Cumpăr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la florărie.
c. Îmi iau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la tutungerie.
CR
d. Mănânc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la cofetărie.
e. Beau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la ceainărie.
f. Cumpăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la librărie.
g. Îmi curăţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la curăţătorie.
OA
2. Daţi exemple, folosind termenii:
Adjatok példákat a következő szavakkal!
TIC
hârtie de scris, formular de completat, maşină de cusut, fier de ondulat, praf
de curăţat, apă de băut, pastă de lipit, gumă de şters!
3. Completaţi:
A
Egészítsétek ki!
a. Rochia asta se curăţă greu. = E greu de curăţat.

b. Materialul acesta se coase greu. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Lenjeria de pat se spală greu. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Fusta asta se tiveşte uşor. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Mărul acela e prea sus. = E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de ajuns!
4. Formaţi propoziţii similare cu:

Alkossatok hasonló mondatokat a következőkkel!
a. Am terminat de scris.
b. Mai este ceva de făcut.
c. Aveţi de plătit 200 de lei.
d. Îmi duc hainele la strâmtat.
e. Îmi dau rufele la spălat.
f. Îmi iau hainele de la curăţat!
197

De închiriat
Lecția 26
Lexic. Expresii
O vorbă franţuzească zice că mai-bi- a închiria (ez) = bérel, bérbe ad
nele e adesea duşmanul binelui. Este vorbă (f) = mondás
-e
foarte adevărat, însă omului nu-i adesea; des = gyakran
trebuie binele, îi trebuie mai-binele: adevărat, -ă, -i, -e = igaz
aceasta e raţiunea întregului progres al raţiune (f) = értelem
CR
omenire (f) = emberiség
omenirii. Priviţi, la fiecare sf. Gheor- sf. (= sfânt) = szent
ghe şi sf. Dumitru, ce goană după goană (f) = verseny, rohanás
mai-bine! Gândesc că nicăieri nu se nicăieri = sehol
a se muta (φ) = elköltözik
mută mai mult şi mai des lumea ca
OA
amic, -i (m) = barát
la Bucureşti… E natural – capitala proprietar, -i (m) = tulajdonos
trebuie să dea tonul progresului. acelaşi, aceeaşi, = ugyanaz,
aceiaşi, acelaşi ugyanazok
Doi amici ai mei, domnii George încăpere (f) = helyiség
Marinescu şi Marin Georgescu, sunt -i
TIC
proprietari a două case în aceeaşi zugrăvi (esc) = fest, meszel
geamăn, -ă, gemeni, -e = iker
stradă. Amândouă casele sunt absolut a deosebi (esc) = megkülönböztet
identice: acelaşi plan, aceleaşi încă- a clădi (esc) = épít
peri zugrăvite la fel: în sfârşit, două deodată = egy időben,
egyszerre
case gemene, imposibil de deosebit
A
stare (f) = állapot
dacă una n-ar purta numărul 7 simplu proprietate (f) = tulajdon
şi cealaltă 7 bis. Au fost începute şi -ăţi
terminate de clădit deodată. După ce

le-au adus în stare de locuit, amândoi
proprietarii s-au mutat fiecare în pro-
prietatea respectivă şi au stat, ca buni
vecini, fiecare la sine şase luni, de la
sf. Dumitru până la sf. Gheorghe. De
la sf. Gheorghe, fiecare s-a hotărât să
se mute şi să-şi dea casa cu chirie. De
ce? Nu ştiu; dar ştiu că au pus fiecare
bilet: „De închiriat“. Casele plăceau la
toată lumea, dar preţul nu convenea.
(v. p. 200)
198

5. Când sunteţi întrebaţi ce doriţi…
Lecția 26
• la coafor, cereţi: Un tuns, vă rog! (a tunde)
• la frizer, cereţi: Un bărbierit, vă rog! (a bărbieri)
• la ceasornicar, cereţi: Un reglat, vă rog! (a regla)
• la croitor, cereţi lungitul unei fuste / al unui pantalon. (a lungi)
• la fotograf, cereţi: Un mărit, vă rog! (sau mătitul unei fotografii). (a mări)
CR
• la pantofar, cereţi reparatul unor sandale (cizme, papuci etc.) (a repara)
6. Completaţi:
OA
Am un scris foarte urât şi greu de …………… . De aceea, prefer să scriu
la calculator. Din păcate, acum două zile s-a defectat şi a trebuit să-l duc la
……………… . Mi s-a spus că pot să-l iau de la ………….. peste cinci zile.
TIC
Un ……………… nu costă mulţi bani, dar costă mult timp. Câteva zile
n-o să mai pot ……………. nimic. Şi am acum mai multe de ………..:
de………..……… nişte scrisori, de ……………………………………. nişte
cursuri şi de ………………..……… un articol din franceză în română. Sunt
A
nu numai un………………, dar şi un demodat. Ce mai aştept? Doar sunt
atâtea programe de ………….!
7. Căutaţi sinonime pentru cuvintele:

Keressétek meg a következő szavak szinonímáit!
vorbă; goană; lumea; a închiria; amic!
8. Formaţi verbe de la:

Képezzetek igéket a következő szavakból!
lung . . . . . . . . . . . murdar . . . . . . . . . . . mic . . . . . . . . . .
larg . . . . . . . . . . . curat . . . . . . . . . . . strâmt . . . . . . . . . .
mare . . . . . . . . . . . limpede . . . . . . . . . . . ud ..........
9. Puneţi în discurs indirect:

Alakítsátok át közvetett beszéddé!
Coafeza: Ce doriţi? Un tuns? Un permanent?
Clienta: Numai un tuns şi un coafat, vă rog. Am mult de aşteptat?
199

Lecția 26
– Mai jos nu putem! zicea d. Geor-
gescu; mai bine rămânem noi în ele. Lexic. Expresii
Ce-i de făcut?… Nimic mai lesne! vecin, -i (m) = szomszéd
S-au învoit să se mute d. Georgescu de chirie (f) = bérlemény, albérlet
la 7 la 7 bis, în casa d-lui Marinescu, -i
lesne = könnyű
iar d. Marinescu, de la 7 bis, în casa a se învoi (esc) = megegyezik
d-lui Georgescu, la 7 simplu…
CR
(după Ion Luca Caragiale,
De închiriat)
Sinonime
OA
lesne = uşor
a se învoi = a se înţelege
a cădea de acord
a da cu chirie = a închiria
a lua cu chirie = a închiria
TIC
Antonime
a da cu chirie ≠ a lua cu chirie
A
200

Coafeza: Mai am de făcut un permanent şi un vopsit.
Lecția 26
Mergeţi, vă rog, la spălat. Mai este şi acolo puţin de aşteptat.
Clienta: De spălat, m-am spălat chiar azi dimineaţă.
Coafeza: Atunci nu aşteptaţi şi cereţi un simplu udat.
Discuţie:
Ca să nu se plictisească la coafor, bunica îşi lua de fiecare dată ceva de citit
CR
sau de tricotat! Tu ce faci?
B. Modul condiţional-optativ are două timpuri: prezentul şi perfectul.

A feltételes–óhajtó módnak két igeideje van: jelen és múlt idő.
OA
A jelen idejű alakok a következőek: a merge
aş merge
ai merge
ar merge
TIC
am merge
aţi merge
auxiliar + infinitiv ar merge
A
Regulă: condiţional prezent + dacă condiţional prezent
Szabály:
h h
propoziţie optativă propoziţie condiţională
óhajtó mondat feltételes mondat
Ex.: Aş merge în excursie dacă ar fi timp frumos.
Casele domnilor Marinescu şi Georgescu ar fi imposibil de deosebit
dacă una n-ar purta numărul 7 simplu şi cealaltă 7 bis.
10. Conjugaţi la condiţional prezent verbele:

Ragozzátok a következő igéket feltételes mód jelen időben!
a avea, a crede, a face, a veni, a sta, a coborî, a fi, a bea!
11. Atenţie la locul pronumelor! Daţi alte exemple!

Figyeljetek a névmások helyére! Adjatok más példákat is!
a. M-aş duce în excursie dacă ar fi timp frumos. (a se duce)

b. M-ar durea capul dacă aş sta la soare. (a-l durea)
c. Mi-aţi scrie dacă aş pleca? (a scrie + D)
201

Am venit pentru mutat!
Lecția 26
Lexic. Expresii
…Şi iacătă* hamalii… Au sosit pen- hamal, -i (m) = hordár
tru mutat; adică pentru mutat, vorba vorba vine = így is mondhatjuk
căci = mivel
vine; căci, de data asta nu ştiu cum de data asta = ez alkalommal
s-a întâmplat, n-am avut noroc să ne chiar = sőt
mutăm… Dar în sfârşit, tot putem zice fiindcă = mert
CR
chibzuinţă (f) = megfontolás
că e ca o jumătate de mutat, şi poate anume = pontosabban
chiar mai mult decât jumătate; fiind- odaie, odăi = szoba, helyiség
că, după multe chibzuinţe în familie, sufragerie (f) = étkező, ebédlő
-i
am văzut că nu eram destul de bine
OA
birou, -ri (n) = dolgozószoba
aşezaţi şi ne-am hotărât să ne aşezăm servitor, -i (m) = szolga, cseléd
mai bine; anume: în salon, odaia de încurcătură (f) = bonyodalom
-i
dormit; în odaia de dormit, sufrageria; a scoate = kivesz
în birou, salonul, în sufragerie, came- (scot)
TIC
ra servitorilor, în camera servitorilor, curte (f) = udvar
-ţi
bucătăria, şi-n bucătărie, biroul… a băga (φ) = berak, bevisz
Ei! cum putem face această operaţie (bag)
fără încurcătură? … Foarte uşor … le
scoatem pe toate din casă în curte, şi
A
pe urmă le băgăm din curte în casă,
după planul cel nou…
Să-ncepem dar!…
(după I. L. Caragiale,
De închiriat)
* Iată, uite.
202

Lecția 26
d. Mi-ar plăcea mai mult piesa dacă ar juca alt actor. (a-i plăcea)
e. Poate că mi-aş aminti de ei dacă le-aş vedea fotografia. (a-şi aminti)
f. Aş recunoaşte-o dacă aş vedea-o. (a recunoaşte,
a vedea + Ac)
g. L-aş invita şi pe el. (a invita + Ac)
CR
C. al, a, ai, ale
Articolul genitival posesiv al, a, ai, ale se foloseşte în următoarele
situaţii:
Az al, a, ai, ale birtokos névelőt a következő helyzetekben használjuk:
OA
• Ceasul meu este acesta! – Ceasul acesta e al meu!
Cartea mea este aceasta! – Catea aceasta e a mea!
Ochelarii mei sunt aceştia! – Ochelarii aceştia sunt ai mei!
Cărţile mele sunt acestea! – Cărţile acestea sunt ale mele!
TIC
• – Al cui e creionul acesta?
– Al meu.
• prietenul Mariei – un prieten al Mariei
prietena Mariei – o prietenă a Mariei
A
prietenii Mariei – doi prieteni ai Mariei
prietenele Mariei – două prietene ale Mariei
• apartamentul domnului Georgescu
apartamentul cel nou al domnului Georgescu
• proprietar a 3 case
proprietar a câte o pereche de case al, a, ai, ale
D. cel, cea, cei, cele E. celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte

(= más, másik, mások)
Spunem:
Így mondjuk:
planul nou = planul cel nou Ex.: celălalt plan
rochia nouă = rochia cea nouă cealaltă rochie
pantofii noi = pantofii cei noi ceilalţi pantofi
hainele noi = hainele cele noi celelalte haine
203

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘAPTEA
Lecția 27
Ce dorinţe ai? Ce ai face?
• Aş merge la teatru.
CR
• Mi-aş cumpăra o tabletă.
OA
• M-aş duce în România.
TIC
• Aş vrea să stau acasă.
• Mi-ar plăcea să f ii cu noi.
A
Ce dorinţe ai avut? Ce ai fi făcut?
• Aş fi mers la teatru.
• Mi-aş fi cumpărat o tabletă.
• M-aş fi dus în România.
• Aş fi vrut să stau acasă.
• Mi-ar fi plăcut să f ii cu noi.
204

A. Timpul perfect al modului condiţional se formează astfel:
Lecția 27
A feltételes mód múlt idejét így képezzük:
auxiliar + fi + Participiu
Ex.: a merge aş fi mers

ai fi mers
CR
ar fi mers
am fi mers
aţi fi mers
ar fi mers
OA
Condiţional Condiţional
dacă
Regulă: perfect perfect
Szabály: Indicativ* Indicativ*
* dacă
TIC
imperfect imperfect
propoziţie optativă propoziţie condiţională
óhajtó mondat feltételes mondat
A
Aş merge la teatru, dar n-am bilet!

Aş merge la teatru, dacă aş avea bilet.
Aş fi mers la teatru, dar n-am avut bilet!

Aş fi mers la teatru, dacă aş fi avut bilet!
a. Aş merge la teatru, dar n-am bilet.

b. Mi-aş cumpăra tabletă, dar n-am bani destui.
c. M-aş duce în România, dar nu sunt în vacanţă.
d. Aş vrea să stau acasă, nu vreţi şi voi?
e. Mi-ar plăcea să fii cu noi. Ai vrea şi tu?
f. Ţi-aş scrie, dar nu-ţi ştiu adresa.
g. Aş lua trenul expres, dar nu trece prin Giula!
* Indicativul imperfect are şi valoare de condiţional perfect.
205

a) Când vrem să fim politicoşi…
Lecția 27
Amikor udvariasak szeretnénk lenni
Când vrem să fim politicoşi, chiar foarte politicoşi, folosim mult

condiţionalul prezent:
Az udvariasság kifejezésére feltételes mód jelen időt használunk.
CR
În loc de: spunem şi mai politicos:
E helyett: udvariasabb, ha azt mondjuk, hogy:
Puteţi să………? Aţi putea să ………?

Vreţi să ………? Aţi vrea să ………?
OA
Doriţi să ………? Aţi dori să ………?
Vă face plăcere să ………? V-ar face plăcere să ………?
Vă interesează să ………? V-ar interesa să ………?
TIC
b) Când reproşăm cuiva ceva, folosim mult condiţionalul prezent şi perfect,
sau indicativul imperfect. Astfel:
Amikor szemrehányást teszünk valakinek valamiért, gyakran használjuk a feltételes–
óhajtó mód jelen és múlt idejét vagy a kijelentő mód folyamatos múlt idejét. Így:
A
În loc de: spunem mai frumos:
E helyett: kedvesebben hangzik:
– De ce ai întârziat? – Ai fi putut să nu întârzii.

(Puteai să …)
– De ce nu mi-ai scris? – Ai fi putut să-mi scrii.
(Puteai să …)
– De ce n-ai şters praful? – Puteai să ştergi praful.
– De ce n-aţi mai stat? – Puteaţi să mai staţi.
Mai puteaţi sta.
Aţi fi putut să mai staţi.
Aţi mai fi putut sta!
– De ce nu eşti mulţumit? – Ai putea fi mulţumit.
206

2. Cereţi ceva, politicos, după modelele:
Lecția 27
Kérjetek valamit valakitől udvariasan, a példa szerint!
a. Aţi putea să-mi spuneţi cât e ceasul?

b. Aţi vrea să-mi daţi sarea?
c. V-ar deranja dacă aş veni la dumneavoastră?
CR
3. Invitaţi pe cineva politicos: a. V-ar face plăcere să veniţi cu noi?
Hívjatok meg valakit valahova udvariasan! b. V-ar interesa expoziţia noastră?
c. Aţi putea veni cu copiii?
OA
4. Reproşaţi ceva cuiva: unui prieten
Tegyetek szemrehányást valakinek valamiért! unui coleg
unei colege
fratelui
TIC
surorii
a. De ce nu mi-ai spus? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
b. De ce nu m-ai aşteptat? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
De ce nu ţi-ai făcut exerciţiul?
A
c. (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
d De ce n-aţi învăţat? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
e. De ce nu m-ai anunţat? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
f. De ce ai mâncat toată supa? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
g. De ce nu eşti punctuală? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .)
B. Model de cerere:
Írásbeli kérvény mintája:
Directorului Cursurilor de vară

Universitatea din Cluj
Domnule Director,
Subsemnatul XY, domiciliat în . . . . . . . . . . . . . . . . (ţara, adresa), vă
rog să binevoiţi a mă înscrie la cursurile de vară ale Universităţii din Cluj,
nivel avansat. V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi putea trimite cât mai
urgent documentaţia necesară.
Cu mulţumiri şi deosebită stimă,
XY.
207

Poezii populare … de dor
Lecția 27
Lexic, expresii
„Codrule, codruţule, dor, -uri (n) = vágy
Deschide-ţi cărările codru (m) = erdő, rengeteg
-i
Să-mi duci supărările“ … cărare (f) = ösvény
-ă-i
* supărare (f) = bánat
CR
-ă-i
frunză (f) = falevél
Frunză verde măr uscat, -e
Astă-noapte m-am visat măr, meri (m) = almafa
uscat, -ă, -i, -e = száraz
Că mândrul m-a sărutat.
OA
mândru, -ă, -i, -e = kedves
M-am trezit şi-am pipăit, a săruta (φ) = csókol
Şi nimica n-am găsit: a pipăi (φ) = megérint,
(pipăi) tapogat
Numai dorul inimii faţă de perină = párnahuzat
Scris pe faţa perinii, mătase (f) = selyem
TIC
Cu mătasa genelor -ă-uri
rouă (f) = harmat
Şi cu roua ochilor. de (nu) = ha (nem)
sprânceană (f) = szemöldök
* -e -e
păcat, -e (n) = bűn
A
a câştiga (φ) = nyer
De n-ar fi… a se concentra (ez) = koncentrál
De n-ar fi ochi şi sprâncene,

N-ar mai fi păcate grele,
Dar ochi şi sprâncene sunt,
Şi păcate pe pământ,
Ochii şi sprâncenele,
Ele fac păcatele.
(după Lucian Blaga,
Antologie de poezie populară)
Familie de cuvinte
Szócsalád
dor – a dori – dorinţă
208

C. Diminutive se formează cu:
Lecția 27
-uţ -uţă
A kicsinyítő alak a következő képzőkkel jön létre:
-el -ea
Ex.: -ic -ică
codru codruţ -iţă
băiat băieţel
fată fetiţă
CR
tată tătic
mamă mămică
D. În propoziţia condiţională, în loc de dacă + condiţional se poate folosi conjunc-
OA
tivul (prezent sau perfect).
A feltételes mondatban a dacă + feltételes mód alakja helyett használhatjuk a kötőmód
jelen vagy múlt idejét.
Conjunctiv perfect = să + fi + Participiu (invar.)
TIC
Exemplu:
Prezent: Să am bani destui, aş lua avionul.
= Dacă aş avea bani destui, aş lua avionul.
A
Perfect: Să fi avut bani destui, aş fi luat avionul.
= Dacă aş fi avut bani destui, aş fi luat avionul.
= Dacă aveam bani destui, aş fi luat avionul.
5. Daţi construcţii sinonime pentru:

Adjatok meg rokon jelentésű szerkezeteket az alábbiakhoz!
a. Dacă îmi spuneai, veneam. de = dacă

(pop.)
b. De nu telefona, nu aflam.
c. Dacă aş fi fost în locul lui, rămâneam.
d. M-ar fi durut gâtul dacă aş fi mâncat îngheţată.
e. Câştiga, dacă se concentra mai bine.
f. Să fi mâncat cât el, mi s-ar fi făcut rău.
să + fi + Participiu (invar.) = (még) akkor is, ha:
Ex.: Chiar dacă m-ai invita, (tot) n-aş veni.
Chiar dacă m-ai fi invitat, (tot) n-aş fi venit.
209

Lecția 27
Iată, pe internet, ce poezii de dragoste
scriu fetele băieţilor, şi invers: Lexic. Expresii
colac, -i (m) = kalács
Dacă insulă (f) = sziget
Poezie de dragoste de Rallu -e
pustiu, pustie, pustii = lakatlan
milionar, -ă, -i, -e = milliomos
Dacă eu aş fi un înger,
CR
Aş sta mereu în dreapta ta.
Dacă aş fi o adiere Dacă-ţi va fi dor…
Într-una te-aş săruta. Poezie de dragoste de Iftimi Sorin
Dacă-ţi va fi dor…
OA
Dar nu sunt decât un om… …de soare…
Mă primeşti în viaţa ta? …de ploaie…
…de-o îmbrăţişare…
http://dindragoste.unica.ro/poe- …de vară…
TIC
zii-de-dragoste/dragoste-7444571. …de vânt…
php …de un sincer, cald sărut…
…să râzi…
…să zbori…
…să păşeşti pe nori…
A
…de dragoste…
…de iubire…
VINO LA MINE!!!
http://dindragoste.unica.ro/poe-
zii-de-dragoste/dragoste-8927311.
php
Căutaţi alte poezii pe site-ul poezii
de dragoste sau scrieţi voi altele şi
Temă: trimi-teţi-le!
Feladat:
Imaginează-ţi ce ai face dacă …?

......... ai fi pilot?
......... ai fi profesor?
......... ai avea o casă la munte?
......... aţi ajunge pe o insulă pustie?
......... aţi şti perfect româneşte?
210

Dacă se foloseşte şi cu indicativul (prezent, viitor, simple). Citiţi proverbele:
Lecția 27
A „dacă“ kötőszót kijelentő módban is (jelen, jövő idő) használjuk. Olvassátok el az alábbi
közmondásokat!
a. Dacă ai bani, ai prieteni şi duşmani.

b. Dacă nu e colac, e bună şi pâinea.
c. Dacă nu-i cap, vai de picioare!
CR
d. Dacă dai, n-ai.
E. În cazul în care există două pronume, ordinea lor este:

Ha a mondatban két névmás van, sorrendjük a következő:
OA
pronume D + pronume Ac
Vreau să-mi iau bagajele cu mine.
Vreau să mi le iau cu mine.
TIC
D Ac
7. Citiţi:
A
Olvassátok el!
a. Daţi-mi îngheţata! Daţi-mi-o!

b. Spuneţi-mi adevărul! Spuneţi-mi-l!
c. Vreau să-ţi dau cartea. Vreau să ţi-o dau!
d. Îşi cumpără singur hainele. Şi le cumpără singur.
e. Vă dau banii mâine. Vi-i dau mâine.
Combinaţii:
Variációk:
} } }
mi mi- mi
ţi ţi- ţi
i -l i- o i le
ni -i ne- ni se
vi v- vi
li le- li
211

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI OPTA
Lecția 28
Lexic. Expresii
confecţie (f) = készruha
Să recapitulăm… -i
ce a spus X, Y, Z? jachetă (f) = blézer
-e
(de) gală = alkalmi
culoare deschisă = világos szín
CR
1. Transformaţi în discurs model, -e (n) = modell, fazon
a încerca (φ) = felpróbál
indirect: a-i sta bine (rău) = jól (rosszul)
Alakítsátok át közvetett beszéddé! (îmi stă bine) áll neki
a-i fi strâmt = szűk neki
OA
(mi-e strâmt, -ă)
umăr (m) = váll
La confecţii -e-i
vernil = világoszöld
(dialog) a i se potrivi (esc) = illik hozzá
(mi se potriveşte)
TIC
Vânzătoarea: Bună ziua. Ce aţi dori?
Clienta: Bună ziua. Mi-ar trebui o ja-
chetă de gală, de culoare deschisă.
Vânzătoarea: Poftiţi. Avem aici câte-
va modele. Încercaţi-o pe aceasta.
A
E 38… Vă stă bine!
Clienta: Da, îmi place. Dar mi-e puţin
strâmtă la umeri. 40 nu aveţi?…
Şi mi-ar plăcea albă.
Vânzătoarea: Îmi pare rău, n-avem
decât crem sau vernil. Poftiţi,
încercaţi-le!
Clienta: Cea crem mi s-ar potrivi mai
bine… Dar mi-e mică!
Vânzătoarea: Încercaţi-o atunci pe
aceasta!
Clienta: Da, pe asta o iau!
212

A. La acuzativ, pronumele acesta,
Lecția 28
aceasta, … acela, aceea, … ca şi
articolele adjectivale cel, cea, cei,
cele sunt precedate de pe şi dublate
de pronumele personal.
Tárgyesetben az „acesta, aceasta, … acela,
aceea“ névmásokat, … ugyanúgy mint a
CR
„cel, cea, cei, cele“ melléknévi névelőket
megelőzi a „pe“ elöljárószó, és a személyes
névmás megkettőzi azokat.
Exemple:
OA
La confecţii Încercaţi-o pe aceasta!
(discurs indirect) Alegeţi-l pe acela!
Alegeţi-l pe cel alb!
TIC
............................. Cumpăraţi-l pe cel mai ieftin!
etc.
.............................
.............................
B. Verbele
.............................
Az alábbi igéket:
A
.............................
............................. a-i sta bine (rău), a-i fi bun (strâmt,
............................. larg, lung, mic, mare, … perfect), a
............................. i se potrivi …
.............................
se conjugă ca verbul a-i plăcea.
............................. úgy ragozzuk, mint az „a-i plăcea“ igét.
.............................
............................. Exemplu:
............................. Jacheta îmi stă bine.
.............................
............................. III sg.
.............................
Pantofii îmi stau bine.
2. Răspundeţi:
III pl.
Válaszoljatok!
Ce credeţi că vă stă bine şi ce nu?
213

La biroul de informaţii
Lecția 28
Lexic. Expresii
(dialog)
birou de informaţii = információs iroda
Dana: La ce oră pleacă expresul de (tren) expres = expresszvonat
nu-i aşa? = nem így van?
Bucureşti? niciun = egyik sem
Funcţionarul: La 9,20, de la linia a coadă, cozi (f) = sor
patra.
CR
Dana: Opreşte la Salonta, nu-i aşa?
Funcţionarul: A, nu! Niciun expres
nu opreşte la Salonta.
Dana: Nici alte trenuri nu opresc?
OA
Funcţionarul: Ba da. Aveţi unul peste
cinci minute, de la linia a doua.
Cumpăraţi bilete de la ghişeul 5.
TIC
A
Értelmezzétek a szólásokat!
Cei din urmă vor fi cei dintâi.

Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
Înlocuiţi cuvintele cursive prin sinonime!

Helyettesítsétek szinonimákkal a dőlt betűs szavakat!
214

La biroul C. Numeralul ordinal are forme
Lecția 28
de informaţii variabile în funcţie de gen şi număr,
(discurs indirect) astfel:
A sorszámnév alakjai nemben és számban
változnak:
.............................
............................. prim(ul), primă(prima), primi(i),
CR
............................. prime(le) (adj./pron.)
............................. întâi(ul), întâi(a), întâi(i),
............................. întâi(le) (adj./pron.)
al doilea, a doua (adj., pron.)
.............................
OA
al treilea, a treia
............................. al patrulea, a patra …
............................. al n-lea, a n-a
............................. ultim(ul), ultimă(ultima),
............................. ultimi(i), ultime(le) (adj./pron.)
TIC
.............................
.............................
.............................
.............................
A
.............................
.............................
primul
............................. I
al doilea
............................. II al treilea
............................. III
.............................
.............................
cel dintâi = întâiul, primul cel de-al doilea = al doilea

cea dintâi = întâia, prima. .
Mai spunem:
. .
Így is mondhatjuk: . .
. cel din urmă = ultimul
cea din urmă = ultima
(pron.) (pron.)
215

4. Transformaţi dialogurile:
Lecția 28
Alakítsátok át a párbeszédeket!
Lexic. Expresii
a-i veni să = valamilyen
(îmi vine să) érzése lesz
a strănuta (φ) = tüsszent
muşchi, muşchi (m) = izom
a se înroşi (esc) = elvörösödik
Spuneţi ce vă doare? a-i vâjâi urechile = zúg a füle
CR
(dialog) (îmi vâjâie …)
a tremura (φ) = remeg
din cauza = miatt
Medicul: Ce s-a întâmplat? Spuneţi febră (f) = láz
ce vă doare? termometru (n) = lázmérő
OA
câteodată = néhányszor,
Pacientul: Până ieri mă simţeam bine, néha
n-aveam nimic, dar de ieri mă gripă (f) = influenza
doare capul şi îmi vine să strănut -e
a (se) molipsi (esc) = megfertőződik
tot timpul. vreun, vreo = valamelyik
TIC
Medicul: Muşchii vă dor?
Pacientul: Mă dor toţi muşchii. Mi
s-au înroşit ochii şi mă ustură. Îmi Formarea cuvintelor
vâjâie urechile, tremur. Szóképzés
Medicul: Din cauza febrei. V-aţi luat
A
temperatura? roşu a (se) înroşi (esc)
negru a (se) înnegri (esc)
Pacientul: Nu, nu mi-am luat-o. verde a (se) înverzi (esc)
Medicul: Puneţi-vă termo me trul! galben a (se) îngălbeni (esc)
Aşa… Simptomele astea le-aţi vânăt a (se) învineţi esc)
alb a (se) albi (esc)
mai avut?
Pacientul: Câteodată, foarte rar, când
eram copil şi aveam gripă…
Medicul: E cineva bolnav în fami-
lie? Probabil v-aţi molipsit de la
cineva.
Pacientul: Posibil… de la vreun pa-
cient de-al meu…
Medicul: ?!…
216

Spuneţi ce vă doare? D. Unele prepoziţii (locuţiuni pre-
Lecția 28
(discurs indirect) poziţionale) cer cazul genitiv.
Egyes elöljárószók (elöljárószó értékű szó-
kapcsolatok) birtokos esetet vonzanak:
.............................
.............................
............................. din cauza = miatt
CR
din pricina
............................. contra = ellen
............................. împotriva
înaintea = előtt
............................. în faţa
în spatele = mögött
.............................
OA
în urma
............................. deasupra = rajta, felett
dedesubtul = alatt
............................. la stânga = balra
............................. la dreapta = jobbra
de-a lungul = hosszában
TIC
............................. de-a latul = széltében
............................. de-a curmezişul
în locul = helyett
............................. în jurul = körül
............................. etc.
.............................
A
............................. Ex.: Tremur din cauza febrei.
............................. Stai în faţa mea!
............................. Stai în spatele meu!
.............................
............................. Sinonime
............................. din cauza = din pricina
............................. contra = împotriva
în spatele = în urma
............................. în faţa = înaintea
............................. de-a latul = de-a curmezişul
Conversaţie:
Párbeszéd: Antonime
la stânga ≠ la dreapta
1. Pacientul este adult sau copil? în faţa/înaintea ≠ în spatele/în urmă
2. Ce profesie are pacientul? deasupra ≠ dedesubt(ul)
de-a lungul ≠ de-a latul
Motivaţi.
217

La piaţă
Lecția 28
Lexic. Expresii
(dialog)
îndesat, -ă, -i, -e = tömör, telt
Anca: Cu cât daţi conopida? a-i conveni = megfelel
(îmi convine) valakinek
Ţăranca: Cu 2 lei kilogramul. Fie! = Legyen!
Anca: Cu 1,50 n-o daţi? Nu-i prea a cântări (esc) = megmér
îndesată… sigur, -ă, -i, -e = természetesen
CR
a strecura (φ) = leszűr
Ţăranca: Cu 1,70, dacă vă convine. (strecor)
Anca: Fie. Cântăriţi-mi bucăţile astea cuptor (n) = sütő
două! -oa-e
pesmet (n) = zsemlemorzsa
OA
frunză (f) = levél
-e
castravete (m) = uborka
-ţi
Acasă, în bucătărie grădinar, -i (m) = kertész
mâţă (f) = macska
(dialog)
TIC
-e
oală (f) = fazék
Anca: Conopida se fierbe? -e
Mama: Sigur. Trebuie fiartă cu sare
cam 10 minute. Se strecoară, apoi
A
trebuie pusă la cuptor, cu unt, Sinonime
smântână şi pesmet. Nu-i greu
de gătit, chiar dacă n-ai mai făcut mâţă (f) = pisică (f)
niciodată…
Anca: Aş vrea s-o fac eu, dacă mă
laşi…
Mama: Sigur că te las. Întâi curăţ-o
de frunze, apoi spal-o şi pune-o
la fiert.
Értelmezzétek a szólásokat!
Nu vinde castraveţi grădinarului!

Nu cumpăra mâţa-n sac!
Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!
218

La piaţă E. Pasivul:
Lecția 28
(discurs indirect) A szenvedő szerkezet:
Trebuie să fie fiartă.

.............................
se poate reduce la:
............................. leegyszerűsíthető így:
.............................
CR
Trebuie fiartă.
.............................
Se fierbe.
.............................
.............................
.............................
OA
6. Transformaţi la fel:
Acasă în bucătărie Alakítsátok át hasonlóképpen!
(discurs indirect)
Untul trebuie să fie topit. . . . . .
TIC
............................. .............................
............................. Merele trebuie să fie curăţate.
............................. .............................
............................. Sarea trebuie să fie pusă. . . . . .
A
............................. .............................
............................. Cartofii trebuie să fie scoşi. . . . .
............................. .............................
F. şi … şi … ≠ nici … nici … nu …
Ex.: Şi expresul, şi alte trenuri opresc la Salonta.

Nici expresul, nici alte trenuri nu opresc la Salonta.
Eliptic: Şi alte trenuri opresc la Salonta.
Nici alte trenuri nu opresc la Salonta.
219

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI NOUA
Lecția 29
Lexic
deşteptător (n) = ébresztőóra
Din ce cauză ai întârziat? -oare
a se pierde = elvész, eltéved
a (se) produce = létrejön, történik
accident, -e (n) = baleset
• Din cauză că m-am trezit
CR
târziu.
• Din cauza fraţilor mai mici.
OA
• Fiindcă n-a sunat ceasul.
TIC
• Pentru că n-a venit autobuzul.
A
• Deoarece a fost pană de curent.
• Mi s-a oprit deşteptătorul.
• Din cauze multiple…! Uneori când magazinul e închis,

scrie pe un bilet:
• Din cauze obiective! Închis din cauză de boală.
220

A.
Lecția 29
a. Cauza se exprimă în limba română prin conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale
(fiindcă, deoarece, din cauză că, din pricină că, pentru că) sau prin locuţiuni pre-
poziţionale: din cauza + Genitiv, din pricina + Genitiv sau din cauză de + Acuzativ.
A román nyelvben az okot kötőszókkal, kötőszó értékű szókapcsolatokkal (fiindcă, deoarece,
din cauză că, din pricină că, pentru că) vagy elöljárószós szerkezetekkel (din cauza + birtokos
eset, din pricina + birtokos eset vagy din cauză de + tárgyeset) fejezzük ki.
CR
OA
a. Din ce cauză nu ştii bine româneşte?
b. Din ce cauză ai rămas acasă?
c. De ce n-ai mai aşteptat?
d. De ce te-ai pierdut?
TIC
e. Din ce pricină eşti supărat?
f. Din pricina cui ai căzut la examen? Din pricina mea?
g. Din cauza cui s-a produs accidentul?
A
2. Puneţi o expresie cauzală potrivită:
Egészítsétek ki a megfelelő okhatározói kifejezésekkel!
a. Accidentul de ieri s-a produs . . . . . . . . . . . . . . . amândouă maşinile aveau

viteză prea mare.
b. N-am venit . . . . . . . . . . . . . . . . n-am fost invitat.
c. Te iert . . . . . . . . . . . . . . . . n-ai vrut.
d. . . . . . . . . . . . . . . voastră, noi a trebuit să mai aşteptăm.
e. Îl doare stomacul . . . . . . . . . . . . . . . . mănâncă prea mult.
b. Construcţiile cu supin, cum sunt:

Az olyan szupinummal formált szerkezeteknek, mint:
de fumat, de nedormit, de nemâncat, de prea mult băut, de mers pe jos etc.,

pot avea şi sens cauzal.
stb. okhatározói tulajdonságuk is lehet.
Ex.: De atâta mers pe jos, mă dor picioarele.
221

Lecția 29
Din ziare:
Lexic. Expresii
Circulaţia ziar, -e (n) = újság
circulaţie (f) = közlekedés
În săptămâna 21–27 mai a.c. s-au (a.c.) anul curent = folyó év
înregistrat în întreaga ţară 174 de ac- a înregistra (ez) = feljegyez
(înregistrez)
cidente de circulaţie soldate cu 62 de a se solda cu = eredményez
CR
morţi şi 142 de răniţi, precum şi 3 ava- mort, moartă, morţi,
rii cu pagube materiale importante. moarte = halott
rănit, -ă, -i, -e = sebesült
Cele mai multe dintre accidente precum şi = valamint
avarie (f) = sérülés,
s-au datorat:
OA
-i rongálódás
pagubă (f) = kár
– traversării pietonilor prin alte -e
locuri decât cele permise (62 de ac- a se datora (ez) = annak tudható
cidente, cu 15 morţi şi 48 de răniţi, be
pieton, -i (m) = gyalogos
TIC
dintre care 14 evenimente cu 4 morţi a comite = elkövet
şi 10 răniţi s-au comis din cauza ne- supraveghere = felügyelet
supravegherii copiilor); (ne)supraveghere (f) = felügyelet
hiánya
– nerespectării regimului de viteză respectarea regulilor = szabályok
(23 de accidente cu 9 morţi şi 24 de betartása
A
răniţi); nerespectarea regulilor = szabálysértés
viteză (f) = sebesség
– neatenţiei în conducere (19 acci- -e
dente, cu 10 morţi şi 13 răniţi); consum, -uri (n) = fogyasztás
– consumului de alcool, care a cauza (ez) = okoz
a cauzat 10 accidente (2 morţi şi

8 răniţi);
– depăşirii neregulamentare (11
accidente, cu 7 morţi şi 15 răniţi).
– oboselii sau adormirii la volan
(9 accidente cu 3 decedaţi şi 16 răniţi).
(preluat din presă)
222

3. Explicaţi sensul construcţiilor subliniate:
Lecția 29
Magyarázzátok meg a kiemelt szerkezeteket!
a. De fumat, mă doare capul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. De atâta mers pe jos, mă dor picioarele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. De prea mult băut, am căzut sub masă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CR
d. Ameţesc de nemâncat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Mi-e rău de căldură. Crăp de căldură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f. Mor de frică, mor de foame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g. Mă dor ochii de fum şi de praful de pe stradă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OA}
c. Cauza se mai exprimă şi prin:
Az okot kifejezhetjük a következőképpen is:
TIC
verbul: a se datora
ige
+ substantiv/pronume D
főnév/névmás részeshatározó esetben
prepoziţia datorită
elöljárószó
A
4. Transformaţi în expresii sinonime, folosind pentru că,
deoarece, din cauză că:
Alakítsátok át szinonim kifejezésekké az alábbi mondatot felhasználva a pentru că,
deoarece, din cauza că kifejezéseket!
Accidentele au avut loc datorită:

– traversării pietonilor prin locuri nepermise;
– nerespectării vitezei reglementare;
– neatenţiei;
– consumului de alcool;
– depăşirii neregulamentare;
– oboselii sau adormirii la volan.
223

Lecția 29
Citiţi textul cu ajutorul dicţionarului!
Olvassátok el a szöveget szótár segítségével!
CR
OA
TIC
A
Trei maşini avariate şi o persoană la spital din cauza
neacordării de prioritate
Două autoturisme şi un microbuz au fost implicate într-un accident care

s-a soldat cu avarierea autoturismelor şi rănirea uşoară a unui pasager, luni
după-masă.
Vina îi aparţine şoferului autoturismului Daihatsu care circula dinspre
Spitalul Judeţean înspre Calea Şagului. Acesta a virat la stânga de pe bule-
vardul Liviu Rebreanu pe bulevardul Brâncoveanu fără să acorde prioritate
vehiculelor din intersecţie, moment în care a fost lovit de un autoturism Opel
şi de un alt microbuz aflat în trafic.
În urma accidentului, cele trei autoturisme au fost avariate, iar o persoană
a fost rănită. Victima a fost transportată la Spitalul Judeţean Timişoara pentru
îngrijiri medicale.
224

5. Deschideţi parantezele:
Lecția 29
Tegyétek megfelelő alakba a zárójelben található szavakat!
Vedeam ceva în faţă, pe (drum), dar nu puteam opri maşina ca să mă uit mai
bine ce era, din cauza (alte maşini) care veneau în urma (eu). Eram înaintea
(5 maşini mici) şi (5 camioane), în plină şosea. Eram, deci, blocat de cei de
după (eu). Am claxonat să se oprească cei din faţă. Probabil că ei nu şi-au dat
CR
seama. Deodată, m-am trezit în faţa (o maşină oprită) de-a latul (şoseaua).
Nu ştiu cum a ajuns acolo. Era chiar maşina din faţa (eu), care, ajungând
în faţa (obiectul căzut) pe (şosea), a trebuit să frâneze brusc. Probabil că
nu l-a obsevat dinainte. Noroc că am avut timp să opresc. Nu ştiu ce s-ar fi
OA
întâmplat cu (eu) dacă aveam viteza nebună (cei) dinaintea (eu). Mai mult
ca sigur, aş fi făcut accident!
TIC
B. Nominativ Genitiv–Dativ
Alanyeset Birtokos eset – Részeshatározó eset
cel celui
cea celei
A
cei, cele celor
alt băiat = altul altui băiat = altuia

altă fată = alta altei fete = alteia
alţi băieţi = alţii altor băieţi = altora
alte fete = altele altor fete = altora
C.
{ maşina care este la stânga unde? (hol?)
(unde este?)
= maşina de la stânga
verb + la…
(care maşină?)
în…
{ maşina care este în faţă

(unde este?)
= maşina din faţă
(care maşină?)
care? (melyik?)
substantiv + de la
din
225

Cauze şi… cauze…
Lecția 29
Lexic. Expresii
I. – Sorine, de unde ai tu bani? a introduce = bevezet
– Bunica mi i-a dat. râu, -ri (n) = folyó
a se scălda (φ) = fürdik
– Pentru ce? N-avea grijă! = Ne aggódj!
– M-a trimis să cumpăr timbre… tot mai… = még mindig
Dar ştii, mamă, n-a fost nevoie anunţ, -uri (n) = hirdetés
CR
Ce folos? = Mire jó?
de timbre fiindcă am introdus Mi értelme?
scrisoarea în cutie când nu era
nimeni prin apropiere.
OA
Sinonime
a introduce = a băga
în apropiere = aproape
Ce folos? = La ce bun?
TIC
II. Mama: Ionel, poţi să te duci la
râu, dar să nu te scalzi, că apa e
foarte rece.
Ionel: N-avea grijă mamă, am să
A
mă scald îmbrăcat.
III. X: Tot mai căutaţi câinele?

Y: Da!
X: De ce nu daţi un anunţ la
ziar?
Y: Ce folos? Câinele tot nu ştie
să citească!
(după Arca lui Noe)
226

6. Povestiţi anecdotele în discurs indirect!
Lecția 29
Meséljétek el az anekdotákat függő beszédben!
Cauze şi… cauze…
I.
CR
............................................................
............................................................
............................................................
OA
............................................................
............................................................
II.
TIC
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
A
............................................................
III.
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
7. Puneţi în loc de „că“, „pentru că“:

Helyettesítsétek a „că“-t a „pentru că“ kifejezéssel!
a. – Să nu te scalzi, că apa e foarte rece.

b. – De ce n-ai venit?
– Că n-am fost invitat.
c. – Nu te grăbi, că nu-i urgent.
d. – Repetaţi, vă rog, că n-am înţeles.
e. – Ce aţi spus? Că n-am auzit.
227

LECȚIA A TREIZECIA
Lecția 30
Gramatică
Mergând încet, departe ajungi (= când/dacă mergi)
CR
• Mergând pe jos, ai ajunge mai târziu. (= dacă ai merge)
OA
• Mergând pe jos, am ajuns mai târziu. (= pentru că am mers)
TIC
• Putem discuta mergând. (= în timp ce mergem)
• Te văd zilnic mergând la părinţi. (= cum/când mergi)
A Lexic
curbă (f)
-e
= kanyar
a parca (ez) = parkol

(parchez)
a lovi (esc) = megüt,
ütközik
228

A. Modul gerunziu se recunoaşte după terminaţiile:
Lecția 30
A határozói igenév az igenévképzők alapján ismerhető fel.
-ând sau -ind

Infinitiv Gerunziu Infinitiv Gerunziu
CR
I. a pleca – plecând a studia – studiind
a cânta – cântând a veghea – veghind
II. a tăcea – tăcând
a vedea – văzând
OA
III. a merge – mergând a scrie – scriind
a face – făcând
a crede – crezând
TIC
a trimite – trimiţând
IV. a coborî – coborând a privi – privind
a hotărî – hotărând
a avea – având a fi – fiind
A
a bea – bând a şti – ştiind
a vrea – vrând
a lua – luând
a da – dând
a. Gerunziul poate avea sens temporal, sens condiţional, sens cauzal sau
sens modal.
A határozói igenévnek lehetnek időhatározói, feltételes, ok- és módhatározói tulajdonságai.
1. Transformaţi gerunziul:
Alakítsátok át a határozói igenevet!
a. Accidentul s-a produs vrând să ia o curbă. . . . . când a vrut / voia . .

b. Accidentul s-a produs trecând strada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Parcând, aş fi lovit o altă maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Oprindu-se, a făcut accident. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Oprindu-se, ar fi făcut accident. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f. Nefiind atent, a făcut accident. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
229

Citiţi din ghidul României
Lecția 30
Lexic. Expresii
Maramureşul este nu numai o regiune nu numai…, dar şi… = nem csak …
hanem is
bogată în privelişti de o rară frumuse- bogat, -ă, -i, -e = gazdag
ţe, dar şi o zonă în care se află păduri privelişte (f) = látvány
întinse de brad, molid, stejar şi fag, cu -i
se află = található
o faună căutată de vânători: urşi, cerbi
CR
întins, -ă, -i, -e = kiterjedt
carpatini, mistreţi ş.a. Mai sunt păşuni, brad (m) = fenyőfa
ape tămăduitoare, iar în adâncuri, aur -zi
molid (m) = lucfenyő
şi argint, ca şi alte metale valorificate -zi
în industrie.
OA
stejar, -i (m) = tölgyfa
fag, -i (m) = bükkfa
(v. p. 232) faună (f) = vadvilág,
állatvilág
vânător, -i (m) = vadász
urs (m) = medve
TIC
-şi
cerb, -i (m) = szarvas
mistreţ, -i (m) = vaddisznó
păşune (f) = legelő
-i
tămăduitor, -e, -i = gyógyító
A
adânc, -uri (n) = mély, mélység
aur (n) = arany
argint (n) = ezüst
formă (f) = forma
-e
relief, -uri (n) = felszín
ca şi = ahogy
a valorifica (f) = értékesít
230

b. Forma negativă a gerunziului:
Lecția 30
A határozói igenév tagadó formája:
fiind – nefiind
mâncând – nemâncând
CR
Pronumele în dativ sau acuzativ se aşază după verb:
A névmás részeshatározó esetben és tárgyesetben az ige után áll:
scriind scriindu-ţi (a scrie + D)
OA
aşteptând aşteptându-te (a aştepta + Ac.)
oprind oprindu-se (a se opri)
amintind amintindu-mi (a-şi aminti)
părând părându-mi-se (a i se părea)
TIC
2. Transformaţi în gerunziu:
Alakítsátok át határozói igenévvé!
A
a. Mi s-a întâmplat când am vrut să iau o curbă.
b. Pentru că nu sunt specialist, nu mi-am spus părerea.
c. Oamenii se uitau şi comentau.
d. Pentru că nu-mi place cafeaua, nu beau.
e. Pentru că grăsimile îmi fac rău, nu mănânc gras.
f. Dacă aş fi învăţat, aş fi trecut la examen.
g. Dacă aş merge cu avionul, aş ajunge mai repede.
h. Deoarece m-am dus singură în excursie, m-am plictisit.
i. Învăţ şi ascult muzică în acelaşi timp.
j. Nu te-am auzit când ai intrat.
k. Îmi place să te ascult cum vorbeşti.
3. Înlocuiţi expresiile din text cu alte sinonime.

A szöveg kifejezéseit helyettesítsétek más szinonimákkal (ügyelve az esetre)!
231

Lecția 30
Localnicii dovedesc un simţ artistic
deosebit. Păşind, de pildă, pragul unei Lexic. Expresii
case ţărăneşti din Maramureş, ai im- localnic, -i (m) = helybeli
presia că te afli într-un muzeu de artă a dovedi (esc) = bizonyít
populară. „Camera mare“, îndeosebi, deosebit, -ă, -i, -e = különleges
a păşi (esc) = lép, átlép
este împodobită cu ţesături, cu obiecte de pildă = például
casnice lucrate artistic din lemn. prag, -uri (n) = küszöb
CR
Maramureşenii sunt meşteri iscu- îndeosebi = főleg, különösen
a împodobi (esc) = feldíszít
siţi în prelucrarea lemnului. În satele ţesătură (f) = szövet, kelme
lor se întâlnesc vechi biserici din -i
lemn, adevărate monumente de artă ceramică (f) = kerámia
OA
casnic, -ă, -i, -e = háztartási
arhitecturală, care încântă privirea cu meşter, -i (m) = mester
linia lor zveltă, cu o surprinzătoare iscusit, -ă, -i, -e = ügyes
armonie a proporţiilor… a încânta (φ) = elbűvöl
zvelt, -ă, -i, -e = karcsú, sudár
(după România. Ghid turistic, surprinzător, -e, -i, -e = meglepő
TIC
Ed. Meridiane, București). iepure (m) = nyúl
-i
oaie, oi (f) = juh
lup, -i (m) = farkas
uscătură (f) = száraz fa
-i
A
gard, uri (n) = kerítés
circ, -uri (n) = cirkusz
leu (m) = oroszlán
-i
Sinonime
localnic (m) = autohton (m)
regiune = zonă
deosebit = special
= excepţional
a dovedi = a demonstra
de pildă = de exemplu
îndeosebi = mai ales
= în special
232

4. Explicaţi gerunziul:
Lecția 30
Értelmezzétek a határozói igenevet!
a. M-aş reface mai repede stând în pat.

b. Având maşină, îţi poţi rezolva mai repede treburile.
c. Având maşină, aţi putea merge mai des la Cluj.
d. Învăţând, ai fi trecut la examen.
CR
e. Nemaiputând să lucrez, am preferat să mă culc.
f. Povestind, timpul trece mai repede.
g. Înveţi mai repede o limbă vorbind.
h. Stând în România, e nevoie să înveţi româneşte.
OA
i. Crezând că nu mai veniţi, nu v-am mai aşteptat.
j. Îmi place să citesc ascultând muzică.
k. Scriindu-mi din timp, voi putea programa totul mai bine.
B. şi… şi…
TIC
nu numai… , ci şi…
nu numai… , dar şi…
pe lângă… , şi…
atât… , cât şi…
.......... , ca şi…
A
C. Formele de relief sunt: Apele sunt
câmpia pârâu, pâraie (n)
podişul
dealul
curgătoare
(care curg) { râu, râuri (n)
fluviu, fluvii (n)
muntele
stătătoare
(care stau) { lac, lacuri (n)
mare, mări (f)
ocean, oceane (n)
D. unde? de unde?
la de la
lângă de lângă
în din
5. Priviţi o hartă şi spuneţi unde se află diferite oraşe sau

regiuni din România.
233

Voroneţul
Lecția 30
Lexic. Expresii
De la Gura Humorului, continuând monument, -e (n) = emlékmű
să înainteze spre Câmpulung Moldo- a înainta (ez) = előrehalad
călător, -i (m) = utazó
venesc, călătorul va întâlni în stânga ramificaţie (f) = útelágazás
drumului o ramificaţie care îl va -i
purta după 3 kilometri la mănăstirea a purta (f) = elvezet
CR
(port)
Voroneţ. domnitor, -i (m) = fejedelem
Domnitorul Ştefan cel Mare a a înălţa (f) = felépít
înălţat în 1488 această mănăstire de dimensiune (f) = dimenzió,
-i méret
dimensiuni reduse, dar de mare va-
OA
redus, -ă, -i, -e = kicsi
loare artistică. Capodoperă a stilului valoare (f) = érték
arhitectonic moldovenesc, ea a fost -o -i
capodoperă (f) = remekmű
supranumită de specialiştii străini -e
„Capela Sixtină a României“, pentru a supranumi (esc) = elnevez
TIC
coloritul şi execuţia frescelor interi- colorit, -uri (n) = színvilág
execuţie (f) = végrehajtás
oare şi exterioare, păstrate în cea mai -i
mare parte în forma iniţială. Frescele frescă, fresce (f) = freskó
exterioare, de o mare strălucire, au a păstra (ez) = megőriz
strălucire (f) = ragyogás,
fost executate de iscusiţi meşteri
A
-i tündöklés
zugravi moldoveni din secolul al zugrav, -i (m) = festő
XVI-lea…
(După România. Ghid turistic,
Ed. Meridiane, București)
234

6. Încercaţi să spuneţi cum se poate ajunge
Lecția 30
Próbáljátok meg elmondani hogyan lehet eljutni!
– de la Seghedin la Baia Mare – din Maramureş în Oltenia

– de la Craiova la Pécs – din Moldova în Transilvania
– de la Timişoara la Giula – din România în Austria
CR
Pe unde se trece? pe + în = prin
OA
Alakítsátok át a minta alapján!
oamenii care trăiesc la ţară = oamenii de la ţară

urşii care trăiesc în pădure = urşii din pădure
bisericile care se găsesc în Maramureş = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TIC
casele care se află la sate = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
aurul care se găseşte în mine = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
lemnul care se găseşte în pădure = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
leii care se folosesc la circ = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
metalele care zac în adâncuri = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
muncitorii care lucrează în industrie = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Muzeul de Artă care se află la Cluj = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
mănăstirile care se află în nordul Moldovei = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
familia care locuieşte lângă noi = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8. Temă: Faceţi o descriere geografică a regiunii în care

locuiţi!
Proverbe:
Promite marea cu sarea. Nu e pădure fără uscături.
Nu vinde pielea ursului din pădure! Înalt ca bradul, prost ca gardul.
Cine fuge după doi iepuri nu Prost ca lemnul.
prinde niciunul. Apa trece, pietrele rămân.
A dat oaia în paza lupului. Tăcerea e de aur.
235

LECȚIA A TREIZECI ȘI UNA
Lecția 31
Lexic. Semantică
Oare unde, cine, ce, când?
• Unde o fi fiind castelul lui Vlad (= Mă întreb unde este castelul)

(= Oare este în sud?)
Ţepeş?
CR
O fi fiind în sud?
• Unde o fi castelul lui Vlad Ţepeş? (= Mă întreb unde este castelul)
OA
(= Oare este în nordul ţării?)
În nordul ţării?
• Cine o fi fost Dracula? (= Mă întreb cine a fost Dracula?)
TIC
(= Oare a fost Vlad Ţepeş?)
Vlad Ţepeş?
A
236

A. Modul prezumtiv exprimă necunoaşterea unui fapt (în interogaţia parţială):
Lecția 31
A feltételező mód egy cselekvés, történés, létezés bizonytalanságát fejezi ki (a részleges
kérdésben):
Ex.: Unde o fi (fiind) castelul lui Vlad Ţepeş? (= Mă întreb/nu ştiu unde este
castelul lui Vlad Ţepeş.)
sau o presupunere, o bănuială, o „prezumţie“ (în interogaţii totale sau în
CR
propoziţii declarative).
vagy egy feltevést, egy sejtést, egy „feltételezést” (a teljes kérdésekben vagy a kijelentő
mondatokban).
Ex.: O fi (fiind) în sud (?) (= Bănuiesc că este în sud.)
OA
Formele prezumtivului sunt:
A feltételező mód alakjai:
Prezent Perfect
Viitor literar + Gerunziu Viitor literar + Participiu
TIC
a merge
voi fi mergând voi fi mers
vei fi mergând vei fi mers
va fi mergând va fi mers
vom fi mergând vom fi mers
A
veţi fi mergând veţi fi mers
vor fi mergând vor fi mers
Popular, la persoana a 3-a se folosesc formele:
A 3. személyben használt népies formák:
sg. o fi mergând o fi mers
pl. or fi mergând or fi mers
La verbul a fi, gerunziul poate lipsi:

Az „a fi“ létige esetében a határozói igenév elhagyható. o fi fiind = o fi
Alakítsátok át a mondatokat a modell alapján!
a. Oare e în nord? – O fi (fiind) e. Oare se întoarce? . . . . . . . . . . . .

în nord? f. Oare s-a dus? . . . . . . . . . . . . . . .
b. Oare e departe? – . . . . . . . . . . . . g. Oare îşi aminteşte de mine? . . . .
c. Oare merge cu trenul? – . . . . . . h. Oare şi-a amintit de mine? . . . .
d. Oare a mers cu trenul? – . . . . . .
237

Între legendă şi istorie:
Lecția 31
Vlad Ţepeş Lexic. Expresii

a domni (esc) = uralkodik
negustor, -i (m) = kereskedő
Negustorul străin florentin = firenzei
marfă, mărfuri (f) = áru
Pe când domnea în Ţara Românească îndată = azonnal
palat, -e (n) = palota
Vlad Ţepeş, trecu prin ţară, venind
CR
domnesc, -ă, -i = fejedelmi
din Transilvania, un mare negustor slujitor, -i (m) = szolga
florentin ce avea cu el marfă şi bani a păzi (esc) = őriz
a porunci (esc) = megparancsol
foarte mulţi. a lăsa (φ) = hagy
Cum ajunse la Târgovişte, capitala
OA
(las)
ţării pe atunci, negustorul se duse a se supune = aláveti magát
poruncă (f) = parancs
îndată la palatul domnesc şi ceru lui -i
Vlad Ţepeş slujitori ca să-l păzească domn, -i (m) = fejedelem
şi pe el şi marfa şi banii ce-i avea. căruţă (f) = szekér
TIC
-e
Ţepeş porunci atunci să lase mar- galben, -i (m) = aranytallér
fa şi banii în piaţă, iar el să vină să lipsă (f) = hiány
doarmă la palat. -e
grijă (f) = aggodalom,
Neguţătorul, neavând ce face, se -i gond
supuse poruncii domneşti, dar peste
A
hoţ, -i (m) = tolvaj
noapte cineva, trecând pe lângă căruţa vistierie (f) = kincstár
-i
cu marfă, luă din bani 160 de galbeni. a pune la loc = a helyére tesz
A doua zi, dis-de-dimineaţă, negu-
ţătorul se duse la căruţă, găsi marfa
cum o lăsase, dar din bani lipseau 160
de galbeni. Se duse la Domn şi-i spu- Sinonime
se lipsa banilor. Domnul îi porunci ce = care
să n-aibă nici o grijă, căci se vor găsi însă = dar
îndată şi banii şi hoţul. Porunci să se
pună din vistierie banii la loc, însă cu
unul mai mult.
(v. p. 240)
238

B. Timpul perfect simplu se foloseşte mai mult în istorii şi în povestiri.
Lecția 31
El se formează de la:
A befejezett egyszerű múlt időt leginkább történetekben és elbeszélésekben használjuk.
Így képezzük:
tema participiului + terminaţiile: -i
a melléknévi igenév töve végződések -şi
-φ
CR
-răm
a circula a tăcea a face a merge -răţi
P: circulat tăcut făcut mers -ră
OA
circulai tăcui făcui mersei
circulaşi tăcuşi făcuşi merseşi
circulă tăcu făcu merse
circularăm tăcurăm făcurăm merserăm
circularăţi tăcurăţi făcurăţi merserăţi
TIC
circulară tăcură făcură merseră
a veni a coborî
P: venit coborât
A
venii coborâi
venişi coborâşi
veni coborî
venirăm coborârăm
venirăţi coborârăţi
veniră coborâră
Verbe neregulate:
Rendhagyó igék:
a fi a avea a sta a da a vrea (a voi)

fusei (fui) avusei (avui) stătui dădui vrui (voii)
fuseşi (fuşi) avuseşi (avuşi) stătuşi dăduşi vruşi (voişi)
fuse (fu) avuse (avu) stătu dădu vru (voi)
fuserăm (furăm) avuserăm (avurăm) stăturăm dădurăm vrurăm (voirăm)
fuserăţi (furăţi) avuserăţi (avurăţi) stăturăţi dădurăţi vrurăţi (voirăţi)
fuseră (fură) avuseră (avură) stătură dădură vrură (voiră)
Ex.: Când ajunse la Tâgovişte, negustorul se duse la palat şi ceru lui
Ţepeş slujitor de pază. (= a ajuns, s-a dus, a cerut)
239

Lecția 31
Oamenilor din capitală le porunci să
caute îndată pe hoţ, că de nu-l vor găsi Lexic. Expresii
pe hoţ, va pierde toată cetatea. a pierde = elpusztít
Neguţătorul, mergând din nou la cetate (f) = vár
căruţă, numără banii, o dată, de două -ăţi
cu mirare = csodálkozva
ori şi a treia oară, şi cu mirare găsi toţi a se înapoia (ez) = visszamegy
banii însă cu un galben mai mult. De stăpân, -i (m) = gazda
CR
unde o fi apărut? a afla (u) (aflu) = talál
în pace = békében
Se înapoie atunci la Domn şi îi a mărturisi (esc) = bevall
spuse: de prisos = felesleges,
– Stăpâne, am aflat toţi banii, însă itt: többlet
ţeapă, ţepe (f)
OA
= karó
cu un galben mai mult. a se purta (φ) = viselkedik
În acel moment fu adus şi hoţul. (mă port) valakivel
Atunci Ţepeş spuse negustorului: supus (m) = alattvaló
-şi
– Du-te în pace; dacă nu mi-ai fi credincios, -ă, -i, -e = hűséges
TIC
mărturisit galbenul cel de prisos, aş fi
poruncit să te puie şi pe tine împreună
cu acest hoţ în ţeapă.
Aşa se purta Ţepeş cu supuşii săi,
cei credincioşi şi cei necredincioşi.
A
(Mihail Popescu, Legende istorice ale
românilor din cronicari, București, 1932)
240

C. Mai mult ca perfectul exprimă anterioritatea în trecut şi se foloseşte mai
Lecția 31
rar în limba curentă. Se formează de la:
A régmúlt egy, a múltban történt cselekvés előtt történt cselekvést fejez ki, a köznyelvben
ritkábban használjuk. Így képezzük:
tema participiului + terminaţiile: -sem

a melléknévi igenév töve végződések -seşi
-se
CR
-serăm
-serăţi
-seră
Ex.:
OA
a circula a tăcea a face a merge
circulasem tăcusem făcusem mersesem
circulaseşi tăcuseşi făcuseşi merseseşi
circulase tăcuse făcuse mersese
TIC
circulaserăm tăcuserăm făcuserăm merseserăm
circulaserăţi tăcuserăţi făcuserăţi merseserăţi
circulaseră tăcuseră făcuseră merseseră
a veni a coborî
venisem coborâsem
A
veniseşi coborâseşi
venise coborâse
veniserăm coborâserăm
veniserăţi coborâserăţi
veniseră coborâseră
Verbe neregulate:
Rendhagyó igék:
a fi a avea a sta a da a vrea (a voi)

fusesem avusesem stătusem dădusem vrusem (voisem)
fuseseşi avuseseşi stătuseşi dăduseşi vruseşi (voiseşi)
fusese avusese stătuse dăduse vruse (voise)
fuseserăm avuseserăm stătuserăm dăduserăm vruserăm (voiserăm)
fuseserăţi avuseserăţi stătuserăţi dăduserăţi vruserăţi (voiserăţi)
fuseseră avuseseră stătuseră dăduseră vruseră (voiseră)
Ex.: Neguţătorul se duse la căruţă şi găsi marfa cum o lăsase.
(= a lăsat-o mai devreme)
241

LECȚIA A TREIZECI ȘI DOUA
Lecția 32
Ai ce face?
• N-am ce face. • N-am cu cine vorbi.
CR
• N-am unde merge. • N-am când veni.
OA
• N-am cu ce scrie. • N-am cum intra.
TIC
A
242

A. Infinitivul
Lecția 32
a avea + pronume relativ + Infinitiv
A főnévi igenév adverb (fără a)
a. Construcţia este foarte frecventă în limba română.
Ez a szerkezet nagyon gyakori a román nyelvben.
(a face) Ai ce face? (= Ai ce să faci?)
CR
(a merge) Ai unde merge? (= Ai unde să mergi?)
(a dormi) Aveţi unde dormi? (= Aveţi unde să dormiţi?)
(a sta) N-aveţi unde sta? (= Nu aveţi unde să staţi?)
(a scrie) N-ai cu ce scrie? (= N-ai cu ce să scrii?)
(a vorbi) N-am cu cine vorbi. (= N-am cu cine să vorbesc.)
OA
(a veni) N-am când veni la voi. (= N-am când să vin la voi.)
(a anunţa) N-am cum te anunţa. (= N-am cum să te anunţ.)
b. Infinitivul se foloseşte mult după pentru (cu sens final) şi înainte de
TIC
(cu sens temporal de anterioritate).
A főnévi igenév gyakran használatos a „pentru“ után (célhatározóként) és az „înainte
de“ után (időhatározóként).
Ex.: 1. Pentru a înţelege foarte bine un text, trebuie să-l citiţi de mai
A
multe ori.
2. Pentru a-i găsi, ne-au trebuit două zile.
3. Înainte de a mânca, spălaţi-vă pe mâini!
4. Gândeşte-te de două ori înainte de a vorbi!
5. Înainte de a-i spune adevărul, pregăteşte-o puţin!
1. Transformaţi, folosind infinitivul:

Alakítsátok át a mondatokat a főnévi igenév használatával!
a. În Anglia n-am cu cine să vorbesc româneşte. = … n-am cu cine vorbi

b. Ai unde să stai la Cluj? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. N-avem cum să vă întâlnim astăzi. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Pentru ca să nu uiţi, fă-ţi un semn la batistă! = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e. Ca să poţi vorbi româneşte, trebuie să faci multe exerciţii. = . . . . . . . . .
f. Nu luaţi aspirină înainte de mâncare! = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g. Înainte de plecare, treceţi pe la noi! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
243

Nu mai am ce face!
Lecția 32
Lexic. Expresii
Nu mai am ce face! Am terminat de deget, -e (n) = ujj
învăţat tot ce era de învăţat: substan- căci = mivel
a rezolva (φ) = megold
tive, verbe, pronume, tot ce era mai divers, -ă, -i, -e = különböző
greu în română. Le am pe toate în a spera (φ) = remél
degetul mic! chiar dacă = akkor is, ha…
CR
a ploua = esik az eső
Nu mai am nici ce scrie, căci am (plouă)
rezolvat toate exerciţiile din cartea deci = tehát, így
asta! Ce citi cred că am: diverse texte altfel = máskülönben,
másképp
pe care sper să le înţeleg singur, fără
OA
(E) păcat! (imps.) = kár!
profesor. Chiar dacă vor fi texte mai aşadar = tehát
grele, unele literare, altele populare, deocamdată = egyelőre
N-am de ales/încotro = nincs más
istorice din ziar etc. O să văd … választásom
Dar pentru a vorbi mai bine, aş nu… decât… = nincs…minthogy
TIC
vrea să pot sta într-o familie de români sfârşit (n) = vég
şi să vorbesc tot timpul româneşte.

Altfel, o să uit tot ce am învăţat. Şi
ar fi păcat!
Aşadar, deocamdată n-am de ales Sinonime
A
decât să citesc ce a mai rămas de citit,
a avea în degetul cel mic
până la… = a şti foarte bine
. a sta = a locui
. deocamdată = până una-alta
= pentru moment
.
.
Sfârşit!
244

2. Puneţi la forma negativă, după model.
Lecția 32
Alakítsátok át a mondatokat tagadó mondatokká, a példa alapján!
a. Am şi ce scrie şi ce citi.
N-am nici ce scrie, nici ce citi.
b. Avem şi unde dormi şi unde mânca.
..........................................................
CR
c. Am cu cine vorbi şi româneşte şi englezeşte.
..........................................................
d. Am şi cum intra şi cum ieşi de acolo.
OA
..........................................................
B. Concesia se exprimă cu ajutorul expresiilor:

A megengedést a következő kifejezések segítségével fejezzük ki:
– cu toate că + verb
TIC
– deşi + verb
– chiar dacă + verb
– cu toate acestea + propoziţie
Ex.: Cu toate că plouă, plecăm în excursie.
A
Deşi plouă, plecăm în excursie.
Cu toată ploaia, plecăm în excursie.
Plouă şi e frig. Cu toate acestea, plecăm în excursie.
C. Concluzia se exprimă cu ajutorul expresiilor:
A következtetést az alábbi kifejezések segítségével fejezzük ki:
deci,
vb1, aşadar, vb2
în concluzie
Ex.: În România încă n-am prieteni, deci n-am la cine merge şi cu cine
vorbi româneşte. Aşadar, deocamdată n-am încotro: voi citi ce a mai
rămas de citit.
3. Conjugaţi la perfect simplu şi la mai mult ca perfect verbele:

Ragozzátok el az igéket befejezett egyszerű múlt időben és régmúltban!
a cere, a trece, a zice, a scrie, a alege, a rămâne, a cădea, a putea, a vedea,

a şti, a fuma, a termina, a vorbi, a fugi.
245

Eminescu
Lecția 32
despre limba română Lexic. Expresii

despre = -ról, -ről
traductibil, -ă, -i, -e = fordítható
„…Această parte netraductibilă a unei a forma (ez) = képez
limbi formează adevărata ei zestre adevărat, -ă, -i, -e = igaz, valódi
de la moşi-strămoşi, pe când partea zestre (f) = hozomány,
örökség
CR
traductibilă este comoara gândirii strămoş, -i (m) = ős, előd
omeneşti în genere. Precum într-un pe când = míg
sat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri, comoară (f) = kincs
-o -i
cari sunt ale tuturor şi a nimănui, uliţi, gândire (f) = gondolkodás
grădini, pieţe, tot astfel şi în republica
OA
-i
limbelor sunt drumuri bătute cari sunt precum = mint, ahogy
a se bucura de (φ) = élvez, örül
a tuturor. Adevărata avere proprie o valaminek
are însă cineva acasă la sine; oarecare = valamilyen,
iar acasă la dânsa limba româ- némi
TIC
bun, -uri (n) = javak
nească este o bună gospodină şi are avere (f) = vagyon
multe de toate“. -i
uliţă (f) = utca
(Eminescu, mss. 2257, fila 242) -e
tot astfel = ugyanúgy
A
propriu, proprie,
proprii = saját
iar = és
gospodină (f) = háziasszony
-e
adică = azaz, tehát
a sclipi (esc) = ragyog
246

3. Înlocuiţi expresiile cursive cu sinonimele lor:
Lecția 32
Helyettesítsétek szinonimákkal a dőlt betűs kifejezéseket!
a. Partea netraductibilă a unei limbi este adevărata ei zestre, pe când partea

traductibilă aparţine omenirii întregi (însă, dar, iar).
b. Precum (1) într-un sat ne bucurăm de bunurile tuturor, tot astfel (2), de
CR
bogăţia limbilor ne bucurăm cu toţii. Însă (3) adevărata avere o are fiecare
acasă la sine. Iar (4) limba română are acasă la ea multe comori.
(1) la fel cum… (2) tot aşa… (3) dar… (4) şi…
aşa cum… la fel…
OA
c. Prima (1), partea traductibilă, este comoara gândirii în general. A doua
(2) este partea netraductibilă.
(1) cea dintâi… (2) cea de-a doua…
TIC
întâia… cealaltă…
una… alta
d. (Ori) că (1) s-a născut pe pământul tău ori că (2) a căzut ca o sămânţă din
A
lumea altora, un cuvânt este, până la urmă (3), o fiinţă specifică.
(1) indiferent dacă… (2) sau… (3) la urma urmei…
n-are importanţă dacă… de fapt
fie că… fie că…
D. Observaţi următoarele diferenţe dintre limba contemporană şi limba lui

Eminescu:
Figyeljétek meg a mai nyelv és Eminescu nyelvezete közötti különbségeket!
în general în genere
care cari
oarecare oarecari
uliţe uliţi
limbilor limbelor
ale tuturora a tuturor
ea dânsa
limba română limba românească
247

Despre a doua
Lecția 32
comoară a limbilor Lexic. Expresii

de aceea = ezért
lumină (f) = fény
Prima este comoara gândirii omeneşti -i
în genere, partea traductibilă, spune poem, -e (n) = vers
Eminescu, a doua este „partea de la gând, -uri (n) = gondolat
arbore (m) = fa
CR
moşi-strămoşi, partea netraductibilă“. -i
Dar este şi aceasta o comoară, adică până la urmă = végül
poartă cu ea bunuri şi frumuseţi care sămânţă (f) = mag
-e -i -e
sclipesc pentru toţi. făptură (f) = lény, teremtmény
De aceea, când o scoţi la lumină,
OA
-i
oricine ar trebui să se bucure de ea. a prinde = megfog
rădăcină (f) = gyökér
Acesta şi este lucrul minunat cu lim- -i
bile naturale, că până la urmă orice se a prinde rădăcini = meggyökerezik
poate traduce în orice limbă; se pot a se hrăni (esc) = táplálkozik
TIC
ploaie, ploi (f) = eső
traduce cărţi întregi, se traduc poeme, a creşte = növekedik
gânduri, se pot traduce chiar expresii a se răsfira (φ) = terebélyesedik
tipice. Dar nu se poate traduce câte (a se resfira)
soare (m) = Nap
un cuvânt.
Un cuvânt e un arbore. Că s-a năs-
A
cut pe pământul tău ori a căzut ca o
sămânţă din lumea altora, un cuvânt Sinonime
este, până la urmă, o făptură specifi-
că. A prins rădăcini în limba ţării, s-a a forma (ez) = a constitui (φ)
adevărat, -ă, -i, -e = veritabil, -ă, -i, -e
hrănit din ploile ei, a crescut şi s-a precum = aşa cum
resfirat sub un soare ce nu e nicăieri tot astfel = la fel
acelaşi, iar aşa cum este nu poate zestre = avere = bunuri
a purta = a duce
fi lesne mutat din loc, transplantat, a sclipi = a străluci
tradus… făptură (f) = fiinţă (f)
(Constantin Noica, nicăieri = niciunde
Creaţie şi frumos în rostirea românească,
Ed. Eminescu, București, 1973)
248

E. În limba română, locul obişnuit al adjectivului este după substantiv.
Lecția 32
Aşezat înaintea substantivului, adjectivul are rol emfatic şi preia articolul
de la substantiv.
A román nyelvben a melléknév általában a főnév után áll. A főnév elé helyezve, a mel-
léknév hangsúlyozott szerepet kap, és átveszi a főnévtől a névelőt.
Ex.: student(ul) bun – bun(ul) student
CR
o gospodină bună – o bună gospodină
zestre(a) adevărată – adevărata zestre
avere(a) adevărată – adevărata avere
avere(a) proprie – propria avere
OA
F. Să recapitulăm forme, expresii şi construcţii specifice limbii române:
Ismételjük át a román nyelvre jellemző alakokat, kifejezéseket, szerkezeteket!
• genul neutru la substantive (un caiet, două caiete)
TIC
• articolul hotărât enclitic (caietul, cartea)
• articolul genitival-posesiv (ziua de naştere a Mariei)
• articolul adjectival (cel roşu, cea roşie)
• prepoziţie + substantiv nearticulat (pe masă)
A
• forme verbale care nu au nevoie de pronume personal (mergi = tu mergi)
• verbe „pronominale“ de tipul: a-i plăcea, a-l durea, a-şi aminti, a se spă-
la, a i se părea
• verb1 + verb2 cojunctiv (vreau să plec)
• modul prezumtiv (o fi plecat?)
• supinul (am de făcut, maşină de spălat, greu de spus etc.)
• dativul posesiv (îmi spăl hainele)
• dublarea dativului şi a acuzativului personal (îi scriu lui Radu; îl văd pe
Radu)
4. Ce alte construcţii specifice aţi remarcat?

Ce forme sunt diferite sau asemănătoare între română şi maghiară (la
substantive; la articole; la adjective; la verbe; la adverbe; la pronume; la
numerale; la prepoziţii?
Milyen más szerkezeteket jegyeztetek meg? Milyen, a magyar és a román nyelvben kü-
lönböző vagy hasonló szerkezeteket figyeltetek meg (a főnevek, névelők, melléknevek,
igék, határozószók, névmások, számnevek, elöljárószók … esetében)?
249

CR
OA
TIC
A

CUPRINS
CR
CUVÂNT INTRODUCTIV – Liana Pop . . . . . . . . . . . . . 5
ELŐSZÓ – Liana Pop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
OA
ABREVIERI ŞI SIMBOLURI . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
LECȚIA ZERO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Literă de literă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
TIC
Să numărăm! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
LECȚIA ÎNTÂI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Cum salutăm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Cum cerem ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
A
Cum mulţumim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Cum întrebăm ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Cât costă o cafea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Informaţii la telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Cum cerem scuze? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
E greşeală! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
LECȚIA A DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Cine sunteţi dumneavoastră? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Ce sunteţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
La frontieră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
E fetiţă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
LECȚIA A TREIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Cât e ceasul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Ce dată e astăzi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Lunile anului şi anotimpurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Un bilet, vă rog! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
La biroul de schimb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
251

LECȚIA A PATRA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Unde mergem? Unde este…? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
La aeroport: vamă, bagaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
LECȚIA A CINCEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
La hotel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Spuneţi-mi, vă rog, unde e hotelul „Astoria“? . . . . . . . . . . . . 46
CR
LECȚIA A ȘASEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Ce facem la restaurant? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Ce spunem la restaurant? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Cine caută, găseşte… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
OA
LECȚIA A ȘAPTEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Îţi place sau nu-ţi place? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Mâncaţi acasă sau în oraş? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
TIC
Listă de bucate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
LECȚIA A OPTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Mi-e foame! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Nu-mi place Coca-Cola! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
LECȚIA A NOUA: RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A
68
Să mâncăm cu Eugen Ionescu… . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
LECȚIA A ZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Cu ce călătorim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Ce tren preferaţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Ce taxi preferaţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
LECȚIA A UNSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Ce ai făcut ieri? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
La piaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Ce aţi pierdut? Ce aţi găsit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
LECȚIA A DOUĂSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Ce ai făcut ieri? Ce ai de făcut mâine? . . . . . . . . . . . . . . 94
Ce ai de făcut mâine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Aveţi de întrebat ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
252

LECȚIA A TREISPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Ce îţi trebuie de la magazin? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Vreau să gătesc ceva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
La pâine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Cât trebuie să plătesc? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Mai doriţi ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
CR
LECȚIA A PAISPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Ce facem la poştă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Trebuie să merg la poştă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
La ghişeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
OA
LECȚIA A CINCISPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Când poţi să-mi telefonezi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Reveniţi mai târziu, vă rog! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Telegrame… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
TIC
LECȚIA A ȘAISPREZECEA: RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . 120
Să recapitulăm… conjuctivul! . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Să recapitulăm… timpul! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Părţi egale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
A
LECȚIA A ȘAPTESPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Ce vrei să-ţi cumperi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Trăiesc pe picior mare! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Nu haina face pe om! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
V-aţi pierdut ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
LECȚIA A OPTSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Ce aştepţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Pe cine aştepţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Nu-mi place să aştept… şi totuşi… . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Agenţia de voiaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
LECȚIA A NOUĂSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
La ce oră te trezeşti dimineaţa? . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Îmi încep ziua cu o cafea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Depinde de vreme… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
253

LECȚIA DOUĂZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
Nu fumaţi aici, vă rog! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
Mai pune un tacâm! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Sfaturi practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
LECȚIA A DOUĂZECI ȘI UNA: RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . 158
A. Să recapitulăm imperativul! . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
CR
Nu vorbi neîntrebat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
LECȚIA A DOUĂZECI ȘI DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Ce ţi-a spus X? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
La farmacie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
OA
La vânătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
LECȚIA A DOUZECI ȘI TREIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Spuneţi ce vă supără? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
TIC
Pe la medici… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Între prieteni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Mortul… vindecat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Calciu Magneziu Zinc Vitamina C . . . . . . . . . . . . . . . . 178
LECȚIA A DOUĂZECI ȘI PATRA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
A
Ce ţi s-a întâmplat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Vinerea mi se întâmplă întotdeauna ceva… mai rău: . . . . . . . . . 184
Superstiţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
Ai ghinion… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
LECȚIA A DOUĂZECI ȘI CINCEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Ce făceai când erai mic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Plimbarea de duminică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
Cu ce ne ocupăm în timpul liber? . . . . . . . . . . . . . . . . 192
LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘASEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
Îmi duc ceasul la reparat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
Nu sunt priceput! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
De închiriat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
Am venit pentru mutat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
254

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘAPTEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
Ce dorinţe ai? Ce ai face? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
Ce dorinţe ai avut? Ce ai fi făcut? . . . . . . . . . . . . . . . . 204
Când vrem să fim politicoşi… . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Poezii populare … de dor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
De n-ar fi… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
CR
LECȚIA A DOUĂZECI ȘI OPTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212
Să recapitulăm… ce a spus X, Y, Z? . . . . . . . . . . . . . . . 212
La confecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212
La biroul de informaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
OA
Spuneţi ce vă doare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
La piaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Acasă, în bucătărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
LECȚIA A DOUĂZECI ȘI NOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220
TIC
Din ce cauză ai întârziat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220
Circulaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222
Cauze şi… cauze… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
LECȚIA A TREIZECIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
A
Mergând încet, departe ajungi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
Citiţi din ghidul României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
Voroneţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
LECȚIA A TREIZECI ȘI UNA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
Oare unde, cine, ce, când? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
Între legendă şi istorie: Vlad Ţepeş . . . . . . . . . . . . . . . . 238
LECȚIA A TREIZECI ȘI DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Ai ce face? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Nu mai am ce face! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
Eminescu despre limba română . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Despre a doua comoară a limbilor . . . . . . . . . . . . . . . . 246
255

CR
OA
TIC
A
ISBN 978-615-5615-36-8
Croatica Nonprofit Kft. (CT–4124)

Felelős kiadó: Horváth Csaba ügyvezető igazgató
Tördelőszerkesztő: Monoki Béni
Terjedelem: 22,88 (A/5) ív
A könyv tömege: 570 gramm
Tartós tankönyv – 1. kiadás
A nyomdai munkálatokat a Kiadó nyomdája végezte.

Romanul Egyszeruen Belivek

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Romanul Egyszeruen Belivek

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ROMÂNA, SIMPLU

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 1 16.06.27. 20:20

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 2 16.06.27. 20:20

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 3 16.06.27. 20:20

A tankönyvet az Országos Nemzetiségi Tanács javaslatára

Pedagógiai szakértő: Dr. Péterff y Pálné

Szakmai lektor: Szántó Flóra

Fordító: Müller Andrea

Illusztrációk és borítóterv: Machhour Julianna Stella

© Liana Pop, 2015

EMMI Kerettanterv: 51/2012. (XII. 21.) EMMI-rendelet

Nemzeti Fejlesztési Ügynökség

A projekt az Európai Unió támogatásával, az Európai

A mű más kiadványban való részleges vagy teljes felhasználása, utánközlése,

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 4 16.06.27. 20:20

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 5 16.06.27. 20:20

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 6 16.06.27. 20:20

a.c. = anul curent

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 7 16.06.27. 20:20

[t∫] c+e ce?, ace, acesta, ceas, zice, zece, face

[k’] che echer, chestie, ureche

[g’] ghe ghem, gheară, ungher, stingher

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 8 16.06.27. 20:20

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 9 16.06.27. 20:20

Haladjatok betűről betűre!

A [a] a de la Ana T [te] tî de la Timişoara

B [be] bî de la Bucureşti Ţ [tse] ţî de la ţăran

C [t∫e] cî de la Craiova U [u] u de la universitate

E [e] e de la Eforie W [dublu ve] de la Washington

G [dʒe] gî de la Galaţi X [iks] xî de la xilofon

H [ha∫] hî de la Horezu Z [ze] zî de la Zalău

L [le, el] lî de la Londra

M [me, em] mî de la Mamaia

N [ne, en] nî de la Nelu

R [re, er] rî de la Radu

S [se, es] sî de la Sandu

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 10 16.06.27. 20:20

Ana Drăgan [a, en, a, de, er, ǝ, dʒe, a en]

Agenţia C. F. R. [t∫e, fe, re]

a. Ana, Anica, Anuţa, Dan, Dana, George, Georgina, Gheorghe

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 11 16.06.27. 20:20

un bilet, un tichet un formular

un doctor un chelner, un ospătar

un băiat o femeie, un bărbat

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 12 16.06.27. 20:20

1 unu [unu] 11 unsprezece [unsprezet∫e] = unşpe [un∫pe]

20 douăzeci 21 douăzeci şi unu 22 douăzeci şi doi…

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 13 16.06.27. 20:20

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 14 16.06.27. 20:20

• Dimineaţa, salutăm cu „Bună dimineaţa!“

un bilet; un tichet; bilet, pix, formular, creion, timbru

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 15 16.06.27. 20:20

Hogyan kérdezünk valamit?

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 16 16.06.27. 20:20

o franzelă Articolul nehotărât

1: 11, 100, 101, 111, 1000, 1010, 1100, 1110, 1111

37, 73, 302, 574, 105, 150, 115, 82, 28,

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 17 16.06.27. 20:20

Cum cerem scuze?

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 18 16.06.27. 20:20

– Nu. E greşeală. Cantina Studențească Observator

Salvarea /098 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 19 16.06.27. 20:20

Sunt din Ungaria. Sunt maghiar (ungur).

Vorbesc limba maghiară. Vorbesc ungureşte.

a. (Eu) sunt tehnician. (Noi) suntem tehnicieni.