LECTIA 6 Anotimpurile, lunile anului si zilele saptamanii Seasons, months and days of the week Anotimpurile anului (The seasons of the year) ) 106-1 Vara (Summer) Se eit Toamna (Autumn / Fall) Tarna (Winter) 46 hetp://rolang.roLunile anului (The months of the year) ianuarie January februarie February martie March aprilie April “mai May iunie June Zilele saptamAnii (The days of the week) 0) L06-2 iulie July august August septembrie September octombrie October noiembrie November decembrie December a) 106-3 luni Monday marti Tuesday miercuri Wednesday joi Thursday vineri Friday sambata Saturday duminica Sunday Partile unei zile (The parts of the day) a) 106-4 Dimineata Morning Dimineata In the morning Dis-de-dimineara Pranz La pranz Dupa-amiaza Dupé-amiaza Seara Seara Noapte Noaptea La miezul noptii hetp://rolang.ro Early in the morning Noon : At noon Afiernoon In the afternoon Evening In the evening Night At night At midnight 47Acte de vorbire (Speech acts) Anul acesta / anul asta Anul trecut Anul viitor / anul urmator Primavara Tarna In februarie in septembrie Din ianuarie pana in iunie Din septembrie pana in decembrie Din iulie Peste o luna Luna aceasta / luna asta Luna trecuta Luna viitoare / luna urmatoare De luni pana vineri De marti pana joi Peste doua zile In weekend Zilnic Astazi / azi Maine Poimaine Teri Alaltaieri Saptamana aceasta / siptimana asta Saptamana trecuta Saptmana viitoare / saptamana urmatoare ‘Acum 0 saptamana / cu o saptamana in urma 48 )) 106-5 ‘This year Last year Next year In spring In winter In February In September From January until June From September until December From /since July In one month This month Last month Next month From Monday until Friday From Tuesday until Thursday In two days On weekends Daily Today Tomorrow ‘The day after tomorrow Yesterday ‘The day before yesterday This week Last week Next week One week ago herp://rolang.r0Acum trei zile / cu trei zile in urma Din cand in cand Teri sear Maine dimineaya Maine seara In fiecare dimineaga In fiecare seari In fiecare zi in fiecare siptimana In fiecare luna Inainte de sfarsitul saptimanii O data pe sipramana De doui ori pe siptimana Vocabular (Vocabulary) acest, aceasta (adj. pron.) = this an, ani (s.m.) = year asta, asta (adj. prot dimineara, dimineti (s ‘morning fiecare (adj. pron.) = every / each luni, luni (s.£) = month S = ) Three days ago From time to time Yesterday evening Tomorrow morning Tomorrow evening Every morning Every evening Every day Every week Every month Before the end of the week Once a week Twice a week sptimana, saptamani (s.f.) = week seara, seri (s.f.) = evening sfarsit, sfarsituri (s.n.) = end trecut, trecuta (adj.) = ast urmator, urmatoare (adj.) = next viitor, viitoare (adj.) = next Dialoguri (Dialogues) ) 06-6 Mihai: Ce zi e azi? What day is today? Joana: Azi e duminica. Today is Sunday, Mihai: Ce data este azi? What date is today? Ioana: Azi este 10 septembrie. Today is the 10° of September. Mihai: Ce zi este maine? What day is tomorrow? hep:/frolang.ro 49Toana: Maine este luni. Tomorrow is Monday. Mihai: Avem examen, aga este? We have an exam, right? Ioana: Da, din picate. Yes, unfortunately. Mihai: fn ce data suntem poimaine? What date is the day after tomorrow? Ioana: Poimaine este 12 septembrie. The day after tomorrow is the 12 of September. Mihai: Ce zi a fost ieri? What day was yesterday? Ioana: Ieti a fost sambati, 9 septembrie. Yesterday was Saturday, the 9 of September. Mihai: Ce zi a fost alaledieri? What day was the day before yesterday? Ioana: Alaldieri a fost vineri, 8 septembrie. The day before yesterday was Friday, the 8% of September. Mihai: Cand este ziua ta de nastere? When is your birthday? loana: Pe 6 iulie. On the 6 of July. Vocabular (Vocabulary) a fost (vb.) = it was examen, examene (s.n.) = exam alaltaieri (adv.) = the day before ieri (adv.) = yesterday yesterday maine (adv.) = tomorrow azi (adv.) = today poimaine (adv.) = the day after cand (adv.) = when tomorrow data, date (s.f) = date sambata, sambete (s.f.) = Saturday din picate (expr) = unfortunately i zile (s.f) = day duminica, duminici (s.f.) = zi de nastere (expr.) = birthday Sunday 50 hetp://rolang.roActe de vorbire (Speech acts) ) 106-7 Exprimarea opiniei (Expressing opinions) Cred'ca ... Consider ca ... Personal, cred ca ... In opinia mea ... Mise pare ci... inteleg. Dupa cum vad lucrurile ... Asta e si convingerea mea. Si eu cred la fel. Si eu vad lucrurile la fel. Sunt de aceeasi parere / opinie. Sunt de acord ca ... Sunt de acord cu tine. (informal) Sunt de acord cu dumneavoastra. (formal) Opinia / parerea mea este cd ... Nu stiu ce crezi tu, dar eu .. (informal) Nu stiu ce credegi dumneavoastra, dar eu ... (formal) Vocabular (Vocabulary) . aceeasi (adj. pron.) = the same ci (conj.) = that a considera (vb.) = to consider convingere, convingeri (s.f) = conviction a crede (vb) = 10 think /10 believe dar (conj.) = but afi de acord (expr) = to agree huep://rolang.r0 I think that ... I consider that ... Personally, I think that... In my opinion ... It seems to me that... IL understand. As I see things .. That's my conviction too. I'm of the same opinion. I see things in the same way. I'm of the same opinion. L agree that... J agree with you. L agree with you. My opinion is that ... I don't know what you think, but I I don't know what you think, but I a ingelege (vb.) = to understand lucru, lucruri (s. opinie, opinii (s, ase parea (vb. pirere, pareri (s.f.) = opinion personal (ady.) = personally a sti (vb.) = to know a vedea (vb.) = 10 see 51Gramatica (Grammar) Numeralele cardinale (Cardinal numerals) Numeralele cardinale de la 0 la 10 (The cardinal numerals from 0010) ))) 06-8 zero baieti / fete unu (un baiat / 0 fara) doi baieti / dou’ fete trei baieti / fete patru baieti / fete cinci baie / fere ase baiegi / fete sapte baieti / fete opt baieti / fete noua baieti / fete 0 zece bitiegi / fete Numeralele cardinale de la 11 la 20 ) 106-9 (The cardinal numerals from 11 to 20) unitate + spre + zece (unit + spre + zece) BomUYanRwnHo 11 __unsprezece baiegi / fete 12 doisprezece baieti / douasprezece fete 13 treisprezece baiegi / fete 14 paisprezece baiei / fete 15 cincisprezece baiegi / fete 16 saisprezece baieti / fete 17 18 optsprezece baieti / fete 19 nouasprezece baieti / fete 20 —_ douazeci de baieti / de fete Remarci (Remarks) in limba vorbita, terminatia ,-sprezece” este pronungata ,-spe” (dar aceasta forma nu este scrisi): In the spoken language, the ending “-sprezece” is pronounced “-spe” (but this form is not written): 52 hetp://rolang.rounsprezece = unspe 0) 106-10 doisprezece / douasprezece = doispe / douaspe treisprezece = treigpe paisprezece = paispe cincisprezece = cinspe saisprezece = saispe saptesprezece = saptispe optsprezece = optispe nouasprezece = nouaspe Numeralele cardinale de la 21 la 99 @) TAiGeLT (The cardinal numerals from 21 to 99) 21 douizeci gi unu de baieti / douazeci si una de fete 22 douizeci gi doi de baieti / douizeci si doua de fete 23 douizeci gi trei de baieti / douazeci si trei de fete 29 — douizeci si noua de baieti / doutizeci si noua de fete 30 _treizeci de biieti / treizeci de fete 31 _treizeci gi unu de baiegi / treizeci si una de fete 32 _treizeci si doi de baiegi / treizeci si doua de fete 39 —_treizeci si nou’ de biieti / treizeci si noua de fete 40 patruzeci de baieti / patruzeci de fete 41 patruzeci gi unu de baiegi / patruzeci si una de fete 42 patruzeci si doi de baieti / patruzeci si dou’ de fete 49 patruzeci gi noua de biieti / patruzeci si noua de fete 50 cincizeci de baieyi / cincizeci de fete 51 cincizeci i unu de baieti / cincizeci si una de fete 52 cincizeci i doi de biieti / cincizeci si doua de fete 59 _cincizeci si noua de biieti / cincizeci gi noua de fete 60 — saizeci de biieti / saizeci de fete 61 saizeci si unu de biieti / saizeci si una de fete 62 saizeci gi doi de baieti / saizeci si dou’ de fete 69 _ saizeci $i noua de baieti / saizeci si noua de fete 70 saptezeci de baieti / saptezeci de fete 71 saptezeci i unu de biieti / saptezeci gi una de fete 72 saptezeci si doi de baieti / saptezeci si doua de fete hutp://rolang.ro 5379 saptezeci si noua de biieti / saptezeci si noua de fete 80 ——_optaeci de baieti / optzeci de fete 81 optzeci si unu de baieti / optzeci si una de fete 82 optzeci gi doi de baiegi / optzeci si dou de fete 89 —_optzeci gi noua de baiegi / oprzeci si noua de fete 90 nouazeci de baieti / nouazeci de fete 91 nouazeci si unu de baieti / nouazeci si una de fete 92 nouazeci si doi de baieti / nouazeci si doua de fete 99 _ nouazeci si noua de baieti / nouizeci si noua de fete Numeralele cardinale de la 100 la 1.000.000.000 m@)) L06-12 (The cardinal numerals from 100 to 1.000.000.000) 100 © suta 200 doua sute 300 trei sute 400 patru sute 500 cinci sute 600 gase sute 700 sapte sute 800 opt sute 900 noua sute 1.000 o mie 2.000 doua mii 3.000 trei mii 10.000 zece mii 20.000 douazeci de mii 30.000 treizeci de mii 100.000 o suta de mii 200.000 doua sute de mii 300.000 trei sute de mii 1.000.000 un milion 2.000.000 doua milioane 3.000.000 trei milioane 10.000.000 zece milioane 20.000.000 douazeci de milioane 30.000.000 treizeci de milioane 54 . hetp://rolang.ro,1.000.000.000 un miliard 2.000.000.000 doua miliarde 3.000.000.000 trei miliarde Exemple (Examples) @) L06-13 33 treizeci gi trei 289 doua sute optzeci si noua 2.450 doua mii patru sute cincizeci 5.670 cinci mii sase sute saptezeci 9.999 noua mii noua sute nouazeci si noua 149.000 © suti patruzeci si noua de mii 125.000 o suta douazeci si cinci de mii 4.000.000 patru milioane Remarci (Remarks) »O/una” si ,un/unu” Formele ,0” si ,un” precedi substantivul: un baiat — 0 fard. Forma ,unu” (pentru un substantiv masculin sau neutru) si una” (pentru un substantiv feminin) sunt utilizate independent, ca raspuns la o intrebare: The forms “o” and “un” precede a noun: un baiat (one boy) ~ 0 faté (one girl). The forms “unu” (for a masculine or a neuter noun), and “una” (for a feminine noun) are used independently, as an answer to a question: — Cite cirti vreqi? (How many books do you want?) —O carte / Una. (One book / One.) — Cate telefoane vrei? (How many phones do you want?) = Un telefon / Unu. (One phone / One.) Incorect: *una carte, *unu telefon (Aceste structuri nu exista). Incorrect: "una carte and *unu telefon (These structures do not exist) »Doi / doua”, ,,doisprezece / douasprezece”, ,douazeci si doi / douazeci si doua” Formele ,doi / doisprezece / dowizeci si doi” sunt utilizate pentru un substantiv masculin, iar ,doud / douasprezece / douizeci si doua” pentru un substantiv feminin sau unul neutru: ‘The forms “doi | doisprezece | dowzeci si doi” are used for a masculine noun, and “doua | doudsprezece / doudzeci si doud” for a feminine or a neuter noun: doi baiegi / doisprezece baiegi / douazeci si doi de baiegi (two boys / twelve boys / twenty two boys) hetp://rolang.ro 55dou’ fete / douasprezece fete / douazeci si doua de fete (vo girls / twelve girls / twenty two girls). dou telefoane / douasprezece telefoane / douazeci si doud de telefoane (two phones / twelve phones / twenty two phones). Prepozitia ,de” (The preposition “de”) Numeralele de la 20 la 100 sunt conectate cu substantivul urmator prin prepozitia ,de”: Numerals from 20 10 100 are connected to the following noun by the preposition “de”: 20 de lei, 21 de lei, 99 de lei, 100 de lei. Daca numeralul este complex, numai ultimele doua cifre sunt importante. Daca ultimele doua cifre sunt intre 0 si 19, prepozitia ,de” nu este utilizata. Daca ultimele doua cifre sunt intre 20 si 100, prepozitia ,de” este obligatorie. Toate numeralele terminate in 00” sunt urmate de prepozisia ,de”. If a numeral is complex, only the last two digits are important. If the last two digits are between 0 and 19, the preposition “de” is not used. If the last two digits are between 20 and 99, she preposition “de” is mandatory. All numerals ending in “00” are followed by the preposition “de”. 101 lei, 119 lei, 120 de lei, 199 de lei, 200 de lei, 1.000 de lei, 1.000.000 de lei. 56 hutp://rolang.ro