EXPERTIZĂ AGRICOLĂ

CONCEPTELE DE EXPERTIZĂ ŞI EXPERT

Expertiza este activitatea de cercetare efectuată de un specialist ce

are calitatea de expert cu scopul de a stabili adevărul într-o situaţie,
problemă sau litigiu.
Cercetarea se efectuează la cerere, are un caracter tehnic şi se
finalizează cu elaborarea unui raport de expertiză.

 EXPERT = Persoană competentă într-un anumit domeniu

= Persoană calificată într-un anumit domeniu
= Persoană care posedă cunoştinţe temeinice
într-un anumit domeniu

 EXPERT = Persoană a cărei responsabilitate este de a

formula o expertiză
= Specialist de mare clasă
LEGISLAȚIE
 Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de
expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară
 Regulamentul privind atribuirea calităţii de expert tehnic
judiciar şi de specialist din 21.06.2000
 Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2009 privind libertatea de
stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza
servicii în România
 Legea nr. 178/2009 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea
activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară
 Ordinul nr. 199/2010 pentru aprobarea Nomenclatorului
specializărilor expertizei tehnice judiciare
 Legea nr. 208/2010 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea
activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară
 Codul de procedură civilă din 2010
 Codul de Procedură Penală din 2010
 CLASIFICARE EXPERTIZELOR
 Expertiză agricolă
 Expertiză judiciară
 Expertiză extrajudiciară
 Expertiză tehnică
 Expertiză financiară
 Expertiză contabilă

ACTIVITATEA DE EXPERTIZARE
Deciziile şi luarea deciziilor
Luarea unei decizii trebuie făcută în cunoştinţă de cauză >>> adresare
unei persoane sau instituţii cu competenţe în domeniul în care
urmează a se lua decizia >>> furnizare integrală sau parţială de
informaţii necesare în luarea deciziei.
Activitatea de expertizare = activitatea de a constata unele fapte, de
a controla, de a examina, de a măsura, de a evalua anumite lucruri.
 Expertul este situat la inderfaţa dintre “cunoştinţe/informaţii” şi “decizie”:
 Acesta are rolul de a furniza toate cunoştinţele necesare luării deciziei, în măsura în
care deţine aceste cunoştinţe.

Exemplu
 Reporter: Sunt păduri bolnave sau nu? Dacă da, aceasta se datorează
poluării atmosferice?
 Expert: Este foarte dificil de a răspunde la o asemenea întrebare. Anumite
indicii ne direcţionează către ceva, iar altele către altceva. Sincer, nu ştiu
sigur.
 Reporter: Dar avem nevoie de a acţiona în cunoştinţă de cauză. Cine
altcineva în afară de dvs., care sunteţi un specialist în domeniu, ar putea
să ne furnizeze aceste informaţii?
 Expert: În situaţia actuală, vă repet, ştiinţa nu ne furnizează aceste
informaţii de care aveţi nevoie.
 Reporter: Ei bine, spuneţi-mi cel puţin ce credeţi dvs., ce părere aveţi?
 Expert: Ei bine, aceasta este o altă întrebare. Vă răspund fără ezitare că
sunt convins, sau cel puţin aşa gândesc, că pădurea este bolnavă şi că
poluarea are un rol în acest sens. Cred în acesta suficient de mult ca să
pot da acest răspuns.

 Ce ar tebuie să facă specialistul în astfel de cazuri?

 Să refuze să răspundă?
  Suntem siguri că .........
 Calculele ne dau convingerea că ............
 Bazându-ne pe rezultatele pe care ni le dau modelele actuale,
estimăm că .........
 ...
 Estimăm că .........

 Cât de competent este specialistul care-şi exprimă

convingerile şi opiniile?

 În cazul expertului, nu este vorba despre un gând

oarecare, o opinie oarecare, o convingere oarecare, ci
despre un gând, opinie, convingere responsabilă, bazată
pe o competenţă recunoscută, pe o lungă familiarizare cu
domeniul în care se situează problema pusă.
 Afirmaţiile unui expert implică responsabilitatea personală
a acestuia:
 acesta trebuie să fie foarte atent la condiţiile în care îşi angajează
această responsabilitate personală.
 Expertiza ştiinţifică necesită o abordare
pluridisciplinară.
 De multe ori, cunoştinţele pe care le are un expert
(specialist) nu-i permite găsirea unui răspuns la întrebarea
care i se pune (problema care trebuie rezolvată).
 În aceste condiţii, specialistul trebuie să se simtă vinovat
pentru că nu deţine soluţia problemei ce trebuie rezolvată?

 Cercetarea ştiinţifică urmăreşte obţinerea de informaţii

care să contribuie la dezvoltarea cunoaşterii, lucru care
se face în mod progresiv, cu un ritm mai mult sau mai
puţin previzibil (ritmul poate fi uneori prea lent).
 Expertiza se bazează pe informaţiile obţinute prin
cercetarea ştiinţifică, respectiv pe cunoaşterea pe care
aceasta o determină la un moment-dat.
 Rezultatele cercetării ştiinţifice au caracter de adevăr
absolut?
 Expertiza se finalizează cu elaborarea unui raport de expertiză.
 Raportul de expertiză este un document elaborat pentru organul care a
dispus/ordonat expertiza (în cazul expertizelor judiciare) sau pentru
beneficiarul care a contractat expertiza (în cazul expertizelor
extrajudiciare).
 Raportul de expertiză judiciară are o importanță deosebită datorită
statutului său de probă ştiinţifică, ce conţine nu doar concluzii sau
răspunsuri la întrebări, ci şi elemente cu privire la justa soluţionare a
cauzei, istoricul cauzei, etapele expertizei, constatările şi consideraţiile
expertului, concluzii.
 Datorită varietăţi de informaţii şi a obținerii lor în mod logic, raportul de expertiză capătă
o valoare probatorie deosebită, superioară mărturiei şi chiar înscrisurilor.
 Raportul de expertiză extrajudiciară are o importanţă particulară de la o
situaţie la alta:
 Un raport tehnico-ştiinţific este un document de referinţă pentru proiecte care
angajează eforturi şi resurse considerabile;
 Un raport de evaluare de active trebuie să fie o dovadă elaborată profesionist asupra
stării cantitative şi calitative a unor active;
 Un raport elaborat pentru elucidarea unor situaţii contradictorii are caracterul unui mijloc
de informare şi documentare de nivel elevat, care înlătură presupunerile şi suspiciunile.
 Prezentarea raportului de expertiză

 Forma unui raport de expertiză depinde de natura şi

de specificul problemei care a generat expertiza,
putând fi:
 orală (dacă expertiza se desfăşoară în faţa organului care a
dispus/ordonat efectuarea sa);
 scrisă (dacă expertiza presupune cercetare pe teren / laborator etc.).

 În toate cazurile în care efectuarea expertizei

necesită timp, documentări, deplasări, cercetări,
analize, teste sau încercări de laborator etc., raportul
de expertiză are formă scrisă.
Reguli privind elaborarea raportului de expertiză

 Raportul de expertiză trebuie să fie clar şi concis, fără formulări sau

termeni echivoci.
 Nu se vor face trimiteri la lucrări în afara dosarului.
 Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la baza paginii sau în
paranteze.
 Raportul de expertiză nu trebuie să conţină păreri personale în legătură
cu diferitele acte normative sau cu privire la dispoziţiile legale ale unor
organe administrative.
 Raportul de expertiză se depune la termenul stabilit:
 raportul expertizei judiciare se depune cu minimum cinci zile înainte de data şedinţei
de judecată, menţionată de instanţă în scrisoarea trimisă expertului;
 raportul expertizei extrajudiciare se depune la un termenul stabilit în clauza referitoare
la termenul de finalizare a expertizei.
 Nerespectarea, fără motive întemeiate, a termenului stabilit pentru depunerea
raportului de expertiză judiciară, poate conduce la amendarea expertului de către
instanţă, iar în cazul expertizei extrajudiciare, sancţiunile pentru nedepunerea
raportului la termen trebuie să fie menţionate în contract.
 Reguli privind redactarea raportului de expertiză
 Reguli privind redactarea raportului de expertiză judiciară:
 raportul se redactează pe file albe A4, de regulă numai pe o pagină;

 textul raportului se realizează cu fraze şi propoziţii clare, utilizând un vocabular accesibil,

dar şi termeni de specialitate explicaţi;
 formulele, desenele şi ilustraţiile se inserează în text respectând regulile de redactare
specifice;
 trebuie acordată atenţie acurateţii documentului:
 dacă este nevoie de mici corecţii, acestea se vor putea face pe textul finalizat, cu semnătură alăturată;
 dacă aceste corecturi nu se fac, se face o completare la raportul de expertiză;
 în raportul de expertiză nu sunt admise greşeli sau ştersături;
 raportul se redactează în mai multe exemplare, și aume:
 un originalul pentru instanţă;
 o copie-martor pentru expert;
 câte o copie pentru fiecare parte din acţiune;
 nu este admisă nici o diferenţă de conţinut între copiile raportului şi raportul original;
 fiecare pagină trebuie să fie numerotată şi trebuie să poarte semnătura şi parafa expertului;
 semnătura şi parafa se aplică pe toate exemplarele, pentru a evita substituirea unor pagini;
 această regulă se aplică şi anexelor la raportul de expertiză;
 pe ultima pagină a raportului de expertiză se va trece data redactării raportului.
 Raportul de expertiză extrajudiciară se redactează după aceleaşi rigori, dar unele aspecte
pot fi mai pretenţioase (în cazul rapoartelor de expertiză care conţin investigaţii de laborator),
iar altele pot fi mai puţin riguroase (de exemplu, privind numărul de exemplare ale raportului).
STRUCTURA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ

 Un raport de expertiză cuprinde

 Pagină de gardă;
 Introducere;

 Obiectivul expertizei;

 Baza legală;

 Desfăşurarea expertizei;

 Constatările expertului;

 Concluzii;

 Anexe.
 Pagina de gardă cuprinde:
 Denumirea de “Raport de expertiză”:
 Beneficiarul raportului de expertiză;
 Data prezentării raportului de expertiză.

 Introducerea cuprinde:
 Date de identificare a expertului:
 numele şi prenumele expertului;
 profesia şi calificarea sa;
 numărul legitimaţiei de expert;
 data la care a fost efectuată numirea expertului;
 data şi numărul recomandării Biroului local de expertize:
 Beneficiarul expertizei.
 Obiectivul expertizei :
 în cazul expertizei judiciare, se prezintă ad-literam obiectivele stabilite de
către instanţă pentru efectuarea expertizei, precum şi întrebările care au fost
transmise în scris expertului;
 în cazul expertizei extrajudiciare, trebuie prezentate obiectivele aşa cum au
fost ele formulare de beneciarul expertizei.
 Prin prezentarea obiectivelor se evită posibilitatea ridicării unor obiecţiuni
de către părţi, pe considerentul că expertul a interpretat limitat sarcina sa
ori că nu a dat răspuns întrebărilor formulate.
 Se face referire la expertize de aceeaşi specialitate dispuse şi executate
anterior în cauză ori, după caz, se menţionează că nu s-au mai efectuat
expertize anterioare pe problema respectivă.

 Baza legală prezintă actele normative folosite în desfăşurătorul

expertizei.
 Desfăşurarea expertizei cuprinde desfăşurătorul acţiunilor derulate în
vederea realizării raportului de expertiză, făcându-se referire la:
 convocarea părţilor (datele de convocare, documente);

 numele şi calitatea împuterniciţilor;

 documente de împuternicire;

 investigaţii efectuate de către expert în prezenţa părţilor;

 documente de consemnare a rezultatelor investigaţiilor: proces-

verbal, minută etc., semnate de către expert.
 Constatările expertului constituie cea mai importantă secţiune din raport
şi cuprinde: faptele, date, observaţiiţe, investigaţiile efectuate de către
expert, care trebuie descrise exact şi, dacă este cazul, trebuie comparate
sau interpretate.
 Nepotrivirile între datele provenind din diferite surse se consemnează, se
compară şi se comentează de către expert pentru stabilirea veridicităţii lor.
 În expertizele care au ca obiectiv identificarea şi evaluarea de daune,
rezultatele investigaţiilor efectuate de expert se prezintă în ordinea efectuării
lor, stabilindu-se cauzelor şi împrejurările care au generat daunele respective:
 expertul trebuie să prezinte interpretările corespunzătoare, dar şi soluţiile care ar fi
prevenit daunele.
 În expertizele care presupun evaluarea unor bunuri trebuie menţionate:
 principiile evaluării;
 considerentele avute în vedere;
 formula / formulele de calcul;
 descrierea fiecărui bun (dacă a fost prezentat sau neprezentat la expertiză, ce
caracteristici prezintă, când şi în ce condiţii a fost achiziţionat, eventuale
documente privind achiziţia, stadiul uzurii);
 valoarea de circulaţie a fiecărui bun.
 Constatările şi afirmaţiile expertului conţinute în textul raportului de expertiză
trebuie să fie susţinute prin exemplificări şi argumentări temeinice:
 expertul trebuind să fie preocupat de a conferi raportului o anumită inatacabilitate, precum şi de a
evita o eventuală neconcordanţă între datele trecute în raport în cazul unei eventuale noi
expertize.

 Datele conţinute în raportul de expertiză trebuie să fie reale, demonstrabile.

 Expertul răspunde pentru toate datele trecute în raport oricât de neînsemnate ar fi

ele. Pentru aceasta, expertul trebuie să aibă în vedere următoarele:
 analizele şi încercările de laborator trebuie să fie efectuate personal sau de laboratoare de analiză
autorizate în acest scop;
 aparatele şi metodele folosite trebuie să aibă o precizie cât mai ridicată, să fie verificate metrologic
şi să se efectueze un număr cât mai mare de determinări.
 Concluziile raportului de expertiză trebuie să conţină într-o
formă concentrată:
 răspunsurile expertului la obiectivele stabilite pentru expertiză;
 elementele esenţiale ale expertizei: modalitatea convocării părţilor,
date şi termene, eventuale expertize de aceeaşi specialitate
efectuate anterior în cauză.
 Concluziile expertului nu trebuie să cuprindă comentarii
asupra unor probleme care sunt dincolo de statutul său şi
de calificarea sa.
 Anexele raportului de expertiză cuprind probe sau documente care
susţin concluziile formulate de expert, al căror conţinut nu poate fi
integrat în raportul de expertiză, cum sunt:
 documentele care dovedesc respectarea procedurilor:
 confirmările de primire a scrisorilor recomandate trimise de expert, care conţin ştampila cu
data de expediere;
 documente de consemnare a rezultatelor investigaţiilor: proces-verbal, minută etc., semnat
de către expert.
 buletine de analiză;
 copii ale unor documente;
 fotografii;
 planuri şi schiţe ale unor depozite;
 procedee de calcul etc.
 Atunci când sunt mai multe anexe la raportul de expertiză, trebuie să de
editeze un borderoul de anexe (opis de enexe).
 Borderoul de anexe se ataşează în mod obligatoriu atât la raportul
original, cât şi la copiile raportului de expertiză remise părţilor implicate
în litigiu
Producţia agricolă

1
1/19/2018
Subiecte

 Conceptele de producţie şi recoltă

 Tipuri de producţie agricolă
 Principiile formării recoltei
 Aprecierea stării unei culturi

2
1/19/2018
 Conceptele de producţie şi recoltă
 A produce = a crea prin muncă, a produce venit

 Producţie = proces de creare a bunurilor materiale necesare

existenţei şi dezvoltării societăţii;
– Producţie agricolă = proces de creare a bunurilor agricole
necesare existenţei şi dezvoltării societăţii

 Produs = bun material obtinut în urma unui proces de muncă

– Produs agricol = bun material obţinut în procesul de
producţie agricolă

 Recoltă = cantitate de produs agricol obţinut într-o

perioadă de timp şi de pe o suprafaţă de teren. 3
1/19/2018
Recoltă = cantitate de produs agricol obţinut într-o
perioadă de timp şi de pe o suprafaţă de teren.

Tipuri de recoltă
 Recoltă potenţială
– Recolta determinată depotenţialul genetic al
fiecărei plantede cultură.
 Recoltă reală
– Recolta obţinută într‐un anumit context:
 De mediu;
 Tehnologic.

4
1/19/2018
 Cultură agricolă:
– Recoltă
 Recoltă principală
– Produs principal
– Subproduse
 Recoltă secundară
 Recoltă specifică

– Resturi vegetale

5
1/19/2018
 Factorii care influenţează
recolta şi formarea acesteia
 Factori biologici (biotici)

 Factori ecologici(abiotici)

 Factori tehnologici

 Factori economico‐sociali şi politici

6
1/19/2018
 Factorii biologici (biotici)

 Materialului de semănat sau plantat:

– Soiul sau hibridul;
– Calitatea materialului de semănat sau plantat.

7
1/19/2018
 Factorii ecologici (abiotici)

 Radiaţia solară (Lumina)

 Apa
 Temperatura (căldura)
 Aerul
 Elementele nutritive
 Solul
 Poluanţii
 Alţi factori de mediu: vântul, focul, grindina, chiciura etc.

8
1/19/2018
 Factori tehnologici

 Intervenţiilepe care omul le efectuează asupra plantei de

cultură prin intermediul tehnologiei de cultivare–sunt grupate
în următoarele verigi tehnologice:
 Rotaţia (amplasarea culturii)
 Fertilizarea (aplicarea îngrăşămintelor)
 Lucrările solului (pregătirea terenului)
 Sămânţa şi semănatul (înfiinţarea culturii)
 Lucrări de îngrijire
 Recoltatul

9
1/19/2018
 Factori economico‐sociali şi
politici

 Tipul de exploataţie
 Dotarea tehnică
 Modul de valorificare a recoltei
 Sursele de finanţare
 Subvenţiile
 Normele de protecţia mediului
 Normele fitosanitare
 Legislaţia în vigoare etc.

10
1/19/2018
Factorii de producţie –factorii care influenţează recolta
Precipitaţii Radiaţia solară
Umiditatea aerului Resurse financiare

Temperatura aerului Dotarea tehnică

Cultivar Legislaţie

Informaţii, cunoştinţe,
Calitatea seminţei experienţă

Epoca de semănat Dăunători

Densitatea Agenţi patogeni

Îngrăşăminte Buruieni

Lucrările solului Umiditatea solului

Tipul de sol Humus
11
1/19/2018
 Principiile formării recoltei
 Recolta este determinată de elementele productivitatii.
 Recolta se elaborează etapă cu etapă, din momentul
înfiinţării culturii şi până la maturitate, datorită succesivităţii
diferitelor elemente ale productivităţii.
 Dacă factorii limitanti sau accidentele de vegetaţie (climatice
sau tehnologice) afectează unul sau altul dintre elementele
productivităţii, prin fenomene de compensare, celelalte
elemente ale productivităţii pot diminua în oarecare măsură
acţiunea acestor factori.
 Între elementele productivităţii există în mod natural
corelaţii indirecte, care se manifestă mai mult sau mai puţin
în funcţie de particularităţile biologice ale soiului cultivat,
condiţiile de mediu şi tehnologia aplicată.
 Dintre elementele productivităţii, numărul de plante şi
numărul de inflorescenţe la unitatea de suprafaţă determină
în măsura cea mai mare recolta.
 O producţie mare se obţine la un raport optim între
elementele productivităţii. 12
1/19/2018
 Elementele productivităţii
Elementele productivităţiisunt elementele care contribuie la
formarea producţiei (formarea recoltei), acestea fiind
următoarele:
– Numărul de plante/u.s. (u.s. = ha sau m2)
 facultatea germinativă a seminţelor;

 condiţiile din perioada de germinare–răsărire.

– Numărul de boabe/plantă
– MMB‐este determinată de caracteristicile soiului/hibridului şi
este influenţată de:
 condiţiile de mediu din perioada de formare şi umplere a boabelor, în
primul rând aprovizionarea cu apă, dar şi temperaturile ridicate
(arşiţele);
 atacul de boli şi dăunători.

13
1/19/2018
 Aprecierea stării unei culturi
 Densitatea culturii
– Prin densitate se înţelege numărul de plante existente
la unitatea de suprafaţă (la metru pătrat sau la hectar).
– Întrucât recolta depinde nemijlocit de producţia
fiecărei plante, determinarea densităţii prezintă o
importanţă deosebită pentru aprecierea calitativă a
unei culturi.
 Uniformitatea
 Atacul de boli
 Atacul de daunatori
 Gradul de imburuienare
14
 Aspecte anormale (atipice) 1/19/2018
Aspecte anormale ale plantelor la porumb
 La frunze:
– frunze atacate de insecte;
– frunze atacate de boli;
– frunze sfâşiate sau zdrenţuite de grindină sau insecte;
– frunze decolorate, cu pete sau dungi, datorită carenţei de elemente nutritive;
– frunze cu vătămări chimice;
– frunze uscate datorită secetei.
 La tulpini:
– tulpini firave, galbene, datorită carenţei de elemente nutritive sau excesului de umiditate;
– tulpini vătămate de insecte;
– tulpini vătămate mecanic;
– tulpini sterile ca urmare a secetei sau carenţei de elemente nutritive;
– tulpini căzute sau frânte datorită vântului, atacului de boli sau dăunători.
 La ştiuleţi:
– ştiuleţi mici, deformaţi, ca urmare a insuficienţei de elemente nutritive şi secetei;
– ştiuleţi putreziţi, datorită atacului de boli sau dăunători;
– ştiuleţi căzuţi, datorită secetei şi atacului de rozătoare
15
1/19/2018
 Aspecte anormale ale plantelor la floarea-soarelui
 la frunze:
– frunze atacate de insecte: rosături ale marginilor foliolelor la începutul vegetaţiei, provocate de gărgăriţa
frunzelor – Tanymecus dilaticollis;
– frunze atacate de boli; mană – Plasmopara helianthi;
– frunze sfâşiate sau zdrenţuite de grindină;
– frunze decolorate, cu pete sau dungi, datorită carenţei de elemente nutritive;
– frunze cu vătămări chimice;
– frunze uscate datorită secetei, de obicei frunzele de la baza plantei.
 la tulpini:
– tulpini slab dezvoltate, subţiri, datorită carenţei de elemente nutritive, secetei sau atacului de lupoaie –
Orobanche cumana;
– tulpini atacate de boli: mană – Plasmopara helianthi, putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum, putregaiul
cenuşiu – Botrytis cinerea, pătarea brună şi frângerea tulpinilor – Phomopsis helianthi;
– tulpini (plante) pitice, datorită atacului de mană, excesului de azot;
– tulpini vătămate mecanic, la efectuarea praşilelor;
– tulpini căzute (înclinate din rădăcină la peste 50) sau frânte (îndoite sau rupte) datorită vântului sau
atacului de boli.
 la inflorescenţe:
– inflorescenţe mici, ca urmare a insuficienţei de elemente nutritive şi secetei;
– inflorescenţe atacate de boli: putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum, putregaiul cenuşiu – Botrytis
cinerea;
– inflorescenţe atacate de dăunători: molia florii-soarelui – Homoeosoma nebulella;
– inflorescenţe cu zona centrală sterilă, ca urmare a secetei şi a insuficienţei de elemente nutritive;
– inflorescenţe cu un număr mare de seminţe seci, ca urmare a polenizării defectuase (lipsei insectelor 16
polenizatoare). 1/19/2018
Evaluarea formării recoltei

1
1/19/2018
Subiecte
 Locul evaluării producţiei agricole în cadrul
metedolor de prognoză agricolă
 Estimarea producţiei agricole
 Evaluarea producţiei egricole

 Tehnica de evaluare a producţiei agricole

– Cereale păioase
– Porumb
– Leguminoase pentru boabe
– Floarea-soarelui
– Sfeclă de zahăr
– Cartof
2
1/19/2018
Locul evaluării recoltei în cadrul
metedolor de prognoză agricolă
 Prognoză
– prevedere a desfăşurării în timp a unui fenomen sau proces pe baza studiului
împrejurărilor care-i determină apariţia şi evoluţia;
– prevedere a valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent.

 Metodele de prognoză se deosebesc între ele după:

– perioada de timp la care se referă;
– teritoriul luat în calcul;
– procedeele de calcul folosite.

 Orice prognoză a recoltei are un anumit grad de incertitudine, care

poate avea mai multe cauze:
– dependenţa de condiţiile pedoclimatice;
– posibilitatea apariţiei unor factori perturbatori: grindină, inundaţii, incendii;
3
– alegerea greşită a metodei de prognoză - metode prea complexe ??? 1/19/2018
 Estimarea recoltei
 Estimare = Prevedere aproximativă a unei mărimi sau
valori pe baza unor date incomplete.
 Estimarea recoltei
– Prevedere aproximativă a recoltei pe baza unor date
incomplete.
 Estimarea recoltei se efectuează în scopul cunoaşterii
evoluţiei culturilor.
 Importanţa estimării constă în faptul că se cunoaşte din
timp evoluţia culturilor agricole şi se poate stabili
eventualele posibilităţi de intervenţie prin efectuarea
unor lucrări tehnologice.
 Estimarea constă în efectuarea de aprecieri asupra
capacităţii de producţie a culturilor, în diferite faze de
vegetaţie (fenofaze). 4
1/19/2018
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 – Semănat 5 – Începutul înfrăţirii 9 – 2 noduri 13 – Maturitatea în lapte

2 – Germinaţie 6 – Plin proces de înfrăţire 10 – Burduf 14 – Maturitatea în ceară
3 – Răsărire – 1 frunză 7 – Stadiul de “spic la 1 cm” 15 – Maturitatea deplină
11 – Înspicat
4 – 3 frunze 8 – 1 nod 12 – Înflorit

5
1/19/2018
 Scara Scara Scara Scara Scara
Faza de vegetaţie Stadiul de vegetaţie
BBCH Zadocks Feekes Baggiolini Jonard
Sămânţă uscată 00 00
Începutul procesului de îmbibiţie 01 01
Încheierea procesului de îmbibiţie 03 03
Apariţia radiculei 05 05
Germinare
Alungirea radiculei principale şi apariţia - - -
06 -
radiculelor laterale
Apariţia coleoptilului 07 07
Apariţia coleoptilului la suprafaţa solului (faza
09 09
de „ace”)
Prima frunză străpunge coleoptilul (faza de
10 10 1 A
răsărire)
Răsărire şi formarea Apariţia primei frunze 11 11 B
primelor frunze Apariţia frunzei 2 12 12 C
Apariţia frunzelor 3-8 13-18 13-18 - D
Apariţia frunzei 9 sau mai multe 19 19
Tulpina principal (niciun frate prezent) A
20 20
Tulpina principală + 1 frate (începutul înfrăţirii) 21 21 2 E
Înfrăţire
Tulpina principală + 2-8 fraţi 22-28 22-28 3 F
Tulpina principală + 9 sau mai mulţi fraţi
(sfârşitul înfrăţirii – nr. maxim de fraţi formaţi) 29 29 4 G
6
1/19/2018
 Faza de Scara Scara Scara Scara Scara
Stadiul de vegetaţie
vegetaţie BBCH Zadocks Feekes Baggiolini Jonard

Spic la (începutul alungirii paiului, pseudotulpina şi fraţii au

30 30 5 H B
o poziţie erectă)
1 nod vizibil (primul nod la cel puţin 1 cm deasupra nodului
31 31 6 I C1
Alungirea de înfrăţire)
paiului 2-6 sau mai multe noduri vizibile (nodurile se găsesc la cel
32-36 32-36 7 J
puţin 2 cm deasupra nodului inferior)
C2
Apariţia frunzei stindard (frunza stindard vizibilă) 37 37 8 K
Frunza stindard (ligula frunzei stindard vizibilă) 39 39 9 L
Alungirea tecii frunzei stindard (începutul fazei de burduf) 41 41
Începutul îngroşării tecii frunzei standard (plină fază de -
43 43 - D
burduf)
Burduf
Teaca frunzei stindard îngroşată (sfârşitul fazei de burduf) 45 45 10
Teaca frunzei stindard începe să se desfacă 47 47 10.1 M
Primele ariste vizibile (numai la formele aristate) 49 49
- -
Primele spiculeţe vizibile (începutul înspicatului) 51 51
20% din inflorescenţă vizibilă 52
53 10.2
30% din inflorescenţă vizibilă 53
N
40% din inflorescenţă vizibilă 54 E
55 10.3
Înspicat 50% din inflorescenţă vizibilă 55
60% din inflorescenţă vizibilă 56
57 10.4
70% din inflorescenţă vizibilă 57
O
80% din inflorescenţă vizibilă 58
59 10.5
Apariţia completă a inflorescenţei 59
Începutul înfloritului (primele antere vizibile) 61 61 10.5.1
P
Înflorire 50 % (50% din antere mature) 65 65 10.5.2
Înflorire F 7
Înflorire completă (toate spiculeţele au înflorit complet, mai
69 69 10.5.3 Q 1/19/2018
existând câteva antere deshidratate)
 Scara Scara Scara Scara Scara
Faza de vegetaţie Stadiul de vegetaţie
BBCH Zadocks Feekes Baggiolini Jonard

Începutul formării bobului - 70

Bob apos (primele boabe formate au jumătate din 10.5.4 R -
71 71
dimensiunile finale)
Formarea boabelor şi
Începutul maturităţii în lapte 73 73
maturitatea în lapte
Maturitatea în lapte (bobul are dimensiunile finale,
75 75 11.1 S M0
este verde şi are conţinut lăptos)
Sfârşitul maturităţii în lapte 77 77
Începutul maturităţii în ceară 83 83
Maturitatea în ceară (la apăsarea cu unghia nu rămân
Maturitatea în ceară 85 85
urme la suprafaţa bobului – unghia pătrunde în bob)
(Maturitatea - pentru 11.2 T
Sfârşitul maturităţii în ceară (la apăsarea cu unghia
scara BBCH) 87 87 -
rămân urme la surpafaţa bobului)
Maturitatea deplină (bob greu de secţionat cu unghia) 89 -
Bob tare (greu de secţionat cu unghia) - 91
11.3 U
Bobul nu poate fi străpuns cu unghia - 92
Maturitatea deplină - 93 11.4 V M
Maturitatea deplină –
Supracoacere - 94 W
pentru scările Zadocks,
Repaus germinativ - 95
Feekes,
Seminţele viabile au germinaţie 50% - 96
Baggiolini şi Jonard
Seminţe ieşite din repausul germinativ - 97
Inducerea repausului germinativ secundar - 98
- -
Seminţe ieşite din repausului germinativ secundar - 99 -
Supracoacere (bob foarte dur) 92
Senescenţa - pentru Boabe libere în pleve în timpul zilei 93
-
scara BBCH Plantă moartă 97
Produs recoltat 99
8
1/19/2018
 Fazele şi stadiile fenologice la floarea-soarelui după BBCH
(Bayer, BASF, Ciba-Geigy şi Hoechst)
Codul Descrierea fazei/stadiului fenologic
0 Germinare
00 Sămânţă uscată
01 Începutul procesului de imbibiţie a seminţei
03 Sâmănţă imbibată complet
05 Radiculă vizibilă
06 Radiculă alungită şi se dezvoltă perişorii radiculari
07 Hipocotilul şi cotiledoanele ies din sămânţă
08 Hipocotilul şi cotiledoanele cresc spre suprafaţa solului
09 Răsărire – cotiledoanele apar la suprafaţa solului
1 Dezvoltarea frunzelor
10 Cotiledoane complet desfăcute
12 2 frunze (prima pereche de frunze) desfăcute
14 4 frunze (a doua pereche de frunze) desfăcute
15 5 frunze desfăcute
16 6 frunze desfăcute
17 7 frunze desfăcute
18 8 frunze desfăcute
19 9 sau mai multe frunze desfăcute
3 Alungirea tulpinii
30 Începutul alungirii tulpinii
31 1 internod alungit vizibil
32 2 internoduri alungite vizibile
33 3 internoduri alungite vizibile
34 4 internoduri alungite vizibile
35 5 internoduri alungite vizibile
36 6 internoduri alungite vizibile
37 7 internoduri alungite vizibile
38 8 internoduri alungite vizibile 9
39 9 sau mai multe internoduri alungite vizibile 1/19/2018
5 Apariţia inflorescenţei
51 Inflorescenţă vizibilă între frunzele tinere
53 Inflorescenţa se separă de frunzele tinere, iar bracteele se disting de frunze
55 Inflorescenţa este separată de frunzele tinere
57 Inflorescenţa este clar separată de frunzele tinere
59 Florile tubuloase sunt vizibile printre bractee, inflorescenţa fiind încă închisă
6 Înflorirea
61 Începutul înfloririi – florile ligulate întinse, florile tubuloase din treimea exterioară a inflorescenţei
sunt vizibile
63 Florile tubuloase din treimea exterioară a inflorescenţei sunt înflorite (stamine şi stigmate vizibile)
65 Plin proces de înflorire – florile tubuloase din treimea mijlocie a inflorescenţei sunt înflorite
(stamine şi stigmate vizibile)
67 Înflorire completă – florile tubuloase din treimea centrală a inflorescenţei sunt înflorite (stamine şi
stigmate vizibile)
69 Sfârşitul înfloririi – florile tubuloase şi-au încheiat procesul de înflorire, iar florile ligulate se usucă
şi cad
7 Dezvoltarea fructului
71 Seminţele de pe marginea calatidiului sunt de culoare gri şi au atins dimensiunile finale
73 Seminţele din treimea exterioară a calatidiului sunt de culoare gri şi au atins dimensiunile finale
75 Seminţele din treimea mijlocie a calatidiului sunt de culoare gri şi au atins dimensiunile finale
79 Seminţele din treimea centrală a calatidiului sunt de culoare gri şi au atins dimensiunile finale

10
1/19/2018
8 Maturitatea
80 Începutul maturităţii – seminţele din treimea exterioară a calatidiului au coaja de culoare
neagră şi tare, iar partea dorsală a calatidiului este încă verde

81 Seminţele din treimea exterioară a calatidiului au coaja de culoare închisă şi tare, iar partea
dorsală a calatidiului este încă verde
83 Partea dorsală a calatidiului începe să se îngălbenească, bracteele sunt încă verzi, iar
seminţele au cca. 50% substanţă uscată
85 Seminţele din treimea mijlocie a calatidiului au coaja de culoare închisă şi tare, partea
dorsală a calatidiului este galbenă, bracteele devin brune, iar seminţele au cca. 60%
substanţă uscată
87 Maturitatea fiziologică – partea dorsală a calatidiului este galbenă, bracteele sunt brun-
marmorate, iar seminţele au cca. 75-80% substanţă uscată

89 Maturitatea deplină – seminţele din treimea centrală a calatidiului au coaja de culoare

închisă şi tare, partea dorsală a calatidiului este de culoare închisă şi tare, bracteele sunt
brune, iar seminţele au cca. 88% substanţă uscată

9 Supracoacerea
92 Supracoacere - seminţele au cca. 90% substanţă uscată
97 Plantele sunt uscate complet
99 Recoltare

11
1/19/2018
 Evaluarea recoltei
 Evaluare = determinarea sau stabilirea valorii, numărului
sau cantităţii.

 Evaluarea recoltei presupune determinarea cantitativă

a producţiei, aceasta exprimându-se cifric.

 Evaluarea se bazează pe efectuarea de măsurători ale

elementelor productivităţii.

 Evaluarea se execută în preajma recoltatului, de obicei în

faza de pârgă.

 Întrucât evaluarea precede recoltatul, datele vor fi cu atât

mai apropiate de realitate (producţia reală) cu cât intervalul12
dintre evaluarea producţiei şi recoltat va fi mai scurt. 1/19/2018
 Importanţa evaluării:

– se cunoaşte mărimea recoltei ce urmeaza a se obţine;

– se pregăteşte campania de recoltare: organizarea recoltatului,

transportul şi depozitarea recoltei;

– se poate stabili ce se va face cu viitoarea recoltă (se va vinde

imediat, se va păstra pentru a o fi vândută mai târziu, cât din
recoltă se poate depoziteze în depozitele proprii , etc.);

– se poate prezenta viitoarea recoltă drept garanţie;

– prezintă interes în calitate de asigurat, atunci când se pune

problema despăgubirilor. 13
1/19/2018
 Pe baza evoluţiei conditiilor climatice în anul în curs şi
ţinând cont de tehnologia aplicată, se pot aduce unele
corecţii evaluării.

 Înainte de a se trece la evaluarea recoltei este necesar să se

facă o analiză generală a aspectului lanului, urmărind
gradul de uniformitate a culturii, densitatea plantelor şi
variaţia golurilor, starea fitosanitară etc., pentru a se
revizui eventual rezultatul evaluării.

 Când culturile nu sunt uniforme, acestea se împart în zone

omogene (cu dezvoltare apropiată a plantelor), după care
se face evaluarea producţiei petru fiecare zonă în parte.
14
1/19/2018
 Tehnica de evaluare a recoltei
 Evaluarea recoltei cuprinde:
– Evaluarea subiectivă, care se face până la coacerea în pârgă,
respectiv atunci când procesele de bioacumulare a substanţelor de
rezervă în bob nu s-au încheiat, iar producţia nu poate fi
determinată prin cântărire;
– Evaluarea obiectivă, care se face la maturitatea deplină (după
coacerea în pârgă), atunci când procesele de bioacumulare a
substanţelor de rezervă în bob s-au încheiat, iar producţia poate fi
determinată prin cântărire.

 Evaluarea recoltei se face prin efectuarea de determinări

într-un anumit număr de puncte de determinare în funcţie
de mărimea şi uniformitatea culturii şi de specia analizată.
15
1/19/2018
 Evaluarea recoltei
la cerealele păioase
Elementele productivităţii:
• Numărul de inflorescenţe/m2;
• Numărul de boabe/inflorescenţă;
• MMB.
Numărul de inflorescenţe/m2:
•Numărul de plante/m2;
•Densitatea de semănat;
•Condiţiile de germinare-răsărire;
•Capacitatea de înfrăţire;
•Aprovizionarea cu apă şi elementele nutritive.
Numărul de boabe/inflorescenţă:
- Nr. total de spiculeţe/inflorescenţă;
- Nr. de spiculeţe fertile /
inflorescenţă;
- Nr. total de flori în spiculeţ;
- Nr. de flori fertile/spiculeţ, care
depinde de factorii climatici şi
tehnologici.
MMB:
- Soi/Hibrid;
- Condiţii climatice.16
1/19/2018
 17
1/19/2018
 18
1/19/2018
 19
1/19/2018
 20
1/19/2018
 




Numărul punctelor de determinare:
- 5 pentru suprafeţe mai mici de 100 ha;
-10 pentru suprafeţe mai mari de 100 ha.

Suprafaţa unui punct de determinare = 1 m2


21
1/19/2018
 Evaluare subiectivă
2
Ninf/m x Nb/inf x MMB (g)
PP  (kg/ha)
100

Evaluare obiectivă
(100 - Uefectiva)
PPSTAS  PPefectiva
(100 - USTAS)
22
1/19/2018
 Exemple de calcul la grâu

Evaluare subiectivă

2
545 spice/m x 27 boabe/spic x 37 g
PP   5444,5 kg/ha
100
Evaluare obiectivă

(100 - 19,5)
PPSTAS  5500  5148,2 kg/ha
(100 - 14) 23
1/19/2018
 24
1/19/2018
 25
1/19/2018
 26
1/19/2018
 27
1/19/2018
 Evaluarea recoltei la porumb
Elementele productivităţii

Număr ştiuleţi/ha Număr boabe/ştiulete MMB

Numărul punctelor de determinare:

- 5 pentru suprafeţe mai mici de 100 ha;
- 8 pentru suprafeţe mai mari de 100 ha.
28
Suprafaţa unui punct de determinare = 28 m2 1/19/2018
 Evaluare subiectivă
Nr.st/ha x Nb/st x MMB (g)
PP  (kg/ha)
1000 x 1000
Evaluare obiectivă
Nr.st/ha x Mst (kg) x Rb (%)
PPefectiva 
100
(100 - Uefectiva)
PPSTAS  PPefectiva
(100 - USTAS) 29
1/19/2018
 Exemple de calcul la porumb
Evaluare subiectivă

53500 st/ha x 575 boabe/st x 235 g

PP   7229 kg/ha
1000 x 1000

Evaluare obiectivă
53500 st/ha x 0,25 kg x 81 %
PPefectiva   10833,7 kg/ha
100

(100 - 28,5)
PPSTAS  10833,7  9166,9 kg/ha
(100 - 15,5) 30
1/19/2018
 Evaluarea recoltei la
leguminoasele pentru boabe
Elementele productivităţii
- Număr plante/m2
- Număr păstăi/plante
- Număr boabe/păstaie
- MMB

Numărul punctelor de determinare:

- 3 pentru suprafeţe mai mici de 100 ha;
- 5 pentru suprafeţe mai mari de 100 ha.

Suprafaţa unui punct de determinare:

= 1 m2 pentru mazăre 31
= 10 m2 pentru fasole şi soia 1/19/2018
 32
1/19/2018
 33
1/19/2018
 34
1/19/2018
70 cm 45 cm 45 cm 45 cm 70 cm

35
1/19/2018
 50 cm 70 cm

500 cm 490 cm

200 cm 204 cm

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7

36
1/19/2018
 70 cm 45 cm 45 cm 70 cm

317 cm

315 cm

1 2 3 4 5 6 7 8 9

37
1/19/2018
 Evaluare subiectivă
2
Nr.pl/m x Nr.pst/pl x Nr.b/pst x MMB
PP  (kg/ha)
100

Evaluare obiectivă
(100 - U )
PP  PP
efectiva
STAS efectiva
(100 - U ) STAS

38
1/19/2018
 Exemple de calcul la mazăre

Evaluare subiectivă
2
85 pl/m x 3,5 pst/pl x 4 b/pst x 245 g
PP   2915,5 kg/ha
100
Evaluare obiectivă
(100 - 19,8)
PPSTAS  3000  2797,6 kg/ha
(100 - 14)
39
1/19/2018
 Exemple de calcul la fasole

Evaluare subiectivă
2
40 pl/m x 5 pst/pl x 6 b/pst x 280 g
PP   3360 kg/ha
100
Evaluare obiectivă
(100 - 21)
PPSTAS  3000  2755,8 kg/ha
(100 - 14)
40
1/19/2018
 Exemple de calcul la soia

Evaluare subiectivă
2
45 pl/m x 20 pst/pl x 2,2 b/pst x 150 g
PP   2970 kg/ha
100
Evaluare obiectivă
(100 - 17,5)
PPSTAS  3000  2844,8 kg/ha
(100 - 13)
41
1/19/2018
 42
1/19/2018
 43
1/19/2018
 Evaluarea recoltei la floarea-
soarelui
Elementele productivităţii

Număr calatidii/ha Număr boabe/calatidiu MMB

Numărul punctelor de determinare:

- 5 pentru suprafeţe mai mici de 100 ha;
- 8 pentru suprafeţe mai mari de 100 ha.
44
Suprafaţa unui punct de determinare = 28 m2 1/19/2018
 Evaluare subiectivă
Nr. cal/ha x Nb/cal x MMB (g)
PP  (kg/ha)
1000 x 1000

Evaluare obiectivă
(100 - Uefectiva)
PPSTAS  PPefectiva
(100 - USTAS)
45
1/19/2018
Exemple de calcul la floarea-soarelui

Evaluare subiectivă
47500 cal/ha x 750 b/cal x 60 g
PP   2137,5 kg/ha
1000 x 1000
Evaluare obiectivă
(100 - 16)
PPSTAS  2200  2030,7 kg/ha
(100 - 9)
46
1/19/2018
 47
1/19/2018
 48
1/19/2018
 Evaluarea producției la rapiță
Elementele productivităţii

- Număr plante/m2
- Număr silicve/plantă
- Număr boabe/silicvă
- MMB

Numărul punctelor de determinare:

- 3 pentru suprafeţe mai mici de 100 ha;
- 5 pentru suprafeţe mai mari de 100 ha.
Suprafaţa unui punct de determinare = 1 m2
49
1/19/2018
 Evaluare subiectivă (I)
nc
Nc 
sn

Nc = numărul mediu de plante recoltabile/m2;

nc = numărul total al plantelor de rapiță din toate
punctele de determinare;
s = suprafața unui punct de determinare (m2);
n = numărul punctelor de determinare.

50
1/19/2018
 Evaluare subiectivă (I)

Nr.pl/m2  Nr.sil/pl Nr.b/sil MMB

Pp 
100

 Pp = producția probabilă (kg/ha);

 Nr.pl/m2 = numărul mediu de plante/m2;
 Nr.sil/pl = numărul mediu de silicve /plantă;
 Nr.b/sil = numărul mediu de boabe/silicvă
 MMB = masa a 1000 de boabe (g)
51
1/19/2018
Evaluare obiectivă

(100 - Uefectiva)
PPSTAS  PPefectiva
(100 - USTAS)

52
1/19/2018
 Evaluarea recoltei
la sfecla de zahăr

Elementele productivităţii

- Număr plante/ha
- Masa rădăcinii

Numărul punctelor de determinare:

- 5 pentru suprafeţe mai mici de 100 ha;
- 10 pentru suprafeţe mai mari de 100 ha.
Suprafaţa unui punct de determinare = 10 m2
(3 rânduri x 0,45 cm între rânduri x 7,4 m lungime de rând)
53
1/19/2018
Calculul recoltei

M radacini / punct determinare x 10000

PP  (kg/ha)
100

La producţia rezultată în momentul determinării, se adaugă sporul

mediu zilnic de creştere până la recoltare (3-5 g/pl/zi pentru condiţii
normale), ţinându-se cont de:
-zona de cultură;
-starea culturii;
-evoluţia condiţiilor climatice;
-tehnologia aplicată (fertilizare, irigare etc.).
54
1/19/2018
Exemplu de calcul la sfecla de zahăr
la 15 august
35 kg / punct determinare x 10000
PP   35000 kg/ha
10

Data estimată pentru recoltare: 15 septembrie

Sporul de producţie estimat este de 2,2 g/zi/plantă
PP  35000 kg  (2,2g x 90000 plante/ha x 31 zile) 
 41138 kg/ha
55
1/19/2018
 56
1/19/2018
 57
1/19/2018
 Evaluarea recoltei la cartof

Elementele productivităţii

- Număr plante (cuiburi)/ha

- Masa tuberculilor/plantă (cuib)
Numărul punctelor de determinare:
- 3 pentru suprafeţe mai mici de 5 ha;
- 5 pentru suprafeţe de 5,1-10 ha;
- 8 pentru suprafeţe de 10,1-20 ha;
- 10 pentru suprafeţe de 20,1-50 ha.

Suprafaţa unui punct de determinare = 10 m2 58

1/19/2018
 59
1/19/2018
 60
1/19/2018
 Raportul boabe : resturi vegetale
 Grâu - 1 : 1-1,5
 Secară - 1 : 2-3
 Orz - 1 : 1,5
 Ovăz - 1 : 1,5-2
 Mei - 1 : 1,3-1,5
 Porumb - 1 : 1,1-2
 Mazăre - 1 : 1-2
 Fasole - 1 : 1-1,2
 Soia - 1 : 1,5
 Sfeclă de zahăr-1 : 0,38
 Cartof - 1 : 0,2-0,3 61
1/19/2018
 Cultura Calendarul evaluării culturilor
Preevaluare Evaluare Evaluare
definitivă
Grâu 15 mai 1 iunie 10 iunie
Secară 15 mai 1 iunie 10 iunie
Orz 1 mai 15 mai 1 iunie
Orzoaică de primăvară 15 mai 1 iunie 10 iunie
Orez 10 august 20 august 1 septembrie
Porumb 15 iunie 1 august 15 august
Sorg pentru boabe 15 iunie 1 august 15 august
Fasole boabe 20 iunie 10 iulie 20 iulie
In pentru fibră 1 iunie 15 iulie 30 iulie
Cânepa texitilă 1 iunie 15 iulie 30 iulie
Foarea-soarelui 1 iunie 15 iulie 30 iulie
Soia 20 iulie 1 august 20 august
Rapița 10 mai 20 mai 1 iunie
62
1/19/2018
 Cultura Calendarul evaluării culturilor
Preevaluare Evaluare Evaluare
definitivă
In pentru ulei 1 iulie 15 iulie 30 iulie
Sfecla pentru zahăr 1 iulie 20 iulie 20 august
Tutun 10 iulie 20 iulie 1 august
Cartofi de toamnă 5 iulie 25 iulie 10 august
Tomate de toamnă în câmp 15 iulie 25 iulie 15 august
Struguri 10 iunie 10 iulie 15 august
Prune 10 mai 20 iunie 15 august
Mere de toamnă 10 mai 20 iunie 1 septembrie
Fânețe naturale 10 mai 20 mai 1 iunie

63
1/19/2018
 64
1/19/2018
 Risc = pericol posibil, posibilitatea de a
ajunge într-o situaţie periculoasă, suportarea
unei daune
 A risca = a se pune în pericol, a acţiona la
noroc, a acţiona nesigur, a îndrăzni
 Cunoaştere imperfectă >>> risc
 Asumarea unui risc
 Decizie >>> consecinţe în viitor
 Trebuie să ne temem de risc?
• În business >>> profit = asumarea unui risc
 Fără risc nu există câştig!
 Managementul riscului >>> prevenirea
rezultatelor nedorite
 Adaptarea la risc.
• Riscuri de business
 Riscuri de producţie (naturale şi tehnologice) - determinate de:
 Natura impredictibilă a condiţiilor climatice;
 Aplicarea greşită a tehnologiei de cultură/producţie;
 Necunoaştera particularităţilor şi a performanţelor culturilor sau a
animalelor.
 Riscuri de piaţă - determinate de:
 Preţurile inputurilor şi outputurilor agricole.
 Riscuri instituţionale, care pot fi:
 Riscuri relaţionale
 Riscuri politice
 Riscuri umane.

• Riscuri financiare – riscuri rezultate din:

 Modul de finanţare;
 Rata dobânzii la credite;
 Lipsa lichidităţilor;
 Rata de schimb.
 Agricultori
/ fermieri
 Consultanţi agricoli
 Firme comerciale
• (vânzări/cumpărări de la fermieri)
 Cercetători
 Politicieni
 Agricultori / fermieri
• Managementul riscurilor >>> supravieţuirea afecerii şi bunăstarea
fermierului şi a familiei acestuia
 Faliment !!!
 Consultanţii agricoli
• Riscurile pe care le implică schimbările!
• Schimbarea tehnologiilor de producţie
• Rolul consultanţilor:
 Identificarea riscurilor + Reducerea riscurilor agricultorilor
 Firme comerciale
• Vânzări/cumpărări de la fermieri
• Produsele şi metodele noi >>> riscuri
 Identificarea riscurilor + reducerea riscurilor
 Cercetători
• Modul de prezentare a rezultatelor cercetărilor
• Identificarea riscurilor şi abordarea lor în cadrul cercetărilor
 Politicieni
• Deciziile politice şi programele de dezvoltare trebuie să aibă în
vedere şi riscurile
 Managementul riscurilor = identificarea, analiza,
evaluarea, tratarea şi monitorizarea riscurilor
 Management bun >>> Managementul riscurilor
 Procedură de acţiune universal valabilă? >>> Adaptare la
risc
 Managementul riscurilor:
• Stabilirea contextului
• Identificarea riscurilor importante
• Analiza riscurilor identificate
• Evaluarea opţiunilor şi luarea deciziei
• Implementarea managementului riscurilor
• Monitorizare şi revizuire
• Stabilirea contextului

 Contextul stategic
 Identificarea puctelor forte şi slabe, a oportunităţilor şi barierelor la nivel
organizaţional
 ANALIZA SWOT „Strengthts” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni,
Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări).
 Identificarea elementelor stategice ce ţin de poziţionarea organizaţiei în mediul în
care activează şi care pot stimula sau inhiba capacitatea acesteia de satisfacere a
diferiţilor “actori”: proprietari, angajaţi, clienţi, comunitatea locală, societatea în
ansamblul ei.
 Contextul organizaţional
 Stabilirea şi comunicarea scopurilor şi obiectivelor, precum şi împărţirea
responsabilităţilor pentru diferite tipuri de decizii în cadrul organizaţiei
 Obiective SMART
 Aspecte specifice managementului riscului
 Este imposibilă operarea tuturor riscurilor în acelaşi timp
 Stabilirea resurselor şi a timpului necesar pentru fiecare caz în parte
 Stabilirea priorităţilor în abordarea riscurilor
• Identificarea riscurilor importante
 Identificarea riscurilor care trebuie gestionate >>> abordare
sistematică astfel încât riscurile importante să nu fie omise
 Listă a tuturor riscurilor? >>> listă a celor mai importante riscuri:
ce se poate întâmpla?

• Analiza riscurilor identificate

 Cine se ocupă de risc?
 Care este cauza riscului? (de ce se poate întâmpla)
 Cum este gestionat riscul? (cum se poate întâmpla)
 Cum poate fi afectată organizaţia? Cine suferă dacă lucrurile nu merg aşa cum
trebuie?
 Ce alte opţiuni sunt disponibile pentru gestionarea riscului?
 Cine decide ceea ce trebuie făcut?

 Răspunsul la aceste întrebări: poate fi clar sau neclar ceea ce

implică raţionamente, investigaţii pentru clarificare
  Analiza riscului începe cu stabilirea probabilităţii ca riscul să se
producă, urmată de evaluara consecinţelor în cazul practicilor
curente de gestionare a riscului.
 Dacă evaluarea duce la o situaţie considerată ca fiind
nesatisfăcătoare, atunci sunt luate în considerare opţiuni
alternative de acţiune cu consecinţele lor posibile.
 În analizele informale, şansa ca un risc să se producă se
exprimă într-o manieră generală sub forma “foarte probabil” sau
“destul de probabil”, iar consecinţele sunt descrise ca fiind
“serioase” sau “catastrofice”.

• Evaluarea opţiunilor şi luarea deciziei

 Evaluarea consecinţelor pentru fiecare opţiune cu privire la
riscuri
 Evaluarea riscului în cadrul organizaţiilor de diferite mărimi!!!
 Luarea deciziei cu privire la riscul evaluat
• Implementarea managementului riscurilor
 Implementare = efectuarea a ceea ce a fost decis să se facă
 Riscurile pot fi:
 Evitate
 Asigurate
 Cu o probabilitate redusă să se întâmple

• Monitorizare şi revizuire
 Un plan de management al riscului care este implementat
trebuie să fie menţinut şi monitorizat
 Managementul riscului se bazează pe decizii luate pe baza
unor informaţii incomplete >>> situaţii nesatisfăcătoare >>>
revizuire
 Revizuire rezultă şi din obţinerea de noi informaţii şi o mai
bună cunoaştere a riscului
 Mărirea cotei de ….?
 Trecerea spre un sistem de producţie ecologic?
 Combaterea buruienilor pe cale chimică sau
mecanică?
 Efectuarea tratamentelor pentru combaterea bolilor
sau a dăunătorilor?
 Asigurare?
 Tractor nou sau repararea celui vechi?
 Sistem nou de încălzire a serei sau păstrarea celui
vechi?
 Păstrarea recoltei sau vinderea ei la recoltare?
 Etc.
 Riscuri datorate condiţiilor climatice
• Riscuri datorate regimului termic
 Temperaturi scăzute – valori, durată, perioadă, frecvenţă
 Temperaturi ridicate (arşiţă) – valori, durată, perioadă,
frecvenţă
• Riscuri datorate regimului pluviometric
 Seceta
 Excesul de precipitaţii
 Ploile torenţiale
• Riscuri datorate acţiunii combinate a temperaturii şi
precipitaţiilor
• Riscuri datorate regimului eolian (vânturi puternice –
peste 15m/s)
• Riscuri datorate grindinei
 Semnificaţia anomaliilor termice după criteriul Hellmann

Intensitatea anomaliei Abaterea faţă Semnificaţia anomaliei

termice de “normală”
1 ± 1,0 ... 1,9oC C1 = călduros R1 = răcoros
2 ± 2,0 ... 4,9oC C2 = cald R1 = rece
3 ± 5,0 ... 9,9oC C3 = foarte cald R1 = foarte rece
4 ± > 10,0oC C4 = excesiv decald R1 = excesiv de rece

Semnificaţia anomaliilor pluviometrice după criteriul Hellmann

Intensitatea anomaliei Abaterea faţă de Semnificaţia anomaliei

pluviometrice “normală” (± 10%)
1 ± 11 - 20 % P1 = puţin ploios S1 = puţin secetos
2 ± 21 - 30 % P1 = ploios S1 = secetos
3 ± 31 - 50 % P1 = foarte ploios S1 = foarte secetos
4 ± > 50 % P1 = excesiv de S1 = excesiv de
ploios secetos
 Legităţi cu privire la succesiunea anomaliilor
lunare de precipitaţii (Berbecel şi colab., 1984)

 Intensitatea şi durata anomaliilor pluviometrice lunare

este mai mare în zonele sudice şi estice ale ţării,
comparativ cu cele vestice.
 Predominante sunt anomaliile mai mari de 30% faţă
de normală.
 Ca distribuţie teritorială, frecevenţa cea mai mare a
lunilor secetoase se înregistrează în Oltenia, sudul şi
estul Munteniei şi în sudul Moldovei.
 Calendaristic, frecevenţa cea mai mare a lunilor
secetoase se înregistrează la sfârşitul verii şi toamna
(septembrie-octombrie), indiferent de zona
geografică.
 Legităţi cu privire la succesiunea an de an a perioadelor ploioase,
secetoase şi normale (Berbecel şi col., 1982, 1984, 1988; Povară I., 1995)

 Lunile normale din punct de vedere pluviometric reprezintă cel

mult 20% din total, restul de 80% prezentând anomalii
pluviometrice cu grade diferite de intensitate.
 Lunile deficitare în precipitaţii se grupează în perioade lungi de
secetă, chiar de mai mulţi ani, sporadic întrerupte de perioade
scurte ploioase, care însă nu modifică trăsătura de ansamblu a
perioadei – în mod analog se grupează şi lunile cu precipitaţii
excedentare.
 Într-un an calendaristic, se remarcă schimbări bruşte pe perioade
scurte de timp – intervale de 2-4 luni ploioase sau foarte ploioase
sunt urmate de perioade de 2-4 luni secetoase sau foarte secetoase.
 Fluctuaţiile cele mai puternice ale precipitaţiilor – diferenţele cele
mai mari între cantităţile căzute în perioadele ploioase şi cele
secetoase se semnalează în zonele sudice, unde valorile lunare
variază de la 1 la 300 l/mp, iar cele anuale de la 250 la 1000 l/mp.
 Grupările de ani secetoşi sunt mai mari (4-6 ani) decât cele de ani
ploioşi (1-2 ani), iar ca repartiţie teritorială anii secetoşi sunt mai
frecvenţi în Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei decât
în vestul ţării.
 Anii ploioşi sunt mai frecvenţi în zonele vestice şi centrale –
valorile mari de precipitaţii din anii excedentari se datorează unui
număr restrâns de luni (3-4) cu precipitaţii abundente, care
imprimă întregului an caracteristica de an ploios.
 Există o anumită tendinţă de compensare parţială a fenomenelor în
cadrul aceluiaşi an.
 Cod rosu - fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte
mare, vant, ploi abundente si descarcari electrice, aparand astfel un
risc major de viituri si pierderi materiale.

Cod portocaliu - avertizeaza asupra unor fenomene meteo de
intensitate mare, cu vant, ploi abundente si descarcari electrice, care
pot provoca viituri pe raurile mici.

 Cod galben - risc crescut de debite si niveluri ridicate existand riscului

producerii de viituri dar care nu pot provoca pagube semnificative.
Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descarcari electrice,
intensificari de vant, temperaturi ridicate) sunt obisnuite pentru zona
respectiva dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite
activitati

Cod verde - nu se prognozeaza fenomene meteorologice periculoase,
vremea avand un aspect general normal.

7
 La suprafata
• Zilnica – un maxim la ora 13
- un minim la rasaritul Soarelui
• Anuala – un maxim in luna iulie
- un minim in luna ianuarie
 La adancime
• Perioada oscilatiilor termice se pastreaza
• Momentele producerii temperaturilor extreme se
decaleaza pe masura ce creste adancimea
• Amplitudinea termica scade odata cu cresterea
adancimii

8
9
10
11
12
Tipuri de seceta:
• atmosferică: deficit de precipitaţii şi conţinut scăzut de
umezeală în aer
• pedologică (edafică): scăderea conţinutului de apă accesibilă
din sol până la limita coeficientului de ofilire
• hidrologică: diminuarea debitelor râurilor
• hidrogeologică: coborârea nivelului pânze freatice

SECETA AGRICOLA – fenomen complex care include toate

tipurile mentionate anterior

Se produce în situaţia când precipitaţiile dintr-un anumit interval de

timp şi rezerva de apă existentă în sol nu satisfac necesarul unui
sistem agricol pentru atingerea unei productivităţi biologice optime

13
 Temperatura medie anuală va creşte cu valori
cuprinse între 1,6ºC şi 2ºC, depinzând de scenariul
utilizat.

 Cantitatile de precipitatii vor scădea relativ la

perioada de referinţă cu valori cuprinse între
– 2,4% şi – 0,06%. In zona de nord şi nord – est a
ţării sunt estimate creşteri ale cantităţilor de
precipitaţii dar acestea sunt relativ mici.

14
 vor afecta toate sectoarele economiei
 vor conduce la modificarea perioadelor de vegetaţie şi la deplasarea
liniilor de demarcaţie dintre păduri şi pajişti
 evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete) vor
apărea mai frecvent, iar riscurile şi pagubele aferente pot deveni mai
semnificative
 zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii în România,
cele mai expuse aflându-se în sud-estul ţării, aproape întreaga ţară
fiind afectată de secetă prelungită.

15
 Riscuri datorate condiţiilor de relief
• Riscuri datorate neuniformităţii terenului
• Riscuri datorate acoperirii terenului cu stânci şi/sau bolovani
• Riscuri datorate pantei
• Riscuri datorate eroziunii de suprafaţă şi de adâncime
• Riscuri datorate alunecărilor şi prăbuşirilor

 Riscuri datorate condiţiilor de drenaj

• Riscuri datorate excesului de umiditate freatică
• Riscuri datorate excesului de umiditate stagnantă
• Riscuri datorate excesului de umiditate prin revărsare
• Riscuri datorate excesului de umiditate din infiltraţii laterale în sol, pe versanţi

 Riscuri datorate caracteristicilor chimice ale solului

• Riscuri datorate salinizării
• Riscuri datorate alcalinizării
• Riscuri datorate gradului de debazificare
• Riscuri datorate conţinutului în humus
• Riscuri datorate conţinutului în elemente nutritive (NPK)
• Riscuri datorate conţinutului excesiv în carbonat de calciu
• Riscuri datorate conţinutului în metale grele (cadmiu,cobalt, crom, cupru, fier,
mangan, molibden, nichel, plumb, zinc)
 Riscuri datorate caracteristicilor fizice ale solului
• Riscuri datorate texturii grosiere
• Riscuri datorate texturii fine
• Riscuri datorate volumului edafic redus
• Riscuri datorate portanţei reduse

 Riscuri datorate poluării terenurilor agricole

• Poluare prin lucrări de excavare la zi
• Poluare prin acoperirea cu halde, iazuri de decantare,
depozite de steril, depozite de gunoaie etc.
• Poluare cu deşeuri industriale şi reziduuri anorganice
• Poluare cu metale radioactive
• Poluare cu hidrocarburi
• Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice provenite de
la industria alimentară şi uşoară
• Poluare cu dejecţii animale
 Întârzierea efectuării unor lucrări tehnologice
 Efectuarea timpurie a unor lucrări tehnologice
 Neefectuarea unor lucrări tehnologice
 Efectuarea în exces a unor lucrări tehnologice
 Utilizarea în exces a unor produse
 Utilizarea în deficit a unor produse
 Utilizarea unor produse necorespunzătoare
 Utilizarea unui material biologic
necorespunzător