An Evaluation of The Economic

ROMANIA
„VASILE ALECSANDRI” UNIVERSITY OF BACAU

FACULTY OF MOVEMENT, SPORTS AND
HEALTH SCIENCES
No. 1 Supplement, Vol. XVI, 2015
GYMNASIUM
Scientific Journal of Education, Sports and Health
EDITORIAL BOARD
Tatiana Dobrescu - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania – Chief editor

Antala Branislav - University of Comenius, Slovakia
Chong Yang Kim - University of Hanyang, Seoul, South Korrea
Claude Luis Gallien - University of Rene Descarrtes, Paris, France
James S. Skinner - University of Indiana, USA
Luis Carrasco – University of Seville, Spain
Miran Kondric - University of Ljubljana, Slovenia
Admir Hadyikadunic - University of Sarajevo, Bosnia and Herzegovina
Stavros Douvis - University of Athens, Greece
Verena Burk - University of Darmstadt, Germany
Jaromír Sedláček - Catholic University in Ruzomberok, Slovakia
Adrian Gagea - National University of Physical Education and Sport, Romania
Ioan Ion Lador - Ministry of Education, Research, Youth and Sports
Pierre Joseph de Hillerin - National Research Institute for Sport, Romania
Mugurel Niculescu - University of Piteşti, Romania
Dănuţ Nicu Mârza Dănilă - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Gabriela Ochiană - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Gheorghe Balint - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Gloria Raţă - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
EDITING TEAM
Bogdan Raţă - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania – chief edition
Popa Cristina - Elena - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Sava Mihai - Adrian - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Responsibility for the content of the articles and iconographic representations

for accuracy rests entirely with the authors.
(online) = ISSN 2344 – 5645

ISSN-L 1453-0201
SCIENTIFIC COMMITTEE
Antala Branislav - University of Comenius, Slovakia

Chong Yang Kim - University of Hanyang, Seoul, South Korea
Claude Luis Gallien - University of Rene Descarrtes, Paris, France
Elisabeth Burge - University of Geneva, Switzerland
Francois Plas –Fondation Metallurgique et Miniere pour la Sante, France
Gregory Cuvelier - HEPH Condorcet, Belgium
James S. Skinner - University of Indiana, USA
John Douvis - University of Peloponnese, Athens, Greece
Luis Carrasco– University of Seville, Spain
Miran Kondric - University of Ljubljana, Slovenia
Nenad Zivanovic - University of Nis, Serbia
Admir Hadyikadunic - University of Sarajevo, Bosnia and Herzegovina
Piotr Glowicki – Ackademia Wychowania Fizycynego we Wroclawiu, Poland
Veaceslav Manolachi - State University of Physical Education and Sport, Republic of
Moldova
Verena Burk - University of Darmstadt, Germany
Virginie Cuvelier – University of Applied Sciences Geneva, Switzerland
Jaromír Sedláček - Catholic University in Ruzomberok, Slovakia
Adrian Gagea - National University of Physical Education and Sport, Romania
Alexandru Păcuraru - “Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania
Iacob Hanţiu - University of Oradea, Romania
Ioan Ion Lador - Ministry of Education, Research, Youth and Sports, Romania
Mugurel Niculescu - University of Piteşti, Romania
Pierre Joseph de Hillerin - National Research Institute for Sport, Romania
Tiberiu Ardelean - National University of Physical Education and Sport, Romania
Luminița Georgescu - University of Piteşti, Romania
Alexandru Acsinte - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Cătălina Ababei – “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Dănuţ Nicu Mârza Dănilă - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Doina Mârza Dănilă - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Florin Grapă - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Gabriela Ochiană - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Gabriela Raveica - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Gheorghe Balint - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Gloria Raţă - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Radu Ababei –“Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Silviu Şalgău - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
Tatiana Dobrescu - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
„Gymnasium” is indexed in the following international databases:
Index Copernicus,
J-Gate
DOAJ
Ulrich's
EBSCO SPORTDiscus with Full Text
ProQuest
Scipio
SUMMARY
Author Article Pag
The benefits of implementing water quality education in

universities in order to reduce environmental impact and
increase overall health
Petrescu Marius Gabriel 5
Beneficiile implementarii educaţiei în domeniul calitatii
apelor în universităţi în vederea reducerii impactului
asupra mediului şi creşterea gradului de sănătate
An evaluation of the economic commitments by istanbul

Karakaya Yunus Emre 15
and tokyo, two candidate cities for the Summer
Devecioglu Sebahattin
Olympics of 2020
Improving the quality of life of the students with

deficiences of the spine, through the program of medical
Ganciu Mihaela
gymnastics and swimming 25
Ganciu Oana Maria
Îmbunătăţirea calităţii vieţii la studente cu deficiențe
fizice prin programe de gimnastică corectivă și înot
Comparative Study on the Evolution of Kayak Sprint and
Kayak Slalom Events
Chirazi Marin 41
Studiu comparativ privind evoluția probelor de caiac
sprint și caiac slalom
A study on the psychomotor potential of primary school
students from Bacau Sports High School
Şalgău Silviu 57
Studiu privind potenţialul psihomotric al elevilor din
ciclul primar de la nivelul Liceului Sportiv Bacău
Maintaining the preferential structures of the under 17
national rugby team
Stelescu Ioan
71
Fulger Ioan Valentin
Menținerea structurilor preferențiale la naționala de
rugby under 17
A sociological approach regarding the learning of specific
track and field motor skills in primary school
Gălăţanu Nicoleta Elena 81
Abordare sociologică privind învăţarea deprinderilor
motrice specifice atletismului la nivelul ciclului primar
Comparative analysis of training methodology efficiency
on the somatic and functional sphere of
junior I dancers 12 to 13 years old
Grigore Virgil 97
Analiza comparativă a eficienţei metodologiei de
pregătire asupra sferei somato-funcționale a
dansatorilor juniori I de 12-13 ani
A sociological approach regarding the selection process
for the track and field middle-distance and long-distance
running events
Olteanu Iulia 111
Abordare sociologică în procesul de selecţie in probele de
semifond şi fond din atletism
Optimization of physical, technical-tactical and

psychomotor abilities of judo players
Manolachi Veaceslav
123
Optimizarea capacităților fizice, tehnico-tactice și
psihomotrice ale judocanelor de performanţă
The influence of outdoor education activities on the

young people’s psycho motile development
Moldovan Elena 137
Influenţa activităților outdoor education asupra
dezvoltării psihomotrice a tinerilor
Bosu exercises for improvement of balance to children
Damian Mirela with Down Syndrom
Popa Cristian 151
Popa Corina Exerciţii cu Bosu pentru ameliorarea echilibrului la
copiii cu sindrom Down
Study regarding the effects of practicing sportive
tourism on the development of certain volitional moral
characteristics in middle school students
Drăgoi Cristian-Corneliu 167
Studiu privind efectele practicării turismului sportiv
asupra dezvoltării unor caracteristici moral-volitive, la
elevii din învăţământul gimnazial
Mihail Sebastian (1907-45) and leisure sport practices in
Raspaud Michel 181
the 1930s’ Romania
Study to identify the reasons for sport students

Cucui Alina Ionela 14-15 years
Cucui Gheorghe Gabriel 189
Studiu privind identificarea motivelor pentru
activitatea sportivă a elevilor de 14-15 ani
Parenting paradigms in today's romanian society

Mareș Gabriel
Paradigme ale educației părinților în societatea 203
românească actuală
No. 1 Supplement, Vol. XVI /2015
GYMNASIUM
Scientific Journal of Education, Sports, and Health
STUDY REGAR THE BENEFITS OF IMPLEMENTING WATER

QUALITY EDUCATION IN UNIVERSITIES IN ORDER TO REDUCE
ENVIRONMENTAL IMPACT AND INCREASE OVERALL HEALTH
Petrescu Marius Gabriel1*

1
Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bvd. Bucharest, no.39, 100680, Romania
Keywords: water quality, education, universities.
Abstract
The need for student education and professional training must meet the direct needs of the
present-day society and the orientation of sustainable development. The rational use of
natural resources and the understanding of the importance of water quality protection
require the appropriate attitudes in terms of both environmental protection and human
health. The present paper attempts to highlight the advantages of implementing a
curriculum of lectures on the importance of water quality. In this respect, a comparison
between the curricula of a university in Romania and two universities in Turkey and Spain,
respectively, was undertaken. The degree of student concern for water quality was
evaluated. More so, discharged wastewater impact upon the environment in the campuses in
question was also monitored. The monitoring occurred throughout an entire academic year.
The results highlighted the university's dynamic and efficient work in providing a clean
environment. Likewise, the pressures exerted by the social medium and the actual
possibility of disposal through university autonomy were also underlined.
1. Introduction
One of Romania's top priorities is minimising the impact upon the
environment (Rojanski, 2002, p.55). This impact cannot be lowered only by
tackling pollution sources (Panaitescu, 2008, p.1100; Panaitescu, 2013, p. 351).
What must also be done is introducing the proper theoretical, applied, and
practical fields so that the phenomenon of lifelong learning can be implemented
starting from the early school years. The existence of vulnerable areas in the
river basins of Romania is a challenge for both the social environment and the
academic one (Panaitescu, 2014, p. 1567).
In order to expand university education throughout the entire active life of
the individual, it is necessary for it to begin as early as possible and to provide
the basic knowledge necessary for major changes in terms of water quality and
environmental protection.
* E-mail: marius.petrescu@gmail.com
5
Petrescu Marius Gabriel / Gymnasium
The present paper tries to highlight the benefits of implementing a

curriculum of lectures on the importance of water quality in three universities
from Romania, Turkey and Spain, respectively, as to the reduction of the
environmental impact and the improvement of individual health.
2. Material and methods
The Spanish academic system is aligned to the requirements of existing
European demands that impugn the existence of appropriate study programs
based on both theory and practice. What is being sought is that the education
that the students in the field of water quality receive lead to the development of
a new mindset adopted by society as a whole.
The present study was conducted on approximately 20 test subjects of the
three separate universities. The sampling was conducted using the following rules:
- the students must be aged between 22 and 25:
- the students must reside in the university's residence halls where there
is a single sewage system;
- the students must be in their third of fourth year of environmental
protection studies.
The observation period lasted an entire academic semester identical for the
three universities as far as the studied subjects were concerned.
The investigation methods used were the following:
- the three universities' curricula;
- questionnaire-based surveys;
- sewage wastewater quality analysis for a semester;
- the students' living on the university campus.
3. Results and discussions
As a result of the limited sampling capabilities and of the time of day
when the samples were collected, the possibility that errors could occur during
the research was also taken into consideration.
In the three universities water quality is studied both directly and through
related domains of study (http://guaie.uclm, http://www.pau.edu.tr,
http://tpp.upg-ploiesti.ro).
Table 1. Wastewater quality determination and specific methods

of analysis (H.G. 188/ 20.03.2002)
Wastewater quality parameters Device Methods of analysis

pH pH meter (Burette 24) SR ISO 10523-97
COD(chemical oxygen demand) DR 5000 SR ISO 6060/96
BOD5 (biochemical oxygen
Velp SR EN 1899 2/2002
demand)
Suspended solids DR 5000 STAS 6953-81
For the present research, sewer sampling was conducted between 18.00 and
20.00 hours depending on subject availability. The sampling norms were
6
No. 1 Supplement, Vol. XVI/2015
according to the legislation in force (Directiva nr.76/464/EEC, 2000). Wastewater

quality determination and specific methods of analysis are listed in table 1.
Subject surveying was based on modern didactics, emphasing continuous
data input. By analysing the curricula it can be noted that the volume of
information has continuously increased, the pace of change was taken into
consideration, feed-back was present as well as the required electronic resources
and learning practices.
The questionnaires had the following questions:
A. How do students see water quality protection volunteering? (assessments
ranged on a scale from 1 to 10);
B. How do you evaluate the importance of water quality protection?
(assessments ranged on a scale from 1 to 10);
C. Are students aware that their daily activities have an indirect influence on
the quality of surface waters through the discharging of the wastewater that
they themselves generate? (possible answers were "yes" or "no");
D. Do students know the pollutants found in wastewater? (a minimum of
three substances had to be listed)
E. Can the overall population health be improved through a minimum discharging
of pollutants in wastewater? (possible answers were "yes" or "no");
For question A, the answers given by the students of the three universities
are presented in table 2.
Table 2. The answers given by the students for question A
Country Notes, range between

Romania 8 to 10
Spania 8 to 9
Turkey 9 to 10
The collected data indicated that all the students of the three universities
assessed water protection volunteering with grades ranging from 8 to 10.
The evaluation of the importance of water quality protection was similar
for all the three participating groups. Therefore, the highest ratings were given
by the Romanian students, namely 10. The students from Turkey gave ratings
between 7 and 9. The students from Spain gave the lowest ratings, namely
between 4 and 6.
Twenty per cent of the test subjects were quick to answer question C in the
negative to. The majority were students in the third year at all the three
universities. It thus appears that it is necessary to deepen the knowledge
regarding the importance of water quality protection in the final year of study in
order to properly highlight the impact of human activities on water quality.
The answers to question D were satisfying for all test samples of the three
universities, most subjects listing more than three pollutants.
The positive appreciation of 90% of the subjects in all three universities
regarding increasing overall population health through the discharging of a
7
minimal amount of pollutants in the wastewater reveals high awareness of the

impact of water pollution. Wastewater quality determination from the single
sewage system for all the three universities is listed in table 2-4.
Table 3. Indicators of water samples resulting from the ROMANIA
Sample pH BOD5 (mg O2/l) COD (mg O2/l) Suspended Solids (mg/l)
1 7.1 315 491 330
2 6.9 321 515 313
3 7.0 310 480 387
4 7.2 296 460 394
5 7.1 286 452 328
6 7.8 274 466 338
7 6.9 280 429 308
8 7.4 221 365 297
9 7.3 297 466 303
10 7.1 309 484 299
Table 4. Indicators of water samples resulting from the SPAIN
1 6.8 206 321 289
2 6.7 198 310 278
3 6.9 178 294 298
4 6.7 187 276 258
5 6.4 224 354 221
6 6.5 189 286 236
7 6.9 197 310 223
8 6.4 174 272 246
9 6.8 156 243 243
10 6.9 172 268 294
Table 5. Indicators of water samples resulting from the TURKEY
1 7.8 308 489 422
2 7.9 356 567 467
3 7.4 381 589 412
4 7.6 321 476 433
5 8.1 367 571 489
6 8.4 342 534 510
7 7.9 381 598 345
8 7.4 318 462 387
9 7.8 333 510 432
10 7.7 342 537 473
The wastewater quality of the three academic campuses varies as follows:

- In Romania the following indicators COD have values between 365 mg/l
8
and 515 mg/l being under the imposed limit of the NTPA 002/2005.
- In Turkey the following indicators COD have values between 462 mg/l
and 589 mg/l being close to the upper limit imposed by the national limit.
- In Spain the following indicators suspended solids have values between
223 mg/l and 294 mg/l being under the imposed national limit.
The evaluation of the water quality study implementation results in the
universities was an opportunity to highlight the benefits gained by these three
countries on an academic level and beyond.
4. Conclusions
The analysis of the wastewater quality from the singular sewer system
displayed an increase in student awareness owing to the present study programs
implemented in Romania, Turkey and Spain.
The high rating of water quality protection volunteering (grades ranging
from eight to ten) offers a positive insight clearly beneficial to a society that
emphasises sustainable development.
The existence of a considerable group of subjects who responded in the
negative to the question about the indirect impact of the individual upon the
quality of water through wastewater generation reveals the need to deepen the
knowledge in question in the fourth year of study.
Awareness of the aggressive pollution of water resources in all three
countries was underlined by the positive response of 90% of the subjects
regarding the increase of the overall health of the population through the
minimal discharging of pollutants in the wastewater.
By analysing the curricula of the three universities it can be observed that
the objective of lifelong learning can be implemented and achieved. This
phenomenon is made possible only through the continuous adaptation to
society's needs and through the implementation of a well-rounded exchange
program for students and faculty members alike.
Acknowledgements
We would like to sincerely thank our Erasmus Plus partners in Turkey and
Spain for making this research possible.
References
1. PANAITESCU, C., BUCUROIU, R. (2014). Study on the composition of
municipal waste In urban areas of Prahova County, Environmental Engineering
and Management Journal, 7 (13), 1567-1573;
2. PANAITESCU, C., POPESCU, C. (2008). Information management for
monitoring surface water quality - case study: Ploiesti, Romania, Information
management in the modern organizations: trends & solutions", Vols. 1 and 2,
Conference: 9th International-Business-Information-Management-Association
Conference (IBIMA), Marrakech, MOROCCO, 1100-1103;
3. PANAITESCU, C., ONUTU, I. (2013). Monitoring the quality of the sludge
9
resulted from domestic wastewater treatment plants and the identification of risk
factors, Environmental Engineering and Management Journal, 2 (12), 351-358;
4. ROJANSCHI, V., BRAN, F., DIACONU, G. (2002). Protecţia şi ingineria
mediului, Bucureşti: Economică;
5. H.G. 188/ 20.03.2002. (2002). pentru aprobarea unor norme privind
condițile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi
completată prin H.G. 352/11.05.2005;
6. DIRECTIVA NR.76/464/EEC. (2000). privind deversarea substanţelor
periculoase în mediul acvatic (şi a celor 7 directive conexe);
7. http://tpp.upgploiesti.ro/attachments/article/102/Ingineria%20Mediului,%20I
ngineria%20si%20Protectia%20Mediului%20in%20Industrie.pdf;
8. http://www.pau.edu.tr/fenbilimleri, 24.05.2014;
9. https://guiae.uclm.es/vistaPrevia/15073/999.
BENEFICIILE IMPLEMENTĂRII EDUCAŢIEI IN DOMENIUL CALITĂŢII

APELOR IN UNIVERSITĂŢI IN VEDEREA REDUCERII IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI ŞI CREŞTEREA GRADULUI DE SĂNĂTATE
Petrescu Marius Gabriel 1
1
Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Bvd. Bucureşti, 39, 100680, România
Cuvinte cheie: calitatea apei, educație, universităţi.
Rezumat
Nevoia de educație și formare profesională a studenților trebuie să răspundă nevoilor
directe ale societății și politicii de dezvoltare durabilă. Utilizarea rațională a resurselor
înţelegerea protecției calității apei presupune încurajarea unor atitudini adecvate, atât
de protecție a mediului cât și a sănătății umane. Această lucrare își propune să arate
avantajele de implementare a curriculei de cursuri de calitate din domeniul calităţii apei.
În acest sens, au fost studiate prin comparație, programele universitare de la o
universitate din România și două universități din Turcia și Spania. Au fost evaluate
preocupările studenților în protejarea calității apei. În plus, s-a făcut evaluarea
impactului de mediu de calitatea apelor uzate evacuate din campusul corespunzător.
Monitorizarea a fost realizată pe parcursul unui an universitar. Rezultatele au evidențiat
munca dinamica şi eficientă de la universitate în asigurarea unui mediu curat. Au fost
evidențiate, de asemenea, presiunile exercitate de mediul social și posibilitățile reale de
eliminare a acestora prin autonomia universităților.
1. Introducere
In România calitatea mediului reprezintă o problemă permanentă
(Rojanski, 2002, p.55). Rezolvarea acesteia nu se poate face numai intervenind
numai asupra surselor de poluare (Panaitescu, 2008, p.1100; Panaitescu, 2013,
p. 351). Trebuie intervenit în planul teoretic aplicativ practice-aplicativ astfel
10
încât fenomenul de educație de-a lungul vieții să poată fi implementat încă din
timpul studiilor. Existenţa zonelor vulnerabile în bazinele hidrografice ale
României, constituie o provocare atât pentru mediul social cât şi pentru cel
academic (Panaitescu, 2014, p.1567). Pentru a extinde educația data de
universitate la întreaga viața activă a individului, este necesar ca aceasta să
înceapă cat mai devreme, să îi ofere cunoștințele de bază necesare pentru a duce
la schimbări majore în ceea ce privește protecția calității apelor şi a mediului.
Lucrarea de față îşi propune să arate beneficiile implementării educației în
domeniul calităţii apelor în trei universităţi din ţări diferite, România, Turcia şi Spania,
în vederea reducerii impactului asupra mediului şi creșterea gradului de sănătate.
2. Material și metode
Deși învăţământul universitar din România este unul cu tradiție, modificarea
continuă a domeniului de calitate a apelor, face ca schimbările în programele de
învăţământ să fie destul de dese. Spre deosebire de România, învăţământul
universitar din Turcia are marele avantaj al structurării disciplinelor în funcție de
calitatea mediului. Se acordă tuturor factorilor de mediu aceeași importanţă în
programa școlară, având grijă ca învaţarea să fie continuă în domeniul protecţiei
mediului. Această practică reflectă legea diversificării.
Invaţământul universitar din Spania se aliniază la cerinţele europene care
impun existent unor programe de studiu adecvate bazate pe teorie şi practică. Se
încearcă permanent ca educația studenților din domeniul calitatii apei şi nu
numai, să ducă la dezvoltarea unor capacitate necesare întregii societăţi.
Studiul de faţă s-a efectuat pe aproximativ douăzeci de subiecți/eșantion
proveniți de la cele trei universitati. Eșantionarea s-a făcut respectând
următoarele reguli:
- studenții să se încadreze ca vârste între 22-25 ani;
- să locuiască în campusul universitar în aceeași zonă prevăzută cu un
sistem unic de canalizare;
- să fie student în anul III sau IV al specializării de protecția mediului.
Perioada de monitorizare a fost un semestru universitar comun celor trei
universităţi ca pondere a disciplinelor de specialitate studiate.
Instrumentele de investigație utilizate au fost următoarele:
- analiza programelor de învăţământ din cele trei universităţi;
- investigarea pe bază de chestionare;
- analiza calităţii apei uzate din sistemul de canalizare timp de un
semestru;
- studenții locuiau în campusul universităţii.
3. Rezultate şi discuții
Au fost luate în considerare şi eventualele erori care ar fi putut interveni în
timpul studiului datorită posibilităților de eșantionare limitate, momentului zilei
când au fost prelevate probele de ape uzate.
In cele trei universităţi calitatea apelor este studiată atât direct cât şi prin
11
intermediul domeniilor conexe (http://guaie.uclm; http://www.pau.edu.tr;

http://tpp.upg-ploiesti.ro). Prelevarea probelor din sistemul de canalizare în
timpul studiului s-a făcut ȋntre orele 18.00 şi 20.00 ȋn funcție de programul
subiecților. Normele de prelevare a probelor au fost respectate conform
legislației în vigoare (Directiva nr.76/464/EEC, 2000).
Stabilirea calităţii apelor uzate din sistemul de canalizare şi metodele de
analiză specifice sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Calitatea apelor uzate din sistemul de canalizare şi metodele de

analiză (H.G. 188/ 20.03.2002)
Parametrii de calitate ai apei Aparat Metode de analiza
pH pH metru (Burette 24) SR ISO 10523-97
COD (consum chimic de
DR 5000 SR ISO 6060/96
oxigen)
BOD5 (consum biochimic de
Velp SR EN 1899 2/2002
oxigen)
Suspensii solide DR 5000 STAS 6953-81
Chestionarea subiecților s-a bazat pe didactica modernă, apreciind

informația permanentă. Se poate observa analizând programele de învăţământ ca
volumul de informații a crescut continuu, a fost luat în considerare ritmul de
schimbare, existent feed-back-ului, existent resurselor electronice şi practice de
învățare.
Întrebările au fost următoarele:
A. Cum apreciază studenții voluntariatul din domeniul protecției calităţii
apelor (aprecierea s-a făcut cu note de la unu la zece);
B. Evaluarea importanţei protecţiei calitativi apelor (aprecierea s-a făcut
cu note de la unu la zece);
C. Sunt studenții conștienți că activitatea lor zilnică are influenţă indirectă
asupra calităţii apelor de suprafața prin deversarea apelor uzate generate
de ei? (aprecierea s-a făcut cu răspunsul da sau nu)
D. Cunosc substanțele poluatoare din apele uzate? (trebuiau enumerate
minim trei substanțe poluatoare)
E. Poate creşte gradul de sănătate al populației prin deversarea unor
cantităţi minime de poluanți în apele uzate? (aprecierea s-a făcut cu
răspunsul da sau nu)
La întrebarea A răspunsurile date de studenții celor trei universităţi sunt
prezentate în tabelul 2. Analizând aceste date putem concluziona ce toți subiecții
intervievați de la cele trei universităţi au acordat note voluntariatului între opt şi zece.
Tabelul 2. Răspunsurile date de student la întrebarea A
Ţara Note, intervalul
România 8 la 10
Spania 8 la 9
Turcia 9 la 10
12
Evaluarea importanţei protecției calităţii apelor apelor a fost făcută

asemănător de toate grupurile testate. Astfel cele mai mari calificative au fost
acordate de către studenții din România şi anume de 10. Studenții din Turcia au
acordat calificative cuprinse între 7 şi 9. Studenții din Spania au avut acordat
cele mai mici calificative cuprinse între 4 şi 6. 20% dintre subiecții testați s-au
grăbit să răspundă cu nu la întrebarea C. Majoritatea au fost studenți în anul III
la toate cele trei universităţi. Se constată astfel că este necesară aprofundarea
cunoștințelor din domeniul calităţii apelor în ultimul an de studiu pentru
aprecierea impactului activităților umane asupra calităţii apelor.
Răspunsurile la întrebarea D au fost mulțumitoare pentru toate
eșantioanele de la cele trei universităţi, majoritatea subiecților enumerând mai
mult de trei substanțe poluante. Aprecierea pozitivă a 90% din subiecți din toate
cele trei universităţi referitoare la creșterea gradul de sănătate al populației prin
deversarea unor cantităţi minime de poluanți în apele uzate arată conștientizarea
efectelor fenomenului de poluare a apelor.
Analiza calităţii apelor uzate din sistemul de canalizare unitar, pentru cele
trei universităţi sunt prezentate în tabelele 2-4.
Tabelul 3. Indicatorii probelor de apă prelevate din România
Proba pH BOD5 (mg O2/l) COD (mg O2/l) Suspensii solide (mg/l)
1 7.1 315 491 330
2 6.9 321 515 313
3 7.0 310 480 387
4 7.2 296 460 394
5 7.1 286 452 328
6 7.8 274 466 338
7 6.9 280 429 308
8 7.4 221 365 297
9 7.3 297 466 303
10 7.1 309 484 299
Tabelul 4. Indicatorii probelor de apă prelevate din Spania
1 6.8 206 321 289
2 6.7 198 310 278
3 6.9 178 294 298
4 6.7 187 276 258
5 6.4 224 354 221
6 6.5 189 286 236
7 6.9 197 310 223
8 6.4 174 272 246
9 6.8 156 243 243
10 6.9 172 268 294
Calitatea apelor uzate din cele trei campusuri universitare studiate variază
astfel:
13
- In România indicatorii COD au valori cuprinse între 365 mg/l şi 515

mg/l fiind sub limita impusă de NTPA 002/2005.
- In Turcia indicatorii COD au valori cuprinse între 462 mg/l şi 589 mg/l
fiind aproape de limita superioară a legislației naționale;
- In Spania indicatorii suspensii solide au valori cuprinse între 223 mg/l şi
294 mg/l. fiind sub limita impusă de legislația națională.
Evaluarea rezultatelor implementării studiilor din domeniul calităţii apei
în universităţi a constituit o oportunitate a studiului de a demonstra beneficiile
aduse în toate cele trei ţări la nivel universitar şi nu numai.
Tabelul 5. Indicatorii probelor de apă prelevate din Turcia
1 7.8 308 489 422
2 7.9 356 567 467
3 7.4 381 589 412
4 7.6 321 476 433
5 8.1 367 571 489
6 8.4 342 534 510
7 7.9 381 598 345
8 7.4 318 462 387
9 7.8 333 510 432
10 7.7 342 537 473
4. Concluzii
Analiza calităţii apelor uzate din sistemul de canalizare unitar au arătat
creșterea gradului de conștientizare al studenților în urma procesului de învăţare
conform programelor de ȋnvăţământ din România, Turcia şi Spania.
Aprecierea voluntariatului din domeniul protecţiei calităţii apelor cu note
între opt şi zece oferă o informaţie pozitivă necesară societăţii în contextul
dezvoltării durabile.
Existenţa unui grup considerabil de subiecţi care au răspuns negativ la
ȋntrebarea referitoare la impactul indirect al omului asupra calităţii apelor prin
generarea de ape uzate, arată necesitatea aprofundării cunoștinţelor în anul IV de
studiu. Conștientizarea poluării agresive a resurselor de apă în toate cele trei ţări,
s-a evidenţiat prin răspunsul pozitiv a 90% dintre subiecţi referitor la creșterea
gradului de sănătate al populaţiei prin deversarea unor cantităţi minime de
poluanţi în apele uzate.
Prin analiza programelor de ȋnvăţământ din cele trei universităţi s-a constatat
că se poate realiza o perfecţionarea continuă a sistemelor de ȋnvăţare. Acest lucru
este posibil atât prin adaptarea la nevoile societăţii cât şi prin realizarea continuă a
schimburilor academice la nivelul studenţilor şi cadrelor didactice.
Mulţumiri
Mulţumim colegilor de la universităţile partenere în Programul Erasmus
Plus din Turcia şi Spania care au făcut posibilă realizarea acestui studiu.
14
GYMNASIUM
AN EVALUATİON OF THE ECONOMİC COMMİTMENTS BY

ISTANBUL AND TOKYO, TWO CANDIDATE CITIES FOR THE
SUMMER OLYMPICS OF 2020
Karakaya Yunus Emre 1*

Devecioglu Sebahattin ²,
1
University of Firat, Elazig, City, Turkey
²University of Maryland (UMBC), Baltimore, USA.
Keywords: Olympics, economy, sport, Istanbul, Tokyo.

Abstract
Many countries also came to compete to host the Summer Olympics of 2020, spent
significant sums of money during their candidacy, and made a number of significant
economic commitments for the 2020 Olympics. As a result, the bids by Istanbul and
Tokyo were selected as the finalists in Argentina in 2013. With emphasis on economic
renewal, Tokyo committed 4.9 billion dollars for the Olympics. With a budget of 19.2
billion dollars, Istanbul in turn made its bid with the slogan “Bridge Together” and
made a commitment with the existing and planned infrastructure projects in four zones
of Olympics City Zone, the Coastal Zone, the Bhosporus Zone, and the Forest Zone.
After a careful evaluation, the International Olympics Committee chose Tokyo’s bid as
the host for the 2020 Summer Olympics. The goal of this study is to make a
comparative examination of the projected economic spending and commitments of the
two finalist cities, Istanbul and Tokyo, for the 2020 Summer Olympics.
1. Introduction
Olympics games not only contribute to friendship but also bring about
economic agreements and commerce between countries. It has also become of
the means of introduction of economic, commerical and technological
developments into the service of mankind. The hosting countries of olympics
games exhibit their level of development and their latest technologies in opening
ceremonies of olympics games. They compete to introduce their own countries
to the world at best (Güçlü, 2001, p.223-239). Olympics games are both costly
and sumptuous. The countries need great sums of fund and power of sanction to
realize such an organization (İstanbul 2004, Advertisement Leaflet).
Olympics games have also brought about economic, technological and
political competitions among the countries under the leadership of professional
* E-mail: emrekarakaya23@hotmail.com/Phone: +905056310066.
15
Karakaya Yunus Emre, Devecioglu Sebahattin / Gymnasium
and elite athletes together with commercialisation of sports since 1990. (Yıldız
& Aydın, 2013, p.269-282). Berber (2013) stated that thanks to olympics games,
the economy of states improves, more tourism and business investments are
made to the city in the future, opportunies to meet new people are created,
which is effective on passing entertaining time. Due to profit-generating aspects
of olympics organizations and economic benefits provided, economic and
commercial dimensions have led to quite many researches. In this context, total
profit ($ Billion) of the city at the end of the games and total cost ($ Billion) for
the city for summer olympics games held in Atlanta, Sydney, Athens, Beijing
and London are given in the following table (Table 1) (Yıldız & Aydın, 2013, p.
273; International Olympic Committee, 2006, p.161).
Table 1. Total Revenue-Total Cost of Summer Olympics Games Held

for the past 5 terms
Summer Olympics Total Revenue ($

Total Cost ($ Billion)
Organization Billion)
1996 Atlanta 5,1 1,1
2000 Sydney 8,4 1,8
2004 Athens 11,2 1,4
2008 Beijing 14,2 1,6
2012 London 13,9 1,9

In the present study, economic expenditures for 2020 and economic
commitments of Istanbul and Tokyo when they win final round on which city
will host 2020 summer olympics games are explained in a descriptive way.
The data collected were analyzed comparatively and given in the
following tables. In addition, socio-economic indicators of Istanbul and Tokyo
for 2020, their economic commitments and investments were comparatively
discussed.
Primary and secondary data of the research were collected by
“documentation method.”
In this section of the study, general aspects, economic commitments,
financial guarantees evaluation, finance summary of Istanbul and Tokyo and the
distribution of expenditures and revenues committed to International Olympic
Committee (IOC) are studied in a comparative way.
16
Table 2. Comparison of general aspects of İstanbul and Tokyo
General Aspects İstanbul Tokyo

A city with densely Experienced in
muslim population and where International sports
Principal Aspect
ancient cultures meet. competitions.
Turkey, a Parliamentary Japan, a Parliamentary
Republic, has a population of Democracy, has a
approximately 73 million population of approximately
people, 13 million reside in 128 million, with 13 million
Population
the City of Istanbul. in the City of Tokyo and 36
million in the Greater Tokyo
Area.
Turkey is the 17th largest Japan has the third largest
economy in the world. With a economy in the world which
fast growing economy, the grew by approximately 2%
nominal Gross Domestic in 2012. For the period
Product (GDP) has almost 2013-2016, the Economist
quadrupled over the last ten Intelligence Unit projects an
years and for the period 2013 average annual growth rate
to 2016, the Economist in the range of 1% to 2% (as
Intelligence Unit projects of April 2013).
an average annual growth rate The International
National Economy
of around 4% to 5% (as of Monetary Fund shows a
April 2013). nominal Gross Domestic
The International Product (GDP) of USD
Monetary Fund shows a 5,964 billion (2012) and a
nominal GDP of USD 794 nominal GDP per capita of
billion (2012) and a nominal USD 47,000 (2012).
GDP per capita of USD
11,000 (2012).
National Per
Capita Income 13.464 Dollar 33.805 Dollar
(Annual)
For 2000, 2004, 2008, Organized summer
2012 and 2020 Summer olympics games in 1964 and
Number of
Olympics Games became candidate for 2020
Candidature
olympics games
Public Support 94 % Public Support 92% Public Support
Number of Medals
Won in Summer 74 335
Olympics Games
In Table 2, general aspects, population, national economy, national per

capita income, number of applications, public support and the number of medals
won in summer olympics games of candidate cities for 2020 summer olympics
games are compared (http://www.bbc.co.uk; http://www.avrupa-postasi.com;
http://www.habercem.com; International Olympic Committee, 2013).
17
Populations of candidate cities are 13 million/73 İstanbul/Turkey and 13

million/128 for Tokyo/Japan. It is stated that national annual income per capita
in Istanbul is $ 13.464 while it $ 33.805 in Tokyo. Istanbul has been candidate
five times for summer Olympic games whereas Tokyo has been only twice for
the games. Tokyo organized summer Olympic Games in 1964. Public support
for the games in Istanbul is 94% and in 92% in Tokyo. It was found that Istanbul
was awarded 74 medals while Tokyo won 335 medals in summer Olympic
Games from the past to the present.
Table 3. Comparison of Economic Commitments of İstanbul and Tokyo
İstanbul Tokyo
Overall budget in the investment is Overall budget in the
$ 16.8 Billion. $15 billion will be investment is $4.4 billion.
covered by the government and $1.8 About $ 3.3 billion will be
billion by private sector. Almost half covered by the
of the budget will be allocated for government and $1.1
highway and railway, $348 million billion by the private
for olympics village, $617 million for sector $3 billion will be
media village and $975 million for invested in venue
electricity and venues. construction and $1
Operational budget (security etc) is billion for the olympics
$2.6 billion except for organization village.
committee, which will be covered by Operational budget
Budget the government. (security etc) is $540
million except for
organization committee,
more than half of which
will be covered by the
government.
Advertisement is guaranteed for
Advertising -
the dates 7 July-21 September 2020.
$ 401 million is expected from $ 776 million is expected
ticketing for Olympics games and from ticketing for
$34 million for paralympic games. Olympics games and $46
Ticketing million for paralympic
games
Estimated sponsorship budget is $932 million is expected
$653 million (+ $22 million for from local sponsors for
paralympic games). Estimated olympics games and $26
revenue from sales of certified million for paralympic
product is $47 million (+ $3 million games. $140 million is
Sponsorship
for paralympic games) expected from the sales of
licenced products.
General economic commitments of Istanbul and Tokyo made to IOC for

2020 summer olympics games regarding Budget, Advertisement, Ticketing,
Sponsorship are compared in Table 3 below. (http://www.olimpikturk.com,
18
2013; http://www.dw.de). Istanbul declared overall investment budget as $ 16.8

billion. It was stated that $ 15 billion of this budget would be covered by the
government and $ 1.8 billion by the private sector. On the other hand, Tokyo
stated its overall investment budget as $ 4.4 billion. Tokyo government
committed $3.3 billion and the private sector $1.1 billion. Istanbul warranted
advertisement for 7 July-21 September 2020 in case of holding 2020 Olympic
Games while Tokyo did not ensure any advertisement. Istanbul announced to
have estimated $ 435 million revenue while Tokyo was in expectance of $822
million from ticket sales. From the sponsorship revenues, Istanbul was
expecting totally $ 700 million from sponsorship whereas Tokyo was
anticipating $1.098 billion.
Table 4. Comparison of Financial Guarantees of İstanbul and Tokyo
İstanbul Tokyo
Financial The national and local The national and city governments
Guarantees governments have guaranteed have guaranteed to provide all
to provide all security, security, medical, customs and
medical, customs and immigration services and other
immigration services and government-related services at no
other government-related cost to the OCOG, in accordance
services at no cost to the with their jurisdictional
Organising Committees for responsibilities. In addition,
the Olympics Games government would also provide
(OCOG), in accordance with publicly owned venues free of charge
their jurisdictional to the OCOG.
responsibilities. In addition, A guarantee covering any
government would provide potential economic shortfall of the
publicly owned venues free of OCOG has been provided by the
charge to the OCOG. Tokyo Metropolitan Government
The National Government (TMG) and is backed by a guarantee
would provide strong from the National Government.
financial support to the The financing of venue
project through: construction funded by government
• a guarantee covering any is supported by the appropriate
potential economic shortfall guarantees.
of the OCOG An underwriting for the financing
• a National Government of the construction of the Olympics
subsidy in the OCOG budget Village has been provided by the
• funding the OCOG in its TMG, in the event of a shortfall in
early days private sector funding.
“Financial Guarantees” submitted to IOC by Istanbul and Tokyo is

compared in Table 4 (International Olympic Committee, 2013). Both Istanbul
and Tokyo promised financial guarantee for all security, health, customs and
immigration services.
19
Table 5. Finance Summary of İstanbul and Tokyo

for 2020 Summer Olympics Games
İstanbul Tokyo
Finance The OCOG presents a balanced The OCOG budget was
Summary and guaranteed budget of USD 2.9 prepared in an effective and
billion that includes a National thorough fashion based on
Government subsidy. scoping work requirements,
The investment required from considering the experience of
government in the non-OCOG past host cities and applying this
budget is very substantial and to the Tokyo environment. It
represents an ambitious plan for represents a reasonable estimate
infrastructure enhancement in the of the costs and revenues
city. There is good understanding associated with hosting the
of the requirements of hosting the Games and the Commission
Games. While much investment is considers it to be achievable.
underway or planned regardless of The non-OCOG budget
the Games, the level of future appears to represent a good
investment might vary depending understanding of the scale of the
on the future performance of the financial commitments required
Turkish economy. to deliver the Games. The Games
The National Government has would benefit from the fact that a
provided very clear and Hosting Reserve Fund which
unequivocal financial guarantees fully covers the non-OCOG
for both the OCOG and non- investment has already been
OCOG budgets. established. All required financial
All required financial guarantees were provided.
guarantees were provided.
Comparative “Financial Summary” submitted to IOC by İstanbul and

Tokyo is given in Table 5. (International Olympic Committee, 2013).
Table 6. 2020 Games Budget of Istanbul and Tokyo Comprises

The Following Revenues* (International Olympic Committee, 2013)
İstanbul Tokyo
2012 USD 2012 USD
% %
(Millions) (Millions)
IOC Contribution 531.5 18.3 790.0 23.1
Top
225.4 7.8 335.0 9.8
Programme
Local Sponsorship 653.2 22.5 931.8 27.2
Ticketing 409.4 14.1 776.4 22.7
Licensing 47.1 1.6 139.8 4.1
Government
552.9 19.1 - -
Subsidies
Other Revenues 482.1 16.6 451.1 13.2
Total Revenues 2,901.6 100.0 3,424.1 100
20
In Table 6, distribution of revenues committed for 2020 olympics games

by Istanbul and Tokyo submitted to IOC is given. It is revealed that overall
revenue of Istanbul is $2,901.6 billion while it is $3,424.1 billion for Tokyo. In
their revenues committed to IOC, Istanbul stated $ 47.1 million (1.6%) of its
“licensing” revenues and Tokyo $139.8 million (4.1%). Istanbul declared its
“government subsidies” $ 552.9 million (19.1%) while Tokyo committed no
“government subsidies”.
Table 7. In accordance with IOC Guidelines, no capital investment is included in the

OCOG Budget. Istanbul 2020’s expenditure budget comprises the following major
elements**(**International Olympic Committee, 2013)
İstanbul Tokyo
2012 USD 2012 USD
% %
(Millions) (Millions)
12.
Technology 431.0 14.9 421.2
3
Games Workforce 267.5 9.2 251.5 7.3
Venues, Villages & Other 31.
843.4 29.1 1073.4
Facilities 3
Ceremonies and Culture 140.3 4.8 99.4 2.9
Transportation 106.2 3.7 233.5 6.8
Paralympic Games 219.6 7.6 159.4 4.7
Advertising and Promotion 123.6 4.3 104.3 3.0
23.
Administration and Other 526.2 18.1 808.7
6
Contingency 243.8 8.4 272.7 8.0
100.
Total Expenditure 2,901.6 3,424.1 100
0
In Table 7, distribution of expenditure committed by Istanbul and Tokyo

for 2020 Olympics games submitted to IOC is given. Total expenditure of
Istanbul is $2,901.6 billion while it is $3,424.1 billion for Tokyo. Istanbul
calculated the cost of “Venues, Villages & Other Facilities” $ 843.4 million
(29.1%); the cost of “Transportation” $106.2 million (3.7%) and that of
“Administration and Other” $ 526.2 million (18.1%) while Tokyo stated the cost
of “Venues, Villages & Other Facilities” $1073.4 million (31.3%), the cost of
“Transportation” $233.5 million (6.8%) and that of “Administration and Other”
$808.7 million (23.6%).
4. Conclusions
Mega-events have been considered an effective economic development
tool by local and national actors all over the world since the early 1990s. There
is a widespread trend towards the use of mega-events to promote a city,
stimulate the local economy and regenerate rundown post-industrial areas and
communities (Edizel, 2013, p.31). Considering the relevant literature, the cities
21
hosting the olympics games acquire quiet many advantages (Gündoğan, 2002, p.
173; http://www.economist.com).
The data obtained in the research revealed a discussion economic
expenditures, socio-economic structures and economic commitments and
investment projects of Istanbul and Tokyo for 2020 Olympic Games.
It was found that national annual income per capita in Istanbul is $ 13.464
while it $ 33.805 in Tokyo (Table 2). It can be concluded that socio-economic
level of people in Tokyo is higher than that in Istanbul.
Istanbul has been candidate 5 times while Tokyo twice for summer
Olympic games İstanbul (Table 2). Since Tokyo hosted summer Olympic
Games in 1964 and therefore is more experienced, Tokyo has more advantage.
Due to similar percentage of public support of both cities (İstanbul: 94%
and Tokyo: 92%) (Table 2), it can be said that people show positive attitude
toward such organizations.
The fact that the number of Tokyo athletes who have won medals so far is
greater than that of Istanbul (İstanbul: 74 medals and Tokyo: 335 medals) is a
sign of sophistication of sports in this city (Table 2).
Istanbul committed its overall investment budget as $16.8 billion. $ 15
billion of this budget would be covered by the government and $ 1.8 billion by
the private sector while Tokyo stated its overall investment budget as $ 4.4
billion. Tokyo government committed $3.3 billion of this budget would be
afforded by the government and $1.1 billion by the private sector (Table 3).
These data suggest that the reason why Istanbul allocates high amount of budget
for investment is the lack of infrastructure for sports and why Tokyo’s budget is
lower is the experience of Olympic games hosted before, which already had
infrastructure for sports. The relevant literature supports these findings.
London’s 1948 Olympics cost £732,268, or about £20m ($30m) in today’s
money. Nowadays hosting the games is a different business (Gündoğan, 2002, p.173).
Istanbul warranted advertisement for 7 July-21 September 2020 in case of
holding 2020 Olympic Games while Tokyo did not ensure any advertisement
(Table 3). Such a guarantee is regarded as an advantage for Istanbul. The
relevant literature puts emphasis on this topic. In 1984, Los Angeles hosted
Olympics Games broadcast in 156 countries and 287 million dollar broadcasting
revenue was collected (Gündoğan, 2002, p.173).
Istanbul stated an expectation of $435 million of income whereas Tokyo
anticipated ise $822 million of revenue from ticket sales (Table 3). The reason
why Istanbul’s expectation is lower can be adverse public opinion on the
organization due to the lack of the city’s experience in such a big organization
before. The relevant literature shows the following results and supports the
findings of the present study. The summer olympics games held in 1996 in
Atlanta contributed 5,1 billion dollar to the economy of Georgia State between
1991-1997. The state administration acquired 176 million dollars of revenues
from taxes at the end of the games. Increasing employment since winning the
games in Atlanta reached to 77,000 people in 1996 when the games took place.
22
Atlanta summer olympics games were broadcast in 214 countries and

898.2million dollar was acquired from broadcasting. In addition, in 2000
Sydney summer olympics games were broadcast in 220 countries and 1,331
billion dollar was acquired from broadcasting. Furthermore, in addition, in 1992
summer olympics games were broadcast in 193 countries and 636 million dollar
was acquired from broadcasting (Gündoğan, 2002, p.173).
In addition to the economic advantages of summer olympics games
mentioned above, post-event impact of the games should not be neglected.
Exportation of industrial goods of South Korea increased by 28.3% and reached
60.67 billion dollar in 1988 when Seoul hosted summer olympics games
compared to previous year. The number of tourists visiting South Korea
increased by 23% compared to one year ago and reached to 2,300,000. As a
result, 3,300 billion dollar revenue was left in the country. Yine, Barcelona was
redesigned from the 1986 when Spain was nominated for hosting the games
until 1992, the date of the Olympics games in six year period. The summer
olympics games led to a decreased in the rate of unemployment between 1986-
1992 by an additional emploment of 326,301 people (Gündoğan, 2002, p.173).
Earthquake, tsunami and nuclear catastrophes in Tokyo and the civil war
in the neighboring country of Turkey have been effective on the candidature of
both cities. Nevertheless, Tokyo strived for turning this disadvantage into an
advantage and showed itself as a calm harbor in international arena. In addition,
existence of $ 4.4 billion in the bank account, most of the infrastructure being
ready, and the portable ones to be built and technological advantages were all
influential in the nomination of Tokyo for 2020 summer Olympic Games by
majority of votes of Olympiad delegations (http://www.bbc.co.uk;
http://www.nytimes.com).
It is argued that states consider the olympics games not only as sports
organization but also an economic struggle. The cities/countries realize many
projects of great financial value. In the meantime, the cities/countries should do
their best not to leave economic debris to future generations. They should never
ignore that the investments done will have an effective role in establishing social
justice. Gratton et al. (2006, p.57) state that one of the ways to reduce negative
effects of the games is to seek ways to realize the events within the bounds of
possibility. They also argued that extra investments and expenditures should be
avoided both as city and the country. Burbank et al. (2002, p.180) suggested that
this process involves not only opportunities but also threats. Moreover, Austrian
and Rosentraub (2002, p.549) pointed out that overall benefits and cost of the
olympics games should be taken into consideration.
The results of this study show that it is not enough to win the olympics
games only in terms of construction of sports venues but it is necessary to have a
strong and stable state economy, private sector support, transportation network,
accommodation, safety, environment etc.
Note: This research was presented orally at the 41st Annual Eastern
Economics Conference organized by North American Association for Sport
23
Economics Sesion on February 26-March 1 2015.

References
1. AUSTRIAN, Z., ROSENTRAUB, M. S. (2002). Cities, Sports, and
Economic Change: A Retrospective Assessment, Journal of Urban Affairs,
24 (5), 549;
2. BERBER, S. (2013). Accessed: http://e-gazete. anadolu. edu.tr/ayrint i. Php
? no =12756;
3. BURBANK, M. J., ANDRANOVICH, G., HEYING, C. H. (2002). Mega-
Events, Urban Development and Public Policy, The Review of Policy
Research, 19 (3), 180;
4. EDIZEL, Ö. (2013). Event-led Regeneration Governance: London 2012
Olympics and Istanbul 2020 Olympics Candidacy, Olympics Legacies:
International Conference Impacts Of Mega-events on Cities, 4-6 September
2013, University of East London, www.uel.ac.uk/legacyconference, 31;
5. GRATTON, C., SHIBLI, S., COLEMAN, R. (2006). The Economic Impact
of Major Sports Events: A Review of Ten Events in the UK, The
Sociological Review, 54 (2), 57;
6. GÜÇLÜ, M. (2001). Olympics Games And Sports Sponsorship, University
of Gazi, Journal of Gazi Education Faculty, 21 (3), 223-239;
7. GÜNDOĞAN, N. (2002). Olympism and Contributions of Olympics
Games to the city and the country (trans.: Olimpizim ve Olimpiyat
Oyunlarının Kente ve Ülkeye Katkıları), 7th International Sports Sciences
Congres, Antalya, 173, 174;
8. YILDIZ, E., AYDIN, A. S. (2013). The Evaluation of the Olympics Games
in Terms of Sustainable Development, Hacettepe Journal of Sport Sciences,
24 (4), 269-282, Ankara;International Olympic Committee. (2006). IOC
Guide on Sport. Environment and Sustainable Development, 161;
9. INTERNATIONAL OLYMPIC COMMITTEE. (2013). Report Of The
2020 Evaluation Commission, Report of the IOC 2020 Evaluation
Commission Games of the XXXII Olympiad, 9-70;
10. İSTANBUL. (2004). Olympic Goal and Motion, Advertisement Leaflet
(trans.: Istanbul 2004 Olimpik Amaç ve Hareket, Tanıtım Broşürü), Turkish
National Olympic Committee Publication, İstanbul;
11. http://www.avrupa-postasi.com/m/?id=90881;
12. http://www.bbc.co.uk/turkce/haberler/2013/09/130907_olimpiyat_kentler;
13. http://www.dw.de/istanbulun-rakipleri-ne-durumda/a-17069861;
14. http://www.economist.com/blogs/economist-explains/2013/09/economist-explains-0;
15. http://www.nytimes.com/2013/09/08/sports/olympics/tokyo-wins-bid-for-
2020 olympics.html?_r=0;
16. http://www.habercem.com/istanbul-2020-olimpiyat-adayligi-onundeki-
engeller/173747/ ;
17. http://www.olimpikturk.com/2013/06/ioc-2020-degerlendirme-heyeti-
raporu.html.
24
GYMNASIUM
IMPROVING THE QUALITY OF LIFE OF THE STUDENTS WITH

DEFICIENCES OF THE SPINE, THROUGH THE PROGRAM OF
MEDICAL GYMNASTICS AND SWIMMING
Ganciu Mihaela1*
Ganciu Oana Maria2
1,2
University of Bucharest, Romania
Keywords: quality of life, students, column disabilities, gymnastics, swimming.

Abstract
It is well known that health is one of the important components of quality of life. The
research objective was to select and structure the specific means, physical therapy and
swimming to help improve recovery, to increase quality of life and socio-professional
reintegration of these young people. After applying physical therapist treatment resulted
in decreases in pain intensity, and improve mobility of the spine up to around normal.
The essential factor that can ensure a successful therapeutic medium and long term,
adaptation consists of rigorous physical therapy programs and therapeutic swimming
ethiopatogenic generating elements grief. From the results of the experiment, point out
the following conclusions: Structuring a program of recovery through physiotherapy
and swimming, well dosed and individualized and apply it with perseverance and
continuity, cause pain relief, improved joint mobility, increase muscle strength and
allow for a proper social and professional activities.
1. Introduction
Having a healthy life is a quality of life. It is well-known that a good
health condition is one of the components of quality of life, that ensure self-
confidence, safety and resources for social and professional demands, but not
the personal ones (Grigore, 2007). Increasing the quality of life is one of the
basic concerns of modern society, when daily activities generate body strain and
the energy decreases. In these circumstances, the value of prophylactic and
sanogenetic exercise increases.
This paper is part of a larger study that wants to investigate the influence
of physical activity (different forms) on the quality of life in students (subjective
indicators). Most of young people do not realize the fact that going straight with
both shoulders at the same level is matter of spine health and not a ”grace”
thing. The fact that young people are so indifferent when it comes to this matter
* E-mail: ganciuoana@yahoo.com
25
Ganciu Mihaela, Ganciu Oana Maria / Gymnasium
makes it worse on a level where spine deformation can lead to painful spine
disabilities, tough to correct (Sbenghe, 2005).
Early detection is important when we speak in terms of physical
deficiencies, because the effect of corrective exercise can be very good and can
solve the problem in time. The basic method to correct physic deficiencies is a
corrective exercise. It should tone the muscles that provide the necessary force
to maintain the position of the affected segment and the right attitude, while
acting on the nervous system at which recovery is achieved stereotyping and
automation movement and correct posture (Dumitru, 1984).
I believe that physical therapy constitutes an effective in correcting spinal
deformities. Advantages of this method consist of the physical action of the
water to "download" movements in large part to the action of gravity. (Clarence,
2002). To these actions may be added water effects on toning and effects on the
central nervous system and the peripheral device (Stoica, 2009).
Swimming should be symmetrical and made long-term (breaststroke, back,
butterfly, and dolphin). It is an excellent means of rebalancing asset self-spine
curvatures and routing symmetrical development of the thorax (Vasile, 2007).
The purpose of the experiment carried out is to relieve symptoms, so that
is aimed at increasing efficiency of the process advisory-educational.
-the method for charting purposes allowed me expression of processed data to
the findings and results. I used graphs too as forms of analysis of the research
results.
This paper highlights research aims value recovery program in the
complex movement therapy and relapse prevention painful, constituting an
important secondary means of kinetic prevention.
Hypothesis by treating therapist combination of gymnastics and swimming
therapeutic efficiency of recovery will be higher and there would be an
improvement (correction) of posture and functional parameters, contributing to
improved quality of life.
The research objective was to select and structure specific means, physical
therapy and swimming, using correlation and multiple combination possibilities
to contribute to the improvement (in the sense of reducing recovery time and
increase efficiency) recovery process, to increase quality of life and to
reintegrate these students in social life, educating them in the sense of continuity
recovery program to prevent recurrences.
Methods of research used were: documenting by studying specialized
material, experimental method, measurement method and testing, the method
statistic-mathematics (Tudor, 2008).
The research was carried out in the sports halls of the University of
Bucharest, with 40 young entered in the course of decades, during the period
October 2013-September 2014, broken down into three stages: in the first step,
motor somatic assessment, second step, the progress of the program of work
26
physical therapy, the last stage has been processed test data and have interpreted
the results obtained. Composition groups have been through accession optional,
female students were presented the idea of differentiated.
In the experimental group, were used combined programs of medical
gymnastics and therapeutic swimming. To determine effectiveness of the work
of the differentiated group carried out experimental (20 young), we used a
control group (20 young), which chose the lesson decades traditional, by the
course.
Training project, applied the experimental group, developed under the
issued assumption comprises medical gymnastics and therapeutic swimming
programs. Functional assessment tests were following the table of contents for
measuring and evaluating of the spinal column posture and amplitude of
movement.
At the beginning and the end of the recovery period were carried out the
same tests:
- examination of the lumbar spine mobility included the following tests;
- the sign of Ott, (via maximum of the trunk flexion distance between the two
marks is increased by 3-3.5 cm.);
- the sign Schober; (via maximum of the trunk flexion distance between the
two marks is increased by 5 cm.);
- the index finger - soil; (normal value is "0");
- for testing parameter "pain" was used a scale of 0 to 5 where 5 means severe
pain, and no other pains.
Programme’s Content applied.
The physical therapy programme has as starting points three marks:
- local postural reeducation,
- regaining suppleness,
- regaining strength.
The intervention program included:
- posts actions to correct and prevent deviations;
- gymnastics both drive corrective spine, as well as the upper and lower limbs;
- thoracic and abdominal breathing exercises
- hydro physical therapy that includes corrective exercises in water;
- therapeutic swimming favouring correct position on the water of the head and
the body that, associated with symmetrical and cyclic nature of movement,
lead to obtain a correct attitude of the body.
Examples of corrective exercises carried out in the water:
- went through the water with his hands at the base of the neck;
- went through the water with arms above: arching;
- of sitting in distant with his back to the rim of the basin, with arms stretched
back, his hands on the edge basin: pushing trunk forward, gradually
tightening his arms out of his body;
- cork on his back, movements of his feet bras;
- in the same position: legs stretched sideways remoteness and near them;
27
- cork on his back with his arms up;

- cork on his back with his hands clasped under his sitz;
- cork on his back, his arms out side;
- rear legs outstretched arms maintained above
- the same movement of his feet with his hands over his life-raft held up on the
water OR at the base of the neck;
Corrective exercises in deep water:
- from dangling from the rim of the basin , balancing on side of the body per
respiratory act
- taking us from the rim of the basin, head and extension of the trunk, so the
ears to be under water. Slightly bend your knees and reach out.
- from previous position inspire by engaging deeply, back and of the rim of the
basin, exhale and inhale by engaging, moving slowly at the side arms above
his head. We've got the arms by back before and boost our knees slightly to
return to the initial position.
- "With our back against the wall, and our arms out to the side, grabbing the
rim of the basin, moving our feet, trying to hips yea, until we get to the
surface.
- Rear of cork on arms stretched up, hands crossed over our head, movements
of our feet.
The therapeutic varies according to the pathological status, the age and the
stage of recovery of the patient.
Principles and rules on the plan of operation
Because swimming constitute a therapeutic is imperative that it be applied
differently depending on the patient Selection and determination and execution
rhythm exercises are taking into account the possibilities of each patient’s
condition, the age, mental state and physical training prior.
Selection and determination of the execution rhythm exercises are taking
into account the possibilities of each patient.
Graduating systematic effort shall be made to that body adaptation of
effort to be carried out gradually; the Content lesson, should be varied,
according to the needs of trainees, and exercises complexes exchanged
periodically.
The exercises must be carried out with maximum amplitude,
corresponding to the individual’s opportunities without straining joints.
His breath must be correlated with the movement at all times, and after
each series of exercises body relaxation is required.
The swimming programs will insist particularly on the request of those
muscles which, by their action specified, are hardly involved in daily activities.
Aquatic meeting carried out by therapeutic swimming was taking about 45
minutes to 1 hour, in order to obtain a stable result. The treatment may be spread
over a period of time very different from a few months up to a few years, but the
activity to wide recognition of the benefits induced as swimming should
continue throughout life.
28

For the purposes of the review results obtained has been calculated the
arithmetic mean of parameter values subjects. As a result of the application of
experiment have been following changes:
Table 1. Average values of Schober test
Schober Test IT FT T. dependent p

Experimental Group 2,68 4,65 2,86 < 0,05
Control group 2,7o 3,43 1,06 > 0,05
5 Experimental
Control
4
3
2
1
0
IT FT
Figure 1. Average values of Schober test
Average Values initial (IT) - very similar in both groups; the final typing
(FT) is observed in significant differences between the two groups: 4.65 in front
of experimental group by great control group. The degree of homogeneity is high in
both groups. The experimental group showed a significant increase between the
final testing and initial (p 0,05). It is accepted a hypothesis of zero for both groups.
Table 2. Average values of Ott test
Ott Test IT FT T. dependent p

Experimental group 2,52 4,70 2,79 < 0,05
Control group 2,48 3,83 1,12 > 0,05
Experimental
5
Control
4
3
2
1
0
IT FT
Figure 2. Average values of Ott test
29
The initial testing average values are similar in both groups; the final typing is
observed significant differences between the two groups: 4.70 in experimental
group compared to 3.83 per control group. Degree of homogeneity is high in both
groups. The experimental group is found a significant increase between the final
testing and initial (p 0,05). It is accepted hypothesis of zero for both groups.
Table 3. Avrage values of „down fingers”
Index "finger-ground" IT FT T. dependent p

Experimental group -6,33 -2,50 2,86 < 0,05
Control group -5,85 -4,63 1,05 > 0,05
Experimental
0 Control
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
IT FT
Figure 3. Avrage values of „down fingers”
The initial testing average values are similar in both groups; the final
typing is observed in significant differences between the two groups:
experimental group -2,50 to front of -4,63 to control group. The degree of
homogeneity is high in both groups. The experimental group showed a
significant increase between the final testing and initial (p 0,05). It is accepted
hypothesis of zero for both groups.
Table 4. Average values of „pain intensity”
"Pain intensity" IT FT T. dependent p

Experimental Group 3,25 1,50 2,55 < 0,05
Control Group 3,20 2,60 1,17 > 0,05
30
3,5 Experimental
3 Control
2,5
2
1,5
1
0,5
0
IT FT
Figure 4. Average values of „pain intensity”

The results obtained have shown that at the end of the year university pain
intensity drops significantly (from 3,25 to 1.50, experimental group respectively
from 3,20 to 2,60, to group warning) due therapeutic programs, the decrease
being greater than the experimental group, where they have been used programs
combined decades of therapeutic and swimming pools.
As a result of the application of therapeutic treatment has been obtained
from reduction of the intensity pain and improve mobility spine up to value
close to normal (fig. 4);
Using individualized programs in a manner consistent with the principle of
progressivity, in terms of both uphill and duration, we have found that: both
experimental group as well as the control have had to mean high final testing,
for each indicator under consideration, but in different proportions.
Experimental group progress proves effective control processes combined
retrieval and programs for gymnastics and swimming pools used for it.
After the experiment we could determine a system of methods and means
of action in order to increase effective functional parameters for female students
with physical are inefficiently on the spinal column, which is in fact the purpose
of the work.
4. Conclusions
Conclusions can be drawn from the results obtained from the execution of
experiment, highlight following conclusions:
Means of physical therapy used contribute to maintaining functional
parameters to limits close to normal;
We believe that the shortcomings postural represents a chapter scan open
permanently and experimented constantly searches to find techniques and
methods as well as more efficient. Composition of appropriate programs can be
made only if these deviations are to be regarded as a whole and shall be taken
into account aspects multiplicity and its complexity.
Due influences which they exert on body, swimming is considered one of
the most important means of achieving the objectives of the physical education
and sports, but also of the physical therapy.
31
The selection of the most efficient means of corrective gymnastics (in

their various forms) and swimming in lessons of physical education and sport in
higher education, as well as judicious and dosage for their conduct toward
achieving higher levels of perception of the quality of life.
Educating one’s willpower in doing physical activity systematically over the
course of one’s life is extremely important for improving the quality of living.
Proposals
Whereas Romania is facing a record number of deficiencies in the vertebral
column, namely us on the first place in Europe to one of these diseases, the
authorities have to resort to a few urgent measures, including the following:
- medical control at the beginning of the scholar year or university for early
detection of deficiencies;
- pupils and students exempted from physical education to be covered in the
programs of rehabilitation;
- existence of physical therapy in cabinets inside schools and universities;
- activity to provide information for students on health and risks of the
attitudes. There is a longing, being well-known that the age at which it is
discovered deficiency is one of the most important elements of prognoses.
- by increasing the number of hours allocated to physical activities with a view
to strengthening muscular spinal column.
Acknowledgement
This paper is made and published under the aegis of the National
University of Physical Education and Sports as a partner of program co-funded
by the European Union within the Operational Sectorial Program for Human
Resources Development through the project for Pluri and interdisciplinary in
doctoral and post-doctoral program Project Code:POSDRU/159/1.5/S/141086.
References
1. CLARENCE, DAIL, M. D., CHARLES, THOMAS, P. (2002).
Hidroterapia, București: Edit. Viaţă şi sănătate;
2. DUMITRU, D. (1984). Reducerea funcţională în afecţiunile coloanei
vertebrale, București: Edit. Sport-Turism;
3. GRIGORE, V. (2007). Exerciţiul fizic. Factor determinant pentru
prevenirea îmbătrânirii şi instalării bolilor degenerative, Bucureşti: Edit.
Didactică şi Pedagogică;
4. SBENGHE, T. (2005). Kinesiologie ştiinţa mişcării, Bucureşti: Edit.
Medicală;
5. STOICA, A. (2009). Îndrumar metodic de înot, Bucureşti: Edit.
Universității;
6. TUDOR, V. (2008). Măsurare şi evaluare în cultura fizică şi sport,
Bucureşti: Edit. Moroşan;
7. VASILE, L. (2007). Înot pentru sănătate. Bucureşti: Edit. Didactică şi
pedagogică.
32
ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII LA STUDENTE CU DEFICIENȚE

FIZICE PRIN PROGRAME DE GIMNASTICĂ CORECTIVĂ ȘI ÎNOT
Ganciu Mihaela1*,
Ganciu Oana Maria2,
Universitatea din București, Romania
Cuvinte cheie: calitatea vieții, studente, deficiențe ale coloanei, gimnastică, înot
Rezumat
Este bine cunoscut faptul că sănătatea este una dintre cele mai importante componente
ale calității vieții. Obiectivul cercetării a fost de a selecta și structura mijloacelor
specifice, terapie fizică si piscină pentru a ajuta la îmbunătățirea de recuperare, pentru a
crește calitatea vieții și reintegrarea socio-profesională a acestor tineri. După aplicarea
tratamentului terapeut fizic a dus la scăderea intensității durerii, și de a îmbunătăți
mobilitatea coloanei vertebrale până la aproximativ normală. Factorul esențial care
poate asigura pe termen lung mediu terapeutic de succes și, adaptarea este format din
programe riguroase terapie fizica si de înot terapeutic generatoare etiopatogenice
elemente durere. Din rezultatele experimentului, se subliniază următoarele concluzii:
Structurarea unui program de recuperare prin fizioterapie și înot, bine dozat și
individualizat și se aplică cu perseverență și continuitate, ameliorarea durerii cauza,
îmbunătățirea mobilității articulare, crește puterea musculară și permite activități
sociale și profesionale adecvate.
1. Introducere
A avea o stare bună de sănătate reprezintă o dimensiune a calităţii vieţii
Este bine cunoscut faptul că starea de sănătate este una dintre componentele
importante ale calităţii vieţii, menită să asigure încredere în sine, siguranţă şi
resurse pentru solicitările profesionale, sociale şi, de ce nu şi personale (Grigore,
2007). Creşterea calităţii vieţii este una dintre preocupările de bază ale societăţii
moderne, când activităţile cotidiene generează tot mai mult suprasolicitarea
organismului, iar cheltuielile energetice ale organismului devin tot mai reduse.
În aceste condiţii, valoarea profilactică şi sanogenetică a exerciţiului fizic creşte.
Lucrarea de faţă face parte dintr-un studiu mai amplu care îşi propune să
cerceteze influenţa pe care o exercită educaţia fizică (sub diferitele ei forme),
asupra calităţii vieţii percepute de studente (prin indicatori subiectivi).
Majoritatea tinerilor nu iau în serios faptul că a merge cu spatele drept, cu
umerii la acelaşi nivel, ține nu numai de “graţie”, dar şi de sănătatea coloanei
vertebrale. Tinerii de azi iau în derâdere acest lucru, ceea ce face ca deformările
coloanei vertebrale să fie din ce în ce mai dese. Pe lângă partea inestetică,
deformările coloanei vertebrale pot conduce în timp la afecţiuni dureroase, greu
corectabile (Sbenghe. 2005).
Este foarte importantă depistarea acestor deficiențe fizice încă de la vârsta
33
timpurie, deoarece efectul exerciţiului corectiv poate avea rezultate foarte bune
care pot duce până la corectarea definitivă a unei deficienţe. Mijlocul de bază
pentru corectarea deficientelor fizice este exerciţiul corectiv. Acesta trebuie să
tonifice musculatura care asigura forţa necesară menţinerii segmentului afectat
în poziţie şi atitudine corectă, acţionând în acelaşi timp asupra sistemului nervos
la nivelul căruia se realizează stereotipia de redresare şi automatizarea mişcării
şi posturii corecte. (Dumitru, 1984)
Consider că hidrokinetoterapia constitue un mijloc eficient în corectarea
deformărilor coloanei vertebrale. Avantajele acestei metode constau în acţiunea
fizică a apei de a "descărca" mişcările în mare parte, de acţiunea gravitaţiei
(Clarance, 1999). La aceste acţiuni se mai adaugă efectele apei asupra
vasomotricităţii şi efectele tonifiante asupra sistemului nervos central şi periferic
(Stoica, 2009). Înotul trebuie să fie simetric şi făcut pe termen lung (bras, spate,
fluture, delfin). Este un excelent mijloc activ de autocontrol de reechilibrare a
curburilor coloanei vertebrale şi de dirijare a dezvoltării simetrice a toracelui.
(Vasile, 2007).
Scopul cercetării. Lucrarea de față evidenţiază valoarea programului
recuperator, în cadrul complex al erapiei prin mişcare, cât şi în prevenirea
recidivelor algice, constutuind un important mijloc de kinetoprofilaxie secundară.
Ipoteza. Aplicând un tratament kinetoterapeutic combinat, de gimnastică şi
înot terapeutic, eficienţa procesului recuperator va fi mai mare şi se va realiza o
ameliorare (corectare) a posturii corpului şi a parametrilor funcţionali,
contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Obiectivul cercetării a fost acela de a selecta şi structura mijloacele
specifice kinetoterapiei şi înotului, folosind multiplele posibilităţi de corelare şi
combinare pentru a contribui la îmbunătăţirea (în sensul reducerii timpului de
recuperare şi creşterii eficienţei) procesului recuperator, în sensul creşterii
calităţii vieţii şi reintegrării socioprofesionale a acestor studenţi precum şi
educarea acestora în sensul continuităţii programului recuperator, pentru a
preîntâmpina recidivele.
Metodele de cercetare utilizate au fost: documentarea materialului de
specialitate, experimentul, metoda măsurării şi testării, metoda statistico-
matematică și a reprezentării grafice (Tudor, 2008).
Organizarea cercetării. Cercetarea s-a desfăşurat în sălile de sport ale
Universității din București cu 40 de studente înscrise la cursul de gimnastică
medicală, în perioada octombrie 2013- septembrie 2014, defalcată în trei etape:
în prima etapă, evaluarea somato-functionala, a doua etapă, desfăşurarea
programului de intervenţie kinetoterapeutica, ultima etapă s-au prelucrat datele
testărilor şi s-au interpretat rezultatele obţinute.
Alcătuirea grupelor s-a făcut prin adeziune facultativă, studentelor li s-a
prezentată ideea activităţii diferenţiate. La grupa experimentală, s-au folosit
programe combinate de gimnastică medicală și înot terapeutic. Pentru a
34
determina eficiența activităţii diferenţiate desfăşurate cu grupul experimental

(20 de studente), am folosit un grup de control (20 de studente), care a preferat
lecţia de gimnastică medicală tradiţională, în cadrul cursului de bază.
Proiectul de instruire, aplicat grupei experimentale, elaborat în
conformitate cu ipoteza emisă are în componenţă programe de gimnastică
medicală şi înot terapeutic. Evaluarea funcţională a cuprins teste pentru
măsurarea şi evaluarea coloanei vertebrale, a amplitudinii de mişcare.
La începutul şi sfârşitul perioadei de recuperare s-au efectuat aceleaşi testări:
- examenul mobilităţii coloanei vertebrale dorso-lombare a cuprins
următoarele teste;
- semnul lui Ott, (prin îndoirea maximă a trunchiului distanţa dintre cele două
repere creşte cu 3-3,5 cm.);
- semnul Schober; (prin flexia maximă a trunchiului distanţa dintre cele două
repere creşte cu 5 cm.);
- indicele deget – sol; (valoarea normal este “0“).
Pentru testarea parametrului „durere” s-a folosit o scală de la 0 la 5, unde
5 reprezintă durere severă, iar 0, lipsa durerii
Conţinutul programului kinetoterapeutic aplicat.
Programul kinetoterapeutic are ca puncte de plecare trei repere:
- reeducarea posturală locală,
- redobândirea supleţei,
- redobândirea forţei.
Programului de intervenţie a cuprins:
- posturi pentru corectarea şi prevenirea deviaţiilor;
- gimnastică corectiva pentru antrenarea atât a coloanei vertebrale, cât şi a
membrelor superioare şi inferioare;
- exerciţii de respiraţie toracică şi abdominală,
- hidrokinetoterapie ce cuprinde exerciţii corective în apă;
- înot terapeutic care favorizează poziţia corectă pe apă a capului şi a corpului
care, asociat cu caracterul simetric şi ciclic al mişcărilor, duce la obţinerea
unei atitudini corecte a corpului.
Exemple de exerciţii corective executate în apă:
- mers prin apă cu mâinile la ceafă;
- mers prin apă cu brațele sus: balansări cu arcuiri;
- din stând în depărtat cu spatele la marginea bazinului, cu braţele înapoi,
mâinile pe muchia bazinului: împingerea trunchiului înainte, apropiind treptat
braţele de corp;
- din plută pe spate: mişcări de picioare bras;
- din aceeaşi poziţie: depărtarea picioarelor întinse lateral şi apropierea lor;
- plută pe spate cu braţele sus;
- plută pe spate cu mâinile încrucișate sub şold;
- plută pe spate cu braţele lateral;
35
- picioare spate cu braţele menţinute sus;

- aceeaşi mişcare de picioare cu mâinile pe plută ţinută sus pe apă sau la ceafă;
- procedeu spate, alunecare spate, spate dublu;
- împingeri de la peretele bazinului în alunecare spate;
- rostogoliri înapoi în apă;
- din plută pe spate: vâslire cu braţele lateral pe lângă corp invers direcţiei de
deplasare.
Exerciţii corective în apă de adâncime mare:
- din atârnat de marginea bazinului, balansări laterale ale corpului pe actele
respiratorii;
- ţinându-ne de marginea bazinului, aplecarea capului înapoi şi extensia
trunchiului, astfel încât urechile să fie sub apă. Se îndoaie uşor genunchii și
se întind braţele.
- din poziţia anterioară inspirație profundă, trunchiul în extensie şi
desprinderea de la marginea bazinului, expirație şi inspirație, deplasând lent
braţele prin lateral sus. Ducerea braţelor prin înapoi înainte şi ridicarea uşoară
a genunchilor pentru a reveni la poziţia iniţială.
- cu spatele rezemat de peretele bazinului, braţele lateral, mâinile apucă
marginea bazinului, mişcări de picioare, încercând să împingem soldurile în
sus, până ce ajung la suprafaţă.
- ţinând o plută sub ceafă, spatele arcuit, șoldurile ridicate, mişcări de picioare.
Din plută pe spate, braţele sus, mâinile încrucişate, mişcări de picioare.
Programul terapeutic variază în funcţie de starea patologică, de vârstă şi de
stadiul de recuperare a pacientului.
Reguli şi principii în aplicarea planului de intervenţie
Pentru ca înotul să constituie un mijloc terapeutic este obligatoriu ca ea să
se aplice diferenţiat, în funcţie de afecţiunile pacientului, de vârsta acestuia,
starea psihică şi pregătirea fizică anterioară.
Selectarea şi dozarea exerciţiilor precum şi ritmul de execuţie se fac ţinând
seama de posibilităţile fiecărui pacient.
Gradarea efortului se face progresiv, pentru că adaptarea organismului la
efort să se realizeze treptat;
Conţinutul lecţiei, trebuie să fie variat, în funcţie de necesităţile
cursanţilor, complexele de exerciţiile schimbându-se periodic.
Exerciţiile trebuie executate cu amplitudine maximă, corespunzătoare
posibilităţilor individuale fără a suprasolicita articulaţiile.
Respiraţia trebuie corelată în permanenţă cu mişcarea, iar după fiecare
serie de exerciţii se impune relaxarea organismului.
În cadrul programelor de înot se va insista în special pe solicitarea acelor
muşchi care, prin acţiunea lor specifică, sunt prea puţin antrenaţi în activităţile
cotidiene.
Şedinţa acvatică realizată prin înot terapeutic poate dura aproximativ 45
minute - 1 oră, pentru obţinerea unui rezultat stabil. Întregul tratament se poate
36
întinde pe o perioadă de timp foarte diferită, de la câteva luni până la câţiva ani,
însă o activitate cu largă recunoaştere a benificiilor induse cum este înotul
trebuie să continue pe întreg parcursul vieţii.
3. Rezultate și discuții
În scopul analizării rezultatelor obţinute s-a calculat media aritmetică a
valorilor parametrilor subiecţilor. În urma aplicării experimentului s-au
înregistrat următoarele modificări:
Tabelul 1. Valorile medii ale testului Schober;
Testul Schober; TI TF T. dependent p

Gr. Experimentală 2,68 4,65 2,86 < 0,05
Gr. Control 2,70 3,43 1,06 > 0,05
Gr. Experimentala
5 Gr. Control
4
1
0
TI TF
Figura 1. Valorile medii ale testului Schober
Valorile medii iniţiale - foarte apropiate la ambele grupe; la tastarea finală se

observă diferente semnificative intre cele doua grupe: 4,65 la grupa experimental față
de 3,43 la grupa control. Gradul de omogenitate este mare la ambele grupe. La grupa
experimentală se constată o creştere semnificativă între testarea finală şi cea iniţială (p
< 0,05). Se acceptă ipoteza de nul pentru ambele grupe.
Tabelul 2. Valorile medii ale testului Ott
Testul Ott TI TF T. dependent p

Gr. Control 2,48 3,83 1,12 > 0,05
37
Gr. Experimentala
5
Gr. Control
4
3
2
1
0
TI TF
Figura 2. Valorile medii ale testului Ott
La testarea inițială valorile medii sunt apropiate la ambele grupe; la

tastarea finală se observă diferențe semnificative între cele două grupe: 4,70 la
grupa experimentală față de 3,83 la grupa control. Gradul de omogenitate este
mare la ambele grupe. La grupa experimentală se constată o creştere
semnificativă între testarea finală şi cea iniţială (p < 0,05). Se acceptă ipoteza de
nul pentru ambele grupe.
Tabelul 3. Valorile medii ale Indicelui „ degete-sol”
Indicele „degete-sol” TI TF T. dependent p

Gr. Experimentală -6,33 -2,50 2,86 < 0,05
Gr. Control -5,85 -4,63 1,05 > 0,05
0 Gr. Experimentala
-1 Gr. Control
-2
-3
-4
-5
-6
-7
TI TF
Figura 3. Valorile medii ale Indicelui „degete-sol”
La testarea inițială valorile medii sunt apropiate la ambele grupe; la

tastarea finală se observă diferențe semnificative între cele două grupe: -2,50 la
grupa experimentală față de -4,63 la grupa control. Gradul de omogenitate este
mare la ambele grupe. La grupa experimentală se constată o creştere
semnificativă între testarea finală şi cea iniţială (p < 0,05). Se acceptă ipoteza de
38
nul pentru ambele grupe.
Tabelul 4. Valorile medii ale „Intensităţii durerii”
„Intensitatea durerii” TI TF T. dependent p

Gr. Control 3,20 2,60 1,17 > 0,05
Gr. Experimentala
3,5
Gr. Control
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
TI TF
Figura 4. Valorile medii ale „Intensităţii durerii”
Rezultatele obţinute au arătat că la sfârşitul anului universitar intensitatea

durerii scade semnificativ (de la 3,25 la 1,50, la grupa experimentală respectiv
de la 3,20 la 2,60, la grupa control) datorită programelor terapeutice, scăderea
fiind mai mare la grupa experimentală, unde s-au folosit programe combinate
de gimnastica medicală și înot terapeutic.
În urma aplicării tratamentului kinetoterapeutic s-a obţinut scăderea
intensităţii durerii si îmbunătăţirea mobilităţii coloanei vertebrale până la valori
apropiate de normal (Fig. 2);
Folosind programe individualizate cu respectarea principiului
progresivităţii, atât că ingreunare cât şi că durată, am constatat următoarele:
Atât grupa experimentală cât şi cea de control au avut medii superioare la
testarea finală față de cea inițială, pentru fiecare indicator avut în vedere, însă în
proporţii diferite. Progresul grupei experimentale față de cea de control
dovedeşte eficiența procedeelor metodice şi programelor combinate de
gimnastică și înot folosite pentru grupa experimentală.
În urma experimentului s-a putut determina un sistem de metode şi
mijloace de acţionare eficiente în vederea creşterii parametrilor funcționali ai
studentelor cu deficiente fizice la nivelul coloanei vertebrale, ceea ce reprezintă
de fapt scopul lucrării.
39
4. Concluzii
Din rezultatele obţinute în urma desfăşurării experimentului, evidenţiez
următoarele concluzii:
Mijloace kinetoterapeutice folosite contribuie la menţinerea parametrilor
funcţionali la limite apropiate de normal;
Considerăm că deficiențele posturale reprezintă un capitol deschis
explorării permanente şi căutărilor neîncetate pentru găsirea unor tehnici şi
metode cât mai eficiente. Alcătuirea unor programe adecvate se poate face
numai dacă aceste deviaţii sunt privite în ansamblu şi se iau în considerare
multitudinea şi complexitatea aspectelor sale.
Datorită influentelor pe care le exercită asupra organismului, înotul este
considerat unul dintre cele mai importante mijloace de realizare a obiectivelor
educaţiei fizice şi sportului, dar şi ale kinetoterapiei.
Alegerea celor mai eficiente mijloace din gimnastică corectiva (sub
diferitele lor forme) şi înot în lecţiile de educaţie fizică şi sport din învăţământul
superior, precum şi dozarea judicioasă a acestora, conduc spre realizarea unor
nivele superioare de percepţie a calităţii vieţii.
Educarea unei motivaţii pentru practicarea sistematică, continuă, pe durata
întregii vieţi a exerciţiului fizic trebuie să fie obiectivul principal pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Propuneri
Întrucât România se confruntă cu un număr record de deficiente la nivelul
coloanei vertebrale, situându-ne pe primul loc în Europa la incidenţa acestor
afecţiuni, autorităţile trebuie să recurgă la câteva măsuri urgente, printre care:
- controlul medical la începutul anului şcolar şi universitar pentru depistarea
precoce a deficiențelor;
- elevii şi studenţii scutiţi de educaţie fizică să fie cuprinşi în programe de
recuperare medicală;
- existența unor cabinete de kinetoterapie în incinta şcolilor şi a universităţilor;
- activitate de informare a studenţilor privind sănătatea şi riscurile netratării la
timp a atitudinilor vicioase, ştiut fiind că vârsta la care este descoperită
deficiențaa este unul din cele mai importante elemente de pronostic.
- programe de prevenţie a tulburărilor de statică vertebrală prin mărirea
numărului de ore alocate activităţilor fizice în scopul întăririi musculaturii
coloanei vertebrale.
40
No. 1 Supplement, Vol. XVI / 2015
GYMNASIUM
COMPARATIVE STUDY ON THE EVOLUTION

OF KAYAK SPRINT AND KAYAK SLALOM EVENTS
Chirazi Marin1*
1
““Al. I. Cuza” University of Iasi, Toma Cozma Street, 3, 700554, Romania
Keywords: kayak sprint, kayak slalom, practicing conditions.

Abstract
This paper presents a comparison between the constructive, competitive, technical and
attractive particularities of the two distinct kayaking events. Though there was only one
branch initially –kayaking on several distances –, nowadays events have diversified and
the number of practitioners – especially of the amateur and independent ones – has
increased. Therefore, kayak sprint has recorded a decrease in the number of
practitioners and in attractiveness, considering the increase in the prize of kayaks, in the
training costs; this led to a decrease in popularity. At the same time, the kayak slalom
event has progressed considerably and it has become, in a relatively short timeframe, an
Olympic event. This was possible because of nautical tourism development (which
attracted a significant number of amateurs), of technological progress (which allowed
the construction of various kayaks with accessible costs), of its spectacular character
and of its easy-to-learn handling techniques.
1. Introduction
Kayak is a narrow boat with one or more paddling posts, pointed at both
ends, with smooth slide surface (rounded or with edges), moved by a paddle
with two blades, while sitting (Wikipedia, 2012). Over thousands of years, the
shape of kayaks has altered insignificantly, but, starting with around two
hundred years ago – when modern materials were introduced – they acquired
different shapes by the specific of their exploitation.
The kayak originates in the arctic areas, where natives used it for hunting.
Archaeologists have found evidence indicating that the rudimentary version of
the kayak is at least 4,000 years old (William, 1986). Modern kayaks originate
in the boats used in Alaska, northern Canada or Greenland.
Until 1950, when they began being made by fibreglass, kayaks had a
wooden structure covered by an impermeable textile fabric (initially leather,
then rubber), after which they were made entirely of wood. Polyethylene kayaks
* E-mail: chirazim@yahoo.com
41
Chirazi Marin / Gymnasium
were fabricated later, starting with 1973. Under these circumstances, kayaking
has developed both in the context of official sporting competitions and as an
individual leisure activity.
During the second half of the 20th century, the construction method for
kayaks benefited from an exceptional technological innovation. Until the 1950s,
they were made from leather-covered wooden frames and paddles were
exclusively made of wood; afterwards, canvas-covered plywood and lumber
kayaks emerged (used in competitions in the 1950s-1970s).
The last ones were very secure, they had great speed, but it was difficult to
transport, store and maintain them in function; for this reason, fabrics for kayaks
began including fibreglass and then polyethylene (Bitang, Țiganu & Păltineanu,
2012).
The industry of kayaks for competitions evolved alongside the one of
kayaks for recreation. In the past twenty years, fibreglass (or glass in plastic) has
revolutionized boat construction; therefore, many boats are currently made of it.
For the first time, it became possible to have new designs for paddles and
boats. In the 1980s, fibreglass was mixed with carbon and kevlar, which was
covered by plastic. This suddenly provided the possibility of building low-cost
and sustainable kayaks as effective as the most expensive and fragile boats.
Initially, small boats were unique, with traditional paddling, but engineers
created ever-shorter models. Boats cannot be shorter than they are because
athletes’s feet are already tight at the end of the kayak.
More than anything else, this development enabled athletes to paddle in
fast waters more than ever before. This means that skill and practice are based
only on the unusual use of the boat. The boat can be used in extreme waters, but
it cannot compete in speed events because the manoeuvring energy can be
useless in kayak sprint (Ferrero, 2000).
More precisely, plastic opened the way to recreational kayaking, where
practitioners do stunts in the wavy water and they create complex itineraries, to
be judged in terms of style and technical skill. Furthermore, water and
competitions could not remain unaffected by the emergence of plastic.
Competitive spirit is apparent in classic competitions, but currently there are
sprint events with unstable boats, as well as similar kayaks, used for long trips
along rivers.
Kayaks for recreation are designed for persons interested in fishing,
photography or simply having a good time in the water (Chirazi, 2008).
Compared to other types of kayaks, such as the ones for sprint events or
those for fast waters, kayaks for recreation have both a large open cockpit for
easy access and a width of about 70 cm, which ensures better stability. Their
length is 2-4 m and most of them are made of polyethylene, which makes them
less expensive.
Kayaking became a sport for recreation in the 20th century and it was soon
divided into two forms: for fast rivers and for seas (Roberts, Levin & Salins,
2008). Recreational kayaking can be practiced on any river deeper than 40 cm
42
and wider than 2-3 m.

In the past few years, this activity has developed extensively because the
specific equipment became accessible and quality increased, which means that
you need basic skills and you can enjoy the unique sensations provided by
floating on water. In order to go down on open waters, the design of boats began
to be round, to acquire more control; their volume extended and they have grab
loops at both ends, as well as foot braces (Snyder, 2001).
A modern kayak is robust and easy to use; hence, people with moderate
experience can use it, too. This explains why this sport became so popular,
along other nautical sports.
The design of kayak for sprint events changes the original element: it
becomes a hydrodynamic boat, very easy, but quite unstable (Snyder, 2001).
At the same time, recreational kayaks are also very different from the
original Inuit original, now used only for sea kayaks: they are stable, rounded,
highly resistant and relatively light considering their size.
On calm waters, the shape of kayaks derived from the shape of paddling
vessels and skiffs, but they are more pointed and less rounded. In the 30s, used
on lake waters, kayak was narrow; it measured between 4 and 6 meters in length
and 60 cm in width.
The introduction of plastic in boat construction in the 1980s also changed
the appearance of kayaks and the way they are used. The plastic revolution
made athletes acquire skills that the old kayakers with composite boats would
have considered nearly impossible. This occurred because the new boats got
more rapidly over the cliffs; they were shorter and more manoeuvrable.
Kayak slalom comprises short races downstream, which also includes
passing through a series of gates, which requires maximum focus, to make the
best calls regarding the movement to make at full-speed.
Inspired by slalom skiing, European skiers came up with the idea of
slaloming with kayaks or canoes down or up the rivers, because they wanted to
practice their sport in summertime, too (Wikipedia, 2012).
The race consists in attempting to cross river rapids (usually man-made)
downstream; several gates are placed, through which the athlete must pass
without touching them. Each gate comprises two vertical poles hanging from
wires strung across the river. All gates are numbered: green (downstream) and
red (upstream).
The purpose is to finish the course in the fastest time possible without
touching or missing a gate. If such a situation occurs, the referees sanction the
athlete by adding extra seconds. Each competing athlete benefits from two or
more test courses and then two official and timed courses take place. The best
time counts for the final result.
Hypothesis: The distinct evolution of the two types of kayaking events
(sprint and slalom) was due to construction conditions, to the attractiveness and
43
interest manifested by spectators.

Objectives:
a. identification of the underlying causes for the differentiated
development of the two events;
b. comparative analysis of the main characteristics of the two kayaking
events;
c. evolution analysis from the competitive perspective of the two events.
a. Kayaking events emerged as a recreational sport at the beginning of the
19th century, mostly due to an English lawyer, John MacGregor. In 1845, John
MacGregor built his own kayak, following the Eskimo model, and he spent most
of the following 25 years paddling on lakes and rivers in Europe. At the same
time, he wrote a series of papers and books, among which Thousand Miles in the
Rob Roy Canoe is considered the best; in it, he describes his personal
experiences in the kayak (Wikipedia, 2012). MacGregor’s adventures attracted
many imitators; in 1866, he founded the “Royal Canoe Club” to encourage the
public’s interest in this sport. The club held the first competition in the
following year (1867), and in 1868, there were already 300 members and a
regulation for kayak events.
The competition spirit imposed hydrodynamic constructive models, which
limited the use of kayaks to lakes. Hence, because clubs and even countries
expressed their wish to be famous in this sport, lake sprints multiplied, as well
as the sporting branches and the constructive technologies. This was the moment
when kayak divided into two major parts: competitive events, very popular in
the media when various international competitions were held, and the use of
kayaks as boats for recreation, on various rivers or lakes.
Unfortunately, the latter never benefited from the same popularity,
because of the initial high price of boats, of special transportation conditions for
those times, which determined the access of a limited public to this sport.
b. The two kayaking events have several distinct characteristics, though
they also bear common elements: athlete’s position, certain technical
procedures, part of the equipment (paddle, skirt). Furthermore, it is worth
mentioning several particularities, which I classified from the following
perspectives: of constructive technologies, of the practitioner, of the sports
show.
Particularities from the perspective of constructive technologies
Kayak for sprint has a minimum weight, limited by regulation, to prevent
favouring one competitor or another, as well as peak length, to control
floatability. These particularities make it quite unstable, thus unattractive for the
public, as it is hardly manoeuvrable. Therefore, a person interested in kayaking
will have to spend quite some time to control its stability and to maintain its
balance.
44
A kayak for sprint can be used only on lakes because it is highly breakable
and easily deteriorates in contact with a tough obstacle in the water.
Kayak for slalom is around 70-cm wide at 4-m long at the most, which
makes it very stable and manoeuvrable at the same time. This aspect confers to a
beginner the satisfaction of manoeuvrability, the possibility of using it on
streams while overcoming obstacles, which requires active and decisional
participation. Because it is highly flexible, this kayak can be transported easily
and used on occasional tracks.
The last design version was created for kayak slalom and for competitions
on streams. At the same time, slalom professionals have realized that boats
perform better in conditions of a greater volume and if their edges are sharpened
and narrower, for water to slide near them during the race.
This development results from the elaboration of several technical
procedures, which emerged in various branches, and which open the way of new
constructive shapes for kayak.
Particularities from the perspective of the practitioner
The kayaker sprint uses very much his will in the moment of initiation,
until he acquires the specific balance. After this phase, he focuses on acquiring
properly the paddling technique and length, the bilateral distribution of paddling
force and the paddling frequency. In the final stage of paddling training, the
kayaker becomes aware of his body segments, of the muscle groups and of their
sequence within effort.
The aforementioned aspects suggest that the initiation stage in kayaking
corresponds to the technical training phase of this sport. Therefore, within the
periodization of sports training, the technical factor is inexistent, as it is entirely
replaced by the physical component. Devices were created that enable kayakers
to train physically throughout the entire year, though meteorological conditions
may not be always favourable.
Because almost all conditions are the same – standardized boat, unique
distance, same weather conditions – the training factors were also standardized,
and they refer, most of the times, only to general and specific physical shape. In
this situation, the athlete falls into some kind of routine, which leads to
monotony sooner or later, mostly when the kayaker must train in a centralized
manner for a long period (months).
The kayak slalom practitioner – most of the times, a passionate of long
trips – chosses this sport because of its spectacular character and he benefits,
from the beginning, from a wide variety of training means (Chirazi, 2010).
Therefore, from the very beginning, he has to assimilate many technical boat-
manoeuvring procedures.
They refer to the use of paddles for moving and maintaining the kayak
balance, both at the surface and in the water, if the boat should overturn. After
learning the many types of paddling (high, low, stern, bow, with support on
various parts of the kayak, stops, etc), the practitioner has to apply them in
practice, hence using his motor skills.
45
The application of these skills is gradual: from easy to hard (different

degrees of obstacles), from simple to complex (unique actions in one direction,
in both directions). This diversity of situations demands attention, focus,
determination, spirit of initiative, which turn the practice of kayak into a highly
captivating and attractive activity. Furthermore, after assimilating specific
technical procedures, the physical training period begins, which involves the
development of muscle force, resistance and speed of reaction.
At the same time, the competition track is different from one contest to
another because organizers make it depending on the possibilities of the
environment and on the constructive capacity. Therefore, the kayaker slalom
always has to adjust and apply technical procedures to the ever-changing
conditions of the track.
Particularities from the perspective of sports show
Presently, one of the decisive factors of sports activities development is
the interest shown by the public. As a response to this aspect, the ruling bodies
(international federations) made efforts to modify and adapt regulations, to make
them easier to understand by spectators, hence to make the sport more
spectacular and attractive. In this sense, several measures have been taken along
the evolution of kayaking events, as follows:
- limiting the distances, thus allowing the spectators to watch the entire
race;
- limiting the constructive elements, to rule out technological advantage;
- focusing on speed events as spectacular factor;
- separating competitors by weight (to rule out the genetic morphological
advantage).
However, kayak sprint remains a quite unspectacular race, because it is
not unpredictable (only seldom does the initial order of the race change, mostly
if the first boat has a significant advance): overturn, losing control, deviating,
etc, are practically impossible to occur.
It is crucial to attract as many spectators as possible, all the more as the
practitioner is the one who pays for this sport, because State subventions have
dropped considerably.
For all these reasons, the International Olympic Committee has been
debating the possibility of replacing kayak sprint with kayak polo.
c. The sprint events became a competitive event in London, in 1866,
when, shortly after the emergence of this boat in Europe, it proved to be easily
manoeuvrable. Because of the competitive spirit within European countries, it
was presented even at the Paris 1924 Olympic Games, but the International
Olympic Committee accepted the kayak-canoe as an Olympic event in 1936
(Berlin).
At the beginning, there were only two competitions: 1,000 m and 10,000
m, but then there was a continual dynamic in terms of distance, number of
crewmembers, and the inclusion of female members (http://www.kaiac.ro, 2014,
9 november). After becoming and Olympic sport, boats have evolved and
46
improved constantly, depending on national prides and political regimes. This

aspect turned kayak sprint into a selective sport (special motor skills: force and
resistance), but still monotonous for athletes.
For spectators, kayak sprint events are little spectacular for various
reasons:
- they are cyclic;
- they take place within a well-delimited space (colour);
- the distance between athletes and spectators is significant;
- you cannot watch the entire race because it is too long.
Because this event lacks attractiveness, the International Canoe Federation
modified the length of the race, by establishing only two distances: 200 m and
400 m, but with different number of crewmembers (simple, double, quadruple).
The wish for victory also led to the development of constructive design.
Therefore, the current kayak for sprint is very light, (made of carbon) very
expensive and hydrodynamic, which makes it very unstable and virtually
inaccessible to rookies. This made the population lose interest in this sport;
therefore, in Romania, there are only a few clubs, (ten at the most) though the
country does comprise many lakes and such a tradition exists.
The kayak slalom event developed because of the technological evolution
within kayak design, starting from the second half of the 20th century, which
lowered the production costs, increased the amateurs’ access and the possibility
of crossing rivers with various degrees of difficulty.
To this end, constructors built sustainable, very stable and easily
manoeuvrable boats. The great number of amateurs and of unofficial
competitions organized by various sporting clubs and associations determined
the organization of a demonstrative race within the Berlin 1972 Olympic
Games. It was introduced as an Olympic event only in 1992, and it comprised
two events: single male and double female.
Whereas the kayak per se is not expensive, but stable and accessible to
virtually anyone, the significant downside of this event is the track. It consists of
a stream (between 100 and 300 m) with great difference in levels, to make water
rapid, and with stones and gates, usually artificial or semi-artificial.
The event is attractive, easy to watch, timed for each boat; therefore,
spectators are drawn to it. During the London Olympic Games, the kayak slalom
track was built 30 km away from the Olympic village, and it was designed for
12,000 spectators.
4. Conclusions
- The decisive moment for the affirmation and development of kayak
slalom is the revolution of plastic within the design of kayaks.
- Kayak slalom is much more spectacular by valuing technical skills.
- Kayak slalom developed because there were many people who loved
crossing river rapids by kayak.
- Kayak slalom has the downside of man-made tracks, rather expensive
47
and hard to construct.

- Kayak sprint can also take place on natural lakes; simply marking the
corridors suffices.
- Kayak sprint has changed continually in order to attract as many
spectators as possible.
- Kayak sprint is disadvantaged by the constructive particularities of the
boat: highly instable (which gave it a bad reputation), hard to transport,
inaccessible for amateurs, etc.
Though my conclusions may posit that kayak slalom has had an ascending
trend, our country does not have a track or a legitimated athlete.
The projects of the Romanian Kayak Canoe Federation aim at attracting
athletes toward the sprint event, considering that the public lost interest in it.
More and more people have purchased equipments for kayaking on river rapids
and they have acquired specific techniques; private clubs and companies selling
such equipments and initiating amateurs have multiplied, as well as the number
of unofficial competitions.
References
1. BITANG, V., ȚIGANU, T., PĂLTINEANU, V. (2012). O istorie ilustrată a
canotajului arădean, Arad: Edit. Gutenberg, Univers;
2. CHIRAZI, M. (2010). Aspecte metodice privind învățarea tehnicilor
specifice caicului de agrement, Analele Univeristății ”Ovidius”, Seria
Educație fizică și sport, Știință, mișcare și sănătate, nr. 2 (supliment),
Constanța: Edit. Universității ”Ovidius”, pp. 881-882;
3. CHIRAZI, M. (2008). Caiacul – necesitate, competiție, sport extrem, Revista
Sport și societate, nr. 1, 2008, Iași: Edit. Universității ”A.I.Cuza”, pp. 23-27;
4. FERRERO, F. (2000). Alba apă Siguranţă & Salvare, London,
5. ROBERTS, H., LEVIN L., SALINS., S. (2008). Tehnici în canoe,
Canoesport Jurnal, Sidney;
6. SNYDER, J. (2001). Squirt Boating / Vâslire umedă, Paris;
7. WILLIAM, N. (1986). Caiac, New York;
8. WIKIPEDIA, http://ro.wikipedia.org/wiki/Caiac_canoe_la_Jocurile_Olimpice,
2012, 8 may;
9. http://www.kaiac.ro, 2014, 9 november.
48
STUDIU COMPARATIV PRIVIND EVOLUȚIA PROBELOR DE CAIAC

SPRINT ȘI CAIAC SLALOM
Chirazi Marin1
1
Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, Str.Toma Cozma , nr.3, 700554, România
Cuvinte cheie: caiac sprint, caiac slalom, condiții de practicare.

Rezumat
În lucrare este prezentată o comparație între particularitățile constructive,
competiționale, tehnice și atractivitate ale celor două probe distincte de caiac. Deși,
inițial, a existat doar o singură ramură - caiac desfășurat pe mai multe distanțe - astăzi
asistăm la o diversificare a probelor și o creștere a practicanților, în special a celor
amatori, independenți. La proba de caiac sprint se remarcă scăderea numărului de
practicanți concomitent cu atractivitatea, creșterea prețului ambarcațiunii, creșterea
costului de pregătire a practicanților, scăderea popularității. Proba de caiac slalom a
înregistrat un progres considerabil câștigând într-un timp relativ scurt statut de
disciplină olimpică. Acest lucru s-a petrecut pe fondul dezvoltării turismului nautic,
care a atras un număr mare de amatori; a progresului tehnologic, care a permis
realizarea unei mari varietăți de ambarcațiuni cu prețuri accesibile; a gradului mare de
spectaculozitate a probei, a ușurinței de asimilare a tehnicilor de manevrare.
1. Introducere
Caiacul este o ambarcațiune cu unul sau mai multe posturi de vâslit,
ascuţită la ambele capete, cu suprafaţa de alunecare netedă (rotundă sau cu
margini) şi care este manevrată cu un tip de vâsle nefixate numite padele, din
poziţia aşezat (Wikipedia, 2012). Timp de mii de ani, forma de bază a caiacelor
s-a schimbat foarte puţin, dar de aproximativ două sute de ani, de când s-au
introdus materiale moderne, acestea au căpătat forme diferite în funcție de
specificul exploatării.
Originea caiacului provine din zonele arctice, acolo unde indigenii îl
foloseau pentru a vâna. Arheologii au găsit dovezi care indică faptul că varianta
rudimentară a caiacului are cel puțin 4000 de ani vechime (William, 1986).
Caiacele moderne își au originea în bărcile folosite în Alaska, nordul Canadei
sau Groenlanda.
Până în 1950 când au început să fie fabricate din fibră de sticla, caiacele
erau alcătuite dintr-un schelet de lemn acoperit cu material textil impermeabil
(în vremuri îndepărtate piele, apoi cauciuc), apoi au fost realizate integral din
lemn. Abia în 1973 au apărut caiacele din polietilenă. În aceste condiții
activitatea de caiac s-a dezvoltat atât în contextul competițiilor sportive oficiale,
cât și ca activitate individuală de petrecere a timpului liber.
În timpul ultimei jumătăţi a secolului al XX-lea, modul de a construi
caiacele a beneficiat de o noutate tehnologică excepțională. Dacă până în anii
49
1950, a predominat forma construcţiei cu piele întinsă pe rame de lemn şi cu

padelele exclusiv din lemn, apoi au apărut caiace construite din lemn compozit
cu formă hidrodinamică (cu aceste tipuri de caiace se participa la concursuri
între anii 1950-1970), sigure, cu viteză de deplasare foarte bună, dar care au
necesitat condiții speciale de transport, întreținere și depozitare, după această
perioadă ale au fost construite din fibră de sticlă apoi din polietilenă (Bitang,
Țiganu & Păltineanu, 2012).
Industria caiacelor pentru competiții a evoluat odată cu cea a caiacelor
destinate agrementului. În ultimii douăzeci de ani, fibra de sticlă (sau sticla în
plastic) a revoluţionat construcţia bărcilor şi multe ambarcațiuni sunt făcute
acum în acest mod.
Pentru prima dată a fost posibil să se realizeze mai multe forme şi să se
aplice designuri noi pentru padele şi ambarcațiuni. În anii 1980, fibra de sticlă a
primit compoziții noi cu carbon şi kevlar, care era acoperită cu plastic. Aceasta a
determinat brusc posibilitatea de a produce caiace ieftine şi durabile cu
performanţa celor mai scumpe şi fragile bărci.
Iniţial, micile ambarcațiuni, erau unice cu vâslire tradiţională, dar inginerii
au creat modele din ce în ce mai scurte. Nu se pot face ambarcațiuni mai scurte
din cauză că picioarele sportivilor sunt strânse în vârful caiacului.
Această dezvoltare, mai mult decât oricare, a facilitat vâslirea în ape
repezi mai mult decât oricând. Aceasta înseamnă că îndemânarea şi practica se
bazează numai pe utilizarea neobişnuită a ambarcațiunii. Ambarcațiunea poate fi
utilizată în apele extreme dar nu poate concura la probele de viteză deoarece
energia manevrării poate fi inutilă în competiţiile de caiac sprint (Ferrero, 2000).
Pe scurt, plasticul a deschis un drum către caiacul de agrement în care
practicanții fac acrobații în apa învolburată şi creează trasee complexe pentru a
fi judecate ca stil şi abilitate tehnică. Mai mult, apa şi competiţiile nu pot rămâne
neafectate de revoluţia plasticului. Spiritul competitiv poate fi văzut la
competițiile clasice, dar în prezent se întâlnesc atât concursuri de sprint cu
ambarcațiuni instabile, dar și caiace similare care sunt folosite pentru călătorii
lungi pe râuri.
Caiacele pentru agrement sunt concepute pentru persoane interesate de
pescuit, fotografiat sau pur și simplu pentru a se plimba pe apă (Chirazi, 2008).
În comparație cu alte tipuri de caiace, precum cele pentru probele de sprint
sau cele pentru ape repezi, caiacele pentru recreere au atât un cockpit mai larg
pentru a fi ușor accesibile mai ușor cât și o lățime de aproximativ 70 cm care
asigură o stabilitate mai bună. Au o lungime cuprinsă între 2-4 m și majoritatea
sunt fabricate din polietilenă, ceea ce le face să nu fie foarte scumpe.
Caicul a devenit un sport de recreere în secolul al XX-lea şi a adoptat
repede două forme: pentru râuri repezi și mări (Roberts, Levin & Salins, 2008).
Caiacul de agrement se poate practica pe orice râu mai adânc de 40 cm și mai lat
de 2-3m.
In ultimii ani această activitate a luat o amploare deosebită datorită
accesibilității achiziționării echipamentului specific, a calității crescute, a
50
deprinderilor minimale necesare și a senzațiilor unice oferite de plutirea pe apă.

Pentru a coborî pe ape deschise, ambarcațiunile încep să fie rotunde, pentru a
avea mai mult control, sunt mai mari în volum şi au la capete mânere de apucare
şi elemente de prag pentru picioare (paloniere) (Snyder, 2001).
Un caiac modern este robust şi ușor de utilizat încât poate fi folosit fără
dificultate de cei cu experienţă moderată. Așa se explică de ce a devenit acest
sport atât de popular alături de alte sporturi nautice.
Designul caiacului pentru probele de sprint schimbă elementul original și
sunt transformate în ambarcațiuni hidrodinamice, foarte ușoare, cu o stabilitate
precară (Snyder, 2001).
În același timp și cele folosite pentru recreere, părăsesc stilul inuit
original, care acum e folosit doar de caiacele destinate utilizării pe mare, sunt
stabile, rotunjite, foarte rezistente și relativ ușoare dacă se raportează la
dimensiuni. Pe apă liniștită forma caiacelor este derivată din forma vaselor şi a
schifurilor de vâslit, doar că devin mai ascuţite şi mai puţin rotunde. În anii ”30,
folosit pe apa lacurilor, caiacul avea o formă îngustă între patru și șase metri
lungime şi 60 de cm lăţime.
Introducerea maselor plastice în construcția ambarcațiunilor în perioada
anilor 1980 a schimbat şi aspectul caiacelor şi modul în care sunt folosite.
Revoluţia plasticului a cerut sportivilor abilităţi pentru a coborî pe apele repezi,
aproape imposibile pentru disponibilitățile vechilor caiaciști cu ambarcațiuni
compozite. Aceasta a fost din cauză că noile ambarcațiuni mergeau mai rapid
deasupra stâncilor şi din cauză că erau mai scurte şi mai manevrabile.
Caicul slalom reprezintă curse scurte în aval, ce impun trecerea print-o
serie de porți, necesitând deprinderi tehnice bine dezvoltate, forță pentru
manevrarea ambarcațiunii și concentrare maximă pentru a putea lua cele mai
bune decizii cu privire la mișcările ce trebuie efectuate cu viteză maximă.
Inspirat din slalomul cu schiurile, schiorii europeni au venit cu ideea
slalomului cu caiacele sau canoele pe râuri din dorința de a înlocui activitatea
sportivă pe timp de vară (Wikipedia, 2012).
Cursa constă în încercarea de a străbate un curs de apă (de cele mai multe
ori amenajat) în aval pe o apă învolburată, marcat de niște porți prin care trebuie
să se treacă fără să fie atinse. Fiecare poartă constă din doi stâlpi verticali
suspendați prin cabluri.
Toate porțile sunt numerotate: porțile verzi cu alb trebuie parcurse în
direcția cursului, iar cele roșii cu alb în amonte. Scopul este de a face traseul cât
mai repede fără a atinge sau rata vreo poartă.
Dacă se întâmplă o asemenea situație sportivul este penalizat de arbitri
prin adăugarea unui număr de secunde la timpul parcurs. Fiecare concurent va
avea una sau mai multe curse de probă apoi două curse oficiale cronometrate.
Cel mai bun timp din cele două contează la rezultatul final.
51
Ipoteză: Evoluția distinctă a celor două tipuri de probe de caiac (sprint și
slalom) s-a datorat condițiilor constructive, a atractivității și a interesului
manifestat de spectatori.
Obiective:
a. identificarea principalelor cauze care au stat la baza dezvoltării
diferențiate a celor două probe;
b. analiza comparativă a principalelor caracteristici ale celor două probe
de caiac;
c. analiza evoluției din perspectiva competițională a celor două probe.
a. Probele de caiac își au începutul ca sport recreațional la debutul
secolului al XIX-lea, datorită, în mare parte, unui avocat englez, John
MacGregor. În 1845 John MacGregor și-a construit propriul caiac, după
modelul eschimos și a petrecut o mare parte a sfertului următor de secol vâslind
pe lacuri și râuri din Europa. În acest timp el a scris o serie de articole și cărți,
cea mai importantă fiind "A Thousand Miles in the Rob Roy Canoe", în care
descrie experiențele personale în caiac (Wikipedia, 2012). Aventurile lui
MacGregor au atras mulți imitatori, și în 1866 el a fondat ”Royal Canoe Club”
pentru a încuraja interesul publicului în acest nou sport. Clubul a ținut prima
competiție în anul următor (1867) iar în 1868 număra 300 de membri și un
regulament care stătea la baza concursurilor de caiac.
Dorința de întrecere a impus modele constructive hidrodinamice ceea ce a
limitat utilizarea caiacelor doar pe lacuri. Astfel, din dorința de afirmare a
cluburilor și chiar a țărilor, au luat având întrecerile de sprint pe lacuri, s-au
desprins noi ramuri și noi tehnologii constructive.
Din acest moment s-au desprins două mari laturi a utilizării caiacului:
probele competiționale, care beneficiau de popularitate prin mijloacele mass
media, cu ocazia desfășurării diferitelor concursuri internaționale și utilizarea
caiacului ca ambarcațiune de agrement cu ajutorul căruia se străbăteau diferite
râuri, lacuri.
Din nefericire, această latură nu a beneficiat de acceași popularitate
datorită costurilor inițiale a ambarcațiunilor, a condițiilor speciale de transport la
vremurile respective ceea ce a determinat accesului unui public limitat.
b. Cele două probe de caiac se caracterizează prin mai multe caracteristici,
deși ambele au la bază elemente comune: poziția sportivului, unele procedee
tehnice, o parte din echipament (padelă, fustanelă), pot fi identificate câteva
particularități, pe care le-am clasificat din următoarele perspective: a
tehnologiilor constructive, a practicantului, a spectacolului sportiv.
Particularități din perspectiva tehnologiilor constructive
Caicul pentru sprint are o greutate minimă, limitată de regulament pentru a
nu favoriza un concurent, o lungime maximă pentru a controla flotabilitatea.
Aceste particularități îi conferă o stabilitate precară, ceea ce-l face neatractiv
52
pentru public precum și o manevrabilitate greoaie.

Prin urmare o persoană amatoare de a practica caiac va trebui să aloce un
timp destul de îndelungat pentru a controla stabilitatea și menține echilibru până
la satisfacția manevrării și deplasării. Un caiac pentru sprint nu poate fi folosit
decât pe lacuri deoarece este foarte casant și poate fi ușor deteriorat la contactul
mai dur cu un obstacol întâlnit pe apă.
Caiacul pentru slalom are o lățime de maxim 70cm și o lungime de maxim
4m, este foarte stabil și în același timp este foarte manevrabil. Acest aspect
conferă unui începător satisfacția manevrabilității, posibilitatea utilizării pe ape
curgătoare cu depășirea unor obstacole care implică participarea activă și
decizională. Deoarece are un grad ridicat de elasticitate poate fi ușor de
transportat și utilizat în condiții de pistă ocazională.
Ultima variantă de proiectare a fost pentru caiac slalom şi pentru întreceri
pe ape curgătoare. În acelaşi timp, profesioniştii de la probele de slalom
realizează că ambarcațiunile performează mai mult dacă au un volum mai mare
şi dacă pot fi ascuțite la capete şi mai înguste pentru a aluneca apa pe lângă ele
în timpul cursei. Această dezvoltare rezultă din conceperea multor procedee
tehnice, care au apărut în diferite ramuri şi care deschid drumul pentru noi forme
constructive ale caiacului.
Particularități din perspectiva practicantului
Practicantul de caiac sprint depune un efort, în special de voință, în
momentul inițierii, până își formează echilibrul specific. După această etapă se
concentrează pe însușirea corectă a utilizării padelei, lungimea vâslirii,
distribuirea bilaterală a forței de vâslire, frecvența padelării.
Într-o etapă finală a perfecționării deprinderii de vâslire are loc o
conștientizare a segmentelor corpului, respectiv grupelor musculare și a
succesiunii acestora implicate în efort. Din cele afirmate anterior rezultă că
etapa de inițiere în practica caiacului corespunde cu etapa de pregătire tehnică a
acestei ramuri sportive.
Prin urmare, în cadrul periodizării antrenamentului sportiv, factorul tehnic
este inexistent și este preluat și înlocuit doar de cel fizic. Astfel, s-au realizat
echipamente (simulatoare) care permit o pregătire fizică pe tot timpul anului,
chiar dacă condițiile meteorologice nu permit acest lucru.
Deoarece aproape toate condițiile sunt aceleași: ambarcațiune
standardizată, distanța unică, condiții meteo relativ aceleași, are loc o
standardizare strictă a factorilor pregătirii, care de cele mai multe ori se referă
doar la condiția fizică generală și specifică. În această situație, sportivul intră
într-o stare generală de rutină, care mai devreme sau mai târziu determină
apariția monotoniei, mai ales în situația în care este nevoit să facă pregătire
centralizată perioade mari de timp (luni de zile).
Practicantul de caiac slalom, care de cele mai multe ori, a fost un amator
de drumeții sau a fost atras de nivelul de spectaculozitate a probei, beneficiază
de la început de o mare diversitate de mijloace de pregătire (Chirazi, 2010).
Astfel, este supus de la început, la asimilarea unei game variate de procedee
53
tehnice de manevrare a ambarcațiunii. Acestea se referă atât la utilizarea

padelelor pentru deplasare, pentru menținerea echilibrului caiacului, atât la
suprafața apei cât și sub apă în situația răsturnării ambarcțiunii. După însușirea
multiplelor tipuri de vâsliri (înaltă, joasă, în pupa, în prova, sprijin în diferite
părți ale caiacului, opriri etc.) are loc partea aplicativă a acestora, cu alte
cuvinte, se face apel la priceperi motrice. Aplicarea deprinderilor se realizează
în condiții gradate: de la ușor la greu (grade diferite a obstacolelor), de la simplu
la complex (acțiuni unice spre o direcție, spre ambele direcții). Această
diversitate a situațiilor solicită atenția, concentrarea, determinarea, spiritul de
inițiativă, aspecte care transformă practicarea caiacului într-o activitate deosebit
de captivantă și atractivă.
De asemenea, după asimilarea procedeelor tehnice specifice, urmează
etapa de pregătire fizică, care implică atât dezvoltarea forței musculaturii
segmentelor implicate, a rezistenței cât și a vitezei de reacție. În același timp,
pista de concurs este diferită de la un concurs la altul deoarece organizatorii o
amenajează în funcție de posibilitățile oferită de mediu și capacitatea
constructivă. Astfel, practicantul de caiac slalom este supus în permanență
adaptării și aplicării proceelor tehnice la condițiile diferite de fiecare dată ale
pistei.
Particularități din perspectiva spectacolului sportiv
Unul dintre factorii decisivi ai dezvoltării activităților sportive în zilele
noastre îl reprezintă interesul manifestat de public. Ca un răspuns la acest aspect
forurile de conducere (federații internaționale) au luat măsuri de modificare și
adaptare a regulamentelor astfel încât să fie ușor de înțeles de spectatori, să fie
cât mai spectaculoase și atractive.
În acest sens în evoluția probelor de caiac, de-a lungul timpului, s-au luat
mai multe măsuri:
- limitarea distanțelor de parcurs astfel încât spectatorul să vadă în direct
toată cursa;
- limitarea elementelor constructive pentru a elimina avantajul tehnologic;
- accentuarea probelor de viteză ca factor al spectaculozității;
- departajarea concurenților în funcție de greutate (pentru a elimina
avantajul morfologic genetic).
Cu toate acestea proba de caiac sprint rămâne o probă lipsită de spectacol,
deoarece nu conține factorul imprevizibil (de puține ori o ambarcațiune care se
situează în fruntea plutonului este devansată), este lipsită de posibilitatea
apariției unor situații imprevizibile: răsturnare, pierderea controlului, deviere,
accidentare etc.
Atragerea unui număr cât mai mare de spectatori este un deziderat major,
cu atât mai mult cu cât finanțarea activității sportive revine din ce în ce mai mult
pe seama practicantului iar subvențiile de la stat sunt din ce în ce mai mici.
Din aceste motive în prezent sunt discuții la nivelul Comitetului Olimpic
Internațional pentru înlocuirea probei de caiac sprint cu cea de caiac polo.
54
c. Proba de sprint s-a impus ca probă competițională odată cu

demonstrarea posibilităților de manevrare pe la Londra în 1866, la scurt timp
după apariția acestei ambarcațiuni în Europa. Datorită spiritului de întrecere
prezent în cultura europeană a fost demonstrat La Jocurile Olimpice de la Paris
din 1924 dar Comitetul Olimpic Internațional a acceptat sportul caiac – canoe ca
sport olimpic în anul 1936 (Berlin). La început erau doar două probe: 1000m și
10 000m, apoi s-a înregistreze o dinamică continuă atât în ceea ce privește
distanța probelor, a numărului de membri ai echipajului cât și extinderea
acestora pentru femei (http://www.kaiac.ro, 2014, 9, november).
Odată cu transformarea în sport olimpic s-a constatat o evoluție constantă
a ambarcațiunilor, din ce în ce mai performante, cât și o impunere a orgoliilor
naționale și regimuri politice. Acest lucru a transformat caiacul sprint într-un
sport selectiv (calități motrice speciale: forță și rezistență) și monoton pentru
concurenți. Pentru spectatori probele de caiac sprint sunt lipsite de spectacol din
mai multe motive:
- este un sport ciclic;
- se desfășoară într-un spațiu bine delimitat (culoare);
- distanța de la spectatori la sportivi este destul de mare;
- nu se poate urmări o cursă de la start la finiș datorită lungimii pistei.
Lipsa spectaculozității a determinat Federația Internațională de Kaiak să
modifice lungimea cursei astfel încât astăzi sunt doar două categorii: 200m și
400m, dar cu umăr diferit de membri ai echipajului (simplu, dublu, cvadruplu).
Dorința de victorie a determinat concomitent o dezvoltare a desingnului
constructiv. Astfel, astăzi caiacul de sprint este foarte ușor (este din carbon), este
foarte scump, este hidrodinamic ceea ce-i conferă o instabilitate crescută și-l
face inaccesbil oricărui necunoscător. Acest lucru a determinat o îndepărtare a
populație față de acest sport, prin urmare în România sunt doar câteva cluburi
(max. 10) deși numărul lacurilor este destul de mare și există și o oarecare
tradiție.
Proba de caiac slalom s-a dezvoltat ca urmare a evoluției tehnologice în
fabricarea caiacului din a doua jumătate a secolului XX, care a permis scăderea
costurilor de producție, accesul amatorilor și posibilitatea de a străbate râuri cu
diferite grade de dificultate. Pentru aceasta constructorii au realizat ambarcațiuni
rezistente, cu stabilitate ridicată și cu grad mare de manevrabilitate.
Numărul mare de amatori, precum și numărul mare de competiții
neoficiale organizate de diferite cluburi și asociații sportive a determinat
organizarea unei întreceri demonstrative în cadrul Jocurilor Olimpice din anul
1972 de la Berlin. Abia din anul 1992 a fost introdus ca sport olimpic cu două
probe: simplu masculin și feminin și dublu feminin.
Dacă, echipamentul propriu-zis (caiacul) nu este atât de scump, are
stabilitate, este accesibil oricărui doritor, marele dezavantaj al acestei probe este
pista de întrecere. Aceasta este un curs de apă (de minim 100 și maxim 300m)
cu diferență de nivel ridicată pentru a da viteză apei, cu obstacole (pietre) și
porți, de cele mai multe ori artificial sau semiartificial.
55
Proba este atractivă, se poate observa de aproape, întrecerea este

contraconometru pentru fiecare ambarcațiune și atrage mulți spectatori. La
Jocurile Olimpice de la Londra pista pentru caiac slalom a fost construită la
30km de satul olimpic și a fost concepută să fie urmărită de 12.000 de
spectatori.
4. Concluzii
- Momentul decisiv în lansarea și desprinderea probei de caiac slalom o
constituie revoluția plasticului în fabricarea caiacelor.
- Proba de caiac slalom este mult mai spectaculoasă prin valorificarea
abilităților tehnice.
- Caiacul slalom s-a dezvoltat ca urmare a numărului mare de amatori ai
deplasărilor cu caicacul pe ape repezi.
- Proba de caiac slalom are dezavantajul că se desfășoară pe piste
amenajate care sunt destul de scumpe și dificil de amenanaj.
- Proba de caiac sprint se poate desfășura pe lacuri naturale și necesită
doar o simplă marcare a culoarelor.
- Proba de caiac sprint este într-o continuă dinamică în încercarea de a
atrage cât mai mulți spectatori.
- Proba de caiac sprint este dezavantajată de particularitățile constructive
ale ambarcațiunii: instabilitate crescută (ceea ce i-a conferit un renume negativ),
dificultăți de transport, inacccesibil pentru amatori etc.
Cu toate că din enumerarea concluziilor se desprinde că proba de caiac
slalom este într-un trend ascendent, în țara noastră nu există nici o pistă
amenajată, nici un sportiv legitimat.
Proiectele Federației Române de Caiac Canoe au în vedere atragerea
numărului de practicanți ai probei de sprint ca urmare a scăderii interesului
publicului. Acest lucru are loc pe fondul creșterii numărului de posesori a
echipamentelor specifice caiacului pe ape repezi, a numărului de cunoscători a
tehnicilor specifice, a firmelor particulare și cluburilor care comercializează
echipamente și inițiază amatori, precum și a creșterii numărului de concursuri
neoficiale.
56
GYMNASIUM
A STUDY ON THE PSYCHOMOTOR POTENTIAL OF PRIMARY

SCHOOL STUDENTS FROM BACAU SPORTS HIGH SCHOOL
Şalgău Silviu1*
1
“Vasile Alecsandri” University of Bacău, Calea Mărășești 157, 600115, România
Keywords: abilities, means, strategies, skills.

Abstract
In the process of physical training of the 1st-4th grade pupils, the improvement of
psychomotor skills depends on certain available bodily reserves based on a hereditary
background, but also on the abilities acquired during the body development and it can be
influenced by the instructional-educational process. The main way for developing
psychomotor skills in the 1st to 4th grades is represented by the activity organized during
lessons in order to form motor abilities and skills, but using specific methods and means
to determine the desired process. This paper presents specific means for developing
psychomotor skills during the physical education lesson and it deals with their efficiency
to know how to act, according to the resulted gains or losses, in such a way as to adopt in
future activities, different contents, strategies and forms to determine an increase of the
efficiency of the teaching process as a permanent improvement of the physical available
resources and the motor level of the age of a young primary school student.
1. Introduction
Teaching physical education in the 1st to 4th grades has a significant role in
terms of both its favourable influence on the process of body development and
strengthening as well as a didactic instrument designed to encourage knowledge
of children, their more rapid adaptation to the new educational requirements,
integrating class groups and forming an active work climate based on
understanding and mutual aid (Stan et al., 2001).
The physical education lesson is effective not only when it solves tasks of
the moment in connection with movement learning, training and developing
motor skills, performing exercises, but also when it makes a student understand
the importance, usefulness and their need for developing his/her personality, in
the general activity he/she will carry out (Raţă, 1999; Ardelean, 1993).
Hypotheses. In this study, we started from the following hypotheses:
* E-mail: salgausilviu@yahoo.com, tel. 0744165134
57
Șalgău Silviu / Gymnasium
- Developing the psychomotor potential is different for each of the four

grades of the primary school, taking into account age characteristics and the
ways of applying the means in order to obtain high indices to strengthen and
develop motility in pupils;
- Measurement in standard conditions of a sample with a statistical
significance may reveal the evolution of the motor essential parameters to
determine the psychomotor potential of the primary school students.
Research subjects and operating conditions
The sample subject to research consisted of a number of 80 pupils in the
1st-4th grades at Bacau Sports High School.
Research was performed in the period from 1 October 2013 to 30 May
2014. As motor events we used the following: rounders ball throw, vertical
expansion, speed running, skill complex, mobility, torso lift, torso extension,
push-ups, support pull-ups, long-distance running and time endurance running
(Loghin & Stoicescu, 1992). These aimed at a model of the psychomotor
potential of pupils from Bacau Sports High School.
Recording the parameters and comparing their values collected two times
during the school year 2013-2014, at relatively equal time intervals, offer unique
information about the potential psychomotor level. A rhythmic registering of the
realities, finding by comparison the tendencies of evolution, involution, or
graphics of the ten motor parameters provide a synthesis on the determinant
factors of growth and motor development of a batch of pupils promoted. From
the summary of the values in the two semesters to investigate the potential
schoolgirls and schoolboys, we used the calculation methodology for the
psychomotor potential. We started from the idea that the psychomotor potential
is a sum of all motor qualities.
It was necessary to use some connections in order to find out the degree of
development for every motor quality and as well as for all together to be
assessed by using the same measurement unit (Programe şcolare pentru
învăţământul primar, 2010; Marinescu, 2000).
Therefore, we used the following calculation system: it is assumed that for
the test of rounders ball throw, the best result in the 4th grade was 60 m, and the
lowest, 10 m, the mean being 20 m. The differentiation between the subjects, if
all had thrown the ball in the same fraction of a second, would start from the
moment of its landing on the ground for the weakest throw (10 m), because up
to this distance all competitors had been equal.
We can thus claim that for the respective pupils the 10m distance is a stage
threshold, indicating the beginning of some new relations between the
competitors. The classroom mean is an expression of competition which takes
place within the two extremities and cannot be assessed without taking into
account the distance that separates it from this threshold and the distance
between the mean and the best throw.
58
According to this judgment, it is noted that the two illustrated values

express the following realities of the rounders ball throw event:
- 60 m is the upper limit of the throw (the best value), which we noted
with Ls;
- 20 m is the mean of the series of throws, which we noted with M;
- 60-10 represents the amplitude of the series of throw (absolute series
amplitude), which we noted with A, which shows the difference between the
highest and the lowest performance;
- 20-10 shows the difference between the mean and the lowest limit of the
series of data, respectively M-Ls, which we called it, conventionally elongation.
If we give the difference between the lowest and the highest performance
a maximum of points, i.e. 100, then how much do we give for the difference
between the classroom mean and the weakest value?
The following calculation can help us because: - if for Ls - Li (50 m,
which is the quotient between 60-10 m), we give 100 points, then, for the
difference between M (the classroom mean) and Li (inferior limit) we will give
20 points, obtained from the fraction x = 1000/50 = 20, resulting from 50x =
1,000 points.
As such, the formula expressing the relationship is:
X = 100 (M-Li)/(Ls-Li)
We believe that the result faithfully reflects the classroom value only to
the extent to which the mean characterizes the classroom correctly.
What is to be kept in mind is the fact that the smaller the denominator will
be, namely the difference between the maximum performance of the class and
the minimum (i.e. the amplitude) is lower, the higher the value of X
characterizing the entire class will be.
In this case, the values which make up the sample will be grouped around
the maximum performance. On the other hand, when the difference between the
mean and the average value is low, it is clear that we will have to deal with a
weaker group.
To facilitate the assessment of data resulting from the above formula, we
attributed qualifications differentiated as follows:
- for those ranging between 100 - 80 points, the qualification is very well
- for those ranging between 79.9 - 60 points, the qualification is well
- for those ranging between 59.9 - 40 points, the qualification is satisfactory
- for those ranging between 39.9 - 20 points, the qualification is
unsatisfactory
- for those ranging between 19.9 - 0 points, the qualification is weak.
It may happen that the mean of a sample for any event, to be weaker than
the mean of another sample, but due to the fact that the first has extreme values
that are closer to the mean, the assessment in points can still be better.
If we imagined that in a class the vast majority of the results are grouped
towards the lower limit, and a few of them were quite exceptional, the latter
would increase the classroom mean. However, this mean cannot convince us
59
that we are dealing with a class with good motility, but that the mean was in fact
drawn or increased by those few remarkable performances. To be able to make a
consistent assessment, we took as reference data the upper and lower limits in
the second assessment, the scores on each of the two tests being calculated
accordingly.
As a safety measure to eliminate abnormal results, a percentage of 1 %
was removed from the data obtained. Based on this calculation methodology
data were processed data which resulted in scores on classes and events, ranging
between 20 - 50 points, falling within the previously-mentioned conventional
qualifications.
By comparing the means of the motor values of the two consecutive tests,
respectively tables 1 and 2, we can see that those from the first test are one to
two points higher than those from the second test.
Comparative analysis of the results obtained in the 1st- 4th grades
Table 1. Score of the motor events in schoolgirls on grades

Grade Event Test I Test II
1st Rounders ball throw 35.66 32.58
Vertical expansion 34.50 33.87
Speed running 40.32 40.32
Skill complex 15.28 24.23
Mobility 56.89 58.30
Torso lift 19.68 19.20
Torso extension 24.60 24.44
Push-ups 14.80 20.00
Support pull-ups 13.70 15.00
Long-distance running 25.25 17.88
Time endurance running 21.85 14.18
Mean for motor values 27.61 27.27
2nd Rounders ball throw 41.47 37.78
Push-ups 18.17 20.00
3rd Rounders ball throw 42.63 35.77
60

Push-ups 20.40 22.85
4th Rounders ball throw 46.09 38.71
Push-ups 20.78 24.24
Table 2. Score of the motor events in schoolboys on grades

Grade Event Test I Test II
1st Rounders ball throw 41.85 34.97
Push-ups 18.60 23.33
2nd Rounders ball throw 41.85 34.97
Push-ups 20.00 22.85
61

3rd Rounders ball throw 62.26 48.26
Push-ups 25.75 22.27
4th Rounders ball throw 64.32 48.72
Push-ups 26.11 25.21
Recording the parameters and calculating the means are useful for
research because they ensure the values of the psychosomatic parameters which
shall be compared over time, as a result of the periodic research. To be more
precise, for the representation to be more obvious, we used the graphical method
to emphasize the media of the motor value.
Moving the analysis in the psychosomatic area (tables 1 and 2), we can see
that the means reported on the second test are better than on the first. As it was
expected, at the age of primary school (6-10 years), the psychosomatic values in
schoolgirls are smaller than in schoolboys. It must be noted that the
psychosomatic means, both for schoolgirls and schoolboys are labelled as
satisfactory and unsatisfactory.
The tables analysis shows that in a classroom the vast majority of the
results are grouped towards the lower limit, and a few of them would be quite
exceptional, the latter would increase the classroom mean. However, this mean
cannot convince that we are dealing with a class with good motility, but, in fact,
the mean was drawn or increased by those few remarkable performances.
62
4. Conclusions
1. The improvement of motor capacity in physical training is aimed at
refining the level of motor skill development in primary school students.
2. Based on the development of the psychomotor potential of primary
school students within Bacau Sports High School there must be developed the
idea to form the self-overtaking in practising and structuring exercises specific
to motor quality strengthening.
3. The measurement in standard conditions of a sample with statistical
significance should highlight the evolution of essential motor parameters, taking
into account the development of the primary school students’ psychomotor
potential.
4. Reaching a harmonious physical development can be achieved through
a wide range of exercises, taken from different sports disciplines and adapted to
the requirements of a physical education lesson for the purpose of diversifying
psychomotor potential.
5. Receptiveness to new and creative combination of the means and
methods used in developing the psychomotor potential in primary school
students lead directly to a good optimization of a lesson.
6. For primary school education, for each of the capacities and
competencies assessed, a teacher will use variants referred to as optional events.
7. In developing the psychomotor potential in primary school students,
small or average circuit will be used.
8. Harmonious development of the loco-motor system, as well as of the
other body systems and apparatuses and in particular circulation and breathing,
must constitute the condition of a multilateral manifestation of the body
capacity, for training and improving motor skills and abilities, for developing
psychomotor aptitudes in primary school students.
9. Together with reaching the psychomotor indices at the end of primary
school education, the organization of the instructional-educational process must
have in view to maximize the physical exercise influences in order to train and
develop personality features and traits.
10. It is necessary that the physical education classes in primary schools
should contain means leading to forming a psychomotor potential in accordance
with the requirements of the improvement process of physical development in
accordance with specific requirements of the educational curricula.
References
1. ARDELEAN, T. (1993). Calităţi motrice de bază, București: Edit. Didactică și
Pedagogică;
2. LOGHIN, M, STOICESCU, A. (1992). Îndrumar metodic – educație fizică,
clasele I-IV, București: Edit. Didactică și pedagogică;
3. MARINESCU, I. T. (2000). Metodica predării educaţiei fizice la grădiniţă şi
la clasele I - IV), Iaşi: Edit. AS’S;
4. RAŢĂ, G. (1999). Aptitudini motrice de bază), Bacău: Edit. Plumb;
63
5. Programe şcolare pentru învăţământul primar. (2010). București: Edit.

Corint;
6. STAN, L. et al. (2001). Educaţie fizică - ghid metodologic privind
proiectarea activităţilor de predare - învăţare - evaluare la clasele I – IV),
București: Edit. Aramis.
STUDIU PRIVIND POTENŢIALUL PSIHOMOTRIC AL ELEVILOR DIN

CICLUL PRIMAR DE LA NIVELUL LICEULUI SPORTIV BACĂU
Şalgău Silviu1
1
Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, Calea Mărășești 157, 600115, România
Cuvinte cheie: deprinderi, mijloace, strategii, aptitudini.

Rezumat
În procesul de pregătire fizică la elevii claselor I-IV, dezvoltarea aptitudinilor
psihomotrice depind de anumite disponibilităţi ale organismului bazate pe un fond
ereditar, dar şi de însuşirile dobândite pe parcursul dezvoltării organismului, poate fi
influenţată prin procesul instructiv-educativ. Calea principală pentru dezvoltarea
aptitudinilor psihomotrice la clasele I-IV o constituie activitatea organizată în cadrul
lecţiilor în scopul formării priceperilor şi deprinderilor motrice, însă utilizându-se
metode şi mijloace specifice pentru a determina procesul dorit. Lucrarea prezintă
mijloacele specifice pentru dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice în lecţia de educaţie
fizică, şi urmăreşte eficienţa lor pentru a şti în ce mod să se acţioneze, în funcţie de
plusurile sau minusurile obţinute, astfel încât să se adopte în activitatea viitoare,
conţinuturi, strategii şi forme diferenţiate care să determine creşterea eficienţei
procesului didactic ca o perfecţionare permanentă a disponibilităţilor fizice şi a
nivelului motric al vârstei şcolarului mic.
1. Introducere
Predarea educaţiei fizice la clasele I-IV are un rol însemnat atât în ceea ce
priveşte influenţa ei favorabilă asupra procesului de dezvoltare şi fortificare a
organismului cât şi ca instrument didactic menit să favorizeze cunoaşterea
copiilor, adaptarea lor mai rapidă la noile cerinţe şcolare, integrarea colectivelor
claselor şi formarea unui climat activ de muncă, de bună înţelegere şi
întrajutorare (Stan et al., 2001).
Lecţia de educaţie fizică este eficientă nu numai atunci când rezolvă
sarcini de moment în legătură cu însuşirea mişcării, formarea şi dezvoltarea
deprinderilor motrice, efectuarea exerciţiilor, ci şi când îl face pe elev să
înţeleagă importanţa, utilitatea şi necesitatea acestora în dezvoltarea
personalităţii sale, în activitatea generală pe care o desfăşoară şi o va desfăşura
(Raţă, 1999; Ardelean, 1993).
64
2. Material şi metode
Ipotezele lucrării. În cadrul lucrării s-a pornit de la următoarele ipoteze:
- Dezvoltarea fizică armonioasă este diferită pe cei patru ani şi există
puseuri de creştere evidente. Dovada este furnizată de rezultatele obţinute de
elevii claselor studiate.
- Măsurarea în condiții standard a unui eșantion cu o semnificație statistică,
poate să evidențieze evoluția parametrilor antropometrici și motrici esențiali pentru
determinarea potențialului biomotric al elevilor din ciclul primar.
Subiecţii cercetării. Lotul supus studiului a cuprins un număr de 80 elevi
de clasele a I-a – a IV-a de la Liceul cu program spotiv - Bacău.
Desfășurarea cercetării. Cercetarea s-a realizat în perioada 1 octombrie
2013 şi 30 mai 2014. Ca probe motrice s-au folosit următoarele: aruncare minge
oină, detentă verticală, alergare viteză, complex îndemânare, mobilitate, ridicare
trunchi, extensie trunchi, flotări, tracțiuni cu sprijin, alergare rezistență-distanță
şi alergare rezistență-timp (Loghin & Stoicescu, 1992).
Toate acestea având drept scop un model al potenţialului psihomotric a
elevilor din Liceul cu program sportiv din Bacău.
3. Rezultate şi discuţii
Înregistrarea parametrilor și compararea valorilor lor, culese de două ori
pe parcursul anului școlar 2013-2014, la intervale relativ egale de timp, oferă o
informație unică despre nivelul potențialului psihomotric. Consemnarea ritmică
a realităților, constatarea prin comparație a tendințelor de evoluție, involuție, sau
a graficelor celor zece parametri motrici, oferă o sinteză revelatoare asupra
factorilor determinanți privind creșterea și dezvoltarea motrică a unor promoții
de elevi. Din sinteza valorilor celor două semestre de cercetare a potențialului
elevilor și elevelor, s-a folosit metodologia de calcul mai veche privind
potențialul psihomotric. Atunci s-a plecat de la ideea valabilă și astăzi, că acesta
rezultă din însumarea tuturor calităților motrice.
Întrebarea pusă a fost următoarea: dacă mediile acestor calități valorează
fiecare, în mod invariabil, 50 puncte, nu înseamnă oare că eșantioanele,
respectiv clasele de elevi, sunt egale din punct de vedere al rezistenței (50 pct.)
la fel de puternici, probele de forță (50 de puncte), asemănător pentru cei
îndemânatici (50 de puncte) etc.?
Practic, acest lucru este imposibil. Ca atare, s-a impus folosirea altor relații
pentru a cunoaște gradul de dezvoltare al fiecărei calități motrice în parte și al
tuturor împreună, în scopul aprecierii lor prin aceași unitate de măsură
(Programe şcolare pentru învăţământul primar, 2010; Marinescu, 2000).
În consecință, s-a folosit următorul sistem de calcul: se presupune că la
proba de aruncare a mingii de oină, cel mai bun rezultat din clasa a IV-a a fost
60 m, iar cel mai slab, 10 m, media ei fiind de 20 m. Diferențierea dintre
subiecți, în cazul în care toți ar fi aruncat mingea în aceeași fracțiune de
secundă, începe din momentul căderii pe sol a celei mai slabe dintre aruncări (10
m), pentru că până la această distanță toți competitorii au fost egali între ei. Se
65
poate, deci, afirma că pentru elevii respectivi distanța de 10 m este un prag al

eșalonării, care semnalizează începutul unor noi relații între competitori. Media
însăși a clasei, care nu este altceva decât o expresie a întrecerii ce se desfășoară
între hotarele celor două extremități, nu poate să fie apreciată fără să se țină seama
de distanța care o desparte de acest prag, ca și de distanța dintre ea și aruncarea ce
mai bună.
Pe fondul acestei judecăți, se apreciază că cele două valori exemplificate
exprimă următoarele realități ale probei de aruncare a mingii de oină:
- 60 m este limita superioară a aruncării (ce mai bună valoare), pe care o
notăm cu Ls
- 20 m este media șirului de aruncări pe clasă, pe care o notăm cu M
- 60-10 reprezintă amplitudinea șirului (amplitudinea absolută a seriei)
de aruncări, pe care o notăm cu A, care indică diferența dintre cea mai
mare performanță și cea mi mică.
- 20-10 arată diferența dintre media și limita inferioară a șirului de date,
respectiv M-Ls, pe care am numit-o convențional eleongație.
Acordând diferenței dintre cea mai joasă și ce amia înaltă performanță
maximum de puncte, adică 100, atunci diferenței dintre media clasei și ce mai
slabă valoare, cât îi oferim?
Calculul ne ajută întrucât: dacă pentru Ls – Li (50 m, care este câtul dintre
60-10 m), acordăm 100 de puncte, atunci, pentru diferența dintre M (media
clasei) și Li (limita inferioară) vom oferi 20 puncte, obținute din fracția x =
1000/50 = 20, rezultată din faptul că 50x = 1000 pct.
Ca atare, formula care exprimă această relație este: X = 100(M-Li)/(Ls-Li)
Considerăm că rezultatul oglindește cu fidelitate valoarea clasei numai în
măsura în care însăși media caracterizează clasa într-un mod corect.
De reținut este faptul că, cu cât numitorul va fi mai mic, adică diferența
dintre performanța maximă a clasei și cea minimă (respectiv amplitudinea) este mai
mică, cu atât valoarea lui X, care caracterizează întreaga clasă va fi mai mare.
În acest caz, valorile ce compun eșantionul în cauză vor fi grupate în jurul
performanței maxime. În schimb, când diferența dintre medie și valoarea medie
este mică, este clar că vom avea de-a face cu o colectivitate mai slabă.
Pentru ușurarea evaluării datelor rezultate din formula de mai sus, să
acordăm calificative diferențiate astfel:
- pentru cele cuprinse între 100-80 pct, calificativul foarte bine
- pentru cele cuprinse între 79,9-60 pct, calificativul bine
- pentru cele cuprinse între 59,9-40 pct, calificativul satisfăcător
- pentru cele cuprinse între 39,9-20 pct, calificativul nesatisfăcător
- pentru cele cuprinse între 19,9-0 pct, calificativul slab.
Se poate întâmpla ca media unui eșantion la o probă oarecare, să fie mai
slabă decât media altui eșantion, dar pentru că primul are valori extreme mai
apropiate de medie, aprecierea în puncte poate să fie totuși mai bună.
Dacă ne-am imagina că într-o clasă marea majoritate a rezultatelor sunt
grupate către limita inferioară, iar câteva dintre acestea ar fi cu totul excepționale,
66
cele din urmă ar face să crească media clasei respective. Dar această medie nu ne
poate convinde că avem de-a face cu o clasă cu o bună motricitate, ci că de fapt
media a fost trasă sau urcată de cele câteva performanțe remarcabile.
Pentru a putea realiza o apreciere unitară, au fost luate ca date de referință
limitele inferioară și superioară de la testarea a doua, punctajele la fiecare dintre
cele două testări fiind calculate în funcție de acestea.
Ca măsură de siguranță păentru eliminarea rezultatelor aberante, din datele
recoltate a fost eliminat un procent de 1%.
Pe temeiul acestei metodologii de calcul s-au prelucrat datele, din care au
rezultat punctaje pe clase și pe probe, cuprinse în cea mai mare parte între 20-50
puncte, care se încadrează în calificativele convenționale amintite.
Comparând mediile valorilor motrice ale celor două testări consecutive,
respectiv tabelele 1, 2, constatăm că cele din prima testare sunt cu unul până la
două puncte mai mari decât cele din a doua testare.
Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la clasa I-a - a IV-a
Tabelul 1. Punctajul probelor motrice ale fetelor pe clase
Clasa Proba Testarea I Testarea II

I-a Arunc. minge oină 35,66 32,58
Detentă verticală 34,50 33,87
Alergare viteză 40,32 40,32
Complex îndemânare 15,28 24,23
Mobilitate 56,89 58,30
Ridicare trunchi 19,68 19,20
Extensie trunchi 24,60 24,44
Flotări 14,80 20,00
Tracțiuni cu sprijin 13,70 15,00
Alerg. rezist-dist. 25,25 17,88
Alerg. rezist.-timp 21,85 14,18
Media val. motrice 27,61 27,27
a II-a Arunc. minge oină 41,47 37,78
Flotări 18,17 20,00
a III-a Arunc. minge oină 42,63 35,77
67

Flotări 20,40 22,85
Tracțiuni 17,10 17,50
a IV-a Media val. motrice 34,21 32,24
Arunc. minge oină 46,09 38,71
Flotări 20,78 24,24
Tabelul 2. Punctajul probelor motrice ale băieților pe clase
Clasa Proba Testarea I Testarea II

I-a Arunc. minge oină 41,85 34,97
Flotări 18,60 23,33
a II-a Arunc. minge oină 41,85 34,97
68
Flotări 20,00 22,85

a III-a Arunc. minge oină 62,26 48,26
Flotări 25,75 22,27
a IV-a Media val. motrice 38,42 35,78
Arunc. minge oină 64,32 48,72
Flotări 26,11 25,21
Înregistrarea parametrilor și calcularea mijloacelor sunt utile pentru

cercetarea deoarece acestea asigură valorile parametrilor psihosomatici care se
comparata în timp, ca urmare a cercetărilor periodice. Pentru a fi mai precis,
pentru ca reprezentarea să fie mai evidentă, s-a folosit metoda grafică pentru a
sublinia partea media a valorii motoare. Mutând analiza în zona psihosomatică
(tabelele 1 și 2) , se poate vedea că mijloacele raportate la al doilea test sunt mai
bune decât primul.
Așa cum era de așteptat, la vârsta de școală primară (6-10 ani), valorile
psihosomatice pentru fete sunt mai mici decât pentru băieţi. Trebuie remarcat
faptul că mijloacele psihosomatice atât pentru eleve cât și pentru elevi sunt
etichetate ca satisfăcătoare și nesatisfăcătoare.
Analiza tabelelor arată că într-o sală de clasă marea majoritatea
rezultatelor sunt grupate spre limita inferioară, și doar câteva dintre ele sunt cu
totul excepțional, acesta din urmă crescând media clasei. Cu toate acestea, acest
69
mijloc nu poate convinge că avem de-a face cu o clasă cu mobilitate bună, dar,
de fapt, media a fost crescută de cele câteva performanţe remarcabile.
4. Concluzii
1. Perfecționarea capacității motrice în pregătirea fizică urmărește
îmbunătățirea nivelului de dezvoltare a aptitudinilor psihomotrice la nivelul
elevilor din ciclul primar.
2. La baza dezvoltării fizice a elevilor din învățământul primar al
municipiului Bacău, trebuie dezvoltată ideea formării capacității de a petrece în
mod util timpul liber și de a se recrea.
3. Prin dezvoltarea fizică se asigură păstrarea și întreținerea stării de
sănătate în raport cu folosirea exercițiului în combinație cu factorii naturali de
călire (aer, apă, soare), în scopul creșterii potențialului de muncă fizică și
intelectuală.
4. Realizarea dezvoltării fizice armonioase printr-o paletă largă de exerciții
clasice, preluate din diferite discipline sportive și adaptate cerințelor lecției de
educație fizică la nivelul claselor primare.
5. Receptivitatea la nou și îmbinarea creatoare a mijloacelor și metodelor
folosite în dezvoltarea fizică a elevilor din ciclul primar, vor conduce nemijlocit
la o bună optimizare a lecției.
6. Pentru învățământul primar, la fiecare dintre capacitățile și
competențele evaluate, profesorul sau învățătorul va utiliza variante prevăzute
ca probe opționale.
7. În dezvoltarea forței la elevi din ciclul primar, se va folosi circuitul mic
sau mediu.
8. Dezvoltarea armonioasă a sistemului locomotor, precum şi a celorlalte
sisteme şi aparate ale organismului şi îndeosebi a circulaţiei şi respiraţiei,
trebuie să constituie condiţia manifestării multilaterale a capacităţii
organismului, a formării şi perfecţionării deprinderilor şi priceperilor motrice, a
dezvoltării aptitudinilor psihomotrice la elevii din învățământul primar.
9. Odată cu realizarea indicilor funcționali la sfârşitul învăţământului
primar, organizarea procesului instructiv-educativ trebuie să aibă în vedere
valorificarea influenţelor exerciţiului fizic în direcţia formării şi dezvoltării
însuşirilor şi trăsăturilor personalităţii.
10. Este necesar ca lecţiile de educaţie fizică din învăţământul primar să
conţină exerciţii care duc la procesul de perfecţionare a dezvoltării fizice în
conformitate cu cerinţele concrete ale programelor.
70
GYMNASIUM
MAINTAINING THE PREFERENTIAL STRUCTURES OF THE UNDER

17 NATIONAL RUGBY TEAM
Stelescu Ioan1*
Fulger Ioan Valentin 2
1,2
University of Petroşani, 20 University Street, 332006, Romania
Keywords: sociometric status index, ranking, preferential structure, correlation.

Abstract
The paper deals with the similarities present between the different types of preferential
structures. Objectively, using the instruments of the sociometric method, the ranking of
each member of the analysed team was determined, creating therefore the sociograms
of the group for the two considered criteria, namely game and free time preference.
Moreover, we have realised the correlation between the two preferential structures
using for this regard the Pearson coefficient of correlation (for the sociometric status
indexes). It has therefore been demonstrated that there is a strong between these two
preferential structures.
1. Introduction
In essence, the paper deals with an aspect which was and still remains an
interest for the speciality literature dedicated to the analysis of interpersonal
relationships between group members, namely sport groups as is our case. It was
desired to find out the measure in which the interpersonal relations are
maintained as well defined structures and determined from a psychological
criterion to another in the conditions in which, the same components of the
analysed group are taken into consideration.
The elements discovered following such a sociometric analysis allow the
researchers to determine the psycho-social position of each member inside the
group, the strength of the psycho-social relationships the member has and the way
in which (if a detailed analysis is carried out) the member shows proof of rational
expansivity and sensitivity (relational sensitivity according to some authors).
The analysis was carried out on the U17 Rugby National Team (today the
U18 National Team, composed of 29 members) choosing to carry it out using an
intersection method in sociology and namely the sociometric method. This
* E-mail: i_stelescu@yahoo.com, tel. 0040721379975
71
Stelescu Ioan, Fulger Ioan Valentin / Gymnasium
method consists of determining the preference and respectively the rejection

relationships which are created between the group members, as well as how the
preferential structures established according to a certain criterion (such as the
preference for work, in our case being the game of rugby) is maintained for
other criteria as well (respectively the preference for spending free time).
The sociometric test contained four questions which were included in a
larger opinion poll which was destined to reflect the psychosocial environment
within the team. From a deontological spirit, the sociograms do not express the
rejections, only the preferences, but sociometric status indexes as well as the
ranking of the subjects were calculated taking into consideration the rejections
the subjects received and emitted (Fulger, 2004, p. 29).
For a comprehensive and united view the disparate data were assembled
considering the sociometric status index and the definitive ranking the subjects
had for the “game preference” as well as for the “free time preference”.
Table 1. Sociometric status indexes and the ranking of the subjects
Game Free Time Free Time

No Initial Game ISS
Ranking ISS Ranking
1 BTG 0.38 1 0.09 2
2 HGA 0.19 2 0.07 6
3 PD 0.11 3 0.07 6
4 CB 0.10 4 0.08 3.5
5 SC 0.09 5 0.03 12
6 BFE 0.08 6 0.03 12
7 PA 0.07 7 0.16 1
8 CD 0.04 8 0.01 16
9 CG 0.03 10.5 0.04 9.5
10 DJM 0.03 10.5 0.08 3.5
11 GA 0.03 10.5 -0.01 20
12 IL 0.03 10.5 0.05 8
13 BD 0.01 13 -0.02 21.5
14 SS 0 14.5 0.04 9.5
15 TA 0 14.5 0.03 12
16 GB -0.01 16 0.07 6
17 BA -0.02 18 -0.02 21.5
18 BCC -0.02 18 -0.05 26
19 TM -0.02 18 0 18
20 BaN -0.03 21 0 18
21 GMC -0.03 21 -0.03 23.5
22 RG -0.03 21 -0.04 25
23 PF -0.04 23 -0.03 23.5
24 GD -0.07 24 0 18
25 BO -0.09 25 0.02 14.5
26 BV -0.1 26 -0.14 29
27 BC -0.11 27 0.02 14.5
28 BoN -0.13 28 -0.08 27
29 CA -0.15 29 -0.11 28
72
Following the bi-varied analysis, more exactly the determination of the

Pearson correlation coefficient r (for the sociometric status indexes) and the
Spearman correlation coefficient ρ (for the definitive ranking of the components
of the lot, which leads to the comparison of the two rankings carried out
considering the previously mentioned criteria) the following values were
obtained for the two correlation coefficients: r = 0.663, for a significance
threshold p = 0.01, and ρ = 0.753, for a significance threshold p = 0.01.
Considering both correlation coefficients the increased association is
certified (in the case of the Pearson Coefficient - Stelescu, 2011, p. 90),
respectively the very increased association (in the case of the Spearman
coefficient) between the positions of the subjects within the structure of the
group considering their preferences for the game as well as the preference for
spending their free time (Stelescu, Fulger, 2013).
A closer analysis of the sociograms as it is presented in Figure 1 (the
Game sociogram), respectively in figure 2 (The free time sociogram) reveals a
series of extremely interesting aspects which confirm the above stated facts.
The first of the three concentric circles comprises the leaders, followed by
the populars, accepted, and those who are neither inside or outside the
sociogram are the isolated, and those placed outside the relational field are the
ostracised (Mihu, 1967, p. 282).
Figure 1. Game sociogram
73
Figure 2. Free time sociogram

What needs to be observed after the corroboration of the data presented in
the sociograms with the data in Table 1 is that the sociometric status indexes are
very small, both for the game and for free time spending. These indexes were
possible to vary between -1 and 1. A large number of U17 team members are
also found in the position of ostracised. Moreover: eight are found in the
position of ostracised in both sociograms which reveals a lot considering the
cohesion level of the group, even if apparently inexplicable, the environment of
the group is appreciated to be good and very good by 51.7% of the team
members, the other 48.3% considering it to be appropriate:
100%
48.30%
50% 41.40%
10.30%
0%
Very good Good Appropriate
Figure 3. The appreciation of the psychosocial climate
74
The analysis of the sociograms reveals that although BTG maintains the
position of leader he does not have a large catalysing force from a relational
point of view which may be seen through the sociometric status index. On the
contrary, his relational force decreases, of personal attraction in what the free
time is concerned. It is the same for the case of PA which loses the leader
position (immediately following BTG, in what free time is concerned) not being
preferred from this point of view to the game but on the position of popular.
There are a lot of members which are found on the position of accepted,
both in what the game and free time are concerned, as well as isolated persons
who are neither outside nor inside the group.
4. Conclusions
The two preferential structures brought forward by the paper largely
maintain themselves passing from one criterion to another; proof being the
correlation coefficients and the sociograms.
Unfortunately, at least at the moment of the questioning, it cannot be said
that the group is a very cohesive one. First of all, it lacks a leader, or several
force leaders, who is able to accumulate the preferences of others and their
sociometric status index to be reflected. What we already call leader/s of the
group do not have the necessary power to coagulate a large number of team
members around them.
This is also reflected in the Free time sociogram where the ostracisations,
which are not few, are something usual. It is in fact a reply of the situation
which is met during the game, the lack of cooperation being observed on both
plans, the intervention being required therefore from those who manage the
team in order to increase the psycho-moral climate.
References
1. FULGER, V. (2004). Test sociometric, Petroşani: Edit. Focus, p. 29;
2. MIHU, A. (1967). Sociometria. Eseu critic, București: Edit. Politica, pp.
282;
3. STELESCU, I., FULGER, I. V. (2013). The psychosocial climate and its
influence in reaching sports performance. The football team of the
University of Petroșani, Discobolul , 2(32), 50-57, Bucureşti;
4. STELESCU, I. (2011). Caracteristici psiho-sociale în jocul de fotbal,
Petroşani: Edit. Universitas.
75
MENȚINEREA STRUCTURILOR PREFERENȚIALE LA NAȚIONALA

DE RUGBY UNDER 17
Stelescu Ioan1
Fulger Ioan Valentin 2
1,2
Universitatea din Petroşani, str. Universităţii nr. 20, 332006, România
Cuvinte cheie: indice de status sociometric, rang, structură preferenţială, corelaţie.

Rezumat
Prin intermediul acestei lucrări ne-am propus să reliefăm similitudinea care există între
diferitele tipuri de structuri preferenţiale. Concret, folosind instrumentele metodei
sociometrice, am determinat indicele de status sociometric şi rangul fiecărui subiect din
grupul sportiv supus analizei sociometrice realizând în final sociogramele grupului
pentru ambele criterii pe care le-am luat în calcul: preferinţa pentru joc şi preferinţa
pentru petrecerea timpului liber. Totodată, am realizat şi corelaţia dintre cele două
structuri preferenţiale în acest scop utilizând coeficientul de corelaţie Pearson (pentru
indicii de status sociometric). În acest fel am arătat că există o legătură puternică între
cele două structuri preferenţiale.
1. Introducere
În esenţă, lucrarea noastră se rezumă la un aspect care a fost şi va rămâne de
interes în literatura de specialitate dedicată analizei relaţiilor interpersonale dintre
membrii grupurilor cu scop, în cazul de faţă grupul sportiv. Am dorit să aflăm în ce
măsură relaţiile interpersonale se menţin sub forma unor structuri bine definite şi
determinate de la un criteriu psihosocial la altul în condiţiile în care, bineînţeles,
este vorba de aceiaşi componenţi ai grupului analizat.
Elementele care se află în urma unei astfel de analize sociometrice sunt
unele care permit cercetătorilor să determine poziţia (psiho) socială a fiecărui
membru în cadrul grupului, soliditatea relaţiilor (psiho) sociale pe care le are şi
modul în care (dacă se detaliază analiza) dă sau nu dovadă de expansivitate şi
sensibilitate raţională (după unii autori sensibilitate relaţională).
Grupul nostru de analiză a fost echipa de rugby U17 (astăzi U18, alcătuită
din 29 de componenţi) pe care am ales să o analizăm prin intermediul unei
metode de intersecţie din sociologie şi anume metoda sociometrică. Aceasta
metodă constă în determinarea relaţiilor de preferinţă, respectiv de respingere
care se stabilesc între membrii unui grup, precum şi modul în care structurile
preferenţiale stabilite în funcţie de un anumit criteriu (de exemplu preferinţa
pentru muncă, în cazul nostru pentru jocul de rugby) se menţine şi pentru alte
criterii (respectiv preferinţa pentru petrecerea timpului liber).
Testul sociometric a fost alcătuit din patru întrebări ce au fost incluse în
76
cadrul contextului mai larg al unui chestionar de opinie ce a căutat să reflecte

atmosfera psihosociala din cadrul grupului sportiv.
Din spirit deontologic în cadrul sociogramelor elaborate nu am reprezentat
şi respingerile, doar preferinţele, însă indicii de status sociometric precum şi
rangurile subiecţilor le-am calculat ţinând cont inclusiv de respingerile pe care
subiecţii le-au primit, respectiv le-au emis (Fulger, 2004, p.29).
Pentru o vedere unitară şi cuprinzătoare am asamblat datele disparate cu
privire la indicii de status sociometric şi a rangurilor definitive pe care le au
subiecţii atât pentru criteriul „preferinţă pentru joc” cât şi pentru „preferinţa
pentru petrecerea timpului liber”.
Tabelul 1. Indicii de status sociometric şi rangurile subiecţilor

Nr. Iniţiala ISS joc Rang joc ISS timp liber Rang timp liber
1 BTG 0,38 1 0,09 2
2 HGA 0,19 2 0,07 6
3 PD 0,11 3 0,07 6
4 CB 0,10 4 0,08 3,5
5 SC 0,09 5 0,03 12
6 BFE 0,08 6 0,03 12
7 PA 0,07 7 0,16 1
8 CD 0,04 8 0,01 16
9 CG 0,03 10,5 0,04 9,5
10 DJM 0,03 10,5 0,08 3,5
11 GA 0,03 10,5 -0,01 20
12 IL 0,03 10,5 0,05 8
13 BD 0,01 13 -0,02 21,5
14 SS 0 14,5 0,04 9,5
15 TA 0 14,5 0,03 12
16 GB -0,01 16 0,07 6
17 BA -0,02 18 -0,02 21.5
18 BCC -0,02 18 -0,05 26
19 TM -0,02 18 0 18
20 BaN -0,03 21 0 18
21 GMC -0,03 21 -0,03 23,5
22 RG -0,03 21 -0,04 25
23 PF -0,04 23 -0,03 23,5
24 GD -0,07 24 0 18
25 BO -0,09 25 0,02 14,5
26 BV -0,1 26 -0,14 29
27 BC -0,11 27 0,02 14,5
28 BoN -0,13 28 -0,08 27
29 CA -0,15 29 -0,11 28
77
În urma analizei bivariate, mai exact a calculării coeficientului de corelaţie

Pearson r (pentru indicii de status sociometric) şi a coeficientului de corelaţie
Spearman ρ (pentru rangurile definitive ale componenţilor lotului, ceea ce
conduce la compararea a două clasamente elaborate în funcţie de cele două
criterii anterior amintite) am obţinut următoarele valori pentru cei doi coeficienţi
de corelaţie: r = 0.663, la un prag de semnificaţie p = 0.01, şi ρ = 0.753, la un
prag de semnificaţie p = 0.01.
În cazul ambilor coeficienţi de corelaţie este certificată asocierea ridicată
(în cazul coeficientului Pearson), (Stelescu, 2011, p. 90), respectiv asocierea
foarte ridicată (în cazul coeficientului Spearman) între poziţiile pe care le deţin
subiecţii atât în structurarea grupului după criteriul preferinţă pentru joc cât şi în
cel care statuează preferinţa pentru petrecerea timpului liber (Stelescu, Fulger,
2013).
Analiza atentă a sociogramelor pe care le prezentăm în cele ce urmează în
Figura 1 (Sociograma joc), respectiv Figura 2 (Sociogramă timp liber) ne arată
câteva aspecte extrem de interesante care confirmă cele mai sus afirmate. În
primul din cele trei cercuri concentrice se află poziţionaţi liderii, urmează apoi
popularii, acceptaţi, cei care nu sunt nici în afara nici înlăuntrul sociogramei
sunt izolaţii, iar cei plasaţi în afara câmpului relaţional sunt ostracizaţii (Mihu,
1967, p.282).
Figura 1. Sociogramă joc
78
Figura 2. Sociogramă timp liber
Ce trebuie remarcat prin coroborarea datelor din sociograme cu cele din

Tabelul 1 este că indicii de status sociometric sunt foarte mici, atât pentru joc cât
şi pentru petrecerea timpului liber. Aceşti indici aveau posibilitatea să varieze
între -1 şi 1. La aceasta se adaugă un număr extrem de mare de componenţi ai
echipei de rugby U17 care se găsesc în poziţia de ostracizaţi. Mai mult: opt
dintre ei se regăsesc ca ostracizaţi în ambele sociograme ceea ce spune mult
despre nivelul de coeziune al grupului, chiar dacă, în mod aparent inexplicabil,
atmosfera din grup este apreciată ca bună şi foarte bună de 51.7% dintre ei
ceilalţi 48.3% catalogând-o ca potrivită:
100%
48.30%
50% 41.40%
10.30%
0%
Foarte buna Buna Potrivita
Figura 3. Aprecierea climatului psihosocial
79
Analiza sociogramelor ne arat că deşi BTG se menţine în poziţia de lider

pentru ambele criterii el nu are o forţă catalizatoare mare din punct de vedere
relaţional care să fie redată ca atare prin intermediul indicelui de status
sociometric.
Dimpotrivă, el scade ca forţă relaţională, de atracţie personală în ceea ce
priveşte petrecerea timpului liber. Este şi cazul lui PA care decade din poziţia de
lider (imediat următor lui BTG, în ceea ce priveşte timpul liber) el nefiind
preferat din acest punct de vedere în privinţa jocului, decât ca popular.
Există foarte mulţi componenţi care se regăsesc în poziţia de acceptaţi, atât
în privinţa jocului cât şi în cea a petrecerii timpului liber precum şi persoane
izolate, care nu sunt nici în afara nici in interiorul grupului
4. Concluzii
Cele două structuri preferenţiale pe care le-am comparat se păstrează în
bună măsură de la un criteriu la altul, dovadă stând coeficienţii de corelaţie şi
sociogramele.
Din păcate, cel puţin la momentul chestionării, nu se poate spune că acest
grup era unul foarte coeziv. În primul rând îi lipseşte un lider, sau mai mulţi
lideri de forţă, care să acumuleze preferinţele celorlalţi şi să fie reflectate în
indicele lor de status sociometric. Şi ceea ce numim lider/lideri în acest grup nu
dispun de forţa necesară de a coagula în jurul lor câţi mai mulţi componenţi ai
echipei.
Acest lucru se vede reflectat şi în sociograma timpului liber unde
ostracizările, deloc puţine, sunt un fapt obişnuit. În fapt este o replică a situaţiei
întâlnite în cadrul jocului. Lipsa de cooperare se face simţită pe ambele planuri,
aici trebuind să intervină cei care se ocupă de lot în vederea îmbunătăţirii
climatului psihomoral.
80
GYMNASIUM
A SOCIOLOGICAL APPROACH REGARDING THE LEARNING OF

SPECIFIC TRACK AND FIELD MOTOR SKILLS IN PRIMARY SCHOOL
Galațanu Nicoleta Elena1*

1
„Nicolae Bălcescu” School of Bacău, Romania
Keywords: sociological approach, learning, motor skills, track and field, primary
school.
Abstract
The aim of this research is to argue the necessity for a new methodological orientation
regarding the pupils' formative activity, by knowing the perception regarding the role
played by physical education of the population participating in the primary education
teaching process. The sociological approach consisted in organizing an inquiry based
on a 14-item questionnaire that would allow us to know the reality regarding the
learning of motor content in general, and track and field motor skills in particular, in
primary school. The questionnaire was given to 50 physical education teachers from 12
Bacau County middle schools. The information gathered from the respondents revealed
important aspects regarding the existence of certain tendencies of modernizing the
instructional process; an applicative intervention would be improving it by promoting
experimental programs in the lesson.
1. Introduction
Motor learning has an important place within the types of learning, being
the basis for the formation of numerous behavioral acts. Motor learning consists
of a set of processes associated with practice or experience that lead to relatively
permanent changes in the ability to respond to stimuli (Dragnea et al., 2006).
The fundamental task of physical education in school is the correct learning
of running and running-related exercises, of basic elements of jumping and
throwing, elements that later on can become the pillars for the basic mechanism
within a more complex athletic training. In relation to the natural movements in
running, jumping, and throwing, viewed as basic components of human motion,
motor learning in track and field presupposes perfecting these basic components,
thus resulting in a specialized motor behavior (Stoica, 1995, p. 40).
Approaching training for track and field presupposes, as in all the other
sports branches, a certain strategy, mandatorily. The order for approaching the
training actions should respect the golden rule of teaching: "from simple to
* E-mail: nicogalatanu@yahoo.com
81
Galațanu Nicoleta Elena / Gymnasium
complex, from known to unknown, from easy to difficult" (Rață, 2009). "The
logical reasons, the generalization of practical experience and the necessity for
respecting the systematization and succession principle, impose a preferential
methodical order in learning track and field events" (Alexei, 2005, p. 26).
"The simultaneous learning of all of the constitutive elements must be
used as long as the pupils' possibilities allow that, it being a procedure that
ensures the efficient use of working time and avoids the possible interferences
(negative transfers). In all situations, one must start with known exercises, or
unknown but ease to perform that can be transformed and made more difficult in
the sense and purpose of making them more similar (overlapped even)
structurally to the exercise that is meant to be learned" (Mihăilescu &
Mihăilescu, 2006).
The people teaching track and field elements in elementary school (grades
I-IV) must put an emphasis on solving the required tasks under the best
conditions, which constitutes a premise for "a superior future track and field
training" (Ardelean, 1978, p.4).
During all of the classes of fundamental learning, especially the preparing
class, there will be an emphasis on group work, in teams of two, favoring
integration, reciprocal help and stimulation. Several means will be provided
(balls, circles, flags, devices, installations, protection systems, etc.) that would
ensure the protection of the children, removing any risk of injury. The means
and materials should be esthetically pleasant, attractive, easy to maneuver, and
should stimulate the children's activity. The teachers can create also other forms
of teaching and contents according to the particularities of their class, of the
available material base, and the pupils' options
The aim of this research is to argue the necessity for a new
methodological orientation regarding the pupils' formative activity, by knowing
the perception regarding the role played by physical education of the
population participating in the primary education teaching process.
The research objectives on which the sociological study was based
envisaged the following:
- creating the questionnaire and applying it on the investigated school
population;
- establishing the current and future orientations and tendencies of
primary school physical education;
- knowing the teachers' in regards to the school physical education
activity in the context of the process of motor learning of the track and
field skills;
- identifying the conclusions through the prism of the questionnaire that
was applied to the specialists.
Research hypothesis: presumably, the opinions of physical education
teachers regarding new methodological approaches of the physical education
82
lesson in primary school would reveal important aspects for an applicative

intervention aiming to improve the learning of track and field motor skills.
This research consisted in a sociological study, organized as an inquiry
based on a questionnaire applied on a group of 50 physical education teachers in
pre-university education, from 12 schools in Bacau. The questionnaire comprised
14 questions, based on which the opinions of the subjects were assessed.
The 14 items with preset answers offered information about the physical
education primary school teachers' opinion regarding: the contents of the
syllabus, of the physical education and sports lesson, and the personal interests
and needs for curricular physical activities. The investigation also assessed their
perception regarding the manifestation and the awareness of the effects
movement games have through the instructive process, how much the movement
games are used for the teaching of skills through the process of motor learning.
The analysis and the interpretation of the answers gave a multitude of
information necessary for the improvement, organization and development of
the instructive-educational process, the elaboration and optimization of the
instructional content for physical education and sports in general and for the
learning of track and field skills in primary school.
The perceptions of the subjects regarding the various groups of items were
assessed by grouping the questions addressed to the subjects in 5 categories,
according to the importance that each subject gave it. The normative
assessments have led to judgments of value and an evaluation of the subjects'
opinions on a scale of 1 to 5, for a part of the items.
To the question: "Do you think that there are differences between teaching
physical education in primary school and middle school?" 43.33% of the
subjects answered that for primary school one must have a greater "ability for
selection and adaptation of means", 26.66% - a better "organizational ability",
20% - a sizable "creative and imaginative ability", while only 10% do not think
there is any difference (Fig. 1).
no difference
10%
Selection
Organization
43%
27%
Creativity
20%
Figure 1. Graphical representation of the teachers'

answers to question 4
In regards to the use of movement games during physical education

lessons, 56.66% of the inquired teachers said they use them, 7.34% said they
83
don't , 23.66% use them sometimes, and 12.34% use them rarely (Fig. 2).
Rarely No
13% 7%
Yes
Often 59%
21%

In regards to the usefulness of the game in the structure of the lesson, most
subjects said that they apply it during parts of the lesson for the learning and
consolidation of the motor content (55%), 28% for the development of the motor
skills, 13% use it throughout the entire lesson, and 4% for warm-up (Fig. 3).
Warm-up
Entire lesson 4%
13%
Learning MC
Dev. MC
55%
28%

Required by the next item to say what sport skills they prefer to teach the
motor content foreseen in the primary school curriculum, 39% of the subjects
chose basic track and field skills, 31.34% prefer the gymnastics skills, and
29.66% prefer team sports (Fig. 4).
Team sports
30% Track and field
39%
Gymnastics
31%

84
To the question asking what specific track and field skills constituted a
priority in the process of teaching and learning the technical content, 53.34% of
the subjects answered they use running, 21% use jumping, and 25.66% use the
throwing of balls of various sizes (Fig. 5).
Running
26%
Throwing
53%
Jumping
21%

To question 10: "What means do you use for teaching track and field
motor skills to primary school children?" 41.66% of the teachers' answers were
orientated toward the use of movement games, 33.34% toward the use of
applicative tracks, 11% toward algorithmic methodical structures, and 14%
chose all of them, used alternatively (Fig. 6).
All means
14% Movement games
42%
Applicative tracks
33%
Methodical
structures
11%

Regarding the type of category of means used to influence motor skills in

primary school, 34.66% of the subjects emphasize the role of track and field
means for the skill set of pupils, 33% - the gymnastics means, and 32.34% -
team sports (Fig. 7).
Invited to rate, according to their importance, what motor skills can be
developed using track and field means, the subjects chose mostly the reaction
and movement speed (32.66%) and endurance (30.34%), 23% - strength, and
14% - dexterity (Fig. 8).
85
Team sports
Track and field
32%
35%
Gymnastics
33%

Dexterity
Speed
14%
33%
Strength
23%
Endurance
30%
Figure 8. Graphical representation of the teachers' answers

to question 12
The normative evaluations for the last 2 questions were done based on the
assessment of the teachers' opinions through the prism of categories of
objectives selected on a scale of 1 to 5. For the statistical interpretation of the
results, the average value, the maximum value, and the minimum value were
taken into consideration (Figs. 9, 10).
Following the statistical assessments, the first position for the influence of
track and field skills is taken by the ones regarding the formation and
consolidation of basic motor content (running, jumping, throwing), with an
average value of 4.82 points, the second, by the specific primary age motor
skills development, with an average of 4.74 points.
6
4,82 5 5 Legend:
5
4,33 4,74
4,45 4,66 4,33 4 Basic skills (DB)
4 3,33 3,7
3 Development of motor
2,66 3,36
3 skills (DCM)
2,33 Gen. Phys. Dev.
2 Average (DFG) Moral qualities
(CM) Specialized
1
Maximu knowledge (CS)
0 m
Minimum
DB DCM DFG CM CS
Figure 9. The average, maximum, and minimum results of the achievement of

curricular objectives for grades I-IV
86
These results are supported by a maximum value of 5 points, in both

cases, and a minimum value of 4.33, and 2.66 points, respectively.
The third place is taken by general physical development and maintaining
one's health, with an average value of 4.45 points, a maximum value of 4.66
points, and a minimum value of 3.33 points. Less influent are considered to be
in cultivating the pupils' moral qualities and personality (3.70 points), in
forming specialized knowledge, and in enlarging the representation sphere about
them. The last item in the inquiry envisages the identification of the formative
valences of promoting playing as a form of learning specific track and field
skills. (Fig. 9)
Using the same answer evaluation procedure, the results obtained for the
group of influence on the motor indices turn out to be in the top of the subjects'
choices, recording an average value of 4.88 points, a maximum value of 5
points, and a minimum value of 4.33 points. Thus, one can say that the inquired
subjects are aware of the special role the movement games play in increasing
one's ability to internalize the motor content that is specific to the primary age
teaching process based on the skills learned from track and field. (Fig. 10)
In second place, there are the somatic valences, with an average value of
4.62 points, a maximum value of 4.80 points, and a minimum value of 3.80
points, which proves that the subjects recognize the effects the studied means
can have on the anthropometric indices.
6
4,88 5 Legend:
5
4,33 4,624,8
3,8 Somatic Indicators (IS),
4 4,22 3,8 Functional Indicators
3,57 3,2 3,36 3 (IF),
3 2,55 2,88
Motor Indicators (IM),
2,07 Psychological Indicators
2
Average (IP), Socio-affective
1 Indicators (ISA)
Maximu
0 m
Minimum
IM IS IF IP ISA
Figure 10. The average, maximum, and minimum results of the formative valences
of movement games
The third position is occupied by the functional influences, meaning the

improvement of the markers of the important functions of the schoolers' bodies,
assessed with an average value of 3.57 points, a maximum value of 4.22 points,
and a minimum value of 3.20 points.
The following group belongs to the valences on the pupils' psychological
qualities, recording 3.36 points, with a minimum value of 2.55 points and a
maximum value of 3.80 points, envisaging the moral-volitional aptitudes, such
as memory, attention, decision-making, thinking, imagination, logic, will, and
perseverance.
87
The last group regarding the influence of movement games as perceived

by the subjects comprises the socio-affective influences, with an average value
of 2.88 points, a maximum value of 3 points, and a minimum value of 2.07
points. They highlight the role of using movement games on emotional states,
regarding affection, fair play, self-respect, respect for other people, helping
others, inter-relations, team spirit, emulation
4. Conclusions
At the end of the sociological study and of the inquiry, one can say that
the process of teaching and learning of the track and field motor skills
constitutes an important preoccupation for the specialized teachers in regards to
the formative influences on the body and personality of the primary school
pupil.
The promotion of the means and methodologies adapted to the
internalization process of the motor content foreseen in the school curriculum
conditions the development of a specific skills learning process.
Teaching physical education in primary school must be based on the
principle of choosing according to the pupils' motivations, interests, skills,
which represents a viable way to create the possibility of a certain improvement
of the teaching process through methods adapted for a young age, their
reception, and promoting play in most lessons.
Track and field skills can be acquired at this stage of the pupils'
development by providing them with accessible conditions and correct technical
teaching, in an environment adequate for their age, using the playful side of the
sport.
The information gathered from the respondents revealed important aspects
regarding the existence of certain tendencies of modernizing the instructional
process; an applicative intervention would be improving it by promoting
experimental programs in the lesson, thus confirming the research hypothesis.
References
1. ALEXEI, M. (2005). Atletism. Tehnica Probelor, Cluj – Napoca: Edit.
Presa Universitară, p. 26;
2. ARDELEAN, T. (1978). Predarea atletismului în lecţiile de educaţie fizică
şcolară, Revista de E.F.S., 2, 4, București;
3. DRAGNEA, A., et al. (2006). Educaţie Fizică şi Sport - teorie şi didactică,
București: Edit. FEST;
4. MIHĂILESCU, L.N., MIHĂILESCU, N. (2006). Atletism în Sistemul
Educaţional, Piteşti: Edit. Universităţii;
5. RAȚĂ, B. C. (2009). Atletismul în sistemul școlar, Iași: Edit. Pim;
6. STOICA, M. (1995). Pedagogie şcolară. București: Edit. Gheorghe Creţu
Alexandru, p 40.
88
ABORDARE SOCIOLOGICĂ PRIVIND ÎNVĂŢAREA DEPRINDERILOR

MOTRICE SPECIFICE ATLETISMULUI LA NIVELUL CICLULUI
PRIMAR
Galațanu Nicoleta Elena1,

1
Școala „Nicolae Bălcescu” din Bacău, Romania
Cuvinte cheie: abordare sociologică, învăţare, deprinderi motrice, atletism, ciclu

primar.
Rezumat
Scopul cercetării de faţă este acela de a argumenta necesitatea unei noi orientări
metodologice privind activitatea formativă a elevului prin educația fizică şcolară în
percepţia populaţiei care participă la procesul didactic din ciclul primar. Abordarea
sociologică a constat în organizarea unei anchete pe bază de chestionar structurat din 14
itemi, care să ne ofere posibilitatea cunoaşterii realităţii asupra învăţării conţinutului motric,
în general şi a deprinderilor motrice din atletism, în special, la nivelul învăţământului
primar.Chestionarul a fost adresat unui număr de 50 de cadre didactice de specialitate în
domeniu, care activează în 12 şcoli gimnaziale din judeţul Bacău. Informaţiile culese de la
respondenţii chestionaţi, ne-au relevat importante aspecte privind existenţa unor tendinţe de
modernizare a procesului instrucţional, pe baza cărora, o intervenţie aplicativă ar fi în
scopul eficientizării acestuia prin promovarea programelor experimentale în lecţie.
1. Introducere
Învăţarea motrică ocupă un loc însemnat în cadrul tipurilor de învăţare, ea
stând la baza formării numeroaselor acte comportamentale. Învăţarea motrică
constă într-un set de procese asociate exersării sau experienţei care conduc la
schimbări relativ permanente în capacitatea de a răspunde la stimuli (Dragnea &
colab, 2006).
Educaţia fizică şcolară are ca sarcină fundamentală însuşirea corectă a
alergării şi a unor exerciţii din şcoala alergării, a elementelor de bază a
săriturilor şi aruncărilor, elemente care mai târziu pot fi fondul mecanismului de
bază, în cadrul unei pregătiri atletice superioare. Raportate la caracterul natural
al mişcărilor specifice alergărilor, săriturilor şi aruncărilor ca şi componente de
bază ale motricităţii omului, învăţarea motrică în atletism presupune
perfecţionarea acestor componente motrice de bază, rezultând un comportament
motor specializat. (Stoica, 1995, p. 40)
Abordarea instruirii în probele din atletism, ca şi în toate ramurile şi
probele sportive presupune o anumită strategie cu caracter de obligativitate.
Ordinea abordării acţiunilor de instruire respectă regula de aur a didacticii „de la
simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut, de la uşor la greu” (Rață,
2009). “Raţionamente logice, generalizarea experienţei practice şi necesitatea
respectării principiului sistematizării şi al succesiunii, impun o ordine metodică
89
preferenţială în învăţarea probelor atletice” (Alexei, 2005, p. 26).

„Însuşirea simultană a tuturor elementelor constitutive trebuie utilizată
atâta timp cât posibilităţile elevilor permit acest lucru, fiind un procedeu care
asigură utilizarea eficientă a timpului de lucru şi evită eventualele interferenţe
(transferuri negative). În toate situaţiile trebuie pornit de la exerciţii cunoscute
ori necunoscute, dar uşor de executat, care pot fi transformate şi îngreuiate în
sensul şi scopul asemănării (suprapunerii chiar) ca structură cu exerciţiul propus
spre învăţare” (Mihăilescu & Mihăilescu, 2006).
Cei care predau elementele de atletism la clasele mici (I-IV) trebuie să
pună accentul pe rezolvarea în cele mai bune condiţii a sarcinilor preconizate,
fapt ce constituie o premisă în „realizarea unei instruiri atletice superioare pe
viitor”. (Ardelean, 1978, p.4).
La toate clasele ciclului de achiziţii fundamentale, şi cu deosebire la clasa
pregătitoare se va pune accentul pe lucrul în grup, în echipe, în doi, favorizând
integrarea, ajutorarea şi stimularea reciprocă. Se va asigura utilizarea unor
mijloace (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalaţii, sisteme de protecţie,
etc.) care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se orice posibilitate de a se
produce accidente. Mijloacele şi materialele să fie estetice, atractive, uşor de
manevrat şi să stimuleze activitatea copiilor. Profesorii pot elabora şi alte forme
de învăţare şi conţinuturi în funcţie de particularităţile clasei de elevi, baza
materială de care dispune şi opţiunile elevilor.
Scopul cercetării este acela de a argumenta necesitatea unei noi orientări
metodologice privind activitatea formativă a elevului prin educația fizică
şcolară în percepţia populaţiei care participă la procesul didactic din ciclul
primar.
Obiectivele cercetării ce stau la baza intervenţiei sociologice şi care au
vizat următoarele:
- alcătuirea chestionarului şi aplicarea acestuia pe populaţia şcolară
investigată;
- stabilirea orientărilor şi tendinţelor actuale şi de perspectivă ale
educaţiei fizice şcolare la nivelul ciclului primar;
- cunoaşterea opiniilor profesorilor cu privire la activitatea de educaţie
fizică şcolară în contextul procesului de învăţare motrică a
deprinderilor din atletism;
- identificarea concluziilor prin prisma chestionarului aplicat la nivelul
specialiştilor.
Ipoteza cercetării: se presupune că opiniile cadrelor de specialitate privind
noi orientări metodologice de abordare a lecţiei de educaţie fizică la ciclul
primar ne-ar releva importante aspecte pentru a întreprinde o intervenţie
aplicativă în scopul eficientizării formării deprinderilor motrice specifice
atletismului.
90
Acest studiu a constat într-o abordare sociologică prin organizarea unei

anchete pe baza unui chestionar aplicat pe un lot de 50 de cadre de specialitate
din învăţământul preuniversitar de la 12 unităţi şcolare din localitatea Bacău.
Chestionarul a cuprins un număr de, pe baza cărora au fost apreciate opiniile
subiecţilor din domeniul investigat.
Cei 14 itemi cu răspunsuri prefigurate ne-au oferit informaţii privind
consideraţiile specialiştilor din domeniu cu experienţă la clase primare cu
privire la: conținutul programei școlare, a lecțiilor de educație fizică și sport și
la interesele și nevoile personale pentru activitățile fizice curriculare. De
asemenea au fost evaluate percepţiile lor privind gradul de manifestare şi
conştientizare a efectelor jocului de mişcare prin procesul instructiv, ponderea
folosirii jocurilor de mişcare în vederea asimilării bagajului de deprinderi sau
al celui aptitudinal prin procesul de învăţare motrică.
Analiza, prelucrarea și interpretarea răspunsurilor ne-a permis obținerea
unor informații necesare eficientizării, organizării și desfășurării procesului
instructiv-educativ, elaborării și optimizării conținutului instruirii la disciplina
educație fizică și sport în general şi a învăţării deprinderilor din atletism în
special, la ciclul primar.
Percepţiile cadrelor de specialitate privind diferite grupe de itemi au fost
evaluate prin eşalonarea aserţiunilor adresate respondenţilor pe 5 categorii
valorice în ordinea importanţei acordate de fiecare subiect. Evaluările normative
au condus la efectuarea unor judecăţi de valoare şi aprecierea opiniilor cadrelor
de specialitate pe o scală de la 1 la cinci pentru o parte din itemi.
La întrebarea: ,,Consideraţi că există deosebiri în predarea disciplinei la
ciclul primar faţă de cel gimnazial ?” respondenţii au considerat că pentru
clasele primare trebuie să dispui de o mai mare ,,capacitate de selecţie şi
adaptare a mijloacelor” 43,33%, o „capacitate de organizare” mai bună 26,66%,
o apreciabilă „capacitate de creativitate şi imaginaţie”, 20%, iar numai 10% nu
sesizează nicio deosebire (Fig. 1).
nicio deosebire
10%
Cap. de selectie Cap. de org.
43% 27%
cap. de creativitate
20%
Figura 1. Reprezentarea grafică a răspunsurilor

profesorilor la întrebarea 4.
91
Referitor la aprecierea privind prezenţa jocurilor de mișcare în conținutul

lecției de educație fizică 56,66% dintre profesorii anchetaţi răspund afirmativ,
7,34% negativ, 23,66% apreciează aceste mijloace prezente deseori şi 12,34%
mai rar. (Fig. 2).
Nu
Rareori 13,34% 7,34%
Da 58,66%
Deseori 20,66%

Privind aprecierea utilității jocului în structura lecţiei, majoritatea

respondenţilor îl aplică în verigile pentru însuşirea şi consolidarea conţinutului
motric (55%), 28% pentru dezvoltarea calităţilor motrice, 13% pe parcursul
întregii lecţii şi pentru pregătirea organismului pentru efort 4% (Fig. 3).
Preg. org.
Intreaga lectie 4%
13%
Invatarea,
consolid. DM
Dezv. CM 28% 55%

Solicitaţi de următorul item să exprime ce priorităţi acordă însuşirii

conţinutului motric prevăzut în programa de la ciclul primar, 39% dintre
respondenţi au optat pentru deprinderile de bază din atletism, 31,34% pentru
cele din gimnastică şi 29,66% pentru însuşirea jocurilor sportive. (Fig. 4).
92
Deprinderi Joc sp. Deprinderi atletism

29,66% 39%
Deprinderi gim.
31,34%

La unul din itemii chestionarului, respondenţii relevă care deprinderi

motrice specifice din atletism au constituit priorităţi în procesul de însuşire şi
formare a conţinutului tehnic şi anume 53,34% deprinderi din şcoala alergării,
21% deprinderi din tehnica săriturilor şi 25,66% din şcoala aruncărilor cu mingi
de diferite dimensiuni. (Fig. 5).
Depr. Aruncare
25,66%
Depr. Alergare
25,66%
Depr. Sarituri
21%

profesorilor la întrebarea numărul 9.
La întrebarea nr. 10: „Ce mijloace folosiţi pentru învăţarea deprinderilor

motrice din atletism la elevii din ciclul primar?” consideraţiile profesorilor au
fost orientate spre folosirea jocurilor de mişcare în procent de 41,66%, pentru
promovarea parcursurilor aplicative 33,34%, pentru structuri metodice
algoritmice 11% iar 14% optează pentru toate mijloacele utilizate alternativ.
(Fig. 6)
Toate mijloacele
14%
jocuri de miscare
Parcursuri 41,66%
aplicative 33,34% Structuri metodice
11%

93
Privind ponderea categoriilor de mijloace folosite pentru influenţarea

aptitudinilor motrice la clasele primare, 34,66%, de profesori investigaţi scot în
evidenţă rolul mijloacelor din atletism pentru fondul aptitudinal al elevilor, în
procent de 33% cele din gimnastică şi 32,34% contribuţia celor din jocurile
sportive. (Fig. 7)
Mijloace atletism
Jocuri sportive
34,66%
32,34%
Mijloace gimnastica
33%

Invitaţi să evidenţieze în funcţie de importanţa manifestată, ce aptitudini

motrice pot fi dezvoltate prin mijloacele atletismului la clasele primare, s-au
detaşat înfluenţele mijloacelor atletice asupra parametrilor vitezei de reacţie şi
de deplasare (32,66%) şi a rezistenţei (30,34%), 23% pentru indicatorii de forţă
şi 14% pentru componentele îndemânării. (Fig. 8)
Inde manare a
14%
Vite z a 32,66%
Forta 23%
Re z iste nta
30,34%

Evaluările normative la ultimele 2 s-au efectuat pe baza aprecierii opiniilor

profesorilor prin prisma categoriilor de obiective selecţionate pe o scală de la 1
la 5. Pentru interpretarea statistică a rezultatelor obţinute la aceşti itemi, la
nivelul celor 5 răspunsuri prefigurate în chestionar, au fost luate în calcul
valoarea medie, maximă şi cea minimă. (Fig. 9,10)
În urma evaluărilor statistice pe primul loc al influenţelor deprinderilor din
atletism sunt cele asupra formării şi consolidării conţinutului motric de bază
(alergare, săritură, aruncare) cu o medie aritmetică de 4,82 pct., iar pe locul al
doilea dezvoltarea calităţilor motrice specifice vârstei primare (viteză, rezistenţă,
forţă), cu o medie de 4,74 pct. Aceste rezultate sunt susţinute la ambele aserţiuni
de valoarea maximă 5 pct. şi cea minimă 4,33 pct. respectiv 2,66 pct.
94
Pe locul trei se situează dezvoltarea fizică generală şi menţinerea sănătăţii

cu o medie de 4,45 pct., valoare maximă de 4,66 pct. şi 3,33 pct. minimă. Mai
puţin recunoscute sunt influenţele în cultivarea calităţilor morale şi formarea
personalităţii elevilor (3,70 pct.) şi cele în formarea unor cunoştinţe de
specialitate şi de lărgirea sferei reprezentărilor despre acestea.
6
4,82 5 5 Legendă:
5
4,33 4,74
4,45 4,66 4,33 4 Deprinderi de bază
4 3,33 3,7 (DB)
3 3,36 Dezv. calit. motrice
3
2,66
2,33 (DCM)
2
Dezv. Fiz. Gen. (DFG)
Calităţi morale (CM)
Media
1 Cunoşt. de specialit.
Maxim (CS)
0
Minim
DB DCM DFG CM CS
Figura 9. Rezultatele medii, maxime şi minime ale îndeplinirii

obiectivelor curriculare la clasele I-IV
Ultimul item din ancheta întreprinsă vizează identificarea valenţelor

formative ale promovării jocului ca formă de însuşire a deprinderilor specifice
atletismului. (Fig. 9)
Folosind aceeaşi procedură de evaluare a răspunsurilor, opţiunile pentru
grupa valenţelor asupra indicatorilor motrici se evidenţiază a fi în topul celor
identificate de respondenţi şi a înregistrat o medie de 4,88 pct. cu o valoare
maximă de 5 pct. şi una minimă de 4,33 pct. (Fig. 10)
Astfel, putem afirma că persoanele anchetate conştientizează rolul
deosebit al jocurilor de mişcare asupra creşterii capacităţii de asimilare a
conţinutului motric specific procesului de predare la vârsta primară pe baza
deprinderilor însuşite din atletism.
6
4,88 5 Legendă:
5
4,33 4,624,8
3,8 Indicatori Somatici
4 4,22 3,8 (IS),
3,57 3,2 3,36 3 Indicatori Funcţionali
3 2,55 2,88
(IF),
2,07 Indicatori Motrici
2
Media (IM), Indicatori Psihici
1 (IP), Indicatori Socio-
Maxim afectivi (ISA)
0
Minim
IM IS IF IP ISA
Figura 10. Rezultatele medii, maxime şi minime ale valenţelor formative

ale ale jocurilor de mişcare
95
Pe locul secund se situează valenţele somatice cu o medie aritmetică de

4,62 pct., o maximă de 4,80 pct. şi o minimă de 3,80 pct. ceea ce demonstrează
că în percepţia respondenţilor, sunt recunoscute efectele mijloacelor studiate
asupra indicatorilor antropometrici.
Pe locul trei se situează grupa influenţele funcţionale adică îmbunătăţirea
indicatorilor marilor funcţiuni ale organismului elevilor, apreciate cu o valoare
medie de 3,57 pct., o maximă de 4,22 pct. şi o minimă de 3,20 pct.
Următoarea grupă este cea a valenţelor asupra calităţilor psihologice ale
elevilor, înregistrând 3,36 pct., cu o valoare minimă de 2,55 pct. şi una maximă
de 3,80 pct. vizând însuşirilor moral-volitive exprimate prin memorie, atenţie,
capacitate de decizie, gândire, imaginaţie, logică, voinţă şi perseverenţă.
Ultima grupa a influenţelor jocurilor de mişcare în percepţia subiecţilor
investigaţi sunt cele socio – afective cu valoarea medie de 2,88 pct. o maximă de
3 pct. şi o minimă de 2,07 pct. Ele scot în evidenţă rolul recunoscut al folosirii
jocurilor de mişcare asupra stărilor emoţionale, privind afectivitatea, fair play-
ul, respectul faţă de sine şi de cei din jur, spiritul de intrajutorare, inter-
relaţionare, de echipă şi de emulaţie.
4. Concluzii
În urma intervenţiei sociologice şi a anchetei întreprinse, putem conchide
că procesul de însuşire şi formare a deprinderilor din atletismului constituie o
preocupare importantă la nivelul cadrelor didactice de specialitate potrivit
influenţelor formative asupra organismului şi personalităţii elevului din ciclul
primar.
Promovarea mijloacelor şi a metodologiilor adaptate la potenţialul de
asimilare a conţinutului motric prevăzut în programa şcolară condiţionează
desfăşurarea unui proces de învăţare a deprinderilor specifice.
Predarea educaţiei fizice şcolare în ciclul primar trebuie să se realizeze pe
principiul opţiunilor elevilor potrivit motivaţiilor, intereselor, aptitudinilor, ceea
ce reprezintă o modalitate viabilă de a crea posibilitatea unei certe eficientizări a
demersului didactic prin metodologii adaptate vârstei mici, a gradului de
recepţie şi a promovării jocului în marea majoritate a lecţiilor.
Deprinderile din atletism pot fi însuşite la această etapă de dezvoltare a
elevilor prin asigurarea unor condiţii de accesibilitate şi acumulări tehnice
corecte, într-un cadru adecvat vârstei, valorificând caracterul ludic şi de
emulaţie al jocului.
Informaţiile culese de la respondenţii chestionaţi, ne-au relevat importante
aspecte privind existenţa unor tendinţe de modernizare a procesului
instrucţional, pe baza cărora, o intervenţie aplicativă ar fi în scopul eficientizării
acestuia prin promovarea programelor experimentale în lecţie, confirmând
ipoteza cercetării.
96
GYMNASIUM
COMPARATIVE ANALYSIS OF TRAINING METHODOLOGY

EFFICIENCY ON THE SOMATIC AND FUNCTIONAL SPHERE OF
JUNIOR I DANCERS 12 TO 13 YEARS OLD
Grigore Virgil1 *
1
National Palace of Children of Bucharest, Bd. Tineretului nr.8-10, 010027, Romania
Keywords: dance sport, somatic and functional development, performance, planning.

Abstract
This paper is meant to point out the influence of the training methodology on the
somatic and functional sphere of junior I dancers aged 12 to 13. This scientific
approach led to an experimental study conducted in the „Two Step” Club of Bucharest.
The research activity was carried out from January 2012 to November 2013, by
investigating two groups of athletes, an experimental group and a control group. Each
group was formed of 12 dancers, aged 12 to 13, corresponding to the classification
category Junior I. The research reveals that the somatic pattern of the junior I dancer
appears to be the one of a long-shaped person, with long segments, low weight, toned
muscles but not overly developed and globular ones, with a low percentage of fat tissue,
belonging to the category of normotrophic or underweight persons.
1. Introduction
Dance sport enjoys an increasing number of practitioners, attracting
various categories of people, from children to elderly persons, offering a large
range of benefits for each category.
In dance sport, the age of junior I correspond to the period 12 to 13 years
old and overlap the onset of puberty. So the whole process of training to be
conducted throughout this period must be shaped in accordance with the
particularities of growth and development specific to the pubertal stage, which is
known to be sensitive in terms of educational intervention type, considering the
multidimensionality of changes in child’s body and the juvenile crisis events.
Numerous specialized literature sources highlight the somatic-vegetative
and psychological changes that occur in child’s body as a result of the sexual
maturation and of a greater hormonal activity.
Ifrim (1986, p. 51) shows the phenomena underlying child’s biological
changes during puberty, namely: acceleration and neoteny.
According to Bota (2007, p. 313) puberty is characterized by sexual
* E-mail: vgrigore@yahoo.com, tel.0040722656764
97
Grigore Virgil / Gymnasium
dimorphism, imbalances between the proportions of the body, imbalances

between the morphological and vegetative activity, observing easily the
segments and muscles lengthening while the force is lagging behind. In this
respect, Dragnea and Teodorescu (2002, p. 182) recall the law of centripetal
growth, according to which the extremities grow faster related to median
segments, a phenomenon with direct effects in the application of the training
stimuli. Same writers refer to the law of Mark Jansen, specifying that tissue
sensitivity is directly proportional to the rate of growth of this one.
Grigore (2013, p. 31) specifies that the adolescent is tall and thin, with a
narrow thorax, low tone muscles that do not always ensure a correct body
posture and can entail spine disorders.
The psychological sphere of the pubertal child records significant changes
in terms of maturity and personality development. In terms of affectivity, the
adolescents tends to externalize in uncensored manner, adopting facial and body
expressions more or less appropriate to the social context in which are to be
found, depending on the affective states they felt. These aspects are added to
those regarding the increased autonomy related to parents (Bota, 2000, p. 285).
One of the sides of puberty specific development that is interesting for
sports training is the development of motor skills. (Grigore, 2013, p. 33) states
that motor actions are performed with diminished accuracy and difficulty in
timing and she highlights the importance of using an increased number of
training resources aimed at developing coordination abilities. Ifrim, (1986, p.
53) shows that training methodology should include exercises for absolute and
relative force development and to avoid maximum force.
Regarding the other motor skills, the specialized literature reminds the
favourable conditions to develop more velocity and spring and less the joint
mobility (Dragnea & Bota, 1999, p. 138).
Dancer’s athletic training involves going through several training stages
that overlap selection stages and are supported by the bio-psycho-motor
manifestations specific to each stage of growth and development (Grigore,
Grigore & Potop, 2010, p. 207).
To highlight these issues, we hereby present the view of Năstase (2010, p.
213) on the stages of sports training according to which the training in dance
sport is conducted. Our references regarding the tasks to be outlined and
followed during dancers’ basic training originate in the opinions of Dragnea and
Teodorescu (2002, p. 180) and involve particular aspects manifested in dance
sport.
The purpose of this paper is to emphasize the influence of training
methodology on the somatic and functional sphere of junior I dancers aged 12 to 13.
This research was conducted in “Two Step” dance sport club of Bucharest.
The experiment aimed at highlighting the training methodology specific to
junior I (12 – 13 years old) in dance sport. The activity of scientific research was
98
carried out from January 2012 to November 2013. The activities of the
experiment took place in the hall of physical education and sport of “N.
Kretzulescu” High School of Bucharest, rented by “Two Step” Club for practice.
Hypothesis of the paper: it was felt that the judicious development of the
training methodology specific to junior I athletes in dance sport would influence
the level of the somatic and functional sphere and would improve the
competitive performances.
The experiment involved the investigation of two groups of athletes to
validate or invalidate the research hypotheses. Thus there were formed an
experiment group (A. 1.) and a control group (A. 2.), in each one were included
12 dancers aged from 12 to 13 years, corresponding to sports classification
category junior I. The subjects are members of the sports club “Two Step” and
have practiced dance sport for 4-5 years; they participate in national and
international competitions and are trained by the teacher Virgil Grigore.
The period of this experiment was between September 2012 and September
2013. During this time, it was applied the training program included in the annual
training plan elaborated taking into account the coalescence of sports training
components; this plan constituted the support in highlighting dancer’s specific
training methodology and its influence on the experiment group.
The tests and trials applied for investigating the training methodology of
junior I (12 – 13 years old) in dance sport were chosen to evaluate the main
components of sports training. Thus, there were selected somatic tests and
functional tests.
a) Somatic tests:
- Measurement of height (cm);
- Measurement of body weight (kg);
- Body mass index –calculated using the formula G/I2;
- Measurement of fat tissue plates (cm).
b) Functional tests:
- Measurement of heart rate – it was performed by using a Polar Protrainer
[H] pulse tester.
- Measurement of VO2max - ml/kg/min.
The study results highlight the experimental grounding of training
methodology and its influence on the somatic and functional sphere of the junior
dancers belonging to the control group and experimental group.
Tables 1 and 2 show the comparative results of training methodology
efficiency on the somatic sphere of the dancers included in the control group and
experiment group during initial and final testing in terms of height, weight, body
mass index and sum of fat tissue plates.
99
Table 1. Comparative analysis of training methodology efficiency on

the somatic sphere of the control group dancers
Statist. Ind. Height, (cm) W., (kg) BMI SFTP

T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
Mean 152.33 156.00 37.33 38.92 16.47 16.76 4.73 3.88
Stand.dev. 8.75 10.05 5.25 5.78 1.25 1.38 1.82 1.88
Cv (%) 5.7 6.4 14.1 14.8 7.6 8.2 38.5 48.4
T.Wilcoxon
Z -3.070 -2.850 -1.295 -2.753
M.E. (Cohen) 0.89 0.82 0.37 0.79
P (bilateral) 0.002 0.004 0.195 0.006
Note: W.- weight, BMI – body mass index, SFTP – sum of fat tissue plates, Stand.dev.- standard
deviation, Cv – coefficient of variability, T. – test, ME – size of effect; P – significance
threshold.
Table 2. Comparative analysis of training methodology efficiency on the somatic

sphere of the experimental group dancers

Mean 155.92 158.50 40.83 41.50 16.76 16.47 5.13 3.67
Stand.dev. 7.90 7.56 5.27 41.00 1.38 1.25 2.41 2.00
Cv (%) 5.1 4.8 12.9 12.7 8.3 7.6 46.9 54.5
T.Wilcoxon
Z -2.989 -1.814 -1.295 -3.059
M.E. (Cohen) 0.86 0.52 0.37 0.88
P (bilateral) 0.003 0.070 0.195 0.002
Note: See table no. 1
The functional strain of experimental group dancers’ body was assessed

by means of a pulse tester that provided data on the values of the maximum
heart rate and maximum consumption of oxygen. Because our interest was
directed towards the higher adaptation of the experimental group dancers to the
specific effort and therefore to peaking for competitions in the pre-competitive
stage, immediately before the competition that was a performance target, the
registrations were made before participating in the two main competitions
(National Championship and German Open Championship - GOC 2013). A
statistical comparison was made between the level of functional sphere strain,
shown by HR max and VO2max during the pre-competitive mezzo-structure 1
(T1) and the pre-competitive mezzo-structure 2 (T2) (table 3).
100
Table 3. Comparative analysis of training methodology efficiency

on the functional sphere of the experimental group dancers
Statist. Ind. HR max

T1 T2 T1 T2
Mean 200.92 199.08 39.25 35.95
Stand.dev. 3.58 3.42 4.48 5.93
Cv (%) 1.8 1.7 11.4 16.5
T.Wilcoxon
Z -2.057 -1.334
M.E. (Cohen) 0.59 0.39
P (bilateral) 0.040 0.182
Note: HR max- maximum heart rate, T1 – tests in pre-competitive stage 1;
T2 – tests in pre-competitive stage 2
HR max. had an average value of 200.92 BPM during the pre-competitive

stage 1 reading and 199.08 BPM during the pre-competitive stage 2 test. The
size of the effect is equal to 0.59 and shows a medium to large difference
between the two readings while Wilcoxon bilateral test shows a value of p =
0.040 < 0.05 on whose behalf the research hypothesis is accepted. Therefore we
can say that the applied specific training methodology gradually increased
dancers’ body adaptability to the specific effort, culminating in the second pre-
competitive stage when these dancers were able to execute, at the end of the
experiment, the 10 dances accurately and with a more economical functional
strain compared to the previous period.
It was highlighted an arithmetical mean of VO2max. equal to 39.25
ml/kg/min in the first pre-competitive mezzo-structure while in the second
mezzo-structure of the same type the value was 35.95 ml/kg/min; the bilateral
test Wilcoxon expressed a value for p = 0.182 > 0.05, based on which the null
hypothesis is accepted and we can state that there are no significant differences
from statistical point of view between the two pre-competitive tests in terms of
VO2 maxim.
Next we present for example the reaction of functional nature of the pair
of dancers D.G. and S.T., athletes who achieved notable performances in the
major competitions they have attended, reaching the performance targets set by
the coach, namely the first place in the National Championship 2013, the 6th
place in the 10 dance competition and the 7th place in Standard section of GOC
2013. This recording was done in a training session during the competitive
period 2, within the approach micro-structure, highlighting values of the HR
med. between 150 and 170 BPM and 180 – 200 BPM. for HR max., with return
of the pulse to 100 – 120 BPM between the two sections (fig. 1).
101
Figure 1. Graphical representation of heart rate frequency of

the dancers D.G. and S.T., during the execution of the 10 dances
(micro-structure of approach to macro-structure 2)
The statistical analysis of the data recorded during the two tests was done
to identify and compare the results of the experimental group with the control
group, also the assessment of dancers’ performance capacity development as a
result of the specific training methodology applied (table 4).
Table 4. Comparative analysis of training methodology efficiency on the

somatic sphere of the dancers of the control group and experimental
group based on the methodology discussed

CG EG CG EG CG EG CG EG
Mean 156.00 158.50 38.92 41.50 15.94 16.47 3.88 3.67
Standard 10.05 7.56 5.78 5.28 1.53 1.25 1.88 2.00
deviation
Cv (%) 6.4 4.8 14.8 12.7 9,6 7,6 48,4 54,5
M.E.(Cohen 0.18 0.25 0.27 0.17
index)
Mann-Whitney
61.500 57.000 56.000 62.000
U
Wilcoxon W 139.500 135.000 134.000 140.000
Z -0.608 -0.868 -0.925 -0.578
P (Sig.) 0.543 0.385 0.355 0.563
Note: Table no. 1, CG – control group, EG –experimental group
The effort curve highlighted by the software of the pulse tester

demonstrates that the dancers react appropriately to the specific effort during the
pre-competitive stage both during Standard dances and Latin dances. The
decrease of the values of HR max in the break between executions show a good
102
adaptability to the alternation between effort and break, respectively between

energy consumption and the rest necessary for recovery.
At the end of these considerations, we emphasize the importance of
respecting age particularities while applying the training strategies; planning and
conducting sports training sessions is performed under strict observance of the
didactical principles.
It should be borne in mind that the talent of some dancers may tempt the
coach to go beyond the methodical steps corresponding to stage I and to force
their training, which will have a negative impact on their long term evolution.
Even if the little dancers show great aptitudes for this sport, their training
should be gradual, following clearly defined objectives for each training
component without early draining of their performance reserves.
4. Conclusions
1. The methodology of specific training in dance sport is subordinated to
the components of dancers’ capacity for performance and it results from the
correlation of training factors with age particularities and with skills specific
manifestation.
2. In order to establish the training methodology specific to junior I, in
dance sport, it is required a detailed knowledge of the specific content, of the
training staged character and of the pubertal age characteristics: thus the
methods and means applied will lead to the desired adaptive changes and
implicitly to the increase of the capacity for performance, reflected in better
results achieved in competitions.
3. Regarding the pubertal age corresponding to sports classification
category junior I (12 – 13 years old), we highlight the fact that the processes of
growth and development in this stage are more accelerated in girls compared to
boys, which is reflected on the training methodology in dance sport, knowing
that the specificity of effort involves executing in mixed pairs the dance steps
and figures.
4. The somatic changes highlighted by data statistical analysis are within
the limits of the growth and development processes associated to Junior I age,
respectively the pubertal age, having positive effects in terms of aesthetical and
morphological aspect of the practitioners.
5. The judicious development of the training methodology of juniors I, in
dance sport has influenced the somatic-functional sphere and the improvement
of the competitive performance.
References
1. BOTA, C. (2000). Ergofiziologie, Bucureşti: Edit. Globus, p. 285;
2. BOTA, A. (2007). Kinesiologie, Bucureşti: Edit. Didactică şi Pedagogică,
p. 313;
3. DRAGNEA, A., BOTA, A. (1999). Teoria activităţilor motrice, Bucureşti:
Edit. Didactică şi Pedagogică, p. 138;
103
4. DRAGNEA, A., TEODORESCU, S. (2002). Teoria sportului, Bucureşti:

Edit. FEST, pp. 180- 182;
5. GRIGORE, M., GRIGORE, V., POTOP, V. (2010). Studiul asupra
dezvoltării fizice şi periodizarea antrenamentelor la dansatorii sportivi de
performanţă de vârsta 19-35 ani prin mijloace specifice şi nespecifice,
Ecologica Universitaria, Seria Edicaţie fizică şi sport, II, 2, (13), 207-211,
București: Edit. ”Pro Universitaria”;
6. GRIGORE, M. F. (2013). Estimarea influenţei dansului sportiv asupra
dezvoltării capacităţilor psihomotrice la juniori I (12-13 ani), teză de
doctorat, Chișinău: Edit. USEFS, pp. 31 – 33;
7. IFRIM, M. (1986). Antropologie motrică, Bucureşti: Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, pp. 51 – 53;
8. NĂSTASE, D. V. (2010). Dansul sportiv. Curs pentru specializare, vol. 2.
Piteşti: Edit. Universităţii, p. 213.
ANALIZA COMPARATIVĂ A EFICIENŢEI METODOLOGIEI DE

PREGĂTIRE ASUPRA SFEREI SOMATO-FUNCȚIONALE A
DANSATORILOR JUNIORI I DE 12-13 ANI
Grigore Virgil1
1
Palatul Național al Copiilor din București, Bd. Tineretului nr.8-10, 010027, Romania
Cuvinte cheie: dans sportiv, dezvoltare somato - funcțională, performanță, planificare.

Rezumat
Scopul lucrării este evidențierea influenței metodologiei de pregătire asupra sferei
somato-funcționale a dansatorilor juniori I de 12-13 ani. Acest demers științific a
condus la organizarea unui studiu experimental în cadrul Clubului ”Pas în doi ” din
București. Activitatea de cercetare s-a desfășurat în perioada ianuarie 2012 – noiembrie
2013, prin investigarea a două grupe de sportivi, o grupă de experiment și o grupă de
control, în care au fost incluși câte 12 dansatori, având vârste cuprinse între 12 și 13 ani,
corespunzător categoriei de clasificare sportivă juniori I. Rezultatele cercetării
evidențiază, că modelul somatic al dansatorului junior I se conturează a fi acela al unei
persoane longiline, cu segmente lungi, cu greutate scăzută, cu musculatură tonifiată, dar
nu excesiv dezvoltată, fără a fi globuloasă, cu un procentaj redus de ţesut adipos şi
făcând parte din categoria normosomilor sau subponderalilor.
1. Introducere
Dansul sportiv se bucură de un număr crescător de practicanți, atrăgând
categorii diverse de populație, de la copii și până la vârstnici, oferind o gamă
langă de beneficii pentru fiecare dintre acestea.
Vârsta juniorului I în dansul sportiv corespunde perioadei 12 – 13 ani și se
suprapune peste debutul pubertății. Așadar întregul proces de antrenament care
104
se desfășoară în această perioadă trebuie să fie conturat în concordanță cu

particularitățile de creștere și dezvoltare specifice etapei pubertare, etapă
cunoscută a fi sensibilă din punctul de vedere al intervenției de tip educativ, prin
prisma multiplelor fațete ale schimbărilor din organismul copilului și a
manifestărilor crizei juvenile.
Numeroase surse bibliografice evidențiază modificările somatovegetative
și psihice care se produc în organismul copilului, ca urmare a maturației sexuale
și a intensificării activității hormonale.
Ifrim (1986, p. 51), prezintă două dintre fenomenele care stau la baza
modificărilor biologice ale copilului aflat în perioada pubertară, respectiv:
acceleraţia și neotenia.
Potrivit opiniei lui Bota (2007, p. 313) pubertatea se caracterizează prin
dimorfism sexual, dezechilibre între proporţiile corpulului, dezechilibre între
activitatea morfologică şi vegetativă, observându-se cu ășurință alungirea
segmentelor și a musculaturii, în timp ce forța înregistrează rămâneri în urmă.
Dragnea și Teodorescu (2002, p. 182) amintesc în acest sens de legea creșterii
centripete, potrivit căreia cresc mai repede extremităţile, față de segmentele
mediane, fenomen cu efecte directe în aplicarea stimulilor de antrenament. Aceiași
autori fac trimitere la legea lui Mark Jansen, specificând faptul că sensibilitatea
ţesuturilor este direct proporţională cu viteza de creştere a acestora.
Grigore (2013, p. 31) face precizarea că puberul este înalt şi slab, având un
torace îngust, o musculatură cu tonus redus care nu asigură întotdeauna o postură
corporală corectă și predispune la afecțiuni ale coloanei vertebrale.
Sfera psihologică a copilului ajuns la pubertate înregistrează modificări
importante în ceea ce privește maturizarea și formarea personalității. Din punct
de vedere afectiv, puberul are tendința de a se exteriora necenzurat, adoptând
expresii faciale și corporale în funcție de stările afective pe care le resimte,
maimult sau mai puțin adecvate contextului social în care se regăsește. Acestor
aspecte li se adaugă cele legate de creșterea autonomiei vizavi de părinți (Bota,
2000, p. 285).
Una dintre laturii dezvoltării specifice pubertății, care interesează în
antrenamentul sportiv este aceea a dezvoltării calităților motrice. (Grigore,
(2013, p. 33) precizează că acțiunile motrice sunt executate cu precizie
diminuată și cu dificultate în sincronizare, subliniind importanța utilizării unui
număr crescut de mijloace de antrenament care vizează dezvoltarea capacităților
coordinative. Ifrim (1986, p. 53) relatează că metodologia de antrenament ar
trebui să includă exerciții pentru dezvoltarea forței absolute și relative și să se
evite forța maximă.
Referitor la celelalte calități motrice, literatura de specialitate amintește
premise favorabile dezvoltării vitezei și detentei, și mai puțin dezvoltării
mobilității articulare (Dragnea & Bota, 1999, p. 138).
Antrenamentul sportiv al dansatorului presupune parcurgerea mai multor
stadii de pregătire care se suprapun peste etapele selecţiei şi care se sprijină pe
manifestările bio-psiho-motrice specifice fiecărei etape de creştere şi dezvoltare
105
(Grigore, Grigore & Potop, 2010, p. 207).

Pentru a evidenţia aceste aspecte, prezentăm în continuare viziunea lui
Năstase (2010, p. 213) asupra stadiilor antrenamentului sportiv după care se
derulează pregătirea în dansul sportiv. Referile noastre vizavi de sarcinile care
trebuie conturate şi urmate în antrenamentul de bază al dansatorilor pornesc de
la opiniile lui Dragnea şi Teodorescu (2002, p. 180) şi comportă aspecte
particulare manifestate în dansul sportiv.
Scopul lucrării este evidențierea influenței metodologiei de pregătire
asupra sferei somato-funcționale a dansatorilor juniori I de 12-13 ani.
Această cercetare a avut loc la clubul de dans sportiv „Pas în doi” din
București. În cadrul experimentul s-a dorit evidențierea metodologiei de
pregătire specifică a juniorului I (12 – 13 ani) în dansul sportiv. Activitatea
propriu-zisă de cercetare științifică s-a desfășurat în perioada ianuarie 2012 –
noiembrie 2013. Activităţile din cadrul experimentului au avut loc în sala de
educaţie fizică şi sport din cadrul Liceului N. Kretzulescu din Bucureşti,
închiriată de clubul “Pas în doi” pentru activitatea practică.
Ipoteza lucrării, s-a considerat că prin elaborarea judicioasă a
metodologiei de pregătire specifică a juniorilor I, în dansul sportiv, va influența
nivelul sferei somato-funcționale și îmbunătățirea performanței competiționale.
Experimentul a presupus investigația a două grupe de sportivi, pentru a
valida sau invalida ipotezele cercetării. Astfel, au fost stabilite o grupă de
experiment (A. 1.) și o grupă de control (A. 2.), în care au fost incluși câte 12
dansatori, având vârste cuprinse între 12 și 13 ani, corespunzător categoriei de
clasificare sportivă juniori 1. Subiecții provin de la clubul de dans sportiv „Pas
în doi”, practică dansul sportiv de 4-5 ani, participând la competiții naționale și
internaționale și sunt antrenați de profesorul Virgil Grigore.
Perioada de derulare a experimentului propriu-zis a fost cuprinsă între
septembrie 2012 și septembrie 2013. În acest interval, a fost aplicat programul
de pregătire cuprins în planul anual de antrenament, care a fost elaborat ținând
cont de întrepătrunderea componentelor antrenamentului sportiv și care a
constituit suportul în evidențierea metodologiei de pregătire specifică a
dansatorului, asupra grupei de experiment.
Testele și probele aplicate în vederea investigării metodologiei pregătirii
juniorilor I (12 – 13 ani) în dansul sportiv au fost alese pentru a evalua
principalele componente de antrenamentului sportiv. Astfel, au fost selecționate
probe de ordin somatic, probe de ordin funcțional.
b) Probe de ordin somatic:
- Măsurarea înălțimii (cm);
- Măsurarea greutății corporale (kg);
- Indicele de masă corporală – a fost calculat după formula G/I2;
- Măsurarea plicilor de țesut adipos (cm).
b) Probe de ordin funcțional:
106
- Măsurarea frecvenței cardiace – s-a efectuat prin utilizarea unui

pulstester Polar Protrainer [H].
- Măsurarea VO2max - ml/kg/min.
Rezultatele studiului scot în evidență argumentarea experimentală a
metodologiei pregătirii și influența acestuia asupra sferei somatice și funcționale
a dansatorilor juniori din grupa martor și grupa experimentală.
Tabelul 1. Analiza comparativă a eficienţei metodologiei de pregătire asupra

sferei somatice a dansatorilor din grupa martor
Ind. Statist. Înălțimea,(cm) G., (kg) IMC SPȚA

Media 152,33 156,00 37,33 38,92 16,47 16,76 4,73 3,88
Ab.Stand. 8,75 10,05 5,25 5,78 1,25 1,38 1,82 1,88
Cv (%) 5,7 6,4 14,1 14,8 7,6 8,2 38,5 48,4
T.Wilcoxon
Z -3,070 -2.850 -1.295 -2.753
M.E. (Cohen) 0,89 0.82 0.37 0.79
P (bilateral) 0,002 0.004 0.195 0.006
Notă: G.- greutatea, IMC – indicele de masă corporală, SPȚA – suma plăcilor țesutului adipos,
Ab.Stand.- abaterea standard, Cv – coeficient de vareiabilitate, T. – test, ME – mărimea
efectului; P – prag de semnificație.
Tabelul 2. Analiza comparativă a eficienţei metodologiei de pregătire

asupra sferei somatice a dansatorilor din grupa experimentală

Media 155,92 158,50 40,83 41,50 16,76 16,47 5,13 3,67
Ab.Stand. 7,90 7,56 5,27 41,00 1,38 1,25 2,41 2,00
Cv (%) 5,1 4,8 12,9 12,7 8,3 7,6 46,9 54,5
T.Wilcoxon
Z -2.989 -1.814 -1.295 -3.059
M.E. (Cohen) 0.86 0.52 0.37 0.88
P (bilateral) 0.003 0.070 0.195 0.002
Notă: Tabelul 1
În tabelele 1 și 2 sunt prezentate rezultatele comparative a eficienței

metodologiei de pregătire asupra sferei somatice a dansatorilor din grupa martor
și grupa experimentală la testarea inițială și finală, privind înălțimea, greutatea,
indicele masei corporale și suma plăcilor țesutului adipos.
Solicitarea funcţională a organismului dansatorilor din grupa experimentală a
fost evaluată prin utilizarea unui pulstester care a furnizat date referitoare la valorile
107
frecvenţei cardiace maxime şi ale consumului maxim de oxigen. Deoarece interesul

nostru a fost direcţionat spre adaptarea superioară a dansatorilor grupei
experimentale la efortul specific şi implicit, spre atingerea formei sportive în etapa
precompetiţională, imediat în apropierea concursului pentru care s-au urmărit
obiective de performanţă, înregistrările s-au efectuat înainte de participarea la
principalele două competiţii (Campionatul Național şi GOC 2013). A fost realizată
o comparaţie din punct de vedere statistic între nivelul solicitării sferei funcţionale,
oferită de FC max şi VO2max, din mezostructura precompetiţională1 (T1) şi
mezostructura precompetiţională 2 (T2) (tabelul 3).
Tabelul 3. Analiza comparativă a eficienţei metodologiei

de pregătire asupra sferei funcţionale a dansatorilor
din grupa experimentală
Ind. Statist. FC max

T1 T2 T1 T2
Media 200,92 199,08 39,25 35,95
Ab.Stand. 3,58 3,42 4,48 5,93
Cv (%) 1,8 1,7 11,4 16,5
T.Wilcoxon
Z -2.057 -1.334
M.E. (Cohen) 0.59 0.39
P (bilateral) 0.040 0.182
Notă: FC max- frecvența cardiacă maximă, T1 – testare etapa precompetițională 1;
T2 – testare etapa precompetițională 2
FC max. a avut o valoare medie de 200.92 puls/min la înregistrarea din

etapa precompetiţională 1 şi de 199.08 puls/min la testarea din etapa
precompetiţională 2, Mărimea efectului este egală cu 0.59 şi dovedeşte o
diferenţă mijlocie spre mare între cele două înregistrări iar Testul bilateral
Wilcoxon indicǎ o valoare pentru p = 0.040 < 0.05 pe seama căreia se acceptă
ipoteza cercetării. De aceea, putem afirma că metodologia de pregătire specifică
aplicată a condus la creşterea treptată a adaptabilităţii organismului dansatorilor
la efortul specific, culminând cu cea de-a doua etapă precompetiţională, aceştia
fiind capabili la finalul experimentului să execute cele 10 dansuri cu acurateţe şi
cu o solicitare funcţională mai economă, faţă de perioada anterioară.
S-a evidenţiat o media aritmetică a VO2max. egală cu 39.25 ml/kg/min în
prima mezostructură precompetiţională, în timp ce, în cea de-a doua mezostructură
de acelaşi tip, valoarea a fost de 35.95 ml/kg/min, testul bilateral Wilcoxon a
exprimat o valoare pentru p = 0.182 > 0.05, în baza căreia se acceptă ipoteza nulă şi
se afirmă că nu există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic între cele
douǎ testări precompetiţionale, referitor la VO2 maxim.
În continuare, prezentăm spre exemplificare, reacţia de ordin funcţional a
perechii de dansatori D.G. şi S.T., sportivi care au obţinut performanţe notabile la
108
competiţiile de anvergură la care au participat, atingând obiectivele de performanţă

stabilite de antrenor, respectiv locul I la CN 2013 şi locul 6 la concursul de 10
dansuri şi locul 7 la secţiunea standard, în cadrul GOC 2013. Această înregistrare a
fost efectuată într-o lecţie de antrenament din perioada competiţională 2, în cadrul
microstructurii de apropiere, evidenţiind valori ale FC med. între 150 şi 170
pulsaţii/min. şi de 180 – 200 pulsaţii/min. pentru FC max., cu revenirea pulsului la
100 – 120 bătăi/min. între cele două secţiuni (fig. 1).
Figura 1. Reprezentarea grafică a valorilor frecvenţei cardiace

a dansatorilor D.G. şi S.T., în timpul execuţiei celor 10 dansuri
(microstructură de apropiere din macrostructura 2)
Analiza statistică a datelor înregistrate la cele două testări a avut drept

finalitate identificarea şi compararea rezultatelor grupei experimentale cu cea
martor, precum şi aprecierea evoluţiei capacităţii de performanţă a dansatorilor,
ca efect al metodologiei de pregătire specifică urmate (tabelul 4).
Tabelul 4. Analiza comparativă a eficienţei metodologiei de pregătire asupra

sferei somatice a dansatorilor din grupa martor și grupa experimentală,
în baza metodologiei abordate

GM GE GM GE GM GE GM GE
Media 156,00 158,50 38,92 41,50 15,94 16,47 3,88 3,67
Ab.Stand. 10,05 7,56 5,78 5,28 1,53 1,25 1,88 2,00
Cv (%) 6,4 4,8 14,8 12,7 9,6 7,6 48,4 54,5
M.E.(indicele Cohen) 0,18 0,25 0,27 0,17
Mann-Whitney U 61.500 57.000 56.000 62.000
Wilcoxon W 139.500 135.000 134.000 140.000
Z -0.608 -0.868 -0.925 -0.578
P (Sig.) 0.543 0.385 0.355 0.563
Notă: Tabelul 1, GM – grupa martor, GE – grupa experimentală
109
Curba efortului evidenţiată de software-ul pulstester-ului demonstrează că

dansatorii reacţionează oportun la efortul specific, în etapa precompetiţională,
atât în timpul dansurilor standard, cât şi în timpul celor latino. Scăderea valorilor
FC max în pauza dintre execuţii arată o bună adaptatibilitate la jocul dintre efort
şi pauză, respectiv dintre consumul energetic şi odihna necesară refacerii.
În finalul acestor aprecieri, subliniem importanţa respectării
particularităţilor de vârstă în aplicarea strategiilor de antrenament, planificarea şi
conducerea antrenamentului sportiv realizându-se în baza respectării cu stricteţe
a principiile didactice.
Trebuie avut în vedere faptul că talentul unor dansatori poate tenta
antrenorul să depăşească paşii metodici etapizaţi ce corespund stadiului I şi să
forţeze pregătirea acestora, fapt ce se va repercuta negativ în evoluţia pe termen
lung. Chiar dacă micuţii dansatori manifestă aptitudini deosebite pentru acest
sport, instruirea lor trebuie făcută treptat, urmând obiective clar stabilite pentru
fiecare componentă a antrenamentului, fără a epuiza de timpuriu rezerva de
performanţă a acestora.
4. Concluzii
1. Metodologia pregătirii specifice în dansul sportiv este subordonată
componentelor capacității de performanță a dansatorilor și rezultă din corelarea
factorilor de antrenament cu particularitățile de vârstă și cu manifestarea
specifică a aptitudinilor.
2. În vederea stabilirii metodologiei de pregătire specifică juniorului I, în
dans sportiv, se impune cunoașterea detaliată a conţinutului specific, a
caracterului stadial al antrenamentului, precum și a particularităților vârstei
pubertare, astfel încât metodele și mijloacele aplicate să conducă la instalarea
modificărilor adaptative dorite și implicit la creșterea capacității de performanță,
materializată în rezultate superioare înregistrate în concurs.
3. Referitor vârsta pubertății, corespunzătoare categoriei de clasificare
sportivă juniori I (12 – 13 ani), evidențiem faptul că procesele de creștere și
dezvoltare din această etapă sunt mai accelerate în cazul fetelor, față de băieți,
fapt care se repercutează asupra metodologiei de pregătire din dansul sportiv,
știind că specificitatea efortului implică execuția în perechi mixte a pașilor și
figurilor de dans.
4. Modificările de ordin somatic evidenţiate prin analiza statistică a
datelor se înscriu în limitele proceselor de creştere şi dezvoltare aferente vârstei
juniorilor I, respectiv etapa pubertară, metodologia de pregătire specifică din
dansul sportiv având efecte benefice în planul aspectului estetic şi morfologic al
practicanţilor.
5. Elaborarea judicioasă a metodologiei de pregătire specifică a juniorilor
I, în dansul sportiv, a influențat nivelul sferei somato-funcționale și
îmbunătățirea performanței competiționale.
110
GYMNASIUM
A SOCIOLOGICAL APPROACH REGARDING THE SELECTION

PROCESS FOR THE TRACK AND FIELD MIDDLE-DISTANCE AND
LONG-DISTANCE RUNNING EVENTS
Olteanu Iulia1*
1
Ceahlăul Sports Club of Piatra Neamţ, Romania
Keywords: sociological approach, selection process, middle-distance running, long-

distance, track and field
Abstract
Starting from the premises identified after, the study of the specialized literature, the
aim of this research was to determine, based on the specialists' opinions, the
components of a selection and orientation model for the athletes preparing for middle-
distance and long-distance running events, aiming for top performances.This
sociological research consisted in a 15-item questionnaire inquiry that allowed us to
know the reality of selection in track and field in general, and in middle-distance and
long-distance running events in particular, in schools, departmental sports clubs, and
various specialized educational institutions. The sociological study involved an inquiry
of 150 coaches and other staff members from the specialized institutions in the country.
Following the sociological study, one can see that the track and field selection process
constitutes an important preoccupation among the specialists.
1. Introduction
One of the factors determining the value of athletic performances is the
selection and training process of children and juniors. Considered to be the
"birth act of top performance", this process is an evolving one, during which the
investigations are conducted over the course of the training, formation and
development of the athletes, but also repeatedly, based on the rigorous control of
the athletes' motor skills and motivations (Malina, 1996).
The selection process needs organizational forms adequate to a sustained
work output, being at the same time a process of prognosis, in its advanced
stages allowing the prediction of top performance possibilities or other
phenomena. (Nadori, 1995).
According to Drăgan (1994), "selection is a process of early spotting of
the innate abilities of children and juniors with the help of a complex system of
criteria (medical, biological, psycho-sociological and motor), for the practice
* E-mail: neguraiuliaolteanuro@yahoo.com
111
Olteanu Iulia / Gymnasium
and ulterior specialization in a sportive event", to which talent plays an

important role.
Considered to be an aptitude that is vastly superior to the average ones,
according to Nelkin and Lindee, as cited in Nerlich, (2013), talent presupposes a
good genetic foundation that must be spotted and subjected to a systematic and
continuous work, orientated toward a well-defined goal that will generate top
performances.
During the selection actions, the challenges and the assessment of the
performances must be correlated with the morpho-functional, performance, and
psycho-social markers.
This paper arrives in a context when in Romania there are several
selection criteria and action directions, which, however, do not fully solve the
much more complex phenomenon of directing young athletes toward the middle
distance and long distance running events, thus it considers that it would be
beneficial to identify a selection model, with markers that would favor the
objectification of this process.
This author's desire to share her experience as an athlete specialized in this
event and as a coach determined her to direct her research activity toward
identifying the essential components of a selection model for the middle
distance and long distance running events.
This theme can be current through its contributions in regards to the
capitalization of certain aptitudes of children who love this sport and directing
them toward the endurance events, supporting the young trainers, in the spirit of
carrying out the traditions and fame of the Romanian athletics school.
In conducting the sociological research, discussions have been had with
many professional sports specialists, a large number of related specialists
being also consulted, such as: method specialists, teachers, coaches,
physiologists, sociologists, pedagogues psychologists, physicians and health
specialists, computer specialists, managers, statistics specialists, etc.
The aim of the sociological research was to know the reality regarding
selection in athletics in general and for the middle distance and long
distance running events in particular, in the school and departmental sports
clubs, or sports education institutions.
In this sense, an inquiry through a questionnaire was conducted in 2013,
which ensured enough information and opinions of the segment of specialists
regarding the athletes' motor skills, aptitudes, psycho-social skills, and other
aspects in regards to the training and selection of athletes for the middle
distance and long distance running events.
The creation of the questionnaire took into account the methodological
recommendations of several specialists of the field. (Nicu, 1971; Epuran, 2005;
Dragnea & Bota, 1999).
112
For reaching this aim, the goals of the sociological intervention have
envisaged:
- the analysis and the generalization of the data in the professional
literature through the prism of conducted the sociological research;
- the creation of the questionnaire and the identification of the inquired
specialists;
- the identification and verification of opinions regarding the selection
process through the prism of the questionnaire that was applied to the athletics
specialists;
In this sense, a sociological questionnaire was elaborated, comprising 15
closed questions and multiple choice answers, to ease its completion. The
organized inquiry envisaged a number of 161 specialists of 66 sports
institutions, in 43 cities nation-wide, out of which a number of 150 have
completed the questionnaire and constituted the target group of the sociological
research.
Hypothesis: Presumably, the athletics specialists' opinion will contribute
to the identification of aspects in regards to the selection of athletes with
experience in basic track and field training and orientating them toward the
middle distance and long distance running events, in order to construct a
model.
In regards to the first items, 54.66% of the specialists are convinced that a
scientific selection is the best one, 81 respondents think that in order to obtain
better results, a distance runner can be selected at an age over 12, 90 interviewed
people believe that training must be conducted in a group, while 21 people
prefer the individualized training, and 39 support both types (Fig. 1).
Half of the interviewees (75 teachers) agree about the major influence of
aptitudes, 54 chose the importance of the athlete's talent, and 21 believe both are
important (Fig. 2).
14%
26%
14%
60% 36% 50%
group individualized both aptitudes talent both
Figure 1. Results dynamics for item 3 Figure 2. Results dynamics for item 4
113
In regards to the constitutional biotype markers that can influence the

athletes' selection for middle distance and long distance running events, 66 of
the specialists consider the proportionality of the segments to be more
important, 54 prioritize height, and only 20% think that weight is the reference
marker (Fig. 3).
In regards to the most important marker to assess for the endurance events
selection, 63 people think that the best one is the varied tempo running, 60
specialists, the duration running, and 27 of them chose the uniform tempo
running (Fig. 4).
20%
44%
42%
40%
36%
18%
w eight height proport. segm . A. de durata A. tem po unif. A. tem po
In regards to the next items, most specialists (69) think VO2 max is the
most influenced marker in the endurance events, 49 - the blood pressure, and
28% of them consider both of them. In regards to the 2 effort markers ratio,
intensity and volume, for these endurance athletic events, 56% chose the directly
proportional ratio, while 44%, the inversely proportional ratio.
Also, most respondents (81) recognized endurance as a determinant
marker in regards to motor skills, 12 of them chose general endurance, and 38%,
specific endurance.
In regards to the technical training for the middle distance and long
distance running events, 60 specialists think that learning the pace technique is
more important, 34 chose the tempo, and 6 think that arm coordination is more
important.
In regards to the mobility of middle distance and long distance runners,
most specialists think that making leg muscles more flexible is more necessary
and appreciate the role of increasing the range of paces, while referring to the
segment strength markers, 86% think they are important in the selection of
athletes for endurance events.
114
24%
20%
40%
14%
62%
36% 4%
tenacity vol. qual. creat. th. functional som atic
attitudinal m otor
In regards to the psychological training of the athletes for the endurance

events, 90 of the inquired specialists think that tenacity supports the athletes'
training, 81 respondents mention the importance of volitional qualities, and 36%
vote for the role of creative thinking (Fig. 5).
Also, the great majority of the specialists (70%) think that the competition
system has great importance for supporting the top performance training of the
athletes.
To the last question, most specialists (62%) answered that in the selection
process, the physiological component is primary, 20% of them think that motor
skills are more important, and 14% of them said that attitude is more important,
the somatic profile (Fig. 6).
4. Conclusions
After analyzing the answers to the applied questionnaire, one can see that
the selection process holds the attention of every specialist in the country, this
giving the opportunity for the human resources subjected to training to influence
the performance results as expected.
In the case in which professional sports specialists want to create
programs and offer all athletes the best methods for improving their physical
abilities, to increase their performance level, they need to use rigorous
approaches and scientific methods.
In track and field too, top athletic performance is conditioned by 4
important factors, called by M. Epuran (2005) "the top 4 factors of
performance": Aptitudes, Attitudes, Training, and Ambiance.
In most declarations made by coaches and other specialists appear very
often as reasons for winning the race the following aspects regarding physical
training: reaction speed, running speed in the first part of the race and at the end,
endurance, strength/speed, lower limb strength and agility, coordination. Thus,
one can say that physical training is most times decisive for victory, when the
athletes are close in value, from a technical-tactical viewpoint.
115
After analyzing the answers of the investigated specialists, it can be said

that great athletic successes are the result of a good training and not only
inherited qualities.
It can be said also that in order for the athletes to succeed using their
abilities and talent to the maximum in the middle distance and long distance
running events, they must constantly train their mental component just as hard
as their other abilities.
The profile of the elite athletes is determined when they have intellectual
and moral qualities formed on top of their innate ones, strategic training (how
and when to act during certain situations), which together they fuse in a way that
allow the athletes to respond quickly and efficiently to the demands of an
important competition.
At the end of the sociological investigation, it can be concluded that the
selection process in athletics constitutes an important preoccupation for
specialists, which can direct subjects who manifest skills and specialize them for
various athletic events.
The elaboration of a selection model turns out to be an instrument with
real functions of diagnosis and prognosis of the athletes' abilities for a fast
progress toward top performance, which confirms this paper's hypothesis.
References
1. DRAGNEA, A., BOTA A. (1999). Teoria activităţilor motrice, Edit.
Didactică RA Bucharest;
2. DRĂGAN, I. (1994). Medicina Sportivă Aplicată, Edit. EDITIS,
Bucharest;
3. EPURAN, M. (2005). Metodologia cercetării activităţilor corporale –
Exerciţii fizice, sport, fitness, Ediţia a 2 a, Bucharest: Ed. FEST, Romania;
4. MALINA, R. M. (1996). Talent identification and selection in sport,
Medicine and Science in Sports, 10, p 218-222;
5. NADORI, L. (1995). Talentul și selecția acestuia, în SCJ nr. 99 Bucharest:
C.C.P.S;
6. NERLICH, B. (2013). The DNA Mystique: The Gene as a Cultural Icon,
1995 Review of Nelkin, D., Lindee, M.S.;
7. NICU, A. (1999). Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Edit.
Fundaţiei "România de Mâine" Bucharest, p. 5.
116
ABORDARE SOCIOLOGICĂ ÎN PROCESUL DE SELECŢIE IN

PROBELE DE SEMIFOND ŞI FOND DIN ATLETISM
Olteanu Iulia1
1
Clubul Sportiv Ceahlăul Piatra Neamţ, Romania
Cuvinte cheie: abordare sociologică, proces de selecţie, probe semifond, fond,

atletism.
Rezumat
Pornind de la premisele identificate în urma documentării bibliografice, scopul cercetării de
faţă a urmărit posibilitatea de a determina pe baza opiniilor specialiştilor din domeniu,
componentele unui model de selecţie şi orientare a atleţilor cu o pregătire de bază spre
probele de fond, semifond în contextul obţinerii marilor performanţe. Pentru această
cercetare sociologică am organizat o anchetă prin chestionar structurat din 15 itemi, care ne-
a oferit posibilitatea cunoaşterii realităţii asupra selecţiei în atletism în general şi pentru
probele de fond, semifond în special, la cluburilor sportive şcolare, departamentale, instituţii
de învăţământ de profil. În cadrul demersurilor privind desfăşurarea cercetării de faţă,
abordarea sociologică propusă a implicat întreprinderea unei anchete la nivelul a 150 de
antrenori şi alte cadre de la nivelul stafurilor secţiilor de specialitate din ţară. În urma
intervenţiei sociologice şi a anchetei întreprinse, se constată că procesul de selecţie în
atletism constituie o preocupare importantă la nivelul specialiştilor.
1. Introducere
Unul din factorii care determină valoarea performanţelor sportive îl
constituie procesul de selecţie şi de pregătire a copiilor şi juniorilor. Considerat
“actul de naştere al performanţei” acest proces este unul evolutiv, în care
investigaţiile se desfăşoară din mers pe parcursul pregătirii, formării şi
dezvoltării sportivului dar şi repetat, bazat pe controlul riguros al motricităţii şi
motivaţiei sportivului (Malina, 1996).
Procesul de selecţie necesită forme organizatorice adecvate unei munci
susţinute, el fiind un proces de prognoză totodată, în faze avansate permiţând
prevederea posibilităţilor de performanţă sau a unor fenomene. (Nadori, 1995).
După I. Drăgan, (1994), „selecţia este un proces de depistare timpurie a
disponibilităţilor înnăscute a copilului, juniorului cu ajutorul unui sistem
complex de criterii (medicale, biologice, psiho-sociologice şi motrice), pentru
practicarea şi specializarea ulterioară într-o disciplină sau probă sportivă” la care
un rol important îl are şi talentul.
Considerat o aptitudine net superioară celor medii, după Nelkin și Lindee,
citați de Nerlich, (2013) talentul presupune un fond genetic depistat şi supus
unui proces de pregătire, susţinut de o muncă sistematică şi perseverentă,
orientată spre un scop bine definit, care va genera performanţe înalte. În cadrul
acţiunilor de selecţie, ansamblul probelor şi aprecierile performanţelor la
117
un moment dat trebuie corelate cu indicatorii morfo-funcţionali, performanţiali

şi psiho-sociali.
Lucrarea de faţă vine în contextul existenţei în România a unor criterii de
selecţie şi a direcţiilor de acţiune dar care nu rezolvă pe deplin fenomenul mult
mai complex al dirijării şi orientării spre probele de fond şi semifond,
considerând că s- ar impune identificarea unui model de selecţie, cu indicatori
care să favorizeze obiectivarea acestui proces.
Dorinţa de a – mi împărtăşi experienţa practică acumulată ca sportivă în
această probă şi cea dobândită ca antrenor în domeniu, m-au determinat să - mi
orientez activitatea de cercetare spre a identifica componentele esenţiale ale unui
model de selecţie pentru proba de fond, semifond.
Tema poate fi de actualitate prin contribuţiile privind valorificarea unor
disponibilităţi ale copiilor care îndrăgesc acest sport şi dirijarea lor spre probele
de rezistenţă, venind în sprijinul celor mai tineri formatori în domeniu, în
spiritul continuării tradiţiilor şi faimei şcolii româneşti de atletism.
2. Material and metode
În scopul desfăşurării cercetării sociologice propuse am purtat discuții
şi am consultat mai mulţi specialişti ai domeniului sportului de performanță
cât şi din arealul acestuia precum: metodişti, profesori, antrenori, fiziologi,
sociologi, pedagogi, psihologi, cadre medicale şi specialişti ai domeniului
sănătăţii, informaticieni, manageri, statisticieni, informaticieni, etc.
Scopul cercetării sociologice a urmărit posibilitatea cunoaşterii realităţii
asupra selecţiei în atletism în general şi pentru probele de fond, semifond
în special, la cluburilor sportive şcolare, departamentale, instituţii de
învăţământ de profil.
În acest sens am organizat o anchetă prin chestionar în perioada anului
2013 ce ne-a asigurat obţinerea de informaţii şi opinii ale segmentului de
specialiști vizat cu privire la disponibilităţile aptitudinale, atitudinale şi psiho
– sociale ale atleţilor și alte aspecte privind pregătirea și selecţia atleților în
probele de fond, semifond.
În alcătuirea chestionarului s-au ţinut cont de recomandările
metodologice ale unor specialişti din domeniul cercetat. (Nicu, 1971; Epuran,
2005; Dragnea & Bota, 1999).
În vederea realizării scopului propus, obiectivele intervenţiei sociologice
au vizat:
- analiza şi generalizarea datelor din literatura de specialitate prin
prisma cercetării sociologice şi a anchetei întreprinse;
- elaborarea chestionarului și identificarea specialiştilor anchetaţi;
- Identificarea şi verificarea opiniilor privind procesul de selecție prin
prisma chestionarului aplicat la nivelul specialiştilor din atletism;
118
În acest sens a fost elaborat şi aplicat un chestionar sociologic ce a

cuprins 15 întrebări închise şi răspunsuri prefigurate pentru a uşura
completarea lui. Ancheta organizată a vizat un număr de 161 de specialiști din
66 de instituţii de profil din 43 localităţi de la nivel naţional, din care un număr
de 150 au completat chestionarul transmis și au constituit grupul țintă al
cercetării sociologice.
Ipoteză: Se presupune că opinia specialiştilor din atletism va contribui
nemijlocit la identificarea aspectelor privind selecţia sportivilor cu o experienţă
acumulată în pregătirea de bază din atletism şi orientarea lor spre probele de
fond, semifond în vederea construirii unui model.
3. Resultate și discuții
La primii itemi, 54,66% dintre specialişti, sunt convinşi că o selecţie
ştiinţifică este cea mai indicată, 81 de respondenți consideră că pentru a obţine
rezultate cât mai bune, un fondist poate fi selecţionat la o vârstă de peste 12 ani,
iar 90 dintre persoanele intervievate cred că antrenamentul trebuie desfăşurat în
colectiv, în timp ce 21 persoane îl preferă pe cel individualizat, iar 39 le susțin
pe ambele. (fig. 1) Jumătate dintre cei anchetaţi, (75 cadre), sunt de acord cu
influenţa majoră a aptitudinilor, 54 dintre specialiști optează pentru importanța
talentului sportivului, iar 21 persoane le consideră deopotrivă ca influență. (fig.
2)
14%
26%
14%
60% 36% 50%
colectiv individualizat am bele aptitudini talent am bele
Figura 1. Dinamica rezultatelor de la Figura 2. Dinamica rezultatelor de la

itemul 3 itemul 4
Referitor la parametrii biotipului constituțional ce pot influența selecția

pentru atleți în probele de fond, semifond, 66 dintre specialişti consideră mai
importantă proporţionalitatea segmentelor, 54 dau prioritate înălţimii şi numai
20% consideră că greutatea este parametrul de referinţă. (fig. 3)
Cu privire la cel mai important parametru de evaluat pentru selecția în
probele de anduranță, 63 de persoane consideră cel mai indicat alergarea în
tempo variat, 60 specialiști alergarea de durată, iar 27 dintre cei intervievaţi
optează pentru cea în tempo uniform. (fig. 4)
119
20% 42%
44%
40%
36%
18%
greutatea inaltim ea proport. segm . A. de durata A. tempo unif. A. tempo variat
Figura 3. Dinamica rezultatelor de la Figura 4. Dinamica rezultatelor de la

itemul 5 itemul 6
La următorii itemi, cei mai mulți dintre specialiștii (69) consideră VO2
max. parametrul cel mai influenţat în probele de anduranță, 49 tensiunea
arterială, iar în procent de 28% le apreciază pe ambele.
Privind raportul celor 2 parametri ai efortului, intensitate și volum în
aceste probe atletice de rezistență, 56% optează pentru raportul direct
proporţional iar 44% pentru cel invers proporţional.
De asemenea majoritatea respondenților (81) au recunoscut anduranţa ca
indicator determinant în ceea ce privește aptitudinile motrice, 12 dintre ei au
optat pentru rezistenţa generală şi 38% pentru importanța rezistenţei specifice.
Referitor la pregătirea tehnică în probele de fond, semifond, 60 dintre
specialiști consideră mai importantă învăţarea tehnicii paşilor, 34 dintre ei
optează pentru tempoul acestora, iar 6 consideră importanța coordonării braţelor.
Privind importanța mobilității la alergătorii de fond, semifond, cei mai
mulți dintre specialiști menționează necesară elasticizarea musculaturii
picioarelor și apreciază rolul creșterii amplitudinii paşilor, iar referitor la
indicatorii de forță segmentară, 86% o consideră ca indicator important în
selecția atleților pentru probele de anduranță.
24%
20%
40%
14%
62%
36% 4%
tenacitate calit. volitive
gand. creatoare functional som atic
atitudinal m otric
Figure 5. Dinamica rezultatelor de la itemul Figura 6. Dinamica rezultatelor de la

13 itemul 15
120
În ceea ce privește pregătirea psihologică a atleţilor în probele de

rezistenţă, 90 dintre specialiștii anchetați consideră că tenacitatea susţine
pregătirea atletului, 81 respondenți menţionează importanța calităţilor volitive,
iar în procent de 36% votează pentru rolul gândirii creatoare. (fig. 5)
De asemenea marea majoritate a specialiștilor (70%) consideră că sistemul
competiţional prezintă mare importanță pentru susţinerea pregătirii
performanțiale a atleţilor.
La ultima întrebare, cei mai mulți dintre specialişti (62%) consideră că în
procesul de selecţie primează componenta fiziologică, 20% dintre ei acordă
întâietate factorului motric și în procente mai mici (14%) se recunoaște
importanţa componentei atitudinale, respectiv a profilului somatic. (fig. 6)
4. Concluzii
Apreciind răspunsurile chestionarului aplicat, se constată că procesul de
selecţie în secţiile de atletism din țară, stă în atenţia tuturor specialiştilor, pentru
a da posibilitatea ca resursa umană supusă pregătirii să influenţeze rezultatele
performanţiale pe măsura aşteptărilor.
În cazul în care specialiştii din domeniul sportului de performanţă vor să
creeze programe şi să ofere tuturor sportivilor cele mai bune metode de
îmbunătăţire a capacităţii fizice în vederea creşterii nivelului performanţelor este
nevoie să se bazeze pe abordări şi metode ştiinţifice riguroase.
Şi în atletism, performanţa sportivă, este condiţionată de 4 factori
importanţi, denumiţi sugestiv de M. Epuran, (2005) „cei 4 A ai performanţei” şi
anume: Aptitudinile, Atitudinile, Antrenamentul şi Ambianţa.
În majoritatea declaraţiilor pe care le-au făcut antrenorii şi alţi specialişti,
apar foarte des ca motive în câştigarea cursei, următoarele aspecte privind
pregătirea fizică: viteza de reacţie, viteză de deplasare în prima parte şi la finiş,
anduranţa, forţă / viteză, forţă la trenul inferior şi agilitatea, coordonare.
Astfel putem aprecia că pregătirea fizică este de multe ori decisivă pentru
obţinerea victoriilor, atunci când atleţii sunt de valori apropiate din punct de
vedere tehnico-tactic.
Analizând răspunsurile specialiştii investigaţi se apreciază că reacţiile
superioare de anticipare a marilor succese sportive sunt rezultatele unei bune
pregătiri şi nu numai a calităţilor moştenite.
Considerăm de asemenea că pentru a reuşi în probele de fond, semifond să
se folosească la maxim abilităţile şi talentul, sportivii trebuie să îşi antreneze
constant componenta psihică, la fel ca şi ceilalţi factori ai antrenamentului.
Profilul sportivului de elită este determinat atunci când este posesorul unor
calităţi intelectuale şi morale formate pe fondul celor moştenite, a unor
cunoştinţe strategice (cum şi când să acţioneze în numeroasele situaţii) care
împreună fuzionează într-un mod care îi permite sportivului să răspundă repede
şi eficient solicitărilor unui concurs de miză.
121
În urma intervenţiei sociologice şi a anchetei întreprinse, putem conchide

că procesul de selecţie în atletism constituie o preocupare importantă la nivelul
specialiştilor potrivit căruia are loc orientarea elementelor ce manifestă
aptitudini şi specializa pentru diferite probe atletice.
Elaborarea unui model de selecţie se apreciază a fi un instrument cu reale
funcţii de diagnoză şi totodată de prognoză a disponibilităţilor atleţilor pentru o
evoluţie rapidă spre înalta performanţă, ceea ce confirmă ipoteza lucrării.
122
GYMNASIUM
OPTIMIZATION OF PHYSICAL, TECHNICAL-TACTICAL AND

PSYCHOMOTOR ABILITIES OF JUDO PLAYERS
Manolachi Veaceslav1*
1
State University of Physical Education and Sport, Chișinău, Republic of Moldova
Keywords: pedagogical research; experimental groups; judo player; motor activity;

training process.
Abstract
The paper presents information regarding the study of the dynamic development of
physical, technical, tactical and psychomotor abilities of judo players in the context of
timely and effective correcting of the training process during a pedagogical study,
which took place within four years. The prior pedagogical observations (during two
years) revealed the formation of a trend with a positive impact, due to the timely
correction of the educational process and training, on the visible and effective
improvement of the majority of indicators, which characterize the physical, technical,
tactical and psychomotor abilities of judo players. The aggregate indices (final) of the
pedagogical experiment confirmed a real stability and a progress of the studied abilities,
in the context of timely correction of adverse consequences of the training process.
1. Introduction
The system of multiannual sport management of judo players, based on
real motric capacities of the athletes, as well as the introduction of appropriate
corrections in the training process plans represent, a way of rationally
organizing and efficient development of training elements and aspects, which
contribute to the proposed sports results (Матвеев, 1991; Платонов, 1986;
Платонов, 2004).
According to the opinions of the authors from the field (Верхошанский,
1985; Запорожанов & Платонов, 1987; Шинкарук, 2011), the study of force
and force-velocity capacities, as the foundation of development, including the
specific physical qualities for multiannual trainig of athletes, represents is an
actual objective.
Hypothesis of the research. It was proposed the optimization and the
elaboration of a particular leading method in multiannual sports training of
* E-mail: anticamerausefs@mail.ru, tel.+373022494182
123
Manolachi Veaceslav / Gymnasium
performance judo players, in real condition and actuating abilities, introducing

relative adjustments and timely in the training and didactics plan, that
considerably allows the increase of success achievement of the management of
pedagogical conceptions and therefore to get a optimum efficiency in sports
training process of judo players.
Methods of study organization. The pedagogical study, lasting four years,
was held using the following methods: literature review, pedagogical
observation; pedagogical experiment; test of motric capacity; mathematical and
statistical methods of results processing. Two experimental groups of judo
players, in number of 40 subjects, attended the pedagogical research. The first
group consisted of judo player of I category and candidates for master of sports
(CMS), and the second group - the master of sports (MS). In turn, the first group
(category I and CMS) (n=20) and Group II (MS) (n=20) were divided into the
experimental and control group.
For the determination of physical, technical-tactical and psycho-motor
capacity of the sample with the subjects involved in the research we have
applied the following evaluation tests: Cooper test, Harvard test, running 30 m,
the string longitudinal with right, the string longitudinal with left, activism,
effectiveness, combinative capacity, results, complexity, the reaction to moving
object, complex reaction.
The testing and analysis of control indices of physical, technical-tactical
and psychomotor capacities was performed once a year, within four years of
observation. In the control groups, the training process was held traditionally,
without introducing appropriate corrections in the plans; in the experimental
groups these corrections were applied timely and effectively. In order to
simplify the evaluation of statistical material regarding the results of the
pedagogical research,it hasn’t carried out a comparative analysis of early
indicators of physical, technical, tactical and psychomotor abilities of the judo
players from the experimental groups, because they are statistically insignificant
(P> 0.05). This confirms the relative statistical uniformity at the level of
physical, technical, tactical and psychomotor capabilities of athletes from the
experimental groups.
Pedagogical research results are presented in Tables 1 and 2. At the same
time, it was useful to find out the development level of the physical, technical,
tactical and psychomotor capacities performaned by judo players within four
years of the pedagogical research.
Therefore, in the Table 1, are presented the results of physical, technical,
tactical and psychomotor capacities testing after two years from the experiment.
As Table 1 shows, judo players from the experimental group, manifest a
superiority even in the early years of the pedagogical experiment.
124
Table 1. The test results of judo players from the experimental group based on
physical, technical, tactical, psychomotor capabilities carried out within two years of
the pedagogical research
Nr. Tests Qualification Experimental Control t P

level group group
X±m (n=20) X±m (n=20)
I General physical training
1 Cooper test c. I şi CMS 1200,00±44,00 1085,00±42,00 6,28 < 0,001
(m) MS 1263,00±42,00 1174,00±48,00 2,59 < 0,05
2 Harvard test c. I şi CMS 79,42±2,60 72,58±3,40 4,36 < 0,001
(conv. unit.) MS 87,60±3,20 80,20±4,20 4,43 < 0,001
3 Running 30 m c. I şi CMS 4,40±0,10 5,80±0,22 3,94 < 0,01
(sec) MS 4,30±0,09 5,63±0,12 5,50 < 0,001
4 The string c. I şi CMS 14,70±0,20 10,50±0,80 3,60 < 0,05
longitudinal MS
with right 10,92±0,23 8,31±0,20 1,77 > 0,05
(cm)
5 The string c. I şi CMS 17,00±0,30 16,40±1,10 0,82 > 0,05
longitudinal MS
11,76±0,28 10,93±0,17 1,22 > 0,05
with left (cm)
II Technical and tactical preparation
1 Activism c. I şi CMS 4,10±0,08 3,04±0,06 4,44 < 0,001
(points) MS 4,68±0,06 3,30±0,05 5,06 < 0,001
2 Effectiveness c. I şi CMS 53,40±5,20 44,30±4,31 3,35 < 0,01
(points) MS 65,20±4,60 59,90±4,78 1,87 > 0,05
3 Combinative c. I şi CMS 7,80±0,11 6,50±0,09 2,36 < 0,05
capacity MS
7,90±0,80 7,00±1,00 1,29 > 0,05
(points)
4 Results c. I şi CMS 5,20±0,08 3,80±0,07 5,44 < 0,001
(points) MS 5,20±0,11 4,30±0,10 2,70 < 0,05
5 Complexity c. I şi CMS 5,30±0,09 2,93±0,05 4,78 < 0,001
(points) MS 5,10±0,08 3,80±0,06 4,55 < 0,001
III Psychomotor preparing
1 The reaction c. I şi CMS 189,00±4,20 198,00±3,80 0,32 > 0,05
to moving MS
181,00±4,00 185,00±4,30 0,18 > 0,05
object (m/s)
2 Complex c. I şi CMS 1121,00±62,00 1273,00±34,00 5,11 < 0,001
reaction (m/s) MS 1186,00±60,00 1281,00±61,00 3,69 < 0,01
Thus, comparing the test results of judo players from the experimental
group (MS) with those from the control group (category I and CMS) during two
years, it was found that the indices of general physical training, in both groups,
were improved, but the results of athletes from the experimental group
precedence over those from the control group (P <0.05 to 0.001). However, a
marked superiority was manifested during the Cooper test (115 m, P <0.001 in
125
the group category and CMS; 89 m, P <0.05 in group MS), during the Harvard
test (6.84 conv . units., P <0.001 in group I and CMS category, with 7.40 conv.
unit., P <0.001 in group MS) , during the test of running the 30 m (1.40 sec, P
<0.001 in the group of I category and CMS; 1.33 sec, P <0.001 in group MS),
the longitudinal string right (4.2 cm, P <0.05 in group I and CMS category). An
exception was registered for the test of string longitudinal with the right for the
experimental group (MS), bearing an insignificant trade (P> 0.05) of the results.
A similar situation is observed for the string longitudinal with the left, which has
also an insignificant character (P> 0.05) for both experimental groups – I
category, CMS and MS. This is due to insufficient activities on improving the
passive suppleness of the hip joint and extension of pelvis muscles in the
experimental groups (category I, CMS and MS).
Analyzing the obtained indices from the technical and tactical preparation,
it was established that most have a significant development (P <0.05 to 0.001),
predominantly in the experimental groups. However, an essential superiority
was registered for the test of activism (by 1.10 points, P <0.001 in Group I and
CMS category, with 1.52 points, P <0.001 in group MS), for test of the efficacy
(with 9.60 points , P <0.01 in group I and category CMS), for the test of
combinatorial ability (1.40 points, p <0.05 in group I and CMS category), results
(1.62 points, P <0,001 in category I and CMS group, with 1.04 points, P <0.01
in group MS), complexity (with 2.62 points, P <0.001 in Group I and CMS
category, with 1.42 points, P <0.001 in group MS).
At the same time, according to the Table 1, an exception was registered
for the results of the effectiveness test in the experimental groups (MS), which
are not significant (P> 0.05) in the obtained dynamic of results. A similar
situation is observed for the indices of combination ability, which in the
experimental groups (MS) has an insignificant nature (P> 0.05). In our opinion,
such a situation appeared due the underestimation of patterns of combinatorial
algorithms of attack and defense actions which, in turn, influence positively the
technical efficiency of enforcement procedures.
Analyzing the results of psychomotor state of judo players, it must be
noted that positive and significant changes were found only at the „complex
reaction” test (144 m / s, P <0.001 in the group of category I and CMS; 90 m /
s, P <0, 01 in group MS). The exception is represented by the results from the
test ”reaction to the moving object”, which are insignificant in both
experimental groups (P> 0.05). This is explained by the application of a more
complex tactical thinking of judo players.
Therefore, after the first two years of the pedagogical research, was
registered a significant advantage for athletes from the experimental group
compared to those of the control group,taking into consideration all parameters
of physical, technical, tactical training.
Table 2 presents the results of testing of general physical capacities of
athletes from the experimental groups at the end of the pedagogical research.
The analysis of the data from the Table 2 demonstrates the superiority of judo
126
players from the experimental group compared to those from the control group.
Table 2. The test results of judo players from the experimental group based on
physical, technical, tactical, psychomotor capabilities in the final stage of the
experiment
Nr. Tests Qualification Experimental Control t P

level group group
X±m (n=20) X±m (n=20)
I General physical training
1 Cooper test c. I şi CMS 1264,00±48,00 1142,00±46,00 6,09 < 0,001
(m) MS 1330,00±56,00 1236,00±62,00 2,63 < 0,05
2 Harvard test c. I şi CMS 83,60±4,80 76,40±3,60 3,98 < 0,01
(conv. unit.) MS 92,20±5,60 84,40±4,40 3,63 < 0,01
3 Running 30 c. I şi CMS 5,12±0,09 6,52±0,11 4,44 < 0,001
m (sec) MS 4,70±0,08 5,96±0,10 5,25 < 0,001
4 The string c. I şi CMS 13,20±0,18 9,80±0,36 2,48 < 0,05
longitudinal MS
with right 10,40±0,16 10,00±0,45 0,33 > 0,05
(cm)
5 The string c. I şi CMS 15,20±0,24 16,60±0,54 0,89 > 0,05
longitudinal MS
11,20±0,17 10,50±0,42 0,93 > 0,05
with left (cm)
II Technical and tactical preparation
1 Activism c. I şi CMS 4,40±0,08 3,20±0,05 5,12 < 0,001
(points) MS 5,30±0,10 3,68±0,07 4,88 < 0,001
2 Effectiveness c. I şi CMS 66,20±4,40 46,60±3,88 3,17 < 0,001
(points) MS 72,40±5,40 66,60±7,40 1,97 > 0,05
3 Combinative c. I şi CMS 8,40±0,09 6,80±0,14 2,33 < 0,05
capacity MS
8,80±0,08 7,80±0,13 1,67 > 0,05
(points)
4 Results c. I şi CMS 5,88±0,08 4,20±0,10 5,00 < 0,001
(points) MS 5,80±0,06 4,16±0,06 3,59 < 0,001
5 Complexity c. I şi CMS 5,88±0,09 3,46±0,07 5,09 < 0,001
(points) MS 5,74±0,08 3,22±0,09 6,13 < 0,001
III Psychomotor preparing
1 The reaction c. I şi CMS 180,00±4,60 189,00±4,40 1,46 > 0,05
to moving MS
172,00±4,25 176,00±4,98 0,19 > 0,05
object (m/s)
2 Complex c. I şi CMS 1068,00±66,00 1312,00±68,00 5,28 < 0,001
reaction (m/s) MS 1155,00±64,00 1260,00±70,00 3,35 < 0,01
127
Thus, comparing the testing data from the experimental group (MS) with
those from the control group (category I and CMS) during the period of four
years, it was found that the tested indices were substantially improved; the
results in the experimental group significantly surpass those of the control group
(P <0.05 to 0.001). A superiority of results was registered for Cooper test (122
m, P <0.001 in the group category and CMS; 94 m, P <0.05 in group MS), for
Harvard test (with 7.20 conv., unit. P <0.01 in group I and CMS category, with
7.80 conv. unit., P <0.01 in group MS), for running of 30 m (1.40 sec, P <0.001
in group I and category CMS, 1.26 sec, P <0.001 in group MS), tfor he right
longitudinal string (with 3.40 cm, P <0.05 in group I and CMS category). An
exception is represented by the comparative characteristic of the test
„longitudinal sting with the left” in the experimental groups (MS), bearing an
insignificant character (P> 0.05) of the results dynamics.
A similar situation can be observed while analysing the results achieved
during the test „string longitudinal with left”, which also carries an insignificant
character (P> 0.05) for both experimental groups (category I, CMS and MS).
This is due to insufficient work on improving the passive suppleness of the hip
joint and extension of pelvis muscles in both experimental groups (category I,
CMS and MS). The analysis of obtained results from the technical and tactical
preparing show that most development indices were significant (P <.05 to .001),
prevailed still in the experimental groups. However, a particular advantage was
highlighted for the test „activism” (by 1.20 points, P <0.001 in Group I and
CMS category, with 1.62 points, P <0.001 in group MS),for test „efficiency”
(with 19.60 points , P <0.001 in the group category I and CMS), test
„combinatory ability” (1.60 points, p <0.05 in group I and CMS category), test
„results” (1.68 points, p <0.001 in CMS group and category, with 1.62 points, P
<0.001 in group MS), test „complexity” (with 2.42 points, P <0.001 in Group I
and CMS category, with 2.52 points, P <0.001 in MS group).
However, analysis of data from Table 2 shows that there are exceptions
generated from the test „the effectiveness” in the experimental groups (MS),
bearing, however, an insignificant character (P> 0.05) in the dynamic of results.
A similar situation is observed and for the test „combinatory capacity” , which
recorded a significant character of the development (P> 0.05) in the
experimental groups (MS). Analyzing the results of psychomotor state of judo
players it was found that positive changes were registered just for test „complex
reaction” (244 m / s, P <0.001 in the group category Iand CMS, 105 m / s, P <0,
01 in group MS). The exception is registered only for the test „reaction to
moving object”, which are insignificant in both groups (P> 0.05). This is
explained (probably) by the development of tactical thinking of judo players.
The research results prove an essential superiority of indices development
of physical, technical, tactical and psychomotor abilities of judo players from
the experimental groups (category I, CMS and MS) in comparison with athletes
from the control group, fact that proves the timely and efficient correction in the
process of training.
128
4. Conclusions
1. Therefore, after the first two years of the pedagogical research, a
considerable progress of capabilities has emerged for judo players from the
experimental groups compared to athletes from the control groups regarding the
tested parameters of physical, technical, tactical, psychomotor training in the
context of timely and effective corrections in the training process.
2. The final stage of the pedagogical research shows an increased
superiority of judo players from the experimental groups (category I, CMS and
MS), considering the indexes of physical, technical, tactical,psychomotor
improvement compared to athletes from the control groups, as a result of timely
and effective correction of a education and training process, fact that confims
the hypothesis formulated by us.
On the basis of the results achieved and formulated conclusions in the
research, we reccomend that the correction procedures should be included in the
volume of specific efforts for settling the psychophysical state and excluding
overstrain of the female body, thus optimizing and increasing the effectiveness
of the training.
References
1. ВЕРХОШАНСКИЙ, Ю. В. (1985). Программирование и организация
тренировочного процесса, Москва: «Физкультура и Спорт»;
2. ЗАПОРОЖАНОВ, В. А., ПЛАТОНОВ, В.Н. (1987). Прогнозирование и
моделирование в спорте, Киев: «Выща школа»;
3. МАТВЕЕВ, Л. П. (1991). Теория и методика физической культуры,
Москва: «Физкультура и Спорт»;
4. ПЛАТОНОВ, В. Н. (1986). Подготовка высококвалифицированных
спортсменов, Москва. «Физкультура и спорт»;
5. ПЛАТОНОВ, В. Н. (2004). Система подготовки спортсменов в
олимпийском спорте. Общая теория и ее практические приложения,
Киев: «Олимпийская литература»;
6. ШИНКАРУК, О. А. (2011). Отбор спортсменов и ориентация их
подготовки в процессе многолетнего совершенствования (на
материале олимпийских видов спорта). Дис. доктора наук. Киев.
129
OPTIMIZAREA CAPACITĂȚILOR FIZICE, TEHNICO-TACTICE ȘI

PSIHOMOTRICE ALE JUDOCANELOR DE PERFORMANŢĂ
Manolachi Veaceslav1
1
Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport, Chişinău, Republica Moldova
Cuvinte-cheie: experiment pedagogic, judocane, activitate motrică, antrenament

sportiv.
Rezumat
Articolul prezintă informații privind dinamică dezvoltării capacităților fizice, tehnico-
tactice și psihomotrice ale judocanelor de performanță în contextul corectării în timp
util şi eficace a procesului de instruire și antrenament, pe parcursul unui studiu
pedagogic, care s-a desfășurat în decursul a patru ani. Observațiile pedagogice
prealabile (după doi ani de cercetare) au reliefat formarea unei tendințe de influenţă
pozitivă a corectării în timp util a procesului instructiv și de antrenament asupra
creşterii efective şi semnificative a majorităţii indicilor, ce caracterizează calitățile
fizice, tehnico-tactice și psihomotrice ale judocanelor de performanță. Indicii finali ai
experimentului pedagogic au confirmat o stabilitate veridică și un progres considerabil
al capacităţilor studiate, în contextul corectării în timp util a unor consecințe nefaste ale
procesului de antrenament.
1. Introducere
Sistemul de dirijare a pregătirii sportive multianuale a judocanelor de
performanță, bazat pe starea reală a capacităților motrice, prin introducerea
corectărilor corespunzătoare şi în timp util în planurile procesului de instruire și
antrenament, reprezintă un mod de organizare rațională și eficientă a dezvoltării
acelor elemente și aspecte de pregătire, care contribuie la obţinerea rezultatelor
sportive propuse (Матвеев, 1991; Платонов, 1986; Платонов, 2004).
Conform opiniilor unui șir de autori din domeniu (Верхошанский, 1985;
Запорожанов & Платонов, 1987; Шинкарук, 2011), studierea capacităţilor
motrice de forță și forţă-viteză, ca fundament al dezvoltării, inclusiv a calităţilor
fizice specifice în pregătirea sportivă multianuală a judocanelor de performanţă
reprezintă un obiectiv actual.
Ipoteza cercetării. S-a presupus că sistematizarea şi elaborarea unui sistem
specific de dirijare a pregătirii sportive multianuale a judocanelor de
performanţă în baza stării reale şi a capacităţilor motrice şi includerea
corectărilor necesare în planul de instruire şi antrenament, va permite a spori
considerabil succesul de realizare a concepţiilor de gestionare pedagogică şi a
obţine eficacitate optimă în procesul de pregătire sportivă a judocanelor.
130
Metodele de organizare a studiului. Studiul pedagogic, cu durata de patru

ani, s-a desfăşurat în baza următoarelor metode: analiza literaturii de
specialitate, observaţia pedagogică; experimentul pedagogic; testarea
capacităţilor motrice; metodele matematico-statistice de prelucrare a
rezultatelor. În cercetarea pedagogică au participat două grupe experimentale de
judocane în număr de 40 subiecţi. Prima grupă a fost formată din judocane de
categoria I și candidaţi în maeştri ai sportului (CMS) (n=20), iar cea de-a doua –
din maeştri ai sportului (MS) (n=20). La rîndul lor, prima grupă (categoria I şi
CMS) şi grupa a doua (MS) au fost divizate în – experimentală şi control.
Pentru determinarea capacităţilor fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice a
eşantionului de subiecţi cuprinşi în cercetare am aplicat următoarele probe de
evaluare: Testul Cooper, testul Harvard, alergare 30 m, sfoara longitudinală cu
dreptul, sfoara longitudinală cu stîngul, activismul, eficacitatea, capacitatea
combinativă, rezultativitatea, complexitatea, reacţia la obiect în mişcare, reacţia
complexă.
Testarea şi analiza indicilor de control ai capacităţilor fizice, tehnico-
tactice şi psihomotrice ale judocanelor de performanţă s-a realizat o dată în an,
în decursul a patru ani de observaţie. În grupele control, procesul de instruire şi
antrenament s-a desfăşurat în mod tradiţional, fără a introduce corective
oportune în planurile corespunzătoare, iar în grupele experimentale acestea au
fost aplicate în timp util şi eficace. În scopul simplificării materialului statistic
privind rezultatele cercetării pedagogice, nu s-a efectuat analiza comparată a
indicilor iniţiali ai capacităţilor fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice ale
pregătirii judocanelor din grupele experimentale, deoarece aceştia sunt statistic
nesemnificativi (P>0,05). Acest fapt confirmă uniformitatea statistică relativă a
nivelului capacităţilor fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice ale judocanelor din
grupele experimentale.
Rezultatele cercetării pedagogice sunt prezentate în Tabelele 1 și 2. În
același timp, a fost util să se cunoască nivelul de dezvoltare a capacităţilor
fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice ale judocanelor de performanţă într-un
interval de patru ani al cercetării pedagogice.
Prin urmare, în Tabelul 1 sunt expuse rezultatele testării judocanelor
grupei experimentale privind capacităţile fizice, tehnico-tactice și psihomotrice,
deja peste doi ani ai experimentului multianual.
Precum reiese din Tabelul 1, o superioritate vădită a rezultatelor
judocanelor din grupele experimentale s-a manifestat chiar din primii ani ai
experimentului pedagogic.
131
Tabelul 1. Rezultatele testării judocanelor din grupele experimentale conform

capacităţilor fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice după doi ani de cercetare
pedagogică
Grupa
Nr. Nivel de Grupa control
Teste experiment t P
crt. calificare X±m (n=20)
X±m (n=20)
I Pregătirea fizică generală
1 Testul Cooper (m) c. I şi <
1200,00±44,00 1085,00±42,00 6,28
CMS 0,001
MS 1263,00±42,00 1174,00±48,00 2,59 < 0,05
2 Testul Harvard (unit. c. I şi <
79,42±2,60 72,58±3,40 4,36
conv.) CMS 0,001
MS <
87,60±3,20 80,20±4,20 4,43
0,001
3 Alergare 30 m (sec) c. I şi
4,40±0,10 5,80±0,22 3,94 < 0,01
CMS
MS <
4,30±0,09 5,63±0,12 5,50
0,001
4 Sfoara longitudinală c. I şi
14,70±0,20 10,50±0,80 3,60 < 0,05
cu dreptul (cm) CMS
MS 10,92±0,23 8,31±0,20 1,77 > 0,05
17,00±0,30 16,40±1,10 0,82 > 0,05
cu stîngul (cm) CMS
MS 11,76±0,28 10,93±0,17 1,22 > 0,05
II Pregătirea tehnico-tactică
1 Activismul (puncte) c. I şi <
4,10±0,08 3,04±0,06 4,44
CMS 0,001
MS <
4,68±0,06 3,30±0,05 5,06
0,001
2 Eficacitatea (puncte) c. I şi
53,40±5,20 44,30±4,31 3,35 < 0,01
CMS
MS 65,20±4,60 59,90±4,78 1,87 > 0,05
3 Capacitatea c. I şi
7,80±0,11 6,50±0,09 2,36 < 0,05
combinativă (puncte) CMS
MS 7,90±0,80 7,00±1,00 1,29 > 0,05
4 Rezultativitatea c. I şi <
5,20±0,08 3,80±0,07 5,44
(puncte) CMS 0,001
MS 5,20±0,11 4,30±0,10 2,70 < 0,05
5 Complexitatea c. I şi <
5,30±0,09 2,93±0,05 4,78
(puncte) CMS 0,001
MS <
5,10±0,08 3,80±0,06 4,55
0,001
III Pregătirea psihomotrice
1 Reacţia la obiect în c. I şi
189,00±4,20 198,00±3,80 0,32 > 0,05
mişcare (m/s) CMS
MS 181,00±4,00 185,00±4,30 0,18 > 0,05
2 Reacţia complexă c. I şi <
1121,00±62,00 1273,00±34,00 5,11
(m/s) CMS 0,001
MS 1186,00±60,00 1281,00±61,00 3,69 < 0,01
132
Astfel, comparând rezultatele testării judocanelor din grupa experimentală

(MS) cu cele din grupa control (categoria I şi CMS), în decursul a doi ani, s-a
constatat că indicii de pregătire fizică generală, în ambele grupe, s-au
îmbunătăţit, însă rezultatele judocanelor din grupa experimentală prevalează
asupra celor din grupa control (P<0,05 – 0,001). Totodată, o superioritate
evidentă s-a manifestat la testul Cooper (cu 115 m, P<0,001 în grupa categoria I
şi CMS; cu 89 m, P<0,05 în grupa MS), la testul Harvard (cu 6,84 unit. conv.,
P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 7,40 unit. conv., P<0,001 în grupa
MS), la alergare 30 m (cu 1,40 sec, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu
1,33 sec, P<0,001 în grupa MS), la sfoara longitudinală cu dreptul (cu 4,2 cm,
P<0,05 în grupa categoria I şi CMS). Excepţie constituie caracteristica
comparativă a indicilor testului sfoara longitudinală cu dreptul în grupa
experimentală (MS), care poartă totuşi un caracter nesemnificativ (P>0,05) al
rezultatelor obţinute. O situaţie analogică se observă şi la rezultatele testului
sfoara longitudinală cu stângul, care are, de asemenea, un caracter
nesemnificativ (P>0,05) în ambele grupe experimentale - categoria I, CMS şi
MS. După părerea noastră, acest fapt se datorează unei activităţi insuficiente de
perfecţionare a supleţei pasive în articulaţiile coxofemurale şi a extensiei
muşchilor bazinului în grupele experimentale (categoria I, CMS şi MS).
Analizând indicii obținuți la pregătirea tehnico-tactică, s-a stabilit că
majoritatea au o dezvoltare semnificativă (P<0,05 – 0,001), predominând în
grupele experimentale. Totodată, o superioritate esenţială s-a înregistrat la testul
activismul (cu 1,10 puncte, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 1,52
puncte, P<0,001 în grupa MS), la testul eficacitatea (cu 9,60 puncte, P<0,01 în
grupa categoria I şi CMS), la testul capacitatea combinativă (cu 1,40 puncte,
P<0,05 în grupa categoria I şi CMS), la testul rezultativitatea (cu 1,62 puncte,
P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 1,04 puncte, P<0,01 în grupa MS), la
testul complexitatea (cu 2,62 puncte, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu
1,42 puncte, P<0,001 în grupa MS).
În acelaşi timp, conform Tabelului 1, excepţie constituie indicii testului
eficacitatea în grupele experimentale (MS), care sunt nesemnificativi (P>0,05)
în dinamica rezultatelor obţinute. O situaţie similară se observă la indicii testului
capacitatea combinativă, care în grupele experimentale (MS) poartă un caracter
nesemnificativ (P>0,05). În opinia noastră, o astfel de situaţie se poate crea din
cauza subestimării în procesul de instruire şi antrenament a formării stabile la
judocane (MS) a unor modele de algoritme combinatorii ale acţiunilor de atac şi
apărare, care, la rîndul lor, influenţează pozitiv şi asupra eficacităţii executării
procedeelor tehnice.
Analizând rezultatele stării psihomotrice a judocanelor, trebuie menţionat
că modificări pozitive şi semnificative s-au evidenţiat doar la testul reacţia
complexă (cu 144 m/s, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 90 m/s, P<0,01
în grupa MS). Excepţie constituie rezultatele testului reacţia la obiect în
mişcare, care în ambele grupe experimentale sunt nesemnificative (P>0,05).
Acest fapt se explică prin manifestarea unei gândiri tactice mai complexe a
133
judocanelor de calificarea respectivă.
Tabelul 2. Rezultatele testării capacităţilor fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice

ale judocanelor din grupele experimentale la etapa finală a experimentului
Grupa
Nr. Nivel de Grupa control
Teste experiment t P
crt. calificare X±m (n=20)
X±m (n=20)
I Pregătirea fizică generală
1 Testul Cooper (m) c. I şi <
1264,00±48,00 1142,00±46,00 6,09
CMS 0,001
MS 1330,00±56,00 1236,00±62,00 2,63 < 0,05
2 Testul Harvard (unit. c. I şi
83,60±4,80 76,40±3,60 3,98 < 0,01
conv.) CMS
MS 92,20±5,60 84,40±4,40 3,63 < 0,01
3 Alergare 30 m (sec) c. I şi <
5,12±0,09 6,52±0,11 4,44
CMS 0,001
MS <
4,70±0,08 5,96±0,10 5,25
0,001
13,20±0,18 9,80±0,36 2,48 < 0,05
cu dreptul (cm) CMS
MS 10,40±0,16 10,00±0,45 0,33 > 0,05
15,20±0,24 16,60±0,54 0,89 > 0,05
cu stîngul (cm) CMS
MS 11,20±0,17 10,50±0,42 0,93 > 0,05
II Pregătirea tehnico-tactică
1 Activismul (puncte) c. I şi <
4,40±0,08 3,20±0,05 5,12
CMS 0,001
MS <
5,30±0,10 3,68±0,07 4,88
0,001
2 Eficacitatea (puncte) c. I şi <
66,20±4,40 46,60±3,88 3,17
CMS 0,001
MS 72,40±5,40 66,60±7,40 1,97 > 0,05
3 Capacitatea c. I şi
8,40±0,09 6,80±0,14 2,33 < 0,05
combinativă (puncte) CMS
MS 8,80±0,08 7,80±0,13 1,67 > 0,05
4 Rezultativitatea c. I şi <
5,88±0,08 4,20±0,10 5,00
(puncte) CMS 0,001
MS <
5,80±0,06 4,16±0,06 3,59
0,001
5 Complexitatea c. I şi <
5,88±0,09 3,46±0,07 5,09
(puncte) CMS 0,001
MS <
5,74±0,08 3,22±0,09 6,13
0,001
III Pregătirea psihomotrice
1 Reacţia la obiect în c. I şi
180,00±4,60 189,00±4,40 1,46 > 0,05
mişcare (m/s) CMS
MS 172,00±4,25 176,00±4,98 0,19 > 0,05
2 Reacţia complexă c. I şi <
1068,00±66,00 1312,00±68,00 5,28
(m/s) CMS 0,001
MS 1155,00±64,00 1260,00±70,00 3,35 < 0,01
134
Prin urmare, deja după primii doi ani ai cercetării pedagogice multianuale,
s-a constatat un avantaj esenţial, pe care îl au judocanele din grupa
experimentală faţă de sportivele din grupa control, după toţi parametrii de
pregătire fizică, tehnico-tactică şi psihomotrice.
În Tabelul 2 sunt prezentate rezultatele testării capacităţilor fizice generale
ale judocanelor din grupele experimentale la finele cercetării pedagogice.
Analiza datelor din Tabelul 2 demonstrează superioritatea judocanelor din grupa
experimentală faţă de sportivele din grupa control. Astfel, comparînd datele
testării judocanelor din grupa experimentale (MS) cu cele din grupa control
(categoria I şi CMS), în decursul a patru ani, s-a constatat că la pregătirea fizică
generală, în ambele grupe, indicii testaţi s-au îmbunătăţit substanţial, rezultatele
sportivelor din grupa experimentală depăşindu-le semnificativ pe cele din grupa
control (P<0,05 – 0,001). O superioritate vădită s-a înregistrat la testul Cooper
(cu 122 m, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 94 m, P<0,05 în grupa MS),
la testul Harvard (cu 7,20 unit.conv., P<0,01 în grupa categoria I şi CMS; cu
7,80 unit.conv., P<0,01 în grupa MS), la alergare 30 m (cu 1,40 sec, P<0,001 în
grupa categoria I şi CMS; cu 1,26 sec, P<0,001 în grupa MS), la sfoara
longitudinală cu dreptul (cu 3,40 cm, P<0,05 în grupa categoria I şi CMS).
Excepţie constituie caracteristica comparativă a indicilor testului sfoara
longitudinală cu stîngul în grupele experimentale (MS), care poartă un caracter
nesemnificativ (P>0,05) al dinamicii rezultatelor obţinute.
O situaţie similară poate fi observată la analiza rezultatelor înregistrate la
testul sfoara longitudinală cu stîngul, care poartă, de asemenea, un caracter
nesemnificativ (P>0,05) în ambele grupe experimentale (categoria I, CMS şi
MS). În viziunea noastră, acest fapt se datorează activităţii insuficiente de
perfecţionare a supleţei pasive în articulaţiile coxofemurale şi a extinsiei
muşchilor bazinului în grupele experimentale (categoria I, CMS şi MS). Analiza
rezultatelor obţinute la pregătirea tehnico-tactică arată că majoritatea indicilor
au o dezvoltare semnificativă (P<0,05 – 0,001), prevalând, totuşi, în grupele
experimentale. Totodată, un avantaj deosebit s-a evidenţiat la testul activismul
(cu 1,20 puncte, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 1,62 puncte, P<0,001
în grupa MS), la testul eficacitatea (cu 19,60 puncte, P<0,001 în grupa categoria
I şi CMS), la testul capacitatea combinativă (cu 1,60 puncte, P<0,05 în grupa
categoria I şi CMS), la testul rezultativitatea (cu 1,68 puncte, P<0,001 în grupa
categoria I şi CMS; cu 1,62 puncte, P<0,001 în grupa MS), la testul
complexitatea (cu 2,42 puncte, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 2,52
puncte, P<0,001 în grupa MS).
Totodată, analiza datelor din Tabelul 2 arată că există şi excepţie la testul
eficacitatea în grupele experimentale (MS), care poartă, totuşi, un caracter
nesemnificativ (P>0,05) în dinamica rezultatelor obţinute. O situaţie similară se
observă şi la rezultatele testului capacitatea combinativă, care înregistrează un
caracter nesemnificativ al dezvoltării (P>0,05) în grupele experimentale (MS).
Aceasta se datorează subestimării procesului de instruire şi antrenament a
formării stabile la judocane (MS) a unor modele de algoritme combinatorii ale
135
acţiunilor de atac şi apărare, care, la rândul lor, influenţează pozitiv asupra

eficacităţii executării procedeelor şi a acţiunilor tehnico-tactice.
Analizând rezultatele stării psihomotrice a judocanelor, s-a constatat că
modificări pozitive şi concludente s-au înregistrat doar la testul reacţia
complexă (cu 244 m/s, P<0,001 în grupa categoria I şi CMS; cu 105 m/s, P<0,01
în grupa MS). Excepţie constituie indicii înregistraţi la testul reacţia la obiect în
mişcare, care în ambele grupe sunt nesemnificativi (P>0,05). Acest fapt se
explică (probabil) prin reliefarea unei gândiri tactice a judocanelor.
Rezultatele cercetării dovedesc o superioritate esenţială a indicilor de
dezvoltare a capacităţilor fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice a judocanelor
din grupele experimentale (categoria I, CMS şi MS) asupra sportivelor din grupa
control, fapt ce constituie rezultatul unei corectări în timp util şi eficient a
procesului de instruire şi antrenament.
4. Concluzii
1. După primii doi ani ai cercetării pedagogice multianuale s-a conturat un
progres considerabil al capacităţilor judocanelor din grupele experimentale faţă
de sportivele din grupele control la majoritatea parametrilor testaţi ai pregătirii
fizice, tehnico-tactice şi psihomotrice în contextul unei corectări în timp util şi
eficace a procesului de instruire şi antrenament.
2. Etapa finală a cercetării pedagogice demonstrează, de asemenea, o
superioritate sporită a judocanelor din grupele experimentale (categoria I, CMS
şi MS), după indicii de dezvoltare a capacităţilor fizice, tehnico-tactice şi
psihomotrice, faţă de sportivele din grupele control, ceea ce constituie rezultatul
corectării oportune şi efective a procesului de instruire şi antrenament, fapt ce
confirmă ipoteza formulată de noi.
În baza rezultatelor obţinute şi a concluziilor formulate în cercetarea de
faţă, recomandăm ca procedeele de corectare întemeiată şi în timp util a
mijloacelor şi metodelor de antrenament să fie incluse în volumul eforturilor
specifice, în scopul reglării stării psihofizice a judocanelor şi al excluderii
suprasolicitărilor neîntemeiate ale organismului feminin, optimizând şi sporind,
astfel, eficacitatea procesului de antrenament.
136
GYMNASIUM
THE INFLUENCE OF OUTDOOR EDUCATION ACTIVITIES ON THE

YOUNG PEOPLE’S PSYCHO MOTILE DEVELOPMENT
Moldovan Elena1*
1
Univeritatea Transilvania din Braşov, Str.Colina /1, Romania
Keywords: outdoor education activities, psycho motile development, young people.

Abstract
The article treats the improvement of non-formal education and the deployment of outdoor
education activities and its mol ding through the experimental implementation of certain
outdoor activities that can contribute to the development of the psycho motile abilities. The
experimental hypothesis has been the assumption that outdoor education activities shall
significantly influence the subject’s psycho motile abilities in the proposed experiment.
In trying to prove the advantages of using these forms of outdoor education I have
applied a program that implies both the reception of information and the adequate
execution of the response acts. All the elements of the proposed and selected program
have had a main point and that is influencing the student’s psycho motile abilities. The
analysis of certain psycho motile parameters, in the premises of the outdoor education
activities, has shown visible and positive modifications due to the specific selected
means of the outdoor education activities.
1. Introduction
From the anthropological view, outdoor education activities accomplish a
scientific analysis correlated to the daily practical learning and the acquired
experience. As for the scientific research, the outdoor activities undergo their
education methods from the quantitative research dominated by the descriptive
and statistic aspects, towards a qualitative one based on hermeneutics that is
based on the interpretation and analysis of experimental facts and data
connecting the link between the object of the research and the respective
subjects, as a direct link.
The vision of outdoor activities: its method shows that human activity
represents more than the linguistic phenomenon in itself. There are three major
aspects that the new education must resolve:
- Which is the significance of the environment for the human activity and
how can knowledge be transmitted within learning in nature?
* E-mail: e.moldovan@unitbv.ro
137
Moldovan Elena / Gymnasium
- How can these concepts be understood on the sensorial and experimental

ways if these concepts don’t take their source in the linguistic context, in the
literature profile but in nature?
- Which are the advantages and disadvantages of outdoor experimental
learning?
The didactical identity of this type of education is ensured by the fact that
the physical and cultural environment offers the frame for learning. Outdoor
activities can be considerate complementary to other forms of movement, an
equivalent to the individual’s most natural needs.
A true personality affirms itself with a maximum efficiency by the way it
motivates to take part in different programs, being one of the individual’s human
characteristics. It is built as a result of several factors that not only belong to the
physical level but to the affective and volitional ones.
This way, analyzing and synthetizing the aforementioned, I have noticed
that within the outdoor education activities, the participant must be analyzed
from the point of view of its motile and action wise abilities, its affective and
volitional ones as well as from its perceptive and imaginative ones. His
preparation has a complex character, which entitles us to state the necessity of a
preparation on all aspects: communicative, constructive, organizational, creative
and first of all motile and psycho motile.
The preparation for outdoor education activities has at its core the
accumulated perceptions during school as well as the accomplished ones from
the genetic point of view which differ from one individual to another.
The individual is the product of specific interaction to what natural and social
factors are concerned with a different weight in certain development periods.
In synthesis, movements are strongly related to the psychic and totally
imply the individual’s personality, while the psychic is strongly related to
movements that condition his development. Thus, the movement appears as a
form of reasoning, being in the same time the result of psychic processes and a
shaping factor of the latter. Thus, the expression of maturity and integrity for
the motile and psychic functions for the respective level of good functioning
integration within an ambiance is psycho motility. It is a function that expresses
the complex relationships and the inter dependencies between the motile acts
and the psychic activity.
The psycho motility elements have value when they are integrated in a
unitary motile behaviour adapted and adaptable to situation changes. Leading
your own body presumes the existence of a background of practical structured
qualities adaptable to the mechanisms of anticipation and resolution.
Starting from Epuran M.’s studies related to ludic activities and capacity
performance factors, Dragnea and Teodorescu (2002) schematically show four
global factors of capacity performance: abilities, practice and ambiance.
Niculescu, (2002), thinks that a youngster’s whole preparation presumes: a
constant growth in the complexity and refinement of the motile acts for dealing
with routine, optimizing an ideal functional disposition and maintaining a
138
physiological capacity to effort parameters for solving complex tasks within the
outdoor education activities. In order to achieve performance one needs to
increase the level of physical and psychological adaptability to stimuli specific
to outdoor education means.
Shapers need to know that the development of psycho motile abilities,
mentioning here the static and dynamic balance, is done on the field. Laterality
is improved through cord exercises, ambidexterity is the result of rappel
climbing, spatial and temporal perceptions improve as a result of shaping
specific abilities and the body scheme is strongly related to the usage of
exercises destined to solve complex tasks.
By analyzing outdoor education activities effort we can identify the
parameters that can have biological influences and the development of certain
motile abilities and skills. From the multitude of aspects and manifestations
taken from the outdoor education activities, the motile behavioral study is very
important for in the body activities we can find the motile aspect.
The motile reactions are elaborated answers to certain stimulations. It is
therefore natural that the whole effect of the educative and instructive process to
depend, to a certain extent, on the personality structure in which the psycho motile
abilities have an essential role. After Lafon (1963), quoted by Epuran and
Horghidan (1994), psycho motility appears as a result of the integration of
education interaction, synergy maturity and motile and psychic conjugating
functions, not only in view of observable expressions and movements but also in
view of what determine and accompany them (will, affectivity, needs and
impulses).
The varied content of psycho motility can be structured on the following
components (Epuran & Horghidan, 1994): body scheme; dynamic coordination;
laterality; static coordination; motile and perceptive coordination; movement
rapidness; ideomotility.
According to Horghidan (2000), the main components of psycho motility
are: body scheme, laterality, ideomotility, motile intelligence and organizing
motile answers.
Epuran (2005) highlights the following components: kinesthetic
sensibility; balance sense; rhythm sense and appreciating short durations; limb
coordination; eye-hand coordination; general coordination; agility; movement
precision and stability; appreciating action opportunities in different times;
laterality; body scheme; ideomotility.
The purpose of the paper is estimating the influence of outdoor education
activities on the psycho motile development in students.
The hypotheses of the research:
1. Applying the careful selected means for developing psycho motile
abilities thus determining their psycho motility and directly reflecting their
personality development.
139
2. Analyzing certain psycho motile parameters in the premises of outdoor

education activities thus highlighting the visible and positive modifications due
to the selected and specific outdoor education activities.
The content of the research
III year students from the Physical Education and Mountainous Sports
Faculty within the Transylvania University Brasov have participated to this
research undergoing outdoor education activities within the discipline of
“Outdoor activities”. For validating or not validating the hypotheses, one has
established a group of III year students of 12.
The experiment consisted of systematic interventions as outdoor education
programs destined for psycho motile ability development, projected and planned
for students, the experiment group, according to methodological principles. The
subjects of the experimental group have done outdoor education activities
orientated towards the development of psycho motile abilities.
For estimating the influence of outdoor education activities on the
development of psycho motile abilities the 12 students were subject to certain
testing, initial and final, in the beginning and end of the experiment.
Tests and trials for estimating the influence of outdoor education activities
on psycho motile abilities in students: laterality test; kinesthetic trial;
“Flamingo”test; “Bass”test; Matorin test; distance appreciation test.
The used research methods have come together from the methods of
collecting data (bibliography, pedagogical observation, experiment and test) and
from the statistic and mathematic arranged methods that have allowed the
calculus of certain statistic indicators as well as arithmetic average, median,
module, standard aberration, average standard error, variability coefficient and
parametric “t” test.
Outdoor education activities done by students for developing psycho
motile abilities
- Orientation and movement in different types of fields
- Climbing an artificial wall
- Rappel
- Zip line
- Burma bridge
- Mountainous hiking
- Touristic orientation
- Cord garden
- The elements found in a cord garden are the following:
- Climbing wall
- Jacob’s ladder
- Burma bridge
- Wall
- Wheel
- Bar
- Trapeze
140
- Parallel beams
Complex task activities:
1. The spider web – debating and analyzing the lived experiences;
2. The square – debating and analyzing the lived experiences;
3. Finding some objects in the forest – debating and analyzing the lived
experiences.
Table 1. Results – laterality test
G.experiment
Manual laterality Podal laterality
SB I F I F
1 right ambidexterity right right
2 both ambidexterity right right
ambidexterity right right
3
ambidexterity
6 left left left left
ambidexterity ambidexterity right right
7
8 right right right right
ambidexterity ambidexterity right right
12
Table 2. Results of the psycho motile capacity development

X Em t P
Trials - tests
G.exp. G.exp. G.exp. G.exp.
I 6,08 0,6 -5,321 <0,001
Kinesthetic trial F 7,91 0,33
I 5,66 1,25 4,756 <0,001
“Flamingo” test F 2,08 0,55
I 73,25 3,56 -8,166 <0,001
“Bass” test F 81,75 3,4
I 300,1 13,06 -5,752 <0,001
Right Matorin test F 344,1 7,85
I 338,75 6,88 -2,745 <0,05
Left Matorin test F 357,5 1,79
I 5,16 0,68 -5,562 <0,001
Distance appreciation F 7,58 0,45
test
141
Analyzing and interpreting the data

The laterality test (test 1), that has followed the evaluation of manual
laterality through the trials of finger gathering, clapping the hands and throwing
the ball, has shown the preference for the right hand, left hand or both while for
testing the podal laterality evaluated through kicking or throwing the ball,
walking, jumping on one leg, breaking a nut with the heel one has shown the
preference for right podal, left or both for the experiment group and the control
one for the initial and final testing. The results emphasize a greater preference
for both arms, for the experiment group (table 1).
Testing kinesthetic sensibility (test 2) that measures the distance between
the slider moved by the subject and the benchmark of the first slider set by the
examiner has shown that the experiment group in the initial testing has an
average of 6, 08 points and a growth of 1, 83 points at the final testing and
significant differences at P<0, 001.
The static balance, evaluated through the Flamingo test (test 3) has shown
an average for the experiment group of 5, 66 points at the initial testing and a
decrease of 3, 58 points at the final testing, having significant differences at
P<0, 001.
The dynamic balance, evaluated through the Bass test (test 4) has shown
that for covering the whole journey, the experiment group accumulated an
average of 73, 25 points at the initial testing and a growth of 8, 5 points at the
final testing having significant differences at P<0, 001.
From the general coordination test through the Matorin test (test 5) one
has shown that the 360° back flip to the right average for the experiment group
is of 300, 1° at the initial testing with an improvement of 44° at the final testing
having significant differences at P<0, 05.
To what the 360° back flip to the left is concerned to the experiment the
average is of 338, 75° at the initial testing with a growth of 18, 75° at the final
testing.
Evaluating the kinesthetic coordination (test 6) through the distance
appreciation test has shown that the average for the experiment group is of 5, 16
points at the initial testing with a growth of 2, 42 points at the final testing
having significant differences at P<0, 001.
4. Conclusions
The results of the research allow to considerate the suppositions of the
hypotheses as confirmed and its objectives as accomplished.
The whole investigative endeavor has a theoretical and applicative
character based on observing the outdoor education activities influence on the
psycho motile ability development that are related to the significant alterations
presented within the outdoor education programs.
This approach has shown the importance of valuing the outdoor education
activities in the context of personality development.
142
The results of the research highlight the influence of the outdoor education
activities on the psycho motile ability development in students.
These trials have been the testing the psycho motile capacity regarding the
laterality investigation, kinesthetic sensibility, static and dynamic balance,
general and segment coordination as well as kinesthetic coordination.
In the end of this paper we can confirm that the determination of the influence
of outdoor education activities on the psycho motile ability development in students
favors the psycho motile abilities that lead to the selection of certain activities and
means in a more efficient manner of spending free time.
Applying carefully selected means in developing the psycho motile
abilities determines the actual development of psycho motile abilities.
References
1. EPURAN, M., HORGHIDAN, V. (1994). Psihologia educaţiei fizice,
Bucureşti: ANEFS, 86;
2. EPURAN, M., şi colab. (2002). Psihologia sportului, Bucureşti: FEST, pp.
44 - 45;
3. EPURAN, M. (2005). Metodologia cercetării activităţilor corporale,
Bucureşti: FEST, p. 368;
4. EPURAN, M., MAROLICARU, M. (2002). Metodologia cercetării
activităţilor corporale, Cluj-Napoca: Risoprint;
5. EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONIŢA, F. (2001). Psihologia sportului
de performanţă, Bucureşti: FEST, 177;
6. DRAGNEA, A., TEODORESCU, S. (2002). Teoria sportului, Bucureşti:
FEST, 87;
7. HORGHIDAN, V. (2000). Problematica psihomotricităţii, Bucureşti:
Globus, p. 55, 79, 92, 101;
8. NICULESCU, M. (2002). Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie
fizică şi sport, Curs universitar, Bucureşti: A.N.E.F.S.
143
INFLUENŢA ACTIVITĂȚILOR OUTDOOR EDUCATION ASUPRA

DEZVOLTĂRII PSIHOMOTRICE A TINERILOR
Moldovan Elena 1
1
Univeritatea Transilvania din Braşov, Str.Colina /1, Romania
Cuvinte cheie: activități outdoor education, dezvoltare psihomotrică, tineri.

Rezumat
Articolul tratează perfecţionarea educației non-formale și derularea activităților de
outdoor education şi modelarea acestuia prin implementarea experimentală a unor
activități în aer liber care să contribuie la dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice.
Ipoteza experimentală a acestei cercetări a fost presupunerea că activităţile de outdoor
education vor influenţa semnificativ aptitudinile psihomotrice ale subiecţilor supuşi
experimentului. În încercarea de a demonstra avantajele utilizării formelor de activităţi
în aer liber în dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice, am aplicat un program care a
presupus atât recepția informațiilor cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Toate
elementele structurii programului conceput şi selectat a avut ca principal punct de reper,
influențarea aptitudinile psihomotrice ale studenților. Analiza unor parametrii
psihomotrici, în imediata apropiere ale activităţilor de outdoor education, au evidenţiat
modificări pozitive vizibile, datorate mijloacelor selectate specifice activităților de
outdoor education.
1. Introducere
În perspectiva antropologică, educația prin activităţi de „outdoor”
realizează o analiză ştiinţifică corelată cu domeniul cunoştinţelor învăţământului
practic zilnic şi cu experienţa dobândită. Ca şi cercetare ştiinţifică, activitățile
outdoor îşi deplasează metodele de educaţie dinspre cercetarea cantitativă
dominată de descriptiv şi statistic, spre o cercetare calitativă bazată pe
hermeneutică, adică pe interpretarea şi analiza faptelor şi datelor experimentale,
realizând legătura între obiectul cercetării şi subiectul cercetător, ca o legătură
directă.
Viziunea activităților outdoor : metoda ei arată că activitatea umană
reprezintă mai mult decât fenomenul lingvistic în sine, existând însă trei aspecte
importante pe care noua educaţie trebuie să le rezolve şi anume:
- care este semnificaţia mediului natural pentru activitatea umană şi cum
pot fi transmise cunoştinţele în cadrul învăţării în natură;
- cum să fie înţelese conceptele pe cale senzorial-experimentală de vreme
ce aceste concepte nu îşi au sursa în context lingvistic,din literatura de
profil ci în natură?
- care sunt avantajele şi dezavantajele învăţării experienţiale în aer liber?
Identitatea didactică a acestui tip de educaţie este asigurată prin faptul că
mediul natural fizic şi cultural oferă cadrul învăţării.
144
Activităţile outdoor pot fi considerate complementare altor forme de

mișcare, un echivalent al celor mai naturale nevoi ale omului.
O adevărată personalitate se afirmă cu maximum de eficienţă socială prin
modul în care se motivează să participe la programe diferite, fiind una din
caracteristicile fiinţei umane, constituită ca rezultantă a mai multor factori care
aparţin nu numai nivelului fizic ci şi celui afectiv şi voliţional.
În felul acesta, analizând şi sintetizând cele prezentate anterior, am
constatat că în activităţile de outdoor education, participantul trebuie analizat din
punct de vedere al competenţelor sale motor- acţionale, afectiv-volitive,
perceptiv-imaginative. Pregătirea acestuia are un caracter complex, ceea ce ne
îndreptăţesc să afirmăm, necesitatea unei pregătiri pe toate planurile:
comunicativ, constructiv, organizatoric, creativ şi în primul rând, motric și
psihomotric.
Pregătirea pentru derularea activităţilor de outdoor education, are la bază
priceperile acumulate în timpul şcolarităţii şi realizată pe un fond genetic care
diferă de la un individ la altul.
Omul este produsul interacţiunii specifice a factorilor naturali şi sociali cu
pondere diferită în anumite perioade dezvoltare.
În sinteză, mişcările sunt strâns legate de psihic şi implică în totalitate
personalitatea individului iar psihicul este strâns legat de mişcările care îi
condiţionează dezvoltarea, astfel mişcarea apare ca o formă de gândire, adică
este în acelaşi timp, rezultatul proceselor psihice, dar şi un factor de modelare a
acestora
Astfel, expresia maturizării şi integrării funcţiilor motrice şi psihice la
nivelul pretins de integrarea funcţională bună a individului în ambianţă, este
psihomotricitatea. Ea este o funcţie ce exprimă relaţiile complexe,
interdependenţe între actele motrice şi activitatea psihică.
Elementele de psihomotricitate au valoare atunci când sunt integrate într-
un comportament motric unitar adaptat şi adaptabil la situaţiile schimbate.
Conducerea propriului corp presupune existenţa unui fond de calităţi structurate
de exersare şi adaptate de mecanismele de anticipare şi reglaj.
Pornind de la studiile lui Epuran M. legate de activitățile ludice şi de
factorii capacităţii de performanţă, Dragnea şi Teodorescu (2002) înfăţişează
schematic patru factori globali ai capacităţii de performanţă: aptitudini, atitudini,
antrenament şi ambianţă.
În opinia lui Năstase (2010), pregătirea integrală a tinerilor presupune: o
creştere constantă în complexitate şi rafinament a stăpânirii actelor motrice,
pentru preîntâmpinarea rutinei, optimizarea unei dispoziţii funcţionale ideale şi
o menţinere a capacităţii fiziologice la parametrii de efort în vederea rezolvării
sarcinilor complexe în cadrul activităților de outdoor education, realizării
performanţei; creşterea nivelului de adaptabilitate psiho-fizică la stimuli
specifici mijloacelor outdoor education.
În atenţia formatorilor dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice, menţionând
că echilibrul static şi dinamic se realizează prin exerciții în teren, lateralitatea se
145
ameliorează pe seama exercițiilor în grădina de corzi, ambidextria este rezultatul

cățărării și coborârii în rapel percepţiile spaţiale şi temporale se îmbunătăţesc ca
urmare a formării deprinderilor specifice, iar schema corporală este strâns legată
de folosirea exerciţiilor pentru rezolvarea sarcinilor complexe.
Prin analiza efortului specific activităților de outdoor education, putem
identifica parametrii, care pot avea influențe în plan biologic şi dezvoltarea unor
deprinderi şi priceperi motrice.
Din mulţimea aspectelor şi manifestărilor psihice ale tinerilor în activităţile de
outdoor education, studiul comportamentului motor este foarte important deoarece
în activităţile corporale predomină latura motrică. Reacţiile motrice sunt răspunsuri
elaborate la anumite stimulări. Este deci, firesc ca întregul efect al procesului
instructiv educativ să depindă într-o oarecare măsură şi de structura personalităţii în
care aptitudinile psihomotrice deţin un loc important.
După Lafon (1963), citat de Epuran şi Horghidan (1994),
psihomotricitatea apare ca rezultat al integrării interacţiunii educaţiei şi
maturizării sinergiei şi conjugării funcţiilor motrice şi psihice, nu numai în ceea
ce priveşte mişcările şi expresiile observabile, dar şi în ceea ce le determină şi le
însoţesc (voinţă, afectivitate, nevoi, impulsuri).
Conţinutul variat al psihomotricităţii poate fi structurat pe următoarele
componente (Epuran & Horghidan, 1994): schema corporală; coordonarea
dinamică; lateralitatea; coordonarea statică; coordonarea perceptiv motrică;
rapiditatea mişcărilor; ideomotricitatea.
Potrivit studiilor lui Horghidan (2000), principalele componente ale
psihomotricităţii sunt: schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea,
inteligenţa motrică şi organizarea răspunsurilor motrice.
Epuran (2005) evidențiază următoarele componente ale psihomotricităţii:
sensibilitatea kinestezică; simţul echilibrului; simţul ritmului şi al aprecierii
duratelor scurte; coordonarea membrelor; coordonarea ochi – mână;
coordonarea generală; agilitatea; precizia şi stabilitatea mişcărilor; aprecierea
oportunităţii acţiunilor în diferite momente de timp; lateralitatea; schema
corporală; ideomotricitatea.
Scopul principal al lucrării este estimarea influenţei activităților de
outdoor education asupra dezvoltării psihomotrice, la studenți.
Ipotezele cercetării
1.Aplicarea de mijloace atent selecţionate în vederea dezvoltării
aptitudinilor psihomotrice ale tinerilor determină dezvoltarea psihomotricității
lor și se reflectă direct în dezvoltarea personalității lor.
2. Analiza unor parametrii psihomotrici, în imediata apropiere a unei
activităţi de outdoor education evidenţiază modificări pozitive vizibile datorate
programelor selectate specifice activităților de outdoor education.
146
Conţinutul desfăşurării cercetării

La cercetare au participat studenţii anul III, de la Facultatea de Educaţie
Fizică şi Sporturi Montane din cadrul Universităţii „Transilvania” Braşov care
au derulat activităţi de outdoor education în cadrul disciplinei „Activităţi de timp
liber”.În vederea validării sau invalidării ipotezelor de cercetare, a fost stabilit
un grup de studenți de anul III, în număr de 12 subiecți.
Experimentul a constat în intervenţii sistematice sub forma programelor de
outdoor education destinate dezvoltării aptitudinilor psihomotrice, proiectate şi
planificate pentru studenți, grupului de experiment, în concordanţă cu principiile
metodologice. Subiecţii grupului experimental au derulat activități de outdoor
education orientate spre dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice.
În vederea estimării influenţei activităților de outdoor education, asupra
dezvoltării aptitudinilor psihomotrice la studenți, cei 12 studenți au fost supuşi
unor testări, iniţială şi finală, în debutul experimentului şi în încheierea acestuia.
Teste şi probe aplicate în vederea estimării influenţei activităților de
outdoor education asupra aptitudinilor psihomotrice la studenți: testul de
lateralitate; testul de kinestezie; testul „Flamingo”; testul „Bass”; testul
Matorin; testul de apreciere a distanţei;
Metodele aplicate în cercetare
Metodele de cercetare utilizate s-au constituit din metode de culegere a
datelor (studiul bibliografic, observaţia pedagogică, experimentul, testul), şi din
metode de prelucrare statistico-matematică care au permis calculul unor indici
statistici precum media aritmetică, mediana, modulul, abaterea standard, eroarea
standard a mediei, coeficientul de variabilitate, testul „t” parametric.
Activități de outdoor education derulate de studenți pentru dezvoltarea
aptitudinilor psihomotrice
- Orientare şi deplasare in diferite tipuri de teren
- Căţărare pe perete artificial
- Rapelul
- Tiroliana
- Podul Burma
- Drumeţii montane
- Orientare turistica
- Grădina de corzi
Elementele care se pot găsi intr-o gradina de corzi sunt:
- Peretele de căţărare;
- Scara lui Iacob;Podul Burma; -
- Zidul;
- Roata;
- Bârna;
- Trapezul;
- Grinzile paralele
147
Activităţi cu sarcini complexe:

1. Pânza de păianjen - dezbaterea şi analiza propriilor experienţe trăite.
2. Pătratul - dezbaterea şi analiza propriilor experienţe trăite.
3. Găsirea unor obiecte în pădure - dezbaterea şi analiza propriilor
experienţe trăite.
Tabelul 1. Rezultate – testarea lateralităţii
G.experiment
SB Lat. man Lat. pod
I F I F
1 ambidextrie dreapta dreapta
dreapta
ambi
ambidextrie
4 dreapta ambidextrie dreapta dreapta
5 dreapta ambidextrie dreapta dreapta
6 stânga stânga stânga stânga
7 ambidextrie ambidextrie dreapta dreapta
8 dreapta dreapta dreapta dreapta
12 ambidextrie ambidextrie dreapta dreapta
Tabelul 2. Rezultatele dezvoltării capacităţilor psiho-motrice
X Em t P
Probe- teste
G.exp. G.exp. G.exp. G.exp.
I 6,08 0,6 -5,321 <0,001
Proba kinestezică F 7,91 0,33
I 5,66 1,25 4,756 <0,001
Testul „Flamingo F 2,08 0,55
I 73,25 3,56 -8,166 <0,001
Testul „Bass”; F 81,75 3,4
Săr.dr. Testul I 300,1 13,06 -5,752 <0,001
Matorin; F 344,1 7,85
Săr .stg. Testul I 338,75 6,88 -2,745 <0,05
Matorin; F 357,5 1,79
Testul de apreciere a I 5,16 0,68 -5,562 <0,001
distanţei; F 7,58 0,45
148
Analiza şi interpretarea datelor

Testarea lateralităţii (testul 1), care a urmărit evaluarea lateralităţii
manuale prin probele de împreunare a degetelor, de bătaie din palme şi de
aruncare a mingii, s-a observat preferinţa pentru mâna dreaptă, stângă sau
ambele, iar pentru testarea lateralităţii podale, evaluată prin probele de lovire a
mingii cu piciorul, proba de păşire, săritură cu bătaie pe un singur picior, proba
de spargere a nucii cu călcâiul, s-a observat predominarea podală dreaptă, stângă
sau ambele, atât pentru grupa de experiment, cât şi pentru cea de control la
testarea iniţială şi finală. Rezultatele testării evidenţiază o preferinţă mai mare la
ambele braţe, la grupa de experiment, (tabelul 1).
Testarea sensibilităţii kinestezice (testul 2), care măsoară distanţa dintre
cursorul deplasat de către subiect şi reperul primului cursor fixat de examinator, s-
a observat că grupa de experiment la testarea iniţială are o medie de 6,08 puncte
şi o creştere cu 1,83 puncte la testarea finală şi diferenţe semnificative la P<0,001.
Echilibrul static, evaluat prin Testul Flamingo (testul 3), s-a observat că
media grupei de experiment este de 5,66 puncte la testarea iniţială şi o scădere
cu 3,58 puncte la testarea finală, având diferenţe semnificative la P<0,001.
Echilibrului dinamic, evaluat prin Testul Bass (Testul 4), s-a observat că,
pentru parcurgerea traseului integral, grupa de experiment a acumulat o medie
de 73,25 puncte la testarea iniţială şi o creştere cu 8,5 puncte la testarea finală,
având diferenţe semnificative la P<0,001.
Din analiza testării coordonării generale prin testul Matorin (Testul 5), s-a
observat că la săritura cu întoarcere 360º spre dreapta, la grupa de experiment
media este de 300,1°la testarea iniţială şi o îmbunătăţire cu 44° la testarea finală,
având diferenţe semnificative la P<0,05.
În ceea ce priveşte săritura cu întoarcere 360º spre stânga, la grupa de
experiment media este de 338,75° la testarea iniţială şi o creştere cu 18,75° la
testarea finală.
Evaluarea coordonării kinestezice (Testul 6), care s-a realizat prin testul de
apreciere a distanţei, s-a observat că la coordonarea kinestezică media grupei de
experiment este de 5,16 puncte la testarea iniţială şi o creştere cu 2,42 puncte la
testarea finală, având diferenţe semnificative la P<0,001.
4. Concluzii
Rezultatele cercetării permit să considerăm supoziţiile ipotezei confirmate,
scopul şi obiectivele proiectate realizate.
Întregul demers investigativ are un caracter teoretico-aplicativ, axat pe
constatarea influenței activităților de outdoor education asupra dezvoltării
aptitudinilor psihomotrice ce ţin de modificările semnificative apărute în cadrul
derulării programelor de outdoor education. Această abordare a relevat
importanţa valorizării activităţilor de outdoor education în contextul dezvoltării
personalităţii studenţilor.
Rezultatele testării cercetării evidenţiază influenţa activităților de outdoor
education asupra dezvoltării capacităţilor psihomotrice la studenți.
149
Aceste probe au constituit testarea capacităţilor psihomotrice, privind

investigarea lateralităţii, sensibilităţii kinestezice, echilibrului static şi dinamic,
coordonării generale şi segmentare, coordonării kinestezice.
În finalul acestei lucrări putem confirma că determinarea influenţei
activităților de outdoor eduaction asupra dezvoltării aptitudinilor psihomotrice la
studenți, favorizează dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice care duce spre
selecția unor activități și mijloace într-o manieră eficientă de petrecere a
timpului liber al tinerilor.
Aplicarea de mijloace atent selecţionate în vederea dezvoltării
aptitudinilor psihomotrice ale studenților determină dezvoltarea aptitudinilor
psihomotrice.
150
GYMNASIUM
BOSU EXERCISES FOR IMPROVEMENT OF BALANCE TO CHILDREN

WITH DOWN SYNDROM
Damian Mirela1*
Popa Cristian2
Popa Corina3
1,2
Ovidius University of Constanta, Bld. Mamaia, no. 124, 900527, Romania
3
Centre for Inclusive Education School "Maria Montessori", Constanta Romania
Keywords: down syndrome, children, Bosu exercises, balance.

Abstract
The purpose of this papers is to improve the recovery and compensation of psihomotric
status to children with Down syndrome. We applied in lesson of physical education a
program specifically designed and tailored to the aerobics made by Bosu apparatus. The
research was conducted over six months, two days per week, for 15 minutes. The
subjects were 6 children with Down syndrome. Comparison of the results obtained at
the initial coordination of static test (media ± standard deviation are x ± = ± 4,502
4,333) and the results obtained when testing the final static coordination (x ± s = 7.5 ±
5,925) highlight that 3.2 sec. difference is statistically significant, p < 0,0005. In terms
of general dynamic coordination results from initial testing and final testing, there was a
difference of 1,6 seconds, was statistically significant, p<0,0005. Aerobics exercises
executed at Bosu ball brought significant improvement.
1. Introduction
Down syndrome has been described in 1866 by Langdon Down and is
characterized by the triad: dysmorphia, the delay in psychic development and
chromosomal aberration (Gherghuţ, 2007). There have been several theories
concerning issued the etiology of this disorder, but the exact cause is still not very
well known. It is assumed that involved several factors such as hormonal disorders,
radiation of various types, viral infections, immunologic problems, but most
involved factor is maternal age. Beyond the image feature of trisonomice is another
reality. In many other issues, they are also ordinary people, have special emotional
potential that they want to manifest all the time, are very sociable, willing to
participate alongside others in various activities where to put in value its own
personality (Alois, 2005).
* Email: mireladamian13@gmail.com
151
Damian M., Popa C., Popa C. / Gymnasium
The issue of persons with disabilities constitute a semantic field complex

and obvious change. In psycho-pedagogical literature are often multiple terms
that, depending on the approach to the issues of people with disabilities can
clarify some semantic distinctions, helpful in understanding and nuanced to the
phenomena under consideration (Albu & Albu, 2000).
In other word, the approach requires for special educational requirements for
the position of education student capacity deficient or in need to understand and
harness the learning content and not on the position of teacher or educator who
operate under the instructive-educational class uniform or homogeneous pseudo
students (Vlad, 1999).
Psychomotricity is defined as a complex function that integrates and
includes driving and mental aspects and which determines the behavior of the
individual adjustment. Psychomotricity include participation of various
processes and mental functions that provide both the receipt information and
proper execution of the notice of response (Arcan & Ciumăgeanu, 1980).
In other news, psychomotricity is treated in literature as a complex
function, a skill that integrates both aspects of motor and perceptual functions
manifestations. As a complex function which determines the regulation of
human behavior, psychomotricity include the participation of various mental
processes and functions that ensure the reception of information and proper
execution of the acts of response (Pătru & Milea, 1988).
Purpose. The aim of this study is to improve the process of recovery and
clearing in the psihomotric plan for children with Down syndrome. We applied
in physical education lessons a special program adapted from fitness with Bosu
apparatus.
The research hypothesis. We hypothesized that application of an adapted
program from aerobics based on Bosu apparatus to children with Down
syndrome should improve static and dynamic balance.
The research took place at Centre for Inclusive Education "Maria
Montessori", Constanța. This permission was obtained for the education
establishment to conduct specific research subjects included in the research. It
has been obtained parental consent and the written consent for the child as
shown in photos. The research itself was carried out over a period of 6 months.
Exercises (Bosu ball) were placed in children's program on Mondays and
Fridays, 15 minutes per day, so they practiced for 720 minutes.
There were 3 subjects, x+ s= 11,4+ 0,25 age average.
Initial tests were done in January, 2014, and final tests in June, 2014.
Physical education classes were held both outdoors and indoors. The children
were trained under the same conditions.
Tests Presentation of psychomotor tests applied in the experiment
For experimental evaluation of children with Down syndrome motor
included in the experiment we applied the following tests:
152
Static Coordination – Balance

Description - Telema's posture: sit with your eyes closed, standing, hands
on the side of the legs - legs straight, one before the other, so that the heel of the
right foot touches the tip of his left leg.
Duration: 15 seconds. The test is successful if the swing or move your
body. It permitted a second attempt.
General dynamic coordination
Description - Jumping with both legs slightly bent without taking into
consideration the height of the jump. Duration: 5 seconds for at least 7-8 jumps.
The test is not successful unless simultaneously raises legs; unless it falls
on the peaks but the knees.
Program Bosu ball exercises:
1. Stand facing the Bosu (Fig. 1):
- Ascent and descent alternative left and right foot; 3x, p: 10 sec. (with
help)
Figure 1. Bosu ball exercise No. 1

- Climb with the right foot, descent with the right foot; 3x, p: 10 sec. (with help)
3. Sitting facing the Bosu (Fig. 3):

- Climb with the left foot, descent with the left foot; 3x, p: 10 sec. (with
153
help).

- Climb the stepper, descending by step right side; 3x, p: 10 sec. (with
support fixed scale);
- Climb the stepper, descending by step left side; 3x, p: 10 sec. (with
fixed scale support).
5. Sitting on Bosu ball (Fig. 5):

- Semi squads, 5x, p: 15 sec. (with fixed scale support).
154
6. Sitting on Bosu ball (Fig. 6):

- Twisting the trunk to the right;
- Twisting the trunk to the left; 2x4 T, p: 10 sec. (with help).
Figure 6. Bosu ball exercise No. 6 Figure 7. Bosu ball exercise No. 7
7. Lying on Bosu ball with the face, with hands behind your head:
- Extensions of the trunk 3x3 rep., P: 10 sec. (with help) (Fig. 7)
8. Stand facing the Bosu
a Lifting the right leg and lunge seating on the ball, rebound; 4x, p: 10
sec. (with help). (Fig. 8)
Figure 8. Bosu ball exercise No. 8 a.
b. Lift left leg and laying thrust on the ball, rebound; 4x, p: 10 sec. (with
help). (Fig. 9)
Figure 9. Bosu ball exercise No. 8.b
155

Analysis and interpretation of data recorded on psychomotor parameters
from initial testing to final testing.
Table 1. Presentation of data psychomotor
parameters - static coordination (sec)
T.I. T.F.
N.P
Duration sec. Duration sec.
M.M. 1 3
L.E. 0 2
L.R. 3 5
S.L. 2 5
T.R. 10 15
P.D. 10 15
X 4,333 7,5
S 4,502 5,925
CV% 103,9 79
Figure 10. Representation of recorded data parameter

psihomotric coordinating initial and final static testing
Table 2. Presentation of psychomotor parameters –

General dynamic coordination (sec)
T. I. Testarea Finalaă
N.P
Jumping Jumping
M.M. 0 1
L.E. 0 1
L.R. 2 4
S.L. 3 5
T.R. 4 6
P.D. 3 5
X 2 3,667
S 1,673 2,16
CV% 83,65 58,94
156
Figure 11. Representation of recorded data parameter

psihomotric overall coordination initial and final testing
At the balance motric comparing the obtained results we can see that the
difference in 3.2 seconds between initial and final test is statistically significant
at p ≤ 0.005, t-test dependent "Student" being 5,27. What indicates significant
progress as regards the coordination of static. The coefficient of variance of VC
= 103,9% at initial testing and the coefficient of variability the CV value = 79%
to final testing denotes inhomogeneity in both tests.
The results of initial testing of the mean and standard deviation are x ± s =
2 ± 1.673, and the final test results mean and standard deviation are x ± s =
3.667 ± 2.16. Noting the results of the general dynamic parameter motor
coordination we notice that the difference between initial and final testing of 1.6
sec. p≤0.0005 statistically significant, t test "Student" - 7906 being dependent.
The coefficient of variation is CV = 83.65 % initial testing and CV =
58.94 % in final testing group heterogeneity explains.
The results obtained from the balance motric as we can notice that the
final average was 7,5 versus the initial testing, 4,333 difference between the two
mediums are around 3,2 sec., the latter being due to work with Bosu where the
kids had an attraction in the execution of various exercises in programs adapted
from aerobics. Significant results were obtained, and the coordination of general
dynamics as we can see from the results obtained when testing the media finals
was 3,667 versus 2 initial testing. The children have worked with more interest,
were much more motivated in achieving correct executions.
Chera-Ferrario (2010) with a team of teachers have launched the
"Gymnastics for All", researching the benefits of artistic gymnastics in children
with disabilities. Following project developed good results were achieved by
organizing competitions. These competitions represent a method to test and
improve motor behavior of children with disabilities.
Popescu (2013) studied the balance in individuals with Down syndrome
using artistic gymnastics. The results confirmed the benefits of artistic
gymnastics in adults with Down syndrome.
157
Popescu, Liliana, Stroiescu, and Dina (2013), have a program of

gymnastics a group of 12 individuals with Down syndrome aged between 16
and 26 years for progress in terms of coordination balance and spatial
orientation. Following the results in applied programs, these children with Down
syndrome need continuity in training and even three to six training sessions per
week to ensure the ability to learn and improve physical deficiencies.
4. Conclusions
Following the implementation of programs adapted from aerobics to
children with special educational needs research hypothesis was confirmed. The
exercises performed in the gym aerobics ball Bosu yielded clearly superior to
the final testing parameters to initial testing.
The objects and devices in aerobics brought extra efficiency while
stimulating psychomotor ability of children with Down syndrome.
The attractiveness of programs adapted from aerobics consisted in the fact
that we worked on music with objects and a new device.
References
1. ALBU, A., ALBU, C. (2000). Asistenţa psihopedagogică şi medicală a
copilului deficient fizic, Iasi: Edit. Polirom, Romania;
2. ALOIS, G. (2005). Sinteze de psihopedagogie specială, Iaşi: Polirom, Romania;
3. ARCAN, P., CIUMĂGEANU, D. (1980). Copilul deficient mintal, Timișoara:
Facla, Romania;
4. CHERA-FERRARIO B. (2013). Means of Improving Motor Control in
Children with Disabilities, Original Research Article, Procedia - Social and
Behavioral Sciences, 76, 169-174;
5. GHERGHUŢ, A. (2007). Sinteze de psihopedgogiespecială, Iaşi: Edit. Polirom,
Romania;
6. PĂTRU, M., MILEA, Ş. (1988). Tratat de pediatrie, vol. 6, Iaşi: Edit.
Medicală, Romania;
7. POPESCU, G. (2013). Performance, reference systems and strategies for
balance training in Syndrome Down subjects beginning gymnastics,
Procedia - Social and Behavioral Sciences, 117, 553-558;
8. POPESCU, G., LILIANA, D., STROIESCU, S., DINA, G. (2013).
Gymnastics Motor Learning Particularities in Down Syndrome Children,
Procedia - Social and Behavioral Sciences, 93, 2109-2113;
9. VLAD, E. (1999). Evaluarea în actul educaţional-terapeutic, Bucureşti:
Edit. Pro Humanitate, Romania.
158
EXERCIŢII CU BOSU PENTRU AMELIORAREA ECHILIBRULUI LA

COPIII CU SINDROM DOWN
Damian Mirela1
Popa Cristian2
Popa Corina3
1,2
Universitatea “Ovidius” din Constanta, Blvd. Mamaia, no. 124, 900527 Romania
3
Centre for Inclusive Education School "Maria Montessori", Constanta Romania
Cuvinte cheie: sindrom Down, copii, exerciţii cu Bosu, echilibru.

Rezumat
Scopul lucrării de faţă constă în ameliorarea procesul de recuperare şi compensare în
plan psihomotric al copiilor cu sindrom Down. Am aplicat în lecţia de educaţie fizică
un program special conceput şi adaptat din fitness realizat cu aparatul Bosu. Cercetarea
s-a desfăşurat pe parcursul a 6 luni, două zile pe săptămână, câte 15 min. Subiecţii au
fost 6 copii cu sindrom Down. Comparația rezultatelor obţinute la testarea iniţială la
coordonarea statică (media deviaţia ± standard sunt x ± s = 4,333 ± 4,502) şi rezultatele
obţinute la testarea finală la coordonarea statică (x ± s = 7,5 ± 5,925) scot în evidenţă că
diferenţa de 3,2 sec. este semnificativă statistic, p≤0.005. În ceea ce privesc rezultatele
obţinute la coordonarea dinamică generală la testarea iniţială (x ± s = 2± 1,673) si la
testarea finală (x ± s = 3,667± 2,16) a existat o diferenţa de 1,6 sec. fiind semnificativ
statistic la p≤0.0005.
1. Introducere
Sindromul Down a fost descris în anul 1866 de Langdon Down şi se
caracterizează prin triada: dismorfie particulară, întârziere în dezvoltarea psihică
şi aberaţie cromozomială (Gherghuţ, 2007).
Au fost emise mai multe teorii privind etiologia acestei tulburări, dar
cauza exactă nu este încă foarte bine cunoscută. Se presupune că intervin mai
mulţi factori cum ar fi tulburările hormonale, radiaţii de diferite tipuri, infecţii
virale, probleme imunologice, dar factorul cel mai implicat este vârsta mamei.
Dincolo de imaginea caracteristică persoanelor trisonomice se află o altă
realitate; în multe alte aspecte, sunt asemenea unor oameni obişnuiţi, dispun de
un potenţial afectiv aparte pe care doresc să-l manifeste tot timpul, sunt foarte
sociabili, dornici să participe alături de ceilalţi la diferite activităţi unde să-şi
pună în valoare propria personalitate (Alois, 2005). Problematica persoanelor cu
dizabilităţi constituie un câmp semantic complex şi în evidentă schimbare. În
literatura psihopedagogică se întâlnesc frecvent mai mulţi termeni care, în
funcţie de modul de abordare a problematicii persoanelor cu dizabilităţi pot
clarifica o serie de delimitări semantice, utile în înţelegerea corectă şi nuanţată a
fenomenelor avute în vedere (Albu & Albu, 2000). Astfel spus, cerinţele
educative speciale solicită abordarea actului educaţional de pe poziţia capacităţii
159
elevului deficient sau aflat în dificultate de a înţelege şi valorifica conţinutul

învăţării, şi nu de pe poziţia profesorului sau educatorului care desfăşoară
activitatea instructiv – educativă în condiţiile unei clase omogene sau pseudo-
omogene de elevi (Vlad, 1999).
Psihomotricitatea se definește ca o funcție complexă care integrează și
conjugă aspecte motrice și psihice și care determină reglarea comportamentului
individului. Psihomotricitatea include participarea diferitelor procese și funcții
psihice care asigură atât recepția informațiilor, cât și execuția adecvată a actului
de răspuns. Psihomotricitatea este considerată ca o aptitudine care se
diferențiază de aptitudinile motrice generale prin faptul că implică pe lângă
acestea și manifestările funcțiilor perceptive și intelectuale (Arcan &
Ciumăgeanu, 1980).
În altă ordine de idei, psihomotricitatea este tratată în literatura de
specialitate ca o funcţie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale
activităţii motorii, cât şi manifestări ale funcţiilor perceptive. Ca funcţie complexă
ce determină reglarea comportmentului uman, psihomotricitatea include
participarea diferitelor procese şi funcţii psihice care asigură atât recepţia
informaţiilor, cât şi execuţia adecvată a actelor de răspuns (Pătru & Milea, 1988).
Scopul lucrării de faţă constă în ameliorarea procesul de recuperare şi
compensare în plan psihomotric al copiilor cu sindrom Down. Aplicarea în lecţia
de educaţie fizică a unui program special conceput şi adaptat din fitness realizat
cu aparatul Bosu. Plecând de la testarea iniţială care constă în evaluarea
experimentală a motricităţii copiilor cu Sindrom Down cuprinşi în experiment se
va utiliza Testul Oseretsky – Guillmann care vizează comportamente esenţiale ale
vieţii motrice sub cele 4 aspecte ale sale, viteză – forţă – coordonare – rezistenţă,
pe coordonatele: coordonare statică, coordonarea dinamică generală iar la testarea
finală, după 6 luni, realizându-se în aceleaşi condiţii ca şi testarea iniţială să
obsevăm dacă au avut influenţe asupra rezultatelor obţinute la testele finale.
Ipoteza cercetării. Aplicarea în lecţia de educaţie fizică a unor programe
adaptate din gimnastica aerobică la copiii cu Sindrom Down din ciclul primar va
conduce la ameliorarea calităţilor psihomotrice.
Cercetarea s-a desfăşurat la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
“Maria Montessori”, Constanţa. În acest sens s-a obţinut acceptul unităţii de
învăţământ pentru a desfăşura activităţile de cercetare specifice cu subiecţii
incluşi în cercetare. Pentru aplicarea sistemelor de acţionare s-a obţinut acordul
părinţilor şi acordul scris pentru copilul prezentat în fotografii.
Cercetarea propriu-zisă s-a desfăşurat pe parcursul a 6 luni. Sistemele de
acţionare care au fost elaborate pentru dezvoltarea psihomotrică a copiilor cu
Sindrom Down au fost exerciţii executate cu mingea Bosu. Sistemele de
acţionare (cu mingea Bosu) au fost introduse în programul copiilor în zilele de
luni şi vineri în intervalul 8-10.
160
S-a lucrat cu 3 copii pe oră, fiecărui subiect atribuindu-se 15 de minute de

lucru efectiv în care se regăseau sistemele de acţionare, ora având 45 de minute.
Testarea iniţială s-a realizat în luna ianuarie a anului 2014, iar Testarea finală în
luna iunie a anului 2014. Lecţiile de educaţie fizică s-au desfăşurat atât în aer
liber cât şi în sală, copiii pregătindu-se în aceleaşi condiţii, exerciţiile propriu-
zise (care conţineau variabila dependentă) se regăseau în veriga a IV-a a lecţiei.
Baza materială a fost următoarea: minge Bosu, cercuri de gimnastică,
spaliere, bănci de gimnastică, stepper, banda elastică,
Astfel, ambele testări (T.I. şi T.F.) au fost realizate la o temperatură situată
între 22- 24° dimineaţa, în ziua de luni la ora 9.30. Testarea s-a realizat în prima
zi din săptămână deoarece copiii veneau după două zile în care nu depuneau
efort specific, fiind odihniţi.
Echipamentul subiecţilor din timpul testărilor a fost identic.
Exerciţiile propriu-zise din cadrul lecţiilor au fost concepute conform
programei şcolare: Curriculum „Deficienţe mintale severe, profunde sau asociate”,
Bucureşti, 2008. În procesul de pregătire un rol important l-a avut tehnica de
execuţie a exerciţiilor propriu-zise deoarece copilul a trebuit să-şi însuşească
mecanismul mişcărilor al exerciţiilor executate la Bosu.
Prezentarea testelor psihomotrice aplicate in experiment
Pentru evaluarea experimentală a motricităţii copiilor cu sindrom Down
cuprinşi în experiment am aplicat următoarele teste:
1. Coordonarea statică – Echilibru
Descriere - Postura lui Telema: a sta cu ochii închişi, în picioare, mâinile
pe partea laterală a membrelor inferioare – picioarele în linie dreaptă, unul
înaintea celuilalt, în aşa fel încât călcâiul piciorului drept atinge vârful piciorului
stâng. Durata: 15”.Testul nu este reuşit dacă balansează sau deplasează corpul.
Este permisă o a doua încercare.
2. Coordonarea dinamică generală
Descriere - Sărituri cu ambele gambe uşor flectate fără a se lua în
consideraţie înălţimea săriturii.
Durata: 5” pentru cel puţin 7 – 8 sărituri.
Testul nu este reuşit dacă nu se ridică picioarele în acelaşi timp; dacă nu
cade pe vârfuri ci pe genunchi.
Programul de exerciţii la mingea Bosu:
1. Stând cu faţa la Bosu (Fig. 1):
- Urcare şi coborâre cu piciorul stâng sau piciorul drept; 3x, p: 10 sec. (cu
ajutor).
- Urcare cu piciorul drept, coborâre înainte cu piciorul drept; 3x, p: 10 sec.
(cu ajutor).
161
Figura 1. Exercițiul Nr. 1 cu mingea Bosu

- Urcare cu piciorul stâng, coborâre înainte cu piciorul stâng; 3x, p: 10 sec.
(cu ajutor).

- Urcare pe Bosu, coborâre cu pas lateral dreapta; 3x, p: 10 sec. (cu sprijin
la scara fixă);
- Urcare pe Bosu, coborâre cu pas lateral stânga; 3x, p: 10 sec. (cu sprijin
la scara fixă).
162
5. Stând pe mingea Bosu (Fig. 5):

- Semigenuflexiuni, 5x, p:15 sec. (cu sprijin la scara fixă).
Figura 6. Exercițiul Nr. 6 cu mingea Bosu Figura 7. Exercițiul Nr. 7 cu mingea Bosu
7. Culcat facial pe mingea Bosu, mâinile la ceafă (Fig. 7):

- Extensii ale trunchiului 3x3 rep., p:10 sec. (cu ajutor)
8. Stând cu faţa la Bosu:
a. Ridicarea piciorului drept şi aşezare fandată pe minge, revenire; (Fig. 8)
b. Ridicarea piciorului stâng şi aşezare fandată pe minge, revenire; 4x, p:
10 sec. (cu ajutor). (Fig. 9)
163
Figura 8. Exercițiul Nr. 8a cu mingea Bosu
Figura 9. Exercițiul Nr. 8b cu mingea Bosu
Analiza şi interpretarea datelor înregistrate la parametrii psihomotrici de la
testarea iniţială la testarea finală
La parametrul motric echilibru, comparând rezultatele obţinute putem
observa că diferenţa de 3,2 sec. dintre testarea iniţială şi cea finală este
semnificativ statistic la p≤0.005, testul t „Student” - dependent fiind 5,27 ceea
ce indică un progres semnificativ în ceea ce priveşte coordonarea statică.
Coeficientul de variabilitate de CV = 103,9% la testarea iniţială şi
coeficientul de variabilitate cu valoarea de CV = 79% la testarea finală denotă
neomogenitatea grupului la ambele testări.
Rezultatele la testarea iniţială a mediei şi deviaţiei standard sunt x ± s = 2 ±
1,673, iar la testarea finală rezultatele mediei şi deviaţiei standard sunt x ± s = 3,667
± 2,16. Observând rezultatele la parametrul motriccoordonarea dinamică generală
putem remarca că diferenţa dintre testarea iniţială şi cea finală de 1,6 sec. este
semnificativă statistic la p≤0.0005, testul t „Student”- dependent fiind de 7,906.
Coeficientul de variabilitate este la testarea iniţială CV = 83,65% şi de
CV = 58,94 % la testarea finală explică neomogenitatea grupei.
164
Tabelul 1. Prezentarea datelor parametrilor psihomotrici

– coordonarea statică (sec)
Testarea Iniţială Testarea Finalaă

N.P
Durata sec. Durata sec.
M.M. 1 3
L.E. 0 2
L.R. 3 5
S.L. 2 5
T.R. 10 15
P.D. 10 15
X 4,333 7,5
S 4,502 5,925
CV% 103,9 79
Figura 10. Reprezentarea datelor înregistrate la parametrul

psihomotric coordonarea statică la testarea iniţială şi final
Tabelul 2. Prezentarea datelor parametrilor psihomotrici

– coordonarea dinamică generală (sec)
Testarea Iniţială Testarea Finalaă

N.P
Sărituri Sărituri
M.M. 0 1
L.E. 0 1
L.R. 2 4
S.L. 3 5
T.R. 4 6
P.D. 3 5
X 2 3,667
S 1,673 2,16
CV% 83,65 58,94
165
Figura 11. Reprezentarea datelor înregistrate la parametrul

psihomotric coordonarea generală la testarea iniţială şi finală
În anul 2010-2011, Chera-Ferrario cu o echipa de profesori au lansat

proiectul "Gimnastica pentru toți", cercetând beneficiile gimnasticii artistice la
copii cu dizabilităţi. In urma proiectului desfasurat s-au obţinute rezultatele bune
prin organizarea concursurilor. Aceste competiţii reprezentând o metoda de
testare şi ameliorare a comportamentelor motorii a copiilor cu dizabilitati.
Popescu (2013) a studiat echilibrul la persoanele cu Sindrom Down cu
ajutorul gimnasticii artistice. Rezultatele obţinute au confirmat beneficiile
gimnasticii artistice la adulţii cu Sindrom Down.
Popescu, Stroiescu and Dina (2013), au aplicat un program de gimnastică
unui grup de 12 persoane cu sindrom Down cu vârste cuprinse între 16 ani şi 26
ani pentru progresele în ceea ce priveste coordonarea, echilibrul și orientarea
spațială. În urma programelor aplicate a rezultat faptul, că acești copii cu
sindromul Down au nevoie de continuitate în pregătire și chiar trei la șase
sesiuni de instruire pe săptămână pentru a garanta capacitatea de învatare si
ameliorare a deficiențelor fizice.
4. Concluzii
În urma aplicării programelor adaptate din gimnastica aerobică la copiii cu
cerinţe educative speciale ipoteza cercetării s-a confirmat.
Exerciţiile executate la mingea Bosu din gimnastica aerobică au condus la
obţinerea unor parametrii net superiori la testarea finală faţă de testarea iniţială.
Obiectele şi aparatele din gimnastica aerobică au adus un surplus de
eficienţă, în acelaşi timp cu stimularea capacităţii psihomotrice a copiilor cu
Sindrom Down.
Atractivitatea programelor adaptate din gimnastica aerobică a constat şi în
faptul că s-a lucrat pe muzică, cu obiecte şi la un aparat nou.
166
GYMNASIUM
STUDY REGARDING THE EFFECTS OF PRACTICING SPORTIVE

TOURISM ON THE DEVELOPMENT OF CERTAIN VOLITIONAL
MORAL CHARACTERISTICS IN MIDDLE SCHOOL STUDENTS
Drăgoi Cristian-Corneliu1 *
1
“Vasile Alecsandri” University of Bacau, 157, Calea Maraseşti, 600115, Romania
Keywords: sportive tourism, volitional, moral, students.

Abstract
Sportive tourism is a concept comprising various athletic activities performed in nature
that involve moving the practitioners to picturesque locations, most often mountainous.
We are talking here about activities such as hiking, cyclo-tourism, sport climbing,
canyoning, via ferrata, rafting, winter sports, etc. This study tried to establish whether
this activity has positive effect on certain volitional moral characteristics that I
considered to be possibly influenced by the practice of sportive tourism. The research
consisted mainly in applying a questionnaire to several middle school students, grades
7-8, from Piatra Neamţ, aged between 13 and 15, practitioners of various sportive
tourism activities. At the end of the study, one can say that the initial hypothesis, stating
that certain volitional moral characteristics that are specific for this age can be
positively influenced in their development through the practice of sportive tourism, was
confirmed.
1. Introduction
Sportive tourism is a concept comprising various athletic activities
performed in nature that involve moving the practitioners to picturesque
locations, most often mountainous (Drăgoi, 2010). We are talking here about
activities such as hiking, cyclo-tourism, sport climbing, canyoning, via ferrata,
rafting, winter sports, etc.
Many pupils are attracted toward these activities that can be practiced
outside school. These pupils could be involved in the activity of specialized
clubs, thus channeling their energy toward building their own personality by
educating certain positive character traits, avoiding falling into the traps of
momentary illusions (Drăgoi, 2008).
The moral-volitional characteristics represent personality traits acquired
during education and they determine the mobilization degree of the individual to
reach a goal. The collective spirit, the self-confidence, the courage, the
* E-mail: cristi_dragoi@hotmail.com
167
Drăgoi Cristian-Corneliu/ Gymnasium
perseverance, the will, etc., play an important role in sketching the character of
the future adult (Cosmovici & Iacob, 1999).
The positive character traits must define a child that is educated from all
points of view, and which on a larger scale will determine the child's behavior
within the family, within the instructive-educational process, within society
(Munteanu, 1998).
The main aim of this research is to study the influences of the practice of
sportive tourism in the development of certain moral-volitional characteristics
that are specific to middle school pupils.
Premises and Hypotheses. Generally, we accept the idea that individuals
who practice tourism under various forms have a better physical and mental
health than the ones who do not engage in this kind of activities, having a more
positive attitude in relation to themselves and to others (Drăgoi, 2008).
Based on this premise, we tried to clarify whether this activity has or not
positive effect on certain volitional moral characteristics that we considered to
be possibly influenced by the practice of sportive tourism.
In our study, we formulated the following hypothesis:
- Presumably, through the practice of sportive tourism, can be positively
influenced at this age a number of moral-volitional characteristics like the social
skills, the courage, the self-confidence, the perseverance.
Research methods. In this research, the following methods were used
(Epuran, 2005):
1. The documentation method (study of the professional literature), using
the Romanian and international literature.
2. The direct observation method, under concrete conditions, in the areas
where sportive tourism is practiced.
3. The inquiry method, by applying a questionnaire.
The subjects of the research were 23 middle school students, grades 7-8,
from Piatra Neamţ, out of which 15 were males and 8 were females, aged
between 13 and 15, who practice pedestrian tourism, within specialized clubs or
with their family.
The research was conducted over the course of the academic year 2013 -
2014, and consisted mainly in applying a questionnaire comprising a number of
13 questions centered on emphasizing certain moral-volitional required by the
practice of pedestrian sportive tourism. The content of the questionnaire is
presented below.
1. Are you a constant practitioner of sportive tourism?
a). yes; b). no; c). partially.
2. How often do you practice sportive tourism?
a) at least twice a month; b) once a month; c) less than once a month.
3. What is your mental state during sportive tourism?
a) positive, energetic; b) negative, apathetic; c) neutral, indifferent.
168
4. What is your mental state after you practice sportive tourism?

a) calm, relaxed; b) nervous, stressed; c) alternating from one mood to
another.
5. Generally, are you a cheerful, social person?
a) yes; b) no; c) sometimes.
6. Do you have many friends?
a) yes; b) no; c) I don't know, I'm not answering.
7. If you find yourself in a group of people that you don't know, do you
find it hard to get along?
a) yes; b) no, not at all; c) sometimes.
8. Are you afraid to remain alone in the house, or in a remote place?
a) yes; b) no; c) sometimes.
9. If you find something difficult to do, are you confident that you will
succeed?
a) yes; b) no; c) I don't know.
10. If you take part in a game, sports or otherwise, do you always follow
its rules?
a) yes; b) no; c) most of the times; d) sometimes.
11. If you can't perform a certain task that is required of you, do you
continue, or do you give up quickly?
a) continue until succeeding; b) try again; c) give up.
12. What do you do if during an "endurance running" race you feel the
need to give up?
a) I am certainly not giving up; b) I give up; c) I will try at least to
finish the race.
13. Do you believe that the practice of sportive tourism influences in a
positive manner your school, family and social activities?
a) yes, of course; b); I don't think so; c). I don't know, maybe.
After the questionnaire was applied, the results were recorded, converted
to percent, analyzed and graphically represented, which helped formulate more
correctly the interpretations and conclusions.
The results for the most representative questions for this study and their
interpretations are presented below.
Analyzing the answers to the questions 3 and 4 we can say that almost all
(95,65%) of the students subjected to the study claimed that during and after
their mountain activities have a positive, energetic state of mind, good mood
(fig. 1). One single student (4,35%) is the exception, saying that he is indifferent
to it, but presumably he said that because of other constraints (family, perhaps).
Obviously, no one said that they experienced a negative or apathetic state of
mind.
169
4,35%
a)
b)
c)
95,65%
Figure 1. Graphical representation of the answers

to the questions 3 and 4
Analyzing the answers to the question no. 7, about the social integration,
as one can well see (fig. 2), the great majority of the students (73,91%) claim
that they do not find it hard to get along in a new group, which shows an open,
sociable mind. Only 17, 39% of students said that they find it hard sometimes,
and 8,70%) said that they always find it hard, which can be attributed to each
individual's personality.
17,39% 8,70%
a)
b)
c)
73,91%

to the question no.7
Analyzing and interpreting the answers to the question no. 8, we can also
see (fig. 3) that most of the people questioned (65,22%), incline towards one
answer, which is choice b), showing courage, a psychological characteristic that
is specific to the people practicing nature activities.
21,74% 13,04%
a)
b)
c)
65,22%

170
Regarding the question no. 9, one can see from the graphical
representation that most of the subjects (60,87%) say that they think they will
succeed, even if it seems difficult, which emphasizes the psychological traits
"self-trust" and "perseverance" (fig. 4). There are very few the ones who say
they don't know (26,09%) and even less (13,04%) the ones who say that they
will not succeed in their endeavor.
26,09%
a)
b)
c)
60,87%
13,04%

Analyzing the answers to the questions no. 10 (fig. 5), one can see that
there are many the ones (82,61%) saying that they always follow the rules of a
game, sports or otherwise, which shows correctness, fair-play, sportsmanship,
mutual respect, moral traits that are appreciated. Only 4 students (17,39%) said
that they follow the rules most of the times, and none of them supported the
choices b) and d), the ones indicating a lack of correctness.
17,39% 0%
0%
a)
b)
c)
d)
82,61%

Regarding the answers to the question no. 11 (fig. 6), this time also, most
of the students (56,52%) supported choice a), which highlights psychological
traits that interest us, such as perseverance, ambition. These ones are joined by 8
students (34,78%) who do not give up right away, but try at least one more
time. Only 2 students, very few compared to the others, said that they give up in
such situations.
171
8,70%
a)
b)
,78% c)
56,52%

Regarding the question no. 12 (fig. 7), again, this is a very clear situation,
in the sense that the great majority (78,26%) supports choice a), the one
expressing perseverance and ambition. Only 2 students (8,70%), probably the
same ones, claimed that they give up when they can't take it, while 3 students
(13,04%) try at least to finish the race, which is, at any rate, better than giving
up.
13,04%
8,70%
a)
b)
c)
78,26%

Analyzing the answers to the question no. 13, as one can see from the
graphical representation (fig. 8), almost every questioned student (91,30%) think
that sportive tourism influences in a positive manner their activity, whether we
are talking about school activity, social, or family, on multiple levels: work
output, socializing, leisure, development, etc. Only 2 students (8,70%) do not
know for sure, and none of them chose b).
8,70%
a)
b)
c)
91,30%

172
4. Conclusions
The answers recorded for the questionnaire lead to the following
conclusions:
- Almost all of the students subjected to the study claimed that during
their sportive tourism activities and afterwards have a positive, energetic state of
mind, a good mood.
- To the questions envisaging the social skills, most answers were
positive, which shows cooperation, a desire to help each other, an open mind,
psychological-moral qualities that are often encountered in group mountain
tourism.
- To the questions envisaging the anxiety level, one can see, again, that
most subjects gave answers that emphasize their courage, fearlessness,
psychological characteristics that are specific to the people who practice nature
activities.
- Also, most of the students subjected to the questionnaire said that they
have confidence that they will succeed even if it seems difficult, and do not give
up easily, a fact that highlights volitional qualities such as self-trust, ambition,
and perseverance. There are very few subjects who don't think they will
succeed.
- One can see that there are many the ones saying that they always follow
the rules of a game, sports or otherwise, which shows correctness, fair-play,
sportsmanship, mutual respect, moral traits that are generally appreciated.
At the end of the study, one can say that the initial hypothesis, stating that
certain moral-volitional characteristics wich are specified above can be
positively influenced in their development through the practice of sportive
tourism, was confirmed.
References
1. COSMOVICI, A., IACOB, L. (1999). Psihologie şcolară, Iaşi : Polirom;
2. DRĂGOI, C. C. (2010). Turism, Bacău: Alma Mater;
3. DRĂGOI, C. C. (2008). Turismul montan, mijloc de dezvoltare a rezistenţei
aerobe şi a unor fenomene psihice, la adolescenţi. Teză de doctorat, Bucureşti:
ANEFS;
4. EPURAN, M. (1999). Dezvoltarea psihică. Aspecte ale dezvoltării psihice în
ontogeneză. Bucureşti: Edit. ANEFS;
5. EPURAN, M. (2005). Metodologia cercetării activităţilor corporale.
Bucureşti: Edit. FEST.
173
STUDIU PRIVIND EFECTELE PRACTICĂRII TURISMULUI SPORTIV

ASUPRA DEZVOLTĂRII UNOR CARACTERISTICI MORAL-
VOLITIVE, LA ELEVII DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Drăgoi Cristian-Corneliu1
1
Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, Calea Maraseşti, 157, 600115, România
Cuvinte cheie: turism sportiv, moral, volitiv, elevi.

Rezumat
Turismul sportiv este un concept care cuprinde în aria sa de înțelegere diverse activități
sportive outdoor, care implică deplasarea practicanților săi în locuri pitorești, situate de
regulă în cadru montan. Vorbim aici de activități precum hiking, cicloturism, escaladă,
canyoning, via ferrata, rafting , sporturi de iarnă, etc. În studiul de față, am încercat să
stabilim, dacă această activitate are efecte pozitive asupra unor trasături de caracter, pe
care le-am considerat influenţabile de practicarea turismului sportiv. Cercetarea a
constat în principal în aplicarea unui chestionar adresat unor elevi din gimnaziu, clasele
VII-VIII, din municipiul Piatra Neamţ, având vârste cuprinse între 13 şi 15 ani,
practicanți ai unor activități de turism sportiv. În urma studiului nostru, putem afirma că
ipoteza de la care am plecat şi anume faptul că unele trăsături moral-volitive,
caracteristice la această vârstă, pot fi influenţate pozitiv în dezvoltarea lor, prin
practicarea turismului sportiv, s-a confirmat.
1. Introducere
Turismul sportiv este un concept care cuprinde în aria sa de înțelegere
diverse activități sportive, desfășurate în natură, care implică deplasarea
practicanților săi în locuri pitorești, situate de cele mai multe ori în cadru
montan (Drăgoi, 2010). Vorbim aici de activități precum hiking, cicloturism,
escaladă, canyoning, via ferrata, rafting , sporturi de iarnă, etc.
Mulţi elevi sunt atraşi de aceste activităţi, care pot fi practicate în afara
şcolii. Aceştia ar putea fi implicaţi în activitatea unor cluburi de profil,
canalizându-şi astfel energia către construcţia propriei personalități, prin
educarea unor trăsături de caracter pozitive, evitându-se astfel căderea în
capcanele iluziilor de moment (Drăgoi, 2008).
Caracteristicile moral-volitive reprezintă trăsături ale personalităţii
dobândite în urma educaţiei și determină gradul de mobilizare a individului
pentru îndeplinirea unui obiectiv. Spiritul colectiv, încrederea în sine, curajul,
perseverența, voinţa, etc., au un rol important în creionarea caracterului
viitorului adult (Cosmovici & Iacob, 1999).
Trăsăturile pozitive de caracter trebuie să definească un copil educat din
toate punctele de vedere, care pe un plan mai larg, vor determina modul de
174
comportare al elevului în familie, în procesul instructiv-educativ, în societate

(Munteanu, 1998).
Scopul principal al cercetării noastre este de a studia influenţele practicării
turismului sportive în direcţia dezvoltării unor caracteristici moral-volitive
specifice elevilor de gimnaziu.
Premise și ipoteză. În general, se acceptă ideea că indivizii care practică
turismul sportiv sub diferite forme, au indici ai stării de sănătate mai buni şi o
mai bună condiţie fizică şi psihică decât cei care nu au această preocupare şi nici
altele de tip sportiv. În decursul vremii, s-a observat faptul că elevii care practică
diferite activităţi de turism montan au în general o atitudine pozitivă în relaţia cu
sine şi cu ceilalţi (Drăgoi, 2008).
Pornind de la această premisă, am încercat să clarificăm, dacă această
activitate are sau nu efecte pozitive asupra unor trăsături de caracter, pe care le-
am considerat ca pot fi influenţate de practicarea turismului sportiv.
În studiul nostru am pornit de la următoarea ipoteză :
- Se presupune că prin practicarea turismului sportiv pot fi influențate
pozitiv la această vârstă caracteristici moral-volitive precum sociabilitate, curaj,
incredere în sine, perseverență.
Metode de cercetare. În cercetarea de față am folosit următoarele metode
(Epuran, 2005):
1. Metoda documentării (a studiului bibliografic), studiind literatura
autohtona și internațională.
2. Metoda observației directe, în condiții concrete, în zonele de practicare
ale unor activități de turism sportiv.
3. Metoda anchetei, prin aplicarea unui chestionar.
Subiecții cercetării sunt 23 elevi din gimnaziu, clasele VII-VIII, din
municipiul Piatra Neamţ, dintre care 15 băieţi şi 8 fete, cu vârste cuprinse între
13 şi 15 ani şi care practică turismul pedestru, în cadrul unor cluburi de
specialitate sau cu familia.
Cercetarea s-a desfăşurat pe parcursul anului universitar 2013 – 2014 şi a
constat a constat în principal în aplicarea unui chestionar, cuprinzând un număr
de 13 întrebări, centrate pe evidenţierea unor caracteristici moral-volitive,
solicitate de practicarea turismului montan pedestru. Prezentăm în continuare
conținutul chestionarului.
1. Sunteți un practicant constant al activităților de turism sportiv?
a). da; b). nu; c). parțial.
2. Cât de frecvent practicaţi aceste activități de turism sportiv?
a). cel puţin de 2 ori pe lună; b). o dată pe lună; c). mai puţin de o dată pe
lună.
3. Care este starea psihică pe care o aveţi în timpul acestor activități?
a). pozitivă, tonică; b). negativă, apatică; c). neutră, indiferentă.
175
4. Care este starea psihică pe care o aveţi în perioada de după aceste

activităţi de turism?
a). calmă, relaxată; b). agitată, stresată; c). alternantă, de la o stare la alta.
5. În general, sunteţi o persoană veselă, sociabilă?
a). da; b). nu; c). câteodată.
6. Aveţi mulţi prieteni?
a). da; b). nu; c). nu ştiu, nu răspund.
7. Dacă sunteţi prima dată într-un grup de persoane, pe care nu le
cunoaşteţi, vă este greu să vă acomodaţi?
a). da; b). nu, deloc; c). uneori.
8. Vă este teamă să rămâneţi singur în casă sau într-un loc retras?
a). da; b). nu; c). uneori.
9. Dacă un lucru vi se pare dificil de făcut, aveţi încredere că veţi reuşi?
a). da; b). nu; c). nu ştiu.
10. Dacă luaţi parte la un joc, sportiv sau de altă natură, respectaţi
întotdeauna regulile lui?
a). da; b). nu; c). de cele mai multe ori; d). câteodată.
11. În cazul în care nu reuşiţi să rezolvaţi o anumită sarcină primită,
continuaţi să lucraţi sau abandonaţi repede?
a). continui până reuşesc; b). mai încerc o dată; c). abandonez.
12. Ce faceţi în cazul în care, în timpul probei de „alergare de rezistenţă”,
simţiţi nevoia de a renunţa la probă?
a). nu renunţ, în nici un caz; b). renunţ; c). încerc să termin proba măcar.
13. Credeţi că practicarea turismului sportiv vă influenţează pozitiv
activitatea la şcoală, în familie, în societate?
a) da, desigur; b) nu cred; nu ştiu, poate.
După aplicarea chestionarului, am obţinut rezultate pe care le-am
prelucrat, transformându-le în procente apoi le-am reprezentat grafic, fapt care
ne-a ajutat în formularea mai corectă a interpretărilor și concluziilor.
Prezentăm, în cele ce urmează rezultatele obținute și interpretarea lor, la
cele mai sugestive întrebări pentru studiul nostru.
Din analiza răspunsurilor la întrebările 3 și 4 se poate spune că aproape
toţi, 95,65% dintre elevii supuşi studiului susţin că în timpul și după aceste
activități au o stare psihică pozitivă, tonică, un moral bun (fig. 1). Un singur elev
(4,35%) reprezintă excepţia, declarând că are o stare indiferentă, credem noi
fiindcă face acest lucru oarecum forţat de împrejurări (familie poate). Evident,
nici unul nu poate spune că are o stare negativă, apatică.
176
4,35%
a)
b)
c)
95,65%

la întrebările 3 și 4
Analizând răspunsurile la întrebarea nr. 7, referitoare la integrare socială,

după cum bine se poate observa (fig. 2), marea majoritate a elevilor (73,91%)
susţin faptul că nu le este deloc greu să se acomodeze într-un grup nou, ceea ce
dovedeşte un spirit deschis, sociabil. Doar 17, 39% dintre elevi afirmă că uneori
acest lucru li se pare greu iar (8,70%) susțin că într-adevăr le este greu să se
acomodeze, ceea ce probabil ţine şi de firea fiecăruia.
17,39% 8,70%
a)
b)
c)
73,91%

la întrebarea nr. 7
Analizând și interpretând răspunsurile la întrebarea nr. 8, observăm (fig. 3)

că din nou, o mare majoritate a celor chestionaţi (65,22%), înclină spre un
răspuns şi anume, varianta b), ceea ce denotă lipsa de teamă, curaj, o
caracteristică psihică specifică celor care practică activităţi în natură.
21,74% 13,04%
a)
b)
c)
65,22%

177
În ceea ce privește întrebarea nr. 9, putem vedea din diagramă faptul că

majoritatea elevilor (60,87%) afirmă că au încredere că vor reuşi, chiar dacă un
lucru pare dificil, ceea ce scoate în evidenţă trăsăturile psihice ”încredere în
sine”, dar şi ”perseverenţă” (fig. 4). Sunt puţini cei care nu ştiu (26,09%) şi mai
puţini (13,04%) care nu cred că vor reuşi în demersul lor.
26,09%
a)
b)
c)
60,87%
13,04%

Analizând răspunsurile la întrebarea nr. 10 (fig. 5), se observă că sunt

foarte mulţi (82,61%) cei care susţin că respectă întotdeauna regulile unui joc,
sportiv sau nu, ceea ce exprimă corectitudine, fairplay, respect reciproc, trăsături
morale pe care le luăm în considerare. Doar 4 elevi (17,39%) afirmă că respectă
de cele mai multe ori aceste reguli şi nici unul nu susţine variantele b) şi d), cele
indicatoare ale lipsei de corectitudine.
17,39% 0%
0%
a)
b)
c)
d)
82,61%

Privind răspunsurile la întrebarea nr. 11( fig. 6) observăm că și de această

dată, cei mai mulţi elevi (56,52%) susţin varianta a), care scoate în evidenţă
trăsături psihice care ne interesează şi anume perseverenţa, dârzenia, ambiţia.
Acestora li se adaugă cei 8 elevi (reprezentând 34,78%) care nu abandonează
imediat, ci mai încearcă o dată.
Numai 2 elevi, foarte puţini (8,70%) comparativ cu ceilalţi, afirmă că
abandonează în astfel de situaţii.
178
8,70%
a)
b)
,78% c)
56,52%

În privința răspunsurilor la întrebarea nr. 12 (fig. 7), din nou observăm o

situaţie foarte clară, în sensul că imensa majoritate (78,26%) susţine varianta a),
cea care exprimă dârzenia, ambiţia, perseverenţa.
Doar 2 elevi (8,70%), probabil aceeaşi, susţin că renunţă în cazul în care
nu mai pot, iar 3 elevi (13,04%) afirmă că măcar încearcă să termine proba, ceea
ce este mai bine oricum decât abandonul.
13,04%
8,70%
a)
b)
c)
78,26%

Analizând răspunsurile la întrebarea nr. 13, putem observa din

reprezentarea grafică (fig. 7), faptul că aproape toţi elevii chestionaţi (91,30%)
consideră că turismul sportiv le influenţează pozitiv activitatea lor, fie că este
vorba de cea şcolară, fie cea din societate sau familie, pe multiple planuri:
randament, socializare, recreere, dezvoltare, etc. Numai doi elevi (8,70%) nu
ştiu sigur şi nici unul nu afirmă varianta b), cea a neîncrederii.
8,70%
a)
b)
c)
91,30%

179
4. Concluzii
În urma răspunsurilor pe care le-am primit de la întrebările din chestionar
am tras următoarele concluzii:
- Aproape toţi dintre elevii supuşi studiului susţin că în timpul
activităților de turism sportiv şi în perioada care urmează au o stare psihică
pozitivă, tonică, dar calmă, un moral bun.
- La întrebările care au vizat sociabilitatea, cele mai multe răspunsuri
sunt pozitive, fapt ce dovedeşte cooperare, spirit de într-ajutorare, deschidere
spre alţii, caracteristici psiho-morale întâlnite în turismul montan de grup.
- La întrebările care au vizat nivelul de anxietate, vedem că din nou,
marea majoritate a celor chestionaţi, dau răspunsuri care scot în evidenţă lipsa
de teama, curajul, caracteristici psihice specifice celor care practică activităţi
sportive în natură.
- De asemenea, cei mai mulţi dintre elevii supuşi chestionarului afirmă
că au încredere că vor reuşi, chiar dacă un lucru pare dificil, şi nu abandonează
uşor, fapt care evidenţiază caracteristici voliționale cum sunt: încrederea în sine,
dârzenia, ambiţia, dar şi perseverenţa. Sunt puţini cei care nu cred că vor reuşi în
demersul lor.
- Am observat că sunt foarte mulţi cei care susţin că respectă întotdeauna
regulile unui joc, sportiv sau nu, ceea ce exprimă corectitudine, fairplay, respect
reciproc, caracteristici morale pe care le luăm în considerare în cercetarea
noastră.
În urma studiului nostru, putem afirma că s-a confirmat ipoteza de la care
am plecat şi anume faptul că unele caracteristici moral-volitive, specificate mai
înainte, pot fi influenţate pozitiv, prin practicarea turismului sportiv.
180
GYMNASIUM
MIHAIL SEBASTIAN (1907-45) AND LEISURE SPORT PRACTICES IN

THE 1930s’ ROMANIA
Raspaud Michel1 *
1
Université ”Joseph Fourier”, Grenoble 1, BP 53, 38041, Cedex 9, France
Keywords: Mihail Sebastian, Leisure sports, Romania, Years 1930s.

Abstract
The question is, within the work of the Romanian novelist and dramatist Mihail
Sebastian (1907-45), to explore the investment of certain social groups in leisure sport
practices in the 1930s’ Romania. These social groups are the author’s proper ones, or
with which he as relationships, and all the characters of his literary work: intellectuals,
professions, artists and architects, etc. These fictive or real individuals live in
Bucharest, the capital, and invest practices in peripheral spaces (mountain or sea
resorts) in year special times. In the other hand, the fact to wear sport clothes is often
underlined, and the word “sport’ to is often used by the author to describe a body, an
attitude or a psychological character.
1. Introduction
How to accede to the knowledge of sport leisure practices of the past time
history when this topic was not scientifically legitimated in the sociology field,
which signifies that studies concerning this subject did not exist. The historian,
as the sociologist, can explore archives from sporting associations (sport clubs
and federations), municipalities, ministries, etc. He will obtain counting data
about the number of sporting clubs, sportsmen and sportswomen, their age or
sex dispatching, etc., information about the association organisation, and the
persons who manage them.
However, the sociologist accedes by this way with difficulties to the
leisure sport practices embedment in the population everyday life, the interest of
this latter for the leisure sport practices, their ludic, social and regenerating
dimension, or their living mode.
Meanwhile, other sources can permit to the sociologist not to give a
précised counting dimension to the leisure sport practices, but to accede at what
Sansot calls “sensitive” (“sensible” in French), which is as “the sensitive [...] is
always what affects us and heard us” (Sansot, 1986, p. 38), stating that “when an
object, a territory, a monument, a group affect me, I derive some pleasure or
* E-mail: michel.raspaud@ujf-grenoble.fr
181
Raspaud Michel / Gymnasium
some inconvenience but more importantly it means that I have grasped the
meaning” (Sansot, 1986, p. 53).
Thus, through the literature of the time, it is possible to access this
sensitive that affects individuals who engage in leisure sport practices, and grasp
the meaning they give to them. So this is a comprehensive sociology (Weber,
1995).
The material used consists of the literary work of the writer Mihail
Sebastian (1907-1945), translated into French, which is particularly rich in
ratings for leisure sports practices, as most of his writings refer to it at a time or
another: a novel like L’accident even see almost half of the action takes place in
a ski resort!
The method is firstly to identify all the different practices of leisure sports
or sports events mentioned, identify what moments of social life they are, and
understand the meaning that the characters give to them.
All these elements of course are connected to the social groups to which
the protagonists of the literary work belong.
Mihail Sebastian, who became his name in 1935, is the pseudonym of
Yosef Hechter (Sebastian, 1998b, p. 71). He is born October 18, 1907 in Braila,
a port on the Danube. He studied law at Bucharest, and then did a PhD in Paris
(1930-1931), “where the masters of the Faculty of Law distinguish him”
(Dupront, 1968, p. 6).
He writes in the daily Cuvântul (1927-1934) and then in other periodicals
as Rampa, and Revista Fundaţiilor Regale until 1940 and the establishment of
anti-Jewish laws. These same laws prevent him to exercise his profession as a
lawyer. He accidentally died May 29, 1945 in Bucharest (Paruit, 2002).
So, social groups described by Mihail Sebastian in his novels, plays and
stories refer mainly to those he frequented in Bucharest during his outings and
cultural activities: intellectual professions (journalists, literary critics, scholars,
teachers ...), professionals (lawyers ...), artistic professions (architects, painters,
actors ...).
It is from this social context that come the characters portrayed in his
literary works and, with them, their practices of leisure sports. However, in
addition to the practices themselves, Mihail Sebastian made a whole set of
notations that refer to sports to describe situations, body types, attitudes, outfits.
When we see the great importance of the leisure sport practices in the life
of the author and of the social groups he attends, they also seized the place that
already has sports as a category for perceptive and descriptive the intelligentsia,
we understand the place that sport already has for this intelligentsia as
perceptive and descriptive categories.
182
3a. Leisure sport practice.
Several leisure sports practices are present in the work. Have been
identified in one form or another, and in alphabetical order: boxing; canoeing;
dance; fishing; football; hiking; horse racing; swimming; skiing; table tennis;
tennis; volleyball; water polo. In this context, of course, not all have the same
importance.
They are not located in the same places, they do not involve the body in
the same way, nor yet have the same importance in the plot in the literary works,
or in real life of the author, through its accounts for a large share
autobiographical.
For example, football - already popular - is mentioned less than a half-
dozen times. However, as of April 23, 1935, the author attended the derby
between the two biggest clubs in Bucharest: Venus-Juventus; the first is the
defending champion, and already five-time national winner (1920, 1921, 1929,
1932 and 1934), only once his rival (1930).
However, participation is more of worldliness obliged, as fan culture as
we can know it today, because her friend Leny, actress, is "arrived late, having a
rehearsal at the theater for its next premiere" (Sebastian, 1998b, p. 28).
- “Ann was for some time a figure of Bucharest life, a ‘celebrity’. She
appeared everywhere, at the theater, at the racetrack, at the stadium for big
games...” (Sebastian, 2002, p. 104).
The only practices performed by the author or the characters of his works
are: canoeing, dancing, hiking, skiing, swimming, table tennis, tennis, and
volleyball.
Canoeing by the author on Lake Annecy (Sebastian, 2007a, pp 202-205),
table tennis and volleyball by the author in Bran where he spent holidays in
August 1938, adding that he has played all kinds of games: chess, backgammon,
billiards, table tennis, volleyball (Sebastian, 1998b, p. 157).
The dance is primarily an urban socialite activity, during nights out in the
cafes of Budapest (Sebastian, 1998b, p. 44-45).
In fact, three leisure sport practices are particularly found in abundance on
the work of Mihail Sebastian: swimming, hiking and skiing. If swimming and
hiking are involved with more or less acute in the scenario of Femmes, as well
as in the autobiographical narratives and the Journal, skiing is the fundamental
practice that organizes the author’s leisure sports, and the linchpin of his novel
L’accident.
Indeed, one of the two main characters of the work, Paul (embodies the
author's romantic difficulties) fortuitously met Nora, crashed on the descent of
the tram, and helps her to go home.
183
After many vicissitudes, the teacher Nora leads the lawyer (actual
occupation of the author) for a month's vacation in the mountains at the time of
Christmas and New Year, in the Prahova Valley (place frequented assiduously
by Mihail Sebastian - see Journal).
Avid skier in real life, Mihail Sebastian has no trouble transferring the
subtlety of his skills in the character of Nora, who teaches the other hero (Paul),
the art of using sticks, plow snow, turning, and stopping at the bottom of the
slopes.
In this natural setting (forest, sun, altitude, physical exertion, ski touring
several hours, healthy fatigue), Paul manages to distance his complicated
relationship with Anna, a fickle painter. Moreover, in his autobiographical work,
Mihail Sebastian is not lacking on several occasions emphasized that effect on
him:
- “Skiing is my only recreation. Yesterday at Poiana, now Timiş, as I ski
I'm happy. Heavy snow, sparkling decor, pleasure to fly on skis, jumping
successfully crash land, triumph, finally, when I manage to finish the race, to
stop almost correctly, at least without falling…” (Sebastian, 1998b, p. 131).
- “I come home refreshed (...) three days of skiing, and I go the nerves
calmed down, put in their place” (Sebastian, 1998b, p. 143).
- The fictional work highlighting the sensations experienced when skiing
in the winter and natural environment:
- Nora: “So what’s it like?” Paul: “I cannot express it. It's beyond words.
It's intense. It's a great light... I think I'm drunk. He fell in the snow, open arms,
and there wallowed” (Sebastian, 2002, p. 188).
3b. Clothing
The work of Mihail Sebastian highlights another aspect of the sports

phenomenon that refers to the dress. Indeed, the practice of leisure sports is not
achieved without the use of a proper cloth, different from the traditional town
clothes of Bucharest social groups considered, with “men in superbly suits,
dressed to the nine”, wear “well-dressed (…) suits” (Oudard, 1935, pp. 4-5).
Thus, several heroines are, at one time or another, noticed in sportswear:
- “[Marjorie] was an amazing gravity, which clashed with the incredible
teenage air that gave her the blue ski suit” (Sebastian, 1998a, p. 219).
- “Between them, a third [photo], smaller, where I recognized
painstakingly Marjorie of last summer, wearing sandals and tennis skirt”
(Sebastian, 1998a, p. 219).
- Eva Nicholson: “Come alone, driving a small convertible, she wants to
leave in two hours. She wears a tracksuit and a white raincoat” (Sebastian,
1998a, p. 292).
184
- Odette is 18, wears a blue beret placed obliquely on the neck, a sport
dress tightened by a leather belt and white sandals without socks” (Sebastian,
2007b, p. 45).
- Odette: “I would go right now, as you see me in a swimsuit, wet and
disheveled” (Sebastian, 2007b, p. 57).
- Nora: “You need something?” Paul: “No. I looked at a picture on the
desktop. Who is this?” Nora: “It's me.” Paul: “In this suit?” Nora: “Yes, a ski
suit. I was in Predeal. I please you?” (Sebastian, 2002, p. 20).
3c. Sport as perceptive and descriptive categories
We can already see through the above quotes, the sports clothing, worn in
other circumstances, indicates a form of personality, a psychological or physical
trait. One of the remarkable aspects of the work of Mihail Sebastian consists
precisely in the fact that sport is a perceptive and descriptive category of
individuals, both in their physical appearance (description), either in their
psychological (perception).
3c.1. Physical description
Of course, sport is part of building up the body of individuals, as the

exercise of a physical occupation (farmer, craftsman, builder, etc.).
So, sport practiced from an early age, and at that time, led to the
construction of fully identifiable silhouettes by social categories, subject to the
same academic or social requirements, thus they make the sporting body as a
perceptual category to assess the physical of individuals, male or female:
- His friend Sami Winckler is described as having a “silhouette of a boxer,
square and massive” with a “picked up physical strength” (Sebastian, 1998a, pp.
101-102).
- Andrei: “he blocked with his silhouette of a boxer so many doors that
could lead to other people and other stories” (Sebastian, 2007b, p. 140).
- “Here Radu Siriu, broad-shouldered, athletic, pink and chubby…”
(Sebastian, 1998a,, p. 202).
- Beb: "he had changed, indeed. Less pale than before, he was taller,
sportier” (Sebastian, 2007b, p. 211).
3c.2. Perceptive category
However, beyond the physical assessment of individuals, engaging in

sport also infers an attitude and social behavior shown by fair play, which means
“should never seek to gain an unfair advantage over an opponent” (Cox & al.,
2000, pp. 133-134).
- About Marjorie Dunton: “I would bet that you would stay, even in an
adultery situation, a sporty, simple, ignoring cowardice” (Sebastian, 1998a, p.
194).
185
- Odette “plays seriously, in good faith, as a sportswoman, without

handshakes other than those required by the game” (Sebastian, 2007b, p. 46).
- About moving of all the guests of the pension to admire a rainbow sky,
Odette calls this behavior “trivial”: “I would not have found this word says
Stefan, and he sent the girl a sign of approval, which reads sincere admiration
with which, in a football match, in a football game, a forward would welcome a
remarkable goal succeeded by a teammate” (Sebastian, 2007b, p. 47).
- In Predeal, October 31, 1938, by -3°, while it's snowing, “Why do I
only have to put my shoes and a ski outfit to feel younger?” (Sebastian, 1998b,
p. 216).
- Bucharest: “… to see women elegantly dressed in bright and light
dresses - it was early June - who brought in the night of this Bucharest summer a
vague rustling of beach, sea…” (Sebastian, 2002, p. 97).
- Nora: “I was a boy too long (...) leaving his ski suit for a dress; wearing
this modest dress, Nora felt becoming a woman” (Sebastian, 2002, p. 271).
3d. Sport as constitutive of Bucharest life
Through various forms of the literary work of Mihail Sebastian, one can
note the importance that takes the sport in the Bucharest society of the 1930s
(we have no indication from him on the Romanian society as a whole), and
functions leisure sport practices begin to assume, at least for the intellectual
classes of the capital: winter holidays for skiing in the Prahova Valley, summer
holidays at the edge of the Black Sea or in the Carpathians to conduct hiking. In
any case, through the real or imaginary experience of the author, it is a time of
regeneration, compared to the Bucharest life:
Two days in Balcik (Black Sea): “I got home last night. For two days I
could think of nothing, forget that I have no money, forget the rent, the flat
owner…” (Sebastian, 1998b, p. 191).
“I wonder why I did not take advantage of the Christmas holidays to leave
Bucharest. I could finish my novel, I could ski... (...) Here I am, at the end of
vacation, tired, without enthusiasm, without envy, lazy, confused, consumed
with remorse” (Sebastian, 1998b, pp. 175-176).
For his part, Paul Morand summarizes the contrast between the bustle of
the city and the tranquility of Sinaia and the Carpathians:
- “Located near Predeal and the former Hungarian border in a pleasantly
wilderness, Sinaia is only sources, silence, shadow, freshness, granite, trout and
softwoods, while Bucharest is only noise, dust, sterlets, sun and plaster”
(Morand, 1935, p. 277).
- What Mihail Sebastian expressed in another way, more in relation to
his everyday life:
186
- “What is depressing in Bucharest are the phone calls, going out in the
city, the premieres in the theater, the invitations. The first day, I felt - compared
to a simple life in Predeal - to get into a big madhouse” (Sebastian, 1998b, p.
219).
3e. Discussions
Of course, the elements previously mobilized refer to very specific social

groups: the intelligentsia and, probably, the small commercial and industrial
bourgeoisie.
Also, we are not able to extrapolate regarding the entire Romanian society.
However, it is clear that during the interwar period, Romania and social elites
see themselves caught up in, or voluntarily commit to the lifestyle of Western
Europe and, through the personality certainly unique, but at the same time
emblematic of Mihail Sebastian, it is possible to identify a stream of civilization
that would certainly be amplified without the Second World War (this, without
minimizing the anti-Semitism of a part of Romanian society of the time).
4. Conclusions
It appears that literature, that is to say fictional or autobiographical works,
writers are always rooted in their observations of the everyday lives of their own
society or other ones, provides access to information that the "institutional"
historical archives do not offer or just a little.
The novel or short story, such as autobiographical narrative, leaving the
author the demiurgic creative freedom offer him an opportunity to reinvest his
ratings on daily life
From this point of view, Journal of Mihail Sebastian is a methodological
tool of prime importance to understand how an author injects all or part of his
personal life in the fictional characters he creates. And how they take their
autonomy and impose non-planned responses.
References
1. COX, R., JARVIE G., VAMPLEW, W., Eds. (2000). Encyclopedia of
British Sport, Oxford (UK) / Santa Barbara (Ca.): ABC-CLIO;
2. DUPRONT, A. (1958). In L’Avant-Scène, n° 186, 1er décembre, p. 6;
3. MORAND, P. (1935). Bucarest, Paris: Plon;
4. OUDARD, G. (1935). Portrait de la Roumanie, Paris: Plon;
5. PARUIT, A. (2002). Mihail Sebastian. Notice biographique, in Théâtre, by
Mihail Sebastian, Paris: L’Herne, 15-17;
6. SANSOT, P. (1986). Les Formes sensibles de la vie sociale, Paris: Presses
Universitaires de France;
7. SEBASTIAN, M. (1958). Edition de midi, L’Avant-Scène, n° 186, 1er
décembre, 7-42, adaptation: Pierre Hechter;
187
8. SEBASTIAN, M. (1998a). Depuis deux mille ans, Paris, Stock, translation:

Alain Paruit, De două mii de ani, 1934;
9. SEBASTIAN, M. (1998b). Journal (1935-1944), Paris, Stock, translation:
Alain Paruit, Jurnal (1935-1944), 1996;
SEBASTIAN, M. (2002). L’Accident, Paris : Mercure de France,
translation: Alain Paruit, Accidentul, 1940;
10. SEBASTIAN, M. (2007a). Promenades parisiennes et autres textes, Paris :
L’Herne, translation: Alain Paruit (Eseuri, Cronici, Memorial, 1972);
11. SEBASTIAN, M. (2007b). Femmes suivi de Fragments d’un carnet trouvé,
Paris, L’Herne, translation: Alain Paruit (Femei, 1933 ; Fragmente dintr-un
carnet găsit, 1932);
12. SEBASTIAN, M. (2007c). Théâtre, Paris, L’Herne, translation: Alain
Paruit (Jocul de-a vacanta, 1938; Steaua fàrà nume, 1944 (1942)); Ultima
orà, 1946 ; Insul, 1947;
13. WEBER, M. (1995). Economie et société 1. Les catégories de la sociologie,
Paris, Pocket.
188
GYMNASIUM
STUDY TO IDENTIFY THE REASONS FOR SPORT STUDENTS

14-15 YEARS
Cucui Alina Ionela1*

Cucui Gheorghe Gabriel2
1,2
“Valahia” University of Targoviste, Bd. Carol I, 2, 130024, Romania
Keywords: sporting, motivation, intrinsic, extrinsical.

Abstract
Motivation is the engine that is found behind every gesture, action, thgouht, action or
emotion of the individual, otherwise the said, nothing that happens in our lives
consciously is no stranger to this aspect, especially in physical education and sport
where physical training, technical and tactical theory should be complemented by a
mandatory psychological preparation. The purpose of this analysis is to identify factors
that influence the perception of student on sport, which are the sources of internal
motivation which leads the student to want attending sports activities and last row want
to quantify the level of motivation of subjects of the target group. In all of this equation
(teacher, family, student) we believe that the student is primarily responsible in terms of
practicing motor activities into an institutional framework but does not neglect the
influence that can be exerted by external factors such as teachers, coaches, family
media, social or family habits.
1. Introduction
The motivation underlying any conscious human action and behavior and
is always the answer to specialists: Why? The concept has experienced various
semantic approaches by psychologists conscious mental life components, a
possible definition referring to motivation as a specific form of reflection
,,which indicates the controls - control system personality, an oscillation of the
initial state steady, energetic-informational deficit or a need to be satisfied"
(Golu, 2004, p. 517).
Specialists in the field say that motivation develops ţinȃnd account the
following elements:
a) channeling of needs (learning)
b) cognitive development (for projects)
c) instrumental motivation (means and objectives)
d) personalization (functional autonomy), (Doron & Parot, 2006, p.513)
* E-mail: haralambiealina2008@yahoo.com
189
Cucui Alina Ionela, Cucui Gheorghe Gabriel / Gymnasium
Motivation is a complex phenomenon, the actions of people caused by

various reasons, from the physiological available until the cognitive, personal
activities, social interaction and motivation of affiliation. This process does not
manifest psychologically identical in all stages of life, according Accessible
Facilities showing features.
Accessible Facilities motivational profile of school children (subdivisions
small, medium and large) involves trouble adjusting to the education system that
is the need to respect the requirements of regulations and social norms
belonging to a community.
Motivation opposite the school activities or extracurricular character is
amplified during this period due to a need for affirmation community
increasingly apparent. The social environment has a major role in this equation,
the child feels the need to get a class independent corporate body. Education
competitive environment of institutionalized structure performance and
motivation to create the appropriate framework for the selection and start the
sports activity, students are concerned about the need to integrate the social
groups.
Adolescence begins differently in girls occurs earlier than boys and is
characterized by a harmonious physical development. Psychically grasp the
development of creative abilities is used for the participation in competitions
and school competitions, literary, technical or sport. Adolescents are aware of
their position in the group, wanting to impress and secure their long-term goals.
The affective is the possibility of inconsistencies and even emotional
exaggeration.
In general adolescent manifests as a person self-confident, motivated his
undertakings, attentive to moral, intelligent, with a personality defined in its
essential elements, in search of self, of affirmation in various fields and
seriously concerned by obtaining independence from family authority. Decisions
are made after serious analysis, are motivated and pursue social success. On the
sporting adolescence is a time of awareness of responsibilities as a sport but also
in terms of improving individual technique.
Horghidan, (1994), notes that motivation is presented as a complex,
hierarchically organized, comprising elements characteristic of the species (need
for food, information need sensory manipulation) and the features of each
individual, structured by the need to expectation, suction and his ideals.
Motivation and attitude in sport are interrelated, condition each other, they
can’t be analysed singular when talking when necessarily attitude and
motivation issues to be addressed, both components of the human psyche.
Scope of driving - especially for high performance sport - cannot exclude
the motivation primary factors that determine individual category to set
objectives which then tries to achieve. Motivation is therefore spring acting to
achieve those objectives, is spark that makes a person to give up a state of self-
sufficiency and decide practicing a particular sport in a first phase, followed -
not always ¬ but - the aspiration for excellence and high-level performance.
190
Identifying the reasons for which young people participate in physical

activities is one of the starting points for understanding their motivation.
The motivation for sport takes different aspects. According to Puni,
(1961), "generates motivation reasons are multiple and differentiated by
evolutionary moments of practicing sports activity".
The reason "is force, a need specific desire...which energizes and directs
behavior toward a goal” (Morris, 1990, quote Pânișoară & Pânișoară, 2005, p.
23).
The purpose of this analysis is to identify factors that influence the
perception of student on sport, which are the sources of internal motivation
which leads the student to want attending sports activities and last row want to
quantify the level of motivation of subjects of the target group.
Hypothesis. Assume that interest in sports activity (trend assertion, passion
for sports, win of medals and / or cups, finding places in the ranking, acceding
to a higher category etc.) are largely due to the intrinsic motivation of the
student rather than extrinsic factors (management, sports training content,
training requirements etc.).
The study was conducted with techniques, based on motivational quantify
the level of motivation that reflect the independent variables. There were applied
two types of questionnaires, each containing 14 items, seven of which side
watching intrinsic and extrinsic others seven aims appearance. The
questionnaires were sent to 40 students 14-15 years old, they representing
research tools psychosociological (first questionnaire referred to valence
motivation - VM, the second examines the motivation expectancy - EM).
Quantifying the motivational level was calculated using the responses to
policy undifferentiated content and context, the formula Dunnett, 1972:
- FMG = V x E (X Expectancy Valence)
The analysis and interpretation of responses to the assessment
questionnaire found motivation valence greater emphasis on intrinsic factors
(Table. 1), among them the high values recorded on the content of sports activity
(2.78), the passion for the sport (2 88) or the objectives (2.58), leading to the
conclusion that students consider important sport content, supplemented with
passion for what they do and the objectives (promotions in superior categories)
can meet the need of to be the best, to earn overtaking.
Regarding extrinsic factors students consider that leadership style adopted
(2.60) and the material conditions (2.60) are very important in sport activities.
The first aspect that resulted from processing the data obtained is the ratio
of the average index has a value of 2.56 intrinsic and extrinsic average indices of
the same questionnaire is 2.42 and provides a first hint that can confirm the
hypothesis of the present study.
191
Table 1. Index values intrinsic and extrinsic motivation of valence
No. No subjects No points Average

item 3 2 1 3 2 1 answers
1 32 7 1 96 14 1 2,78
2 26 12 2 78 24 2 2,60
3 35 5 - 105 10 - 2,88
4 27 9 4 81 18 4 2,58
5 19 19 2 57 38 2 2,43
6 29 10 1 87 20 1 2,70
7 8 23 9 24 46 9 1,98
8 19 18 3 57 36 3 2,40
9 19 17 4 57 34 4 2,38
10 20 14 6 60 28 6 2,35
11 19 17 4 57 34 4 2,38
12 26 12 2 78 24 2 2,60
13 19 14 7 57 28 7 2,30
14 27 10 3 81 20 3 2,60
VM= 2,49
1 – very important 2 - medium importance 3 – unimportant
Figure 1. Valence share indices intrinsic motivation
Figure 2. The share indices of valence extrinsic motivation
192
Expect high motivation values are all indices within the intrinsic (table 2).
Students believe that passion, attraction to the sport (2.60), the chances that are
offered for use and development of their abilities, creatively, largely correspond to
their expectations. Fear of failure (average of 2.03) can be an obstacle in conducting
sports for the corresponding 70% of respondents fully or partially expectations.
Table 2. Values of intrinsic and extrinsic motivation expectation
No. No subjects No points Average

item 3 2 1 3 2 1 answers
1 21 18 1 63 36 1 2,50
2 22 14 4 66 28 4 2,45
3 26 13 1 78 26 - 2,60
4 15 20 5 45 40 5 2,25
5 18 15 7 54 30 7 2,28
6 19 14 7 57 28 7 2,30
7 13 15 12 39 30 12 2,03
8 13 23 4 39 46 4 2,23
9 17 15 8 51 30 8 2,23
10 10 23 7 30 46 7 2,08
11 15 19 6 45 38 6 2,23
12 17 18 5 51 36 5 2,30
13 23 12 5 69 24 5 2,45
14 18 17 5 54 34 5 2,33
EM= 2,30
The values of extrinsic are very close to those of indices intrinsic., Which
highlights that the expectancy students to the sport with all their meaning, is
satisfied almost equally intrinsic or extrinsic weighted higher first. Greater
importance is given ability to be competitive athlete and student (2.45).
If the factors underlying motivation expectation scientific interpretation
and analysis of the results reveals an average value of 2.34 versus 2.26 for the
intrinsic indices if extrinsic indices.
Figure 3. Share indices expectation intrinsic motivation
193
Figure 4. Share of expectation indices extrinsic motivation
After processing the data obtained for motivational variables we identified

the global motivational factors that lead students to the sport. Motivational On a
scale from 3-9 (Mihailescu & Haralambie, 2010) investigated sample records an
average value of 5.73 obtained by motivational. The graphic representation
below shows the determination of the motivational factors motivating force, of
which we can observe higher values obtained for intrinsic motivational factors.
Figure 5. Determining the motivational factors motivating force
4. Conclusions
Global motivational force based on questionnaire replies quantification
has a value of 5.73 which signifies the average level of motivation. From this
value we conclude that sport activities are largely due to intrinsic indicator such
as a passion for sport, the desire for progress / development, objectives, tend to
194
assert personal or developing athletic ability in a creative way although there

and answers that indicate the important role of extrinsic factors in motivation,
their number is minor relative to intrinsic factors.
The results of the application and interpretation of the data revealed that
the study's hypothesis is confirmed by statistics, intrinsic motivation is dominant
in relation to the extrinsic but it should be noted that the two are not mutually
exclusive but complementary, even dependent to some extent each other.
References
1. DORON, R., PAROT, F. (2006). Dicţionar de psihologie, Bucureşti: Edit.
Humanitas, p. 513;
2. GOLU, M. (2004). Bazele psihologiei generale, Bucureşti: Edit.
Universitară, p. 571;
3. MIHĂILESCU, L., HARALAMBIE, A. (2010). Research concerning the
motivation’s quantification for performance athletes. Citius Altius Fortius,
Journal of Physical Education and Sport, 2 (27), 79-85, Pitești: Edit.
Universității;
4. HORGHIDAN, V., MITRACHE, G., TÜDÖŞ, ŞT. (2001). Psihologie
normală şi patologică. Bucureşti: Edit. Globus;
5. PÂNIŞOARĂ, I., PÂNIŞOARĂ, A. (2005). Motivarea eficientă. Iaşi: Edit.
Polirom, p. 23;
6. PUNI, A. T. (1961). Psihologia sportului. Berlin: Sportverlag.
STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA MOTIVELOR PENTRU

ACTIVITATEA SPORTIVĂ A ELEVILOR DE 14-15 ANI
Cucui Alina Ionela1

Cucui Gheorghe Gabriel2
1,2
Universitatea “Valahia” din Targoviste, Bd. Carol I, nr. 2, 130024, Romania
Cuvinte cheie: activitate sportivă, elevi, motive.
Rezumat
Motivația este motorul care se regăseşte în spatele fiecărui gest, acţiune, gȃnd, faptă sau
emoţie a individului, alfel spus, nimic din ceea se petrece în viaţa noastră în mod
conştient nu este străin de acest aspect, mai ales în domeniul educaţiei fizice şi sportului
unde pregătirea fizică, tehnică şi cea tactico-teoretică trebuie obligatoriu completate de
o pregătire psihologică. Scopul analizei de faţă este acela de a identifica factorii care
influenţează percepţia elevului asupra activităților sportive, care sunt sursele motivaţiei
interne care determină elevul să îşi dorească frecventarea activităților sportive şi nu în
ultimul rȃnd dorim să cuantificăm nivelul motivaţiei în cazul subiecţilor care au
constituit grupul ţintă. In toată această ecuaţie (profesor, familie, elev) considerăm că
elevul este principalul responsabil în ceea ce priveşte practicarea activităţilor motrice
195
într-un cadru instituţionalizat dar nu neglijăm nici influenţa care poate fi exercitată de
factori externi cum ar fi: profesori, antrenori, familia, mass-media, obiceiuri sociale sau
familiale.
1. Introducere
Motivaţia stă la baza oricărui comportament sau acţiune umană conştientă
şi reprezintă întotdeauna răspunsul la întrebarea specialiştilor: De ce? Conceptul
a cunoscut diverse abordări semantice din partea psihologilor preocupaţi de
componentele vieţii psihice, o posibilă definiţie referindu-se la motivaţie drept
,,o formă specifică de reflectare prin care se semnalează mecanismele de
comandă - control ale sistemului personalităţii, o oscilaţie de la starea iniţială de
echilibru, un deficit energetico-informaţional sau o necesitate ce trebuie
satisfăcută” (Golu, 2004, p. 517).
Specialiştii în domeniu afirmă faptul că motivaţia se dezvoltă ţinȃnd cont
de următoarele elemente:
a) canalizarea trebuinţelor (învăţare)
b) elaborarea cognitivă (scopuri şi proiecte)
c) motivaţia instrumentală (mijloace şi obiective)
d) personalizarea (autonomie funcţională), (Doron & Parot, 2006, p. 513).
Motivaţia este un fenomen complex, acţiunile întreprinse de oameni fiind
cauzate de diverse motive, pornind de la cele fiziologice pȃnă la cele cognitive,
acţiuni personale, interacţiune socială şi motivaţia de afiliere. Acest proces
psihic nu se manifestă identic în toate etapele vieţii, prezentȃnd particularităţi în
funcţie de vȃrstă.
Profilul motivațional al copilului de vȃrsta şcolară (cu subdiviziunile mică,
mijlocie şi mare) implică probleme de adaptare la cerinţele sistemului
educaţional adică necesitatea respectării unor regulamente şi norme sociale,
apartenenţa la o colectivitate.
Motivaţia vizavi de activităţile şcolare sau cele cu caracter extraşcolar se
amplifică în această perioadă datorită unei nevoi de afirmare în colectivitate tot
mai evidentă. Mediul social are un rol extrem de important în această ecuaţie,
copilul simţind nevoia de a obţine un loc independent în colectivitatea clasei.
Mediul concurenţial din învăţămȃntul instituţionalizat structurează motivaţia
spre performanţă şi creează cadrul propice pentru selectarea şi debutul activităţii
sportive, elevii fiind preocupaţi de nevoia de integrare în cadrul gupurilor
sociale.
Adolescenţa debutează diferit, la fete apare mai devreme decȃt la băieţi şi
se caracterizează printr-o dezvoltare fizică armonioasă. Pe plan psihic sesizăm
dezvoltarea capacitătii de creaţie care este valorificată prin participarea la
concursuri şi competiţii şcolare literare, tehnice sau sportive. Adolescenţii sunt
conştienţi de poziţia lor în cadrul grupului, doresc să impresioneze şi îsi fixează
obiective pe termen lung. Pe plan afectiv este posibilă apariţia unor
inconsecvenţe şi chiar exagerări emoţionale.
196
In general adolescentul se manifestă ca o persoană sigură pe sine, motivată

în ceea ce întreprinde, atentă la moralitate, inteligentă, cu o personalitate definită
în elementele sale esenţiale, aflată în căutarea sinelui, cu dorinţă de afirmare în
diverse domenii şi preocupat serios de obţinerea independenţei faţă de
autoritatea familială. Deciziile sunt luate după analize serioase, sunt argumentate
şi urmăresc succesul social. Pe plan sportiv adolescenţa reprezintă o perioadă de
conştientizare a responsabilitătilor în calitate de sportiv dar şi perfecţionare din
punct de vedere a tehnicii individuale.
Horghidan (1994), menţionează faptul că motivaţia se prezintă sub forma
unui sistem complex, organizat ierarhic, care cuprinde elemente caracteristice
speciei (nevoia de hrană, de informaţie, nevoia senzorială, de manipulare) şi
elemente caracteristice fiecărui individ în parte, structurate în funcţie de nevoia
de expectaţie, de aspiraţie şi de idealurile sale.
Motivaţia şi atitudinea în sport sunt inderdependente, se condiţionează una
pe cealaltă, ele nu pot fi analizate în mod singular, atunci cȃnd vorbim de
atitudine în mod obligatoriu trebuie abordat şi aspectul motivaţional, ambele
fiind componente ale psihicului uman.
Domeniul activităţilor motrice - mai ales în cazul sportului de mare
performanţă - nu poate exclude motivaţia din categoria factorilor primari care
determină individul să îşi fixeze obiective pe care încearcă apoi să le atingă.
Motivaţia este aşadar resortul care acţionează în vederea atingerii obiectivelor
propuse, este scȃnteia care determină o persoană să renunţe la o stare de
autosuficienţă şi să decidă practicarea unui anumit sport într-o prima fază,
urmată – nu întodeauna însă - de aspiraţia pentru excelenţă şi performanţă la
nivel înalt.
Identificarea motivelor pentru care tinerii participă la activitati fizice
este unul dintre punctele de pornire in intelegerea motivatiei lor.
Motivaţia pentru sport îmbracă diferite aspecte. În opinia lui Puni, (1961),
“motivele care generează motivaţia sunt multiple şi se diferenţiază după
momentele evolutive ale practicării activităţii sportive”.
Motivul “este forţă, o nevoie, dorinţă specifică....ce energizează şi
direcţionează comportamentul spre un scop’’ (Morris, 1990, citat de
Pânișoară & Pânișoară, 2005, p.23).
Scopul analizei de faţă este acela de a identifica factorii care influenţează
percepţia elevului asupra activităților sportive, care sunt sursele motivaţiei
interne care determină elevul să îşi dorească frecventarea activităților sportive şi
nu în ultimul rȃnd dorim să cuantificăm nivelul motivaţiei în cazul subiecţilor
care au constituit grupul ţintă.
Ipoteza. Presupunem că interesul pentru activitatea sportivă (tendința de
afirmare, pasiunea pentru sport, cȃştigarea unor medalii şi/sau cupe, obţinerea
unor locuri fruntaşe în clasament, accederea într-o categorie superioară etc.) se
datorează în cea mai mare măsură motivaţiei intrinseci a elevului şi mai puţin
197
factorilor extrinseci (management, conţinutul pregătirii sportive, condiţii de

pregătire etc).
Realizarea studiului s-a efectuat cu tehnici specifice, bazat pe cuantificarea
nivelului motivational care reflectă variabilele independente ale motivației. Au
fost aplicate două tipuri de chestionare, fiecare conţinȃnd 14 itemi, dintre care
şapte urmăresc latura intrinsecă iar celealte şapte vizează aspectul extrinsec.
Chestionarele au fost adresate unui număr de 40 de elevi de 14-15 ani, ele
reprezentȃnd instrumente de cercetare psihosociologică (primul chestionar face
referire la valenţa motivaţiei - VM, cel de-al doilea analizează expectanţa
motivaţiei – EM).
Cuantificarea nivelului motivațional s-a calculat prin utilizarea
nediferenţiată a răspunsurilor obţinute pentru factorii de conţinut şi context,
conform formulei Dunnett, 1972:
FMG = V x E ( Valenţă X Expectanţă )
În urma analizei şi a interpretării răspunsurilor la chestionarul de evaluare
a valenţei motivaţiei s-a constatat acordarea unei importanţe sporite factorilor
intrinseci (tabelul 1), printre aceştia înregistrând valori ridicate cei referitori la
conţinutul activităţii sportive (2,78), pasiunea pentru sportul practicat (2,88) sau
nivelul obiectivelor propuse (2,58), ceea ce duce la concluzia că elevii consideră
important conţinutul activităţilor sportive, acesta fiind completat de pasiunea
pentru ceea ce fac, iar nivelul obiectivelor propuse (promovări în categorii
superioare) poate satisface nevoia de a fi cel mai bun, de a câştiga, de
autodepăşire.
Tabelul 1. Valorile indicilor intrinseci şi extrinseci ai valenţei motivaţiei
Nr. Nr. subiecţi Nr. puncte Media

item 3 2 1 3 2 1 răspunsurilor
1 32 7 1 96 14 1 2,78
2 26 12 2 78 24 2 2,60
3 35 5 - 105 10 - 2,88
4 27 9 4 81 18 4 2,58
5 19 19 2 57 38 2 2,43
6 29 10 1 87 20 1 2,70
7 8 23 9 24 46 9 1,98
8 19 18 3 57 36 3 2,40
9 19 17 4 57 34 4 2,38
10 20 14 6 60 28 6 2,35
11 19 17 4 57 34 4 2,38
12 26 12 2 78 24 2 2,60
13 19 14 7 57 28 7 2,30
14 27 10 3 81 20 3 2,60
VM= 2,49
198
În privinţa factorilor extrinseci, elevii consideră că stilul de conducere

adoptat (2,60), precum şi condiţiile materiale (2,60) sunt foarte importante în
practicarea activităților sportive.
1 -foarte important 2- importanţă medie 3- neimportant
Figura 1. Ponderea indicilor intrinseci ai valenţei motivaţiei
Figura 2. Ponderea indicilor extrinseci ai valenţei motivaţiei
Primul aspect care a rezultat în urma prelucrării datelor obţinute este

raportul dintre media indicilor intrinseci care are valoarea de 2,56 şi media
indicilor extrinseci din cadrul aceluiaşi chestionar care reprezintă 2,42 şi
constituie un prim indiciu care poate confirma ipoteza studiului de faţă.
Expectanţa motivaţiei înregistrează valori mai ridicate tot în sfera indicilor
intrinseci (tabelul 2).
Elevii sunt de părere că pasiunea, atracţia pentru sportul practicat (2,60),
şansele care li se oferă de utilizare şi dezvoltare a propriilor capacităţi, în mod
creator, corespund în mare măsură aşteptărilor lor. Teama de eşec (cu o medie
de 2,03) poate constitui o piedică în desfăşurarea activităţii sportive, pentru 70%
dintre respondenţi aceasta corespunzând total sau parţial aşteptărilor.
199
Tabelul 2. Valorile indicilor intrinseci şi extrinseci ai valenţei motivaţiei
Nr. Nr. subiecţi Nr. puncte Media

item 3 2 1 3 2 1 răspunsurilor
1 21 18 1 63 36 1 2,50
2 22 14 4 66 28 4 2,45
3 26 13 1 78 26 - 2,60
4 15 20 5 45 40 5 2,25
5 18 15 7 54 30 7 2,28
6 19 14 7 57 28 7 2,30
7 13 15 12 39 30 12 2,03
8 13 23 4 39 46 4 2,23
9 17 15 8 51 30 8 2,23
10 10 23 7 30 46 7 2,08
11 15 19 6 45 38 6 2,23
12 17 18 5 51 36 5 2,30
13 23 12 5 69 24 5 2,45
14 18 17 5 54 34 5 2,33
EM= 2,30
Valorile indicilor extrinseci sunt foarte apropiate de cele ale indicilor

intrinseci., ceea ce reliefează faptul că expectanţa elevilor cu privire la
activităţile sportive cu tot ceea ce semnifică ele, este satisfăcută aproape în egală
măsură de factori intrinseci, respectiv extrinseci, cu pondere mai mare pentru cei
dintâi. O importanţă mai mare se acordă capacităţii de a fi sportiv de
performanţă şi elev (2,45).
In cazul factorilor care stau la baza expectanţei motivaţiei interpretarea
ştiinţifică şi analiza rezultatelor obţinute reliefează valoarea medie de 2,34 în
cazul indicilor intrinseci versus 2,26 în cazul indicilor extrinseci.
Figura 3. Ponderea indicilor intrinseci ai expectanţei motivaţiei
200
Figura 4. Ponderea indicilor extrinseci ai expectanţei motivaţiei
În urma prelucrării datelor obținute pentru variabilele motivaționale am

identificat nivelul motivațional global și factorii care îi determină pe elevi să
practice activități sportive. Pe o scală motivațională de la 3 la 9 (Mihăilescu &
Haralambie, 2010) eșantionul cercetat înregistrează un nivel mediu motivațional
prin valoare de 5.73 obținuta. Reprezentarea grafică de mai jos, prezintă
determinarea forței motivaționale pe factori motivaționali, din care putem
observa valorile mai mari obținute pentru factorii motivaționali intrinseci.
Figura 5. Determinarea forței motivaționale pe factori motivaționali
201
4. Concluzii
Forţa motivaţională globală calculată pe baza cuantificării răspunsurilor

din chestionare are o valoare de 5,73 care semnifică apropierea de un nivel
mediu motivațional.
Pornind de la această valoare concluzionăm faptul că practicarea
activităților sportive se datorează în mare măsură indicilor intrinseci cum ar fi:
pasiunea pentru sport, dorinţa de progres/evoluţie, obiectivele propuse, tendinţa
de afirmare personală sau dezvoltarea capacitătilor sportive într-un mod creator
deşi există si răspunsuri care indică factori extrinseci cu rol important în
motivaţie, numărul acestora este minoritar în raport cu factorii intrinseci.
Rezultatele obţinute prin aplicarea şi interpretarea datelor au evidenţiat
faptul că ipoteza studiului este confirmată de datele statistice, motivaţia
intrinsecă fiind dominantă în raport cu cea extrinsecă însă trebuie precizat că
cele două nu se exclud reciproc, ci sunt complementare, chiar dependente într-o
oarecare măsură una de cealaltă.
202
GYMNASIUM
PARENTING PARADIGMS IN TODAY'S ROMANIAN SOCIETY

Mareş Gabriel1
1
“Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania
1
"Alexandru Ioan Cuza" University of Iaşi, Romania
Keywords: educational paradigm, parent education, tradition, change.

Abstract
This article aims to highlight the parents' role in the children's education and in relation
to the children's formation process, parts that have experienced lately a series of
significant modifications not only in today's Romanian society. The article also
summarizes several landmark moments for Romanian parenting, with no pretense of
exhausting this area. Starting from the "scientific revolution" proposed by Thomas
Khun, various paradigmatic models found in the educational sciences are approached,
after which, at the end of the article, a series of parenting particularizations are made
specifically for the Romanian society.
1. Introduction
Until recently, parenting was not a priority for the Romanian educational
policies; only in the last few years people started talking more and more about
supporting the initiation, training and developing the parental skills as a mission
that the state must undertake if one wants that "the education of children and
youths to become a coherent, effective action that would give everyone equal
chances", as stated in the Study regarding the necessity of implementing the
Integrated National Strategy for Training and Developing Parental Skills (2011).
The traditional perspective that characterizes the Romanian society still
sees education as being "...the action exerted by adult generations on the ones
who are not mature enough yet for the social life. Its goal is to provoke and
develop in children a certain number of physical, intellectual, and moral states
that are demanded from them by both the political society in its entirety, and the
special environment in which they must live" (Durkheim, 1980).
A careful analysis of these paradigmatic modifications can be considered a
starting point also for a new approach of the role played by parents in the field
of physical education.
Research Aim and Objectives. This study aims to highlight a series of
paradigmatic changes in parenting in today's Romanian society.
The objectives of the research envisaged to:
203
Mareş Gabriel / Gymnasium
- analyze the professional literature in order to identify the current

tendencies in parenting;
- identify the normative acts that refer to and can influence the paradigm
changes in parenting.
Research Hypothesis. Presumably, over the last decades, parenting has
known significant paradigmatic modifications in today's Romanian society.
The research methods used here were: the analysis of the bibliographical
materials, the analysis of the contents, the graphical representations.
This article was elaborated starting from the critical analysis of
professional literature, from the analysis of several parenting paradigmatic
models, as well as from the analysis of the concept of paradigm proposed by
Thomas Khun.
Starting from the ideas mentioned above, it can be said that the traditional,
conservative attitude begins to be anachronistic, compared to the way in which
the society and its needs evolve. Until recently, "to be a parent" was considered
to be "a given" that comes with the birth of a child, however, gradually, because
of the modern world challenges, "to be a parent" becomes a role that is learned
using not only the traditional, empirical knowledge, but also science. Thus,
authors such as Newbergers (1980), in the theory regarding the social-cognitive
development, claim that the parental experience changes people.
The parental role often affects even one's personal identity, and sometimes
it changes fundamentally one's existential meaning, influencing the individual's
entire life course. Beyond all that, parents remain faithful to familial models that
they have learned over the course of their own formation, thus perpetuating to
the next generations both the positive and the negative aspects.
One can subscribe to the assertion that "family has played and plays an
important role in the children's lives (...) family represents the first socializing
environment characterized by emotional security, support, cooperation, common
life, common aspirations and interests" (Gherguț, 2005).
Parenting is a problem and it becomes a necessity not just for Romania,
but also for Europe; thus in December 2006, the Recommendation Rec (2006) 19
of the Committee of Ministers to member states on policy to support positive
parenting emphasizes the importance of parenting and gives a series of
recommendations for all EU states. These measures and recommendations aim
to create special support policies for parenting. The very important aspects
considered by the CM of the EU are comprised in the above-mentioned
Recommendation, and are referring to a set of core elements for family policies.
These elements are: a) general policy measures, b) positive parenting, c) support
services for parents, d) support services for parents risking social exclusion, e)
guidelines for professionals.
At a European level, there is a set of documents referring to the role
played by parents in the formation and education of children - an element that is
204
still not present enough in the Romanian legislation and socio-educational

policies, policies that mention parenting without clear directions or laws.
One can see that in order to maintain the children's interest, one needs to
create a new kind of parenting, founded on knowledge, participation, dialog, as
well as on the collaboration with education and psychology professionals,
political decision-makers and public figures.
The science of education "is a science of paradigms, it is a normal and
mature science, capable to solve the specific problems of a vast and complex
subject, the education" (Bârzea, 1995). Unfortunately, the cited author limits his
examples of educational paradigms to schools. Another view on the educational
sciences paradigmatic system belongs to Momanu (2002), Joița (2007, 2009),
who showed that in regards to the Educational Sciences, the paradigms relate to
a set of reference poles. Thus, in relation to the subject, the spiritualist and the
personalist or humanist paradigms are developed, while in relation to the
content, the academic paradigm was developed, and in relation to the social
pole, the social paradigm was developed, of which Ezichil (2013) stated that "it
proposes another educational approach, which is to be applied to all types of
educational systems and organizations in the modern society".
From the perspective of the interactionist pole, three paradigmatic currents
were formed: the constructivist paradigm, the social-cognitive paradigm, and the
technological paradigm. Another attempt to classify the paradigmatic models,
proposed by Joița (2009), brings another organization of the current educational
paradigms, talking about: the complexity paradigm, the integrativeness
paradigm, the pedagogical knowledge construction paradigm, the modernity
paradigm, the postmodernity paradigm, the reflection and interpretation
paradigm, the qualitative research paradigm, the pedagogical scientific discourse
paradigm, the teacher professionalization paradigm, the identity paradigm.
In education, including parenting, the paradigm changes appear only when
the philosophical perspective on a field of research is modified, and currently we
are witnessing this kind of paradigmatic change. It can be said that the parents'
role in the children's education and in relation to the children's formation
process, has experienced a series of significant modifications in today's
Romanian society. From the perspective of family-offered education, there is a
dispute between the children's desire and need to be responsible and
protagonists of their own formation, and the parents' need to model their
children according to their own aspirations and needs. The article “The Old
Parenting Paradigm”, published on http://www.teach-through-love.com/old-
parenting-paradigm.html, even if it refers to an American cultural context,
identifies a series of references to paradigms related to parenting (Table 1),
paradigms that are applicable in most parts also to the Romanian cultural-
educational model. Thus, the old paradigms of parenting were centered on the
behavioral control of the children and on "directing" them toward what the
adults expects of them. According to the traditionalist educational models,
physical punishment, authoritarian parenting style, discretionary reward and
205
punishment systems, were not only accepted, but encouraged even.
Table 1. Paradigmatic parenting models

(source: http://www.teach-through-love.com/old-parenting-paradigm.html)
Traditional paradigm New paradigm

Conditional love Unconditional love
Judgment Empathy
Discipline Guidance
Control Freedom with limits
Punishment Problem-solving
Respect for elders/authority Respect for all
In traditionalist models, the parent-child relationship is unidirectional, the

parent being the absolute expert when it comes to life experience, the holder of all
truths and the "regulator" of the life model that the child must follow. For a large
portion of the Romanian society, "one of the biggest challenges in adopting a
parenting strategy that would respect the child's rights is the belief that children
learn if they are hurt or punished" (Save the Children Organization, 2012).
The new paradigms of parenting are built on cognitive-behaviorist
principles, with references to a rational positioning of the parents in relation to
their children, their behaviors and education. Thus, one can see a perspective
shift in the relationship with the children, in the sense that the parents start to
position themselves as partners and not as "directors of the children's life", going
from the all-knowing parents to the parents who have to learn how to be parents.
The new paradigms, as they are defined in the above-mentioned source,
were adopted also by the Romanian society through legislative modifications, by
conceiving and applying the child protection law (Law 272/2004) and by
Romania signing the Declaration of the Rights of the Child. To this it must be
added the fact that, on one hand, after the nineties the number of psycho-
pedagogy specialists has increased and their social role has begun to be felt,
while on the other hand, the role of parenting programs offered by various
NGOs has begun also to be felt, especially in regards to the programs mentioned
at the beginning of this article.
As one can easily see, the "new paradigms" give children the opportunity
to develop according to their own needs, being able to enjoy freedom in their
growth and development, thus becoming responsible of their own formative
route. The parents' life experience, according to the new paradigms, is no longer
a guarantee for the success of the "younger generation", and is not anymore
automatically a certification of parental expertize.
Another approach of the parenting paradigms is multidimensional,
proposing the approach of the problematic analyzed:
- from the perspective of parenting regarded as a process of parents'
education; in this sense, Kirschenbaum (2010) proposed a new division of
206
parenting paradigms starting from the old paradigm, which says that "caring for
children is the parents' task", alternatively proposing a new paradigm: "caring
for children is the parents' task, who, in their turn, need the school support in
order to fulfill their task". The need for the paradigmatic shift originates, in the
opinion of the above-mentioned author, in the problems that children have to
deal with at the beginning of the schooling process.
- from the perspective of the communication relationship (Table 2), the
author states that the traditional perspective was characterized by
unidirectionality, from school to family, the paradigmatic model proposed by
Kirschenbaum (2010) having the following alternative structure:
Table 2. Paradigmatic models from the perspective of the communication

relationship Based on Kirschenbaum (2010)
Old paradigm New paradigm

Communication must be frequent
Communication is occasional
(continuous)
Communication is unidirectional
Communication is bidirectional
from school to family
Limited communication methods Multiple communication methods
Cultural-linguistic
Cultural-linguistic homogeneity
sensitivity/openness
The new proposed paradigms take into account the technological changes
in today's society, changes that can make these new paradigms not be purely
theoretical, but also functional.
- from the perspective of school involvement: the old paradigm
referenced the voluntary involvement of parents in various events, having
various (occasional) roles. The new paradigm adds: learning events structured
for families. Similarly to the American model, gradually, also in the Romanian
school parents start becoming involved in the learning activity through thematic
lectures with the parents, through "fun" learning activities together with
children, and implicitly through activities that involve physical exercise and
physical education.
- from the perspective of getting involved in doing homework, the old
paradigm states that the parents monitor and if they can, even helps, while the
new paradigm adds the concept of participation. The paradigm of participation
is the one that can help the parents evaluate correctly the children's potential, to
identify possible learning problems, to make the children feel more confident,
and to become, themselves, more confident.
Starting also from the perspective of the relationship with the school,
Alvino, in 1985 (as cited in Crețu, 1998), proposes a new model of approaching
the parents' relationship with the school, the parents' key roles being considered
to be the following: learner, helper, supporter of positive image about school,
complementary source of information for school, educational resource, as an
207
educator and initiator of change in school.

The stringent need to adapt of the school and of the family to the
increasingly varied educational needs, to the learning and developing
particularities of each child and parent (Turliuc & Marici, 2013) is reflected also
in the concept of education for all, which was launched in Jomtiem, during the
World Conference on Education for All (1990), and was reaffirmed after ten
years in Dakar, a concept doubled by the one of life long learning (LLL), which
generously also includes the parents. Cojocaru, thought, in this sense, that: "the
parent is considered to be the person who must develop his or her parental
abilities under conditions where the social expectations and demands modify
according to ideological reasons" (Cojocaru & Cojocaru, 2011).
It would be better if parenting was not centered on what parents do wrong
or on the non-interventionist approaches, but, on the contrary, on the parents
knowing and respecting their own rights and obligations and their children's, in
order to build a quality family life. The need to educate parents comes also from
the fact that the challenges of today's world are much more varied, and
sometimes parents do not have even the minimal skills to identify sources of
danger in the formation of the child, for example the parents' lack of or reduced
computer skills can be a premise for exposing children to risks involving the
Internet, involving children with parents in athletic activities that are unsuited to
the children's stage of motor and psycho-motor development, etc.
4. Conclusions
In Romania, the concept of parenting is in a process of emerging, even if it
does not develop through a very strong involvement of educational sciences
specialists.
Currently, one cannot speak about the emergence of Romanian parenting
models, the programs developed so far being more psychological, focused rather
on the parents' ability to "manage" the relationship and the behavior of the child.
The parenting activities in Romanian school are still tied to an obsolete
and dysfunctional, teacher-centered model that often ignores the fact that parents
need to become themselves competent for educating their own children.
The problematic of parenting is "global", the educational challenges that
parents from different countries and cultures are confronted with having a
consistent, common core, generated by the specificity of our times,
characterized by the mobility of people, information, computer/technological
discoveries, goods, etc. All of these have as a consequence the emergence of
new paradigmatic shifts in parenting.
References
1. CREȚU, C. (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat, Iași: Polirom;
2. COJOCARU, D., COJOCARU, Ș. (2011). Educaţia parentală în România,
Buzău: Alpha MDN;
3. DURKHEIM, E. (1980). Educaţie şi sociologie, Bucharest : E.D.P.;
208
4. GHERGUȚ, A. (2005). Sinteze de psihopedagogie specială. Iași: Polirom;

5. JOIȚA, E. (2007). Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii.
Material – suport pedagogic pentru studenții – viitori profesori (II), Iaşi:
Institutul European;
6. JOIȚA, E. (2009). Ştiinţa educaţiei prin paradigme. Pedagogia „văzută cu
alţi ochi”, Iaşi: Institutul European;
7. KIRSCHENBAUM, H. WARNER, M. (2010). Parents and the new
paradigm, New York: University of Rochester;
8. MOMANU, M. (2002). Introducere în teoria educației, Iași: Polirom;
9. MOMANU, M. (2012). The Pedagogical Dimension of Indoctrination:
Criticism of Indoctrination and the Constructivism in Education, Meta:
Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy, 1
(IV), 88-105;
10. NEWBERGER, MOORE C. (1980). The Cognitive Structure of
Parenthood: Designing a Descriptive Measure, New Directions for Child
Development, 7;
11. TURLIUC, M. N., MARICI, M. (2013). What do Romanian Parents and
Adolescents Have Conflicts About?, Revista de cercetare și intervenție
socială, vol. 42, 28-49;
12. SAVE THE CHILDREN ORGANIZATION. (2012). Ghid pentru
dezvoltarea relaţiilor sănătoase între părinţi şi copii: o abordare pozitivă,
bazată pe respectarea drepturilor copiilor, Bucharest: Speed Promotion;
13. UNICEF Romania, Fundaţia Copiii Noştri, M.E.C.T.S. (2011). Sudiu
privind necesitatea implementării Strategiei Naţionale Integrate de
Formare şi Dezvoltare a Competenţelor Parentale, București;
14. UNICEF. (1990). Meeting Basic Learning Needs: A Vision for the 1990s
Background Document, World Conference on Education for All. Meeting
Basic Learning Needs, Jomtien, Thailand;
15. RECOMMENDATION REC. (2006). 19 of the Committee of Ministers to
member states on policy to support positive parenting (Adopted by the
Committee of Ministers on 13 December 2006 at the 983rd meeting of the
Ministers’ Deputies;
16. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/Lex ... 3ARO%3APDF, 2014;
17. http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/article
ID_16166/Dosar-Romania-si-reforma-europeana-in-educatie-de-la-
Bologna-la-Leuven.html, 2015;
18. http://www.educationrevolution.org/blog/parents-and-the-new-
paradigm/2015;
19. http://www.examiner.com/article/the-shift-away-from-traditional-parenting-
part-i, 2014;
20. https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?Ref=CM(2006)194&Language=lanEnglis
h&Ver=add&Site=COE&BackColorInternet=DBDCF2&BackColorIntranet
=FDC864&BackColorLogged=FDC864, 2014.
209
PARADIGME ALE EDUCAȚIEI PĂRINȚILOR ÎN SOCIETATEA

ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ
Mareș Gabriel1
1
“Vasile Alecsandri” University of Bacău
1
"Alexandru Ioan Cuza" University of Iaşi
Cuvinte cheie: paradigma educatională, educația părinților, tradiție, schimbare.

Rezumat
Prezentul articol își propune să reliefeze locul și rolul părinților în educația copiilor și în
relația cu procesul de formare al acestora, poziționări care au suferit în ultimul interval
de timp o serie de modificări semnificative nu numai în societatea românească
contemporană. Articolul face o trecere în revistă și a unor momente de reper pentru
educația părinților din România, fără a emite pretenția acoperirii acestei arii de
referință. Plecând de la “revoluția științifică” propusă de Thomas Khun sunt abordate
diferite modele paradigmatice vehiculate în domeniul științelor educație, pentru ca în
partea finală a prezentului articol să realizăm o serie de particularizări ale paradigmelor
educației părinților la specificul societății românești.
1. Introducere
Până nu demult educaţia părinţilor nu a reprezentat o prioritate în politicile
educaţionale din România, abia în ultimii ani se vorbește din ce în ce mai mult
despre susţinerea iniţierii, formării şi dezvoltării competenţelor parentale ca
misiune pe care statul trebuie să şi-o asume dacă dorim ca “educaţia copilului şi
tinerilor să devină o acţiune coerentă, eficientă şi care să ofere şanse egale
tuturor” se afirmă în: Studiu privind necesitatea implementării Strategiei
Naţionale Integrate de Formare şi Dezvoltare a Competenţelor Parentale, (2011).
Prespectivă tradiționalistă, perspectivă ce caracterizează societatea românească
rămâne la definiția educației ca ”... acţiunea exercitată de generaţiile adulte
asupra celor care nu sunt coapte încă pentru viaţa socială. Ea are ca obiect să
provoace şi să dezvolte la copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale şi
morale pe care le reclamă de la el atât societatea politică în ansamblul ei, cât şi
mediul special căruia îi este destinat” (Durkheim, 1980)
Considerăm că analiza atentă a acestor modificări paradigmatice poate fi un
punct de plecare și pentru o nouă abordare a rolului părinților și în domeniul
educației fizice.
Scopul și obiectivele cercetării. Prezentul studiu are ca scop să evidențieze
o serie de schimbări paradigmatice apărute la nivelul educației părinților din
societatea românească contemporană.
210
Obiectivele cercetării au urmărit:

1. realizarea unei analize a literaturii de specialitate pentru a identifica tendințele
contemporane ale educației părinților
2. identificarea actelor cu caracter normativ ce se referă și pot influența
schimbările de paradigme în educația părinților.
Ipoteza cercetării. Se presupune că, în ultimele decenii, educația părinților
a cunoscut modificări paradigmatice semnificative în societatea românească
contemporană.
Metodele de cercetare folosite în cercetare au fost: analiza materialelor
bibliografice, analiza conținuturilor, reprezentarea grafică.
Prezentul articol a fost elaborat plecând de la analiza critică a literaturii de
specialitate, de la analiza unor modele paradigmatice din educația părinților,
precum și de la analiza conceptului de paradigmă propus de de Thomas Khun.
Plecând de la cele mai sus amintite, putem afirma că atitudinea
tradiționalistă, conservatoare, capătă un caracter anacronic față de modul în care
evoluează societatea și nevoile ei. Până nu demult se considera ca “a fi părinte”
este “un dar/dat” ce vine odată cu apariția copilului, însă treptat, treptat, datorită
provocărilor lumii contemporane, “a fi părinte” devine un rol ce se învață făcând
apel nu numai la zestrea de cunoștințe empirice, tradiționale ci și la știință.
Astfel, autori precum Newbergers, (1980) în teoria despre dezvoltarea social-
cognitivă susţin că experienţa parentală modifică oamenii.
Rolul parental afectează adesea chiar identitatea personală şi uneori
schimbă într-o manieră fundamentală sensul existenţial, influenţând prin aceasta
întregul curs al vieţii individului. Dincolo de toate acestea părinții rămân
tributari unor modele familiale pe care le-au însușit de-a lungul propriului
parcurs de formare perpetuând generațiilor următoare atât aspectele cu carater
pozitiv cât și cele cu caracter negativ.
Putem subscrie afirmației că: “familia a avut și are un rol important în
viața copilului, (...) familia reprezintă primul mediu de socializare caracterizat
prin securitate afectivă, susținere, sprijin, cooperare, viață comună, aspirații și
interese comune.” (Gherguț, 2005).
Educația părinților este o problemă și devine o necesitate nu doar pentru
Romania ci pentru întreaga Europă, astfel în decembrie 2006, Recommendation
Rec (2006) 19 of the Committee of Ministers to member states on policy to
support positive parenting, subliniază importanţa educaţiei parentale şi se fac o
serie de recomandări tuturor statelor membre UE.
Aceste măsuri și recomandări au ca finalitate realizarea unor politici
speciale de suport pentru educația părinților. Aspectele considerate de C.M. al
U.E deosebit de importante sunt cuprinse în Recomandarea mai sus amintită și
se refreă la un set de core-elemente ale politicilor legate de familie. Aceste
elemente sunt: a) măsuri politice generale, b) parentingul pozitiv, c) servicii de
suport pentru părinți, d) servicii de suport pentru părinții în risc de excluziune
211
socială, e) ghiduri directoare pentru profesioniști.

La nivel european există conturat un set de documente ce fac referire la
rolul părinților în formarea și educația copiilor – element ce este încă deficitar în
legislația și în politicile socio-educaționale din România, politici care fac
trimiteri la nevoia de educație a părinților fără a contura linii directoare sau
legislative în acest sens. Constatăm că spre a susține interesul superior al
copilului este nevoie să conturăm o nouă educație a părinților fundamentată pe
cunoaștere, participare, dialog, precum și pe colaborarea cu profesioniștii din
educație, psihologie, cu decidenți politici și autorități publice.
Știința educației ”este o știință a paradigmelor, este o știință normală și
matură, abilitată să rezolve problemele specifice ale unui obiect destul de vast și
complex, educația (Cezar Bârzea, 1995). Din nefericire, autorul citat ne oferă un
exemplu al paradigmelor educaționale limitându-se doar la spațiul școlar.
O altă viziune asupra sistemului paradigmatic din științele educației este
adusă de (Momanu, 2002), (Joița, 2007), (Joița, 2009) care arătau că pentru
domeniul Științelor educației, paradigmele sunt raportate la un set de poli de
referință. Astfel în raport cu subiectul este dezvoltată paradigma spiritualistă și
cea personalistă sau umanistă, în raport cu conținutul a fost dezvoltată
paradigma academică, în raport cu polul social s-a conturat paradigmă socială,
paradigmă despre care (Ezichil, 2013) afirma că: “propune o altă abordare în
educație, abordare ce va va fi aplicată tuturor tipurilor de sisteme de educație și
organizațiilor din societatea modernă.
Din perspectiva polului interacționalist, s-au conturat trei curente
paradigmatice: paradigma constructivistă, paradigma socio-cognitivistă,
paradigma tehnologică. O altă încercare de clasificare a modelelor
paradigmatice propusă de (Joița, 2009) aduce o altă organizare a paradigmelor
educaționale contemporane vorbind despre: paradigma complexităţii, paradigma
integrativităţii, paradigma construcţiei cunoaşterii pedagogice, paradigma
modernităţii, postmodernităţii, paradigma reflecţiei, reflexivităţii şi interpretării,
paradigma cercetării calitative, paradigma discursului ştiinţific pedagogic,
paradigma profesionalizării educatorului, paradigma identităţii.
În educație, inclusiv în educația părinților, schimbările de paradigme apar
atunci când perspectiva filosofică asupra domeniului nostru de cercetare se
modifică, la o astfel de schimbare paradigmatică asistăm și în acest moment.
Putem afirma că locul și rolul părinților în educația copiilor și în relația cu
procesul de formare al acestora au suferit o serie de modificări semnificative în
societatea românească contemporană. Din perspectiva educației oferite de
familie asistăm la o dispută între dorința și nevoia copilului de a fi responsabil și
actor principal al propriei sale formări și dorința părintelui de a fi modelatorul
devenirii copilului conform propriilor aspirații și nevoi.
În articolul: “The Old Parenting Paradigm”, publicat pe site-ul
http://www.teach-through-love.com/old-parenting-paradigm.html, chiar dacă se
face referire la contextul cultural american, identificăm o serie de refreri la
paradigmele ce țin de aria educației părinților (tabelul nr.1), paradigme
212
aplicabile în cea mai mare parte și modelului cultural-educațional românesc.

Astfel, vechile paradigme ale educției părinților erau centrate pe latura
controlului comportamental al copilului și pe “direcționarea” lui către ceea ce
aștepta adultul de la el.
Conform modelelor educaționale tradiționaliste, pedeapsa corporală, stilul
de parenting autoritar, sistemele de recompensă și pedeapsă discreționară nu
numai că erau acceptate, dar chiar încurajate.
Tabelul 1. Modele paradigmatice din perspectiva educațiiei părinților.

(sursa: http://www.teach-through-love.com/old-parenting-paradigm.html)
Paradigma traditională Noua paradigmă

Dragoste condiționată Dragostea necondiționată
Evaluare / judecare Empatie
Disciplină Îndrumare
Libertate (controlată/în anumite
Control
limite)
Pedeapsă Rezolvare de probleme
Respect pentru autorități /vârstnici Respect pentru toți
În modelele tradiționaliste, relația părinte-copil are caracter unidirecțional,

părintele fiind expertul absolut în materie de experiență de viață, deținătorul
tuturor adevărurilor și “reglementatorul” modelelului de viață pe care trebuie să
o urmeze copilul.
Pentru o mare parte a societății românești “una dintre cele mai mari
provocări în a adopta o strategie de educaţie parentală care să respecte drepturile
copilului este credinţa că cei mici învaţă dacă sunt răniţi sau pedepsiți”
(Organizația Salvați Copiii, 2012).
Noile paradigme ale educației părințior sunt construite pe principiile
abordăriilor de tip cognitiv - comportamentalist, făcănd trimiteri către
poziționarea rațională a părintelui în raport cu copilul, comportamentele și cu
educația acestuia.
Putem astfel remarca o modificare de perspectivă asupra relației cu
copilul, părintele începe să se poziționeze ca partener și nu ca “dirijor al vieții”
copilului, trecându-se de la poziția de părinte atoate-știutor la poziția de părinte
ce trebuie să învețe cum să devină părinte.
Noile paradigme, așa cum sunt delimitate în sursa anterior amitită, au fost
preluate și în societatea românească fie pe filiera modificărilor de natură
legislativă prin conceprea și aplicarea legislației de protecție a copilului (Legea
nr. 272/2004) și inclusiv prin semnarea de către România a Declarației
Universale Drepturilor Copilului. La acestea ținem să adăugăm, pe de o parte,
faptul că în perioada de după anii 90’ numărul specialiștilor în domeniul
psihopedagogic a crescut și odată cu aceasta a început să fie resimțit și rolul lor
213
la nivel social, iar pe de altă parte, se face simțit rolul programelor de educare a
părinților oferite de ONG-uri, în special, programele despre care am amintit la
începutul acestui articol.
Așa cum lesne se poate constata, “noile paradigme” dau oportunitatea
copilului de a se putea dezvolta în acord cu propriile sale nevoi, bucurându-se de
libertate în creșterea și devenirea sa, devenind responsabil de propriul traseu
formativ. Experiența de viață a părintelui, conform noilor paradigme, nu mai
reprezintă o garanție a succesului pentru “tânăra generație” și nu mai este în
mod automat o certificare a expertizei parentale.
O altă abordare a paradigmelor educației părinților este cea
multidimensională, aceasta ne propune abordarea problematicii analizate:
- din perspectiva parenting-ului, privit ca proces de educație a părinților,
în acest sens (Kirschenbaum, 2010) propunea o nouă împărțire a paradigmelor
educației părinților plecând de la vechea paradigmă ce afirma că: “grija pentru
copii este sarcina părinților” și propune alternativ o nouă paradigmă: “grija
pentru copii este sarcina părinților care, la rândul lor, au adesea nevoie de
suportul școlii pentru a-și putea îndeplini sarcina”. Nevoia de modificarea
paradigmatică își are suportul, în opinia autorului mai sus amintit în problemele
cu care se confruntă copii la începuturile demersului de școlarizare.
- din perspectiva relației de comunicare (Tabelul nr.2), autorul afirmă ca
perspectiva tradițională era caracterizată prin unidirecționalitate de la școală spre
familie, modelul paradigmatic propus de (Kirschenbaum, 2010) având
următoarea structură alternativă:
Tabelul 2. Modele paradigmatice din perspectiva relației de comunicare.

După Kirschenbaum, (2010)
Vechea paradigma Noua paradigmă

Comunicarea are caracter Comunicarea trebuie sa fie
ocazional frecventă (continuă)
Comunicarea este unidirecțională:
Comunicarea este bidirecțională
de la școală spre familie.
O multitudine de metode de
Metode de comunicare limitate
comunicare
Sensibilitate/deschidere cultural-
Omogenitate cultural-lingvistică
lingvistică
Noile paradigme propuse țin cont de schimbările tenhologice din

societatea contemporană, schimbări ce pot face ca aceste noi paradigme să nu
aibă doar un caracter teoretic ci să fie chiar funcționale.
- din perspectiva implicării în școală: vechea paradigmă făcea referire la
implicarea voluntară a părinților în diferite evenimente și având diferite roluri
(ocazionale). Noua paradigmă adaugă: evenimente structurate de învățare
214
pentru familii. Similar modelului american, treptat și în școala românească

părinții încep să devină implicați în activitatea de învățare prin lectoratele
tematice cu părinții și prin de activități de învățare “distractivă” comună cu
copiii, implicit în activități ce implică exercițiul fizic și educația fizică.
- din perspectiva implicării în efectuarea temelor, vechea paradigmă
susține că: părintele monitorizează și dacă este capabil chiar ajută la teme, noua
paradigmă adaugă conceptul de participare. Paradigma participării este cea care
poate ajuta părintele să evalueze just potențialul copilului, să identifice
eventuale probleme de învățare, să îl facă pe copil să se simtă mai încrezător și
să devină el, la rândul său mai încrezător.
Pornind tot de la perspectiva relației cu școala, Alvino, în 1985, apud
(Crețu, 1998), propune un nou model de abordare a relației părintlui cu școala,
rolurile cheie ale părinților fiind considerate a fi următoarele: learner, ajutor,
suporter al imaginii pozitive despre școală, sursă complementară de informații
pentru școală, resursă educațională, ca educator și ca inițiator al schimbării în
școală.
Nevoia stringentă de adaptare a școlii dar și a familiei la nevoile
educaționale tot mai variate la particularitățile de învățare și de dezvoltare ale
fiecărui copil și părinte (Turliuc & Marici, 2013) se reflectă și în conceptul de
educație pentru toți, concept ce a fost lansat la Jomtiem în cadrul Conferinței
Mondiale a Educației pentru Toți (1990) și reafirmat după zece ani la Dakar,
concept dublat de cel al învățării pe tot parcursul vieții (LLL), concept ce
include generos și părinții.
Cojocaru, considera în același sens că: “părintele este considerat ca fiind
persoana care trebuie să-și dezvolte abilitățile parentale în condițiile în care
așteptările și exigențele sociale se modifică în funcție de considerentele
ideologice” (Cojocaru & Cojocaru, 2011).
Ar fi de dorit ca educația părinților să nu fie centrată pe ceea ce părintele
face greșit sau pe abordările de tip neintervenționist ci dinpotrivă educația
părinților ar putea să se axeze pe cunoașterea și respectarea atât a propriilor
drepturi și obligații cât și pe cunoașterea drepturilor copilului, pentru a construi
o viață de familie de calitate.
Nevoia de a educa părinții vine și din faptul că provocările lumii
contemporane sunt mult mai variate, iar uneori părinții nu au nici măcar
competențe minimale de a identifica surse de pericol pentru devenirea copilului,
spre exemplu lipsa sau competențele reduse de lucru cu computerul ale
părinților pot fi premisa expunerii copilului la riscurile pe care internetul le
implică, implicarea copiilor alături de părinți în activități sportive sau cu
caracter sportiv neadecvate etapei de dezvoltare motrică și psihomptrică a
copilului etc.
215
4. Concluzii
În România conceptul de educație a părinților este într-un proces de
conturare, chiar dacă nu se desfășoară printr-o implicare foarte puternică a
specialiștilor din domeniul științelor educației.
Până în prezent nu putem vorbi de conturarea unor modele românești de
educare a părinților, programele desfășurate până acum, având un caracter
psihologizat, axat mai curând pe abilitarea părintelui în a “gestiona” relația și
comportamentul copilului.
Activitățile de educare a părinților în școala românească sunt încă tributare
unui model învechit și nefuncțional, magistrocentrist, ce ignoră adesea faptul că
părinții au nevoie să devină ei înșiși competenți în a educa proprii copii.
Problematica educației părinților are un caracter “globalizat” provocările
de tip educațional cu care se confruntă părinți din țări și culturi diferite, având
un consistent trunchi comun, trunchi generat de specificul epocii noastre
caracterizate prin mobilitate a persoanelor, informațiilor, descoperirilor
tehinice/informaționale, bunurilor etc. Toate acestea având în final, ca și
consecință, determinarea de noi modificări paradigmatice ale educației
părinților.
216

An Evaluation of The Economic

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

An Evaluation of The Economic

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ROMANIA

„VASILE ALECSANDRI” UNIVERSITY OF BACAU

No. 1 Supplement, Vol. XVI, 2015

Tatiana Dobrescu - “Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania – Chief editor

Responsibility for the content of the articles and iconographic representations

(online) = ISSN 2344 – 5645

Antala Branislav - University of Comenius, Slovakia

Author Article Pag

The benefits of implementing water quality education in

An evaluation of the economic commitments by istanbul

Improving the quality of life of the students with

Optimization of physical, technical-tactical and

The influence of outdoor education activities on the

Study to identify the reasons for sport students

Parenting paradigms in today's romanian society

STUDY REGAR THE BENEFITS OF IMPLEMENTING WATER

Petrescu Marius Gabriel1*

Keywords: water quality, education, universities.

The present paper tries to highlight the benefits of implementing a

Table 1. Wastewater quality determination and specific methods

Wastewater quality parameters Device Methods of analysis

according to the legislation in force (Directiva nr.76/464/EEC, 2000). Wastewater

Country Notes, range between

minimal amount of pollutants in the wastewater reveals high awareness of the

Table 4. Indicators of water samples resulting from the SPAIN

Table 5. Indicators of water samples resulting from the TURKEY

The wastewater quality of the three academic campuses varies as follows:

BENEFICIILE IMPLEMENTĂRII EDUCAŢIEI IN DOMENIUL CALITĂŢII

Cuvinte cheie: calitatea apei, educație, universităţi.

intermediul domeniilor conexe (http://guaie.uclm; http://www.pau.edu.tr;

Tabelul 1. Calitatea apelor uzate din sistemul de canalizare şi metodele de

Chestionarea subiecților s-a bazat pe didactica modernă, apreciind

Evaluarea importanţei protecției calităţii apelor apelor a fost făcută

Tabelul 4. Indicatorii probelor de apă prelevate din Spania

- In România indicatorii COD au valori cuprinse între 365 mg/l şi 515

AN EVALUATİON OF THE ECONOMİC COMMİTMENTS BY

Karakaya Yunus Emre 1*

Keywords: Olympics, economy, sport, Istanbul, Tokyo.

* E-mail: emrekarakaya23@hotmail.com/Phone: +905056310066.

Table 1. Total Revenue-Total Cost of Summer Olympics Games Held

Summer Olympics Total Revenue ($

2. Material and methods

Table 2. Comparison of general aspects of İstanbul and Tokyo

General Aspects İstanbul Tokyo

In Table 2, general aspects, population, national economy, national per

Populations of candidate cities are 13 million/73 İstanbul/Turkey and 13

Table 3. Comparison of Economic Commitments of İstanbul and Tokyo

General economic commitments of Istanbul and Tokyo made to IOC for

2013; http://www.dw.de). Istanbul declared overall investment budget as $ 16.8

Table 4. Comparison of Financial Guarantees of İstanbul and Tokyo

“Financial Guarantees” submitted to IOC by Istanbul and Tokyo is

Table 5. Finance Summary of İstanbul and Tokyo

Comparative “Financial Summary” submitted to IOC by İstanbul and

Table 6. 2020 Games Budget of Istanbul and Tokyo Comprises

In Table 6, distribution of revenues committed for 2020 olympics games

Table 7. In accordance with IOC Guidelines, no capital investment is included in the

In Table 7, distribution of expenditure committed by Istanbul and Tokyo

Atlanta summer olympics games were broadcast in 214 countries and

Economics Sesion on February 26-March 1 2015.

IMPROVING THE QUALITY OF LIFE OF THE STUDENTS WITH

Keywords: quality of life, students, column disabilities, gymnastics, swimming.

- cork on his back with his arms up;