,.". ""'''.

IIC

Revista mdependenta di informatsii shi cultura a Makedonarmanjloru di pisti tutu.

Alanceashti una oara tu triminii. Anlu XIV, nr. 1 (50) 2009, Bucureshti- Romania

[I

2

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

Revista

"Bana Armaneasca" fu thimiljiuslta tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA Editata di Fundatsia "Bana Armaneasca"

alti vasilii. Tu atselu duro aveamu

Tu aestu numiri: 1(49) - 2008

P pana di 80 - 100 ascultatori -

ublicitati... padz.2

Gala a Premiiloru Omlu a Anlui rna multu ca di la sahatea 17 -

.......................................... 3/8 22 cafi dzua s-adra una parti di -SimpoziumludiVeryea(Dimitri cantitsi la caftar ea a

G rebeniti... 9 ascultatorloru tsi lu asculta aestu

Sarbatoarea a limbaljei armanea- radio. Tu psanu chiro ahurhimu H=============I sea (DSP, Simona Lazar ... 1 0/12 una buna colaborari cu ljirtatlu -Makiidonarrnanjlji di Australia 12 Mihali Puiu di la Radio

- Yumarlu mintimenu-N. Melbourne, di la Radio

Chihaia.13 Macedonarman 2000 FM 8.5,

-Pripuniri (FLAR) .14/15 cu Zika Dzurdzu shi Nicu

- Sindromul a puljlui di cucu Cheaici di Sydney, cu Radio

(Pamflet, DSP) .16/22 Shtip ditu R Macedonia, cu

-Di la Romi la Indiromi 22 RRI. sectsia armaneasca shi

- Numa a Armanjloru (DSP).Z6/Z9 Radio Constanta, redactoru

Carti di N cljinari Kira Mantsu 30 Mariana Budes.Cu agiutorlu alit

~~~~~~~~~~~~~-P~u~b~li~c~ita~t~i. ,- _ .. _ .. _ _ .. _ _ .. _ .. _ .. 3_1~ Adrian Musat, ditu 01 - Oct -

2007, dishcljisimu Tv-Radio Makedonia. Aoatsi fum agiutats di lana Mihailova di la Redactsia M.T.B Skopje shi Mariana Budesh. Fumu agiutats di: A.F.A. di Franta, Costa Canacheu, George Andersen di Canada,Nicu Cheaici shi Zika Dzurdzu di Australia ,Vanghiu Dzega di Italia, ColaShatrapeli, Gica Godi,Alecu Popescu di Austria, Yiany Mantsu.

Adresa a redactsiiljei:

Sos. PANTELIMON, nr. 258, hI. 47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559, Bucuresti. Telefon: 021/6282786 shi 0723/609266.

"Fundatsia Bana Armaneasca" ContIBAN:

R037RNCB5017000072800001 - BCR, Sucursala Stefan eel Mare, 32, sector 2, Bucureshti.

cantitsli shi rna multlu limba

Site-lu Radio Makedonia saminta tu 07 -03- 2006,mamultuca Makidon armanjlji nu au iuva unu postu di Radio iu s-li avda habarli,

initisativa al Yioryi Sutaru andrupat di Cristian Plutis. Prota oara silighea mash cantitsi armaneshtsa ditu

I Romania shi ditu

Competentele noastre: comert en-gros si endetail, productie, constructii, transport, import -export, dezvoltare si

U nul dintre principalele va oferi cele mai bune servicii dv. servicii software, agentii turism, obiective urmarite de noi este si companiei pe care 0 jocuri de noroc, dezvoltare realizarea unei cat mai bune reprezentati. imobiliare, etc .. asistenta la

r-----------------------~

comunicariinscopuloptimizarii Adresaexcont: l.Str.LeonteFilipescu infiintarea companiei, prin

activitatii am bilor parteneri. nr. 8,Voluntari, Ilfov, tel: +4 021 270 acordarea de consultanta in ceea Avand 0 experienta de peste 15 31 97. 2. Sos. Mihai Bravu nr. 1, b1. ce priveste alegerea celei mai ani in economia de piata din 2, sc. C, et. 1, ap. 88, sector 2 buneoptiunidinpunctdevedere Romania si un colectiv Bucuresti; te1., fax: +40212523198 fiscal si contabi, consultanta in

profesionist si perfectionat in mod e-mail: office@excontconsult.ro furnizarea de informatii necesare

continuu, ne aflam aici pentru a Web: www.excontconsulting.ro procesului de decizie;

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

3

Gala a Premilloru

OmluaAnlui

Bana Armaneasca - 2008, editsia a 12-a Festival di Folcloru Armanescu

premii cari tinjisescu gairetsli, pidimadzlji sh-

L'::::===============================::..J cilistisirli a

oaminjiloru di shtiintsa, di cultura

ica ditu alti tsercljiuri - cari salum tara shi s-alumta ti pastrarea a areurloru shi a adetsloru, a limbalj ei shi a miletiljei armaneasca.

mirachea tsi li avura ta s-ljea Zborlu alu Tacu Piceava La aesti Premii, Omlu a Anlui

parti la aesta andamusi. tu zborlu a meu, di cara la Bana Armaneasca, cari suntu

F ederatsia Liga a Armanjloru haristusi a tutuloru atsiloru tsi vinira premii pozitivi, adavgamu, di anlu

ditu Romania organizedza tu r-- _ __....;;;:;;;;;;;::::;:~~ 2007 shi unit premiu negativ sh-

cafi anu, tu atsea ditu soni dzua I cari poarta numa di Pliscuta di

di Sambata a mesluiMartsu, Malama. Elu s-duruseashti a

Gala a Prern ii loru Bana atsiloru Armanji ica institutsii

Arrn ane asca shi Festival armaneshtsa cari ncheadica

FolcloricArmanescu. Armanamea ta sa-shi aminta

Estanu, ti prota o ara, ndrepturli tsi-lji si pricadu.

organizamu aestu spectacol aoa, D

Custantsa, tu musheatlu shi Andamusea di tora seara, tu

chischinlu hotel G&G, iu cari durusimu Premiili Omlu a

nicuchiri suntu d-na Dincutsa ta s-ljea parti la aesta andamusi Anlui - Bana Armaneasca - 2008 Goshu shi d-Iu Lica Goshu. ca di pirmisu - cari, ti niscantsa di shi Festivalu di Folclor Armanescu,

La spectacolu di estanu va s- elji, va s-hiba ti niagarsheari, tsi va s-hiba tu partea a doaua, na ljea parti oaspits di Bucureshti adushu aminti ca pirmislu anostu fatsi sa spunemu ca ea easti nu (pareia Boatsea Pindului). di cu durusearea a Premiiloru Omlu mash unaandamusi ca unu pirmisu Kogalniceanu (pareiaMusheata a Anlui ahurhi tu anlu 1998, meashi una andamusi cari adavga Armana) , di Cogealac (fieiuritslji atumtsea candu durusimu, ti prota unanjicafrandza tu isturia afaraljei cari nveatsa carti shi pi limba oara, premiili "Omlu a Anlui " ,a a noasta armaneasca, atseaisturii armaneasca) cumushi oaspits ditu ljirtatlui profesor Vasile Barbashi cari dealungul a chirolui fu xeani, cari va na canta shi va na alu Luis Maria de Puiq, Prezidentul nyrapsita ashi cumu vrura altsalji, spuna poezii pri lim ba a Adunariljei Parlarnentara a xenjlji shi nu ashi cumu fu ea.

armaneasca. Consiliului ali Ivropa tu atselu

Atseali tsi va li videts shi va chiro, atselji doilji cari ndrupara li avdzats va va harseasca cu pricunushtearea a grailui mushuteatsa a canticlui shi a arrn aneascu ca limba a poeziiloru armaneshtsa. Arrn anjloru shi, pr itu

Di cara Zoe Gica sh-bitisi Dimandarea 1333, tsi s-aminta tu zborlu una fitica ditu Pareia Lilici 24-li di Cirishearu 1997, sditu Maiu aspusi Tatal a nostu.

Dupa zborlu ali Zoe Gica, fieiuritslji di la pareia Liliei ditu Maiu deadira unu musheatu

editsia a 6-a - 2S-li di Martsu 2009 - Custantsa

Zborlu ali Zoe Gica

Tu zborlu a ljei, Zoe Gica, tu tesea di prezidenta ali FLAR shi tu numa a organizatorloru a alishtei andamusi, la haristusi a tutu loru ti buneatsa shi

spectacolu di poezii arrnaneshtsa shi di musheati cantitsi armaneshtsa, Pri ninga fieiuritslji di la Liliei ditu Maiu rna cantata Zoe Gica shi Silvia Vrishcu.

dimanda ca ea s-hiba aparata ca aveari lingvistica ivrupeana,

Di atumtsea, cafi anu, tu idyea dzua, atsea ditu soni dzua di

Sarnbata a meslui Martsu, tsanernu andam usi shi durusim u aesti

Ca aesta andamusi a noasta shiba ca dealihea una yiurtii diximu agiutoru ditu partea a rna multoru oameni aplo cum shi ditu partea a sutsatsloru tsi facu parti ditu FLAR: "Sutsata Cultural a Arrn ane asca" di Bucureshti, prezidentu Chiratsa Gheorghe, Fundatsia "Moscopole " di Bucureshti,

4

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

"Societatea Academica Mosco- Easti protlu cari disheljisi unit politana shi a Edituraljei "George muzeu armanescu tu hoara Mihail justinian shi justin Tambozi". Fu Kogalniceanu sh-tu cari s-afla tinjisitu cu multi medalii shi adunati multi lucri shi stranji dhiplomi di parlamenti xeani, armaneshtsa.

Senatlu ali Rorn anii , Ca Arrnanu, dupa dada, Wily Prezidentsaljea ali Romanii, Wisoshenschish-aspusimirachea Institutsii di Cultura, Fundatsii shi shi vrearea andicra di Armanji. Universitats ca semnu di tinjiseari Aduna multsa ficiori shi feati di la shi pricunushtari ti activitatsli fapti sculia dituhoarashi lji-anvitsalucri tru dumenjili: politic, cultural, ligati di isturia a Armanjloru cumu shtiintsific, economic shi sutsial. shi multi cantitsi shi giocuri justin Tambozi featsi mari gairets armaneshtsa. Deadunu cu aeshtsa ti promovarea a ~-----------.,. ficiori, cumu sh-cu

culturaljei armaneasca Nutsa, nicuchira a lui,

pi nai rna analtili niveluri Iulia shi Andreea, hiljili

em tu Romanii, em tu a lui (tsinvitsarashifacu

xeani nica sh-tu xitaxiri tu dumenjea

momentulavotariljeiali armane asca}, adr a

Dimandarea 1333 la pareia Musheata

Consiliulu ali Europa. Armana, cu cari 10 parti

Featsi multu pidimo nica ditu protslji anji di

cu lucurlush-hargiui multsa paradz dupa cadearea a comunismolui, la ta s-adavga cartsa shi spudhii ti multi spectacoli armaneshtsa. cultura shi istoria-a Armanjiloru. Tutu tu hoara a lui adra unit Opera a lui di thimeljiu fu muzeu armanescu, tsipoartanuma

,.------------------.," EncicJopedia a alit Gheorghe Celea, cunuscutlu

persotielitiitsloru ermene- cantatoru armanu, unit locu iu shtse" tsi pana tora nu sh-ari suntu adunati veclji lucri preaelje. Fu un om cu vreari ti armaneshtsa sh-iu Armanjlji potu

cultura ahoryea. sa s-aduna shi s-faca muabeti.

Premiulu lu apruche George Ti aesta fumjii, ti tutu lucrulu tsi-

Tambozi, hiljlu a ljirtatlui Iustin Iu featsi Wily Wisoshenschi tu Tam bozi, cari har istusi a

hoara Mihail Kogalniceanu, ti

organizatorloru di tinjia tsi lji- tsanearea tru bana a folelorlui, a featsira a afenda-sui.

limbalje i, a adetsloru shi a

culturaljei arrnaneshtsa, lji-si durusi: Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca -2008 - Periele Papahagi ti F olcloru.

Naslu li apruche cu haraua Premiul shi na spusi ca easti apufasitu ta s-lu duca rna largu lucrulu nchisitu cu muzeulu arrnanescu sh-cu pareia "Musheata Armana" .

prezidentu Dima Grasu, "Organizatsia a Tinirloru Arman]i di Romania", prezidenta Mariana Budesh, "SutsataLilici ditu Maiu" , prezidenta Zoe Gica, cari easti shi prezidenta ali FLAR.

Premiulu Omlu a Anlui Bana Armaneasca-2008 MAXUTARCU (Special)

Fu durusitu di Doamna Zoe Gica, prezidenta a Federatsiiljei Liga a Armanjloru ditu Romania", ali una fitica tsi fatsi parti ditu pareia "Lilici ditir Maiu" sh-tsi, tu ahurhita a programlui, na spusi neljinarea dumneasca "Iatal a nostu".

Prerniulu Omlu a Anlui Bana Armaneasca-2008 POST-MORTEM JUSTIN TAMBOZI Di lucrulu tsi-lit featsi tu bana a lui zbura Aurica Piha.

justin Tambozi s-asteasi ditu bana tu dzua di Njercuri, 24-li di Andreu 2009, la ilichia di 69 di anji. Elu bana Custantsa shi sfeatsi cunuscutu ca scriitoru, campu tu cari avea nyrapsita multi cartsa tu ligatura cu multi personalitats arrnaneshtsa. Fu senator tu Parlamentul ali Romanii tu chirolu 1996-2000 shi prezidentu a gruplui senatorial a PUNR 1998-2000. Elu fu prezidentu a Fundatsiiljei

Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca -2008 Pericle Papahagi

ti Folclorit -

Wily Wisoshenschi

Prezentarea a premiantului u featsi Aurica Piha care aspusi:

Wily Wisoshenschi easti profesoru di istorii tu hoara Mihail Kogalniceanu ditu judetslu Custantsa. Vahi sh-ti atsea naslu adra tu curtea a lui unit njicir muzeu di isturii.

Peri de Papahagi

Ma nainti di premieri Tacu Piceava aspusi ndoaua zboara

BANAARMANEAscA

ligati di Periele Papahagi.

S-aminta tu 20-li di Sumedru 1872, A vdela, Cartsia shi s-asteasi ditu bana tu 20-li di Yinaru 1943, Silistra, Varyaria. Fu lingvistu, filuloyu shi foleloristu romanu.

Spudhiili sh-li ahurhi Avdela, dupa cari s-dusi Bucureshti la facultati sh-deapoa Leipzig, aelo iu sh-lo doctoratlu tu filologii. Fu profesoru di lichiu Saruna shdeapoa Giurgiu shi Silistra. Tu aestu chira li reedita lucrarli alit Cavallioti, Ucuta shi Daniil Moscopoleanu, cumu shi "Gramatica aromana ica macedoromana alit M. Boiagi.

Scoasi Spudhii istoritsi tu tsi mutreashti Peninsula Balcanica. Aesti lucrari, ti furnjia ca agiumsira multu arari, suntu luyursiti lucrari monumentali tu tsi mutreashti limba armaneasca, Scoasi lucrari ligati di isturii, geografii, etnografii shi folelorlu a Makidonarmanjloru. Featsi spudhaxii pisupra a Meglenitsloru. Sumu egida a Academiiljei Romana, publica materiali foleloritsi adunati ditu tuti provinciili iu bana Armanjlji. Lucrari publicate: Din literatura poporana a aromanilor, 2 vol. (1900), Romanii din Meglenia. Texte shi glosar (1900), Meglenoromanii. Spudhii etnograficofilologic, 2 vol. (I902) Graie aromane (1905), Basme aromane shi glosar (1905), Scriitori aromani din sec. XVIII (1909), Din trecutul cultural al aromanilor (I912), Poesia instainarii la arornani (I 912), Macedorornanii sau aromanii (1927).

Nr. 1 (50) - 2009

5

avu Simona Halep tu sportu lji-si duruseashti Premiulu Omlu a Anlui- Bana Armaneasca-ZfludEvanghelie Zappa.

Simona Halep, tu zborlu a ljei, na spusi: voiu s-va haristusecu ca va minduitu la mini shi sa-nji durusits aestu premiu shi, ashi cumu aspunea Hrista Lupci tu canticlu a meu, va s-aspunu sh-io:

"Nu va s-dau napoi canaoara ca hiu Armaria. Escu Armaria sh-mi

Premiulu Omlu a marescu ca escu Armana".

Anlui-Bana Evanghelie Zappa

Armaneasdi-2008- Fu una di personalitatsli

EVANGHELIEZAPA balcanitsi tsi avu umi mari

ti SPORTU ro hi shi tsi agiuta la

SIMONA HALEP xananyearea a Giocurloni

Tu anlu 2008 amintfi Olimpitsi.multu naintea ahi

doaufi turnei di Pierre de Coubertin.

Bucureshti, Trafeo[EvanghelieZappa) Pri:u ci~~ich~li ts~ li Bonfiglio di Italia aduna Romaniaagiumsiscumu shi turneulu di junioeri hiba multu avutu sh-cari-lu featsi di la Roland Gerros, turneulu ta s-hiba cunuscutu tu chiralu a lui di senioeri di Kristin eh amn , pritu cilastasirli tsi li featsi ta sa s-

Suedia shi agiumsi arninta Giocurli Olimpitsi.

namisa di protili 400 di Adza, aestu chira a isturiiljei

giucetoeri di tenis ditu a loru poarta numa di

lumi. "preolimpic".

Zborlu ali Mariana El s-aminta tu anlu 1800, tu

Budesh hoara Lambove, ninga

Dupa tsi Simona [ P' d C b in] Tepelene, tu Epirlu di

, lerre e ou ertin . ~

Halep aminta titlulu di nord, tu Njeadza-

junioari la Roland Garos tu anlu noapti- Data a Cartsiiljei, tu atsehi tsi tricu, numa a ljei u anvarliga chira loelu s-afla surmi stapuirea lumea. "Printsesa di la Roland ali Amirariljea Nturtseasca. Tora, Cares", cumu lji-a spusi mass- atsea hoara fatsi parti di naia media xeana, agiumsi prota tu Girokastru ditu Arbinushii. Avu clasamentulu ITF. Cu unu anu rna

nainti avea agiumta tu treilu turu la Roland Garas, la turneulu di Wimbledon shi US Open. Tu anlu 2008, giucatoarea aminta trei trofei la nivelu ITF, tsintsi titluri la simplu, iu agiumsi a shasea tu lumi, shi trei titluiri la dublu.

Simona ahurhi s-gioaca tenis di campu, ninga fratili a ljei shi cusurinjlji a ljei, cu antrenorlu Ion Stan. Ti tuti aesti anichisiri tsi li

multi ciuflichi deanvarliga di Bucureshti sh-tu Campulu a Baraganlui. Cu paradzl]i a luirnuta Atena Zappeionlu, rna multi casi, cu stadion, amfiteatru di conferintsi shi cu sali de gimnastica,

Elu durusi rna multi agiutoari, ashi cum u fura atseali dati ti amintarea shi mutarea ali Academia Romana cumu shi ti mutarea a rna multoru casi Bucuresti dupa marli focu pritu cari tricu casabalu tu atselu chira.

6

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

Mutamarnultisculii, biseritsshi spitale tsi-Iji aducu aminti numa.

Tu anlu 1859, Evanghelie Zappa ndreapsi pi sucachili di Atena alagari shi alti soi di sporturi.

shtearea a loru tu Evropa, ti amintarea di - ndrepturi.

Tora baneadza tu casabalu San Diego, iu s-muta, di rna multsa an], tra s-hiba ninga hilju-su. S-baneadza Nacu Zdru nica multsa anji shi alumta a lui s-hiba tra noi una paradiyma di vreari tra fara armaneasca!

Premiulu Omlu a Anlui Bana Armaneasca-2008 ti Mass-media scrisa NACU ZDRU Zborlu alit Tashcu Lala

La 21-lidiYinaru2009,patriotlu Premiulu Omlu a

arrnanu Nacu Zdru umplu Anlui Bana

musheata ilichii di 90 di anji. Elu Armaneasca-zuux

easti unlu di protsljii Armanj cari, ti MUZICA Lji-si duruseashti aestu premiu

dupu 1960, spunea Kira Mantsu, Elena G HEORG HE ti tsanearea tru bana a adetsloru,

mindui s-tipuseasca una rivista a limbaljei shi a cantitsloru

armaneasca shi a curi-lji deadi Zborlu aliAuricaPiha armaneshtsa pritu scutearea a

numadiFnindza Vlaha. ElenaGheorghe,acuriafendidi CD-lui cu muzica armaneasca

Amintatu arazga arrnaneasca easti "Lilicee a vreariljei". Pritu

Candruva, preftu, iara mama-sa easti aesta, tinjisita Elena Gheorghe

NacuZdru, cantatoan di muzicapopulara agiumsi una promotoari a

ca m ul tsa romaneasca shi armaneasca, mushuteatsaljei a canticlui shi a

a Its a canta nica di njica, adetsloru arrnaneshtsa tsi li featsi

Arm a nj i Ea featsi liceulu di muzica cunuscuti tu tuti mediili shi tsi li

ditu Cartsii, shi canta tu pareiaMandinga, adusi pi nai rna analta scara.

acatsa calea ado iu ea fu luyursita unu M d ~ .

in uim ca aestu premlU va s-

a xeaniloru, "frontman", una imagini ti h b d hteari

i a un semnu i pricunus tean

t u concerti iara coleganjlji a ljei ditu partea a Armanjloru shi avemu

Am eri chii. dzatsea di ea ca easti " 0 mare

nadia ca aestu pidimo nu va sPro t I u .___----'-----'""---'""'--_~-----J descoperite si 0 prezenta

danaseasca aua. Cu aesta apuhii numiru di rivista alanci tu meslu iesite din comun" .

lji-uramu hiritimati ti amintarea, la

Sumedru 1977 shi rivista Estanu aminta, ti prota oara,

h concursulu di Bucureshti, a protlui

baneadza pana adza. Tu-ahur ita protlu Iocu la Concursulu di

4 . . u shi locu ti participari la Eurovision,

scutea numm tru-anu s 1 Bucureshti tiEurovizion.

deapoaia cati 8. Unu ado iu reprezinta cu tinjii

copusu cari lipseasht numashRomaniaamash-

tinjiseari, mamultu ca N tuts Armanjlji di iutsido, tsi

Zdru tipuseashti aesta va s-hiba deadunu cu

pi hargiurli-a lui. U nasashlvauvoteadza.Lji-

mash cu vreari, shi cu uramu ambareatsa mari la

ca aesta cali dishcljisa di Moscova!

dupu anji lundza di Elena Gheorghe haristusi

culturala tu armanami, va ti aestu premiu sh-aspusi

calca shi-altsa Armanji . . . ca easti pirifana ca easti

Shi-ashi fu. "Frandza Vlaha" Armaria shi aestu lucru

lipseashti tinjiseari ca daima va lu spuna. Pritu

di mari vreari ti arrnanam CD-Iu tsi lu scoasimu

shi ti cultura a ljei. Ea dusi avem u nadia ca va-lj i

ahicumuputu, una alumta: harse asca rna multu

tra populu shi limb Armanjlji.

arrnaneasca, tra pricunu ==================

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

7

Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca -2 008 tiMUZICAGICU COADA

Lji si duruseashti aestu premiu ti tutu copuslu tsi-lu featsi pritu canticlu a lui la andamusli arrnaneshtsa, la numtsa, la patigiuni, la serati armaneshtsa etc., ti tsaneare a tru bana a adetsloru, a limbaljei shi a cantitsloru armaneshtsa.

Pritu scutearea a CD-lui cu muzica armaneasca "Lilicea a vreariljei", deadunu cu Elena Gheorghe, G i c u Coada, agiumsi sh-elu unit promotru a mushuteatsaljei a canticlui ~~~====~~shi a

adetsloru arrnaneshtsa tsi li featsi cunuscuti tu tuti mediili shi tsi li adusi pi nai rna analta scara.

Premiulu Omlu a Anlui Bana Armaneasca - 2008

ti Mass-media zburata AURAPIHAZborlu ali Mariana Budesh

Aurica easti atsea feata armaria tsi totna s-afl a tu mesea a Arrn anjl oru. Nu va s-hiba andamusi armaneasca iu s-nu hiba shi Aurica. Nainti di jurnalista ea easati una urnechi ti noi tuts ti atsea ca ea li tinjiseashit axiili armaneshtsa. Aesti axii: tinjia, pirifanjea, namuzea armaneasca suntu harli cari Aurica totna na li adutsi aminti. Na amintamu cu una crutsi shi lipseashti s-na u banamu bana shi s- murim u ca dealithioshi Armanji.

Ti tuti aesti hari shi pidimadz, cumu shi ti tutu lucrulu tsi-lu fatsi di aproapea 20 anji ca redactoru la RRI, sectsia armaneasca, ti tsanearea tru bana a limbaljei, a folclorlui, a adetsloru armaneshtsa, lji-si duruseashti ali Aurica Piha Premiulu Omlu a Anlui Bana Armaneasca 2008 ti Massmedia zburata.

Cu aesta apuhii lji-haristusimu sh-noi ali Aurica Piha tra tutu agiutorlu tsi na-Iu deadi ca redactoru a revistalj ei Bana Arrnaneasca.

Tu zborlu a ljei di haristusiri Aurica Piha aspusi ca nu vrea s-lu ljea aestu premiu ama s-mindui la zboarali a plimatcolui Arsenie Papacioc (di arazga armaneasca sh-elu) cari aspunea: "Snn: u alashi una mana tease ni ciindu tsa cafta ni cendu tsa da ". Ti atsea lu aprochiu aestu premiu ditu tuta inima shi ditu tutu suflitlu.

Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca-2008

ti Mass-media vidzuta lana MIHAILOVA

Lo parti shi la Congreslu a Muljeriloru di lutsido, tsi s-tsanu Bucureshti tu anlu 2004.

Adra protlu filmu cu ljirtatlu cantatoru Toshe Proia.

Tu zborlu a ljei di haristusiri lana Mihailova aspusi: Va aducu ncljinaciun]i ditir Machidunii shi di la Redactsia armaneasca di la Televizii, singura redactsii di televizii pri lim ba armaneasca.

Mi harsescu ca escu toraseara cu voi shi haristusescu a dlui Tacu Piceava shi ali d.na Zoe Gica, oaminji cu mari doru ti fara a noasta armaneasca ca s-minduira la mini ta sa-nji duruseasca aestu premiu. Voiu s-va rna spunu ca Redactsia a noasta armaneasca easti luyursita ca una scanteaua ti fara arrnaneasca sh-ti limba armaneasca.

Aestu premiu mi fatsi ca di aoa shi nclo s-lucredzu nica rna multu ti Arrnanam i, na spusi lana Mihailova.

Premiulu Omlu a Anlui Bana Arrnaneasca 2008 PLISCUTA DI MALAMA

Zborlu alit Tashcu Lala Tu zborlu a lui Tacu Piceava Tinjisita a noasta soatsa lana adusi aminti di furnjia ti cari sMihailova, redactoru shef la duruseashti aestu premiu negativ. Televizia di Scopjia, sectsia Elu s-duruseashti a atsiloru armaneasca bitisi Facultatea di oaminji ica institutsii cari u Shtiintsi Polititsi di Velingrad cu ncheadica Armanamea ta sa-sh dhipluma di politolog. Ditu anlu aminta ndrepturli tsi-lji si cadit.

1993 lucreadza la ~----::-- ...... Ti aestu anu fura

Televizia ditu Rep. pripushi ti aestu

Machidunia, sectsia premiu rna multsa

armanmeasca. Ditu inshi di arazga

activitatsli a ljei cu arrnaneasca shi

armanamea putu di- maxusu:

lji vizita tuts casaba- Vanghiu Shundi

dzlji ditu Rep. easti di 20 anji

Machidunii sh-Io I prez.id entulu a

parti la rna multi Sutsatalj e i a

andamusi armane- Arrnanjloru ditu

shtsa di pisti tutu. Arbinushii. S-baga

8

Nr. 1 (50) 2009

ntribarea: Di yinghits anji nu s-afla cana ta sa-lji ljea loclu shi s-lji cunanduseasca Arrnanjlji ditu Arbinushii? Ti amartii ama, noi nitsi nu-lu cunushtemu d.Iu Sundi. Elu yini Bucureshti mash atumtsea candu adutsi tiniri la facultati.

Domnulu Shundi di 20 anji adutsi tiniri ditu Arbinushii ta s- fad facultati Romania.

Lipseashti sa si shtii ama ca ditu 1000 di tiniri tsi-lji adutsi d.lu Sundi Bucureshti ta s-faca facultati, mash 100 di elji fura Armanji.Alantsa fura Arbineshi ica di alta arazga.

Mita Costa Papuli

Easti, dupa cumu sa shtii, prezidentulu a Partiiljei a Armanjloru ditu Machidunii. Elu easti ca deli thea unlu di liderlji a noshtsa, lu pricunushtemu aestu lucru, ama naslu varaoara nu vini aoa, Bucurshti, ta s-na agiuta cu tsiva. Elu yini aoa tutu ashi cumu yini shi d.1 Shundi: ta s-aduca tiniri Arrnanji ti Facultati. Shi tutu ashi cumu fatsi dl Shundi fatsi shi d.lu Papuli: ditu villa 1000 di tiniri tsi lji-adusi Bucureshti ditu Rep. Machidunii ta s- faca facultarti aoatsi tu atselji 20 anji ditu soni mash vara 100 suntu Armanji. Alantsa, villa 900, fura di alta etnii.

Elu, Mita Papuli, tu locu s-hinba erolu a nostu easti aljiumtrea: antieroulu a nostu. Elu yini Romania nu tas-na agiutameayini ca reprezentantu a Romanjloru di pisti tutu.

Aurel Papari di 20 anji ndreadzi cu par adz di la Chivernisi spectacoli di cantitsi shi giocuri armaneshtsa. Tutnaoara ndreadzi Simpozioani tu cari ndrupashti pseftaidei cumu canoi Armanjlji him u Roman]i iara lim ba a noasta armaneasca easti unit dialectu a limbaljei rom ana.

Vasile Todi

Di 20 anji poetlu Vasile Todi

BANAARMANEAscA

scoati revisti nyrapsiti pri limba romana tu cari aspuni ca Armanjlji suntu Romanji iara lim ba a noasta armaneasca easti unit dialectu a limbaljei rom ana.

Tuts aeshtsa Armanji: Vanghiu Shundi, Vasile Todi, Aurel Papari shi Mita Costa Papuli, ti tuti cheaditsli tsi li bagara chiro di aproapea 20 ca Armanamea s-nu sh-aminta ndrepturli tsi-lji si pricadu fura pripushi ti Premiulu Omlu a Anlui Bana Arrnaneasca 2008 - Pliscuta di Malama.

Aestu premiu lu aminta, dupa tsi s-featsi tradzirea la shcurtitsa, AureJ Papari. Ama a alushtoru premiantsa nu la si da ni Dhipluma sh- ni tsi villa scul ptura,

Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca - 2008

a SPONSORLUI - BCR

Di patru anji tu arada BCR na agiuta noi ta s-puternu sa ndridzemu andamusli a noasti.

Ti atsea, cu aesta apuhii haristusimu a domnului Andreas TRICHEL, Prezidentu executiv ali BCR, ti agiutorlu tsi na-lu deadi

shi estanu ta s-puternu sa-ndridzemu Gala a Premiiloru Omlu a Anlui - Bana Armaneasca.

Haristusimu tutnaoara shi a tinjisitlui Ing. NICU EPURE, nicuchirlu a Farmaciiljei di Afumatsi cari na agiuta cu paradz ti andamusea a noasta.

Festivalu di Folclor Armanescu editsia a 6-a

La spectacolu loara parti rna multi parei arrnaneshtsa di Bucureshti (Boatsea a Pindului), di Custantsa (Lilici ditu Maiu, Pareia di fieiurits di la sculia 12), Musheata Armaria di Mihail Kogalniceanu shi Pareia di ficiurits di Cogealac.

SEARAARMANEASCA

Dupa spectacolu oaspitslji fura calisits la una Seara Armaneasca tsi s-tsanu tu idyiulu hotelu.

Carita Pareia "Crailu" di Custantsa.

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

9

Dupu informatsia a

cumandustriljet a Sutsataljei arrnanaesca di Veria guvernul ~=====================:==:::., local deadi agi u tor sh - ti toara la cultura a popului tipusearea a manualului shi a

sarbescu la ahurhita di eta Xx. DVD-Iui ti shcoala a cara vini Simposiumlu s-tsanu la di ahurhi prindi putsanu di Prtmaria di Veria cu agiutorlu chiro ti ficiorlji arrnaneshtsa

SIMPOSIUM SHTIINTSIFIC TI ARMANJLJI DI VERYEA

Una delegatsii a Sutsataljei arrnaneasca Lunjina di Beligradi: Dimitri Grebeniti, presidentu, Lila Cona, vitsepresidenta, Goran Pana, gramaticu shi Gordana Rafael, membru Ioar a partitsipatsii la Simposiumlu pi tema " Conttibutsie a Armenjlor la Culture a Balcanlui " tu organizatsii a Sutsataljei arrnanaesca di Veria, la 30. di Maiu 2009.

La Simposiumlu zburara I ti contributsia a Armanjlor I pi arhundear a a tutili segmenti di bana sotsio- I econorruca, pol itica, culturala shi Iiterar a pi

Balcanlu ntregu domnul _

Georghi Platara, istoric di

Athena, Tede Kahl di Beshlji di la guvernul ofitsial cari u shi Zoran Plaskovi di Beligradi sustsanu aesta importanta cari zbura ti patruli mari figuri manifestatsii ti comunitatea arrnanaeshtsa dit Sarbii: arrnaneasca di la regia di Veria. ].Steria Popovi, B.Nushi shi Avea shi oaspits di la Vladan Orevi cari alasara mari com u nit ate a

arrnanaesca dit

---

Republica

Machidunia.

di Veria, cari s-tsana tu casa arrnaneasca. Dascalu easti presidentul a Sutsataljei armanaesca dr. Taki Georghiu.

Delegatsia ali

Lunjina adra una visita shi a Sutsataljei arrnaneasca dit hoara

. Skilitsa, aproapea di Veria.

Simposiumlu avu un mari eho sh intersu anamisa di Armanlji di

Veri a shi locurli

arrnaneshtsa di

anvarliga di Veria, shi nica rna multu ca aesta fu prota oara iu ghuvernul gartsescu local 10 parti la flnantsamentul di una manifestatsii armaneasca.

Minduimu ca ahtari

andamusi suntu di multu mari simasii ti Armanji di iutsido, sh-una rna mari Iigatura. cum ti dutseari ninti a Iimbaljet arrnaneasca, ashi sh-ti cama mari colaboratsii tu cathi plan di activitati anamisa di tuts Armanjlji dit Balcan.

Dimitri Grebeniti

10

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

Uniunea a Muljerilorit Armani di Iutsido Federatsia "Liga a Armanjloru ditit Romania"

SARBATOAREA A LIMBA.LJEI ARMA.NEASCA.

24-li di Cirishearit 2009 - Prota editsii

Tu dzua di 24-li di Cirishearu 2009, Uniunea a Muljerloru Armani di Iutsido, prezidenta doamna Chiratsa Meghea shi Federatsia "Liga a Armanjloru ditu Romania" - reprezentanta autorizata a com unitatilj ei arrnaneasca ditu Romania -, prezidenta doamna Zoe Gica, ndreapsira tu Am fiteatrulu di la Academia di Studii Icunomitsi (ASE), yiurtisirea a Dzualjei a Limbaljei Armaneasca.

Aesta andamusi fu ndreapta, ti prota oara, ti furnjia ca tu 24-li di Cirishearu 2009 s-axira 12 di anji di candu Adunarea Parlamentara a Consiliului ali Ivropa, pritu Dimandarea 1333, pricunuscu grailu arrnanescu ca limba a Arrn anjl oru shi, pr itu cari, dimanda ca ea s-hiba aparata ca una yishteari linvistica ivrupeana,

Tacu Piceava, tu zborlu a lui ditu ahurhita, la haristusi a

tinjisitiloru doamni Chiratsa Meghea shi Zoe Gica, cumu shi a tutuloru prezidentsaloru a sutsatsloru tsi facu parti ditu Liga cari u ndrupar a aesta pripuniri shi cilastisira ta s-hiba bagata tu practichii.

Cu aesta apuhii zburatorlu adusi am inti ca aesta mari palati cari easti ASE, fu adrata shi cu paradz di la Evanghelie Zapa. Tutu nao ar a adushi am inti numili a niscantoru profesori di arazga armaneasca cari lucrara ica lucreadza sh-tora la ASE:

Prof. Dardac, Prof. Caracota, Prof. Margareta Costea, Prof. Ecaterina Cardula shi Prof. Ion Cardula sh.a.

Ligatu di ASE cumu shi di marli amfiteatru di la ASE iu stsanu andamusea, s-adusi aminti ca cu 19 di anji rna nainti, tu meshlji Shcurtu-Martsu 1990, s-tsanura andamusli ti amintarea a

Sutsataljei Culturala Armaneasca, sutsata cari, tu aestu chiro di 19 di anji, adra ahanti musheati lucri shi di mari ufelii ti Armanami.

S-ma adusi am inti ca tu atseali 5-6 andamusi tsi s-tsanura atumtsea mash villa 3 inshi zburara shi pi armaneashti. Easti zborlu di ljirtatlu Vasile Barba, di Yioryi Beca di Custantsa shi di Nicu Psheanu di Calarashi. Tuts alantsa zburara mash pri limba rom ana. Nu mindueamu atumtsea ca dupa niscantsa anji, tu idyiulu locu va u yiurtusimu Dzua a Limbaljei Armaneasca.

F otisitu di aesti lucri tsi s-tihisira tu aestu tamasitu locu s-featsi pripunirea ca tu idyiulu amfiteatru s-hiba yiurtisita dzua tu cari va sfad aoatsi, la noi, tu Romanii, pricunushtearea a noasta ca minoritati natsionala, ashi cumu cafta FLAR tu anlu 2006.

Tu tsi matreashti Limba a noasta armaneasca ica limba makedonarmana,

ea easti zburata di villa 2 miliunji di Arrn anji tsi baneadza arasparidits pr itu statili balcanitsi: tu Cartsii (Unlu di shaptilji di tsitatsenji grets easti Armanu), Albania, vara 300- 400 di njilji, Romania: 28.000, Sarbia: 15.000; Rep. Macedonia, 8-80 di njilji, tu Varyarii: vara 5000 shi, sigura rna suntu ca baea Armanji tu Americhii, Australii, Chirmanii, Frantsii, Canada. Sa spuni ca ea,

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

11

limba armaneasca, easti icoana a suflitlui armanescu;

Tutnaoara, s-ma spuni di ea ca easti ca una yilii tu cari s-veadi populu a nostu armanescu; tu cari s-veadi bana a lui spiritual a shi materiala; tu cari s-veadi cultura shi eivilizatsia a lui cumushi tricutlushiyinitorlu a popului armanescu.

Ti noi Armanjlji limba a noasta easti nu mash una ligatura vartoasa tsi na tsani units, mea easti isashi isturia shi bana a noasta.

limba xeana, mea sh-cu mintea, pri lim ba a noasta armaneasca, va

armaneasca cari, dupa cadearea a comunismolui, s-vidzu ca araspandeashti cal dura shi lunjina ti suflitli a Armanjloru nu ca una steaua, cum u sparea, mea ca unit soari.

TashcuLala

Tu zborlu a lui sh-aspusi minduierli ligati di limba a noasta armaneasca.

Chiratsa Meghea Zbura di aesta yiurtiseari a Limbaljei a noasta armaneasca cumu shi di rolu a muljeriloru arm ani tu tsi mutreashti tsanearea tru bana a limbaljei a noasta straausheasca.

George Vrana

Azbura di marea simasii tsi u ari lim ba a noasta di parintsa tu tsi mutreashti filuzufia armaneasca,

Tu soni zburatorlu yivasi rna multi poezii ditu carte a a lui di poezii, tsi ashteapta ta s-hiba tipusita,

Zoe Gica

Zbur a di simasia a

yiurtiseariljei a Lirnbaljei armaneasca cumu shi di turlia pritu cari dumniljea a ljei ljinve atsa limba arrnane asca fieiuritslji di la Pareia Liliei ditu Maiu.

Tu soni zbura doamna Chiratsa Meghea cari scoasi tru migdani rolu di mari simasii tsi-lu ari limba armaneasca ti tsanearea tru bana a miletiljei armaneasca cumu shi cilastisirli shi pidimadzlji a ljirtatlu prof. Vasile Barba ca grailu armanescu s-hiba pricunuscutu la Consiliul ali Ivropa ca limba a Armanjloru.

Chiro di doaua njilji di anji populu armanescu s-alumta ta sash tsana limba, atsea cari fu sheasti ca una stizma di tsitati cu cari s-tsanu cheptu ta s-nu stucheasca shi s-nu cheara ca mileti ahoryea namisa di miletsli tu cari bana shbaneadza.

Maca va na m induirnu la catandisea a popului a nostu armanescu, cari nu ari sculii iu fieiuritslji sa nveatsa carti pri limba arrnane asca, nu ari biserits iu slujba vacufeasca sa s-faca pi arrnaneashti, va svidemu tsi mintimeni shi mplini di nvitsatura suntu zboarali alit David: "sa shtii crishtinlu sa sincljine a Domnului a lui pri limba atsea tu cart s-emintii di mama a lui".

lara Apostalu Pavel, atselu cari-lji crishtinipsi Armanjlji, dzatsea: "iii va s-hibe ta s-mi ncljinu tu xeene limbe, suflitlunji si ncljine, ama mintea-nji easti lara yimisbi; voiit s-mi nclinii shi cu suflitlu shi cu mintea ".

Vahi, varaoara, va sputemu shnoi, Armanjlji, s-na ncljinamu a Domnului nu mash cu suflitlu, tu

dzaca, ashi cumu dzatsea Apostalu Pavel.

S-ma adusi aminti ca aoa shvara doaua suti di anji (I 777), calugarlu Cosma alaga pritu horli arrnaneshtsa ditu Makedunii shi anangasea Armanjlji ta sa-sh alasa limba a loru "varvara" ti furnjia ca alit Dumnidza lji-ari hari mash limba greaca" .

Di atumtsea shi pana tora limba a noasta armaneasca nu dusi ananghi di yeanitsari sh-di ehtsra cari vrura ta s-u cheara dicutotalui, ama, cu tuti aesti limba a noasta, atsea zburata shi avdzata tu Makidunii sh-tu tutu Balcanlu di rna multu di 2000 di anji nu chiru shi nu va s-cheara varaoara.

Limba a noasta armaneasca fatsi parti ditu pareia a Limbiloru njits shi, andicra di aesti, Mariana Bara spuni tu cartea a ljei Limbe ermeneesce, ca eali suntu ca niscanti steali tsi s-afla tutu rna alargu di noi sh-cari araspandescu una lunjina tutu rna slaba, Ama shi stealili suntu sori shi araspandescu caldurashi lunjina tutu ashi cumu u fatsi soarli. Shi mash dipartarea featsi ca pana aoa sh-vara suta di anji s-para mash njits puncti anyilicioasi.

Idyealui shi cu limba a noasta

Dipu tu soni pareia Liliei ditu Maiu lji-mayipsi oaspitslji pritu musheati cantitsi shi poezii armaneshtsa.

DSP

12

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

SARBATOAREA LIMB II AROMA.NE

Simona Lazar-jumatut national

a donat 0 importanta suma de bani pentru ridicarea actualei cl adir i a

'-'=========================~ Academiei de Studii

La 24 iunie, aromanii au celebrat irnplinirea a 12 ani de la votarea recomandarii 1333 de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Organizat de Uniunea Femeilor Arorn ane de Pretutindeni (presedinte Chirata Meghea) si Federatia Liga Aromanilor din Romania (presedinte Zoe Gica) , evenimentul a ,r:r~t~~~

strans in amfiteatrul mare al Academiei de Studii Economice numerosi spectatori.

Comunicarile si luarile de cuvant au pus accentul pe mentinerea traditiilor si valorilor arornane. Copiii au fost personajele principale ale unui spectacol de cantec si dans, grupul folcloric .Lilic! dit Maiu" (Constanta), insufletind inimile participancilor. De asemenea, Dumitru Piceava, vicepresedinte al Federatiei Liga Aromanilor din Romania a propus sa nu fie uitata personalitatea lui Evanghelie Zapa, cel care

Economice.

In luarea de cuvant, Dumitru Piceava a punctat cateva aspecte importante: "In ce priveste limba noastra aromana sau limba makedonarmana, ea este vorbit de circa 2 milioane de aromani ce traiesc rspanditi prin statele balcanice pre cum Grecia - unul din sapte cetateni greci este aroman -, Albania 300.000 - 400.000, Romania 28.000, Serbia 15.000, Republica Macedonia 80.000, Bulgaria circa 5.000 si, desigur, mai sunt destui aromani in SUA, Canada, Australia, Franta, Germania, etc. Pentru noi, aromanii, lim ba noastra este nu numai 0 puternica legtura ce ne tine strans uniti, ci si insasi istoria si viata no astra arornana. Timp de dou mii de ani poporul aroman se lupta pentru a-si pastra limba, cea care a fost si este ca un zid de cetate cu care se tine piept pentru a nu disparea ca popor in mijlocul popoarelor in care a trait si traieste ".

CEKTI"Fl"C;AT:E 0", ,:J.N'QO':R;:Po.RATION ON CR.AN'G'g ,0_ N'~E

'~Jf.' m!Ei .D~t~1l'iI'i~t qif l!CcIimswrmliflr ,A..:-'fDiilri 'Will'!i,tl _I-Ve ifii w!i:'i:..J!.-j!l11' m,~ bdifir~ 'i.'h;r.~, il':; t'l.>Ii .:t..lill('1i!! I!' ,A 11" II :.k.~~.

MACEDOARMAN] COMUNITYOF AUSTRALIA INCORPORATED

Sutsata Armaneasca di Sydney s-aminta tu anlu 1984.

Tu anlu 1996,meslu Apriiru ea sh-alaxi numa tu atsea di Macedoarmanj Com unity of Australia Incorporated.

Cu ae sta apuhii Armanjlji di Australia fura pricunuscuts ca populu ahoryea sumu numa di Macedoarmanji.

BANAARMANEAscA

YUMARLU MINTIMENU

T u veacIjea zamani, tsi tuts u zilipsescu, S-au fapta aesti lucri tsi li pirmitusescu. Shi va spunu, s-nu mi agarshescu,

Ma s-nu loats eli habari,

Ca pravdzali atumtsea s-achicasea cu zboari. Unu vluyisitu gumaru, cumu featsi nu si shtii, Tu un anu, ca ti primveara, s-chiru elu eli

cupii.

Ma nu shtea calea s-toarna shidzu di s-mindui, Cumu s-faca, tsi s-adara sh-tu soni-Iji ticni.

Nchisi pi plailu veareli s-agiunga stri cipita

Di munti, d-iu va s-veada iu suntu oili alit Kita. Candu lji-agiumsi oara cu harea tsi u-ari Sdanasi niheama eli sh-" murluxi" cu jali

Shi tru oara aneliseashti unit Iupu, tsi-Iji gri-n cali: .Hai yina uricIjeate s-ti veada chiratalu, Di tahina ashteptu sa-n]i iasa nafacalu. Adza va s-palteshtsa amartii nimisurati

Tsi sotslji a talji zagarli-n]i li au adrata.

Shi rna ninti s-tsa pitrec habarli-nghiosu

N u va ts-alasu tu bana na sarrna eli var osu." Tu ahtari oara lai yumarlu s-lahtarsi,

Ma, cum 10 eli-lji vinji mintea, s-lu arada elu-Iji gri: - .Harsite shi tinjisite, sa-n]i hiba tra ljirtari,

Ma ninti sa-nji dau bana ts-adushi una habari. Vinjiir s-ti calisescu la cutaru la noi,

Aslanlu va s-ti baga picuraru la oi.

Picurarlu a nostu? ... Cum sh-iasti laolu ...

Di una starnana lu ljirta Dumnidzalu, Shi tora, dip tu soni, na featsirnu pishmanji,

S-tsa greamu di manintea s-na portsaangatanu".

Gumarlu vidzu harlu, rna zboarIi eli rna ninti Baea 1- mintira luplu shi lu-arcara pi-alta minti:

"Ma shcurti shi cama ayonjea, gurmadzlu s-nu

ts-astupu,

Aproaki-nji-ti elininti shi dumi-ncalaru, pi trupu, Cupia vluyisita ta s-hiba tra amintari,

S-nu cheara varna suflitu, cu dintsalji va-vigljeari.

Nr. 1 (50) - 2009

13

Ashitsi eli aoa sh-ninti s-nji-agiuta Dumnidzalu Nu-a s-chiara varna oai, rna s-nu chirernu chirolu, Ma-ayonjia mina-ts cicioarIi shi-ndreptu tsani

calea,

AcIo u avea di totna ljirtatlu Kita stanea."

Na vulpi treatsi calea shi cumu-lu veadi chiratalu Lji-u oara: Cu ambareatsal S-baneadza vasiljelul Candu luplu baga oara ca nu-i lucru curatu Naslu ntriba yumarlu, baea, baea-aspareat:

"Ma tsi s-aesti seamni? Tsi ahata alatrari,

Tsi s-avdi cama sarpi aproapea di cutari ?" {Atumtsea yumarutslu di frica?l ... di haraua"! ... Di atseali-ascapa-ndoaua tsi n-acatsa buiaua } Yumarlu aducheashti ca luplu s-narai

Am tsi s-lji adara sh-tora? S-lu arada, iara-Iji gri: "N-aduna ici cripari, ti mini nu-i shicai, Fartatslji mi varyescu ca multu amanai."

Shi cumu l-adusi tr -oara, cishiit eli minti,

L-arcuti mpaeli, la cutaru elininti, Shi dupu-ndaua sclotsa loati, diunaoara

S-urnjira tuts canjli shi chealea-lj-scarminara.

Cum nu fu unit ta s-greasca, mash unit ta s-dzaca: Duri ! Cum shi-ascapa maratlu, di shipsi tu paduril

Mash vulpea, di aynanghea, .... _ .. ,acatsa iara s-greasca: "S-

baneadza vasilelu, shi s-li

anchirdaseascal "

Vahi yumarutslu a nostu, cum sh-ari caplu grosu, Sh-arumiga morala, tu minti ahandos:

Iutsido-nchiseshtsa i-ghini, mintea totna s-u ai cu tini !

Nicu Chihaia

14

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

PRIPUNIRI

Noi Arrnanjlji, Makidonjlji ica Makidonarmanjlji, cari himu araspandits tu tuti dzarli a loclui, himu organizats, ashi cumu na da cali nomurli ditu craturli tu cari banamu, tu sutsati, fundatsii ica federatsii.

Pripunirea a noasta easti ca atumtsea candu unit insu easti aleaptu capii di atsea organizatsii ta s-u cumanduseasca ti unu chiro, sa sprigiura dinintea a membriloru a ljei ca s-Ieaga ta sa-sh faca borgea andicra di atselji tsi lu aleapsira shi s-duca la axirea a scupadzloru (obiective) tsi suntu tu statutlu a atseljei organizatsii.

Tu soni, atselu tsi sprigiura saspuna "Dumnidza s-na agiuta" !

Sprigiuratlu lipseashti ta s-hiba faptu di atsea capii cu mana pi Vivlii.

Ca urnechi damu rna nghiosu ndoi di scupadzlji (Obiectivili) ali FLAR:

- S-agiuta la cunushtearea a tricutlui istoric a Armanjloru, ca

lumachi ahoryea a romanitatiljei a ditu Data shi a aveariljei tsi u adusi la patrimoniulu spiritual balcanicu shi ivrupeanu:

- S-agiuta la pricunushtearea of it sial a a Armanjloru ca una comunitati etnica ahoryea di limba neolatina, tu tuti craturli tu cari suntu autohtonji, cumu shi tu statili tu cari aeshtsa baneadza tu cornunitats, agiutandalui la bagarea tu practichii a apofasiloru

loati di Uniunea Ivrupeana, ca

Sprigiuratlu, tsi ari ca sinonimi cumu fu Dimandarea 1333/1997;

zboarali GIURAT shi ORCU, - S-promoveadza literatura

armaneasca shi s-andrupasca araspandirea a ljei pritu cartsa, revisti etc;

- S-promoveadza ufilisirea a limbaljei armaneasca tu biserits, sculii, mass-media; etc.

Cumandusearea a Federatsiiljei .Liga a Armanjloru ditir Romania":

Zoe Gica - prezidenta ali FLAR shi Silvia Vrishcu, ditu partea a sutsataljei .uu« ditu Maiu", Mariana Budesh shi Steryiu Budesh, ditu partea a Organizatsiiljei a Tinirloru Arman]i ditu Romania (OTAR), Chiratsa Gheorghe, Mariana Costea shi Costel Farmazon, ditu partea a Sutsataljei Culturala Armaneasca, Mirela Grasu shi Dima Grasu, ditu partea a Fundatsiiljei Moscopole, Aurica Piha, Santa alit Todi shi Tacu Piceava, ditu partea a F undatsiiljei Bana Armaneasca,

Tu ahurhita di anu nau na minduimu tas-vafatsemu ndoaua pripuniri tu tsi mutreashti lucrulu a nostu armanescu. La aesti pripuniri ashteptamu s-yinits sh-voi sh-cu altili, tutu ashi di uidisiti. Tutnaoara, hits paracalsits ta s-naapandasits desi hits ica nu hits sinfunji cu niscantili di pripunirli di manghiosu.

1. Sprigiuratlu,

2. Dzua N atsionala Arrnanjloru, 23-li di Maiu;

3. Dzua a limbaljei armaneasca, 24-li di Cirishearu;

4. Dzua a culturaljei armaneasca: 1 di Agustu.

5. Dzua a taxiratiljei

6. Congrslu a Arrnanjloru

Exiyisirea

1. SPRIGIURATLU

easti taxirea pritu cari unit insu sleaga ta sa-sh faca borgea tu chirolu catu va s-cumanduseasca atselu populu, atselu statu ica atsea sutsata, tsi-Iu aleapsi.

2.DZUA NATSIONALA A ARMANJLORU - 23-li di Maio

Marea yiurtii (sarbatoan) a noasta, a Armanjloru, easti Dzua natsionala, tsi u yiurtisimu cafi anu tu 23-li di Maiu. Easimbolizeadza dzua candu Sultanlu ali Amirariljea Nturtseasca, Abdul Hamid II-Iu, deadi Iradelu pr itu cari spricunushtea populu armanescu ca hiindalui ahoryea di alanti milets nimuslimani sh-cari, ditu atsea oara, s-harsea di tuti ndrepturli di cari s-harsea pana atumtsea tuti alanti etnii nim uslimani ditu Amirarilji.

Estanu s-axescu 20 anji di anda una parei di gionji arrnanji ditu Republica Machidunia u yiurtisea, ti prota oara, Dzua Natsionala a Arrnanjloru tu m irrn intsalji armaneshtsa di Bituli.

Pripunirea a noasta easti ca di aoa shi nclo Dzua Natsionala a Armanjloru s-hiba yiurtisita nu mash tu unu locu, ca cumu s-featsi pana tora, mea sh-tu cafi hoara shi tu cafi casaba tu cari baneadza Armanji.

Nu mata vremu ca pi aesta mari sarbatoari a noasta, a tutuloru Armanjloru, s-baga mana pi ea niscantsa oportunishtsa cu paradz, ca cumu fu aoa, la noi, tu Romanii, tu patrulji anji ditu soni, candu u alaxira cumu vrura elji shi-lji deadira hroma pulitica tsi u vrura elji.

Dzua Natsionala a Armanjloru easti a tutuloru Armanjloru shi nu mash a niscantoru di Arm an] i...

Ps.: N afoara di Dzua natsionala a Armanjloru, Arrnanjlji ditu Republica Machidunia potu s-u yiurtiseasca shi dzua candu elji fura pricunuscuts ca etnii ahoryea di alanti milets sumu numa di Vlasi.

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

15

Idyealui shi cu Armanjlji ditu Australii cari potu s-yiurtiseasca shi dzua candu elji fur a pricunuscuts ca etnii ahoryea di alanti milets sumu numa di Makidonarmanji.

3. DZUAA LIMBALJEI ARMANEAScA - 24-li di Cirishearit

Pripunirea a noasta easti ca Armanjlji di pisti tutu s-yiurtiseasca tu 24-li di Cirishearu .Dzua a Limbaljei arrnaneasca". Ashi u facu shi Romanjlji ditu Republica Moldova (Basarabia).

Va s-aducu aminti ca tu 24-li di Cirishearu 1997, Adunarea Parlamentara a Consiliului a Ivropaljei, pritir Dimandarea 1333 pricunushtea ca grailu tsi -lu zburascu Armanjlji easti limba neolatina shi lipseashti ta s-hiba aparata.

Aesta yiurtisiri a Limbaljei armaneasca va s-hiba nu mash unu semnu di vreari shi tinjiseari a samtaljei a noasta limba di dada, mea shi unu semnu di pricunushteari a alumtaljei tsi u dusira niscantsalji Armanji tu atselu chiro, n capu cu ljirtartlu Vasile Barba, cumu shi unu semnu ti tinjiseari a atsiloru Ivrupeanji tsi apufasira amintarea a Dimandariljei 1333.

4. DZUAA CULTURALJEI ARMANEAScA -1-Iu diAgustu

Pripunirea a noasta ca .Dzua a Culturaljei Armaneasca" s-hiba yiurtisita tu dzua di l-lu diAgustu s-tradzi di la dzua candu s-aminta marli a nostu poetu Constantin Belimaci.

Va s-timisescu aoatsi pripunirea tsi s-featsi aoa, tu cratlu Romania, ca Dzua a Culturaljei Romans shiba yiurtisita tu 15-li di Yinaru,

dzua candu s-aminta marli poet roman Mihail Eminescu.

5. DZUAA TAXlRATILJEI A ARMANJLORU

- 10- Ii di

Agustu

Aesta pripuniri fu fotisita di comerarea (adutsearea am inti) tsi s- fatsi japonia tu cafi anu tu dzua di 6-li di

.... ~-

Agustu. Sa shtii ca

tu anlu 1945

tsi sh loara cati una cumata ditu Makidunia sa shtiba ca noi, Armanjlji, autohtonjlji a atsilui Iocu,

Hiroshima fu arsu di Americanji cu una bornba nucleara tsi fu arcata ditu

aeroplanlu Enola L _ ___::==-===:...:..:..:::..:.£!~..:....._ ----/

Gay Di atumtsea,

cafi anu, tu 6-li di Agustu, la sihatea 8 shi 15 di minuti, Japonezlji adunats aclotsi asculta boatsea a unui clopatu, tsi la spuni oara candu fu arcata bomba nucleara sh- fu arsu casabalu a loru deadunu cu una mari parti di banatorlji a lui.

Ti.Armanji, unaidyealui tihiseari, ca s-nu dzacu multu rna lai di aesta a J aponeziloru, fu dzua di 10-li di Agustu 1913, dzua candu, pritu Hundrata di Irini di Bucureshti, fu mpartsata Makidunia tu patru partsa iara populatsia autohtona arrnane asca, fara ta s-hiba ntribata, fu arcata tu 5 partsa. Di la atsea scutidioasa oara ditu 10- li di Maiu 1913, na si tragu a noaua, a Armanjloru, tuti laietsli. Iavea ti tsi lipseashti ca noi, Armanjlji, ca cumu u facu shi Japonezlji, s-u thimisimu cafi anu aesta lai dzua ti furnjia ca atselji

nu u agarshimu shi nu va u agarshim u varaoara.

6.CONGRESLU A ARMANJLORU -

Pripunirea a noasta easti ca, la 10 anji di la atselu ditu soni Congres a Armanjloru tsi s-tsanu Freiburg, sa-ndridzemu unu Congres a Armanjloru tu casabalu Custantsa ica tu unu altu casaba.

Easti una mari ananghi di unit ahtari Congresu ti furnjia ca mash adunats tu una ahtari andamusi noi Arrnanjlji puternu ta s-Iomu apofasea ti: - turlia di nyrapseari: numa tsi lipseashti s-u purtarnu noi, Armanjlji shi cumu s-na dzaca xenjlji, cumu shi multi altili.

Maca Chiftsalji putura ta sanichiseasca shi s-u faca tuta lumea ta s-la dzaca Rromi shi nu Tsigani, noi catse s-nu puternu su fatsemu lumea ta s-na dzaca ashi cumu va s-apufasimu noi la atselu Congres shi nu cumu va ea.

16

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

I

Sfrrdr-orrrhr a puljlui di cucu

II

satura.

Di canticlu a puljlui chindisitu sa Anda pritu paduri shi pritu spuni ca easti, taha.jilosu ama nu livadz ahurheashti canticlu a s-aspuni di catajali adutsi elu la puljluiuchindisitu: Cueu! Cueu! .:·_:".~;f;"·~'CI""'I7"1dJ'" Cueu! ... mari haraua lji-acatsa niscantsalji di oaminji.

Ti elji, aestu canticu easti, has ca fitrusirea a catsidhaljei, unit semnu ca s-dusi iarna sh-vini primuveara.

Easti adetea cumu ca cuclu poati s-pruveada mira a omlui di pisti anu.

Ca s-tihiseasca di s-tsa canta cuclu dininti atumtsea di tihi va s-ai parti ama cavai di suflitlu a marataljei feata, a curi cuclu-lji canta di rna multi ori.

Nvirinari, haraua, vreari di pisti anu, tuti di la cuclu ljea, taha, dizligari. Ti atsea shi thimisirea a cuclui tu niscantili di poezii, paravulii ica zboara mintimeni armaneshtsa,

Va s-inshimu cu furlji tuts, s-ne Iiusemu cu cucJu sots». «Tuts si shtibti, vtute cucu, ca

di vreeri nu-nji mi ducu.»

Aestu pulju calatoru (tsi yini ditu Africa ica di tu Asia) , di cum u da primuveara aumpli padurli cu boatsea-lji cunuscuta, diftursinda-shi niacum tinatu numa ta s-hiba cunuscutu di tuta lumea a paduriljei.

Di anda lu acatsa unit Iocu nu aproachi ca unit altu pulju sa-lji si minteasca, Ti furnjia ca easti di una lima fara uidii ici nu sheadi arihati. Maca tuta dzua unjidz shi nu si

Cucu -cucu, has ca cuclu PuljIu chindisitu

Pa.mflef

alanti damari di pulji.

Huia fill di preaclji a cuclui easti atsea ca elu nu sh-adara cuibairu shi nu-shi cluceashti oauali, ashi cumu facu tuts alantsa pulji di pisti locu, mea sh-dipuni oauali tu unit xenu cuibairu.

Cucoanjeasheadi pi unalumachi di pomu shi pandixeashti di pisupra cuibairlu a unui altu pulju, ca cumu easti njerla ica alta turlii di pulju, a curi oaua au una idyea hroma cu a oului a ljei.

Atumtsea candu njerla lu alasa singuru cuibairlu cu oauali tu elu

ea, cucoanjea, s-dutsi di-lji ljea unlu di oaua sh-lu aruca mpadi iara tu loclu a lui dipuni oulu a ljei.

Anda s-toama njerla, nicuchira a cuibairlui, ea nu ducheashti ca unlu di oaua fu alaxitu shi li '. cluceashti rna largu di canda

. .' tuti oauali suntu a ljei. N u shtii ca taxiratea s-afla tu isashi

: cuibairlu a ljei sh-cari yini di laxenlu ou, niduchitu di ea, hiptu aclotsi ca unit calu troianu.

Puljlu di cucu, cara s-hiba di sa s- faca biani cu alta turlii di pulji, easti multu limosu, n isatulu shi urutu ca varcolaclu.

Ta sa si satura shi s-nu mparta macarea cu altsa, di tamhearu sh-di andihristu tsi easti, cum sh-ti furnjia ca easti rna mari shi rna vartosu di alantsa pulji, ljiaruca ditu cuibairu atselji dialithioshlji pulji, atselji dealithioshlji ficiori a casaljei.

Shi atumtsea candu-l]i criscura archili, sigura, s-dutsi tu lumea a lui iara parintsalji tsi lu nhiljeara fara di shtearea a loru, armanu niprucupsits shi singuri has ca parintsalji a nipricunascatorlui pulju: Singuri ca cutslji.

Sh-cu tuti aesti laiets shi cripari tsi li la facu cutslji cafi anu njerlili, ca damara di pulji, nu chirura shi nu va s-cheara varaoara.

Ari unit Dumnidza sh-ti eali!

Sindrom: Tuti seamnili shi simptomili tsi eltincescu deedunii pri una Iengoeii, tsilji da una vidzuta ahoryea.

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

17

Nu di psani ori oaminjlji sfotisescu tu niscanti di huzmetsli ica di huili a loru tamam ditu huili a cutsloru ica a puljloru di cuts.

Una isturii paralela shi di una uidii cu atsea a cuclui shi a marataljei njerla s-tihisi sh-didindi di paduri, chiola cu una di protili sutsats culturali armaneshtsa.

Avea tricuta psanu chiro di la cadearea a comunismolui, ca vara trei meshi, shi s-aminta Bucureshti una di nai rna musheatili sutsats armaneshtsa: Sutsata Culturala Armaneasca. Ea fu prota tsi inshi tru migdani dupa cadearea a comunismolui shi prota cari, dupa xanaamin-tartea a ljei ditu anlu 1999, dishcljisi multi caljiuri di amintari a ndrepturloru tsi Ia si cadit a Armanjloru di Romania.

La psanu chiro di la amintarea a ljei, cusurinjlji a noshtsa romanji, deadunu cu pihlivanjlji a noshtsa Arrnanji filoromanji, dinaoara tsi u duchira aesta naua nadii a Armanjloru, ansarira shirpitats shi u z aptasir a naua sutsata arrnaneasca ta s-ma iasa tru migdani!?! Nu acatsa sh-ea marata ta s-agi unga s- hi ba ghini cunuscuta di Arrnanjlji ca hop! fu data nanaparti, fu ascumta shi tu loclu a ljei u scoasira dininti Sutsata di Cultura MacedoRomana. Aesta fu prota sutsata adrata di Armanjlji cu rna multu di unasutadi anjimanintish-tsi, dupa yinearea a comunismolui, u ascumsira shi u tsanura ascumta pana la chirearea a lui. Di cara, dupa niscantsa anji, s-afla di aesta ciudioasa alaxeari di sutsats, multsa sa ntribara: cari fu fumjia? Shi s-afli pan tu soni. Fu una huzmeti a niscantoru oaminji, a curi hui s- uidiseashti m ultu cu huia

chiro, ljirtatlu Atanasie Nasta, na

Di la puljlu di cucu

la eapia ea unu pulju di eueu

a cuclui. Tu cuibairlu ali Sutsata Culturala Armaneasca - tu cari easti zborlu di Arman]i shi cultura a loru, fu bagata Sutsata di Cultura Macedo-romana, iu easti zborlu, taha, di Romanji shi di cultura a loru.

A ca sutsata sh-alaxi numa cumandusearea a ljei ama armasi idyealui. Shi armasi idyealui ti unu chiro dupa cari niscantsalji ditu cumanduseari sh-alaxira shi hroma shi purtaticlu. Ditu njerli, ca s-dzatsemu ashi, oaminjlji-a noshtsa s-alaxira tu cuts ica tu atsea di pulji di cuts!

Shi aesta alaxeari s- featsi mash atumtsea candu elji intrara (ca snu eara dininti!?) sumu aruga a cratlui.

Sh-dinaoara elji, ditu una parei cari lipsea ta sa s-alumta ti amintarea di ndrepturi ti Armanjlji, s-alaxira tu una parei cari s-alumta ti zaptasirea di amintarea di vara ndreptu ti Armanjlji. Sindromlu a puljlui di cucu sh-aspusi vartushamea!

Di aesta oara ama, cuclu fu cratlu roman, iara ditu oauli tsi li dipusi tu cuibairlu a Armanamiljei inshira nu pulji di filoarman]i mea pulji di filoromanji! Sh-cari pulji di filoromanji, di cumu inshira tu v ide a la lji-arcar a puljlji a Arrnanjljloru nafoara a cuibairlui a loru shi tu loclu a loru armasira elji: pulji di filoromanji,

Arrnanjlji yinea rna largu la andamusli a sutsataljei fara sduche asca ca atselji tsi-lji cumandusea sh-alaxira minduearea. La cafi andam usi, prezidentulu ali SCA tu atselu

dzatsea ca snu tsiva di s-adrarnu vara partii pulitical?'

Tu atselu chiro, ta s-adari una partii pulitica, a Armanjloru, sdzatsernu, eara ananghi mash di 45 di inshi. Dupa psanu chiro eara ananghi di 450 di inshi, iara tora nu mata pots s-adari ashi tsiva. Tutu tu atselu chiro, primuveara a anlui 1990, vitseprezidentulu ali SCA, domnulu Candroveanu, ti fumjia ca nu avea paradza ta s-lu scoata treilu numiru a revistaljei Deshteptarea Aromanilor, s-dusi di cafta paradz di la Ministerlu di Cultura.

Shi domnulu Andrei Pleshu, Ministrulu di Cultura, tu atselu chiro, Iji-apandasi ca singura cali ta s-ljea paradz shi s-u duca rna largu revista «Desteptarea Aromanilor» easti ta s-u treaca la Departamentul a Minoritatslor,

La aesta thamasita umimii tsi ljiu deadi filuzofluAndrei Pleshu, domnul Hristu Candroveanu deadi una apandisi ti nipistipseari: Di su trecu revista la minoritats rna ghini nu u rna scotu l? Noi, Aromenii, lji-apandasi domnul Candroveanu a filuzoflui, nu himu ettiii ahoryea, nu himii tttinotiteti mea himii Romenjil? shipunctum!

S-aproachi axirea a yinghits anji di la ciudioasa apandisi a d.1ui Candruveanu shi yislu a Arrnanjloru di Romania ta s-hiba prieunuscuts ca minoritati etnica shi s-aproachi sh-elji agiutoru di la Departamentul a Minoritatsloru easti, canda, fara di axiri.

18

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

Xanaamintarea ali SeA ditu anlu 1999

Figurats di thamasitili andamusi tsi li ndridzea Liga a Armanjloru ditu Machidunii ti yiurtisirea a Dzualjei Natsionala a Armanjloru, cumu shi multu figurats di Congresili a Armanjloru ndreapti Freiburg di ljirtatlu Vasile Barba, niscantsa Arrnanji di Romania, cari avura tihea ta s-li veada atseali andamusi, s-minduira tasa ndreaga sh-elji ashi tsiva. Ghini rna, tu atsel chiro eara multu zori ta s-adari una sutsata armaneasca. Shi atumtsea atsea parei di Armanji, a curi njedzu eara adratu ditu niscantsalji di membrilji di la RRI, sectsia armaneasca, 10 apofasea ta sa scoata tru migdani una di sutsatili armaneshtsa tsi fura adrati la psanu chiro di la cadearea a comunismolui. Una di eali earaAsociatsia Comunitatea Arotnene din Romania.

Lucrulu, nica niheama shi vasindridzea ama, di cara avdzamu di caftarli a unlui di vitseprez identsa a alishtei sutsata, cari vrea ca tutu elu s-u cumanduse asca sutsata rna largu, atumtsea noi trapsimu mana shi apuf'asimu ta s-u xanaam intam u Sutsata a domnului Nicolae Saramandu.

La prota andam usi tsi u avumu cu naslu, aflamu, cu mari ciudii, ca sutsata di cari eara zborlu eara tamam Sutsata Culturala Armaneasca, atsea tsi s-avea aminta tu Martsu 1990 sh-la cari, niscantsa di noi, aveamu Ioata parti la amintarea a ljei.

La alanta andamusi prof.

Saramandu vini cu carts ali ali

SCA, cartsa tsi avea armasa la naslu ti furnjia ca tu anlu 1990 eara secretarlu a ljei cumu sh-ti furnjia ca afenda-su fu atselu tsi avea alagata shi avea hargiuita paradz pi la Tribunal ta s-li adara atseali cartsa.

Multu na harsimu ti aestu lucru shi dinaoara lomu apofasea ta salj i dam u cali a sutsatalj ei.

S- featsi pripunirea ca prezidentu ali SCA s-hib a profesorlu Saramandu. Naslu ama na apandasi ca nu va ta s-ljea ahtari tesi shi na pripusi ca prezidentu ali SCA s-hiba deputatlu Custica Canacheu. Cari eara acIo, ninga noL.

U apruchemu pripunireashi ashi ahurhimu lucrulu la sutsata.

Dupa psanu chiro lomu cu nichi unit apartamentu ninga Bucur Obor shi acIo, di cara Armanjlji avdzara di aestu lucru, ahurhira sa s-aduna shi sa s-mindueasca la planuri ligati di Armanami. Pritu protili apofasi tsi s-loara aclo fu shi atsea di yiurtisearea a Dzualjei Natsionala a Armanjloru.

Cu aesta apuhii na agudimu shdi protili cheaditsi, tsi vinira ditu partea a niscantoru inshi ditu pareia a noasta.

Muabetea eara ca sh-noi, Arrn anjlji di Romania, sa ndridzemu shi s-yiurtisimu Dzua Natsionala a Armanjloru tutu ashi cumu u facu Armanjlji ditu R. Machidunii.

Di iu pana atumtsea earamu tuts pi una mindueari, dinaoara na shtsamu shi nai rna multsalji di noi mutara mana shi votara ta syiurtisimu «Dzua a.Armanjloru» shi nu Dzua Natsio nala a Armanjloru»l? !

Shi ashi, tu 23-li di Maiu 2000, sutsata a noasta u yiurtisi Dzua a Armanjloru tu locu di Dzua Natsionala a Armanjloru.

Tu alantu anu ama ahurhimu ta s-li yiurtisimu Dzua Natsionala a Armanjloru cumu shi dzua diAyiu Yioryi shi Ayiu Dimitri, tu locu di Dzua a pitiloru.

Tu aestu chiro s-aminta pareia Pilisterlu (patidzata ashitsi di cantatoarea Maria alit Cucotu);

- Tu anlu 2000, la Shcoala Cenerala nr. 39 di Colentina, sdishcljisira protili cursuri optsionali pi limba armaneasca. La aesti cursuri, tsi s-tsanea Sambata ica Dumanica di dascalitsili Marilena Bara, Aura Piha shi Aurelia Mihale, s-aduna ca vara 30 di ficiurits armanji, Ti dishcIjidirea a alushtoru cursuri optsionali di limba armaneasca cilastasi multu Santa alit Todi shi profesorlu Ion Cardula.

Dupa doi anji, ti furnjia ca prezidentulu a sutsataljei, Custica Canacheu - cari, dupa tsi s-vidzu cu satslji tu carotsa, di intra tu Parlamentu pi schinaratlu a Sutsataljei (Di cara agiumsi prezidentu ali SCA, elu s-dusi cu cartea la Petre Roman, prezidentulu a partiiljei a lui, PD, shi fu tricutu pi lista electoral a pi Iocu eligibil- , nu para yinea pi la sutsata cumu sh-ti furnjia ca na arasi ca va na afla, taha, unit sediu ti Sutsata di la cratu, alji si spusi (pritu Santa alit Todl) ta sa-sh veada di lucrulu a lui shi s-na alasa arihati.

La alidzerli tsi s-tsanura tu Yinaru 2002 fu aleptu ca prezidentu ali SCA Oani Nicolae.

Dupa psanu chiro caftamir sediu ti Sutsata di la Pr im ar ia a Capitalaljei iara dupa ndoi meshi lu amintamu.

Chiro di aproapea unit anu lucrulu la Sutsata imnarnultu ghini.

Cafi mesu scuteamu revista «Habarea Armaneasca».

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

19

Adunam u paradz, vara 7 (shapti) njilji di dolari ta sancuparamu sediulu a sutsataljei tu cari stamu cu nichi.

Numirlu a membriloru ali SCA criscumultu.

Tuti fura buni shi musheati pana tu 22-li diAgustu 2002.

Atumtsea, trei inshi: O. Nicolae, Santa alit Todi shi D. Piceava, cu dizligari di la Consiliulu di Cumandusear i, neasimu la Chivernisi shi caftam u pricunushtearea a Armanjloru ca minoritati etnica ahoryea,

La trei dzali di la caftarea a noasta, dupa andamusea tsi u avuiu mini Custantsa cu «Pareia mistiryipsita di 10 inshi», aesta vreari shi mirachi a noasta cadzu.

Tu alantu mesu prezidentulir Oani Nicolae sh-deadi demisia sh-nitsi panaadza nu aflamu ti cari furnjii featsi aestu lucru.

Tu Yinaru 2003 fuiu aleptu io ta sa-lji bitisescu mandatlu di 2 anji alit O. Nicolae ca prezidentu ali SCA.

La prota shedintsa tsi u avum u vinira, nicalisits, domnjilji Mihai Baraba shi Custica Canacheu. Urnimia a loru di timelju fu: cara va s-va villa di noi ca Armanjlji shiba pricunuscuts ca minoritati etnica ahoryea atumtsea lipseashti ca, cafi unit di noi, s-adara una cerere, una caftan cari s-u damu a loru shi va s-andreaga lucrulu !?! Nu s-cafta minoritati etnica ahoryea tu numa a tutuloru Armanjloru, na spunea elji!?

Cheaditsli tsi na fura bagati di aeshtsa doi inshi, cumu sh-di altsa ndoi Arman]i tinjisits, ca cumu fura domnjilj Lifteri Naum, Oani Nicolae, Yioryi Hagivreta sh. a., furaniacumtinati tutu anlu 2003.

S-agiumsi pana ado ca domnulu N aum dadea paradz la niscantsa inshi ditu Consil iulu di

Cumanduseari ta s-nu s-ma tsana yiurtisirili anoasti diAyiu Yioryi shi Ayiu Dimitri iara Oani Nicolae ascundea benerIu cu Dzua Natsionala a Armanjloru.

Cu tuti aesti cheaditsi treili yiurtiseri: Ayiu Yioryi, Dzua Natsionala a Arrnanjloru shi Ayiu Dimitri s-featsira shi, tutu tu aestu chiro, s-adr a shi Federatsia Liga a Armanjloru ditu Romania.

Arugamu shi unu Armanu ca administratoru la Sutsata iara numirlu a membriloru criscu la vara 350.

Tu sediu s-adunara multi lucri shi stranji arrnaneshtsa cu cari ndreapsimu una turlii di muzeu.

La vivlioteca a sutsataljei sadunara pritu donatsii rna multi njilji di cartsa arrnaneshtsa shi pri limba rornana.

Deftira ascundeari ali SeA

La alidzerli tsi li featsimu tu alantu anu, Yinaru 2004, fu aleapta ca prezidenta ali SCA Mariana Bara. 10 shi Santa alit Todi nu intramu tu Consiliulu di Cumanduseari. Haraua alu Canacheu, lancu Cepi, Lifteri Naum shi altsa inshi tsi lji-avea adusa cu elji, fu multu mari.

Unu chiro lucrulu imna ghini la sutsata ama, cu prota apuhii, tinjisita Mariana Bara u alasa Sutsata nanaparti shi tricu ca v itseprezi denta la sutsata Comunitatea Armaria ditu Romania, cumandusita di C. Canacheu. Ma multu di ahatu u adusishi u bagaACAR tu sediulu ali SCA, fara ta s-antreaba villa.

La alidzerli tsi s- featsira dupa doi anji (2006) tu Consiliulu di Cumanduseari ali SCA, ca ditu

tihiseari, fuiu aleptu sh-io. Ca prezidentu lu aleapsimu I. Bara, cu tuti ca nu shtea s-azburasca armaneashti ama avea facultati. 10 aveamu tax ita ca voiu s-intru tu Consiliulu di Cumanduseari ta s-u agiutu sutsata ca membru nu ca prezidentu.

Domnulu Santa alit Todi ama, shi di aesta oara, ca cum u stihisi sh-Ia alidzerli ditu yinaru 2004, nu fu votatu ta s- intra tu Consiliulu di Cumanduseari.

Ti furnjia ca lucrulu nu imna ici ghini la Sutsata sh-ti furnjia ca itsi pripuniri ica initsiativa di a mea nu eara loata tu luyurseari, la andamusea ditu Maiu 2007 io-nji dedu demisia. S-featsira nai alidzeri ti Consiliulu di Cumanduseari shi, ca cumu sh-Ia alanti doaua alidzeri ditu anjlji 2004 shi 2006, domnul Santa alit Todi iara nu fu aleptu. Fu ale apta ama ca prezidenta ali SCA Chiratsa Gheorghe, nora a lui.

Ciudiosu lucru! Omlu Santa alu Todi, marli patriotu tsi cilastisi nai rna multu tu anlu 2000 ta sdishcljidemu Bucureshti sculii pri limba arrnaneasca sh-cu cari neasimu deadunu la Chivernisi ta s-caftarnu pricunushtearea a Arrnanjloru ca minoritati etnica ahoryea, nu eara aprucheatu, ti a treia oara, ta s-intra tu Consiliulu di Cumanduseari ali SCAt

Sh-ma ciudiosu lucru la aesta andamusi fu marea haraua tsi u vidzumu la niscantsa inshi: C. Canacheu, I. Cepi, Oani Nicolae sh-altsa inshi adushi di elji ta svoteadza oaminjlji a loru, nafoara di Tacu Piceava shi Santa alu Todi.

Haraua a loru fu ashi di mari ca atumtsea candu avdzara ca-nji dedit demisia ahurhira ta saur la .. .iara, di cara s- bitisi

20

Nr. 1 (50) 2009

*

andamusea, io shi Santa Iu Todi fumu calisits la restaurantul a nipotlui a lui, Oani Nicolae, di na tinjisira cu nai rna aleaptili biuturi... Biumu, shidzumu muabeti ca baea chiro ama furnjia ti cari elji sharsira ashi di multu la demisia a mea shi la niintrarea alu Santa tu Consiliulu di Curnanduseari nu u aflamu.

Catandisea di tora ali SCA

Sutsata Culturala Armaneasca nu mata ari membri.

Tuts membrilji ali SCA (vara 350) fura tricuts laACAR. Ma nu rna ari membri nu ari sponsori shi nu mata ari di iu s-ljea paradz.

Ti atsea Sutsata ari borgi la administratsia a bloclui. Nu shpalti apa pi doi anji.

Ti aesta furnjii sutsata poati ta sa-sh cheara shi sediulul

Ma nu rna avu paradza Sutsata nu mata putu ta s-lu palteasca administratorlu armanu, atselu cari avea angatanu di tutu sediulii, shlu deadira nafoara.

Nu mata ari cartsa. Atseali cartsa armaneshtsa sh-pri limba romana tsi li avea adunata Sutsata loara calea la sutsata Comunitatea Armana di Romania, deadunu cu Oani Nicolae. Atseali ndoaa cartsa tsi-lji rna ave a armasa Oani li vindu la andamusea tsi s-featsi dinintea a Parlamentului di estanu cu apuhia a yiurtiseariljei a Dzualjei natsionala a Armanjloru.

Sutsata Culturala Armaneasca nu mata yiurtiseashtiAyiu Yioryi, Ayiu Dimitri sh-nitsi Dzua Natsiuonala a Arrnanjloru;

Nu mata scoati minirevista Habarea Armaneasca:

Tora di oara SCA agiumsi shiba tsanuta tu mana mash di 2

(doaua) muljeri: Chiratsa Gheorghe shi Mariana Costa! Eali suntu mash dininti. Dinapota a loru ama shedir ascumtsa altsa ... !

Sindromlu di cari zburai easti una langoari cari s-bitiseashti, ca itsi langoari, tu doaua turlii: i anichiseashti ea, Iangoarea, sh-Iu vatama truplu i s-rebilipseashti truplu sh-u anichiseashti langoarea.

Sutsata Culturala Armaneasca nica nu s-asparsi, ea tradzi. Ea easti nica tu bana, ama easti tu faza di hibernari, has ca ursa .... !

Asociatsia (Comunitatea Armana

ditu Romania) (ACAR)

Tu veara a anlui 1990, la 3-4 meshi di la amintarea ali SCA, tu casabadzlji Custantsa, Slobozia, Calarashi shi Bucureshti sarn intar a rna multi sutsats armaneshtsa. Namisa di aesti saminta shi Sutsata Comunitatea Armaria ditu Romania (ACAR). Thimeljlu lji-u bagara Mihai Barba shi Steryiu Samara.

Protlu prezidentu ali ACAR fu prof. Ion Cardula. Rolu a lui fu di mari simasii atumtsea candu sd ishclj isira protili cursuri optsionasli pri limba armaneasca di Custantsa, cu agiutorlu a profesorlui Constantin Caracoti sh. a, shi di Bucureshti, cu agiutorlu alit Santa alu Todi sh.a.

Minduirea shi purtaticlu di mari patriotu armanu a profesorlui Ion Cardula inshi tru migdani shi tu anlu 2003, atumtsea candu agiuta ta sa s-aminta F ederatsia "Liga a Arrn anjl oru ditu Romania" (FLAR). Dumniljea a lui fu aleptu protlu prezidentu ali FLAR. Tora, prezidenta ali FLAR easti doamna Zoe Cica.

BANAARMANEAscA

Tu anlu 2004 s-featsir a alidzeri la ACAR shi tu tesea di prezidentu fu aleptu Custica Canacheu.

Anlu 2004 fu anu electoral shi d-Iu Canacheu avea ananghi di una carti, ca cum u avu ananghi shi tu anlu 1999, pritu cari s-apudhixeasca ca elu cumanduseashti una parei di Armanji cari easti axi ta saduca voturi ti partia ditu cari fatsi parti: Partidul Democrat

(PD).

Di aesta oara d-Iu Canacheu, deadunu cu altsa ndoi coleganji di a lui di partii, u ndreapsira sutsata CAR dupa schinaratlu a PD: cu filiali sh-cu una cumanduseari tsi sh-u undzeashti cu una piramida, Nafoara di una singura, tuti alanti capii di filiali ali ACAR facu pari ditu PD. Tsi va dzaca, d-Iu Canacheu u politiza nu mash sutsata CAR mea shi problema armaneasacal

Di cara d-Iu Canacheu s-vidzu n caplu ali ACAR, prota mushute atsa tsi u adr a fu scoatirea ali ACAR ditu Liga.

Cara s-eara elu ashi di mari patriotu armanu, cumu sh-dzatsi ca, taha, easti, vrea s-eara protlu cari vrea s-vrea s-agiunga prezidentu ali FLAR shi s-u cumanduseasca Armanamea ditu Romania.

(FLAR easti edrete ditii tsintsi Sutsets shi Futidetsii ermeneeshtse shi easti reprezetitentulu autorizat a comunitatiljei ermeneesce ditu Romania). StatutJu aJi FLAR easti singurlu documentu pritu cari spricunoashti existentsa a comunitatiljei srmtineesctt ditii Romania.

BANAARMANEAscA

Naslu ama nu avea tu videari unit ahtari lucru mea aspardzearea ali FLAR cumu shi a tutuloru sutsatsloru arrnaneshtsa ditu Romania!

Maca tu ahurhita a anlui 2003 d-Iu Canacheu na spunea la Sutsata ta sa-lji damu a lui cartsali pritir carl s-caftamu, cafi unit di noi, pricunushtearea ca minoritari, tu anlu 2005, caftarea ti minoritari a Armanjloru u dipusi elu. U dipusi elu ama, cumu na spunea rna amanatu unlu ditu pareia a lui, sfeatsi ca u cette pricutiushtearea a Arttuinjlorii ca minoritati etnicti ahoryea. Scupolu a lui eara sh-easti eltulii di etselii a Armenjlotu.

Caftarea tsi u featsimu noi, atselji di la FLAR, catra exusiili axi ali Romania (Prezidentsii, Chivernisi, Parlamentu) ca Armanjlji di Romania s-hiba pricunuscuts ca etnii natsionala armasi tara apandisi limbidi.

Fu limbidi ti noi ama ca exusiili axi tsi-Iu cumandusescu cratlu tu cari banamu nu va s-avda, tora di oara, di unit ahtari lucru.

Cu tuti aesti d-Iu Canacheu va ta s-gioaca rolu a atsilui tsi, taha, u apara Armanamea. Maca elu easti prezidentulu a Comisiiljei di Aparari ali Camera a Deputatsloru

Nr. 1 (50) - 2009

21

easti limbidi ca r elu, tu aesta tesi, Parlamentulu ali Romania lu apar a shi nu Armanamea.

N u poati ta shiba alta turlii ti ~ ....... .......:. __ ..__...;;;;:=~~ furnjii ca aoatsi easti zborlu di una ceamauna (conflict) di sinferuri.

Nomurli ditu cratlu a nostu nu lu ncheadica d-Iu Canacheu tas-hiba shi tu tesea ditu Parlamentu shi tu atsea di capii ali una sutsata. Ama, atumtsea candu easti zborlu di Arrnanji, easti moral?

Tu patrulji anji di andaACAR easti cum andusita di d-Iu Canacheu, nu sa shtii cats paradz apruche ea di la sponsorlji arman]i ama sa shtii cats paradz hargiui. Nitsi una alta sutsata ditu lumea armaneasca di pisti tutu nu hargiui ahantsa paradz tu unit chiro ashi dishcurtu.

Cu ahantsa paradz ACAR putea ta s-ancupara nu unit sediu, ca cumu easti atselu ali SCA, mea villa patru-tsintsi! Shi, catse nu?, putea ta s-adara chiola shi una palati. Ama ashi tsiva nu s- tihisi. .. !

Dupa patru anji ACAR, sumu analta I cumanduseari a ljei, nu ca nu ari vara aveari, mea nu ari tsiva. Nu ari nitsi una lingura, nitsi una bunela. Pana shi scafili ditu cari sh-bea cafelu elji, atselji tsi u

~curnand~

suntu loati di la SCA.

Tu aeshtsa patru anji ACAR ndreapsi Bucureshti spectacoli cu apuhia a yiurtisiriljei a Dzualjei Natsionala a Armanjloru, yiurtisiri tsi u 10 di la Sutsata Culturala Armaneasca. Aesti spectacoli stsanur a tu marea sala a Parlamentului (!?!) sh- iu zburara mash oaminjlji cu idyea minduiri cu atsea a capiiljei a ljei, iara dininteaaParlamentului (!?!), tu marea piatsa a Constitutsiiljei - mari catu Piatsa Tian-Men - stsanura spectacoli di cantitsi shi giocuri armaneshtsa.

Idyealui lucri s-tihisescu sh-la Dzalili a Culturaljei Arrnaneasca, tsi fura ndreapti Custantsa.

La aesti mega spectacoli nu sari avdzata varaoara vara caftan tu tsi mutreashti ndrepturli a Armanjloru, mea mash giocuri shi cantitsi, has ca tu Cartsii.

Rolu di marl patriotu armanu tsilit gioaca la videari d-Iu Canacheu easti unit giocu politic, giocu tsi u agiuta Cum and use area ali Romania ta s-u tsana tu mana Armanamea nu ca ea s-aminta tsivandrepturi, meaaljiumtrea. Shi aesta mushuteatsa nu u fatsi elu singuru mea cu agiutorlu shi a altoru ndoi inshi, tutu ashi di patriots arman]i ca elu.

Shi cara vas-fatsemu una biani, va s-videmu ca naevea purtaticlu ad-lui Canacheu nu s-aleadzi cu tsiva di purtaticlu alit Aurel Papari ica a tinjisitilorir capii: Mita Papuli, ditu Rep. Machidunia, Toma

22

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

Kiurci ditu Varyarii, Vanghiu cumandusescucraturli balcanitsi:

Shundi ditu Arbinushii ica di atsea Gartsia, Arbinushia, R. ad-lui Fotis Kilipiris (ica atselu tsi-

Machidunia, Varyartashi, sigura, lji tsani loclu tora) ditu Cartsii.

La aproapea yinyits anji di la Romania -puljljidicutsaudizligarl

cadearea a cornunisrnolui, ta s-la spuna ca aturntsea anda Armanjl]i (Machtdonarmanjljt) baga cheadicu a Armanjloru ta saditu vasilii tsi fura aputrusiti di sh aminta ndrepturIi tsi Ia si cadu

di la Dumnidza, smutreasca cornnunisrno, agiumsira sa s-

harseasca di idyili ndrepturi di carl s-harsescu.Armanjlji (Machi donarmanjlji) diti; Cartsn: ndreptulula gtodr shi la canticu'

Ca cumu njerltli cari, cu tuti Iaietsli tsi la li facu cutslji cafi anu, ca damara di pulji, nu chirura shi nu va s-cheara varaoara, tutu ashi shi Armanamea.

Ari unu Dumriidza sh-ti Armanami!

Tu tsi rnutreashti puljlji di cuts, a curi nurni li dedu niheama rna nsusu, s-lji-apara Dumnidza di rebilipsirea a puljloru di njerIi ica di atsea a njerlilorul

lara tu tsi matreashti cutslji - atseaIi capii natsionaIisti tsi li

ndzeana niheama shi aclotsi va s-

veada ca, has ca cuclu tsi-u pandaxeashti njerla ta s-azboaira ditu cuiblu a ljei, lji-pandaxeashtt, ascumtu tu ununioru, unusfuldziru tsipoartanuma di "sindromluYugoslavia"!

Sh-caranitsi aestusernnunu va la hiba ca baea di candisitoru

aturntsea, tinjisitili capii natsionalisti tsi li cumandusescu vasilii balcanitsi, s-aiba angatanu di unu altu sfuldziru, tsi sh-ari cuibairlu tutu tu atselu nioru: sindromluMachidunia 1913.

S-baneadzaArrnanarnea!

Tacu Piceava

Di la Rromi la Indiromi Rromlji (Chlftsaljl) voru sa-sh alaxesca numa tu atsea di INDIROMI

Sa shtii ca dupa niheama chiro di la cadearea a comunismolui Chiftsalji sh-avea alaxita numa ditu atsea di Tsigani (Chiftsa) tu atsea di Rromi. Tora, ti furnjia ca, dupa laietsli tsi li adrara pritu craturli ditu Ivropa, u asparsira multu imaghinea ali Romania, cafta ta sa sh-u alaxeasca iara. Nu voru ta s-Ia sa rna dzaca Rromi mea "Indiromi''.

Dorin Cioaba, reprezentantulu a Chiftsaloru di Romania, hiljlu a vasiljelui a Ghiftsaloru, Florin Cioaba (aspuni Newsln), aspusi ca una ahtari apofasi poati ta s-u ljea mash una conferintsa tsi lipseashti sa s-tsana Strasbourg.

Pritu aesta numa, "Indiromi", Cioaba aspuni cari easti atsea dealithioasa arazga a Chiftsaloru. Elu va ca tuta comunitatea ivrupeana s-achicaseasca ca "Chiftsalji yinu ditu India shi nu d itu Romania. "Vrern u sascapamu di aesta numa, Rrom, ta s-nu mahimu acuzats di axiusiili di Bucureshti ca na ufilisimu di numa a cratlui a loru, Romania.

Numata vremu ta s-ma s-himu oaia lai, s-na si spuna ca mash Rromlji facu taxirats pri nafoara a cratlui.Ti atsea s-aminta una sutsata cu numa di "Asociatia Indirom ", tu cari voru sa salicheasca tuti sutsatsli, iara deapoanumadi "Indirom" s-hiba pricunuscuta tu actili ofitsiali.

Aleapsimu aesta numa ti furnjia ca noi na tradzem u ditu India shi nu mata vremu ta sa s-ma fad vara ligatura cu Romania shi Roma" , aspusi Dorin Cioaba.

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

23

NUMAAARMANJLORU LIPSEASHTI S-HIBA MAKEDONU, ARMANU SHI MAKEDONARMANU

Makedonarmanjl

Motto: "Sli-me s-nu na Iigemu di Mekedonii, di tsi s-rui ligemi: di India? " Miheli Pretti

Dupa cumu s-veadi hala a Chiftsalor, tu tsi mutreashti numa, s-uidiseashti multu ghini cu atsea a noasta, a Arrnanjloru. lea aljiumtrea! Dyeafuraua easti ca elji, Chiftsalji, potu ta sa sh-u alaxeasca numea candu voru shi cumu voru, amanoi, Armanjlji, nu puternu s-adramu ashi tsiva. Salji creapa numa di niputeari!

Tora, dup a apofasea a Chiftsaloru ta sa-sh alaxeasca numa tu atsea di Indiromi, tsi va dzaca sh-Iigara numa di India, di loclu di iu s-tragu ca mileti, ca shiba di s-lomu tu videari spusili alu Mihai Prefti (ica a hilji-sui!?), videmu ca di India nu mata putemu ta s-na u rna ligamu numa a noasta. Shi atumtsea arm ani , ashi cumu shi u featsira pana tora ahantsa nvitsats di a noshtsa, ca numa a noasta s- u ligam u, fara di alta, di atsea ali Makedonia, di loclu di iu noi, Armanjlji, na tradzemu ca mileti. Di loclu tsi nalu durusi Dumnidza ta s-na aprindemu ca populu ahoryea.

Shi ca sa stamu s-na minduimu ghini, dupa tuti laietsli tsi li trapsimu cu numa di arornani, vlahi, cutsovlahi, ciobani, macedoromani etc., va s-videmu canuma di Makedonarmanji easti una di nai rna uidisitili numi.

Fumjia

ti cari s-cafta ti exiyisearea a alishtei numa, Makedonarmanji, u

featsira Kira Mantsu, Mihai Prefti, Gica Godi, Brane Stefanoski sh.a.

Ea, numa di Makedonarmanji, acatsa tuti puntsali, tsi au mari simasii tra lim ba, cultura shi istoria a Armanjloru di patrida a noasta Makedonia.

Pritu aesta numa ti tiniramea armaneasca easti multu lishoru ti "exiyisearea shi -aspunearea limbida a idintitatiljei a noasta pritu unit singuru zboru sh-nu pritu exiyiseri lundza di sihats" .

Pritu numa a noasta of it sial a internatsionala ca Makedonarmanji, putemu "s-aspunemu la tuti organismili (intematsionali) ca noi himu clirunomi ali Makidunia anti ca shi prindi s- him u pricanascuts di-aoa sh-nainti ca MAKEDONARMAN]I! !

Sa shtii ca nai rna marea taxirati a popului armanescu, ditu tuta isturia a lui di njilji di anji, nu fu apitrusirea a lui di alti millets, mea mpartsarea a loclui a lui iu sapreasi ca populu: Makedonia.

S-cunoashti ca, dinaoara cu mpartsarea a Makiduniiljei tu patru partsa, tsi s-featsi tu anlu 1913, numadi "Makedon" lipsea s-hiba ashtearsa di pi fatsa a loclui. Tsi va dzaca, nu la agiundzea a Armanjloru ca la si 10 loclu shi "Sfeatse unit mare ghenotsid cu avinarea a sute shi sute di njilje di MAKEDON] di tu patrida a loru", mea la si 10 sh-numa! "Alantsalji, tsi armasira tu locurli a loru, ta sa-sh ascapa averli shi bana, apl icara caplu shi sdeclarara ca suntu: Sarghi, Grets, Shchipitari, Vargari shi cu aesta sh-vindura suflitlu shi identitatea" (Brane Stefanoski).

"Luyursirn ca numa etnica di "aroman" nu easti uidisita ti identitatea a noasta etnica". "Num a etnica « arorn an », « macedo-roman» cu variantili xeani (aroumain », «macedoroumain » etc.) fu bagata cu sila di lingvistica romaneasca ditu eta XIX candu avea ahurhita shi minarea di propaganda culturala ditu Romania" (Kira Mantsu)

Vini oara s-na turnamu la numa a noasta etnica cari sa spuna di iu himu, iu banamu shi cari na easti identitatea culturala ... Cu cari numa vremu s-himu cunuscuts di xenji?

Minduiarea easti ca prindi s-nu fudzimu di zartsina atsea rna veacljea, rna gioana, cari easti parti di identitatea-a noasta. Noi, rna m ultu di tuts alantsa banatori di adza ditu Balcanu, himu ligats di Makidunia, di cljirunumia a ljei... Numa a noasta etnica prindi sa spuna aestu lucru ...

Tu multi cartsa shi studii him u tricuts shi ca "Macedoromani" (vedz cartea alit Th.Capidan - "Macedoromanii" , 1942, vedz numa ali "Societatea cultural a Macedo-rorn ana"] ... Noi dzatsernu "Makidunia" shi nu "Macedonia" !

Unu altu sanatosu argumentu easti Gramatica alu M. Boiagi, alancita la anlu 1813 iu numa a noasta eara di Makedonovlahi (Gramatiki Makedonovlahiki).

"Numele eromenilor (aead.

Matilda Caragiu) trebuie sa fie amman shi maeedo-vlah. (..) Faptul de a folosi elementul

"maeedo-" nu trebuie sti-i supere pe cei din tiirile baJcaniee: eceestii denumire este Iolositii de eel putin 200 de

24

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

ani (exemplullui Boiagi,18l3). Acest element, urmat de numele etnic, exclude orice coniuzie: macedo-slav este altceva dedit macedo-vlah etc. "

Tu tsi mutreashti numa di "vlahi" shtimu ghini ca adz a nu mata suiduseashti ti furnjia ca adutsi multa mintatura, "Vlahi" suntu shi Romanjlji ditu Romania (valahi) shi-atselji ditu Timoe (tu Sarbie). Polonjlji la dzacu a Italianjloru "wlohi"! Di multi ori shi-a Chiftsaloru la si dzatsi "vlahi"!

Tu Cartsie himu eunuseuts nica eu numa etnica di "vlahi" ica, tu ehirolu ditu soni, "elino-vlahi". Idyiulu lueru sh-tu FYROM iu h im u prieunuseuts sh-tu Constitutsie ea "vlasi".

Tu ehirolu ditu soni numa etnica "vl ahi " ari shi una nota "peiorativa"., di pizuiari, va dzaca,

Luyursimu ca atsea rna uidisita numa etnica na easti: populu "m akedon-arrnan": limba "makedonarmana" .

Niscantsa dzacu ca aesta numa alasa nafoara Armanjlji farshirots ditu Arbinushie, amaMakidunia antica eara multu rna teasa di cumu easti adza.

Ma multu ca noi himu singura martirie ca banamu tu Makidunia azvimta di Roma shi himu singurlji tu Balcanu eari zburamu latina!

cumu easti identitatea a noasta: prota Makidunia sh-deapoa latinitatea,

Luyursimu ca numa etnica a Armanjloru cu tuti variantili tu limbi xeani prindi s-hiba di-adza shinclo tu limba a noasta: substantivi/ numi: Makedonarrnanu (sg. m ascuru] /Mak e donarrn ana (sg.theaminu) /Makedonarmanji (pl.mascuru) I Makedonarmani (pl. theaminu)

Aesta numa nu ixcludi varna Armanu, ti-atsea ca Ipiru shTesalia suntu numi rigiunali eu cultura absulutu identica eu atsea rigiunala makedona.

Numa armanu easti parti ditu noi, easti identitatea a noasta, tiatsea shi nu putu tsiva s-na u ljea. Shi ca Makidunia na easti vatra, patrida, andziminarea a dauloru easti tamamu tsi lipseashti (M. Prefti).

Ca una eoncluzii: nai rna uidisita numa anoasta, a Armanjloru, easti atsea di Makedonarmanu.

NUMAAARMANJLORU LIPSEASHTI S- HIBA MAKEDONU, ARMANU SHI MAKEDONARMANU

Ca cumii easti Ayea Triadha

ashi easti shi numa a

Catse numa ArmfinjloriI.

"Makedonarmanu"? Tu fapturli a oaminjloru, dupa

Cadu himu ntribats tsi himu shi spusili a seriitorlui latin Seneca, sapandasimu «Arman]i» easti greu afla simintsa dumnidzashtsa, traxen] s-acachiseasca diunaoara. simintsa azeiloru.

Ma s-avemu numa ligata di Ca e ali , sirn intsali aesti Makidunia va s-himu ti-ahata oara dumnidzashtsa, sa- nflureasca shi loealidzats tu loclu shi isturia a s-da yimishi lipseashti ea atselu noasta. omit s-aiba vreari ti ashi tsiva. Alta

Prota easti elernentulu di- turlii, simintsali dumnidzashtsa, ahurhita, Makidunia, shi deapoaia ehiola shi siminati tu atsea faptura, numa etnica "Armanu" (cumu armanuninfluritishifar diyirnishi. dzatsi shi aead.Matilda Caragiu). Ca s-Iornu tu luyurseari aesti Easti ashi cumu fu tu isturie shi mintimenizboaraatumtsea avemu

borgea ca, pritu multu pidhimo, pritu mintiminilji, pritu hari musheati a spiritlui, a haraeterlui a nostu ica pritu giuneatsa s-li fatsemu aesti simintsa dumnidzashtsa tsi s-afla simniati tu eafi unit di noi sa nflureasca shi s-da yimishi.

Imnandalui pi aesta cali mplina di mintiminilji atumtsea putemu sdzatsemu ca nu mash tu faptura a eafi unui om U, mea shi tu faptura a eafi unui populu, ashi cumu easti sh-populu a nostu, s-afla siminati simintsa dumnidzashtsa shi a euri nfluriri shi biricheti a loru suntu ligati mash di noi.

Aesti simitsi dumnidzashtsa petit s-hiba vidzuti ca suntu siminati ehiola shi tu numa a popului a nostu.

Ca s-nu hiba eu njirari sh-ea shimu ljirtats di eutidzarea anoasta ca bagamu numa a popului a nostu ninga numa alu Dumnidza, atumtseavas-putemus-videmu ca namisa di eali easti una njica uidiseari.

Dupa cumu shtirnu ditu nvitsatura crishtina "Dumnidza easti unlu singuru, ama tu singura faptura dumnidzasca lipseashti salidzemu trei fats ica trei inshi dumnidzashtsa shi ta s-nu-lji mintimu unu eu alantu, a unlui Ljidzatsemu Tatal, alit alantu va-Lji dzatsemu Hiljlu shi a atsilui treilu Samtulu Duhu.

Cafi unu di-aeshtsa inshi dumnidzashtsa easti unit Dumnidza safi, ama nu suntu napoi trei Dumnidzadz, mea Unlu singuru.

Tuti treili fats dumnidzashtsa suntu una turlii, demec nu-i una rna mari sh-ma safi di-alanta - shi di idyea faptura ica hiri.

Ama, iara, eafi una di eali sh-ari harli a ljei ahoryea, ashi ca nu spoati s-hiba mintita una eu alanta.

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

25

Aesti hari suntu: Tatal- nu easti amintatu, Hiljlu easti amintatu din Tatal shi Samtulu Duhu nchiseashti ditu Tatal.

Tuts Treilji inshi dumnidzashtsa tu unit locu, cu unit zboru, poarta numa: "Ayia Triada" .

Dupa cumu na spuni isturia a popului a nostu arrnanescu tutu ashi easti shi cu elu, unlu singuru, ama tu singura faptura a lui lipseashti s-alidzemu trei numi shi ta s-nu li mintimu una cu alanta, a unaljei va-lji dzatsemu Makedonu, ali alanta va-lji dzatsernu Armanu shi a atsiljei di a treia va-lji dzatsemu Makedonarmanu.

Cafi una di-aesti numi parastiseashti unu singuru populu: populu armanescu ica populu makidunescu ica populu makidonarmanir, ama nu suntu trei milets ahoryea, mea una singura.

Tuti treili numi suntu una turlii, demec nu-i una rna mari sh-masafi di-alanta - shi di idyea noima.

Ama, cafi una di eali sh-ari harli a ljei ahoryea, ashi ca nu s-poati s-hiba mintita una cu alanta.

Aesti hari suntu:

- Makedonu easti amintatu di la Makidunia (loclu iu s-apreasi ca populu),

- Armanu easti amintatu di la Romanus (populu rornanu tsi la anlu 168 n.a Hr.lu apitrusi populu makidunescu) ,

- Makedonarmanu nchiseashti di la atseali doaua numi thimisiti rna nsusu:MakedonushiArmanu,di aesta oara ndziminati.

Tuti treili numi tu unu Iocu, cu unu zboru ica cu una stntagma, poarta numa di: "Ayea triadha a numaljei a popului a nostu": arrn anu, make donu ica makedonarmanu" .

MAKEDONU

easti amintatu di la Makidunia, loclu iu populu makidonu, armanu ica makedonarmanu s-apreasi ca populu ahoryea,

Ligatu di numa di Machiduneanutu Dex-lualimbaljeiromana aflamu aesti: MACEDONEAN, A, macedoneni, e, s.m. shi f., adj. 1. S.m. shi f. Insu cari fatsi parti dit populatsia di thimelju a Machiduniiljei ica easti di arazga di aclo. 2. Adj. Cari tsani di Machidunia ica di populatsia a ljei, tu tsi matreashti Machidunia ica populatsia a ljei, di arazga ditu Machidunii.

Makidunia

Ti una rna buna achicaseari a themaljei a noasta, tsi easti ligata di numa Makidonu, va s-caftu ca, tu psani zboara, s-aducu aminti ndoaua lucri Iigati di isturia a Machiduniiljei shi a popului a ljei.

Makidunia fu una vasilii antica tsi avea ca vitsinji: Gartsia antica tu partea di Notu, vasilia a Epirlui, tu Ascapitata, iara tu Data avea ca vitsina Tracia. Ditu nai rna vecljiulu chiro, Makidonjlji banara tu Makidunii, iara ditu eta VII n.a Hr. sh-adr ara vasi l ii tsi fu cumandusita di Perdicas, protlu a ljei vasilje, Makiduneanjlji azbura una Iimba cari nu s-uidisea eu limbagreaca sh-nitsi cu atsea ilira ica cu atsea traca.

Ti niscantsa anji, di cara Alexandru atselu Marli ica Makedon arninta nai rna marea parti a lumiljei cunuscuta tu atselu chiro, Makidunia agiumsi amirarilji,

Dupa moartea alu Alexandru Macedon (323 n.Hr.), Amirariljea Mak idune ana scadzu, ca deapoaia, di cara fu apitrusita di Roma, Makidunia s-asparsi ca

vasilii shi fu alaxita tu provincii romana (148 n.a Hr.).

Ahurhindalui di la aesta oara (148 n.a.Hr.), chiro di rna multu di doaua njilji di anji, Makidunia shi populu a ljei (carl, dupa aesta data, banatorlji a ljei sh-dzatsea ca suntu nu mash Makidonji mea shi Armanji - di la Rornanus), putura s-armana tu bana sumu Amirariljea Romans ehiro di villa 480 de ani, sumu Amirariljea Bizantina, vara 1120 di anji shi sumu Amirariljea Nturtseasca chiro di 460 de ani.

Dupa una bana di doaua njilji di anji sumu apitrusearea a rna multoru amirarii, tu anlu 1913, dupa pulematli balcanitsi shi dupa Hundrata di Bucureshti ditu 10-Ii di Agustu 1913, Makidunia, deadunu cu banatorlji a ljei, fu mpartsata a vasiliiloru vitsini tsi shavea amintata independentsa cu unit chiro rna nainti.

Ditu aralachea a ljei di 87.500 Km.p., 51 % fu data a Cartsiiljei, 29% fu data a Sarbiiljei - sh-tsi 10 numa di Sarbia di Notu , iara tora poarta numa di Republica Machidunia (FYROM) -, iara alanti protsenti di 20% fura mpartsati ali Albania shi ali Varyaria. Aesta fu mpartsarea a loclui. Tu tsi mutreashti populatsia autohtona m ak iduneana ica armaneasca, ea fu mpartsata tu tsintsi partsa. A tsintsea parti, tu cari eara vara 42-52 di njilji di banatori, 10 calea a Romaniiljei.

Di la aesta oara, di candu-lji fumpartsatu loclu a statiloru vitsini, populatsia autohtona armaneasca ica rnakiduneasca ditu aesti vasilii intra tu unu protsesu niacumtinatu di deznatsionalizare, di tuchiri shi asimilari di cMra populatsiili majoritari tu cari agiumsi ta sbaneadza.

26

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

Numa di Makiduneanit Nu fu ca baea ca-lji si 10 loclu shi ca ea, populatsia armaneasca ica makiduneana, fu mpartsata tu tsintsi partsa, mea-lji si 10 shi numa.

Populatsiili majoritari, ta s-la cheara torlu a Arrn anjl oru (Makidonjloru] shi sa s-faca nicuchiri pi loclu a loru, la bagara turlii-turlii di numi, mash Makidonji ica Armanji nul

Sarghilji shi tuts Slavlji la dzacu a Armanjloru Tsintsari, ica Vlasi, Gretslj i la spun Vlahi ica Cutsovlahi (Vlahi scljiochi). Arbineshlji la spunu Goga. Turtsalji la spunu Ciobani, Romanjlji la bagara numili di Aromani, Macedoromani, etc.

Armanjlji ama, tu chirolu aestu di njilji di anji di bana tu locurli a Makiduniiljei, sh-dzasira daima ca suntu Makidonji ica Armanji.

Sigura, namisa di elji, sh-ma dzacu shi dupa numa a hoaraljei ica a casabalui tu cari baneadza, ashi cumu easti shi la alti milets:

Atselji ditu Pindu shi ditu Tesalia sh-dzacu .Epirots", atselji ditu Gramostea .Yramusteanji, atselji ditu Farshari-Albania, sh-dzacu "Farshirots", atselji di Moscopole sh-dzacu "Moscopoleanji", atselji di la Calivi sh-dzacu Calivyeanji, etc. Aestu lucru s-veadi nai rna ghini la Armanjlji (Makidonjlji) tsi agiumsira s-baneadza tu locurli a Romanjloru.

Ditu chirolu di anda agiumsira sbaneadza tu Cadrilater sh-deapoia tu Dobrogea, Armanjlji sh-dzasira ca suntu Makidonji ica Armanji.

Tu chirolu a comunismolui ama - dupa cumu aspunea shi Yioryi Beica tu unit articulu publicatu tu revista Bana Armaneasca ditu Martsu 2001 -, s-featsi una pulitica cu numa di macedoneanu, tu ahtari hala, ca na avea fapta noi

Armanjlji s-na hiba arshini sufilisimu numa di macedoneanu. Aveamu agiumta tu ahtari hala ca atumtsea candu villa Mucanu na ntriba desi himu Macedoneni? salji turnamu zborlu: "nu, nu, Aromani!"

Laolu mucanescu, atselu cu rna psana carti, ica fara carti na dzatsea Machedoni, Machiduneanji ica Tsantsari candu shpizuea di noi.

Macedoneni la dzatsea la tuts: sh-atsiloru vinits ditu Cartsi! shi a atsiloru vinits ditu Arbinishii, ditu Varyarii ica ditu Sarbii.

Macedoneni na dzatsea nu mash laolu fara carti ica cu rna psana carti mea shi nvitsats ca: N. lorga, N. Steinhard, loan loanid, Stere Diamandi etc.

Tu cuvendz ali a lui ditu Parlamentulu ali Romanii istoriclu Nicolae lorga ufilisea mash numa diMacedoneni.

N. Stainhard tu cartea "jurnalu Fericirii", candu zburashti di Arman]i ufiliseashti mash numa di Macedoneni. Idyealui lucru lu-fatsi shi loan loanid tu carte a "Filichia a noasta atsea di tuti dzalili" . S tere Diamandi, cari eara Armanu, ufilisea mash numa di Macedoneni.

Nu lipseashti s-na afirimu di aestu lucru, numa di Machiduneanji easti idyea cu numa di Armanji. Tora, dupa cadearea a comunismolui, aflamu ca Varyarlji ditu Machidunii, atselji cari furara nu mash portulu a Armanjloru ama sh-numa shi sh-dzacu Macedoneanji.

"Blagoi Zasov, ambasadorlu ali Republica Machidunia la Bucureshti, na urnipsea aoa shindoi anji, s-nu mata ufilisimu numa di "Macedoroman" ica atsea di "Machedon" - cumu avdza elu ca na si dzatsi aoa, tu Romanii - ti furnjia ca "Machedon" shi "limba

macedoneana" suntu numi cu cari mash Slavofonjlji ditu Machidunii lipseashti s-hiba cunuscuts tu lumi. Mash elji potu s-hiba luyursits "Macedoni" sh-limba a loru, "limba macedona". Una ahtari urnipseari, dupa noi, easti fara thimeljiu.

Ma multu di ahatu isturia ofitsiala ali Republica Macedonia (FYROM) dzatsi ca vecljilj Macedoneni nu eara nitsi Trats, nitsi Iliri, nitsi Grets, ca Macedonenjlji nu fura romanizats sh-candu vinira Slavlji s-misticara cu Macedonenjlji shi ashi s-aminta miletea macedo-slava.

Tu unit articolu ligatu di numa a Armanjloru, Alexandru Gica aspuni ca "Ambasadorlu ali R. Macedonia, Blagoj Zasov, nu ari ndriptati candu na dzatsi a noaua, a Armanjloru, ca noi n-avemu ndreptulla numa di Macedonean. Sh-nu au andriptati candu u alaxescu isturia sh-u adar a ideologii." lara rna nclo dzatsi ca Gretslji, atumtsea candu dzacu ca vecljlji Macedoneni eara Grets, agarshescu dyeafureili namisa di Grets shi Macedoneni" .

Ligatu di aesta thema, Brane Stefanoski spunea: "Mi-amu andamusita cu multsa tricuts, oaminji tu ilichie (faptsa ninte di anlu 1900) cari u zbura limba a noasta, nu mash di pitu casabadz, rna shi di pitu hori, di la oi, - di Scopia pan Peloponez, potu sdzacu ca aproapea tuts s-declara ca suntu Makedonji" .

Sterie Diamandi, tu cartea "Oameni shi Fapte", spunea:

"Boatsea a sandzilui lu fatsi poetlu Dimitrie Bolintineanu, tu a curi venicurasandzimakiduneanu,di cara u vizita Makidunia, scoasi unu volum di poezii cu numa .Macedonenele", tu carl zburashti di locurli ahoryea, are uri shi adets

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

27

curati, bana patriarhala, purtaticlu pirifanu shi chibaru a banatorloru makidunean]i" .

Adutsem u am inti di Carol I -lu, vasiljelu ali Romani, cari, atumtsea candu azbura di Arrnanji, la dzatsea Macedoneni sh-nitsi cumu Aromani.

Pana shi Riga di Fera (Fereu) s-declara Makedonu. lavea tsi saspunea di e lu: "un Jeune Mecedonien, Rhigas, origineire de Velestino et ancien secreteire du boier Brencoveenu' . Riga di F era, tu a lui "Marsh ti alumta" , a laolu a lui lji-greashte cu zboarale:

"Sculats-va Makedonji curajoshi" .

Matilda Caragiu-Mariotseanu (I993) pripusi ca numa macedoroman s-hiba alaxita cu atsea di "macedo-vlah" (ti aestanumanasa s- fotisi di la Mihai Boiagi). F urnjia ti cari featsi aesta pripuniri easti atsea ca "macedo-roman" easti una numa tsi adutsi carshelj ica mintitura: canaoara Romanjlji nu banara tu Machidunii.

Ufilisirea a elementului "macedo" nu lipseashti sa-lji carteasca atselji ditu craturli balcanitsi: aesta numa easti ufilisita di nai psanu 200 di anji) Mihail Boiagi, 1813), Aestu elementu, ligatu cu numa etnica, aruca itsi mintitura: macedo-slav easti altutsiva di macedo-vlah etc.

Ufilisirea di catra Slavlji ditu Makidunii a numaljei Macedonia! Makedonia, cumu shi adjectivlu macedonean/makedonski dutsi la mintitura,

Ca s-dai numa Makedonia ali W1a republica slava adrata dupa polimlu mondial shi cari ari sinuru cu W1a provincii gartseasca/alasu nanaparti fatsa istor ica a problemaljei) cari poartanuma tutu Makedhonia dutsi la W1a mintitura, Catandisea easti idyealui cu atsea tsi s- featsi dupa polim U, cu numa

di Moldova: s-" fura" numa ali una veaclji provincii istorica ditu Romania shi s-deadi ali alta provincii rornaneasca shi s-adra Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, cari provincii purta numa di Basarabia.

Candu s-featsi tipusearea Romania a dublului dictsionar rom an-macedonean shi macedonean-roman, multsa inshi pistipsira ca eara zborlu di unit dictsionar arrnanescu. Atselu dictsionar "macedonean" eara, naevea, "macedo-slav"], aspW1ea ljirtata Mtilda Caragiu.

Voi s-aducu am inti ca sh-tora multsa Armanji dit Romania shdzacu ca suntu Machidonji ica Machiduneanji shi ca zburascu n casa "rnachiduneshti " ica "machedoneshte ", ashi cumu aspunea Gica Hagi tu W1U interviu datu la televiziuni. Anda Gica Hagi giuca la pareia Sportul Studentsesc, spectatorlji baga aestu banner: "Hagi Makidonul, umple stadionul" .

Tu chirolu di torajurnalishtsalji romanji, atumtsea candu zburascu di Armanji, ufilisescu tutunuma di Makedoni shi nu atsea di Aromani. "Mei multi machidoni bogati din Stejeiu sponsorozeezii echipa Segeet« SteJaru" .

Sigura, suntu shi va s-hiba vahi, Arrnanji cari nu voru shi nu va sva ta s-aproachi numa di Makidonji, ama suntu shi Armanji, ashi cumu suntu niscantsa sots di amelji, ditu cari va-lu aducu aminti Filip Merca, atselu tsi featsi parti ditu cunuscuta parei "Mondial", tsi canta tu chirolu a anjloru 1970, cari straxescu mash numa di Makedonji" .

Nu mash atselji thimisits rna nsusu ufilisira sh-ufilisescu numa di Makidon mea suntu multu rna multsa shi ditu cari va s-ma aducu aminti ndoi di elji: Nick alu Cheaici, redactoru la postulu di

Radio Sydney, sectsia armaneasca ica makidonarmana, ljirtatlu Mihali Pullio cumu shi Armanjlji di Australia cari suntu pricunuscuts ca etnii ahoryea sumu numa di Makidonarmanji, Toma Cardula ditu Rep. Machidunia, profesorlu Ion Cardula di Bucureshti, poetlu shi compozitorlu Mihali Prefti di Canada, profesorlu Nicolae Cushea di Custantsa, Kira shi lani Mantsu, ljirtatlu prof. Vasile Barba shi multsa, multsa alta, cari la dzacu a Armanjloru: Machidonji, ArmanMachidonji, Machiduneanji, Macedo-vlahi, Macedo-romani, Macedoneni aromani etc.

AINODECAM

Ca s-lu mutreshtsa zborlu "Ainodecam " va s-vedz ca, la prota videari, elu nu ari nitsi una noima, ama ca s-lu yivaseshtsa di nandreapta nastanga va u ducheshtsa dealithioasa a lui no im a. Va u ducheshtsa "Macedonia", samtulu locu ditu Balcani di cari Armanjlji ditu Romania, adyeafuru ditu cari partii a Machiduniiljei fudzira aoa shvilla 80 di anji shi agiumisira pritu aesti xeani locuri, zburascu di elu ca cum u zburascu mahomedanjlji diMeca.S-aproachisas-axeasca una eta di anda fudzira ditu atselu fara di preaclji locu, Makidunia, shi Armanjlji nu lu agarshira shi tutu cu numa a lui n gura suntu. Niscantsa di elji sh-dzasira di daima ca suntu Makidonji, altsa u bagara numa Makidunia ali vara parei ica a varnui restaurantu, ashi cum u easti "La Machedoni", hanea ali Zoe Carabash shi a soiljei a ljei, marli restaurantu InterMacedonia alit Costa Rudu.

N umili aesti ditu soni fura bagati tora, dupa cade are a a comunismolui, ca nainti di cadearea a stizmaljei aroshi, cari cutidza ta s- faca ashi tsiva?

28

Nr. 1 (50) 2009

BANAARMANEAscA

Cu tuti aesti fura niscantsa di Armanji cari avura aestu mari curagiu, ca cumu fura fratslji Ceara di Custantsa. Aeshtsa gionji frats, tsi eara sh-suntu durusits cu dhoara a cantariljei, sh-adrara una parei shi canta pi la numtsali armaneshtsa, Mirachea a loru eara ca numa a pareiljei a loru s-hiba "Macedonia" , ama ashi tsiva nu sputea tu atselu chiro. Ashi tsiva comunishtsalji nu apruchea shi atumtsea, ta s-nu rna aiba cripari u alaxira numa a pareiljei a loru ditu "Macedonia" tu atsea di "Ainodecam" . Shi cu aesta numa fratslji Ceara, n capu cu talentatlu solistu vocal Nicu Ceara, putura di cantata anji di dzali pi la numtsali armaneshtsa,

Idyea mirachi u avea shi doi di tinirlji cantatori ditu atselu chiro di Calarashi, Mihai Parishcu shi Costa Ciota. Di cara vidzura ca fratslji Ceara nu mata au cripari dupa tsi lji-u alaxira numa a pareiljei a loru atumtsea shi elji shdzasira "Ainodecam" juniori!

Elji u shtsara numa Macedonia nu ca ashi vrura elji mea di frixi, ta s-nu tsiva di s-aiba cripari. Minduits-va ca tu chirolu atselu una parei armaneasca nu putea spoarta numa di "Macedonia". Dupa cadearea a comunismolui Mihai Parishcu shi Costa Ciota ljiu shtsara numa ali "Ainodecam" tu atsea, cumu shi lipsea, di " Macedonia". Sigura ca tora elji nu mata au cripari cu numa a pareiljei a loru, Macedonia, ama nitsi nulji vedu s-cants pritu vara vasilii balcanica natsionalista, adyeafuru cari easti ea, ca nu sa shtii di tsi surpriza va s-aiba parti!?!

ELENA MAKIDONA

Pistipsescu ca multsa di Armanjlji, Makidonjlji ica Makidonarmanjlji di Romania shi di pisti tutu shtiu

cari easti cantatoare a Elena Gheorghe.

Ea easti una cantatoari di Romania, Makidonarmana dupa tata, cari, estanu, tu meslu Maiu, u reprezenta Romania la mega spectacolu "Eurovision", tsi stsanu Moscova.

Ta s-aglunga la Eurovision-lu di Moscova Elena Gheorghe tricu pritu rna multi concurs uri Eurovision tsi s-tsanura Romania. La tuti inshi pi protlu locu. Musheata-lji masti shi tham asitha-Iji boatsi eara vidzuta shi avdzata pi tuti posturli di televizii di Romania. La Eurovision-lu di Moscova ea eara luyursita una di nai rna musheatili cantato ari , dupa cum u aspunea aghentsiili aruseshtsa di pres a shi nu mash. Aesti aghentsii ama, ca cumu u spusira shi teliviziili di Romania, pri ninga aesti hari ali Elena Gheorghe, rna spusira tsiva tsi nu para fu ashi di ghini hunipsitu di niscantsalji di mutritorlji shi ascultatorlji di pritu natsionalistili vasilii ditu naia a Carpatsloru shi a Balcanjloru. Aspusira ca ea, ashi cumu avea aspusa sh-pritu interviuri, easti Macedoneana shi canta cantitsi machedoneshti.

Cu furnjia ali Gala a Premiiloru Omlu a Anlui - Bana Armaneasca 2008, ditu Martsu 2009, atumtsea candu Elena Gheorghe fu premiata cu aestu premiu ti muzica arrnaneasca, lana Mihailova, redactora di la Televizia di Scopia, sectsia armaneasca, featsi shi unit filmu cu ea, filmu tsi fu vidzutu di mutritorlji ditu Rep. Machidunia cum u shi ditu alti partsa.

Pana aoatsi tuti fura ti anami ti Elena Gheorghe. Taxiratea, ca salji dzacu ashi, dupa aesta ahurheashti. Shi maxus la durusearea a notiloru ti cafi unit

cantatoru. Dupa cumu sa shtii la Eurovision votlu easti geopoliticu. Shi aesta pusta votari ti ea fu ca dealithea pustixitoari. Arusia, cari deadi tonlu, sigura, nu-lji deadi nitsi unit punctu. Nu s-alasara rna nghiosu nitsi vasilii balcanitsi:

Sarbia, Albania, Gartsia shi Varyaria, cari nu-lji deadira nitsi unu punctu. Mash Rep. Machidunia lji-deadi 8 puncti. Nu fura ca baea. Pan tu soni, ti Elena Gheorghe, Eurovision-lu di Moscova fu ca una pumoara. Ea, marata, cari eara luyursita ca ave a unadinaimamusheatili bots, dupa concursu s-dishtipta ca ditu una pumoara. Corba di ea nu shtea di iu-lji vini aesta cripari shi nu shtea, marata di ea, ca aesta pumoara easti tu ahurhital?l

Dupa Eurovision-lu di Moscova cantatoarea mplina di hari Elena Gheorghe fu vidzuta una singura oara la una televizii, ado iu aspusi ca ari tu repertoriu shi cantitsi aromaneshti (!?!). Nu mata spusi cantitsi machedoneshti .... ! shi aesta fu atsea ditu soni oara candu Elena Gheorghe fu vidzuta pi la vara televizii di Romania. Di cantari nitsi nu rna fu zborlu.

Di la Eurovision-lu di Moscova cantatoarea Elena Gheorghe rna fu vidzuta nica una oara la Pro'I'V, ama nu ta s-canta. Aoatsi, dupa cumu s-vidzu, fu aprucheata la una emisiuni ta s-mulga una vaca (!?!) shi ta s-arneasca di balidz ahurea tu cari statea vaca sh-vara ndoi portsal"! Ca s-minduits ca aesta habari easti vara shicai, sa shtits ca va aradets.

Cu tuti aesti Elena Gheorghe u mulsi vaca shi u ami ahurea ahatu catu putu shi cumu putu. Lu featsi aestu lucru cu vreari, cu mirachi shi cu sumuaraslu pi fatsa, ca ashi eara emisiunea.

Easti ndreptu ca s-aspar e niheama, corba di ea, atumtsea candu vaca, cari, di iu shidea

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (50) - 2009

29

fronima ta s-hiba mulsa, aclo iu vrea ta s-u diznjearda chibara a ljei mulgatoari, lji-p lascani dinaoara una coada pisti fatsa ... ca marata Elena vidzu steali verdza shi, di asparizma, lu virsashi atselu psanlu lapti tsi lu avea mulsa. Ca la Yeandoni. .. !

Minduits-va ca di vrea s-eara ca Elena Gheorghe s-aminta la Eurovision unlu di protili locuri, atselji cari ahatu di multu nu potu s-lu hunipse asca zborlu Makidonu, vrea s-purta cu ea tu una alta turl ii? 10, unlu, nu pistipsescu.

Ti furnjia ca Elena Gheorghe avu curagilu ta s-aspuna public ca easti di arazga Makidona, natsionalishtsalji romanji nu va u ljirta shi, dupa psanu chiro vrea s-purta cu ea tutu ashi cumu s-poarta sh-tora cu ea shi tutu ashi cumu s-poarta sh-cu Gigi Becali.

Di cara Gigi Becali area cu paradzlji nastanga sh-nandreapta la tuts Romanjlji shi Indiromlji cari-lji andamusea (nafoara di Armanji) shi deadi miliunji di Euro ti bisertsali di Romania, di cara la adra suti di casi a Romanjloru tsi sh-chirura casili tu chiameti pritu nicari (Ti Armanji nu adranitsi una caliva, ohi una casal?'] -, sh-di cara baga vara 40 di miliunjui di Euro tu pareia Steaua Bucureshti, tora, dupa una ahtari niavdzata c u v a r d a l a c h i ,

Romanjlji di la cari elu, Gigi Becali, ashtipta taha, rna multa ihtibari sh-tinjiseari, ditu "oier" nu lu scotu shi, rna multu di ahatu, lu avina sh-di la pareia Steaua!?! Fudz din Ghencea! lji-aurla cafi oara candu-lu vedu ashi dzashlji suporteri a pareiljei Steaua.

Turnanda-ria la Elena Gheorghe, io

pistipsescu ca nitsi tora, dupa ahantu chiro, nu duchi corba di ea di iu-lji vini aesta taxirati.

Ea, luyursita una di nai rna talentatili cantatoari di Romania, nu mata poati ica nu mata-lji si da cali ta s-ma canta pi la vara televizii!?! Sh-nitsi la villa postu di radio nu mata fu avdzata ta scanta!?' Ntribarea easti: pi cari su arcamu cabatea?

S-u arcamu cabatea pi ea, tinira Elena Gheorghe, cari sh-dzatsi ca easti di arazga makidona ica macedoneana dupa tata ica s-u arcamu cabatea pi afendu-su ica pi pap-su sh-pi baba-sa dupa tata, cari u nvitsara ta sa spuna cu curagiu atsea tsi easti? Ca easti shi di arazga makidona. Fuvirsearea ali una tinira tsitatseana romana ti furnjia ca ea sh-aspusi shi arazga a ljei makiduneana, easti unu lucru ti nistraxeari.

Ca s-hiba di Elena Gheorghe va s-aiba curagilu ta sa spuna aestu lucru, cumu ca easti fuvirsita shi nchidicata ta sa-sh aminta panea pritu canticu ti furnjia ca sh-u pricunuscu public arazga aljei di makidona, sigura ca ea nu va shiba pistipsita. Una alta ntribari easti: Naca cabatea easti shi a noasta ca Elena, cantatoarea mplina di hari, nu mata poati ta sash faca zanateashi cana nu-lji ljea apararea? Ansari pana tora vara

institutsii armaneasca ta sa-lji ljea apararea? Aflanda-na tu aesta hala dicutotalui nitinjisitoari, tsi lipseashti s-adramu noi, Makidonjlji, Arrn anjlji ica Makidonarmanjlji cari banamu aoa, tu democratica Romania? Sna turnamu iara laAINODECAM ica s-nidzemu nainti cu caplu ndzeana?

Cara s-hiba di s-li lomu tu luyurseari aesti 2-3 paradigmi, cari fura shi suntu fuvirsiti ti furnjia ca suntu Makidonji i ca sh-u spusira arazga machiduneana, atumtsea noi, Makidonjlji, Armanjlji ica Makidonarmanjlji di pisti tutu lipseashti ta s-na adunamu una o ara shi sa ndridzemu unu Congresu Internatsional a nostu, adyeafuru iu va s-tsana elu, shi acIotsi sa s-ljea apofasea ta sa svoteadza apandisli di la ntribarli di manghiosu:

1. Cumu lipseashti s-na dzatsemu noi?

Noi lipseashti s-na dzatsemu ca himu Makidonji, Armanji ica Makidonarmanji.

2. Cumu lipseashti s-na dzaca alantsa?

Alantsa, xenjlji, lipseashti s-na dzaca tutu ashi cum una dzatsemu noi: Makidonji, Arrnanji ica Makidonarmanji.

Mash ashitsi va s-putemu ta slji-agiutamu atselji tsi s-uidisescu

cu paradigmili di rna -:-n- ........ _ nsusu shi ashitsi va s-

putemu ta s-naagiutamu noi shi s-puternu s-u dutsernu rna largu chibara a noasta mileti makidona, armaria ica makidonarmana.

Ashi s-na agiuta Dumnidzal

Tacu Piceava

30

Nr. 1 (50) 2009

Amintatu, Cari ditu Tatal S featsi

III CARTI DI ~~a~~j~n:~:~JI

Ncljinari ti tutu chirolu shi ananghea; Ncljinari tu basearica:

Ncljinari tu Dum anits shi Sarbatori.

Apridutsearea a cartsaloru samti cafta mari pidimo: diacachiseari a noirnaljei a cathiunui zboru, di cunushteari a a r a d z l o r u crishtineshtsa

Tu anlu 2008, alanci tu editura

Bana Armaneasca" - Ceiti di~cljinari (Sinapsi) - adusa pri limba armaneasca di Dumitru Piceava ti ananghili shi ufelia a crishtinlui ortodoxu armanu (rnachidonarmanu) .

Easti una carti di capitanjiu ti cathi mbistimenushi, di-aoa sh-nainti, sh-ti annan] "tasa shtiba cumu sa sa-ncljina, cumu sa s-oara alit Dumnidza shi cumu lipseashti sa-l] hiba ncljinarea" . Ca una calupi cari pots s-u tsani ghini tu mana, cartea easti tipusita m usheatu, cu aleapti zuyrapseri adrati di Yioryi Platari. .Mindutnda-na la populu a nostu arrn anescu (machidonarrnanu] videm ca multughini-lj si uidisescuzboarali alu David: .sminttra cu alti milets shi-nvitsara lucrili a loru. Ca itsi ahurhita easti zori, sa shtii crishtinlu sa si-ncljina a Domnului a lui pri limba atsea tu cari s-aminta di mama a lui" - dzatsi apriducatorlu shi editorlu D .Piceava.

Limba armaneasca na intra toran casa shi pritu aesta cali - atsea rna aprucheata di inima crishtineasca. Aesta carti prindi s-u lomu cathi dzuua-ntru mana shi s-u alidzemu tra s-n-aflamu crishtineasca ishie ca, ashi cumu dzatsea Apostalu Pavel tu carte a cata Corinteanji (I, cap. XIV, «vxn. .di va s-hibe ta s-mi ncljinu tu xeetui limbe, suflitlu-nj si ncljine, ama mintea-nj easti fara yimishi; voiu s-mi ncljinu shi cu suilitlu shi cu min tea " shi tu v.l3, cep.Xli/: "etselii ceri yiveseeshti pri limbe xeetui elesu-Iii s-lu perecelseesce Dumnidze se-Ij da heberee"

S-tritsemu pi-aradha ncljinarli:

Ncljinari di tahina sh-di pisti

Ama aestu lucru s-fatsi,

rna ninti di tuti, cu vreari crishtineasca, cu suflitu chischinu, tapinu, cu-ncljinari dinintea alit Dumnidzal

Aestu lucru cafta s-trets unit chiro mashi tu una ducheari: atsea crishtineascal

Fara aesta Vreari nu va s-putea D. Piceava s-bitiseasca ahtari lucru di mari simasii!

Alj haristusimu tra copuslu cari lu featsi shi Dumnidza sa-lj pitreaca di vluyia a lui!

De-anda aprucheaiu .Cartea dincljinari", u bagaiu tu tesea tsi-lj si cadi: la capitanjiir, di iu potu s-u ljau candu amu ananghi sa-n] aflu isihia crishtineasca shi

armaneasca!

Va damu-ndaua urnechi di musheata apridutseari adrata di D.Piceava:

Pistipsearea (crezlu) idl sombolu a pistiljei

"Pistipsescu ntru-Unlu

Dumnidza, Tatal Tuttsanatorlu, Facatorlu a tserlui shi a loclui, a tutuloru atsiloru vidzuti shi nividzuti.

Shi ntru- Unlu Domnu Hristolu, Hiljlu alu Dumnidza, Unlu-

BANAARMANEAscA

rna nainti di tuti etili. Lunjina ditu Lunjina, Dumnidza alithiosu ditu Dumnidza alithiosu, amintatu, nu adratu, Atselu di una yeatsa cu Tatal, pritu Cari tuti s-featsira.

Cari ti noi oaminjljii shi ti-a noasta ascapari dipusi ditu tseruri shi S-trupuita di la Samtulu Duhu shi ditu Virghira di Sta-Marie, shi s-featsi omu.

Shi Sa-ncarfusi ti noi tu dzalili alit Pontiu Pilat shi trapsi shi Singrupa. Shi anyie tu a treia dzuua, dupu Scriituri.

Shi S-analtsa n tseruri shi sheadi di nandreapta a Tatalui.

Shi iara va s-yina cu marilji, salj giudica yiilji shi mortsalji, a curi Amirarilji nu ari s-aiba bitisita.

Shi ntru Samtulu Duhu Domnulu di bana facatorlu, Cari di la Tatal anchiseashti, Atselu tsi deadunu cu TaW shi cu Hiljlu easti ncljinatu shi maritu, Cari zbura pritu prufets. Ntru una, samta, sobornicheasca shi apustulicheasca Basearica. Martirisescu una Patigiuni, ti ljirtarea a amartiiloru.

U ashteptu nyearea a mortsaloru. Shi bana a etaljei tsi va s- hiba, Amin! "

Amartiili di Thimeljiu 1.Pirifanjea (fudule atsa,

mareatsa)

2. Vrearea di paradz 3.Panghia (putanlichea)

4 .Tamahchirlachea (lima) 5.zilia (nchizma) 6.Leanea (haileslichea)

F aptili di buneatsa ligati di truplu ica F aptili a buneatsal jei umineasca 1.S-lu saturi atselu agiunu

2. Sa-lj dai ti beari a atsilui sitosu 3.S-lu anveshtsa atselu golu

4 .S-lu aprochi n casa atselu xenu 5.S-lu caftsa atselu landzitu 6.S-lu caftsa atselu ditu filichii 7.S-lu-angrochi atselu mortu. KiraMantsu

9-li di maiu 2009

BANAARMANEAscA

rCAFE BAR L

raEFON: 021, 35 22,350/'074247'10112,

L 101443211,66, 0741093002 _JJ

Tacu Piceava namisa di unu cusurinu di-andoilea di la Lfvadz shi nicuchira a lui

Nr. I (50) - 2009

31

FARMACIA DI AFUMATSI

(Bucureshti)

Patronjlji a ljei suntu

NICU EPURE shi nicuchira a lui

URMINII SHI pARAcALSIRI Ti atselji tsi pitrecu articoli ta shiba publicati tu revista "Bana Arrnaneasca"

Articolulu lipseashti: l.S-hiba nyrapsitu pri limba armaneasca;

2. s-aiba tematica arrnaneasca;

3. s-hiba anyrapsitu pi nai multu doaua paginji di computeru; -l.s-uflliseasca grafia a revistaljei "Bana Armaneasca":

5. Materialili niufilisiti nu spitrecu napoi;

6. S-hiba nyrapsitu cu zboara tsi s-afla tu dictsionarlu alii Tache Papahagi;

7. S-nu hiba pitricutu sh-Ia alti revisti;

8.Sartsina, borgea ica apandasirea ti articolulu publicatu ljicadi a autorlui.

Redactsia Bana Arrnaneasca

L jirtatlu cantatoru Toshe Proeski