v

FORMULA SANATATII PERFECTE

DIETA ALCALINA

THEODOREA. BAROODY,

Doctor ln naturopatie, Doctor in chiropractici,

Doctor in filosofie,
Doctorin nutn$e, ConsulAnt atestat in nutrifie

Traducere : Alexandra Ginja

Editura VIDIA
Bucuregti 2010
 Alkalize or dielTheodore A. Baroody
Copyright @ r99r
ByTheodoreA. Baroody CUPRINS
HOLOGRAPHIC HEALTH PRESS

Colectiv redaclie DEDICATIE 12

C o o rd o n at o r il e re ila c{i e : lulia Zeca CTIYfNT-'NAINTE 13
Tr a ducer e : Nexandra Ginj a INTRODUCERE t5
Redactare : Claudia Georgevici
Corecturd: IthaZeca
Graficd: Ciprian Dudag
PARTEAI
Tehnoredactare: Radu Silvestru CHIMIAALCALINA-ACIDA t7
CAPTTOLW r .................... I9
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei Ce inseamni de fapt alcalin gi acid?

BAROODY, THEODOREA. CAPITOLUL 2 .................... 25

Formula sinitifii perfecte - Dieta alcahnn/Theodore A. Marea rezervi alcalini
- Baroody; trad.: Alexandra Ginja. - Bucuregti: Vidia,2010 cAprroLUL3.................... ...:........._........ 28
Bibliogr. Nevoile alcaline ale glandelor gi organelor
Index
Inima ............ 28
rsBN 978-60 6 -927 24-2 -8
I. Ginja, Alexandra (trad.)
Plnminii 28

613.26:633.88 Stomacul z8
615.322 Ficatul 29
..............;........
Pancreasul 29
Formula sinntnfii perfecte - Dieta alcalini sublire
Intestinul 29
Alkalize or die
ISBN 978-60 6-927 24-2-8
Rinichii 30
Glanda tiroidi.................... 31

2010 - EdituraVIDIA
@ Sp1ina........... 31
Adresa: OP 6-CP 41 Bucureqti Glandele suprarenale 31
Internet: www;vidia.ro Colonul
E-mail: office@vidia.ro
Toate drepturile asupra acestei edi$i sunt rezervate Editurii VIDIA.
.................... ........................ 32
Sistemul limfatic

Nicio parte a acestui volum nu poate fi reprodusS, in nicio form5, cAprToLUL4.................... ......................, 34
ftri permisiunea scrisi a Xposed Media S.R.L. Incredibilul nerv pneumogastric
VIDIA este marci inregistrati a Xposed Mefia S.R.L. Traiectul nervului pneumogastric (Diagrama l) ................... 36

5
cAP rT OLW 5 .................... 38 Seminle 59
59
Acidul clorhidric - Formatoare de alcalinitate ....................
enzimi alcalini de conversie a angiotensinei (ACE) Formatoare de aciditate .....;................. 59
CAPTTOLUL 6 .................... +L Cirnuri 60
Hiperaciditatea: Fapt sau ficliune? Formatoare de aciditate 60
CAPTTOLUL 7 .................... 43 Produse animale 60

Schema de reglare alcalini/acidi Neutre sau formatoare de aciditate 6L

Schema de reglare alcalini/acidi 44 Grisimi animale 63

Formatoare de aciditate 63

PARIEAaII-a Uleiuri 63

FACT O RII D IET ET I CI AI RAP O RT ULUI Neutre sau formatoare de aciditate 63

ALCALTN-ACrD .............. 45 Zaharari 64

caPrToLUL 8 .................... 47 Formatoare de alcalinitate .................... 64

Alimentele gi valorile alcaline-acide Formatoare de aciditate 64

Fructele 47 B[uturi 65

Formatoare de alcalinitate .................... 48 Formatoare de alcalinitate .................." 66

Formatoare de aciditate 50 Formatoare de aciditate 67

Legumele 50 Condimente 68

Formatoare de alcalinitate .................... 51 Formatoare de alcalinitate .................... 69

Grine ........... 54 Formatoare de aciditate 7l

'7)
Formatoare de alcalinitate ...r...:............ 54 Diverse substanle
,7)
Formatoare de aciditate 54 Formatoare de aciditate
Boabe 54 CAPTTOLW 9 .................... 74

Formatoare de alcalinitate .................... 55 Recomandiri alcaline/acide dietetice

Formatoare de aciditate 55 Pepeni ....................... ........-.-......-....... 76
Alte fh.inoase 56 Fructe gilegume 76

Formatoare de alcalinitate .................... 56 Fructe gi fiinoase 76

Formatoare de aciditate 57 Fiinoase gi legume

Oleaginoase 58 Fiinoase gi proteine
Formatoare de alcalinitate .................... 58 Laptele
Formatoare de aciditate 59 Recomandiri generale in alimentalie ...........'.'...... 79
 Alimente cu moderalie 80 Rezumat al capitolelor 14 gi 15 118

CAPTTOLUL 10.,............... 82 cAprTolw 16.................. 1r9

Metoda alcalini de a alcitui un meniu intregul adevir despre fursecurile cu unt gi migdale
Lista decumpirituri 82
Pentru cimari ..........-............ 82 PARTEAaIII-a
Pentru frigider 83 FACT O RII F IZICI AI RAP O KT ULU I
Pentru raftul de condimente 83 ALCALTN/ACrD.............. r2r
Sfaturi generale pentru g[tit.............. 84 cAprToLUL 77........."........ r23
Procentaje pentru meniu 86 Capcanele exercifiilor fizice
Planificarea alimentaliei alcaline sau acide 88 cAprroLUL 18.................. .................... 125

CAPTTOLUL rr.................. 99 Formarea aciditilii ca reaclie a traumei fizice

Suplimente alcaline gi super-alimentele cAprToLUL 19.................. rz7
Super-alimente formatoare de alcalinitate .................... .. 99 Adevirul acid al infecliei
Programul formirii alcalinitnlii super-alimentelor ................ I 00 CAyITOLUL20 ...,............. ..................... 128

Suplimentele alcaline gi super-alimentele ........... 101 Lumina Soarelui, a Lunii gi alcalinitatea

A) Ajutorul digestiv........ 101 CASITOLUL2T ................. 130

B) Ajutorul general r02 Alternative alcaline la adaptarea la fusul orar

C) Ajutorul sistemic CA2TTOLIJL22 ................. ..................... 131
(care afecteaziintregul organism) loz Indestructibilul sistem de vindecare alcalini
D) Ajutorul de urgenli 103 cAprroLUL23.........*...... 133

CAPTTOLUL 72................. 105 Efectele biochimice ale funclionirii corpului

Vindecarea: IJn proces alcalin cAprToLUL24................. 135

cAprToLw r 3 ..................... r07 Adevdruri despre mogtenirea noastri acidi

Dieta superioari
Dieta superioari............-.... lO7 PARTEA a IV-a
CAPITOLW 74.................. 110 FACTOKII PSIHOLOGICI AI RAPORTULUI
Apa: Elixir timiduitor sau otravi mortali ALCALTN/ACrD.............. 139

CAPITOLUL rs................. ..................... l14 ;APTTOLUL2S ................. r4r

Solul nostru mAnjit Ce poli face cu adevirat in legituri cu stresul
genetic
Alimente modificate 116 Schema evalu[rii reajustirii sociale 142

Alteadeviruridespreapi................ ............. 117 Schema alcaline/acidi a reajustirii sociale 143

 Ciuma electromagnetici .............. 145 Probleme digestive ............................... t67
cAPrr oLw 26 ................... t47 Probleme respiratorii sau circulatorii ..................... r67
Menlinerea concentririi Nemulgumiri structurale 168
CAPITOLUL2T r50 Stresul 168

Consecinlele acide ale drogurilor halucinogene

CAPrTOLUL28................. .....r........;..... t52
Muzica - alcalini acidi?
cAPrT OLW 29 ............. -... - *-. r54
Chimia profesiilor
cAPrT OLW 30 ................. 155
Terapia prin culori

PARTEAaV-a
FACTORII SPIRTT UALI AI RAP O RT ULUI
ALCALIN/ACID.. r57
CAPTTOLW 3r ................. 159
Formarea alcalinitnfii ca stare de a fi
CAPTTOLUL 32 ................. 160
Rugiciunea: Simbolul formnrii alcalinitnlii
CAPTTOLW 33 ................. r6r
intinerirea
cw gr MSDIA ................. 24r
Cuvfrnt ilupd ........:.............. L63 FORMIJIEBIOKINETICE
Anexd 165 Fonnulare ile comenzi 248
Tabelul I .................... 165 INDEX ..................:............ 255
Lista simptomelor aciditi.fii
Simptome de inceput 165
Simptome intermediare 166
Simptome avansate r66
Tabelul Z ........,...........:...................'.. t67
Catalogul herniei hiatale r67

l0 11
CAPITOLUL 1

CE INSEAMNADE FAPTALcAIIN SIACID?

Nenumdratele nume ale bolilor nu"on adevdrat. Ceea

"*Ucu
ce conteazd de fapt, este c5 toate au aceeagi cauzd esenyiald: ...
prea multe deSeari ucide tn organism! Cum gtili dacd sistemul
dumneavoastrd este prea acid? Aveli nevoie de teste de s6nge,
urini sau salivS? in prezent, niciun test nu poate mdsura exact cdt
de acizi sunteli pentru cd metodele curente de diagnosticare dez-
vdluie doar c[ degeurile acide se afld in fluidele corpului (sAnge,
limfb, urini, mucus gi salivd). Asemenea teste nu oferi indicatori
de incredere in legdturi cu cAt de multe deqeuri se afld in sistem.
in incercarea de a elimina aceste depeuri fluidele circul[ constant
prin lesuturi. Cu toate cd este posibil si se misoare fluidele cor-
pului alcaline sau acide, este imposibil sd se evalueze starea !esu-
turilor (piele, organe, glande, mugchi, ligamente, artere qi vase)
pebaza testelor de sdnge, urind sau salivS.
Din pdcate, deqeurile care nu sunt eliminate cdnd ar trebui
sunt reabsorbite din colon in ficat gi puse din nou in circulalia din
corp. Ele sunt depuse mai apoi in lesuturi. Iar aceste reziduuri
din lesuturi sunt cele care determind boula sau sdndtates!
Descoperi{i care deqeuri acide din lesuturi sunt prezente gi
incepefi procesul de alcalinizare, elimindndu-le astfel din corp
- rezultatul fiind sdndtate superioar[, energie qi for,td pentru a v[
bucura din plin de viafd. (Lista alcalin/acid dinAnexd vd va ajuta
si v[ determinafi nivelul curent de aciditate.)
Gdndi{i-vd la asta in modul urmbtor... A avea prea multd aci-
ditate in corp este ca gi cum afi avea prea pulin ulei in maqinS.
Nu face decdt sd o !in[ pe loc intr-o dupd-amiazd leneql de du-
minicd. $i iatd-v[ - infepenifi. Corpul face acelagi lucru. incepe
prin a scArldi p6ni la oprire pe marginea drumului viefii gi dum-

L9
Formula sdndtdlii perfecte - dieta alcalind
neavoastrd v[ aflafi intr-un fel sau altul intr-o stare de disconfort.
Privesc cu mare ?ngrijorare cum oameni din diverse clase sociale
qi moduri de vial6 sufer[ din catza acestui exces. Este otrava bo-
galilor gi sSracilor, tinerilor qi bdtrdnilor deopotrivd. Nici consu-
matorii de carne qi nici vegetarienii nu sunt scutifi. Cowboy sau
membri ai congresului suferd de asemenea, din catza efectelor
sale treptate.
Medicii aud:
- Pur qi simplu nu md simt la fel de bine ca in urm6 cu un an
sau doi. Presupun cd imbitrdnesc. (Un zdmbet aici gi un chicot
dureros.)
Celi ani ai?
- qi qase.
-Ali Doudzeci
crede ci nu aud asta, chiar qi de la oameni in floarea vdrs-
tei. Din contrS, aud asta de la oameni de toate vdrstele.
Sau:
Doctore, imi simt mugchii lepeni qi dureroqi. Se pare c[ nu
-
mai pot s[ muncesc o ziintreagd cum ficeam odatd. Corpul meu
devine prea dureros.
- De cdt timp a{i observat asta?
incet cam de acum cinci ani. Cred cd e artritd sau
-Ainceput
reumatism.
Deci a inceput cam pe la 40 de ani?
- Da, qtifi ce se spune... incepi s5 te destrami c6nd ajungi la 40.
-Ideea din spatele acestei declara{ii este at6t de predictibil[ in
zhta de azi incifi aproape c[ este o obsesie intunecati in sinea
ei. Partea cea mai tristd este c[ infelegerea noastri curenti asu-
pra sistemului medical hrdneqte acest tipar negativ. Mulli cred
cu adev[rat ci sunt menili sI suporte aceste dureri gi suferinfe.
Pdnd la urm[ qi pirinfii lor au frcut-o. Pbrintii lor qi-au b[gat cu
naivitate in corp toate substan{ele sintetice acide pe care le-au
putut gdsi pentru a ,,biciui" artificial glandele subnutrite sd fie sti-
mulate pentru cdteva ore in plus. Daci asta nu func,tiona, puteau
intotdeauna s[ mai inghiti o pastil5 cdnd durerea reincepea.
zo
Capitolul l
Mai int6i, haide{i sd examindm ce putem face pentru a preveni
qi alina problemele de sdnitate create de dezechilibrele alcaline-
acide prin oblinerea unei infelegeri debazd, a definiliilor biochi-
mice alcalin-acid aqa cum sunt folosite in aceastd carte.
Existd anumite minerale in alimente care, dupi ce sunt meta-
bolizate, vars[ reziduuri alcaline sau acide in urin5. Mdsurdtorile
folosite anterior au fost bazate pe un sistem fizic ideal insd, de.
oarece nu prea existd sisteme ,,ideale", este aproape imposibi-
l[ numerotarea in grame a mineralelor confinute de urind dupd
digestie gi excre{ie. De asemenea, luAnd in considerare faptul
cd fiecare persoand este diferitS, eaya avea un nivel diferit de
toxine acide deja depozitate in lesuturi care, in anumite caztxi,
vor fi eliberate odatd cu introducerea de substanle formatoare de
alcalinitate. Astfel, amestecat in urind ar putea exista reziduuri
minerale acide proaspdt eliberate care ar modifica o mdsurare
altfel ,,ideald". Am vdzut chiar qi persoane sdndtoase elimin6nd
otrdvuri acide in urind dupd ce au folosit ctr o zi inainte cantitdfi
importante de alimente formatoare de alcalinitate. Acesta este un
mecanism nafiral de curblare temporard a corpului gi nu este re-
levant pentru adevdrata stare a echilibrului alcalin/acid.
Alt factor in ecuafia alcalin/acid este modul in care corpul
proceseazi alimentele minerale. Anumite minerale sunt acid-tn-
ldritoare. Asta inseamnd cd,in corp, ele leag[ toxinele acide qi
lasi reziduurile formatoare de alcalinitate in salivd qi lurind' Mi-
neralele acid-tntdritoare saa formatoare de alcalinitate sunt:
calciu, magneziu, sodiu, potasiurfier qi mangan. Alimentele sau
alte substanle ingerate care le conlin pe acestea produc de obicei
reziduuri alcaline. Astfel, aceste alimente sunt numite formatoa-
re de alcalinitate. Alte minerale sunt alcalin-intdritoare. Asta in-
seamnd cd leagl rezervele minerale alcaline qi las5 reziduurile
fbrmatoare de aciditate in salivd gi urind. Mineralele alcalin-tn-
tdritoare sauformatoare de uciditate sant: fosfor, sulf, clor, iod,
brom, fluor, cupru gi silicon. Alimentele sau alte substanle care
le conjin pe acestea produc de obicei, reziduuri acide.
2t
Formula sdndtd[ii perfecte - dieta alcalind
Spun de obicei, pentru ci trebuie s[ ne amintim c5 vorbim
despre oameni, nu despre un sac de chimicale a$a cum mulfi ar
vtea ca noi sd credem. Avem de-a face cu cineva care are senti-
mente (emofii gi gdnduri) care produc de asemenea, tot felul de
reacfii hormonale schimb[toare.
S[ lulm cazul unei persoane care pare foarte solidi qi stlpd-
nd pe viala sa. Ea pare sd fie un exemplu perfect al ,,filosofiei"
formatoare de alcalinitate cdnd, de fapt, se simte catn cazan de
emolii abundente in fierbere. in acest exemplu, o substanli care
ar trebui sI devind formatoare de alcalinitate in salivb ar putea
sd nu fac6 deloc acest lucru. De fapt, ar putea s[ producd degeuri
acide mai repede dec6t orice ar putea nettraliza alt aliment for-
mator de alcalinitate. Astfel, toate substangele tnghilite gi toate
situaliile ffizice, emo{ionale sau mintale) care afecteazd corpul
lasd degeurifie alcaline,fie acide tn salivd si urind.
Aceastd carte are in vedere viala dintr-o perspectivd naturistb;
tratdnd corpul drept ceea ce este de fapt... energie! Ce fac acegti
alcalini sau acizi in corp? Fie furnizeaz[, fie iau energie din corp.
Av0nd in minte variabilele menfionate mai sus, referitoare la
energia corporald disponibilS, urmitoarele definifii aie reacliilor
formatoare de alcalinitate sau aciditate sunt mai corecte:
1) O reacgie formatoare de alcalinitate se referi la orice modi-
ficare chimici in corp care produce o capacitate sporiti de a
ener$zasistemul qi lasl reziduuri alcaline in urini.
2) O reaclie formatoare de aciditate se referi la orice modifi-
care chimici in corp care produce o capacitate scizuti de a ener-
giza sistemul gi produce reziduuri acide in urini.
Oricare arfi o substan[dalcalind sau acid6, ea este determinati
de pH (potenfial hidrogenii sau concentrafia de ioni de hidro-
gen), care misoarl numdrul de ioni de hidroxil GOH) care sunt
negativi qi formatori de alcalinitate spre deosebire de cantitatea de
ioni de hidrogen (H+) care sunt pozitivi qi formatori de aciditate.
22
Capitolul l
Din perspectiva energiei pure, pH-ul repre4intd mdsurarea
rezistenlei electrice dintre ionii negafivi Si pozitivi din corp. Cu
alte cuvinte, pH-ul mdsoar[ c6t de mult se imping unul in altul
ionii negativi (formatori de alcalinitate) 9i ionii pozitivi (forma-
tori de aciditate).
Din acest punct de vedere, reacfiile formatoare de alcalinitate
qi aciditate sunt pur electrochimice. Asta inseamnd cd nu suntem
doar un conglomerat de chimicale, ci suntem, de asemenea, un
sistem intreg de reaclii electrice foarte organizate.
Suntem fiinfe vibrante. Cu cdt e mai puternicd vibralia inte-
rioard, cu atdt suntem mai sdndtogi. Amplitudinea electricit5lii
corpului se modificd propor,tional cu cantitatea de chimicale for-
matoare de alcalinitate sau de aciditate prezente intern intr-un
moment anume.
Unele autorit5{i au calculat cd un pH al urinei sau salivei de
6,4 sau de 6,5 care apare in acelagi timp este cel mai bun pentru
funclionarea corpului uman. Sunt de acord. Cu toate astea, nu
este practic pentru un om obignuit sd igi testeze saliva gi urina la
intervale destul de frecvente in timpul unei zile normale de lucru.
De asemenea, nu recomand folosirea h6rtiei de turnesol sau a
benzilor indicatoare de pH pentru a testa pH-ul salivei sau urinei
drept mdsurd absolutd de a testa dacd, tntregul corp este cu ade-
vdrat prea alcalin sau prea acid. Acestea sunt prea arbitrare qi im-
predictibile. Pot fi folositoare pentru a mdsura nivelurile alcalinl
acid pe moment, dar nu sunt relevante pentru prezen{a general[
a deqeurilor acide deja depozitate in fesuturi. Pentru asta avem
nevoie de o abordare mai durabild.
in schimb, am divizat noi valori gi game pentru alimente gi
situa{ii care vor funcliona ca un monitor automat gi realist al ni-
velurilor pH-ului {brd a fi nevoie sd fie verificate la fiecare cinci
minute pentru a vedea dacd sunt alcaline sau acide. Prin utiliza-
rea valorilor in schemele existente, puteli chiar determina, cu un
grad de siguranld rezonabil, nivelurile alcaline-acide pe o peri-
oad[ extins[ de ore, zile sau sdptdmdni. Apoi, dupd ingerarea de
23
Formula sdndtd[ii perfecte - dieta alcalind
alimente sau substanfe formatoare de alcalinitate, at fi posibil sd
vd m6sura{i periodic urina sau saliva cu ajutorul benzilor pentru
a determina dacd proporliile alcalin/acid s-au modificat. Eu folo-
sesc benzi o datd sau de doui ori pe zi pentru testarea salivei sau
urinei cu scopul de a calcula modificdrile pe termen scurt qi de a
vedea dacb aceste modificdri sunt consecvente cu modul in care
md simt. inmuiafi o bandd indicatoare in urina de dimineald de-
vreme qi punefi o a doua in gurd pentru c6teva secunde. Citifi re-
zultatele prin potrivirea culorilor de pe bandi cu cele de pe cutie.
Gdndili pe termen lungpentruimbun[tdliri realiste in legiturd cu
pH-ul general prin modificarea obiceiurilor alimentare qi de trai
in funcfie de sugestii.
in opinia mea, degeurile acide atacd la propriu articulafiile,
fesuturile, muqchii, organele gi glandele catrzdnd disfunclii ma-
jore qi minore. Dacd atacd articulafiile, puteli face artrit6. Dacd
atacd muqchii, este posibil sd vb alegefi cu dureri de mugchi.
Dacd atacd organele qi glandele, ar putea rezulta nenumirate
bo1i. Deqeurile acide pregdtesc terenul pentru practic orice qi este
posibil sd se manifeste toate infecliile oporfuniste, de la banala
rdcealI la cancer.
Intenlia mea este sd arlt cum situaliile gi substanlele forma-
toare de alcalinitate creeazdrezultate electrochimice puternice qi
susfinute care conduc la sdndtate superioarl.
24
CAPITOLUL 2
MAREA REZERVAALCALINA
Marea rezewi. alcalind este contul bancar al corpului. Corpul
o poate folosi oricdnd pentra a elibera elemente alcaline cu sco-
pul de a neutraliza acidul.
Biochimic, rezerva alcalind se comportd ca un amortizor
pcntru a men{ine un echilibru corespunzbtor in s6nge. Sdngele
llnclioneazb in parametri stricfi (pH de la 7,35 la 7,45) qi boala
rczultd. imediat dacd aceqtia sunt dezechilibrali. Corpul va face
lot ce ii st6 in putere sd men{ind aceste limite.
Putem sI ne ajut[m sAngele s[ rdmdnd intre aceste valori prin
rnonitorizarea salivei qi urinei qi prin a le menline intre anumite
limite. Spre exemplu, saliva gi urina de dimineald trebuie sl se
irrscrie intre valoril e 6,5 -7,5. Dac6 testul aratd o valoare sub 6,5,
suntem prea acizi fie in saliv[, fie in urin5. Foarte rar valorile de
pcste 7,5 sunt acceptabile pentru salivi sau urin6, dar mdsurdtori-
lc oonsecvente de peste 7,5 indicd o cizd la nivelul lesutului. Un
plJ de peste 8,0 este o problemd serioasd. Acest lucru sugereazd
cir trupul se afl[ intr-o condifie acidd extrem6. El produce amoni-
lc alcalin drept compensafie.
in opinia mea, este optim un pH de 6,5 atilt pentru salivd,
cAt Si pentru urind tn acelasi timp.
Acest lucru pare s[ menfin5 tot organismul in echilibru qi cor-
pul se detoxific[ intr-un ritm corespunzdtor. Dupd ce hrana este
digerati, este dusi la fesuturi, unde este oxidat6. S5rurile carbo-
rrice acide ale elementelor alcaline reacfioneazd prin circulafia
acidului, leagi acidul qi elibereazd acidul carbonic slab. Acest
acid carbonic este imediat eliminat prin pllmdni sub formd de
dioxid de carbon gi apd. Elementele minerale, at0t cele alcaline,
cAt gi cele acide sunt apoi eliberate.
25
Formula sdndtd{ii perJecte - dieta alcalind
DacI elementele alcaline gi acide sunt eliberate simultan, ele-
mentele alcaline le vor neutralizaimediatpe cele acide. DacE nu,
elementele acide sunt n euftalizate de marea rezervi alcalini. Ast-
fel, trebuie sd existe in orice moment un exces debazd (in mare,
bicarbonat de sodiu) depozitatin corp carezervd. CAnd ingerdm
mai multe minerale formatoare de alcalinitate decdt este nevoie
la acel moment ceea ce rdm6ne, este depozitat in lesuturile cor-
pului pentru a fi de folos pe viitor.
Corpul nu are o cantitate infinitl de ioni de bicarbonat dispo-
nibild pentru a nertraliza toate incilcirile iresponsabile ale legii
alcaline-acide.
Rezerva alcalinS este doar un sistem de rezewd care deline o
cantitate limitatd menitd sI vd impiedice de la a vd otrdvi cons-
tant cu prea multe alimente formatoare de aciditate.
Unde este prea mult[ indulgenld in ceea ce priveqte alimente-
le formatoare de aciditate (in special, alimente priite procesate),
corpul se imbolndvegte.
in in.telepciunea sa minunatd, corpul va face toate eforfurile
posibile pentru a recdgtiga echilibrul dup[ aceasti incdlcare prin
eliminarea cdt mai rapid6 a tuturor reziduurilor formatoare de
aciditate. Dar cAnd aceasti rezewdalcalind'este epuizatd, survine
moartea.
Pentru a vd retmprospd.ta Si susfine rezerva alcalind, urmagi
Regula 80/20 - care tnseamnd sd mdncali 80% din alimente
din lista celor formatoare de alcalinitate Ei 20% din lista celor
fo r m ato ar e de aciditate.
Cercetirile, experimentele clinice gi cunoqtinlele marilor nu-
trifioniqti au confirmat acest raport ideal80l20%. De fapt, pro-
fesionigti de acum mult timp, precum Hipocrate, foloseau acest
raport pentru a vindeca practic orice boal6 cunoscut[. Cdnd reco-
manddrile de diet[ ale lui Hipocrate au fost calculate prin metode
biochimice actuale, a apdrutacelagi procentaj - 80120%' Pentru
arealiza asta, mdncali intr-o zi 8 din 10 alimente din lista celor
formatoare de alcalinitate din Capitolul 8.
26
Capitolul2
Echilibragi-vd consumul de mAncare folosind Regula 80/20 9i
rezervele voastre alcaline nu se vor diminual.
Este evident cd Dumnezeu a creat aceast5 mare rezewd al-
calind pentru a neutraliza acizii pe care noi ii formdm in orice
moment. Uneori, sunt uimit de minunile creafiei lui Dumnezeu.
Faptul c[ avem dreptul s[ ludm mdcar o bucat[ din compexit[file
ei este intr-adev[r o binecuv6ntare. Marea noastrd rezervd alcali-
nd este una dintre aceste buc6li cunoscute qi, qtiind asta, ne sunt
dezvdluite multe secrete ale sdndtilii excelente.
I Pentru cel pulin 99,85yo din populalia lumii, aceste sugestii se aplic6.
Totugi, sunt exceplii legate de restul de 0,15o/o.
Cu c6t mediul este mai fierbinte gi mai uscat, cu atdt corpul produ-
ce mai multe reaclii formatoare de aciditate. Alimentele formatoare de
alcalinitate au un efect rlcoritor asupra sistemului gi se digereazd mai
rapid. Astfel, persoanele care locuiesc intr-un mediu climatic foarte
lierbinte, de degert, precum Sahara, au nevoie de o dieti formatoare de
alcalinitate (90%).
Cu cAt mediul este mai rece gi mai umed, cu atAt corpul produce mai
multe reaclii formatoare de alcalinitate. Cdrnurile fomatoare de acidi-
tate au un efect de incllzire asupra organismului, digerdndu-se incet.
Astfel, persoanele care locuiesc in medii dure, reci, cu climat umed in
apropierea Polutui Nord sau Sud necesit[ in propor,tie de 80% alimente
din carne formatoare de acid pe timpul iernii lungi. Mdncirurile forma-
ttrare de alcalinitate trebuie sd fie sporite cu 50Yo in timpul sezonului
polar ceva mai cald.
Din fericire, Mama Natur5 este excesiv de inleleapti. Oriunde locu-
im, ea produce alimentele esenliale pentru echilibrarea nevoilor alca-
line/acide. De exemplu, in regiunea arcticd, existi animalele pentru a
servi nevoii de aciditate. in deqertul Sahara, curmalele sau alte fructe
existi pentru a servi nevoii de alcalinitate.
27
Formula sdndtd{ii perJecte - dieta alcalind
CAPITOLUL 3
NEVOILEALCALINE
ALE GLANDELOR $I ORGANELOR
Glandele qi organele noastre funclioneazd corect in raport
exact cu nivelurile alcaline gi acide din sistem. Acest lucru este
ilustrat mai jos. '
INIMA
Inima este unul dintre cele mai dependente de alcalinitate or-
gane din corp. Este parlial inervat de nervul pneumogastric, care
funcfioneaz6 cel mai bine in mediu alcalin. Inima pompeazi in
jur de 250 de cuarte de sdnge pe ord qi aproximativ 13.000 cuarte
de sdnge pe zi. Sdngele, dacd nu este curdlat de toxine, supune
inima la surmenaj. Pulsul corect este modificat de deqeuri acide.
Aceste reziduuri prddeazd sdngele de oxigenare corespunzdtoare
gi survine degradarea inimii. Un sistem alcalin creeazd o funcfio-
nare ideald a inimii.
PLfIMANII
Aceste organe importante au rolul principal de a ne menline
alcalinizafiprin schimb:ul de gaze din respira{ia noastrl 9i elimi-
narea produselor reziduale acide din circulalia sangvind' O circu-
lalie impuri sau chiar pulin acid6 prevesteqte mari probleme.
STOMACW
Vd sugerez sd fi1i foarte atenfi c6nd vine vorba despre acest
organ, mai ales din moment ce mare parte din aceastd carte se
referd la disfuncliile stomacului legate de alcalinitate 9i aciditate.
Sindromul herniei hiatale, care este discutat in Capitolul 4, ,,In-
credibilul nerv pneumogastric", poate reduce foarte rapid acidul
28
Capitolul3
clorhidric prin ciupirea nervului pneumogastric. Fdrd mdcinarea
corectd a alimentelor cu ajutorul acidului clorhidric, mAncarea
devine prea acidd. Acest lucru creeazd o multitudine de proble-
me. (Verificali in Anexd lista de simptome care indicd prezenla
sindromului herniei hiatale. Dacd avefi cdteva dintre acestea,vd
recomand sd rezolvali aceastiproblem[ c6t mai curdnd posibil.)
FICATW
Acest organ complex are in jur de trei sute de funcfii. in prin-
cipal, proceseazi toxinele acide din sAnge, produce numeroase
cnzime alcaline pentru organism gi este prima barier6 de apdrare
impotriva otr6vurilor. Mai mult, intreaga alimentalie obginutd de
tractul gastrointestinal intr[ in s0nge prin ficat. Povara ficatului
cste cu mult mai gtea atunci cAnd produse reziduale acide plutesc
constant in s6nge.
Dacd lisali acest organ sd devini congestionat de proteine
rcziduale acide, moartea este iminent5. Deci, curd{ali-vd ficatul,
,,rAul vie!ii", utilizdnd principiile formatoare de alcalinitate ofe-
rite de aceastd carte.
PANCREASUL
Pancreasul este foarte dependent de o dieti alcalind, corectl.
in schimb, produce enzimedigestive alcaline gi bicarbonat de so-
diu. Toate aspectele funcliilorpancreasului reduc aciditatea exce-
siv5. Pancreasul regularizeazd de asemenea gi glicemia din sdnge
care creeazd energie. Astfel, pentru aavea o glicemie echilibrati,
adopta{i inainte de toate, o dietd formatoare de alcalinitate.
TNTESTTNUL SUBTTRE
Intestinul subfire indeplinegte multe funclii qi are diferite zone
necesare s[n6td!ii. Printre acestea se num[ri foarte importantele
pldci Peyer, in partea superioard a intestinului sublire, care sunt
cruciale pentru viali.
Acestea sunt esenliale pentru asimilarea corespunzdtoare a
29