Clasa- VI

Data -13/11/2012

Aria curriculară Limbă şi Comunicare

Subiectul lecţiei -Dicționarul de sinonime.Dicționarul de antonime
Competenţe şi subcompetenţe - 6 /6.1 9/9.1 13/13.1
Tipul lecţiei - mixtă
Tehnologii/Metode -conversația /lucrul îndividual /
descoperirea/COMPARAȚIA/analiza/lectura/lucrul în perechi/lucrul în grup
Mijloace - Manual / dicționare de diferite tipuri
Timp -45 min
Obiective operaţionale : O1- Să determine tipologia de dicționare existente în baza propriilor
observări
O2-Să opereze corect cu diferite tipuri de dicționare
O3-Să analizeze un articol de dicționar în baza mai multor criterii

Scenariu didactiC

Etapele lecției Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode

1.Evocare Se propune comentarea Comentează afirmația,își expun Conversația
a)captarea afirmației : Cel mai mare părerea despre faptul cum ar arăta
atenției dicționar pe care l-am cunoscut un dicționar al vieții,ce ar conține
vreodată este dicționarul vieții. el,cît ar costa,unde ar putea fi
găsit...Ce carte ar putea fi
b)verificarea comparată cu un dicționar al
temei de acasă Se verifică 2-4 compuneri ,temă vieții... Cîțiva elevi elevi prezintă
de acasă. tema de acasă
2.Realizarea S e anunță noul subiect al Notează tema în caiete.
sensului lecției :
A)Prezentarea Dicționarele.Tipologia
noului subiect lor.Dicționarul de sinonime,
O1 dicționarul de antonime. În perechi discută,apoi se scrie la Lucru în
Se propune alcătuirea unei liste tablă un șir de dicționare : perechi
O2 ce ar conține tipurile de -explicativ
dicționare cunoscute. -de sinonime Discuție
Se va organiza o discuție -de antonime ghidată
despre : -de expresii frazeologice Analiza
-forma și structura fiecărui -etimologic
-bilingv Comparația
dicționar numit,
-se va accentua asupra faptului -plurilingv
care dintre dicționare lipsesc ori -de proverbe și zicători
-de omonime sinteza
O3 sunt într-un număr insuficient la
bibliotecă, -de paronime
-care dicționar ar fi fost bine să -de nume proprii
nu lipsească din biblioteca - ortografic
individuală, *(anexa 1)
-ce dicționar ați inventa voi-
înșivă etc...... Analizează cîte un tip de
dicționar,depistează prin ce se
Se repartizează diferite aseamănă și prin ce se deosebesc
articolele de dicționar din diferite
 dicționare pe grupuri pentru a fi dicționare(dicționarul de sinonime,
examinate mai amănunțit. cel explicativ).

Se propune să se examineze Analizează articolul și determină :

articolul de dicționar (ex.4,5 -structura sa Lucru în
p.64) -informația suplimentară grup
-ce reprezintă abrevierile

3)Reflecţie Se propune lista de sinonime a Numesc antonimele sale,alcătuiesc Lucrul

a)Consolidare cuvîntului neobișnuit(ex.7 p.64) enunțuri cu trei dintre sinonimele individual
a cunoştințelor cuvîntului dat,și anume :
b)evaluare -cu un sinonim învechit
-cu unul livresc
-cu unul familiar,figurat

Redactați un eseu pornind de la

c)tema cuvintele : Nu m-am gîndit
pentruacasă niciodată......,în care să utilizezi
adecvat cît mai multe sinonime
ale cuvîntului greu
 Anexa 1

Lexicografia fiind o stiinta practica, preocuparile lexicografilor de a realiza dictionare si

enciclopedii, care sa constituie instrumente de lucru si surse de informare pentru cele mai
diverse categorii de cititori, au avut ca rezultat o impresionanta diversificare a tipurilor de
dictionare.

In ultimele trei decenii lexicografia romaneasca s-a imbogatit cu o serie de dictionare de cele
mai diverse tipuri, care se adreseaza atat specialistilor din diferite domenii, cat si unui public
foarte larg. Alaturi de dictionarele de limba si de literatura au aparut dictionare (si
enciclopedii) pentru multe alte discipline (filozofie, etica, economie, politica, tehnica,
geografie, medicina, chimie,  arhitectura etc).

Din categoria dictionarelor generale mentionam dictionarele "explicative",

"ortografice", "ortoepice" ("Dictionarul limbii romane literare contemporane, in 4 vol.",

1955—1957; "Dictionarul limbii romane moderne", 1958; "Dictionarul explicativ al limbii
romane", 1975; "Dictionar general al limbii romane", 1987; "Mic dictionar ortografic", 1953
(ed. a II-a, 1955"); "Dictionar ortoepic", 1956—ambele IV-a 1983); "Dictionarul ortografic,
ortoepic si morfologic al limbii romane", 1982).

Dictionarele de limba speciale sunt mai numeroase si mai variate (contopite in Indreptar
ortografic, ortoepic si de punctuatie", 1960 (ed. a II-a 1965, ed. a III-a 1971, ed. a mentionam
numai tipul de dictionar si anul aparitiei): "dictionar de neologisme", 1961 (ed. a II-a 1966,
ed. a III-a 1978); "dictionar de sinonime" (unul in  1972; altul in 1980); "dictionar de
antonime", 1974; "dictionare de expresii si locutiuni" (unul in 1969; altul in 1985); "dictionar
de terminologie lingvistica", 1980; "dictionar de terminologie poetica", 1973; "dictionar de
termeni literari", 1976; "dictionarul limbii poetice a lui Eminescu", 1968.

Din categoria dictionarelor de literatura amintim: "dictionarul de scriitori romani", 1978;

"dictionarul literaturii romane de la origini pana la" 1990, 1979; "dictionarul cronologic al
literaturii romane, 1979"; "dictionarul presei literare", 1987.

Dictionarul nu se citeste ca un roman, ci se consulta. Folosim dictionarul de limba pentru a

afla sensul unui cuvant, al unei expresii sau pentru a verifica forma lor corecta. Cei care
doresc sa stie daca un cuvant este creat in limba romana si din ce elemente este format, daca
este imprumutat si din ce limba provine, daca e vorba de un arhaism, de un regionalism sau de
un neologism, apeleaza la dictionare de limba sau la indreptare de ortografie, ortoepie si
punctuatie. Din dictionarul de literatura ne informam asupra vietii si operei unui scriitor,
asupra unui curent literar, asupra unei reviste literare etc. Chiar daca, in cazul dictionarelor de
literatura, cititorul parcurge mai multe pagini, el nu face o lectura integrala a dictionarului, ci
il consulta, il foloseste ca sursa de informare si documentare.