popes la Copii si Adolescenti: Aborday; . ordart aB p pentru Evaluare si Tratament ante . orca Nontiert Foswa, Cedar Falls, TA SOmL4 pean eat sentiment insidios care ma i , joment unsedioy care ma invaline, md sperie yma transforma Pon gubil yeptanis, inir-w stdin posomordt yt restras ale carat re sinucndere. ca masdalitate dea face papa: disperarn, na De ce eu? De ce trebune sai mid confrunt cw acest fcr? fi ire nare ote cihiad YL core ad fac tut ce pot pentru am ascunde durerea deoarece imteste fe fupiul cab oumenit VOR fue grew dae cab sunt nebun Sit? Nu stu ew tamphi cu mine care se Lupta eu 2002, Aceve cuninte deseriu cum se sunt multi adotescenfi dep ia devenit tof mar mare la aceasta papulatie (Kuplewier tistici recente indica Laptul ed, intre 10 91 seme de depreste (Koplewic7. 2002) Ji gi prevadolescentt depres, aired preva tert p Davis, 2002, Stark et al, 2000). 9! de copit ys adolescenti manife totuyr relativ Gitd printre && a debutulus este mat mica decat Jolescenfa timpunie, cand al, (1998) au sat Cohen lui Koplewicz, depresta este sar au indicat ¢4 vir rest pi cay imp, Stark 9t Coley in ad tirvie, Remecke et a anterwer, cu presalenfa crese.ind pr cava rapid yi continua pand in adolescents : care necesita o intervene rapid trecute cu vedered ptul cd depresia este o tulburare severd, fi una din cele mat ate tulburins psihologice ale adotescenyer” (P. 211) neral privind existent evin hal (2002) au sustinut a .Depresia poate esiei la copii, pan la aa dep escenta tarZic a ainte de adol on Pero, hea yor, Shatter st 8 a een ada mpurie (Evans et dl. ce ala privind faptul a apt. Merrell (200 vat fap visti .o negare gene! * w 12001) a indicat faptul cd es! Sy putea ede! la copit “puri de tui c: 1 de tulburdri de internalizare, cum este Gepre's Dey sins : . Mod curent existd un acord ge! ‘lof 1980, exista o controversa privind existent S002, ParryJones. slick. a1 si adolescen at copii ¢: Nii sunt 3 it copill F Fi in ¢ ccva ct ati stioada fer 5 Sey 2 este ace TT este 0 perioadat fericitd, lipsitg de rig, MA comut fupt. copila 4 adolescentii au dispozitii Schimbatorg, Sa » de fi we chal naa . ‘tre rece ea stie C8 ec teri reflecta unele (ed o oa oat hues St arii? Aceste convings a Cla unele Congee® imuni lad re gate a ATUL? ati de ceva, aga ed, daca NU sunt eygen Pil eceal 5 2 cauzati el de € asia este © . ot luc spresi® este ace cade rues 4 i, ca evenimentele eprimati; doi, yor fi dep ej nu vo Ment Pertutbay, ' escenjilor este doar o ing Mae em pilot. depresia dolescentilor este doar ing sgregite aoe, si wel, C4 GED) ii gresite. este adevarat ¢% Situayiig cle ise Je dO (oe ena, de asemene ue eaza ele rime! e, dar ex ae ~ cauzear ele TP as 1 Pl depresie. Ca rasp tru pormal 3, Factor’ big P apeanatoare Pe Koplewiez, x% chim 1995). ne 1995). in plus, ex carne, fi evenimente ; Malcarne, 1995: ici (Ingram gi Maleame, 1995; e si Howland, (Thase si iy Componente cognitiy € ale ea | DeRubeis, 1993; Stark et al., 2009) pees sev ar waza c& gandirea negativa joa ioe es va sugereaza ca £4 “teoria cognitiva sug a 4. c ivi oltre, ici (Rush gi Nowels, 1994, p- 3). Cu privire laa tre ar entinerea depresiei” (Rus si/sau mentinere ; ” Ne ificativa intre indispozitia ,,normala” a adolesceny, resid enstd Cifras atiica i trebuie luata in serios (Koplewien, ron, eresitd, © werk 3 tat in Kople 7 Semmes Ma in Ke cnuanita talburare mentala printre ad |. i Feprezintd mai mut Este cea ma aT crinfe de crestere” sau intr-o , stare de indispozitie” (Ey, cengi cu .sule doar adolescent ¢ oon a ani capitol este de a descrie ce este depresia gi cine este mai vulnerai Fa rib dopresialla copii adolescent de/al/prezenta ojaborie coms mde coi st adolessem, da prezenta 0 abo emotiva i comportamentald privind etiologia, evaluarea depresiei si adecvate dezvoltirii, Capitolul concluzionea: i. © rational interventiije ‘az proce: de evaluare gi interventie la un adolescent deprimat. ‘a cu un studiu de caz ce ilustre Ce este depresia gi cine sunt cei mai vulnerabili? Copiii si adolescent ce experiengi urmatoarele: simptome anifesta simptome variate, incluzi afecti asemenea, ca si irit n Ctive (starea afectiva trista sau depresiva, exprimata, & abilitate la copii si adolescenti); stiluri cognitive si atribuiri negative Suprageneralizare gi pr ultatelor negative); anhedonie (deserestere? edictia rez atentie . nuite), ce poate rezulta in apatie si retra ; Hiei si Concentrarii, precum, Si dificultate in luarea decizi portamentul alimentar gi , TN greutat i i al et Ye sgtsoninie Sau hipersomnie; acuze somatice (dures Zitile exteralizavite Stu Musculare); probleme comportamentale cum & sai mate Sau letargia, ge Poe : ja c ‘Amentele agresive; nelinistea, at "uma de sine sczuti sau sentimente de wei lPetes furie crescuta si iritabilitate; plans Micidara, par 4 an legit "duri recuirente sau preocupare in leg (American Pavehinn ne SAU PreOr pa ns W vin ©: izbucniri Neajutorare ideatie sa de suici12002; Friedbers si MeClure, 2002; ny Copia . 2: Merrell, 29 i Aileen F , 200 may re important de notat ed o a 1: Koplewice, ayy , Jui pentru activitzile turd caracte + 2002: Wty. ina de depresia la i obignuite si en garth #acest thes etal site (Merrell, Snot nd prin ivitabilitne la ei Populati este pi ins, adolescentii manife pans et al, ‘20a etl som # doles julftts esta mai air _ latice ssanfestaideaie sucidara val multe dificuay ‘mit ptt cf wage servi ma Sr pot manifesta rao etna, sunt ma eas lecat dispoz € CU gray ai predisp abomtntee gcolreslabe, probleme de aeons el de ice ba de Senteism eme ci scolar si omune includ ecinfe ale depresiei sau pot sa preceada deb a lebutul acesteia (Ki '¥€C scolar, care pot fj fi cons ing $i Bemste Tipuri de depresie resia este un te . Dei sivd major care exe 0 fm soa Br aecer (Ka a os este o forma serioasa de tk tulburiri. Prima este vrzentei majoritai si plewicz, 2002). Este similara cu de lepresie ce dureaza 7-9 , majoritayi simptomelor, cum ar fi tristefea sau di epresia fa aduli in privinga ie somn si apet c oe spozitiairitabil i an 'p i reducerea concentritii, pierderea plicerii ent inabi.penurbaie sig petitive despre moarte sau tentative de suicid (C iealicareaeeu tao urry $i Reinecke, 2003). Cu are . i a a, conform lui Koplewicz, adolescenfii au 0 forma atipicd a acestei tulburdri estei tulburdri de exemplu, mindnca toate a deoarece sunt suprasensibili la mediul lor si au raspunsuri opu: sau dorm prea mult. Tulburarea distimica este a area distimica este o forma cronica, de intensitate scdzuta a depresiei, care i ase tel a patru ani (Koplewic2) Clienjii cu distimie sunt de tue colici, mani festa lipsa de ene! experientiaza pusine emotii pozitive # Pe sumbra asupra viefii. Ei a ntrare_ si experientiaza ead si apetitul. Stark et al. (2000) a semnalat cd distimia poate fi mai aves eet depresiva major’, ja impactului de lung’ durata (p74), ptarii psihosociale a adolescentilor, si pare ent [a tratament a ae bipolard, earacterizata de ii neobignuite SiS a est un alt tip de depresie da sens clar Pr 10.40% denny populatii (Koplewicz, este Kon i ie din adolescentii cu tulburare depresiva tulburare oul a inet ani. inte jenn (oreactive depressi an rile afective Ia copii si a ult mai un eveniment sever. cum ar fi 2 Anbu semnificative, cum ar fi res easté forma de depresie este cea mal! gi 1u dificultati de concer ora, in privint sa fie mai re chimbari ale nivelului Jar privind prevalents nviez a indicat bipolard in dispozit! 1 nu exista un con 2002). Cu toate ae: majora dezvolli ai pugin sever ificultatea J fe venient iewicz, ai comund si ™ ta de saul jeten (KoP! j tratamentul on”) este cea ™ dolescenti. Este favorizal moartea unut parinte, inge! catre un Pt pingerea de ¢ : nfluensabila 2 prevent $sie Ava Vor ortamentale care ii thvag pe copii si adore, comport z Sceny i cognitive jle distorsionate de gandire, ce pe, Neu prin tehnici aN ute parternurile distorsion oe ve Petpetueaas| Ae Sy igi dis © j le considera adverse. identifice si S49 ‘ fi sie pe care ei le consider “Pres “ead evenimentel ivind evenin i lor, pr oo Cine sunt cei mai vulnerabili? jure, 2002; Merrell, 2001; Shaffer gi wy at ca inaintea pubertitii, prevalenta depresie este similara | * Stagg ca ane aid ai 13 ani precun si in viaja adulld, aproximativ de laf a a experieniazd simptome depresive. Conform tui rea es licayii pentru acest lucru. in primul rand, femeile oo vine socal acorda o valoare mai mare relatiilor. Mai mult, fe ae despre sine mai negativa decat baietii, ceea ce prezice un tise crese aa depresie. Fetele au, de asemenea, 0 probabilitate mai mare decat baieyii de ase bla try sine cind luerurile merg rau, ceea ce creste vulnerabilitatea lor pentes depresie, prt biologici joaca, de asemenea, un rol. Inainte de pubertate, rata depresiei fa bai este aproximativ egala, dar hormonii sexuali cate apar la pubertate Pot avea tite special asupra factorilor neurochimici cerebrali, de re I efeet 2002). De fapt, Koplewicz a raportat existenta unor ce nivelelor de estrogen si testosteron a fost semnific. depresie la femei. Unii autori (Friedberg si MeCh slick, 299, ‘ ete dou oF mai Koplewieg (2095 sunt maj Orig , tele tind sj ra Sa aiby, glare a dispo: teetari ce indi atiV asociata ¢ ziti (Wastik ey ied faptulc& tdi, ‘U Cresterea Fatelor de : enea, sd fie lua Klein et al, 2001; Shaffer si Waslick, 20 pe ett) Pitintlor cu depresie, probabitinacs cat la copiii ira un istorie: fain ©& deoarece depres Se a enti a depresiena E ral olsen este atat de comuna, cei mai multi adolescenti cu iliale : . " i ‘ale tensionate, Conflictele extensive si abilittl Tezolvare a conf}; Nnflictelor sid - ‘ol . . ‘© Comunicare, 7 ytru depresie Conform tui Merrett 2001), '» Cresc riscul pent PE Kopl asemenea " Blewiez (2002 Porat un ety eet Predictor pentru vulnerabilitatea la dep Studiu care indica faptul c4 dintre copiii cu tulbura* ultetion depresie -: it esi Furs . . dew’ Nea si tulbura Ee st seamatate din tofi adolescentii cate ate, 02), Koplewicz (2002) a indicat ch de aavea depresie este de trei oti mi depresie. Totusi, Koplewicz a atentionatTh Hie a gay hewn 49 ecliVal REBI/CBT asupra et A etiolopie: vlopied depress. ire RE SI CHE recamose pred Presici Moe, dat Singin) Laptul a ne spvaltined, ev ea distor pean i devel : evolutia yi inlepitane came S002, Stark etal, 2000, Walew etal, 1992 CDresiel DiGi “numplat ca tnuilte probleme emotion, y Merrell ug) poco a 2h tional 5 aivale, Cun sunt de REBT pan a ie umphite eromate ca ete ana null, stres psiholone ne ones SPE ® 103), DiGinseppe et al, ‘an belete $i resovare deratay 2) au afirmat 4 ' Hille biologic Neurochimi © 4 genetic inajionala, tone 1084 un rol firma pe ede gandires 4 yep propria pet sound, mediul de viata 51 viitor au idurile n re Toes do td spar erie a 6 a seme de a vedi dezspvenbil i viitorul neyativ nu rar perineal eae ct ee (Idk) al MeDennul e ri x existe, va revulta depres idinfelor irafionale 9i severitatea ae Se eae 3 tis bare ‘a modclului Copnitiv este c& simptomele de de eg a Uterine earexe aie f moderate prin My02), Cand copii reuyesc siegi schimbe gindies dhuersionais vor j comportamentale gi emotionale (Reinecke, 2002) depresia este rel sjionatd cu convingerile despre inadecvarea disperata este situatia, cat de teribil este A nu ai Livni deprimai au o perceptie de sine negativa, “Jeteete, c& sunt Fipsti de valoare si inadecvati si aiule vor delecte. Nu doar cf interpreteaza negli ueruie dar card asupra vitorutul (Evans etal. 2002; WKS © al. at C2002), depresia impiedic pacienti si atingd gi de“ yepallVEs cysts linia” (p. menginicrea Cte o prema a cognifiilor ei in procesarea schimbare jn auto ative $f ne crvans et al. amelior ested leoril, expericntia Potrivil ae personal, despre et de yroaznica gi ce ,ai nevoie” (Walen et al., 1992). C comidera ca sunt plini de evenimentele negative prop! au, de asemenea, 0 VIZIUNe 1994). Conform lui DiGiuseppe et A durata. 5) a avertizat asupra f citand gan matoarel nalizarea. El a capdtat proporti epidemice fiind contribuitorul major I nitive asociate cu depresia: ca adolescentii $i intele negative care ptului ca depresia direa pesimistd ca Je trei erori cog ‘a explicat faptul scopurile de lung Seligman (199 printre copii si adolescentiy blema, El a identificat ur aceastd pro permanenfa, universalitatea $i person ; copii, care sunt cei mai vulnerabili la depresie, cons! cd evenimel a j nu temporare. Asadar. este ma! probabi jntotdeauna, sau au avut loc in viaja lor au cauze permanente, $! nu Ms anand asa in a considere eyecurile, respingerile si prover ran ie « i - an Fi oat niciodaté nu se vor ameliora Copiii deprimal! presup' rales vspectic ove ul situatiilor. sau ‘enimentele au cauze generalizabile de-alungul situatiilor. ae tr mats t i fac Staoate, De exempl, dae dot ede in cores gel ar nici unul nu este selectat castigator ndeste intt-0 erie el care nu ine nici alta parte. © ‘considera un ratat total care NU face nimic bine niciodata. ce i fe gud Sindeste astfel, ar injelege c& desi nu cursul. acest ENTAUL JUDE EAN OF A gi DE ASISTEN A AN UCATIONALA JONSTANTA ow raRE our RUL DE DOSUME!4. Personaliz pine niciodata - ce nimic iii se blameaZ ». copii s Urea Se rete pe ei sau pe alte nati. Vinovali. spre deosebj TUstayls "Ba igg Petsoane, TE de cops. Sq eprimagt, A responsabilitatea in my, ate > sim deprl preraliZeaza TESP . Od conse, -situatie si nu it ina de performanya lor. “ ersoanad perse e in care copiii gandese are _. epare propels Pe ca modul in care copii gande © a gin - oie i el de acon = identificat tei modele: atribuirite NS gst sie | ela anya fost oe ne i a rib en oli depre: vile cognitive si modelul autocontrolutys, a on storsiunile COs! 7 va unit distor it ca sunt neajutorati ina influenta say = i consident ¢2 aa 7 copiit cer ot deveni deprimati, zine negativa despy “a dea f, ele in iat OP. copii care au magi NEES espe sig a erin tn at doll Inte pe cae le a inkt-0 manera dis Lunetionala, aurendne reo sch reteazd experienfele Pe d, modelul autocontrolului e telationat CU dees or si interpre + eilea rand. i oy eni deprimati. in al wei — disfuncjionala de a monitoriza evenimener ‘ Seo eee roresie au o modalita isiuncfionala de) i me acei copii cu depresie Fe laconsecinele imediate. spre deosebire de cele de lungs fie eure _ se evalueaza nerealis A degrata geen ntelor lor, s comportamentelor lor. mal sii iatea persoanai la depresie. g reues Merrell CO" alot al titica, m, Toate aceste patternuri de gandire, conform lui se recompenseze. To susceptibi Cognitiile copiilor cu depresie Din punct de vedere al dezvoltarii, toti clientii de varste mici sunt mai Predispusi a indire irationala, deoarece gandirea formal abstracta nu incepe sa se dezvolte decét in adolescenja timpurie si acest. proces este foarte gradual ( + 2000; Veron, 2004). Ca rezultat al gandirii lor dist ilogice, ej Pot experi de consecinte semnificative. De exempla, ese asumptii poate rezulta in entia un numir secul copiilor de a distin, multiple erori de rari Copti este imediata (Vern unt automutilarea, nici (Vernon, 2008 rament alimentar, 5! suicidul, ca modalitate dea aWo-percentile gj aULo-evaluarl i endall (1993) a notat, de asemenea ca, deoarec Cate Pioblemelon, coe se ®F Feflecta acesta distorsiuni, ei au deficiente gin Confort tui Eva ‘i Mure Poate afecta toate aspectele vietii lor. SAV si stabil, standarde igatlolescenti deprimag: Se evalueaza pe sine mai dep tt negative spre de Tide pentru Performanta lor si este mai probabil st “Presie au, de menea,» “osebire d adolescengij Care nu sunt deprimati. Tinerii ct in viata log Probabilitate ai mare d Hauck ei lea Constante q * i pane inu interpreta evenimentele negati” Mica yeh SOTA (Wit 1996 “at tte cauze Pentry Sie: auto era ca es . rer negative A ‘presie: autoblamarea (pareri nega! ti Ara val, ea tr are, blamarea Propriei persoane Pe! Prerice)» autocompatimire (mil. ° irea altor pers : atimirea altor persoane 7 OPTia pe, compa een (MIE pentry an PeSOANE g4 i ay lui piGiuseppe et al. (2002), depre Wits atoarele convingeri: o im 4 pentru pr cag gin vem le con atribute negative, si de vreme ce Jor (consideraind ca ar trebui sa fie : a erspectiva sumbra asupra Viitoruluj (conn Sid, daogSe negating tt ae Or ae nae btedictn eerie A ar treba SS" a5, ese g medi ot face aproape nimic pentru a le amel; UL CA Ti UE SA fie ma ne bil), o amelioreze lucrurile si c& sunt incompet mai buni la ceea ce fac si si aiba meritd Sa Se auto-pedepseasca) si convinge j cd este groaznic cand nu este asa. Wilde (1996) a enumerat, de asemene; depresia copiilor si adolescentilor: mai Nuam nici o valoare gi niciodata nu voi reusi nimic. Orice ag face, nu voi avea succes niciodata, Nimeni nu ma poate iubi deoarece sunt fird valoare, Nu pot face nimic bine Merit si fiu tratat cel mai rau posibil Ce sens are si mai merg inainte? Nu voi putea trece peste acest lucru niciodata Nupot schimba lucrurile oribile care mi s-au intémplat, asa ca sunt blestemat pentru tovdeauna Viaja e groaznica si asa va fi intotdeauna Modelele cognitive ale depresiei s-au centrat asupramodificarii patternurilor de gandire distorsionate, negative, pentru a obtine modificdrile emofionale si comportamentale. in aplicarea REBT pentru tratamentul depresiei, primul pas este identificarea semnelor si simptomelor depresiei precum si a credinfelor irafionale ale clientului. Evaluarea uu altor tulburi, in special pentru sie, care pot fi deprimatisaultist in : Conform lui Koplewicz chiar dac doar pentru ul sidoringa pent i nu igi pier ste Diagnosticul depresici nu este atat de clar ca in cazl Copii si adolescenti. Spre deosebire de aduljii cu depres Ree mod consecvent, depresia in cazul adolescentilor este instal ne (2002), adolescentii au freevent capacitatea de va isl ne Citeva ore” (p.17), Mai mult, adulii deprimayi de obicel BPE mut x au probleme cu somnul, dar adolescentii dorm sim ang de notat cB maresul Pentru sex (Koplewicz, 2002). Este de asemen i ‘omportament® ai probabil ca tinerii clienti sa fie furiosi,irtabil sa aiba mai at wefericit, or. jmarea emoll! *eXtemalizare, in parte deoarece au dificultati cu exprimalix de tulburare de conduita 5; 5. rey td __ obieei neces si implicarea pyri. Ste sag nitive gi verbale limitate (Mena aif een informariilor de la pacing ite de ei asupra proprie} Perso, an ne Palit , ine * e ofer : qiile OMumentele d& autoevaluare ce el C00). ON jgarea tulburarilor de inter, ru eval an ’ za, rsiderent important de avut in yaaa pside nt ds ‘ iia vor avea UN IMPACT ASupra reusite nofionall . Frilor si asupra infelegerit Vocabylgars gun cou erijor ea frecventei, intensitagii o Hci jdentificar St durataj Seale implicd WE noevaluare ea Seale Reynolds de Depress sticieni pot wiz E4186 7 Sau Scalar Reynolds pentru Adolescenn Revnold Chi ld Depres: si corll. 3001), Jnventarud Depresiei pentru Cor jescent Seale) ( rein nes, 1981. citat in Stark et al, 2000), sau pentru g o wee ficare 4 ne Ce inseamna acest luc care conduc spre depresie. Se serii de sdgeti pe hartie si pe masura ee despre care considera ca i] deprima” punefi intrebarile sigeata, serie{i raspunsul care reflecta Convingerile dist Kentificarea distorsiunilor cognitive gi ale 2001, p. 92). Aceasta tehnii mari sau pentru adoless ‘orsionate ale clientului, i crorilor de rationament (Merrell, ar fi, de asemenea, mai Potrivita pentru copii mai enfii mai maturi cognitiv. Pentru aceasta evaluare, ati avea nevoie de exemple de distorsiuni cognitive ca cele ce urmeaza: Vedere binoculara: a privi lucrurile in asa incat ele sa para mai mari sau mai mici decat sunt in realitate. Gindire alb/negru: a privi lucrurile ca fiind extreme opuse: de exemplu lucrurile sunt fie bune, fie rele. Ochelari intunecat a privi orice dintr-un punct de vedere negativ; centrarea doar pe aspectele negative. Ghicirea viitorului: realizarea de predi nici un suport pentru acest lucru. ier ile care s-al Personalizarea: blamarea propriei persoane pentru els i nu esti res| i] pentru ele. fapt, acestea nu puteau fi controlate si nu esti responsab Pp a : Jor pe baza unui singur evenimen > i" at ru cA nu ai reusit 0 data. ai complicat. ote, a aspectelor i pentru ce se va intampla in viitor, fara a avea intémplat cand, de Suprageneralizarea: extragerea concluz nt 4 presupune c& nu vei reusi niciodata la un test doar ore Fichetarea: asignarea unei etichete simple unui aspect mapliment, ignorare 'gorarea aspecielor positive: refuzul de a accepta comP Pozitive ale situatiei. ia per "Punereg a absolutiste pentru propria P me Mcrurile trebuie si stea intr-un anume fel si @ Proptia persoana si pentru alfii asupra faptului c x: a insista Fi and: a i ereonabilé pentru a standardevente 6 distorsiunt poate Ho Moy + de sogttitiVe Cate CONLIDUIE fg “alg Pres a sia iqiile si CoMportaMentele sie datorita corelatiitoy Sess. acs a depre r oe QOD »Diseutarea comp in Ile et Porta te tirmat WH 5 este probabil la fel de riscant ca Pretty, depresses 207 es e: Hise, eidului” (P 267). Desi majoritatea adolescen Peuicid, cae Ete 0 €AUZA PE ineipald de mon. ise erescut (Evans etal, 2003) alte tommutitare (Conterio si Lader, 1998)", este abucul de substante (Evans et al, ne . 7 +s 200% “nentar (Mewtell, 2001). ast Molescenti sd {ind-uN jurnal SAU SA seri ae Aaa . asa ineat dacd sunt dispusi si le impartaseasca, cele yc penuru ce fae sau cum se simt cand sunt q ntelor comportamentale includ: depresic si" sa inedt si acestes comport grite de rt Este foarte fee ad sunt deprimatt. uesea surse de insis ; pentru evaluarea compone arent ent print’ vent pri Poezii Sctise qe Primary comport adaptat dupa Knaus, 1974). Aceasta chica GE —C (Vernon, nepublicat: 1 E-G- ; =P : implica a oferi clientului o foaie de hairtie pe care scrie E-G-E-~¢ eveniment, C inseamna gdnduri — convin, Saas il gerile lor in patru coloane, E inseam, despre situatie, E inseamna emofii. ca depresia sau alte emotii si C vin compotamente —ce a ficutclientul cand a avut acele emotii si ginduri © de la care de obce! intormati utile care ajuta atat clientul eat si preg in identificarea comportamentelor, precum si a gandurilor gi eat Practiciany, 2. Lista de verificare. c <, ens lor, a eZ ver fice - Deoarece este adesea diticil sau Jenant pentru clientii de ya ci cu depresie st dentfiee ce fac efnd sunt deprimati, po Ml de varse de verificare ca si cea care urmeaza (si adaptata + poate fi construita o lists clientului): St adaptata sau extinsa in functie de varst sta ca f ‘nd ma simt deprimat sau foarte trist eu: & Dorm mut Mi izolez/ma ma retrag de linea altii D i & Beau alcool sau util se anal ali, Da Nu —Uaer Ma tanese (iene 2 Hoe. —_Nu_Uneori__ e) iNvmiaae ‘Ateturi, arsuri). Da. Nu Uneori, f op sau manane per a ‘ Plang mutt inane pea mult Da__Nu Uneori__ , ‘Orbes; i a ese cu un oe Da Nu. Uneori__ Tithe en, Da___ Jneor nce ga ra Sit Sau Soe . Sima « i i Aer e™4sinucig. tlt muzica Da ee oe a Nu Uneori_— Da. Nu Uneori_—7. Den “Sia a Copii gi, les, lolescengi 223 juarea depresiel este UN proces continyy Siar treb ; Este Un proc Ys Si ar tebui att, EV eomandat ca pacientii si Si Auto-monitorizere a Milizate abordar) Multiple. gs sporitei sat cu Tehnica Placiny Emotionate. * Meetiva s elul . abe “ptimanal ey Tratament amentul depresici pentru clientii de v4 Trathjescentul, dar este de asemenea important a de 0 4 includere: sau alului scolar pentru a-i ajuta sa injetea perso! \eleaga natura depresie: jentii de varste mici. In plus, adultii semnificativi trebuie la ereniale REBT, astfel incat s4 poata ajuta Copilul sa dezv fundal ementul starilor de depresie, disputand convingerile lor dis mansetamentele auto-distructive. in un po sicum se m: si alt lanifesta ea Cunoascé principiile € noi strategii pentru v torsionate simodificand cle cazuri, este necesara aparitia schimbarilor in coe pevceva ce necesita, de asemenea, implicarea celorlalti (Stark et al. 2001), sete oes eae inraretprevalenia 5i seriozitatea depresiei la copii si adolescent, Evans Luind au recomandat terapia cognitiv-comportamentalé, ca tratament rapid gi etal. 2) se studi (Clarke et al., 1999; Kahin et al.,1990: Lemer si Clum, 1990, eficient. Pmaae au gaisit aborditile cognitive ca fiind eficiente in tatarea depresie Wood et al.y | desi lipsese studii asupra copiilor mai mici. Desi Rush si Nowels (1994) laadolescenti, Sec metodclor cognitive la populajia de adolescenti, ei avertizeaza au recunoscut Succ tre populatia adult si cea de copii-adolescenti gi cd este esenyiala cé sunt diferente in nr incat s4 ia in considerare aspectele developmental relevante adaptarea tchricilor as mon (2002) a afirmat acelasi lucru, sustinand, de asemenea, ca eile lust tn eonsiderare. modal in care sivell dezvoli mi ogi i asupe Sr e expar coi sr ir & nn capaci de a dezvolta strategii aoe cd in considerare in selectia si dezvoltat rationamentul formal operation i celor de interventie. afcareatehnicilor de evaluare precum gi aeelor de imervente | inainte de identificarea interventiilor ei, est important si abordim pe seu tmojionale si comportamentale ale depresiei, problema medicatiei si a tratamentului. Medicayie sau terapie? ie a celor doud, a fost © inatie 6) au apie, sau o combinatie 24° OF 1 1996 * sot a icatie sau terapie, 5 Kill si Maca vc si fd : Dei de a utiliza eae (Wagner, 2008). Maca medi cu a le preocupare mu Itilor cu depresie unipola fost semnificativ escenfi CU ‘Plorat eficienga tratarii adult atamentul combinat a f nilare pentru adoles ee Rezutatele au a ca (2004) a raportat date si Medicatia simpla. Wagner (2referimta recent, TADS (Tyeay ude aad un HES esultatele ACES stad ag jy treat see acest sta : Iv ‘ea terapeulicy T, at 0 Sy cu abordat ‘ cg : peo2ite) F e eapre dete ic wy ivitagilor PE sie gi cauzele ci, Stabilirea objec; ite, rezolvatea problemelor Soci superioat icatiet (60.6%) sau dogs (ot a oferit importante inform, opii pentru a determina ame fica studi sinut ca acest SE 1 x simil Ai cling ) cu c nai 4)a su jare CUS ae cea stuslile ind util care de mass media privind wtlizarea meg; existat preocurs rezultatele eee si indice ral dese ale promite cele mrai une rezultate, Kopleyic) reac EE PT tive Serotonin Reuptake Inhige sone 8 sistemul de reglare a dipozitiel este deregi Catigj rid fapry ari mAjore ja adolescents LA aie a Sesh ca SS folescenti si deserie oo, aga inet SSRI actived?s 1, Koplewiez a accentuat ca ..medicatia poate avea recut, persoana din episodul depresiv major™ (p. 278), Soe abordare terapeutica comprehensiva, {2o02) a rotat el cat eticiemte [a a sunt efcieme Seni depts 329 sistem gate o4dndra ici pentru 0 la adoles asi si importanfa te Intervenfii terapeutice Un prim pas in tratarea depresiei este ajutarea tinerilor clienti sa infeleaga ce este depresia si de unde vine. Ulterior, este important ca acestia sd fie invagati cum sa dispute nieleirjionale asociate cu depresia. Frecvent, tinerii deprimati considera cd nu se ae bine niciodata, asa ineat a cere clientului dovada ca nu se va face bine niciodata ee e dov ‘ada cd vei fi deprimat intotdeauna? Cunosti alte Pesoane ¢ sinu si-au revenit niciodata? La ce te ajuta sa te gandesti ed nu A te simi mai lispit de speranqa?”, sunt i deprimati considera frecvent c& sunt cre plu a fi deprimat we 81 SA se dispute problemele emotions? Mperative (N, ie in privinta depresiei, De obicei et ‘U ar trebui sa fiu deprimat - prin ari A Nu trebuie si fie deprimati”) gia anxitatii 7 Prin a le indica faptul e& de fapt supo Sputare sa figi sensibili si bldnzi Oplesiti si inspaimantati de depresi¢#mplementar terapiei, este recom A cere clientilor sa completeze un jsfunctionale $i SA le dispute, sa. aeeirea depresici, Sa vizioneze se eascd un sistem de recompen dat Utilizarea y el al dispoziy, Pozitie’, saci « : in Fationale, sa ene i fac sa rida 3 is Si serie serisg, OMmedii care j se ; Pentru ada, sa facg i des, jel de teme functionale, a avea zile fericite « i. a tte na act eran f sim ast gerventile {N ACest Scop includ urmatogy . q justia de Watsta si nivelul de dezvoltareg client Original, care otf adapt 1, Oohelari Wist $i mohorati. Aveta disporite ay. ™ lentil colorate inchis si alta cu hartie galbonati os Peet de ochelar, un ci atunci cand sunt deprimati, ei tind i privenseg ont Explicaichenioe mohorati (de culoare inchisi). Oferigi exemple, une Pit hela tists ca deprimanta pentru ei, cum ar fi a lua o nota mt tee identifica puna ochelariitristi si mohoraji (inchisi) si s& verbalizer et COTM Sesh eveniment: €& sunt stupizi si f8r& valoare, nu vor trece accent 1 despre vor invaja niciodata materialul pentru test, cd se va ride de et ( 7 a oribil) si aya mai departe. Explicati conceptele de catstrofare. una n egalizarea sinelui cu performanta. Ulterior, Cerefi-le sa-gi puna ee eae (fericti i s& verbalizeze ce ar putea gandi dac&iaravea pe aces spre deseetne de cei tristi si mohorati 2 Cand ai nevoie de 0 mand de ajutor (adaptat dupa Vernon, 2002, p. 131). Cereti clientului si deseneze conturul mainii sale. La baza méinii, solicitati clientul sd identifice un eveniment deprimant pentru el, cum ar fi despartirea de cineva semnificativ. Apoi, intre degete, cereti clientului si identifice credingele lui irajionale, cum ar fi: nimeni nu se va mai intalni cu mine niciodata, nu este corect, sunt un ratat. Apoi ajutati clientul sa-si dispute aceste ganduri si determinati-l sa scrie gandurile rationale pe fiecare din degete pentru a-l ajuta si-si aminteasca cum sa-si modifice gandurile despre un eveniment. Pot sa fie serise sloganuri rationale in jurul mainii, pentru a-] ajuta pe client sa identifice modalitati de coring. ‘ 3. Céntece amuzante (Vernon, 2002, p. 129-130). Aceasta tehnicd este adeevilt -. : A ri melodii familiare pentru pentru copiii cu depresie medie sau cu tristefe. Luati vere freevent pent 33i copii si ajutati clientul sa scrie propriile versuri $1 4 le ee fcene ee aminti ce sa facd pentru a se simfi mai bine. Un exemplu melodia din ,,Trei Soricei Orbi”) este: sturat sa plangd ata. , ang. Tot a ‘ "ei copii rst, tre copit trig, Vedeti cum pling, vedeti cum Plans rei copii fercifi, cet vidal cei! fa 7. ji rdzdnd atdt, cet on MPreiur $i fac mutre rdzdnd. Nu ai mai vazut acest COPE i frit m Je asculta . swat melodii pe care Oadaptare ii maj mari si dolescenti este 4 lath ™ te. 5 Pentru copii mai mart $} a deprimante- 3 ue . veri mai putin “UNUTisti si si-i incurajagi sa rescrie versutl mai pusFA Ne enti J& ii determi a veo" and client Ste un ea MMi a se oa j cum CO opresicl maura 0 anumildl petioad’ stabjlie. resi codon deprimatl eee a-si aminti aceste comporta, rac pe eee ae inl sit FFP TG cum eu ceea oe mn ca pot avea perioade de timp in ¢ al ral in june jucru le stu Mente Are ny a 2002, p- 126-127). Este 0 interven a Vernon” 7 ge consiliere CUM S8-Si mininy se de ee ye int eh in afara sedinel sau ea acy sjuta client os esie. Poate ft clientului 54 verbalizeze ce este deprimany, seotimentele 4 sul rands eu unele discutii despre acest tueru, Ofer fem Ful paringilor. gticluta de colorant alimentar. Ceret clientuly; gio ani care descrie cat de deprimant este (cy deprimat este). Ulterior, ajutati clientut Sdesi Nu pot suporta acest lucru, este cel mal rau Tucry je irationale (NU nai fi fericit niciodata). Ulterior ajutaticlienty edmpla, nu My astel incat sa nu fie atét de deprimat, cum a " oe sunt lucruri si mai rele care se pot intampla, de fi Este dificil, dar pot Sup muri.” Pe masura ce clientul verbalizeazé fiecare exempla,dacdpasnt te din apa albastrd in chiuvetA, ca si o amorsavizvaly gid, cere sa 10am ne wimante, Ulterior, ajutayiclientul sé identifice uncle Pe ere reae lear putea face penta se fine departe de astfel de emo eee cu oameni fericti, s& se joace distractiv in fiecare 2i,s8 faa exercifii gi sa se menfina activ si aga mai departe. Cutia cu instrumente pentru depresie. Cand sunt foarte deprimati, este adesea dificil pentru cliengi sa igi aminteasc’ momente mai fericite sau considera cd nuvor mai fi fericiti niciodata, Aceasta tehnicd simpla implica artefactele cele amintese de oameni sau cintece inspirante care 207 Vitate clientului ¢ sf toame I ‘care mi s-ar putea int d sa identifice la ce Sa a-i determina sa identifice si evenimente importante din viata lor, zicale ole ofera speranqa”, carti sau povesti care au o morali » Apoi, pot decora 0 cutie cu zicale vesele, desene : Viu colorata si sa-si puna artefactele in interior cutiei z de strumente, Cand se simt deprimati, igi scot cutia de instrumente, care “i ajuta sa priveasea viata dintr-o perspectivé mil lolescenta care a fy He ume Persecta 86) ca Si amorsa faptul 8 atunci cst cede: Tee entry faptul c& atunc! er ot ered eae doar si incerce sa se simta mai bine si! it Cone PO”. Care era mesajul ean sian 22 Cre lon ee a ‘OF Sa scrie g i ca nu sult Pentru a fy Bandi, ce ar simfi, ce Poveste in care se prefac i ai + A c: fan Analiza Pry. pessoa sa deving rat face? Apoi ajutati-i s stabileascd un ‘Onn a (ada "a exista ‘adaptat dups Pens Pent, ae Pus, 1990). Uneori tinerii clienti consis"7. Depresia fa Copii gi Adolescengi inile, fi last si facd mai mul cu a mai bine, sau nu se asteapta j se Srrnod accidental si ofere intiriti Pentru a ran ot in a implicd a determina clienti sa reat si eas (contra) pentru mentinerea stiri si nese uternic asumptiile si convinge spar de practic si finefional eve re vada cat A stabileasca obiective pentru 5 iiaju ey tfel de emoiii si comportamente. bus Or vitorulu. Client deprimagi considera fire 9. Ger sunt deprimati, prezie’ oh yy Tamane astfel intotdeauna, ceva ce ma; ie eeeeetealiicrese yaaa asi depisi depresia. Pentru ac ajua ie abordarea Cee cru, realizati un glob de cristal” prin acoperirea unei mingi cu o folie. acestui lu ilor s& priveasca in globul de cristal si sa prezica ce se va intimpla cu Ce ere deranjeaza. De obicei spun ed nu per, dar trapenta o anumitd pro ice cu exemple in care au ficut acest lueru in trecut ~ edad de Ee gee eee reusi la un test” (dar au reusit) si asa mai depart. exemplu ene prezicerii viitorului, cand nu exisd dovezi suficiente Discutaji_ dezava on : Pe aaa eae | ae concrete ca $i metafore: un buretecare series 10. Ciieee er ginduri irayionale, negative: eee eee -seufundar s4 nu amplifice lucrurile si sa le facd mai cama? Ronin am ealeidoscop pentru a le aminti ca Sa ee decit altele. Obiectele . " ma ; wii lucrurile si cd unele eee tational si a nu deveni astfel deprimayi. sunt amorse bune pentru a gai 227 fe lucruri, Crezand cq, acest lucru i ‘4 Note bune. xemplu, nane deprimati 7°28 0 lista de aspecte aii de depresie, Consitie tile irationale ealitate chimbar Va ajuta sa + de Aceste practici Tehnicica pro Povitive (pro) TUl poate apoi Wa cliengii. $3 ‘vent c& pot prezice viitorul, Studiu de caz . jute si g’seascd un terapeut pentru . i, ia cerut consilierului scolii sao een de consiliere. Ea a Larissa, de 16 ani, i-a ceru ding ei nu considerau c® are n descurajata. Ea a indicat cd desi era foarte deprimata, pa firand foarte letargica, tist He pul primei sedinte a fost 2p singurd la prima sedin(a pa n i devine tot mai eu, fn HP Mele simptome de piesimte asa de aproximativ un a srotiile ei sia identifica tru activity, tulburdir de {ste deschisd la discutile a ragere, ipsa interes epresiva cea mal MAE vais i ecunoscut ch dar a recunos¢ jnuare foarte bune, d entativelor é le ei erau tn continuare fo: ‘A negat existent eave st Feat pulu, Interesant, note si menfine concentrarea, A Wet cul cH 08 “ce eforturi foarte mari pentru a-$ 7 * Suicid sa Nevea prin atat de dificil s& lupte era ati i depresia, Atoare, d atamatoare, Ua altor comportamente oan deoarece minte ca ar fi mai usor dacd nu @ dicatiei, deoarece ¢ Pe | Stia ca paringii ei s-ar opune me At Larissa dorea S4 depres ME Medicatie si nu a ajutat-o, asa ine: tPresia pee Pesia ira acest lucru i mare aei a ji mare a el a sor Mat Ma osc erce si depaseasfissei SA Completeze _p 1 cert Le vcut m re Hci iter SSNfegermine mal ACHE CTE tim cons! cust Ste i i ci ST seal reust $2 cauarea Vizuntl a indicat o eXtingg veto" g. REpre7eN Tu albastru, alituri de sen te Mn a cert Latissei i tneoyine cris) na S ulti ynsilierul -at : istte 3 sei AICI ines COM ceive (deseris anterior), "We depres pri i Potive. rec! - pastas a rior afeetive, Preeum Si cu Uy gy, ive zilni¢ Mi - o », care exprimau foarte clap triste oua 7 f ‘are. | grut [aa a jena Lune jeranta scazuta la frustrare. In unele Poon scris tolerant § 5 care 1-8 SEN Fi perareds va si dispennens roe gifieultuile peferitt TS ei de relationare cu prictenul ei, prigteni, si i ul au identificat scopurile ‘onsili meted s & pentry ares sperae 8 Tndepeze dapat coe frustrarea de a fi deprimata gsi sa abordeze ee ree mnpartsi clientei 4, desi nu exist un atemediy sooo J obtind un control mai bun asupra emotiilor gj or aig poate fi atvibuta istoriculi familial, precum "1 ca urmare a schimbatilor hormonal seat dezvolte wrest jationale. Cot Jucruri care 0 ¥ in adolescenta poat event la fet “i apare frecvent " " Larissei ca depresia ei poate rezulta, de asemenea, din junctionale, ca: ,Nu pot suporta sa fiu deprimata, este insuportabjl: viaga mea este groaznicd siva fi intotdeaung nimic a merge Diwan cum cred ca ar trebui si mearga gi acest lucru este groaznic; cred ca sunt o ratata din moment ce am probleme in relajiile mele—de ce sunt atat de lipsita de valoare? "A ajutat-o, de asemenea, sa vad cA nu evenimentul in sine creeaza emofii negative — ci modul in care gandeste despre eveniment. Asadar, daca Larissa putea invaija si-si schimbe gandurile negative, putea reduce intensitatea depresiei ei. Consilierul i-a oferit materialul ce confinea Mdenvificarea Distorsiunilor Cognitive si a Erorilor de Rajionament (Merrell, 2001) siau discutat impreund cum aceste tipuri de ganduri conduc spre depresie. Ca si tema pentru sedinja urmatoare, consilierul i-a cerut sa-si inregistreze gandurile disfunctionale. In timpul celei de a treia sedine, Larissa a oferit i disfuncjionale si consilierul i-a explicat m; 5! comportamente, I-a cerut apoi L; deprimat. s problemele rel Pid, exist luerutl ‘Rexplicat 8 depres derealrii chimive car pubertate, Mai mult, gandurile negative di é inregistrarea gandurilor ei tt mai mult despre legitura dintre ganduri, emotil despre cate ea considera on 7 Larissei Sa ofere un exemplu de eveniment recett. 2 emolilor ei moe Peesie> Pentru a o ajuta si infeleagd cums " eg: 5 " ind prietenul ei a ig Sative. Larissa a dezvaluit faptul c& fusese deprimat ea. Cu ajutorul consilierului, ¢# 2 el trebuie sa fie intotdeauna Langa mine (S! pal ru); dacd ma i 7 wane MErozitor: daca se ‘ Ft anor nseamna cana ma mai VOI mai avea nicl ¢ ot astel, probabil c& inseamnd ci CUMoscut gy Nel © relatie asa de frumoasa, cum a fost aceast@ « ignora, , intr-adeys 'gNora-o, dar a aut ‘adevar, Woy, at-o £€ S-ar simi trista si dezamagitd da 8 mai jubj si até * 3 c& atunci cand considera cM er ‘Pune cA nu va mai avea o relatie la ® SA va Pre:data, emotiile ei devin mutt mai cu kdemificarea Distorsiunitoy Ie verifice pe cele cio intense si sd 2001) <4 gisputare a acestor convi Ni de dispulare a avestor convinger coneett pind acum? Acest lucru a insemmn jgnorat pana acum aa mat gj data VO fi sfargitul relagiei... unde este Fas Qeastd W. (199 s Copan York: Hyperion 8). Bodily harm The breakihrough he en EE » ME. and Co, ; ‘om depressio Baltimore 42, PPaNS, S. (2002), p. fr is C eM . H. Brookes Pani econering fr n depression. A workbook for cinecke, M. 3) ree eke, Fay 2003), Modeiae « I - f san MMA. R, adofeer an.