rataen semi 0 abordat® mental @compor™ vgue Kestt® . atti Descrierea probleme! agresivitay! aria mica si pe perioada vietii adulte si cresiv ramine stabil din copil De Comportamentul agresiv ramiin pe peionde vei aul aa din cele mai invariabile trasdturi umane. Copiii ag b e aa ses care se angajeaza in abuz fizic si comportamente in afara legii (Huesmann et al., 1984; Loeber si Dishion, 1983). Pot fi necesare interventii timpurii, e easta traiectorie. Acest capitol abordeaza tratamentul copulor agresivi prin Terapia Rational-Emotiva si Comportamentalaé (REBT). Cei ce profeseaza confundd adesea furia cu agresivitatea, deoarece frecvent apar impreund (DiGiuseppe et al., 1994). Diferentierea furiei de agresivitate este importanta. iameoenate oe Seresivitatea se referd la angajarea in actiuni fizice sau verbale ae : yee, 84) O persoana, poate fi furioasa, fara compart Poule Si se comporte axresiv, fir a fi ane “extern, in timp ce emoriil sivitate $i furie ciente, pentru a schimba a manifesta agresivitate si, ‘1a fi furioasa. Agresivitatea implica un emotional reactivg este pees * he sunt evenimente interne, Distinetia ret apueche “sresivitate instrumental au de Beth clinica ae agresiviate adare. Agresivitatea emotion: io int Suscitate deo ameninjare percepulda i - Spre deosebire de agresivitatet re Se agnajeaza in agre: 'd 6 tulburare de personalitat®? Hestamental Copter Ayresii 289 resivi sunt chasilicati tie ew avand Tulbur Conduita (CD) (American p sivi verbal gi care manifest oa Heh tea Opovitionismuatui jo ate Sychiatrie Association ; attern de comport aviind ODD. 1a seme de we end copilul violea7a norme sociale aun p S AUlOLiLAe, POL LT caleporizai ea H oatbilaent eile a Hosibil totugi © problema itjoritatea criteriilor animate, proprietaqi. CD tie cu debutin Este p ODD. CD este major. M ica comportamentaqiresiv indreptat spre oame implies ; departe in subtipuri, fie cu debut in eopil i dep ji ait ml ap sput in copilarie (cand unul din criteriile Ep cu debut adolescenta Pentru CD este prevent inainte ate mai mare de a manifesta o ‘pel a probabilitate 0 :tesivitate pronunata, deci syne de CD in aaolescenta. Mai mul, cei eu debutul CD in ese nile seat muare de a dezvolta Tulburare de Personalitane Antisociala (APA, pubitne abut in adolescenfa, Asadar, Presupunem cd cei cu debutul CD in jabilitale mai mare deeat cei cu debut in adolescen ect ect &U ‘ro probabil a de pradare. . dea manifesta jbordarea fundamentala res sac cinumele, Jel eficient pentru tratarea copiilor agresivi. Asa cum Lea ; ie ie i negrativa ce incorporeaz’ multe intervenfii pentru a-si indeplini srapie integra 4 cd adesea patternurile agresive gi ae alent al., 1992). Cercetirile sugereaza ca adesea patternuril es fi a ea it i bi Ct amenta odificart ral portament sunt cel mai bine tratate comportamental prin mod Jematice de compart gublematice de nam “econtingenfelor acasi gi la ycoall De fapt, pentru copiii care manifest agresvitate : clusiv pe s! egii_ comportamentale andam interventiile bazate exclusiv pe 7 os £ a ava experiented noastre clinive, acest cop a ip bine ren “ , ae r ii i e fi e asemenea, eae interventiile cognitive, pot fi, de : nine Un elemental REBT, intervenpie cognitive, pot de senenes, Wis rei i care este nee sunt adesea directionate spre adul{ii care - . jionale. BT entale. : i emotiilor disfunctionale. RE crea strategii pentru invajarea controlului emotiilor dist een ee BT implica strateg: a 4 ati: a 4 pte itz i tratarea copiilor agresivi in dowd modalit ae cnvajarea pacingilor si conoleze emafile de furie, ce condue spre agresivitate si p aiatile entale az cl tdpile parent care interfereazi cu abili Si controleze emofiile lor problematice, care int fel ciente, -urilor” problemelor T I asupra educdrii ,,ABC-url . be Neca fundamentald REBT este accentul as ea Convingerot ( . “ionale, pentru identificarea evenimentelor Activa eer A iva a Md aele evenimente si a Consecinjelor care le 1 RE ‘Orsecintele emofionale cat gi cele comportamentale pro erat an cveimentle “tvingerile itationale pe care indivizii le mentin, 7 ae 3 ele, rn 8 aii ' ; . il burarile: REBT intervine pentru a indeparta tl sestea sunt faptul cd acestea Su! i 4 recunoasca faptul onitiile SeSi identifice convingerile irationale, 54 recune fe, rajionale. Cogniy ‘Alive si ga le . ; mai adaptative inlocuiascd cu convingeri mai adapict dill Ke jnd cele irationale exprinys sna DINU le, pe cand cele irationale exprimg cringe RAM : Way x est p an Shey oir onal SOF potent iatulal. Gainditea iragionaly jer = raywonale &P onform F citatea individului de ag, ating ste R apsolutiste 2) scopul j sh fie ewe ; amen S cand spr e: . oF ile sropurie. conde si de asemene Mca pot fi negative, Emotiile Negative p, cy ferenqiaza. ta cil fapt “ — C eTsog * REBT difer ote in ciuda mt activator (A) are loc si persoana gdnd je normale, ¢& - evermmenl furia anxietatea (C . cele norm hopatologie. Dac Un & problematice, ca Furia sau (C). Da isi reflect psi 1 va experiential sua iste eu unele rationale (nou! B), persoang Va ional si le inloe 7 Pa ante. i ort Bandari icationale FE tive, non-problematice, motvane Majoritate disput gan re emo ca pe un salt cantitativ al emoji reid in -continuars on area terapeutica ca pe UN Salt Car i | emotiilor. Cy a apeuilor ingtegametionas an eppe (1993) au sugerat ca, atunci cand oamen sihotera 2) si Ellis si DiGiuse: a P Fone aestea, Elis (1962)si Elis s 23 0 omoyie clita diferitd si mu doar o intensinge toate aces eriemtia a 5 " au ginduri rationale, ei exper a nofiile generate de ganduri rationale vor fi in ac, asi tice. Emotiile g 7 cestea pri scazuta a emotiei problems ‘prot ematice. dav diferite de avestea prin multe aspects : ii cele _—_ ~ ietate, dey ie si familie de emotii ca st ¢ gandirea irationala conduce spre anxietate, depresie si furie ¢ c@ in timp ce gindirea ira . ener ° a a ear ra eene eared tate especie enero Aceste emo a oer putin intense, dar pot conduce spre es nu sunt cu necesitat eriente fenomenologice calitativ diferite si vor determina reactii comportamentale diferite, « ericire si permite individy eforturi & I epund € vn qulburati si come a7 capa mm de enteric e emotiile problematice, distunetionale i ete Proceduri de intervenjie bazate pe cercetari empirice O serie de meta-analize, care au examinat au concluzionat ca terapiile cognitive on-comportamentale sau cel 1995). Cu toate acestea, act cognitive si comportamental ‘mult de 30 de interventii eo Cunoaste faptul cd asem, non t eficienja psihoterapiei cu copii comportamentale sunt mai efici le traditionale (Casey este review-uri nu le au fost m; nitive si com adolescenii, ente decat terapiile 3 Weisz et al., 1987; au Teusit sa identifice care tratamente cficiente sicuce tip de copii. Am descoperit mai ilizate cu Copii. Cu toate cd pot eee sunt in general mai eficiente decat interveniiile aalege dintr-o varietate de tehnici. si Berman, 1og nportamentale uti iN pot Ofer o tenn tinterVentiile cognitive si comportamentale wag et es baza pentru Planificarea tratamentului. iti von uPta a 20 de studii cu un singur subiect DreenaS Comprehencive ye 5 €2Mportamentale Pentru copiii agresivi. in wie Perenseresviat can probe THU au Fost selecrane Studii asupra copiilor eat Psihozele say Sieabtigtie dere POT. ira ane eae ari clinice majore, cum af PMentale. Subject; ai Z i in Studii aveau intre 3 si 17 am!Snes HT ene Wellen (1997). Se Felerd la tehnicite tui inentelor prosoeiale, pe cag Pig nentelor antisoeiate, Age mente, in funetie de ale rea comport a comport Jiferite trata Je suing mat el fe sunin gi al lt eficie ° fost mai © is a fost mat eficiemte rapeurul ar trebul S constituie tint SI ce car jaleaga intre d ne! ee a schimbarii- gyo) au arditat ci 0 cae a Pca Cognit ive ct 1996) au 2 9 combinitie| a erp DiGiuseppe ¢ al. rcjionat mai bine deedt oricare d ne 7 ulate nti comportamentale a MICH iyarea de probleme, sloganuri de coping aie componentele_comportamentale ei, in timp ce | furiei, ponentel® nnportament Cae Ha evatve training de relasare si tehniei de exers temic de intaritt Pozi tionalizeze detinifia lor pentru agresivitate gj rugesc 94 OP te ayresive de furie $i comportamen porta intre tipurile de agresivitate este ive au pod tet su de somportamente lay 3 {ining inctugert TE. Adesen NU Feusese Ne agtesivg ™Portang Componentele & management cercetaitorii mu ret et . 4 distineia intre 0 si faca distinefia Im 2 ene Consideram cd aceasta distinetie erventii diferite. ca ele pot rispunde la interventit di 5 . eo » pot fi mai eficiente la copii a céror agresivitate Interventiile cognitive pot ror iate este de tp cticiente la cei cu agresivitate de pridare. Abilitatile emofional si mai putin eficien ean Natile cognitive pot ajuta copii siyi reduct furia si deci limitea7a agresivitatea impulsiva, Experienss roast clinied sugerea7a ed acei copii eu agresivitate de prédare rispund mai bing la manasementul contingenjelor si pot fi mai vezistenti la tratament, in general, Meta-analiza lui Wellen (1997) asupra interventiilor congnitive s-a cent strategii de rezolvare dle probleme, Cu toate acestea, componenta cognitiva a REBT implied abilii mai commlexe, e€ necesita mi mult motivatie, decat tehnicile rezolvare de probleme. kecomaisiuts. .2 in loc de a incepe cu ambele tehnici, cognitive ; comportamentale, tratamentul sa ze centreze initial pe tehnicile comportamentale gi a : si adauge componenta cognitiva, ded este necesar. in unele cazuri Poate fi fete uulizarea (ehnicilor negative pentru abordarea mai facila a comportamentelor copiluls Acest lctu poate ajuta copitul sa devind mai interesat si motivat ten ee componenta cognitiva poate fi, de asemenea, adaugata in si Per remeee Comporanenal Deasemenea,inacel moment, se pot inet eg ne tatamentul a. inacel moment, se ; aye Positive si exersarea, De exemplu, s-ar put diode tehnitte Comportamentale ; ‘1 ‘Nemplu, s-ar putea introduc 5 devirail in cazul eopiluui. in afara intar | potta, tt ComPorament pros anit) pozitive pentru acest comportament, Cercetarea indica faptul fa este benefic ai oferi lulu; comportamer 5 oferi copilului itate: acti Rene Prin joe de tol sau modelare, deer a aeeaeea eT] pacts zultatele acestor studi. mets, 7 exemplu, de: e2vohe interventii care Modeleaza nic de pridare a Fat doar pe ‘Analitice sugereaza, A terapeutii au nevoie rer ca emotional, Bene nee “Bsus cost ‘de modificatile in continges ee “ficienta acestor tehnici de exer 'gen{ele comportamentului agresiv. Contingente!® de time-out, pot fi mai eficiente dec negative par sa elimine comportamenté® la dezvoltarea raspunsurilor prosociale. Ct Sociale pares necesite mai multé ate Ml rand, adjugarea mai multor interven ® Si faciliteaz’ exer area¢ in mod necesar spre un tra st lucru prezinti 0 problems ul implica de obi furie 5 ; controleze propria furie asupra eopitulut i a Fe nnetarene inst sFire amisociale fir af punitivi, gi saint ae spur : : . zative p ay ceca ce este 0 arie extinsd de acoperit in tratany "aspunsuri ee po ge rtament adeovate nivel dewalt eg Necesara crearea uae ode! . + CE permi e ‘a uno ee ot ii implementarea eficienta a xe Mecanisme majore ale schimbarij ria REBT propune pat tipur de sande raion, care condue spe tat fev ceringele absolutiste, Calastrofarea, evaluarea ylobalia valory een em frustrare. Dou din ele, cerinjele absolutiste si intoleranta | ee abil a fi schemele centrale in eazul copiilor eu avresivitwe sears sunk eel reactiva ranta la nai pro Cerinjele absolutiste Ceringele absolutiste sunt reprezentate in limbaj prin cuvintele .trebuie", ar tet “este absolut necesar”, Aceste cuvinte reflectd cerinje despre cum trebuie si fie prop. « pesoand, alfii si lumea. REBT face distinetic intre preferinje si cerinje absolutiste Dorinfele individului nu cauzea7a tulburari. Cu toate acestea, cand indivizii cer absolutist ca dorinfele lor sd devina realitate, ei pot dezvolta probleme. Cerinjele absolutiste pot ficonsiderate ca o asimilare la schema, mai degraba decat ca 0 acomodare a ei. Cand intdlnesc o situatie care este incongruenté cu dorintele lor, persoanele cu tulburari éi asimileaza si interpreteaz’ in continuare lumea, ca find congruenti cu dorinjele lor. Esecul in a distinge intre situatie si doringele personale conduce spre un coping deficitar cu situatia, Cand persoanele bine adaptate intilnesc o situagie similard, ele ist acomodeaza si reconstruiesc schema, pentru a include discrepanja intre modul in care éstelumea gi ceea ce doresc ele. Aceasta interpretare a situafiei ca fiind incongruent cu spre un rispuns de coping mai ma lase si. ceea ce persoana doreste. este mai probabil sa conduca sde ticient. De exemplu, o adolescent igi poate spune .,Parintii mei trebuie si face veau”. Nu doar ca ea doreste ca parinfi ei sd-i permita st fack ce dorest, dar e8 considera c&, deoarece ea vrea acest lucru, ei se vor conforma, Ea poate fi socal © jutersese Pentru incalcarea regulilor si continua sa se comporte ee " ii feedback-ului care indica faptul ca parin{it dezaprobs com ane cms2 consecinfe pentru el. O alté tamara, care ar recunoaste FAPHT TE aren Port cum viea ea, doar pentru c& ea aga doreste, poate incerca sil SANS S1SQU Si us “umareasca alte modalitati de yratificare.ond DiC Ramo let rust | : moleranta laf jul nu poate sa pueene ceva ce consi re prezenja. De exemplu, era _ arcate di jera cdi nu rezista es a ae fae a wave can erate sau consiCs ate sa-si spund 5 eee i mic ela fi frustrant de cafein’ poate § a ru; Trebuie sa beau niste cafea”. Say adolesen ica endent jt de mult de lucrus orta daca parinjii mei nu ma, lasa ce 14 ,,Nu pot supo ef si-yi spun i aaa jor poate irsi SPM unt, de asemenea, ilogice, deoarece, ey cone i vate Suporta. Xipure mn orice sustine cd nu poate SUP poate tole Cepia eri mmengionata ante ", Aceste ce vreau”, Aeeste mortii. 0 persoan ja individuala cu copii si adolescenti Psihoterapia indIv -. soresivi experientiaza frecvent dezaprobarea din pul Surse, inelusiv paring Copiii agresivi exp © fajetd importanta a comportamentului agresiv este ¢§, i profesorii si prietentt. lor de externalizare, este considerat ° problema in pring a cu majoritatea ima din jur. Totusi. este putin probabil ca cei care se angajays evultat, mulfi copii vin la terapie impotriva vointei lor. Copitagresiv vor ame de dificil de tratat, deoarece adesea nu sunt motiva si 3 sch nt : compere Astiel, end terapeutul intalneste copii agresivi, obicetivul initial al terapiei este de g; motiva pentru schimbarca compartawientutuis cea ce inseamnd a se asigura cé exigs baza a ceea ce cre comportamente agt acord asupra obiectivelor gi sarviniilor terapiei, a Discutarea obiectivelor si sarcinilor terapiei poate fi mai critica, pentru Stabilireg alianjei terapeutice cu copiii, decat cu adultii. Constructele stadiilor si Proceselg, schimbatii ale lui Prochaska si DiClemente (1981) sunt deosebit de utile in conceperea intervengiilor pentru cei care nu sunt motivati spre schimbare. Ei postuleaza ca oamenit tee prin patru stadii ale atitudinilor pentru schimbare. Acestea includ stadiul pre contemplativ (persoana nu doreste s4 se schimbe); stadiul contemplativ (persoana st gandeste sa se schimbe); stadiul actiunii (persoana incearca sa se schimbe) gi stadiul de menjinere (persoana isi consilideaza achizi ile, in incercarea de a-si mentine noile comportamente). Prochaska si DiClemente susfin ca este necesar ca tipul terapiei si Corespunda cu stadiul schimbarii persoanei. REBT este o terapie orientata spre actiune, destinata pentru oamenii in stadiul actiunii. Deoarece majoritatea copiilor si adolescentilor Pentru scopurile si sarcinile terapeutice, pen i ali ic inainte d ili . “ » Pentru a constr ‘4 inainte ce ire unei astfel de abordari active, eee Dicinerpete 3 cncell sai (DiGiuseppe, 1995; DiGiuseppe si Berard, 1% » 1996; Wallen et al, 1992) au prezentat 0 abordare cogtiti”A Grote prevechivite in disputarea co rr dored esa fi i Jamie 2 eva tena Mw ce uite la evenimente SPottive jy fi cet A : ve tata ef SAS! gi cdind insistau, ea spuncan. j-a ails te ea cd nu acest Iuett, Mai mult, ades t i sa faced iy rebui Sa : anaes it Fe a ued o prictend acasa) gig rea ei (de est hac €8. wostsee — souye suri joe Ht gojndos eadnse wederyy eee aneeere suis sar sygnd PAG 0 LROI-0LOL — OXOE 7 ee Hy eruaioye wines ae s3ug.O. aoqenusonsyope 16 104 | ~~ ayesyjgndou #318 ve TOOI-PLOE — S661 BHPSSOK) = 4 rah ut Seeseora Sgt NY ON eee wuE.O 7 6d suesygndou 18 3691 $8 7661 I$ 98800 Lonys 18 Kemoypeg sippneg HIND) veanp age ean ie wos|ay, ppusd 1s3py ol tUTZLOL ——gOOT “soiezuoy, treumaadain arya enya FRG Tharp upoup ones as 9 rere es ogsoeid no sxieaediuos ut > aiesygndou 1S sieaygnd pms, ze 8861-0261 $661 “spauy aaivray Yt 2p surdop ap eae LetOLOt Leet addosteyicr red reams ut oad yyy muusd imuodny ove emus“191d. grensuowop 24s POU ngauy BOI &: ‘991d Lay 1p99p ung Wu ny juotueyeap ye un oq aqUDKUE) ooo" puUUas 2489 no jeurdiuos a pur ‘LAY nad a]iqesoey 1zax0p weap Au TELM EN|MIDAD 2} “LHD 9p auuoy aye UE eaAe e UPaAOP e LAM” 40) ‘uy ajeuorfeat aoystuipass ty “G61 “A aieuortea a} pow ezesuowep as Ley ednp ‘dy sqO1jaUUe BO Tee RS 9ULD IZDAOP TISIND NU “EYE aU youd e ap areqaurs o nuad eua!oya woqMadesmy d1)uaAudIUL O Ye Wpadop BS [gy 99 dun ul BO ERANSUOWIDP NaLAAR ISAIV™ BoEP azanjeAd ES aINd>uOD “OV 'd L1H 1e99p Gung teu Aneatutuas ywoureren 9p epOIoUU LIYE Oo eISIXD w NUM ms un Jp UL URIOHPWE YeASHOUIOP ME [a] WuOWEIEA 9p ayUNdUs *soqupms yonsaa Uy 3}y PAsCOAR] UL celter ms Op 1g So} ne ayeanjqndou 18 aye: nd upmg, 28) 4 _aovelnuoud yeruiod puny vo waspisuod Jy awwod"™ 18 _yeAsape yesNSUOWD F: Santos 2 ay) vs aingany 89¢ °d _:{ayeuonet “nt Lays ue. pur aye LoranseuL onarsau pur aud aivaygndsu 18 a103y we odusos ‘ayund azeuu tea 180} B yN|MD9IO EOLUTAEYA, ‘duuioy ayye no Nes MyUOs 9p ak NO yaeEYOD ISO} EAA, [pues eYeAISUOUISP 2e}9 ISO} & BS KAUN ow: sk score ad DiGi ase ides 9p 9 WHINY O 9ISD J 4 WD TeVEIE we >4>I aygiuodsip Ineo vT std wns eIUDISIAD 9p WYEHLUN 3189 S4zM| HOD yeue-erour oS La sg" or (ammuaiiiO9) AVM WINEDT Sp A 40} eeipau 9]euorjeat ajaurpes9 IS ou. rayeusoyut esd] = V1 BR oz GLOI-LS6L—OBGL 8 32 WoAoD 94 18 Kye, 68 “ueuLaalis 6861-7861 7661 ret 9861 4°P 1d JUS 7861 £661 wasuey *1PQ ub or nS wads 931 uewuasyig 18 Z86I-LL61 $861 wasonay FL61-£961 stor Aduoyey spo. TXor 1661 BS suey 9861-1661 6x61 wor [ULL GN-woIADY TION“* SOPIIOE Agresivi cercetarea asupra as ihoterapiei cu geri : ae inte at ypra adultilor (Kazdin, 1994) Aces a 34 adolescent ar etl zeci si noua de studii meni ucru este, de gn unas in ree" REBT saize dolescenti. T MH mentionate in cele ia de asemenca val mae on si adol cent tus, majoritatea dintee oye eew UE Sa abil gi geBT |B You teste ale REBT ca intervengie re ele a mau centrat Fj onal eta erupuri oe eee Preventiva deoareee considerate sol Ug REBT Ia “opti nonnali sau la clase. Lipsese studiite il escentilor diagnosticati clinic. Exista si mai pat MIDSESC studiile asupra ¢ pe Nu existd nici un studiu de recuttat repeat Uh peut 0 FA sau jzare fa cOPu- yizare 1a 0 Pasar Aultat repreze ene REBT in terapia familiei, Cercetatile asupra mec arezentat solar gisit cd REBT a avut succes in Petite ieee cr ate PO or fata de copiii lor (Joyce, 1995). Greaves (1997) a exti am poate reduc 5 f n gat ch acest program poate reduce stresul si poate imbunaagi abilita 438 copiilor cu Sindrom Down. Desi sunt necesare mai multe iitapile parentale la cercetari i | Fa rs i port i cl psihologii pot considera REBT ca find util in interventiil le a tulburatilor de aici care sd testeze redinjelor irajionale Cactiilor emofionale ale NS programul lui Joyce gi | aceste studii supra copiilor sinilO" - ; evigw-urile metaranalitice asupra psihoterapiei la copii si adolescenti au det vrcomporcanentale si cognitive produc mai multe modifieati decat cele non com tamentale, tradisionale non-directive sau decat terapiile prin joc (Wel ia 4.1987; vezi Kazdin, 1994 pentru un review). Deoarece REBT impirtayeste eae {cu alte terapii comportamentale gi cognitive, cercetarea asupra REBT ie lescenfi va continua sa-i susfind eficienta. cu sina copit si ado Cercetirile viitoare Cercetitorii nu au reusit s& facd distincjia intre agresivitatea de pridare si agresivitatea provocatd de furie. Consideram ci o asemenea distinctie poate fi utilé in conceperea tatamentelor eficiente. Relatia dintre furie si agresivitate este neclard la adulti si prea pajn studiati la copii (DiGiuseppe et al., 1994). Agresivitatea provocaté de furie, emojional reactiva, poate raspunde mai bine la REBT decat la alte interventii cognitive inlviduale, in comparafie cu agresivitatea instrumentald sau de pridare. Copiii cu agresivitate de pradare pot, de asemenea, ss necesite mai mult timp petrecut in interventii careinclud strategii ca silogismul motivational, pentru a-i motiva sa continue tratamentul. Méjortatea eforturilor in aceasta interventie ar fi centrate Pe consecinjele negative xe comportamentului lor agresiv. Copiii cu agresivitate provocatt de furie necesiti 0 ‘orarepe reactiile emofionale alternative. bition eficienjei REBT la copiii agresivi si parintl ens rat lucru este deosebit de important In nae eas compote ‘Ste REBT mai eficient decat alte imterventi Cone vcifice copiilot a nae? Abordarea eficienjei tehnicilor REP Bee side aspuaes tid sau exe este important pentru cercetare. Beneticiazé oar re mai eficientd? Desi tsarea abilitailor de coping rafional fara disputare est {lor raman multe intrebiri a nevoilor de management alte interven{it si re est¢ gi Jill Ketter Ra} mond DIGHUSERPE gilill a6 Ray a | ; i t beneficia de fi jn cazul copiilor, acta p Dentin de ten q iaza i era . unele rezultate aratd cA oti in ficiaZ : fe = : . Kassinoves m (Miller $! Ove, oT? ilizate 0 frecvent utilizat unt necesare ma multe i iraionale ale paringilor-Va oi es poringlor dea eneicla de Ta 10 if ceva penruexarinareaefetelOr Modi ear gg oare aceast’d modificare la ameliorareg es og 2 : a Trorental si vaavenoare orelate direct cy rag i S c ai i cy ii le necesi er ae ajoragresve ale copilor? Mat muy ese necesarivestigre ae ecw tn rerapa fami. ‘Acestea sunt doar © parte a intrebatilor nen REI ve - L “ cesar ca cercetarea site abordeze pentru a permite conceperea tratamentelop oe e neces pentru copiitagresi r ti Sumar La copit cu agrsivtate reactiva, emotiile de furie determina comport agri Pent ai tata ficient pe acest copii, este necesara att utitizareat ment conporamertale cits celor cognitive. REBT este in mod deosebit adecy, Paar acest scop. Est crucial utlizarea strategiilor negative gia celor pozitive tye Pe cu exersrea, pentru reducerea comportamentelor inadecvate si penta qe comportamentelor prosociale, Unul din aspectele cele mai import Me ot ye evokatea in watarea copilor agresivi este stimularea lor s& devind moist pan Pr voeatoare ajutara lor s& progreseze de la stadiul pre-contemplativ la cel de seme ome Si silogismului motiv: i obti nt e n sunt ivational si objinerea acordului pentru obiectivele si seman w= critice pentru obtinerea acestui re: ivele si sarcinile Terapia tat ive. Mai departe, teorid ‘ative. Scopul nu este de a elimins emotiile negati Bativi : cae ¢ dezadaptative cu emofii negative mi imbunataeasca yi Neascd viata si sa mu mai aiba tulbur ; implica gj isputare, Agi recom; 8 disput 7 Aditional, andate mutt, Putarea si inlocuirea credi ‘rationale REI © strategii joo: a credintelor irat! Utilizeaza 9 arie ‘li logice, empirice si funcfionale & larga i 84 de exercifii comportamentalé, eTratamentat ¢ Opi je si exercitii emotive pentru a ¢ oe auza s 27 ir arii noilor modalitati de pays tiMbare in! nf exersarl noilo eel de gandire Sia tit Aceast: in ntru a realiza acest lucru, ili i Vai ‘ecentueaya, mate POP al’ conce Hi de te se REBT a fost initial conceput pentry a Mi de tehnig; oesi BT ge mai mult de 25 de ani, REBT ee fos aioe izarea sain grupuri si clase, ca motos ae pel educational REBT poate fi integrat ey eye’ iu Par in format educational pentru a invata ele ja re emofionale si S-si amelioreze producti mile de sandtate mental scolate, ineluzand ser eBT poate fi integrat in teoria sistemelor familiale Pent jut 18 identificarea ae clientului Care intarese ciate trtiarea tehnicilor EBT poate elimina tulburarile emotionale al itatea familici, 5 si fie liberi sa exploreze tsa urmeze modele parental Paremale, astfel roductive. Deoarece REBT impartiseste mule similarity, 8 de elma ‘ t Utilizat Mode| revere ae elucatonl Surin{a in Vii, profesor Vilatea. REBT. erVicii directe si CFA CU D&tiNtii, Teoria ai PI , pan wae : venportamentale si cognitive, exista motive dea Presupuny at ‘peop siadolescenti va continua s2-i susting efic Existé 0 mas mare de cercetari ce sustin eficacit su utilizat prea pufine designuri si nu au comparat REBT Cu tratamente alternative. Cexetle viitoare ar putea sa se centreze pe identificarea tehnicilor REBT ee identificarea problemelor $i a populatiilor pentru care REBT este cea identificarea modalitajilor mai eficiente de a obtine schimbarea la cli nga. latea REBT, Totusi, aceste cercetari le, pe mai adecvata si pe enti. Bibliografie Anica Psychiatric Association (1994). Diagnostic and Statistical Manual, thed, Washington, DC: American Psychiatric Association. Bemard, M, (1990). Taking the stress out of teaching. North Blackburn, Victoria, Australia: ColinsDove, Benard, M.E., and DiGiuseppe, R. (1990). The application of rational-emotive theory and therapy loschoolaged children, School Psychology Review, 19(3), 268-287. Berard, M. and Joyce, M. (1984). Rational emotive therapy with children and adolescents, New York: Wiley, “et 5. (1978). Effects of rational-emotive therapy on overweight adults. Psychoth Cay ey Research, and Practice, 17, 277-280. / Bul -J-and Berman, J. S. (1985). The outcome of psychotherapy wit out 98, 388-400 , . ee and McHugh, T. A. (1992). Social support and tr 1, 259, aaa for child conduct problems. Journal of Consu Kiva ‘Mona Lj Mann erapy’: h children. Psychological eatment outcome in behavioral iting and Clinical Psychology’ elf-statements t0 children, 1 Emotive Psychotherapy: (1977). Using behavior modification to teach rational Ving. Reprinted in: A. Fllis and R. Grieger (eds.), Ratio